Anul XVINr. 192

Iunie2006

BULETIN INFORMATIV EDITAT DE CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MARAMUREŞ

CONTCONTCONTCONTCONTAAAAACTCTCTCTCThermes

Editorial

Ing. GHEORGHE MARCAŞ -preşedintele C.C.I. Maramureş

Continuare în pag. 2

Radiografiereaaderării

(urmare din numărul 191)Un alt domeniu care merită să fie în

atenţ ia consumatorilor dar ş i acomercianţilor români, îl constituie retailul.Aderarea României va aduce patru efecteesenţ iale în domeniu: investiţ i i le,creşterea numărului produselor străine perafturile magazinelor, falimentul micilorcomercianţi detailişti, şi preţul de vânzarela unele produse, mai ales la alimente.

În ansamblul mărfurilor cumpărate,consumatorii vor găsi la raft produse totmai ieftine datorită concurenţei dure dintreretaileri precum şi dispariţiei taxelorvamale, cu excepţia produselor de sucuri,dulciuri şi conserve care din cauza preţuluiridicat al zahărului vor cunoaşte o creşteresemnificativă.

Vom asista la o nouă strategie apreţurilor la raft impuse de companiilemultinaţionale, care vor determina opresiune asupra producătorilor autohtoni,inclusiv la produsele alimentare proaspete– carne, lapte, legume şi fructe – adusedin import, din ţările vecine, din interiorul/ exteriorul UE.

Comerţul tradiţional va pierde terenîn favoarea super şi hipermarketurilor.Populaţia de la sate va rămâne, totuşi, înmajoritatea ei, la discreţ ia micilorcomercianţi detailişti din mediul rural, carese vor aproviziona direct din depozite, dinsupermarket sau de la producătorilocalnici, care produc mărfuri tradiţionale.

În concluzie, comerţul cu amănuntulşi chiar cel en-gros românesc este cel mai

Începând cu 1 ianuarie 2006 MinisterulAfacerilor Externe a lansat programul dediplomaţ ie publica “Promavareacomunităţilor locale din România în spaţiulUniunii Europene” care se defăşoară înperioada 2006 – 2007.

In acest cadru s-a organizat vizita uneidelegaţ i i dinJ u d e ţ u lMaramureş înD a n e m a r c aţară membră aU.E. având cascop principalp re zen ta reapotenţ ia luluieconomic şi aoportunităţilorde afaceri,socio cultural,educaţional şituristic alj u d e ţ u l u i ,stabilirea unorrelaţ i i decolaborare între instituţii locale similare,relaţii care să fie continuate după aderareaRomânie la UE, câştigarea unor partenericomerciali sau potenţiali investitori interesaţide specificul zonei, dar care din lipsă deinformaţii nu s-au indreptat spre aceasta.

Delegaţia a fost formată din:-D-na Gyöngyike Böndi- Prefectul

Judeţului Maramureş-Dl Pamfil Berceanu–Vicepreşedintele

Consiliului Judeţean Maramureş-Dl Istvan Ludescher- Viceprimarul

municipiului Baia Mare-Dl Gheorghe Marcaş –Preşedintele

CCI Maramureş,

Vizita delegaţiei JudeţuluiMaramureş în Danemarca

14 – 18 iunie 2006-Dl Teodor Ardelean - Directorul

Bibliotecii Judeţene Maramureş-Dl Carol Kacso - Director adjunct

Muzeul Judeţean Maramureş- D-na Angela Filip - Director executiv,

Institutia PrefectuluiProgramul a cuprins trei paliere distincte:

admin is t ra t i v ,economic ş icultural –academic.

Miercuri 14iunie

– Primire laR e ş e d i n ţ aAmbasadoruluiRomaniei undeera o manifestareorganizata cuocazia inchideriiunei expoziţii deicoane.

Joi, 15 iunie– Primire la

Camera deComerţ din Copenhaga – Din parteadaneză au participat domnii OLECRISTOFFERSEN, vicepreşedinte, ERIKJOHANSSON, director divizia comerţ,DALHOFF JENSEN, director de marketing.A fost prezentat modul de organizare almediului de afaceri in următoarele instituţii:Camera de Comerţ şi Industrie, Consiliulagricol, Organizaţ ia pentru IMM,Confederaţia Daneză a industriilor.

Camera de Comerţ din Danemarca esteo instituţie privată. Gazdele au punctat vizitareginei in anul 2000 în România si au

Continuare în pag. 3

În perioada 23 – 25 iuniea.c., la Szolnok - Ungaria s-adesfăşurat ce-a de XIV-a ediţiea Târgului InternaţionalSzolnok.

Ca şi în anii precedenţi, şi înacest an, la invitaţia Camerei deComerţ şi Industrie Jasz – Nagykun– Szolnok, CCI Maramureş a fostprezentă cu stand propriu la aceastămanifestare.

Delegaţia Camerei de Comerţ şiIndustrie Maramureş a fost condusăde Dl preşedinte Gheorghe Marcaş.

Prezenţa în stand a instituţiei

SZOLNOK EXPO – Ediţia a XIV-anoastre a urmărit promovareaoportunităţilor de afaceri din judeţulMaramureş.

Pentru realizarea acestui obiectiv, pe parcursul celor 3 zile de expoziţiestandul CCI Maramureş s-a constituitîntr-un adevărat Centru de informareîn cadrul căruia toţi cei interesaţi auputut obţine informaţii legate depotenţialul economic al judeţuluinostru şi intenţiile de colaborare aleunor firme maramureşene.

Firme precum Faimar SA,Romdil SRL, CMC SRL, ReghinaGhiţiu PF, au fost reprezentate

vizitatorilor interesaţi, în cadrulstandului CCI Maramureş

Prezenţa la Szonok în aceastăperioadă, a conducerii CamereiMeşteşugarilor din Leipzig, areprezentat un bun prilej pentrustabilirea de contacte în vederea unorviitoare colaborări între CCIMaramureş şi CameraMeşteşugarilor.

Pe parcursul celor 3 zile demanifestări, au fost purtate discuţiişi cu reprezentanţii CCI Jasz –Nagykun – Szolnok şi ai CompexpoSA (organizatorul manifestării) şi au

fost puse bazele unor participări pebază de reciprocitate la manifestărileexpoziţionale organizate înMaramureş şi respectiv în Ungaria.

Cu ocazia discuţiilor purtate întreconducerile CCI Maramureş şi CCIJasz – Nagykun – Szolnok, s-aconturat ideea organizării în aceastătoamnă la Baia Mare a ForumuluiCamerelor de Comerţ şi Industrie dinEuroregiunea Carpatica.

Un următor pas în colaborareadintre CCI Szolnok, CCI Maramureşşi Camera Meşteşugarilor dinLeipzig, îl va reprezenta întâlnireadintre conducerile celor 3 Camere –întâlnire programată pentru perioada29 septembrie - 1 octombrie a.c.

HERMES CONTACT2

RadiografiereaaderăriiUrmare din pag. 1

expus falimentului, în proporţie de 45-55%.Turismul se va dezvolta. Potenţialul latent

al afacerilor în industria turismului în Româniaeste mare. El dispune de existenţa unor valorinaturale, culturale, etnofolclorice şi istoriceseculare şi milenare, mai ales în segmentulturismului rural, ecologic şi tradiţional careva cunoaşte o dezvoltare accentuată. Celemai dezvoltate zone pentru turismul rural dinRomânia sunt în prezent Maramureş,Bucovina, Braşov şi Sibiu unde se poate vorbide circa 3500 de pensiuni agroturistice dincare aproape 2000 îndeplinesc condiţiile desupravieţuire şi după aderare, având oasigurare a gradului de ocupare de circa 60%pe an.

În ultimii ani se constată creşterea ritmuluiinvestiţiilor, diversificarea serviciilor de turismintern şi incoming, gradul de profesionalizareal tour-operatorilor şi operatorilor hotelieri şituristici români. Cu toate acestea, remarcămîncă lipsa unei strategii naţionale pentruorientarea şi promovarea turismului în ţaranoastră. Turismul din România se simtenevoia acută pentru rezolvarea infrastructuriicăilor de comunicaţie. România are nevoieacută de consumare a fondurilor depreaderare – ISPA şi SAPARD – şi post-aderare, structurale, care să ajute apropiereacondiţiilor de turism de performanţele altordestinaţii europene sau din ţări cu activitateturistică dezvoltată. Nu putem să avem turismfără o infrastructură modernă şi care săacopere toate regiunile ţării.Avem cele maiproaste căi de comunicaţie din Europa.Serviciile colaterale de telecomunicaţii,administraţie, aeroporturi, vamă, internet,educaţia personalului deservit etc, sunt subnivelul ţărilor cu un turism dezvoltat. Gradulde competitivitate nu corespunde cu cel alpieţei regionale sau globală din cauzaneconcordanţei dintre nivelul serviciilor şi celal preţurilor – preţuri ridicate fără acoperire încalitatea serviciilor. După aderare vor apăreainvestitori străini care vor cumpăra terenuri /spaţii pentru organizarea unui turism modernîn România.

IT&C este un sector promiţător pentruRomânia integrată în UE. Piaţa IT&C dinRomânia are toate condiţiile de a se conectala tendinţele pieţei europene şi nu numai.Cadrul legislativ a fost armonizat cu legislaţiaUE. Condiţiile tehnice sunt îndeplinite şi piaţaeste populată cu companii multinaţionale caresunt capabile să-şi globalizeze oferta deservicii şi produse. Totuşi, actuala structurăa pieţei IT&C de peste 70% hardware şicomunicaţii şi de sub 30% în software şiservicii. Acest raport ar trebui, după aderare,să se inverseze aliniindu-se la tendinţelemondiale şi europene.

Principala ameninţare în acest domeniu,după aderare, este pentru cei care se ocupăde outsourcing. Creşterea nivelului costurilorîntr-un ritm accelerat va conduce obligatoriula creşterea salariilor şi alinierea la nivelul UE.Astfel că şi în acest domeniu salariul mediuva trebui să se dubleze faţă de cel actual,ridicând costul actual din acest domeniu. Vadispare menţiunea că în România serviciiledin acest sector sunt ieftine.

Concurenţa între companiile de soft vadeveni tot mai dură, ceea ce va provoca chiarfalimentarea unor companii mici care nu au

reuşit în perioada de preaderare să seadapteze noilor condiţii impuse de piaţaeuropeană sau globalizării pieţei domeniului.

Pe segmentul IT vor mai veni firme maricare vor constitui pentru companiile dejaprezente în ţară atât o ameninţare dar şi ooportunitate pentru dezvoltarea sectorului.Aceasta va conduce la unele falimente, la oconsolidare şi concentrare ridicată, la multeachiziţii de pachete de servicii de pe piaţanoastră. Nimeni nu poate să stea liniştit înurmătorii 5-6 ani fără să investească şi săpregătească forţa de muncă din domeniu.Firmele multinaţionale îşi vor consolida poziţiape piaţă şi se vor pregăti să facă faţă noilorcerinţe impuse de consumatorii din noile nişece apar în fiecare moment. În segmentulcomunicaţiilor, cele mai recente statistici aleAutorităţii Naţionale de Reglementare înComunicaţii arată o creştere de 2,5 ori în2005 faţă de 2004 a cotei de piaţă afurnizorilor alternativi de telefonie fixă,respectiv o dublare a numărului de conexiunipe internet în banda largă. Telefonia mobilăîn România are un grad de penetrare destulde ridicat, mai ales în ultimul an s-a majoratcu circa 62%, iar serviciile prin cablu TV încazul locuinţelor cu 52%. Aceste cifre înurmătorii 2-3 ani vor rămâne amintiri.

Sectorul energetic va cunoaştetransformări semnificative. Reducereaimpactului marilor consumatori decombustibili, promovarea cogenerării de înaltăeficienţă, promovarea surselor regenerabileşi creşterea eficienţei energetice vor fiacţiunile care vor avea susţinere, inclusivfinanciară, după aderarea României la UE.Aquis-ul comunitar în acest domeniu este încontinua evoluţie, având o dinamică în timpşi spaţiu după un target mobil, creând noiobligaţii şi angajamente de adaptare a ţăriinoastre şi implicit a companiilor din sectorulenergetic european şi mondial.

Vor apărea alţi operatori privaţi autohtonisau străini fie prin transferul de la acţionariatulmajoritar de stat, fie prin crearea de noiafaceri private. Aceste transformări vor generanoi oportunităţi. Un rol important îl vor aveacompaniile multinaţionale din domeniulenergetic. Vor dispărea intermediariispeculativi din comerţul cu energie electricăşi odată cu ei afacerile speculative. Auditareasituaţiilor financiare în conformitate custandardele internaţionale, consilierea îndomeniul impozitării şi taxelor, consultărilede afaceri post vânzare, integrarea în grupurimultinaţionale asistenţă juridică privindconcurenţa, proprietatea, relaţiile de muncă,protecţ ia mediului, fiscalitatea, postprivatizare vor constitui sectoare de activitatecu volum mare de afaceri şi activităţi,furnizoare de servicii din sectorul energetic.

Vor apărea interese majore pentrupromovarea “energiei curate” în domeniileproducţiei de energie eoliană, termală,biomasă şi biocombustibili. Se va revigora şidezvolta expertiza în valorificarea resurselorenergetice primare ale ţării noastre, în speciallignitul, care într-un viitor apropiat va atrageinvestiţii private masive. Astfel, nu va fi lipsitde interes revigorarea ş i dezvoltareavalorificării resurselor energetice primare aleţării noastre, în domeniul cărbunelui, înspecial al lignitului, care va atrage investiţiiprivate mari, însoţite de un volum importantde servicii specializate în domeniu. ExemplulDanemarcei, care produce cea mai mareparte a energiei din arderea cărbunelui va fiun model pentru România.

Sistemul bancar românesc nu se varesimţi după momentul aderării, deoarecelegislaţia bancară este, deja, integral

armonizată cu cea europeană.Cu toate restricţiile Băncii Naţionale şi a

numărului restrâns de sucursale bancare(circa 6000 locuitori/sucursală) creditulneguvernamental cunoaşte creşterisemnificative. România accesează la serviciileşi produsele bancare, din ce în ce maisofisticate, fără prejudecăţi şi reţineri. Toateacestea sunt o garanţie că integrareasistemului bancar românesc, stăpânit debăncile străine, nu va suferi un şoc alintegrării. Previziunile pe termen mediu aratăcă sistemul bancar românesc va cunoaştedupă aderare creşteri semnificative şisusţinute, portofolii de credite din ce în cemai mari, clienţi tot mai sofisticaţi. Băncilevor fi obligate să ofere produse diversificate,atractive şi de calitate de tip european.Creşterile semnificative ale credituluineguvernamental din ultimii ani arată că piaţabancară are rezerve serioase neutilizate.

Pentru a face faţă competiţiei din ce înce mai puternice, băncile trebuie săinvestească în îmbunătăţirea sistemului IT,care trebuie să fie flexibil, sigur, acoperitor şisă asigure dezvoltarea de noi servicii. O altăpreocupare trebuie să se localizeze înpregătirea personalului ş i dezvoltareainfrastructurii prin deschiderea de noisucursale, relocări sau schimbarea look-uluiacestora, mai modeste ca spaţiu, dar maifuncţionale. Scurtarea timpului de răspuns vafi consecinţa apropierii consumatorului deservicii / produse bancare prin înfiinţarea desucursale în cât mai multe localităţi din ţară.

Asigurările vor continua să înregistrezecreşteri semnificative, dar într-un ritm mai lentdecât până acum. Rezerva în domeniulasigurărilor există mai ales în asigurările desănătate, de locuinţă, de viaţă, de răspunderecivilă generală care în prezent, în Româniasunt sub nivelul european ca dezvoltare şicuprindere în rândul populaţiei.

Firmele din asigurări trebuie să semobilizeze în majorarea capitalului social,ridicând gradul de solvabilitate la nivelulprevederilor directivelor UE.

În prezent ponderea asigurărilor în PIBeste încă uşor nesemnificativă (1,5%) în timpce ţările din zona central europeană este de3% şi în ţările din Europa de Veste de 7-10%.Rezultă că avem rezerve serioase în acestdomeniu, pentru a atinge nivelele europene.

Acum, piaţa este dominată de asigurărileauto, de bunuri şi de răspundere. Cu timpulacestea vor creşte odată cu creşterea parculuiauto dar se vor diminua procentual faţă devolumul total de asigurări şi reasigurări.

Agenţiile imobiliare care se vor ridicala nivelul european de calitate a serviciiloroferite vor rezista. Cele mai căutate serviciivor f i administrarea de clădiri ş imanagementul de proiect pentru urmărirealucrărilor noi de construcţii. De asemenea,vor mai conta serviciile de administrare declădiri, incluzând întreţinerea proprietăţii –reparaţii, dotări suplimentare, îmbunătăţiri,curăţenie, pază, utilităţi, întreţinere şiamenajări de spaţii verzi.

Va cunoaşte o dezvoltare serviciile deevaluare şi consultanţă în domeniul imobiliar.Cele mai atractive vor fi investiţiile rezidenţialeşi comerciale. După integrare ne vomconfrunta cu un aflux de capital european,american şi asiatic în piaţa imobiliarăromânească. România are încă preţuriatractive.

Atenţie! Noi nu avem încă reglementărila nivelul standardelor europene în domeniul

Continuare în pag. 6

HERMES CONTACT 3

Vizita delegaţiei JudeţuluiMaramureş în Danemarca

14 – 18 iunie 2006Urmare din pag. 1

subliniat că ţara lor este interesată pentrucoridorul est-vest.

Delegaţia română a prezentat datereferitoare la judeţul Maramureş.Preşedintele CCI Maramureş a prezentatmodul de organizare a CCI teritoriale şi înmod concret CCI Maramureş, mediul deafaceri şi oportunităţile judeţului, precum şiturismul. Au fost înmânate materialepromoţ ionale ş i albume cu judeţulMaramureş.

Reprezentanţii Camerei de Comerţdaneze s-au aratat interesaţ i deoportunităţile pe care le oferă judeţul şi aupromis o colaborare cu Camera de Comerţşi Industrie Maramureş, fapt pentru care eva încheia un protocol decolaborare şi o legătură on-line prinsite-ul celor două Camere.

– Primire la Institutul Danezpentru Guvernare Locală

Directorul de cercetare dininstitut se ocupă de studii pentruadministraţie locală.Alături dedomnia sa au fost prezenţi doiparteneri de cooperare din Suediaparteneri ai U.E. Sunt parteneri dinzona baltică care acorda asistenţăpentru dezvoltarea municipalităţilordin această zonă.

Ca o caracteristică statelescandinave au “Statul debunăstare bazat pe principiileuniversalităţii, egalităţii şi echităţiisociale”. Cetăţenii ţări lorscandinave au dreptul la pensie,asistenţă sanitară gratuită,securitate pe piaţa a muncii şi laeducaţie. Datorita redistribuiriiveniturilor şi serviciilor sociale s-a facilitatca femeile să fie egale în drepturi şi obligaţiipe piaţa muncii cu bărbaţii.

Actualul sistem administrativ, cel almunicipalităţilor este creat din anul 1970,prin unificarea minicipalităţilor mici. Din anul2007 va fi implementat un nou sistem asfel: din cele 14 regiuni vor fi 5, iar din cele275 de municipalităţi vor fi 98. Un municipiuva avea 30 - 40.000 locuitori, nu vor existamunicipii cu mai puţin de 20.000 delocuitori. Mărimea medie a regiunilor va fide aproximativ 1 milion locuitori.

Regiunile vor avea sarcini legate despitale, invăţământul gimnazial şi educaţiaadulţilor şi nu vor mai percepe taxe, iar lanivel local le vor reveni sarcini legate de piaţamuncii, persoanele cu handicap, instituţiipentru copii, şcoala primară.

Comasarea municipalităţilor va produceurmătoarele efecte:

– comasarea serviciilor (vor exista şcolimai mari cu profesori mai bine pregătiţi)

– tendinţa unui monopol, nu se pot alegemai multe şcoli

deoarece există doar una marespecializată)

– creşte bugetul municipalităţilorFondurile de la nivel naţ ional se

repartizează direct municipalităţilor.Program Odense şi VejleVineri 16 iunie- Vizita la o companie daneză

producătoare de produse lactate şibrânzeturi– SINAI LANDMEJEREI VEJLE –GUNAR. Înfiinţată în 1887 ca o fabricăaparţinând producătorilor proprietarilor delapte şi cumpărată de familia GUNAR în 1987.Procesează 50 to lapte de vacă pesăptămână, lucrând 3 zile – luni, marţi şimiercuri cu 3 salariaţi – produce brânză feta,caşcaval Emmentaler, Ganda, Spaniol şicaşcaval afumat. Săptămânal produce unsingur sortiment. În zilele de joi între orele 13-16, vineri orele 11-17 şi sâmbătă 9-12livrează prin ridicarea produselor din depozitulfabricii.

–Vizita la primăria din Odense -

intalnire cu primarul orasului Dl. Jan Boye siun reprezentant al primariei

Oraşul Odense este reşedinţa regiuniiFyn şi are 186.000 locuitori. S–a prezentatprimăria şi modul de desfăşurare a activităţiiconsiliului local.

Primarul este ales de către consilieri şiel prezidează şedinţele consiliului local. Inconsiliul local se stabilesc politicile locale,dar unele sarcini sunt delegate şi comisiilorde specialitate.

–Vizita la Consiliul Judeţean alregiunii Fyn / intalnire cu preşedintele Dl.Poul Weber

S–a prezentat organizarea administrativăa Danemarcei, pe trei nivele – Statul carese ocupă de apărare, poliţie, universităţi;regiunea care are responsabilităţi privindspitalele, învăţământul gimnazial şi educaţiaadulţilor; municipalitatea cu responsabilităţilocale în ceea ce priveşte educaţia primarăşi instituţiile pentru copii, inclusiv cei cudizabilităţi.

Preşedintele este ales din 4 in 4 ani Inurma reorganizării regiunea Fyn va ficompusa din 10 municipalităţi faţă de 32câte sunt in prezent, iar reşedinţa va fi înoraşul Vejle.

–Vizita la Universitatea din OdenseA fost prezentat sistemul universitar

danez. În Danemarca există 12 universităţi,iar la cea din Odense frecventează cursuri7.400 studenţi.

Din partea Universităţii de Nord din BaiaMare s–a transmis un protocol de colaborarecu această universitate şi s–a propusacordarea unei burse pentru un profesor,sau student care doreste să studieze culturaşi civilizaţia maramureşană, din parteadirectorului Bibliotecii judeţene “Petre Dulfu”– Baia Mare

Sâmbătă 17 iunie–Vizita la Biblioteca Judeţeană Vejle,

întâlnire cu conducerea biblioteciiS–a prezentat un scurt istoric al

bibliotecii, instituţiile din sistemul bibliotecarşi modul de desfăşurare a activităţii acesteia.

Biblioteca judeţeană Petre Dulfu din BaiaMare a donat cărţi de autori danezi şi româniin limba română, dicţ ionar, ghid deconversaţie danez–român şi albume.

–Vizita la Muzeul de arta din Vejle,intalnire cu conducerea

A fost prezentat muzeul, modul deachiziţ ie a lucrări lor ş i s–a propuscolaborarea cu muzeul judeţean din BaiaMare.

–Vizita la companiaSchytz & Ostergaard A/S –companie specializată în lucrăride construcţii civile şi industriale

Cifra de afaceri de 20-25milioane euro/an, realizată cu100 de salariaţi, din care 80muncitori. Construieşte locuinţedin cărămidă singulare sau încvartaluri după proiecte tip.Costul unei case pleaca de la300.000 euro de la o suprafatăutilă de 130 mp cu toatedotări le. Statul ajută princonstruirea de case pentruchiriaş i. Pentru caseleproprietate, acordă un ajutor de20% din impozitele pe careproprietarul este obligat să leachite statului.

Am reţinut sprijinul pe carel-am primit pe tot parcursul

vizitei din partea excelenţei sale, TeodorPaleologu, Ambasadorul României înDanemarca, a consilierului comercial, Dl.Vladimir Ciobănaşu.

Fiecare membru al delegaţiei şi-a stabilitoportunităţile şi acţiunile pe care să lerealizeze în următoarea perioadă, astfel încâtsă realizăm obiectivele pe care ni le-am luatde promovare a comunităţ i lor dinMaramureş în Danemarca.

În Danemarca lucrează circa 150–200.000 persoane. Sunt interesaţi pentrumateriale de construcţii, iar o oportunitatein vederea reducerii preţurilor la case ar ficonstruirea acestora din lemn. S–a propuso colaborare in domeniul construcţiilor cufirme din România.

– Întâlnire cu viitorul consul onorifical României la Vejle

La Odense şi Vejle intâlnirile aufost organizate cu sprijinuldl.Schreiber care este propus consulonorific al României la Vejle şi care ainsoţit delegaţia in aceste locaţii.

Dl. Schreiber desfăşoară activitate deturism in România şi doreşte să vizitezeMaramureşul in luna iulie cand va veni inconcediu in România considerând aceastăzonă ca o opotunitate in ceea ce priveşteturismul.

HERMES CONTACT4

Camera de Comerţ DanezăAstăzi, Camera de Comerţ

Daneză are două sedii – fiecarediferită una de alta, precumnoaptea şi ziua, dat fiind faptul căsunt construite la distanţă de 400de ani una de alta. Danezilor leplace să se considere constanţi şicontinuatori, astfel că vecheaclădire a Bursei să aibăcontinuitate şi să se combine cudinamica vremurilor moderne încare trăim – simbolizată de nouaclădire. Cele două sedii aleCamerei de Comerţ a Danemarceidescriu foarte bine aceastăconstatare.

Istoria burseiFaimosul rege danez Cristian

IV, a cărui mare pasiune eraarhitectura, a construit Bursa dinCopenhaga în perioada 1619-1624. La început, Bursa era un locpentru comerţ. S-au făcut tarabeşi se închiriau tuturor tipurilor denegustori – şi danezi, şi străini. Secomercializau toate tipurile debunuri în mari cantităţi şi pentrucă nu erau magazine reale în aceaperioadă. Cu timpul, bursa adevenit supermarket-ul oraşului.Lumea mergea la plimbare aici şifăceau cumpărături, în timp fie cămai bârfeau sau îşi împărtăşeauultimele ştiri din cotidianul danez.

S-a plasat o inscripţie deasupraintrării la Bursă: “Această casă nus-a înălţat pentru dibăciile ascunseale lui Mercur, ci înainte de toateîn cinstea lui Dumnezeu şi apoipentru uzul profitabil alcumpărătorilor şi al vânzătorilor”.Inscripţia se vroia o aducere-aminte a vizitatorilor a Bursei înprivinţa scopului clădirii.

Bursa a rămas proprietatearegelui până în 1857 când regeleFrederik VII a vândut-o pentru70.000 dolari-rix BresleiNegustoreşti, Camerei de Comerţ.Totuşi, regele a stipulat căschimbările la exteriorul clădirii nuse puteau face fără consimţământulstatului (guvernului). Astfel, Bursaa devenit prima clădire conservatăa Danemarcei. Noii proprietari aiBursei au restaurat clădirea lastarea ei originală şi au transformat-o într-o bursă de mărfuri şi deacţiuni. De-a lungul anilor,schimbul de mărfuri a dispărut,însă acţiunile şi titlurile de valoarese comercializau în această clădirepână în 1974.

Astăzi, Bursa este sediulCamerei de Comerţ Daneze.Istoria Clădirii cu Coloana

AlbăArhitectul danez Kim Utzon a

proiectat această clădire ultra-modernă care este situată în portul

Kalkbraenderihavnen dinCopenhaga, şi este fără îndoialăbijuteria portului şi care estecelălalt sediu al Camerei deComerţ a Danemarcei! Terminatăîn 2000, te primesc călduroscoloanele şi bârnele albe din beton.Este o expresie arhitecturalăimperios de simplă şi accesibilăcare fascinează orice vizitator.

Clădirea cu birouri esteproiectată ca având 24.5 metrilăţime şi 57.5 m lungime.

Birourile sunt armonioase;toate au vedere excelentă.

Intrarea este ridicată pestenivelul cheiului şi în cadrulmagnificului hol central, artistul

Lin Utzon a creat un peretedecorativ înalt de 5 m şi lung de18 m, compus din ţigle de porţelan,care capturează şi continuăreflecţiile luminii din apă.

În ceea ce priveşte materialele,este simplă şi cultivată înîntregime. Holul mare este acoperitcu gresie italiană, în altă parte estefolosit lemn african de esenţă tare.

OrganizaţiaCamera de Comerţ Daneză s-a

înfiinţat ca un consorţiu compusdin două organizaţii – una esteAsociaţia Angajaţilor pentruComerţ, Transport şi Servicii şicealaltă este Asociaţia de Comerţ.

Camera de Comerţ Daneză esteorganizaţia pentru companii decomerţ, transport şi servicii.Camera de Comerţ Daneză este oorganizaţie privată în proprietateamembrilor săi. Calitatea demembru este voluntară şi Cameraare aproximativ 15.000 decompanii membre şi 90 de asociaţiiafiliate la organizaţie.

Camera de Comerţ Danezăasistă companiile membre înprobleme legate de comerţ,transport şi servicii, incluzândcomerţ extern, legislaţiecomercială, dezvoltare de afaceri,politici educaţionale, legislaţie de

afaceri, tehnologie şi mediu.Camera de Comerţ Daneză este

reprezentată în toate consiliilerelevante şi în grupurile de lucrucare pregătesc şi revizuiesclegislaţia comercială şi prinacestea, camera are acces laaudieri şi astfel poate da sfaturidirecte guvernului şi altororganizaţii oficiale. Mai mult,Camera de Comerţ Danezăacţionează ca protector referitor lainteresele membrilor în legătură cuComisia UE şi autorităţile danezeprin negocieri directe cu părţileimplicate. Ca rezultat, Camera aconstruit o reţea valoroasă decontacte directe cu politicienii şialţi reprezentanţi ai guvernuluicare este benefică pentru membriinoştri.

Camera lucrează împreună cuorganizaţiile sale surori dinstrăinătate şi furnizează:

- o reţea globală prin CameraInternaţională de Comerţ (ICC)

- o reţea europeană prinEurochambres / Eurocommerce

- o reţea nord-europeană prinAsociaţia Camerelor de ComerţBaltice (BCCA)

Mai mult, Camera este oorganizaţie – umbrelă pentru ogamă largă de asociaţii –sucursale, şi acţionează casecretariat pentru multe dintre ele.

Departamentul de comerţinternaţional

- Colaborare internaţională,stabilirea de contacte şi delegaţiicomerciale

Departamentul de comerţinternaţional al Camerei deComerţ Daneze pregăteşte întâlniride afaceri pentru delegaţiicomerciale acţionând astfel ca unpunct de contact pentrucompaniile daneze şi străine caredoresc să stabilească relaţii deafaceri.

Mai mult, departamentul are ofacilitate specială – Centrul decontacte de afaceri – care se ocupăde asemenea de stabilirea de

contacte între companiile străineşi membrii Camerei.

Centrul de contacte de afacerifurnizează de asemenea un serviciupentru companiile ne-membre, deexemplu identifică partenerii deafaceri din Danemarca. Acestconcept cuprinde mai multeposibilităţi de exemplu un anunţgratuit în revista membrilor noştrisau o căutare selectivă cu scopulidentificării potenţialilor parteneriîn Danemarca. Centrul de contactede afaceri primeşte aproximativ7.000 de cereri din parteacompaniilor străine în fiecare an.

Departamentul de comerţinternaţional sfătuieşte deasemenea membrii noştri înprivinţa comerţului extern,politicilor comerciale, tarifelorvamale, cotaţiilor, etc., şi scopulgeneral al departamentului estestimularea afacerilor import-exportlegat de membrii noştri. Mai mult,departamentul are autorizaţia săelibereze carnete ATA, certificatede origine şi giruri pentrudocumente speciale de export.Asociaţia Angajaţilor pentruComerţ, Transport şi Servicii

-acorduri colective şiaplanarea disputelor

Companiile trăiesc prinproducţie şi servicii – nu prinadministrare. Asociaţia angajaţilorse ocupă astfel de probleme legatede salarii şi condiţiile de muncăşi răspunde la întrebărilemembrilor ei pe o bază zilnică.Specialiştii asociaţiei rezolvăprobleme legate de administrarealegilor, acordurilor colective,reînnoirea şi administrarea acestoracorduri. Acestea suntcompetenţele-cheie ale acesteiasociaţii şi asistă membrii la toatenivelurile. Asociaţia informează deasemenea membrii cu privire lanoi reglementări, acorduri, legi,circulare, etc. şi îi sprijină întimpul conflictelor industriale.Dacă este necesar, specialiştiireprezintă membrii în timpulaudierilor din tribunal. Mai mult,asociaţia acţionează ca purtător decuvânt în cazul sprijiniriiintereselor membrilor.

Departamentul juridic- Probleme de personal şi

consiliere juridicăDepartamentul juridic asistă

membrii Camerei în toateproblemele personalului şi oferăconsultanţă pentru exemplu înprivinţa contractelor de angajarecorecte din punct de vedere legalsau referitor la contracteleagenţilor.

DIPO (Oficiul danez depromovare import)

Oficiul danez de promovare aContinuare în pag. 5

HERMES CONTACT 5

În zilele de 24 – 25 iunie,Camera de Comerţ şi IndustrieMaramureş a organizat cu ocaziasărbătorii de Sânziene,manifestarea ExpoSerbările Chioarului,manifestare aflată la ediţiaa VII-a, care s-a desfăşuratla Căminul Cultural dinŞomcuta Mare.

Ca şi în aniiprecedenţi, latura cultural-artistică şi socială s-aadăugat celei economice,pragmatice a chiorenilorîntr-o manifestarepatronată de sărbătoareaortodoxă a ÎnălţăriiDomului Isus Hristos.Deschiderea evenimentului s-abucurat de prezenţa unorpersonalităţi importante ale vieţiipublice locale: doamna deputatAngela BUCIU, Domnul SubprefectGheorghe Achim, DomnulVicepreşedinte al ConsiliuluiJudeţean Emil Marinescu,Preşedintele al PNL MaramureşDomnul Cristian Anghel şi altepersonalităţi.

La ediţia din acest an auparticipat 18 expozanţi care au expusurmătoarele produse:

· Mobilier de bucătărie;Mobilier de sufragerie; Mobilătapiţată; Sisteme informatice;Calculatoare; Materiale deconstrucţii; Pavele ornamentale; Uşide interior; Tablouri; Bijuterii;Zgărdane; Broderii; Mobilier dinîmpletituri de nuiele; Icoane pesticlă; Flori; Produse naturiste; Scărişi schele din aluminiu; Confecţii şiîmbrăcăminte.

Vă prezentăm mai jos listaparticipanţilor la această ediţie:

AGREŞANA SRL - 430066Baia Mare, Brânduşelor nr.35; Tel/fax: 0262-294903, Mobil: 0729-

În fiecare an de Sânziene la ŞomcutaÎn fiecare an de Sânziene la ŞomcutaÎn fiecare an de Sânziene la ŞomcutaÎn fiecare an de Sânziene la ŞomcutaÎn fiecare an de Sânziene la ŞomcutaMare e mare Sărbătoare!Mare e mare Sărbătoare!Mare e mare Sărbătoare!Mare e mare Sărbătoare!Mare e mare Sărbătoare!

399459, 0729-399458, 0722-450047; E-mail: usi@agresana.ro;Persoană de contact: Ovidiu

Cătuna, - Uşi de interior importGermania, meleminate şi furniruite;Uşi de exterior şi geamuri, tâmplăriePVC import Germania; Uşi de garajrezidenţiale şi industriale cuacţionare electrică şi manuală;Geamuri termopan şi uşi de terasesecond-hand. ASOCIAŢIAPATRONILOR DIN MORĂRIT,PANIFICAŢIE ŞI PRODUSEFĂINOASE DIN JUDEŢULMARAMUREŞ - Baia Mare; Tel:0262-212695, mobil 0745-267563; Persoană de contact:Maria Pop; Produse de morărit,panificaţie, produse făinoase.BALLEMN-BALOGH SNC - BaiaMare, Str. Runcului nr. 5; Tel./Fax:0262-219111; E-mail:office@ballemn.ro; Persoană decontact: Alexandru Balogh; Mobilierdin PAL melaminat. CONFSTAR SA- Baia Mare, Bd. Republicii nr. 2, -Confecţii îmbrăcăminte damă.DEPARTAMENT CONSTRUCŢIISRL - Ulmeni, Str. Petre Dulfu nr.8, Tel: 0262-264320, Fax: 0262-264320, Email:departamentconstructii@email.ro,Persoană de conatct: Attila Koncz,

- Scări, schele din aluminiu şi centuride siguranţă. FUNDAŢIACULTURALĂ “ONIŞA ART” - BaiaMare, Bd. Unirii, nr.16, cam.22,Tel: 0262-220465, mobil 0722-550935, E-mail:o n i s a . a r t @ a l p h a n e t . r o ,www.onisaar t .a lphanet. ro,Persoană de contact: Silvia Onişa,- Expoziţie de artă plastică.HYPERICUM IMPEX SRL - BaiaMare, Pţa. Revoluţiei nr. 3/26, tel.0744-279284, tel./fax. 0262-372695,Persoană decontact: Maria Pop,- Plante medicinale;ceaiuri şi produsenaturiste;siropuri

naturale. NEMITEXSRL - Baia Mare, Str.Hollosi Simon nr. 55,Tel. 0743-057298,fax 0262-214694,E - m a i l :nemitex@yahoo.com,Persoană de contact:ing. Nemeş Nicolette,- Pavaj ornamental.RODIMUR SRL - Baia Mare, Str.Mărăşeşti nr. 16/30, Tel./Fax:0262-278413, www.rodimur.ro; E-mail: office@rodimur.ro, Persoanăde contact: Rodica Mureşan, -calculatoare, imprimante,copiatoare, service, asistenţă, soluţiiIT. CONSILIUL LOCAL BAIA MARE- Serviciul Public Ambient Urban,430233 BAIA MARE, Aleea serelornr. 2, tel. 0262-225773, 226403,fax 226407, e-mail:spaumb@yahoo.co.uk, Persoanăde contact: Nora Gheţe – director,- plante de apartament;aranjamente florale; plante laghiveci înflorite de sezon.VÎRSTEANA SERV SRL - SighetuMarmaţiei, str. Şugău nr. 71, Tel.0262- 330321, fax. 0262-

330993, www.virsteana.ro; E-mail:contact@virsteana.ro, Persoană decontact: Vîrsta Mihai, - mobilătapiţată. MEŞTERI POPULARI:CERAMICA BLEDEA Z SRL - A.F.BLEDEA - Baia Mare, - ceramicătradiţională şi ceramică marcaBledea Z. EDELSTEIN CLARA -Baia Mare, - bijuterii din pietrepreţioase şi semipreţioase. FÂRTEMARIA - Ţara Codrului, - broderii.GHIUR FLORICA - Baia Mare, -

podoabe, zgărdane. HORODINCĂMARIA - Baia Mare, - Zgărdane.IUGA GEORGETA - Baia Mare, -Icoane. MAXIM LETIŢIA - ŢaraCodrului, - broderii. PĂPĂRUZĂANA - Baia Mare, -Podoabe.ZLAMPAREŢ GRIGORE - BaiaMare, - pictură. MARCHIŞGHEORGHE – Tămaia, - mobilierdin nuiele.

Expoziţia s-a dovedit, asemeniediţiilor anterioare, un succes al zoneiChioarului, bucurându-se deprezenţa unui număr de peste 2000de vizitatori, care, alături de expozanţiau remarcat evoluţia acestei ediţii.O manifestare care tinde să setransforme într-o acţiunereprezentativă a regiunii şi aMaramureşului.

Camera de Comerţ DanezăUrmare din pag. 4

importului, DIPO, operează potrivit acorduluidintre Camera de Comerţ Daneză şi AsistenţaDaneză de Dezvoltare Internaţională(DANIDA). Oficiul este situat la Camera deComerţ dar este finanţat 100% de Danida.Scopul DIPO este de a asista companiile în ţărileîn curs de dezvoltare în încercarea lor de aexporta pe piaţa daneză. Oficiul poate furniza ogamă largă de servicii legate de informaţiile depiaţă şi medierea contactelor. DIPO asistă deasemenea şi importatorii danezi în identificareafurnizorilor în ţările în curs de dezvoltare.

Departamentul politic şi economic- Declaraţii politice şi statistici economiceDepartamentul economic şi politic al

Camerei exprimă opiniile membrilor şi aleCamerei la nivel guvernamental, în diverseconsilii şi în presă. Statisticile economice

conţinând informaţii despre figurile-cheie şidezvoltare în economia daneză şi în economiamondială sunt efectuate pe o bază continuă.

Servicii de consultanţă- Dezvoltarea strategiilor de afaceri, analiză

şi consultanţăFoarte adesea, companiile internaţionale

contactează experţii serviciului de consultanţăcând doresc o analiză a pieţelor specifice dinDanemarca. Companiile aleg Serviciul deconsultanţă datorită competenţelor Camerei deComerţ Daneze în colectarea informaţiilor depe pieţe şi datorită reţelei unice a Camerei decompanii şi autorităţi oficiale. Companiile micivor contacta Serviciul de consultanţă cândurmează să se lanseze noi proiecte. Serviciulde consultanţă rezolvă probleme incluzânddezvoltarea planurilor de afaceri pentrucompaniile ce-şi încep activitatea şi va dirijaanalizele de piaţă când urmează să fie

introduse noi produse. Serviciul deConsultanţă are mulţi ani de experienţă înlucrul cu companii mici şi mijlocii şi nevoilelor speciale.

Departamentul pentru reţele-Accent special pe mediu, alimente,

furnizori de produse medicale şi tehniceÎn cadrul Camerei de Comerţ Daneze, există

patru reţele care se ocupă doar cu problemelegate de mediu, alimente, furnizori de produsemedicale şi tehnice. Ideea din spatele reţeleloreste de a utiliza sinergiile dintre asociaţiilemembre şi companiile dintr-un sector specificpentru a furniza informaţii specifice mai bune.Fiecare reţea are propria pagină web unde sepot găsi multe informaţii utile.

Dacă pereţii ar putea vorbi…Facilităţile Camerei de Comerţ pentru

banchete şi conferinţe la Vechea Bursă creeazăo atmosferă specială şi unică datorită istorieilungi şi interesante a clădirii. Mai multe lawww.borsbygningen.dk.

HERMES CONTACT6

În data de 21 iunie 2006 la CafeneauaOamenilor de Afaceri ce s-a desfăşurat în sediulPrimăriei Vişeu de Sus, reprezentanţi ai 20 deagenţi economici care deţin certificate deinvestitor pentru zona defavorizată s-au întâlnitcu inspectorii în Concurenţă pentru a dezbatetema: “Concurenţa şi ajutorul de stat.Interdependenţa ajutorul de stat - concurenţa”.Acţiunea a fost organizată de Camera de Comerţşi Industrie Maramureş şi Inspectoratul înConcurenţă Maramureş alături de Primăria Vişeude Sus.

Seminarul a avut un caracter interactiv fiindstructurat pe două teme.

În prima parte au fost prezentate aspecte deprotecţia concurenţei în România, armonizareaacesteia cu reglementările Uniunii Europene, rolulConsiliului Concurenţei ca arbitru în supraveghereamediului concurenţial normal, necesitateacunoaşterii prevederilor legale în domeniulconcurenţei în vederea pregătirii mediului deafaceri la impactul aderării .

În vederea creşterii transparenţei prevederilorlegale în domeniul concurenţei şi autorizăriiajutoarelor de stat, Consiliul Concurenţeidesfăşoară acţiuni specifice de promovare aculturii concurenţei şi prin:

- organizarea unor seminarii pe domeniispecifice, conferinţe, mese rotunde;

- participarea la acţiunile organizate dealte instituţii sau organizaţii;

- transmiterea unor mesaje publicereferitoare la probleme de importanţă majoră,aflate pe agenda Consiliului Concurenţei;

- continuarea editării şi difuzării unorpublicaţii ale Consiliului Concurenţei.

S-a arătat ca în continuare tendinţa politiciloreuropene în materie de ajutoare de stat poate firezumată la: “ajutoare mai puţine, dar mai bune”ceea ce constituie unul dintre principiile de bazăale politicii de acordare a ajutoarelor de stat înUniunea Europeană.

În abordările regionale în vederea spoririiratelor de creştere economica regională se are învedere stimularea corespunzătoare a firmelor prinfavorizarea, mai degrabă, a creşterii productivităţiişi competitivităţii, decât prin subvenţionareaineficientă a firmelor sau provocarea de distorsiuniserioase pieţei interne.

Concluzionând putem afirma că ajutoarele destat trebuie restrânse la minimul necesar şi că

Cafeneaua Oamenilor de AfaceriConcurenţa şi ajutorul de stat.

Interdependenţa ajutorul de stat - concurenţaanaliza compatibilităţii ajutoarelor de stat acordateîn România are la bază criteriile europene înmaterie, legislaţia românească fiind întru totularmonizată cu legislaţia comunitară.

In partea a II-a a seminarului s-au prezentataspecte privind monitorizarea ajutoarelor de statin zona defavorizata. Rezultatele controalelorefectuate în primul trimestru al anului 2006.Monitorizarea în continuare după integrare.

În baza atribuţiilor ce-i revin prin Legea nr.143/1999, modificată şi completată, ConsiliulConcurenţei a efectuat în trimestrul I 2006 unnumăr de 100 acţiuni de verificare a agenţiloreconomici cu certificat de investitor în zonadefavorizată, Vişeu de Sus - Borşa în scopulevaluării ajutoarelor de stat acordate acestoraprecum şi a impactului pe care acestea l-auprodus asupra nivelului de dezvoltare economicăîn zonă.

În timpul acţiunii efectuate, pe lângăinformaţiile specifice activităţii de monitorizare aajutoarelor de stat, s-au mai înregistrat şi altedate şi informaţii suplimentare referitoare laobiectul de activitate al agentului economicverificat, numărul total de salariaţi, cifra de afaceriînregistrată, date necesare determinăriidimensiunii sau categoriei de încadrare a agentuluieconomic verificat.

În urma prelucrării şi centralizării tuturorinformaţiilor şi datelor obţinute de cătreinspectoratul teritorial, s-au constatat şi înregistraturmătoarele aspecte:

- zona defavorizată Vişeu de Sus - Borşa estefosta zona minieră în cadrul căreia activitatea deminerit s-a restrâns considerabil în ultimii ani şica urmare rata şomajului atinge o cotă foarte maredin rata şomajului la nivel de judeţ;

- marea majoritate a societăţilor înfiinţate înaceastă zonă s-au axat pe activităţi în domeniulindustriei prelucrătoare, respectiv exploatarea şiprelucrarea lemnului, confecţii textile, construcţiimetalice, lucrări de construcţii şi instalaţii, comerţetc.

În decurs de 3 ani, respectiv 2003, 2004 şi2005, agenţii economici verificaţi au obţinutajutoare de stat în vederea realizăriiinvestiţiilor în valoare de aproximativ 96miliarde lei vechi.

Agenţii economici care au obţinut certificatde investitor au desfăşurat activitate în zoneledefavorizate şi au beneficiat de ajutoare de stat,

au realizat investiţii in valoare de 642 miliardelei vechi (sub forma achiziţiilor de terenuri,construcţii de clădiri, hale industriale, echipamenteşi utilaje, precum şi maşini necesare desfăşurăriiactivităţii în zonă.

Investiţiile realizate până în prezent în zonadefavorizată probează o contribuţie medie abeneficiarilor de 88 %, ceea ce demonstreazăcaracterul eficient al facilitaţilor acordate.

De la data obţinerii certificatului de investitorîn zonă, agenţii economici beneficiari de ajutoarede stat au creat un număr de 2200 noi locuride muncă.

S-a realizat o evaluare aproximativă aajutorului de stat de care mai pot beneficia agenţieconomici din zonele defavorizate a cărorexistenţă depăşeşte anul 2007. (rezultând ovaloare de cca. 300 mld lei vechi, aproximativ8,5 milioane EURO)

Menţionăm că au fost luaţi în calcul potenţialiibeneficiari care, deşi au îndeplinit condiţiileprevăzute de lege, până în prezent nu au solicitatajutor de stat.

Agenţii economici vor fi monitorizaţi încontinuare până la data la care vor atinge pragulmaxim al intensităţii, urmând ca de la aceastadata furnizorul sa înceteze acordarea ajutoruluide stat pentru aceştia.

Deşi, conform prevederilor legale, ajutorul destat sub forma scutirii de impozit pe profit va fiacordat pe toata durata de existenta a zoneidefavorizate, faptul ca acesta nu trebuie sadepăşească nivelul maxim admis al intensităţii,va determina reducerea în timp a număruluibeneficiarilor de ajutor de stat.

Cu toate facilitatule stabilite prin lege, situaţiaprecara a zonelor defavorizate afecteazăatractivitatea lor pentru posibili investitori, fapt cenecesită în continuare investiţii în vedereaîmbunătăţirii infrastructurii precum şi cursuri depregătire pentru capitalul uman local.

Este necesară aplicarea în continuare a uneipolitici regionale eficiente, pro-active, care săreducă decalajul economic existent, nu numai faţăde nivelul mediu pe ţară dar şi faţă de nivelulmediu european, ceea ce a determinat Româniasă solicite Comisiei Europene o perioadă detranziţie pentru zonele defavorizate.

Octavian Bandula - Inspector coordonator

RadiografiereaaderăriiUrmare din pag. 2

imobiliar. Ceea ce fac agenţiile noastreimobiliare, de intermediere a vânzărilor şi /sau cumpărărilor de imobile este departe deceea ce prevăd standardele europene.. Vortrebui organizate cursuri de informare şiformare profesională a agenţiilor şi agenţilorimobiliari pentru formarea cunoştinţelor, aeducaţiei şi eticii profesionale.

Piaţa media va cunoaşte un traseuascendent, cu o certitudine maximă a

prognozei în domeniu. O dată cu alinierea lareglementările comunitare vor avea loc şischimbări de substanţă în industria media şimai moderate în advertising. România estedeficitară ca număr de specialişti înmarketing, iar cei existenţi sunt sub nivelulde pregătire al specialiştilor din UE. Unhandicap pentru media îl va constituicreşterea costului spaţiului la televiziune, careva face să scadă advertiserii care fac reclamămai ale la posturile TV naţionale.

Vom asiata la creşterea cererii deconstrucţie şi de management de brand şicele de media. Vor creşte costurilepublicităţilor pe TV, mai ales în primii ani, pânăce operatorii din domeniu se vor adapta cunoile reguli şi schimbări de legislaţie. Nu se

vor mai rezolva problemele pe bază de relaţiipersonale, mai ales cu cele din zona politiculuisau administraţiei centrale şi locale.

Piaţa de relaţii publice este dominată înprezent în România de companiimultinaţionale familiarizate cu cerinţelecuprinse de regulile de comunicare europeneşi internaţionale.

Un rol important îl va avea “publicitatea”în adevăratul sens al noţiunii de “publicity”,care va crea noi branduri, iar advertisingul leva susţine şi menţine pe piaţă.

În numărul următor vom reveni cu ceeace trebuie să facem în timpul rămas până laaderare şi în primii ani după aderare, mai alescum să cheltuim cele 9 milioane de euro pezi din fondurile alocate de UE.

HERMES CONTACT 7

În data de 8 iunie 2006 Camera deComerţ şi Industrie Maramureş încolaborare cu Teves Rechtsberatung GbRa organizat la Centrul deInstruire şi Marketing alC.C.I. Maramureş work-shopul având catematică:

Negocierea şiîncheierea contractelorcomerciale cu parteneridin străinătate.Fundamentul juridic alrelaţiilor comercialeinternaţionale

Susţinerea tematicii afost făcută în prezenţa a 15manageri şi consilierijuridici ai firmelorm a r a m u r e ş e n eimportatoare sau exportatoare pe piaţa U.E.de către Dr. Julian Teves, consilier juridic alfirmei Teves Rechtsberatung GbR, firmăspecializată în consultanţă juridică îndomeniul relaţiilor comerciale întreGermania, Austria pe de o parte şi Româniape de altă parte.

Menţionăm câteva din subiectele care

Negocierea şi încheierea contractelorcomerciale cu parteneri din străinătate

au fost prezentate spre dezbatere:· Obligaţii juridice precontractuale· Conţinutul şi forma contractului

· Când şi cum se încheie un contract· Ce trebuie ştiut neapărat despre

Condiţiile generale de afaceri (ABG)· Aspecte formale cu importanţă în

privinţa formulării contractelor· Tipuri principale de contracte· Modele de rezolvare a conflictelorOdată cu apropierea momentului

aderării României la Uniunea Europeană,cât şi după aceea, firmele româneşti cupotenţial economic işi vor realiza planurile

de extindere pe pieţelevest-europene. Atâtexpansiunea într-o altăţară cât şi schimburilecomerciale custrăinătatea presupunpentru partenerul românun grad sporit de risc alafacerilor. Princonsultanţă juridică deînalt profesionalism,firma TevesRechtsberatung GbRvine în întâmpinareafirmelor româneşti ,sprijinind partea românăla încheierea adecvată a

contractelor, minimizarea riscului juridic,reprezentarea intereselor în caz de litigiiîn străinătate precum şi executarea. Finalulîntâlnirii a fost dedicat discuţiilor libere ,participanţii încercând să-şi lămureascăneclarităţile de ordin juridic privindproblemele pe care le întâmpină cupartenerii din străinătate.

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MARAMUREŞ- Busola Dvs. în afaceri!

În cadrul proiectului“Academia de Managementpentru IMM Maramureş”,Camera de Comerţ şi IndustrieMaramureş împreună cuprogramul IBD/GTZ al MinisteruluiFederal German pentruCooperare Economică şiDezvoltare (BMZ) a organizat unCurs de instruire pentruSpecialişti pentru Sisteme deManagement al Sănătăţii şiSecurităţii Ocupaţionaleconform OHSAS 18001: 1999(Rev 2004)

Cursul s-a desfăşurat înperioada 26-29 iunie 2006,fiind deosebit de util atâtangajaţilor firmelor care lucreazăla implementarea unui sistem demanagement al SSO ş ipregătirea acestuia pentrucertificare, cât şi firmelor dejacertificate, unde prioritatea seaxează pe menţ inerea ş iîmbunătăţirea continuă a acestuisistem.

Standardul, specificaţ iaOHSAS 18001 stabileşte cerinţe

S-a finalizat cursul "Specialişti pentru Sisteme deManagement al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale"

pentru un sistem demanagementul sănătăţii şisecurităţii ocupaţionale (SSO)pentru a permite unei organizaţiisă-şi controleze propriile riscuriîn acest domeniu ş i să-ş iîmbunătăţească performanţa.Această specificaţ ie esteaplicabilă oricărei organizaţii caredoreşte: să stabilească unsistem de management SSOpentru a elimina sau minimizariscurile pentru angajaţi şi altepărţi interesate care pot fiexpuse la riscuri SSO asociatecu activităţ i le sale; săimplementeze, să menţină şi săîmbunătăţească în modcontinuu un sistem demanagement SSO; să se asigurede propria conformitate cupolitica sa SSO declarată; sădemonstreze aceastăconformitate şi altora; să obţinăcertificarea sistemului său demanagement SSO de către oorganizaţie externă; să realizezeo auto-determinare ş i odeclaraţie a conformităţii cu

specificaţia OHSAS 18001.Elementele unui

management SSO de successunt: Politica SSO – stabileşteclar obiectivele globalereferitoare la SSO ş i unangajament pentruîmbunătăţirea performanţeireferitoare la SSO. Planificare– organizaţ ia trebuie săstabilească ş i să menţ inăproceduri pentru: identificareacontinuă a pericolelor, evaluareariscurilor şi implementareamăsurilor de control necesare;identificarea ş i accesul lacerinţele legale şi al alte cerinţeSSO care îi sunt aplicabile.Implementare şi funcţionare– tratează aspecte privind:structură şi responsabilitate;instruire, conştientizare ş icompetenţă; consultare ş icomunicare; documentaţie;controlul documentelor şi aldatelor; control operaţional;pregătirea pentru situaţii deurgenţă ş i capacitate derăspuns. Verificare şi acţiune

corectivă – trebuie să aibă învedere: monitorizarea ş imăsurarea performanţei;accidente, incidente,neconformităţ i ş i acţ iunicorective ş i preventive;înregistrări şi managementulînregistrărilor; audit. Sistemul demanagement SSO este analizatde către conducerea organizaţieipentru a se asigura că acestaeste în permanenţăcorespunzător, adecvat ş ieficace.

Cursul a fost susţinut de cătreAcademia TÜV RheinlandRomânia S.R.L. În ultima zide curs participanţii au răspunstestului de evaluare, urmând săli se acorde certificate deabsolvire în limba română,recunoscute internaţional, dinpartea organismului de certificarepersonal TÜV RheinlandInterCERT, divizia Akademia,oferindu-le titlul de „Specialistpentru sisteme de managemental SSO” şi confirmândcompetenţele sale în elaborareaşi documentarea unui sistem demanagement al SSO.

Diana Cheţa şi MihaiMărăşescu

HERMES CONTACT8

C.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. Maramuramuramuramuramureş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneavvvvvoasoasoasoasoastră în aftră în aftră în aftră în aftră în afaceraceraceraceraceri !i !i !i !i !

CosmeticeÎmbrăcăminteBijuterii din metale

preţioase şi semipreţioase

ediţia a V-a

3 - 5 noiembrie27 - 29 octombrie

29 septembrie - 1 octombrieediţia a XIV-a

- expoziţie cu vânzare -- tombolă -

- parada modei -- spectacole -

Pentru înscrieri şi informaţii suplimentare: www.ccimm.ro

Loc de desfăşurare: CENTRUL DE INSTRUIRE ŞIMARKETING al CCI Maramureş situat în Baia Mare,Aleea Expoziţiei nr. 5

Organizator:

Loc de desfăşurare: CENTRUL DE INSTRUIRE ŞIMARKETING al CCI Maramureş situat în Baia Mare,Aleea Expoziţiei nr. 5

Organizator:

Loc de desfăşurare: CENTRUL DE INSTRUIRE ŞI MARKETING al CCI Maramureşsituat în Baia Mare, Aleea Expoziţiei nr. 5

Organizator:

HERMES CONTACT 9

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE MARAMUREŞ- Busola Dvs. în afaceri!

Bibl ioteca INFO a C .C .I . MaramureşCamera de Comerţ şi Industrie Maramureş,

prin compartimentul Biblioteca Info vă oferăposibilitatea de a consulta publicaţii pedomenii de larg interes: economic, juridic,tehnic, informaţii comerciale din ţară şistrăinătate, etc.

Ultimele noutăţi editoriale şi publicisticeprimite de către Biblioteca Info cuprind titluriprecum:

Publicaţii din ţară-"Infoaliment – catalogul firmelor din

domeniul alimentar, agro-zootehnic şi HoReCa"editat de Infoaliment

-"Anuarul constructorilor din România2006" – editat de YGREC

-"Anuarul transportatorilor din România2006" – editat de YGREC

-"Compediu de afaceri – Tehnologiainformaţiei şi comunicaţii" – editat de AgoraMedia

-"Buletinul oficial de proprietateindustrială – Secţiunea invenţii; Secţiuneadesene şi modele industriale" – editate deOficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci

-"Pagini de construcţii 2006" – editată de

Pagini de construcţii-"InfoConstruct mai – octombrie 2006" –

editată de Infoconstruct SRL-"Raport privind activitatea Consiliului

Concureţei" – editată de Consiliul ConcurenţeiRomânia

-"Ghid naţional de bune practici de igienăîn patiserie şi cofetărie – Principii HACCPprivind siguranţa alimentară" – editat deROMPAN

Publicaţii străine-“Danish Exporters 2006” – exportatori

danezi in 2006 – editată de Ministry of ForeignAffairs of Denmark

-“Doing business and investing inDenmark” – Afaceri şi investiţii în Danemarca– editată de PrincewaterhouseCoopers

-“Discover Odense” – Descoperă Odense– editată de Felix Vestergaard

-“Exporting to Scandinavia” – Exportândîn Scandinavia – editată de DIPO

-“Komarom –Esztergom County Chamberof Commerce and Industry” – Servind firmele– editată de Camera de Comerţ şi IndiustrieTatabanya

-“EUROPAGES 2006” – Topul primilor70.000 de furnizori europeni – editat deEuredit

-“The Top 1000 Export Companies ofTurkey in 2004 – Topul primilor 1000 deexportatori din Turcia” – editat de TurkishExporters Assembly

Materiale comercializate prin BibliotecaInfo: “Topul Firmelor din Judeţul Maramureş-2004” (15 euro - CD) , "Oportunităţi de Afaceriîn Judeţul Maramureş" (15 euro-CD), CodCAEN - "Clasificarea activitatilor dineconomia naţională" – (30 RON – materialtipărit), Cod CPSA 2002 - "Clasificareaproduselor şi serviciilor asociate activităţilor"– (30 RON – material tipărit), "Tariful vamalde import al României" (volumele I şi II, tipăritsau CD) – 200 RON, "Buletinul jurisprudenţei– culegere de practică judiciară" (editată deCurtea de Apel Cluj) – 35 RON.

Accesul la Biblioteca Info pentru consultareamaterialelor tipărite este gratuit pentru firmelemembre ale C.C.I. Maramureş cu cotizaţie dec.p. 200 RON şi contracost pentru persoanelefizice şi firmele nemembre interesate.

În perioada 21-23 Iunie 2006în Bucuresti la J.W. Marriott GrandHotel, CEFE Training Romania, cusprijinul Programului german WBF/GTZ de Promovare Economică şiOcupare a Forţei de Muncă înRomânia, al Project ManagementInstitute PMI - Romania Chapter sial Asociaţiei Project ManagementRomania APMR a organizatconferinţa Project ManagementVision - Project your business intothe future.

Dedicată promovării la nivelnaţional a culturii Managementuluide proiect, a Planului Naţional deDezvoltare a economiei şi societăţiiromânesti în perioada 2007-2013şi a Programelor de finanţareeuropene, conferinţa PMVision s-adorit a aduce la un numitor comunviziunea cu practica, misiunea custrategia, valorile cu excelenţa înafaceri.

Conferinţa a propus o îmbinareechilibrată de prezentări teoretice,studii de caz şi workshopuri pesubiecte de maxim interes: PlanulNaţional de Dezvoltare 2007-2013şi Programele operaţionale, Fondurileşi Instrumentele Structuraleeuropene, Prezentul şi viitorulFondurilor de pre-aderare,Finanţarea proiectelor prin piaţa decapital, credite bancare şi fonduri deinvestiţii, leadership şi etică,managementul portofoliului de

PROJECT MANAGEMENT VISION - PROJECTYOUR BUSINESS INTO THE FUTURE

Bucureşti - 21-23 Iunie 2006proiecte, managementul schimbării,managementul riscului,responsabilitatea socială acorporaţiilor, PM în IT&C şi PM îndezvoltări imobiliare, infrastructură şienergie, Earned Value Method,Project Cycle Management PCM,Project Financing, Scrierea uneiCereri de Finanţare pentru FondurileStructurale, Training practic înutilizarea aplicaţiilor softwareMicrosoft Project şi Primaveradedicate managementuluiproiectelor.

Dintre speakeri, au luat cuvântulîn cele trei zile: Wienfried Senker -Coordonator Program WBF/GTZ,Renate Kremer - General Manager,DREES & SOMMER; Valeria Valeri -Pre-Accession Advisor, ADRBIRegione Lazio; Laszlo Klarik, DirectorGeneral, Autoritatea deManagement POS “DezvoltareaCapacităţii Administrative; Marie-Jeanne Ghigea, Şef Serviciu Unitateade Management POS “DezvoltareaResurselor Umane ”, MinisterulMuncii, Solidaritatii Sociale siFamiliei MMSSF; Luminita Lazar,Director, Direcţia Contractare şiMonitorizare Agentia deImplementare Phare – Autoritateade Management POS “DezvoltareaResurselor Umane”, MMSSF;Simona Bonghez, PMP, CPM –Consulting Manager, SAS Institute;Bogdanel Budeanu – Director

Primavera, TotalSoft; Codrin DanNicolau, PMP – Director At Large,PMI Romania Chapter; Gavril Malos–Vicepresedinte, Asociatia ProjectManagement Romania APMR;Robert Maxim, CMC – Partner,Ensight; Raluca Cimpea, PMP -Director Curs Management deProiect, CODECS; Codrin Radu –Vicepresedinte, CEFE TrainingRomania; Stefania Racoltea - Headof Banking, UNDP/GEF; Dr. HoreaMurgu – Chairman & CEO, CoachingInstitute; Dr. Carmen Chasovschi -Project Manager, Programul WBF/GTZ; Liliana Paraipan - ManagingPartner, MondoForum; EugenDumbrava - Senior HR Consultant,HR-Romania; Alina Bargaoanu, PMP- Director Executiv, Masteratul deManagementul Proiectelor SNSPA;Ionuţ Manea – Program Manager,Kepler-Rominfo; Octavian Rusu –Legal Adviser, Fundatia pentruDezvoltarea Societatii Civile FDSC.

Programul a fost împărţit pepaneluri, cu derulare paralelă, dintretemele acoperite amintind:Fundamentele managementului deproiect; Managementul de proiect –competenţa strategică definitoriepentru organizaţiile publice şi privatede succes pe plan mondial; PlanulNaţional de Dezvoltare 2007-2013şi Programele Operaţionale -instrumente de planificare,programare multianuală şi susţinere

a dezvoltării mediului de afaceri şiadministraţiei publice din România;Fondurile şi InstrumenteleStructurale – oportunităţi de finanţarea dezvoltării mediului privat şi aadministraţiei publice din România;Fondurile europene de preaderare(Phare, Ispa şi Sapard) – trecut şiviitor; Din secretele projectmanagerilor de succes – bestpractices & lessons learned; PM îninfrastructură, energie şi dezvoltăriimobiliare – studii de caz; Primii paşispre accesarea cu succes aFondurilor Structurale; Scrierea uneicereri de finanţare pentru accesareaFondurilor Structurale: Tips & Tricks.

De remarcat faptul că UniuneaEuropeana sprijină aderareaRomâniei prin trei fonduri principale:Phare, Ispa şi Sapard. Chiar dacă 1Ianuarie 2007 va reprezenta dataaderării României, fondurile de pre-aderare vor continua să exercite unimpact considerabil la niveluladministraţiei publice şi alorganizatiilor prIvate.

Mai mult de o treime din bugetulUniunii Europene este destinatfinanţării Politicii Regionale, prin carese urmăreşte ajutarea regiunilorîntârziate, restructurarea zonelorindustriale aflate în declin,dezvoltarea şi diversificareaactivităţilor economice din zonelerurale, revitalizarea suburbiilor şi, maiales, crearea de locuri de muncă.Finanţarea se realizează prinintermediul Fondurilor şiInstrumentelor Structurale, programede dezvoltare regională multianualeelaborate împreună de regiuni, statemembre şi Comisia Europeană.

Bogdan LEGĂNARU

HERMES CONTACT10

Producţia industrială realizată înperioada 1.I-30.IV.2006, comparativ cuperioada similară din anul 2005, a fost maimare cu 4,0% în volum absolut.

Volumul cifrei de afaceri totale (cifrade afaceri totală provine atât din activitateaprincipală, cât şi din activităţile secundareale întreprinderilor cu profil industrial) aîntreprinderilor cu activitate principală deindustrie în perioada 1.I – 30.IV.2006, afost mai mare cu 11,6% faţă de aceeaşiperioadă din anul 2005.

Investiţiile realizate în trimestrul I2006 au înregistrat o scădere de 44,3%faţă de perioada corespunzătoare din anulprecedent.

Lucrările de construcţii realizate întrimestrul I 2006 au crescut cu 35,0% faţăde perioada similară din anul 2005.

Numărul pasagerilor transportaţi ascăzut în trimestrul I 2006 cu 13,9% faţăde aceeaşi perioadă din anul 2005, iar laparcursul pasagerilor transportaţi s-aînregistrat o scădere de 22,0%.

Exporturile şi importurile de mărfurirealizate în perioada 1.I-30.IV. 2006 faţăde perioada corespunzătoare din anul 2005,au fost mai mari cu 28,0%, respectiv29,2%.

Volumul cifrei de afaceri aîntreprinderilor cu activitate principală de

Evoluţia principalilor indicatorieconomico-sociali în luna aprilie şi

perioda 1.I - 30.IV.2006

Direcţia Judeţeană de Statistică Maramureş prezintă:

comerţ cu amănuntul a crescut în perioada1.I. – 30.IV.2006 cu 5,0% faţă de celobţinut în perioada corespunzătoare din anul2005. Comparativ cu perioada similară dinanul 2005, volumul cifrei de afaceri realizatădin vânzările de produse alimentare a fostmai mare cu 12,6%, dar mai mic cu 4,8%din vânzările de produse nealimentare.

Volumul cifrei de afaceri aîntreprinderilor cu activitate principală devânzare, întreţinere şi reparare aautovehiculelor şi motocicletelor, de comerţcu amănuntul al carburanţilor pentruautovehicule s-a situat în perioada 1.I. -30.IV.2006, peste nivelul înregistrat înaceeaşi perioadă din anul 2005, cu 22,4%.Cifra de afaceri obţinută din vânzarile deautovehicule, motociclete, piese de schimbşi accesorii aferente, întreţinerea şi reparareaautovehiculelor a fost mai mare cu 47,2% încomparaţie cu perioada 1.I.-30.IV.2005, iarcifra de afaceri obţinută din vânzarea decarburanţi a fost mai mică cu 11,2% faţă deperioada corespunzătoare din anul 2005.

Cifra de afaceri din activitatea deservicii de piaţă prestate populaţiei aînregistrat în perioada 1.I - 30.IV.2006 oscădere de 17,1% faţă de perioada similarădin anul 2005.

Câştigul salarial mediu nominal brut,pe ţară, în luna aprilie 2006 a crescut cu

1,7%, iar câştigul salarial mediu nominal neta fost mai mare cu 1,3% comparativ cu lunamartie 2006.

Raportul dintre indicele câştiguluisalarial mediu nominal net şi indicelepreţurilor de consum, în luna aprilie 2006, afost de 105,6% faţă de luna corespunzătoaredin anul precedent, si de 91,6% comparativcu luna octombrie 1990.

Preţurile de consum al populaţiei, petară, în luna aprilie 2006 au crescut cu 0,4%faţă de luna precedentă şi cu 6,9% faţă deluna aprilie 2005. În raport cu lunadecembrie 2005, rata inflaţiei a fost de1,9%, ceea ce corespunde unei medii lunarede 0,5%, comparativ cu 0,9% în aceeaşiperioadă din anul 2005.

Numărul şomerilor înregistraţi lasfârsitul lunii aprilie 2006 era de 10.397persoane, în creştere cu 45 persoane faţăde luna precedentă, iar rata şomajului a fostde 5,0% (5,0% în luna precedentă) şi de3,8% pentru femei (3,8% în lunaprecedentă).

Numărul mediu al pensionarilor, întrimestrul I 2006, era de 127.306persoane, mai mic cu 6.671 persoane (-5,0%) comparativ cu trimestru I 2005, înprincipal, pe seama scăderii număruluipensionarilor de asigurări sociale agricultori,unde se înregistrează un minus de 7495persoane (-31,3%). Distribuţ ia dupăsistemul de pensionare reliefează faptul căpensionarii de asigurari sociale de stat deţinponderea majoritară (86,9%).

Vasile Pop - director executiv DJSMaramureş

O.R.C. Maramureş ne informeazăO.R.C. Maramureş ne informeazăO.R.C. Maramureş ne informeazăO.R.C. Maramureş ne informeazăO.R.C. Maramureş ne informeazăÎn perioada 01.01.1991 -

31.05.2006, în RegistrulComerţului Maramureş s-auefectuat 132.642 operaţiuni, dincare 48,520 înmatriculări, 79.217menţiuni, 6.351 radieri.

Ponderea înmatriculărilor oconstituie S.R.L. 16.437 (51,42%)şi persoane fizice autorizate în bazaLegii nr. 300/2004 (AF/PF) 13.426(42,8%).

în intervalul 01.04.2006-31.05.2006, s-au efectuat 1446operaţiuni, din care 354înmatriculări, 1004 menţiuni şi 88radieri.

Capitalul străin investit înjudeţ în perioada 01.01.1991-31.05.2006 este de 61.843.569USD şi 13.401.570 RON la unnumăr de 1.558 societăţi. Dinpunct de vedere al capitaluluiinvestit în USD, pe primele treipoziţii se situează: Olanda, Turcia,Insulele Bermude. Din punct devedere al numărului de societăţi cuaport de capital străin, primele treiţări sunt: Italia, Germania, Austria.

în luna mai 2006 numărulsocietăţilor cu aport de capital

străin constituite, a fost 15 iarvolumul capitalului străin investitîn această perioadă a fost de 16.780RON.

în luna mai 2006 s-au operat88 radieri, din care 72 AF/PF, 11SRL, 3 SA, 1 SCCA, 1 SNC,motivul radierii fiind retragereaautorizaţiei, fuziunea, schimbaresediu în alt judeţ, falimentul.

Potrivit Legii nr. 302/2005pentru modificarea Legii nr. 31/1990 privind societăţilecomerciale, capitalul social alsocietăţilor pe acţiuni nu poate fimai mic de 25.000 EURO.

În termen de un an, societăţilecomerciale pe acţiuni au obligaţiamajorării capitalului social, în cazcontrar, se va proceda la dizolvarealor.

În conformitate cu dispoziţiileart. 237 alin. 1 lit. b din Legea nr.31/1990, republicată, societăţilecomerciale cu răspundere limitată,societăţile pe acţiuni şi societăţileîn comandită pe acţiuni, auobligaţia depunerii situaţieifinanciare anuale la OficiulRegistrului Comerţului. Dacă

societatea are o cifră de afaceri depeste 100 miliarde de lei, esteobligată să publice un anunţ înMonitorul Oficial, prin OficiulRegistrului Comerţului.

Din 13.661 societăţicomerciale, cu obligaţia depuneriisituaţiei financiare anuale pe anul2004, s-au conformat 7.261societăţi, ceea ce reprezintă53,15%. Nedepunerea situaţieifinanciare anuale în termen de 6luni de la expirarea termenului,atrage după sine dizolvareasocietăţii conform art. 237 dinLegea nr. 31/1990 privindsocietăţile comerciale, republicată.

După data de 01.02,2006, s-aprocedat la dizolvarea şi radiereasocietăţilor din registrulcomerţului, care nu au depussituaţiile financiare pe anul 2003şi/sau 2004. Pe lângă aceastăsancţiune, în baza art. 41 pct. 2 lit.g din Legea contabilităţii nr. 82/1991, persoanele juridice suntpasibile de aplicarea amenzilor dela 20.000.000 lei la 300.000.000lei (ROL).

Până în prezent s-a înaintat

Tribunalului Maramureş un numărde peste 1,100 de cereri dedizolvare pentru societăţilecomerciale care nu au depussituaţia financiară pe anul 2004 şi/sau 2003. Acţiunea continuă!!

Informăm societăţile comercialeca, în cazul în care sunt citate îninstanţă pentru nedepunereasituaţiilor financiare aferente anilor2003 şi 2004, să se prezinte la data,ora şi locul specificate în citaţiepentru a dovedi că au depus acesteacte, pentru a nu se pronunţa osentinţă de dizolvare.

Nu se face dovada depuneriisituaţiilor financiare la OficiulRegistrului Comerţului, ci îninstanţă!!!

Oficiul Registrului Comerţuluide pe lângă Tribunalul Maramureşprin Biroul de asistenţă, asigurăîndrumarea prealabilă privindformalităţile legale pentruconstituirea societăţilor comercialeşi modificarea actelor constitutiveşi redactarea documentelornecesare înregistrărilor.

Valer MERCI– director ORC Maramureş

HERMES CONTACT 11

HOTĂRÂRE nr. 246 din 16 februarie2006 pentru aprobarea Strategiei naţionaleprivind accelerarea dezvoltării serviciilorcomunitare de utilităţi publice (M.O. nr. 295/2006)

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25din 29 martie 2006 pentru aprobarea niveluluisprijinului acordat producătorilor agricoli pentruachiziţionarea de motorină în vederea efectuăriilucrărilor agricole mecanizate de înfiinţare şiîntreţinere a unor culturi agricole ce seînfiinţează în primăvara anului 2006, precumşi pentru aprobarea suplimentării cu suma de200 milioane lei (RON) a Programului“Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, asectorului zootehnic şi piscicol, precum şi alteprograme pe care Ministerul Agriculturii,Pădurilor şi Dezvoltării Rurale trebuie să le punăîn aplicare” (M.O. nr. 296/2006)

PLAN-CADRU DE ACŢIUNE din 15martie 2006 în vederea reintegrării sociale acopiilor străzii (M.O. nr. 297/2006)

ORDIN nr. 133 din 3 februarie 2006pentru modificarea şi completareaRegulamentului privind clasificarea şiîncadrarea produselor pentru construcţii pe bazaperformanţelor de comportare la foc, aprobat prinOrdinul ministrului transporturilor, construcţiilorşi turismului şi al ministrului administraţiei şiinternelor nr. 1.822/394/2004 (M.O. nr. 297/2006)

ORDIN nr. 425 din 20 martie 2006pentru modificarea Ordinului ministruluifinanţelor publice nr. 546/2005 privind modelulşi conţinutul fişei fiscale (M.O. nr. 298/2006)

NORME din 14 martie 2006 privindmetodologia de calcul a marjei de solvabilitateminime şi a marjei de solvabilitate disponibilepentru asiguratorul care practică asigurărigenerale (M.O. nr. 299/2006)

NORME din 14 martie 2006 privindmetodologia de calcul a marjei de solvabilitateminime şi a marjei de solvabilitate disponibilepentru asiguratorul care practică asigurări deviaţă (M.O. nr. 299/2006)

ACORD din 2 decembrie 2005privind cooperarea între România şi Eurojust(M.O. nr. 300/2006)

LEGE nr. 57 din 17 martie 2006pentru modificarea şi completarea OrdonanţeiGuvernului nr. 7/2003 privind utilizarea înscopuri exclusiv paşnice a energiei nucleare(M.O. nr. 301/2006)

ORDIN nr. 490 din 29 martie 2006privind nivelul comisioanelor percepute de cătreTrezoreria Statului pentru diverse serviciiprestate la solicitarea instituţiilor de credit,operatorilor economici şi instituţiilor publicefinanţate integral din venituri proprii (M.O. nr.305/2006)

NORME METODOLOGICE din 3aprilie 2006 de aplicare a Ordonanţei de urgenţăa Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobareanivelului sprijinului acordat producătoriloragricoli pentru achiziţionarea de motorina în

Acte normative publicateîn Monitorul Oficial

BREV IARJ U R I D I C

vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizatede înfiinţare şi întreţinere a unor culturi agricolece se înfiinţează în primăvara anului 2006,precum şi pentru aprobarea suplimentarii cusuma de 200 milioane lei (RON) a Programului“Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, asectorului zootehnic şi piscicol, precum şi alteprograme pe care Ministerul Agriculturii,Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le punăîn aplicare” (M.O. nr. 307/2006)

NORMA SANITARĂ VETERINARĂdin 31 martie 2006 privind respectareacondiţiilor de bunăstare a animalelor pe duratatransportului (M.O. nr. 307/2006)

REGULAMENT din 30 martie 2006privind autorizarea spaţiilor de depozitare pentruproduse agricole (M.O. nr. 308/2006)

CIRCULARA nr. 8 din 3 aprilie 2006privind nivelul ratei dobânzii de referinţă aBăncii Naţionale a României, valabil în lunaaprilie 2006 (M.O. nr. 309/2006)

ORDIN nr. 218 din 29 martie 2006pentru aprobarea Normelor metodologice deaplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernuluinr. 20/2006 privind sprijinul direct al statuluiacordat producătorilor agricoli din sectorulvegetal în anul 2006 (M.O. nr. 311/2006)

ORDIN nr. 233 din 27 martie 2006privind actualizarea Listei de tarife pentrulucrările efectuate de Biroul Român deMetrologie Legală - LT-2004 (M.O. nr. 311/2006)

ORDIN nr. 23 din 9 martie 2006pentru aprobarea Regulamentului nr. 1/2006privind emitenţii şi operaţiunile cu valorimobiliare (M.O. nr. 312/2006)

LEGE nr. 608 din 31 octombrie 2001(*republicată*) privind evaluarea conformităţiiproduselor*) (M.O. nr. 313/2006)

NORME METODOLOGICE din 24ianuarie 2002 (*republicată*) privindmodulele utilizate în diferite faze aleprocedurilor de evaluare a conformităţiiproduselor din domeniile reglementate,prevăzute în Legea nr. 608/2001 privindevaluarea conformităţii produselor, republicată,şi a regulilor de aplicare şi utilizare a marcajuluieuropean de conformitate CE (M.O. nr. 313/2006)

HOTĂRÂRE nr. 891 din 3 iunie2004 (*republicată*) privind stabilirea unormăsuri de supraveghere a pieţei produselor dindomeniile reglementate, prevăzute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformităţiiproduselor, republicată*) (M.O. nr. 313/2006)

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.28 din 29 martie 2006 privind accelerareaprocedurilor de utilizare a creditelor externede stat şi garantate de stat, precum şi afondurilor structurale şi a finanţării naţionaleaferente, pentru lucrările de infrastructură(M.O. nr. 314/2006)

HOTĂRÂRE nr. 416 din 29 martie2006 privind nivelul maxim al plăţilor restantepe anul 2006 pentru operatorii economicimonitorizaţi potrivit Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 79/2001 privind întărireadisciplinei economico-financiare şi altedispoziţii cu caracter financiar (M.O. nr. 314/2006)

CONVENŢIE EUROPEANĂ*) din6 noiembrie 2003 pentru protecţia animalelorîn timpul transportului internaţional (revizuită)(M.O. nr. 316/2006)

HOTĂRÂRE nr. 404 din 29 martie2006 privind organizarea şi desfăşurareastudiilor universitare de masterat (M.O. nr. 319/2006)

LEGE nr. 81 din 5 aprilie 2006privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 161/2005 pentru modificareaart. 22 din Legea nr. 299/2005 privindinstituirea sistemului de garanţii pentruimportul şi exportul produselor agricole şi aart. 33 din Legea nr. 300/2005 privindinstituirea sistemului de certificate de importşi de export pentru produse agricole (M.O. nr.320/2006)

LEGE nr. 55 din 16 martie 2006privind siguranţa feroviară (M.O. nr. 322/2006)

ORDIN nr. 225 din 31 martie 2006privind aprobarea Zonării soiurilor nobile deviţa-de-vie roditoare admise în cultura înarealele viticole din România (M.O. nr. 324/2006)

ORDIN nr. 458 din 30 martie 2006privind exercitarea controlului respectăriireglementărilor şi sancţionării contravenţiilorreferitoare la comercializarea sau utilizareavehiculelor rutiere, a echipamentelor, pieselorde schimb şi materialelor destinate acestora,la funcţionarea unităţilor de reparaţii şireconstrucţie a vehiculelor, a staţiilor deinspecţie tehnică, precum şi la metodologia deefectuare a inspecţiei tehnice periodice (M.O.nr. 325/2006)

ORDIN nr. 221 din 29 martie 2006pentru definirea bunelor condiţii agricole şi demediu in România (M.O. nr. 330/2006)

METODOLOGIE din 6 ianuarie2006 privind elaborarea planurilor de restricţiişi folosire a apei în perioadele deficitare (M.O.nr. 331/2006)

NORME METODOLOGICE din 5aprilie 2006 privind concesionarea activităţiiinstituţiilor publice de spectacole şi concerte(M.O. nr. 332/2006)

LEGE nr. 87 din 10 aprilie 2006pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 75/2005 privind asigurareacalităţii educaţiei (M.O. nr. 334/2006)

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr.29 din 12 aprilie 2006 pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de cătrecetăţenii români, la ieşirea din ţară, a condiţiilorde intrare în statele membre ale UniuniiEuropene şi în alte state (M.O. nr. 337/2006)

ORDIN nr. 237 din 7 aprilie 2006privind autorizarea cultivatorilor de plantemodificate genetic (M.O. nr. 337/2006)

HERMES CONTACT12

CERERECERERECERERECERERECERERE - - - - - OFERTĂOFERTĂOFERTĂOFERTĂOFERTĂ prin Centrul de Promovare şi Informaţii de Afaceriprin Centrul de Promovare şi Informaţii de Afaceriprin Centrul de Promovare şi Informaţii de Afaceriprin Centrul de Promovare şi Informaţii de Afaceriprin Centrul de Promovare şi Informaţii de Afacerial C.C.I. Maramureş, tel/fax: 0262-225794al C.C.I. Maramureş, tel/fax: 0262-225794al C.C.I. Maramureş, tel/fax: 0262-225794al C.C.I. Maramureş, tel/fax: 0262-225794al C.C.I. Maramureş, tel/fax: 0262-225794

(Când solicitaţi informaţiile faceţi trimitere la numărul de referinţă din paranteza cererii/ofertei)

COLEGIUL REDACŢIONAL: ing. GHEORGHE MARCAŞ director; ec. MARIAMORCOVESCU membru, ec. FLORENTIN TUŞ membru.SEDIUL REDACŢIEI: C.C.I. Maramureş, Bd.Unirii nr. 16, 430232 Baia Mare.Tel.:0262-221510, 223203; e-mail: cci_mm@ccimm.ro, www.ccimm.ro, www.proafaceri.roTehnoredactare computerizată: CARMEN RAD;Tiparul : Editura Chamber's Services S.R.L.

CONTCONTCONTCONTCONTAAAAACTCTCTCTCThermes

C.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. MarC.C.I. Maramuramuramuramuramureş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneaeş - Busola dumneavvvvvoasoasoasoasoastră în aftră în aftră în aftră în aftră în afaceraceraceraceraceri !i !i !i !i !

ISSN 1221-0455

• Din străinătateCERERI

ARABIA SAUDITASolicită berbecuţi vii şi tăuraşi vii.

(4074)AUSTRALIA

Firma este interesată în angajareade ingineri români în domeniul minier.(4088)

AUSTRIASolicită mese şi scaune din

lemn de stejar masiv, în cantitate de1000 bucăţi fiecare. Condiţii tehnice:tratate cu lac, neasamblate,împachetate în cutii de carton, lemnde calitate clasa 2. (4091)

COREEA NORDSolicită produse din cristal,

calitate recunoscută pe plan mondialşi certificat corespunzător. (4076)

CROAŢIASolicită cherestea şi parchet.

(4090)EGIPT

Solicită chibrituri - pachete cu 40buc. (4066)

Solicită prune uscate, minim 20t, umiditate 32%. (4067)

Solicită mobilier de birou dinlemn. (4070)

Solicită echipamente agricole -plantat seminţe, împrăştiat seminţe.(4071)

Solicită rezervoare pentrustocarea benzinei, câte 10 buc. decapacităţi: 14.1; 28; 56 mc. (4072)

Solicită Zinc SHG metal cupuritate înaltă, utilizat la fabricareaoxidului de zinc, materie primă lavulcanizarea cauciucului. (4073)

FINLANDASolicită cizme pentru motociclişti

(articole sport). (4079)Solicită materiale de construcţii,

instalaţii sanitare şi electrice, uniformeşi materiale de protecţie pentrupersonalul angajat. Firma esteinteresată în colaborare cu societăţiromâneşti în domeniul construcţiilor.(4094)

FRANŢASolicită coperţ i cartonate

plastificate pe care sunt imprimateanunţuri publicitare, cantitate: 10.000de exemplare pentru fiecare din cele30 de modele ce vor fi puse ladispoziţie de către firma franceză.(4086)

Solicită mobilier prezentaremărfuri - din lemn, metal, plastic.(4092)

GERMANIASolicită piese turnate din oţel.

(4080)Solicită ferestre din lemn / PVC

,termen de livrare ş i montarenoiembrie-decembrie 2006. (4087)

ISRAELEste interesată să importe tăuraşi

vii. Greutatea ideală este de 70-80 kg,cantitate 1000 capete lunar. Livrarease poate face de la fermă. (4075)

ITALIASolicită brichete din lemn. (4081)Solicită fire şi fibre naturale şi

sintetice, ciorapi pentru femei şibărbaţi. (4082)

Solicită pahare şi vaze din sticlă.(4083)

MAROCSolicită plăci fibrolemnoase (PFL)

în cantitate de 3000 tone, grosime 3.2mm; stâlpi de lemn pentru liniielectrice. (4085)

MEXICDoreşte să importe din România

încălţăminte de femei şi fete. (4069)POLONIA

Doreşte colaborare cu firmeromâneşti pentru fabricarea deîncălţăminte pentru copii. (4063)

S.U.A.Solicită lemn de stejar, de

dimensiuni: grosime 27 mm; lăţime:70 mm, lungime: 300/350/400/450.(4062)

Firma care produce accesorii şiechipamente pentru transmisia şidistribuţia de energie electrică, şipentru domeniul telefoniei, doreşte săidentifice firme româneşti producătoarede sârmă zincată şi piese turnate dinfontă şi aluminiu. (4068)

Solicită lemn de stejar, 10containere a 40 ţoli/lună. (4093)

SLOVACIASolicită fire din poliester pentru

ţesături folosite la perdele. (4077)UNGARIA

Solicită piatra de bazalt şi andezit(piatră cubică). (4064)

Firmă producătoare de maşini înindustria de construcţ i i civile ş iindustriale, solicită parteneri dinRomânia care să furnizeze tablă neagrăsau decapată cu caracteristicile:S235JRG/MSZ EN 10025 sau DIN17100, de grosime 1,5; 2; 2,5; 3; si4 mm. (4065)

COOPERĂRICHINA

Firma produce elemente decomutaţie statice şi este interesată înînfiinţarea în România a unei societăţimixte româno-chineze în vedereaproducerii de componente electroniceşi electromecanice. (4096)

GERMANIAFirma este interesată în

colaborare cu societăţi româneşti îndomeniul IT şi comunicaţii pentru caleaferată. (4084)

Firma produce benzi/centuri derezistenţă şi de siguranţă şi doreşte sărealizeze o nouă capacitate deproducţie în România. (4095)

ITALIAProduce ş i comercializează

poşete, mici obiecte şi accesorii depiele vândute în exclusivitate prinintermediul reţelei de magazine înfranciză, doreşte să contactezesocietăţ i din România pentruorganizarea unei reţele de franciză.(4078)

POLONIAFirma este interesată în

colaborare cu societăţi româneşti învederea producerii de încălţămintepentru copii. (4097)

THAILANDAFirma este interesată în

colaborare cu societăţi din România învederea realizării de investiţii îndomeniile hotelier-balnear şi cel alproducerii medicamentelor. (4089)