------------OPINI I----------�-

o SARCINĂ DE PRIMĂ U RGENŢĂ : CONSOLIDAREA Ş I CONSERVAREA MONUMENTELOR DACICE DIN MUNŢII ORĂŞTlEI

H A D R I A N DAICOV I C I U

Fig, 1 , Baze de coloane eroda te din sanc tuarul vechi de pe terasa a X I -a a Sarmizegetusei

www.patrimoniu.ro

Comp lexu l cetăţi lor şi a şeză r i lo r dac ice d i n M u nţi i Oră şt ie i ş i , Într- u n sens ma i l a rg , d i n Tra n s i lvan i a mer id i ­ona lă , se n u m ă ră pr i ntre cele m a i rema rca b i l e mon umente pe ca re t recutu l Î ndepă rtat a l patr ie i le-a lăsat moşte n i re . E le reprezi ntă mă rtur ia cea ma i stră l uc i tă a c iv i l i zaţ ie i ava nsate, c las ice pr i n natura ş i pr in făgă du ie l i l e ei , pe ca re o creaseră daci i În cel d i n u rmă seco l a l erei vech i ş i În ce l d i n tî i a l ere i noastre. Va loa rea ş i i m portanţa lo r i stor ică , a rh i tecton ică , tur i st ică etc . , s poresc ş i ma i mu l t dato ri tă u n ic i tăţ i i lo r : n ica ier i , n ic i la no i ş i n ic i Î n a ltă parte, nu s -a ma i descoperit . cel p uţ i n pînă acum, u n com plex de a semenea În t inde re ş i de a se menea dens i tate, a pa rţi n înd epoci i Latene tî rz i i .

Î m i Î ngădu i s ă rea m i n tesc a i c i , p e scurt , cîteva date semn i ficat ive despre această zonă a rheolog ică . Pe o supra ­faţă d e a prox i mat iv 200 k m p a u fost ident i ficate ş i dezve­l i te n u ma i puţ i n de şase mari cetăţi (Sa rm izegetusa­G răd i ştea M u n ce l u l u i , B l idaru , Costeşt i , P iatra Roşie , Bă-

Fig. 2 . Aspect de pe latura de nord a cetăţii Blidaru.

54

n iţa ş i CăpÎ l na) , a şa ptea - fo rt i ficaţ ia de pe Vi rfu l l up H u l pe - nefi i nd Încă cercetată pri n săpătur i ; n u m a i vor­besc despre În tă ri tu r i le ma i m ic i - bast ioane şi tu rnuri' i zo late - ră spînd i te Î n j u ru l fort if icaţi i lo r p ri nc i pa le sau; de-a l u n g u l d ru m u l u i ca re , pe Apa G ră d i şt i i (a ntica Sa rge­t ia ?), u rcă sp re Sa rm izegetusa . D i n aceste tu rn u r i , unele" ca acela d i n Po iana Perţ i i , În ap rop ierea cetăţi i de pe B l idaru , au fost com plet degajate ; Î n a l te cazur i (În Po­i ana Pop i i , pe Fa ieragu etc.) cerceta rea a fost parţia lă , i a r a l teori (Ciocuţa, Cetăţu ia Îna ltă) monumente le dezve­l i te ş i s tud iate a u fost a po i i a răş i aco perite cu pămî nt.

U i m i toa rea dens i tate de locu i re În epoca dacică a acestei zone e demonstrată ş i de număru l m a re (peste 1 00) a l a şeză r i l o r c iv i le identifi oate pe teren , da r cercetate Într-o măsu ră foa rte red usă deocamdată . in rîn d u i acestor a şeză ri se numără ş i com plexe de m ică În t i ndere (stÎ n i l e d e p e Rudele , d e exempl u), da r ş i a şeză ri Înt i n se ş i foarte popu la te . Sînt extrem de bogate, de p i l dă , u rmele de

www.patrimoniu.ro

!ocu i re d i n vatra actua l u l u i sat Coste şti : a iC I , I n vale, se gă sea a şeza rea civ i lă că reia cunoscuta fort if icaţie de pe dea l u l Cetăţu ia , cons iderată d rept reşed i nţă a l u i B u re­b i sta ş i a unora d i ntre s uccesori i să i , Î i se rvea d rept acro­po lă . La Sarm izegetusa , a şeza rea civ i l ă s i tuată la vest de cetate se Înt i ndea pe o d i sta nţă de 3 km, locu i nţele ocu ­pînd n u meroasele terase a l e Dea l u l u i G ră d i şt i i ; descoper i r i ,Întîmp lătoa re recente dovedesc că ş i l a est de cetate ş i de i nci nta sacră a u existat ate l iere meşteşugă reşti ş i , de­,s i gu r, locu i nţe. in p unctu l Faţa Cetei a fost ident if icată o mare a şeza r e d i spusă etajat pe cîteva zeci de terase ,a rt if ic ia le, i a r la Feţe le A lbe o a şeza re s i m i l a ră a Î nceput 'să f ie ce rcetată În a n u l 1 965 ; ea a m i nteşte, mutatis mutan­,dis, p riv i toru l u i imag i nea Perg a m u l u i e len i st ic , căci tera ­sele pe ca re se ri d i ca u d iferite le con strucţ i i ( locu i nţe , u n sanctuar ci rcu l a r cu stî l p i d e calca r) e ra u susţ in ute d e z i ­du ri mas ive constru i te d i n p i atră d e ta l ie . Speci a l i stu l , ca şi d rumeţu l , ră mîne pe d rept cuvînt u i m it În faţa u n u i osemenea efort constructiv rea l i zat cu d o u ă m i i d e a n i Î n urmă.

E de pr i sos să i n s i st a i ci asu pra va lor i i i storice excep­ţiona le a a nt ich i tăţi l o r dac ice d i n M u nţi i Oră ştie i : ea este prea bi necu noscută . Va f i de a juns să rea m i n tesc c i t i tor i lo r că descoperi r i le d i n acea stă zonă a u mod if icat rad ica l . Î n 'U lt i me le două -trei decen i i , v i z i u nea oamen i lo r de şt i i nţă despre u l t ima fază a i stor ie i şi a civ i l i zaţ ie i daco-getice. Dar dacă va loa rea i storică -documenta ră a unor monu ­mente de această natură este exploatată o dată cu cer­ceta rea lor de către speci a l i şt i , va l oa rea lor i n structivă şi educativă se pre l ungeşte la i nf i n i t . U n n u m ă r tot mai mare de i u b i tor i a i trecutu l u i patr iei po posesc pe meleag u ri l e M u nţi lor Orăştie i ; generaţi i d upă generaţ i i , e lev i ş i s tu­de nţi o rgan i zează , sub cond ucerea da scă l i l o r, excurs i i În acest ţ in ut. Ş i n umăru l t u ri şti lo r - rom â n i sau stră i n i --ca re v i z i tează aceste vesti g i i a l e t recutu l u i nostru dac ic a crescut cons idera b i l pe măsu ra p rog resu l u i l ucră ri l o r de ,a sfa l tare a d ru m u l u i O ră şt ie- Costeşti şi o dată cu constru­i rea , la Costeşt i , a unei mic i ca ba ne.

O g ravă şi rea lă pr i mejd ie a me n i nţă Însă aceste mon u ­mente : aceea a d i struger i i t reptate, d a r destu l de ra pide , mai a les d in ca uza agenţ i l o r natu ra l i (p lo i , ză padă , Îng heţ,

·a l u necă ri de teren etc.) . Nu e vorba a i ci de modeste le urme ( restu r i le unu i perete de l i p i tură a rsă , o vatră de

'foc, restu r i le u ne i bîrne sau a l e u n u i stî l p carbon i zat ş .a .m . d . ) ale unor gospodă ri i dac ice ; acestea , l a d rept

'vorb i nd , n i c i nu spun m a re l ucru u n u i ochi neversat, i a r i nventa ru l (une l te , podoabe, vase) descoperit Î n e l e a l uat ,de mu l t ca lea m uzee lor d in C luj , Deva sau Sebe ş ; e vorba ch ia r de monu mentele , a pa rent i n destruct ib i l e sau g reu de d i strus , r id icate d i n p i atră : cetăţ i , t u rn u ri , sanctua re.

Este, poate, cazul să rea m i n tesc a i ci con strucţia z id u l u i , dacic (murus Oacicus) În opus quadratum. Acest t i p de zid, g ros de 1 ,50-4 m, constă d i n două para mente d i n b locur i de ca lca r conch i l i c reg u la t tă iate ; În t re cele două feţe ale z idu l u i exi stă o ump l utu ră (emplecton) de pă mînt ş i p iet re de stîncă nefa sonate . Pentru că acea stă u m p l u ­tură neomogenă putea foa rte u şor, p r i n p res i u n i latera le , 'să dă rîme paramente le de b locuri , con structor i i dac i , care 'nu fo l osea u n ic iodată morta ru l la acest gen de z id , a u re­'curs la s i stem u l b Î rne lor transversa le . Bîrne so l i de de l emn era u a şezate de la u n pa ra ment la cel ă l a lt ; ca pete le lor , ,tă iate Î n formă de coadă de rîn d un ică , i nt ra u Î n n i şte jghea bu ri (" babe") ma i l a rg i sp re exter io r şi ma i Î nguste spre i nter ior, a n ume să pate pe faţa superioa ră a b locur i ­' lor opuse . P res i unea u m p l utu r i i e ra a n i h i la tă de rez i stenţa 'bÎ rne lo r ; e adevă ra t că acestea p utrezea u cu vremea, da r pînă atunc i z i du l se tasa şi n u ma i exi sta p ri mejd ia dă rî ­mări i .

J udecînd d upă une le scene a l e Co l u m nei T ra iane, z i ­'d u l dac ic În opus quadratum, Î n a l t des i g u r d e 3-4 m , se term i na , În pa rtea l u i s upe rioară , cu un acoperă mÎnt de trunch i u ri de copac desp icate long itud i n a l , a şezate cu partea convexă În sus ş i p uţ i n Î ncl i n ate sp re exter ior pen ­tru c a a pa de p loa ie sau cea p roven ită d i n topi rea zăpezi i 'să se poată scurge,

Astă z i acoperă mîntu i de trunch i u ri de copac n u mai există, d u pă cum nu ex i stă n ic i bîrne le t ra n sversa le d i n

55

Fig. 3. Structura zidului dacic În opus quadratum (după C. Daico­viciu).

structura z i d u l u i . Apa pătrunde nest i ngherită În emp lecto­n u l z idu r i l o r dacice, p rovocînd d i s l oca rea şi p ră buş i rea blocu ri lo r. Pătru nzÎnd Î n cră pătur i le b locuri l o r ş i Î n pori i lo r (să n u u i tă m că avem de-a face cu ca lca r conch i l i c) , a pa Îngheaţă În t impu l iern i i ş i , d i latÎ ndu - se , l ă rgeşte fi su ­r i le . Deosebit de per ic l i tate s în t z idu ri l e care, asemenea ce lo r d i n cetatea de la Costeşt i , d i n ap rop ierea sa nctua ­ru l u i c i rcu l a r de la Feţe le A lbe sau de l a tu rn u l - locu i ntă al cetăţi i Că p Î l ne i , au suferit de pe u rma i n cen d i u l u i a p ri �s de trupele romane b i ru i toa re. i n aceste cazur i , procesu l de deg rada re este ş i mai ra p id .

Z i du ri l e Î n opus quadratum cu două para mente n u s înt s i ngu rele ca re se Întî l nesc la cetăţi l e dac ice d in acea stă zonă merid iona lă a Tra n s i l va n ie i . La Că pÎ l n a , de exe m p l u , z i d u l a re u n s i n g u r para ment , bîrne le t ra nsversa le f i i nd la o rig i ne legate de putern ic i stî l p i vertica l i Înfi pţi Î n um­p l utura d i n spatele b locur i lor . La P iatra Roş ie , i nci nta a I I -a e formată d i n t r- un z id a lcătu i t d i n p ietre de stîncă loca lă (m icaş i st) foa rte fr i ab i l e , legate Înt re e le cu l u t . Ceva ma i rezi stent poate f i z idu l d u rat la Băn iţa tot d i n p iet re de stîncă nefasonate (opus incertum), Î n să pri n se Î n mortar . i n sch i m b , Î n i nc i nta a I I -a d e la B l i da ru , unde a ş a ­z ise le "cazemate" ( Î n rea l i tate substrucţ i i l e unor p latforme pentru l u ptători ş i maş i n i de ră zboi) de pe la tur i le de nord şi de vest a u t re i d i n cei patru pereţi con st ru iţi În a şa - n u ­m i tu l opus m ixtum (b locu ri d e ca lca r a ltern Î nd , Î n fe l u l une i ta b le de şa h , cu porţ i u n i d in m icaş i st fri a b i l loca l ) , so l i d i ­tatea mon umentu l u i e deosebit de scăzută .

Cele de ma i sus n u reprez i ntă cons ideraţ i i teoretice sau p rev iz i u n i , c i , d i n nefe ric i re , constată ri practice. La B l i d a ru , la tu ra de nord a i nci n tei a I I -a e parţi a l dă rîmată ; m u lte b locu ri s -,a u despr i n s şi d i n z id u ri l e t u rn u l u i de pază d i n Po iana Perţi i . i n Cetotea de 10 Că pÎ l n a , perete le d i n sp re dea l a l t u rn u l u i - locu i n ţă se deg radează a n de a n . Destu le blocu ri s - au despri n s ş i d i n i nc i nta , cu z id păstrat pe o Înă lţ ime re lat iv m ică , a mar i i cetăţ i de refug i u de la Sa r­m izegetusa, In sfî rş i t , tot la Sa rm i zegetusa , porţ i u nea dez­ve l i tă a d ru m u l u i pavat ca re lega cetatea de i nc i n ta sacră e de nerecunoscu t : lespezi le de ca lca r a le pavaj u l u i a u fost Î n bună pa rte e rodate d e a pă .

N ici _sanctua re le n u s î n t ferite de acţ i u nea destructivă a a pe i . In cazu l sanctua re lor cu baze de co loane sau cu stî l p i de ca lca r avem de-a face cu aceleaş i fenomene de e rozi une ş i de f is u ra re ; sanctua re le cu e lemente de ande­z i t se p rez intă mu l t ma i b i ne , da r ş i Î n cazu l l o r efectele nocive ale Îngheţu l u i se fac s i mţite.

Ce e de făcut? D upă pă re rea mea, a deven it imperios necesară o grabnică acţ iune de sa lvare a cetăţi lor dacice d in Munţi i Orăştiei (să n u u i tă m Î n să că aceleaş i prob leme se pun În cazu l cetăţi l o r de la T i l i şca, În a p rop iere de S ib i u , sau P iat ra Cra iv i i , l î ngă Alba I u l i a , p robab i l ş i la

Fig. 4 . Sarmizegetusa, "Soarele de andezit" . -+

www.patrimoniu.ro

www.patrimoniu.ro

BÎtca Doa mnei , l î ngă P iatra N ea mţ). Ceea ce s-a făcut pînă acum - proteja rea cu acoperiş de a sboc i ment pe sche let m eta l i c a turn ur i lor - locu i nţă de la Costeşti ş i p ro ­teja rea cu g l i i , pr i n forţe l e şant ie ru l u i a rh eo log ic , a u ncr z id u ri de la Costeşti ş i B l i d a ru - e prea puţ i n .

Acţ i u nea de sa lvare, pentru ca re aceste rîndu ri vor să f ie un că ldu ros ş i presant a pe l , trebu ie să as ig ure repara ­rea , conso l idarea ş i conserva rea acestor p reţ ioase monu ­mente a le trecut u l u i . Nu cred că e cazu l să ne g î nd im , deoca mdată , la resta u ra rea comp letă a z idur i lo r daci ce ş i a a l tor mon u mente de p i atră d i n M u nţ i i Orăşt ie i Î n forma lor or ig i na l ă ; l ucră ri l e a r costa sume extrem de mari ş i n u avem cîtuş i de p uţ i n cert i tud i nea că reconst i tu i ri l e noastre a r f i j u ste d i n pu nct d e vedere şti i nţ i f ic . O aseme­nea resta urare i potetică a r putea f i Î ncercată ce l m u lt pe o porţ i u ne d in i nci n ta une i cetăţi (de exe m p l u , Costeşti) la ca re accesu l e ma i lesn icios ş i , deci , t ra n s portu l mate­ria le lo r ş i a l oamen i lor a r fi mai puţ in costi s i to r.

Repara rea e , Î n cele ma i m u l te cazuri , o operaţ ie re­lativ uşoară căci ea con stă pu r ş i s i m p l u d i n a şeza rea l a loc, În z idur i , a b locuri lor căzute . Cîteodată Î n să l ucruri l e s e prez i n tă Într- u n ch i p ma i d if ic i l . Aşa s e Înt îm p lă , de exe m p l u , la B l i da ru , unde z id ur i l e d in spate a le "cazema­te lor" sa u z i du l de sud a l turn u l u i V, toate g rav avar iate, s înt destu l de Îna lte. N u va fi uşoară n ic i repara rea une i porţ i u n i d i n z i du l A de la Feţele A lbe , a l căru i parament exte r ior e putern ic ş i pr imejd ios a p l ecat Î na i nte d i n pr i ­c i na p res i u n i i e m plecto n u l u i ; Î n acest caz , ca ş i Î n a l te l e asemănătoare, va f i , des i g u r, nevo ie ca z idu l să f i e parţ ia l demontat, emp lecto n u l s ă f ie pa rţ ia l scos ş i evacuat, i a r a po i b locuri l e a şezate la locu l l or, ad ică În poziţ i a ori g i ­na lă . Situaţ ia se com p l ică u neori (de p i l d ă , l a tu rn u l d i n Po iana Perţ i i ) dator ită faptu l u i că b locuri l e des pr i n se d i n z i d s înt str icate, cu colţu r i l e ru pte etc . , ceea c e face ca s imp la lor reaşeza re În z id să n u - i a s i gu re acestu ia poz i ţ ia corectă .

O prob lemă mu l t m a i d i f ic i l ă o const i tu i e consol i da rea z idu ri lor con stru i te Î n opus quadratu m, opus incertum (cu excepţia ce l u i de la Băn i ţa) ş i În opus mixtum, Sol uţ ia adoptată frecvent la z idu r i l e romane sau feuda le - con ­so l idarea cu morta r ş i c iment - n u poate f i Î n n ic i un caz ap l i cată fă ră mod i ficăr i la z i du r i l e dac ice : În adevă r, a r f i b i zar s ă s e conso l ideze cu morta r s a u cu c i ment v i z i b i l z idu ri l a ca re n i c iodată n u s -a fo los i t mo rta ru l . C u m , pe de a l tă parte , ar f i g reu , dacă n u i m pos i b i l , de găs i t o rezo lva re fă ră ut i l i za rea morta ru l u i (ci mentu l u i ) , s -ar putea ajunge la ideea fo los i r i i i nvizibi le a unu i l ian t : i njecţi i cu c i ment În emp lecto n , Î n l ătura rea provizor ie a emp lecto n u l u i ş i pr i nderea in c i ment a feţei d i nspre emp lecton a blocur i lor. Această u l t imă sol uţ ie m i se pare Însă i n a p l ica b i lă pe porţ i u n i l u n g i de z id (să ne gî n d i m , de exem p lu , c ă i nc i n ta Sarm i zegetusei Î nch ide o suprafaţă de ci rca 3 ha) şi de-a d reptu l contra ră sp i r i t u l u i şt i i nţ i f ic atunc i cînd z i du l s -a pă strat Încă b ine , căci ea presupune o a n u m i tă str ica re a l u i ş i a po i o refacere. Ea a r putea f i fo los i tă foa rte b i ne Î n cazur i le Î n ca re, d i n p r i c i na Înc l i nă ri i z id u l u i s u b pres iunea u m p l utur i i , e m p lecton u l trebu ie or i ­cum scos parţ ia l , i a r b locu r i le trebu ie Î nd reptate. i n fond , a m i m pres ia că n u poate f i recoma ndată o sol uţ ie un iver­sal va l ab i l ă .

Con serva rea r id ică ş i ea n u meroase semne de Între­bare . Turn u r i l e- l ocu i nţă d i n cetăţu ia Costeşt i lor au putut fi a pă rate cu ma i sus pomen ite le acoperi şur i de asbociment deoa rece tractoa re le a u putut transporta pînă pe p latou l dea l u l u i materi a le le necesa re . Tra n s portu l cu a se menea m ij loace e Însă i m posi b i l de rea l i zat fără a menajarea unor d rumu ri la B l i daru , Că p Î l na , Sarm izegetusa , i a r tra n spor­tul cu a n i ma l e sau , d i m potrivă , cu m ij l oace foarte perfec­ţ ionate (he l ico ptere ! ) ar fi extrem de costi s i to r ; e adevă ra t Î n să că , i n a n u m ite cazuri , a r p utea f i fo los i te l i n i i l e de fun i cu l a r con stru i te i n zonă pentru exploata rea păd uri l or. Ch i a r dacă s -a r putea rezolva d i f icu l tăţ i l e r id icate de tr·ans ­portu l materi a le lor necesa re, e evi dent că acoperi rea une i În treg i i nc i nte de cetate a r fi ş i cost i s i toare, ş i i nestet ică . Acoperi rea e o sol uţ ie a p l i ca b i l ă n u m a i Î n cazu l bast ioa ­ne lor ş i tu rnur i lo r i zo late şi a l t u rn u ri l or - locu i nţă deş i , la d rept vorb ind , efectu l esteti c n u e stră l uc i t n ic i a ic i . Pentru conserva rea z idur i lo r pe d i sta nţe mari s -a r putea reco-

58

manda , eventua l , d u pă conso l i da rea lor i nterioară cu c i ­ment , acoperi rea coa me i z id u l u i cu g l i i .

Este Însă evi dent c ă această p rotecţi e n u rezolvă pro­blema conservă r i i feţe lor z i du ri lo r dacice, pe ca re p loa ia deviată de v int l e bate adesea ş i pe ca re Îng heţu l l e poate oricum strica Î n cont i nuare . Cit des pre sanctuare le d in M u nţi i Oră ştie i , une le foa rte mari (sa nctua ru l -ca len ­d a r de l a Sarm izegetusa a re 30 m În d i ametru), aco peri rea lo r este pract ic de neconceput d i n toate puncte le de ve­dere . Baze le de coloane d i n sanctuare le patrulatere ş i stî l p i i sanctuare lor c i rcu la re , ca de a l tfe l ş i feţe le z i du ri lor , pavaje le , p ragur i l e de p iatră n -a r putea f i a pă rate efic i ­en t decît de pe l i cu le protectoa re . La boratoru l de resta u ­ra re a l M uzeu l u i de i stor ie a l Trans i l va n ie i d i n Cl uj a făcut exper ienţe cu o astfe l de su bsta nţă , un lac pe bază de ră ş i nă penta l h i d ică, l i vrată de intrepr inderea "Color" d i n Bucureşt i , da r e le n - a u dat rezu l tate sat i sfăcătoare, so luţ ia nepătru nz ind În pori i p ietre lor ca lca roase. D u pă părerea l u i 1 . Korod i , şefu l l aboratoru l u i menţ ionat , a r f i necesară o sol uţ ie a p:: a să , ca pab i l ă să pătrundă În por i i ş i Î n cră pături le b locur i lu ş i a le l espezi lor . Pe l icu la pro­tectoa re trebu ie · să f ie , r:atura l . t ra n sparentă pentru a n u a l tera cu n i m i c i nfăţ i şa r�a monu mente lor ; ea ma i tre­bu ie să f ie destu l de i efti nă , căci suprafeţe le ca re u r­mează să f ie acoperite s înt mar i , şi destu l de rez i stentă pentru a nu fi nevoie de ap l i că ri exces iv de dese. Proba­b i l că a r putea fi experi mentate cu succes s ubsta nţe ca met i l s i l i conatu l de sod i u sau meti l po l i etoxi x i l oxa n u l cu eti l ­s i l i cat 40.

Măsu r i le p recon i zate in rîndu ri l e de ma i sus pr ivesc, după cum se poate uşor observa , n u m a i monumente le de p iatră . S-ar putea iv i Însă or icind neces i tatea adoptă r i i unor u rgente măsuri de conso l i da re ş i de protecţi e la a lte genuri de vesti g i i : să z icem, l a l ocu i nţe dac ice sau, dacă se vor descoper i , la cu ptoa re de o lă ri e etc. P roba b i l că Î n aceste cazur i sol uţ ia cea ma i eficace a r fi acoperi rea monumentelor respective.

Conc luz ia tuturor ce lor a răta te se i m pune de la s i n e : acţiunea de consolidare şi conservare a complexu lu i arheo­logic dacic din Munţii Oră ştiei nu mai poate fi a mînată . Pa ra le l cu ea u rmează , des i gu r, să se cont i n ue cerceta ­rea şti i nţ i f ică a monu mentelor af late Încă În pămînt (dar aceasta t rebu ie u rmată i med iat de conso l i da re ş i conser­va re !) ş i să se desfă şoare d i verse acţi u n i pentru va lorif i ­ca rea turi st ică a i ntreg u l u i complex : a me l i o ra rea că i l o r de .acces, const ru i rea de ca ba ne ş i de ta bere pentru t i ­neret, a m plasarea de i nd icatoare , a s i gu ra rea Întreţ i ne r i i ş i a pazei tuturor ru i ne lor. Nu trebu ie să se u i te că este vorba de u n u l d i n e lemente le ce l e m a i i m porta nte a l e pa­tri m o n i u l u i i sto ric ş i muzeist ic naţiona l .

Sarc i n i le de v i itor, de perspectivă , s î n t numeroase ş i com p lexe, da r n u Î nca pe Îndo ia lă că prob lema consol i ­dăr i i ş i a conservă ri i monu mentelor dezve l i te pînă acum prez i ntă ca racteru l ce l ma i u rgent . i n pr iv i n ţa e i , s ugest i i l e făcute n u a u pretenţ ia s ă epu i zeze pos i b i l i tă ţ i l e d e rezo l ­vare. E le og l i ndesc o a n u m ită exper ienţă , .da r n u exc l u d , c i , d i m potrivă , presupun efectua rea unor stud i i a m ă n u n ­ţ ite ş i precise, p recum ş i orga n i za rea u n e i dezbateri m a i la rg i .

Arheolog i i , a rh i tecţ i i , s peci a l i şt i i i n resta u ra rea monu­mente lor a nt ice au cuvîntul.

R t S U M t

L'au teu r expose la s ituation dans laque l le se trouvent les pr inci­paux monuments daces des Monts d'Orăşt ie (citade l les , tou rs , sanc­tua i res) . que I 'act ion des agents naturels (eau , ne ige, ge l , g l i sse­ments de terra i n) les ont peu a peu deg rades. I I sou l igne la neces­s i te de I 'adoption des mesures u rgentes de repa ration , consol i dat ion el sauvegarde de ces monuments, proposa nt auss i certa i nes sol ut ions prati ques (i njections de c iment, a ppl ication d 'une pel l icu le protec­trice, etc.) sou m i ses aux d iscuss ions des archeologues, des arch i­tectes et des spec ia l i stes en restau ration des monuments h i stori ques.

www.patrimoniu.ro