buget si trezorerie publica - cdn4.libris.ro si trezorerie publica... · la nivel central qi local...
TRANSCRIPT
rm'
rATrAilA trytEArUGoordonator
unnnmvuflATTI1A GYORGY
EMIUA-MronRn cAuprnnuDEUA-FroRun cnrnRnui
BUGET$r
TREZORERIE PUBLICA
Editura UNMRSITARABucureptir 2003
CETARII
Cuprins
^
CAPITOLUL 1
Economia publicl: o realitate qi un domeniu de cercetare economicn.................... 9
I . 1 . Economia publici ca sector economic l01.1.1. Sectorul public l01.1.2. Bunurile/Serviciilepublice........... 14
1.1.2.1. Prezentare generald 14
1.1.2.2. Mecanismul adoptdrii deciziilor publice .............. .. l71.2. Evaluarea economiei publice 24
1.2.1. Evaluareabunurilor/serviciilorpublice............... 24l.2.2.Evaltarea politicilor publice......... 26
1.2.2.1. Prezentarea criteriilor de evaluare a politicilor publice ............. 261.2.2.2. Compromisuri intre criteriile de evaluare .. 32
CAPITOLUL2Sistemul unitar de bugete 33
2.1. Sistemele iniliativei bugetare ............ 34
2.2. Conlinutul bugetului public ................ 372.3. Sistemul unitar de bugete..... 38
2.4. Pincipiilebugetare 422.4.1. Prezentare general[ 42
2.4.2. Aplicabilitateaprincipiilorbugetare 42
2.5. Clasificafiabugetari 51
CAPITOLUL 3Procesul bugetar la nivelul bugetului de stat 593.1 . Competenle gi responsabilit5li in procesul bugetar 603.2. Elaborarea proiectului bugetului de stai 643.3. Examinarea qi aprobarea proiectului bugetului de stat 68
3.4. Execu(ia bugetului de stat .......... 70
3.4.1. Execuliaveniturilorbugetuluidestat.......... 72
3.4.2. Execulia cheltuielilor bugetului de stat 793.5. Contulgeneralalexecufieibugetuluidestat 85
CAPITOLUL4Procesul bugetar la nivelul bugetului asiguririlor sociale de stat......... 9I4.1 . Competente gi responsabilitEli in procesul bugetar 924.2. Etapele procesului bugetar la nivelul bugetului asiguririlorsociale de stat .. 93
4.2.1. Elaborarea proiectului bugetului asigurlrilor sociale de stat 93
4.2.2. Examinarea gi aprobarea proiectului bugetului asiguririlor sociale
de stat 93
4.2.3. Execa[ia bugetului asigur5rilor sociale de stat 95
4.2.3.1. Execulia veniturilor bugetului asigurErilor sociale de stat .... 96
4.2.3.2. Execulia cheltuielilor bugetului asigur[rilor sociale de stat.. 96
4.2.4. Conai general al execuliei bugetului asigurSrilor sociale de stat...... 97
CAPITOLT]L 5
Procesulbugetarlanivelulbugetelorlocale...........5.1. Competenle qiresponsabilitEflinprocesulbugetar local.'..'........ 100
5.2. Sistemul veniturilor gi cheltuielilor locale .......... 102
5.2.1. Sistemul veniturilor locale: in bugetul jude,tean, in bugetele municipiilor,
oragelor, comunelor 102
5.2.2. Sistemul cheltuielilor locale: in bugetul judefean, in bugetele municipiilor,
CAPMOLTJL
10.1.10.2.
rc.2_1.
10.2.2.
t0.2.3.
10.3.
10.3.1.
. ora$elor, comunelor...................5.3. Elaborarea gi aprobarea bugetelor locale .........'.
5.4. Execufla bugetelor locale..............5.5. Contul anual al execufiei bugetelor locale ...........
103
104
107
108
CAPITOLUL 6
Procesul bugetar la nivelul instituliilor publice 111
6.1. Prezentarcgeneral6....... '..'................'....' ll2
6.3. Bugetul instituliilor publice........ ........':....'...... 132
CAPITOLULTMetode de fundamentare a veniturilor qi cheltuielilor bugetare 135
7.1. Metode clasice de fundamentare a veniturilor 9i cheltuielilor bugetare 136
7.2. Metode moderne de fundamentare a veniturilor gi cheltuielilor bugetare 138
7.3. Metode de fundamentare utilizate in procesul elabor6rii bugetelor in RomSnia .. 149
CAPITOLULSTeorii privind echitibrul bugetar t57
8.1. TeoriaconvenSonal[privindec.hih:brulbugetar.......- 158
8.2. Echivalen(aricardian6 162
8.3. Nouateorieprivindechilibrulbugetar L67
CAPITOLUL 9
Metode de dimensionare qi finan{are a deficitului bugetar l7l9.1. Metode de misurare a deficitului bugetar........ .................;... 172
9.1.1. DeficituUsurplusul bugetului general consolidat ....'........ t739.1.2. Metode modeme de m6surare a deficitului bugetar. Tipuri de deficit/
9.2. Metode de finanlare a deficitului bugetar 176
9.2.1. Metode teoretice de finanlare a deficitului bugetar........ 176
9.2.2. Metode practice de finanlare a deficitului bugetar........ l8l
10.3.2.
10.3.3.
CAPITOLT]LObligafiunile11.1. Cadrul11.2. Scopul11.3.
t1^.4.
11.5.
CAPITOLT]LPia{a titlurilor12.1. Pialapri
12.1.1.12.t.2.
tz.t.3.12.2. Piala
12.2.1.12.2.2.
y"I --_.
Dil..
93
95
96
96
97
CAPITOLUL 10imprumuturile de stat 183
10.1. Prezentare generalE 185
10.2. lmprumuturile interne de stat ......... 188
10.2.1.imprumuturile inteme contractate de stat ................;.......... 188
t 0.2.I. t. imprurmtnrile interne contractate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice centrale. 188
10.2.1.2. impttmuturile interne contractate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice locale 193
10.2.2. Titlurile de stat in valutd plasate pe pia,ta intern[......... 19410.2.3.irnprumuturile interne garantate de stat L96
10.2.3.1. imprumuturile interne garantate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice centrale. 196
10.2.3.2. imprumuturile interne garantate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice locale 201
10.3. imprumuturile exteme de stat.......... 20210.3.1.imprumuturile exteme contractate de stat.......... 202
t 0. 3. 1. I . imprumuturile externe c ontractate de c dtre autoritdli ale admi-nistraliei publice centrale. 202
10.3.1.2. imprumuturile externe contractate de cdtre autoritdli aleadministraliei publice 1oca1e........... 208
10.3.2.Titluriledestatinvalutdplasatepepialaextemi......... 20910.3.3. imprumuturile externe garurrtatede stat 2lO
10.3.3.1. imprumuturile externe garantate de cdtre autoritdli ale admi-nistroliei publice centrale. 210
10.3.3.2. imprumuturile externe garantate de cdtre autoritdli ale admi-nistraliei publice locale 215
CAPITOLUL 11
Obligafiunile municipale 217
11.1. Cadrul legal de reglementare a emisiunilor de obligagiuni municipale 21811.2. Scopulemisiunilordeobligagiunimunicipale.......... 22011.3. Elemente tehnice ale emisiunilor de obligaliuni municipale .................. 221
11.4. Plasareaobligaliunilormunicipale 223
I 1.5. Emisiunea de obliga{iuni municipale in Rom6nia 226
CAPITOLUL 1.2
Pia(a titlurilor de stat 23112.1. Pialaprimariatit1urilordestatinRominia.............. 232
l2.l.l. Prezentare general[12.1.2. Modalitdti de plasare a titlurilor de stat
I 2. 1.2. 1. Subscriplia publicd ..........
12.1.2.2. Licila{ia12.L.3. Decontarea operaliilor cu titluri de stat derulate pe piafa primarl .........
12.2. Pia\a, secundari a titlurilor de stat in Romdnia12.2.1. kezentare generald .......12.2.2. Piala secundarl a certificatelor de trezorerie ................
*,
99100
ro2
t02ilor,
103
104107
108
lll112
:_.. 132
135
t36138
i- t4s
157
158
162
t67
171
172173
frl176
;.. 176l8l
23223423s237239239239241
12.2.3. Piala secundard a obligaflrmilormunicipale ..................... . 24612.2.4. Decontarea operaliilor cu titluri de stat derulate pe piafa secundard...... 249 Bugetul
17.1.t7.2.CAPITOLUL13
Datoria publicl ...;.........................................
13.1.PrezentaregeneraI,[.'.....;.;....r.......'...................
13.2.1. Datoria public6 guvernamentali internI.......13.2.2. Datoria publicd guvernamentalE externi .....................
I 3.3. Datoria publicl 1oca16...........
1 3.4. Managementul datoriei pubtice ................13.4.1. Cont'nutul gi importanta managementului datoriei publice.....................
I 3.4.2. 1. Prezentarea rtscurilor .....1 3.4.2.2. Managementul riscurilor...
13.4.3. Gestiunea activtr a portofoliului datoriei publice. Limitel3.4.4.Indicatorii de apreciere a datoriei publice
CAPITOLI.]L 14Sistemul de organizare a Tfezoreriei Statului14. 1. lnfrinlarea Trezoreriei Statului ........
| 4.1.1. Necesitatea infiinlirii Trezoreriei Statului ....14.1.2. Premisele infiintErii Trezoreriei Statuluil4.l .3 . Importan{a organizlrii Trezoreriei Statului
L4.2. OrgantzareaTrezoreriei Statului ..
14.3. Funcfiile Trezoreriei Statuluil4.3.l.FunctiileclasicealeTrezorerieiStatului...':....................
I 4. 3. I . I . Func lia de c as ier public .................14.3.1.2. Funcfia de bancd a statului......
1 4.3.2. Funcf,ile modeme ale Trezoreriei Statului
CAPITOLUL 15
Mecanismul de funcfionare a Tfezoreriei Statului15.1. Principiile de bazl privind funclionarea Trezoreriei Statului....ls.2.Frmc1iooareaTrezorerieiStahilui............'.'...:..:.............'.:.'.......
L5.2.1. Itezentarea activifiiflor desfr6urate de Trezoreria Statului
15.3. RelaliadintneTrezmeriastatuluigiBancaNa{ional[aRominiei......................
15.3.2. Sistemul electonic de plIS ..-..........I 5 . 3 . 3 . Instrumente de pla6 trritiznte tn rel{ia cu Tremreria Statului15.3.4. Pldlile qi incaslrilederulate in rmi@e Trezoreriei Statului
CAPITOLUL 16Opera{iunile bancare ale tezoreriei Statuhri16.1. Relaf;a Trezoreriei Statului cu sistemul bancarI 6.2. Operaliuni pasive ale Trezoreiei Statului16.3. Operafiuni active ale Trezoreriei Statului
2512522542s4255256
t717
t7t7
t7.3.t7.4.
27t272
257257259259261264266
272274276277281281281284284
287289290290295296296298300301
307308310315
2512522542542552562572572592s9261264266
271272272274276277281281281284284
287289290290295296296298300301
CAPITOLUL 17Bugetul Uniunii Europene. Relltiik Romfuiei cu bugetul Uniunii Europene .......17.1. Obiectivele 9i institufiile Uniunii hrope,neI 7.2. Bugetul Uniunii Europene
17 -2.1. Principii bugeEe
l'7.2.3. Evolufia sistemului & finanlare a Uniunii Europene ..............17 .2.4. Resursele buge0rlui Uniunii Europene ..............17 .2.5. Cheltuielile bmgetului Uniunii Europene ..............
17.3. Relajiile Rom6niei cu bugetul Uniunii Europene17.4. Reforrna sistemului de finanlare a bugetului UE
BIBLIOGRAFIE
325326328328331
331
JJJ
33s337343
345
Capitolul
Economia publicfl: o realitate qi undomeniu de cercetare economicl
1.1. Economia publicl, ca sector economic1.1.1. Sectorul public1..1.2. Bunurile/Serviciile publice
1. 1. 2. 1. Prezentare generald1. 1. 2. 2. Mecanismul adoptdrii deciziilor p ublice
Cererea Si oferta de bunuri/servicii publice
Procesul decizional public Si privat1.2. Evaluarea economiei publice
1.2.1. Evaluarea bunurilor/serviciilor publice1.2.2. Evaluarea politicilor publice
. 1.2.2.1. Prezentarea criteriilor de evaluare ^
politicilor
Publice1.2.2.2. Compromisuri tntre c rite riile de ev aluare
il,:ii:
,trr,
. stat
. sector publico sector privato funcfii ale statuluio instrumente ale statuluio incidenla bugetului publico incidenfa bunurilor/serviciilor
publiceo bunuri/servicii publiceo bunuri/servicii private
I. CONCEPTB CHEIE
. cerere gi ofertS de bunuri/serviciipublice
. cerere gi ofertd de bunuri/serviciiprivate
. mecanism al piefeio mecanism bugetar. proces decizionalo deciziebugetardo alocare optimSo evaluare bunurilservicii publiceo evaluare politici publice
II. OBIECTTVE OPERATIONALE
Studierea economiei publice necesitd cunoagterea prealabil6 a unor nofiuniinstitulionale, politice, metodologice, precum gi infelegerea procesului decizio-nal din economie gi finalitatea acestuia. Acest capitol iqi propune s5 prezinteconceptele debazd gi sd explice domeniul economiei publice, in calitate de sec-tor al economiei. in acest scop, ne-am propus si prezentim caracteristicile secto-rului public, precum gi ale celui privat, in vederea infelegerii sensului corect alacestora. Astfel, am evidenfiat mecanismul adopt5rii deciziilor publice, nu inaintede a ne referi la definirea bunurilor/serviciilor publice, frcdnd, totodat6, in paralel,prezentarca particularitd,tilor procesului decizional specifi c pie{ei.
Capitolul se incheie cu prezentarea succint6 a criteriilor pebaza c[rorase poate realiza evahnrea atdt a bunurilor/serviciilor colective, c0t qi a politicilorpublice.
III. CONTINUT
1.1. Economia publicl, ca sector economic
1.1.1. Sectorul public
Pentru a defini sectorul public, ne vom referi la un criteriu consideratpozitiv, ce este fondat pe natura procesului decizional. Astfel, considerdm cd
sectorulpublic wcErora se adopti ddemocrafie, moniilla nivel central Si I
tndefinireaccapital de stat gi a I
sectorului public, r
resurse financiare 1
Dacdne gidde organizare gi fiformat prin contrrttrol asupra 1or, da
vedere, pot fi asim
lizeazd bunuri pricomerciale, urmft
A doua categ
care produc bunuprin subvenlii de 1
public pentru ciobiective de inten
Trebuie rem
cele doud secto@
tipurile de entitiliin primul rl
organiza[li privatrispund nevoilqorganizalii au fidreptului privat.lcare au un obier
cumpdrdtorilordtmembrilor afilialun serviciu cole
asocialiei, ci intrspitale, qcoli, etc
specific.in al doila
sectoarele econq
politice stabilitersectoare - publit
I
10
'!ffi
ii publiceE
,unornofluniului decizio-: si prezintelitate de sec-rticile secto-ilui corect alr, nuinainteE, in paralel,
bnza cdroraapoliticilor
consideratsiderim cd
sectorul public sau statul este entitatea forrnatE din toate institu{iile la nivelulcdrora se adoptl decizii colective sau publice, indiferent de regimul politic:democrafie, monarhie. Acestea sunt reprezentate de; odministraliile publicela nivel central qi local qi de c[tre instituliile publice.
in definirea sectorului public, se pune problemaincadr[rii societdlilor cucapital de stat gi a regiilor autonome, care sunt intreprinderi. Acestea aparfin
sectorului public, deoarece ele produc bunuri publice qi primesc, dupd caz,
resurse financiare publice sub form6 de subven{ii, investifii sau altele.
DacI ne gdndim la societdfile cu capital de stat, acestea prezrntd o formdde organizare qi funclionare specificd intreprinderilor private, ins6, ele s-au
format prin contribulia statului. Chiar dac[ autoritSlile publice exercitE un con-trol asupra lor, datorit5 participdrii lor financiare, aceste societSfi, la primavedere, pot fi asimilate intreprinderilor private, pentru cd produc Ai comercia-lizeazd bunuri private, precum qi pentru cd sunt administrate dupd principiicomerciale, urm[rind oblinerea de profit.
A doua categorie de intreprinderi gi institufii de drept public, chiar privat,care produc bunuri sau servicii, ce au caracter colectiv, qi care sunt finan{ateprin subvenfii de la stat, prin participafli, imprumuturi, fac parte din sectorulpublic pentru cd statul le impune s[ ia in considerare, ca regulE genera16,
obiective de interes general de redistribuire, de dezvoltare regionalE, etc.
Trebuie remarcat faptul cE aceastd diviziune tradilionald a economiei incele doud sectoare - privat qi public - este limitatd, intruc0t nu include toate
tipurile de entit6fi dintr-o societate.
in primul rilnd, in acest secol , s-a realizat dezvoltarea intregii game de
organiza[iiprivate, care nu au scop lucrativ qi care produc voluntar servicii ce
rdspund nevoilor colective ale societdfii. Numdrul gi importanla acestororganiza[ii au fEcut ca ele si formeze un sector ce este supus principiilordreptului privat. Astfel, de exemplu, asocia,tiile consumatorilor sunt organisme
care au un obiectiv social, respectiv acela de protecfie gi de informare a
cumplritorilor de bunuri gi a utilizatorilor de servicii, cu prioritate in favoarea
membrilor afilia(i. Aceast[ activitate neguvernamentald poate fi asimilati cuun serviciu colectiv, pentru c[ de acesta beneficiaz6 nu numai membriiasocia,tiei, ci intreaga populalie. Sindicatele , organizafiile caritabile, religioase,spitale, gcoli, etc. constituie alte exemple de entitSli ce apar,tin acestui sector
specific.in al doilea rbnd, statul apeleazd la reglementiri pentru a constrdnge
sectoarele economice s6-gi desfrgoare activitatea in concordanj6 cu obiectivelepolitice stabilite de Guvern. Astfel, serealizeuzio intrepdkundere a celor dou6sectoare - public qi privat.
11
Intervenfiile statului asupra economiei trebuie s6-i permit[ acestuiaindeplinirea celor patru funcfli care ii sunt atribuite ,resp*tl: funclia de alocarea resurselor; funcgia de redistribuire a venitafiIor; futtclia de stabilizarem ac ro ec o no mic d ; func fi a d e r eglem entarc a c o rrqro rtamentelo r memb rilo rsocietdlii. Caracteristicile funcliilor statului sunt prezentate'in figura l.l.
Invederea?ndeplinirii flrncflilorprezentate, statulpoateutilizaurmltoareleinstrurnente: legislalia, prin intermediul cdreia are loc reglementareacomportamentelor membrilor societifii; bugetul pablic,pnnforfa coercitivl
FUNCTIILE STATTJLTII
Sta tu I urmdreS te tnJZptuirea ec hilibru lui intrcfolosirea resurselor pentru crearea de bunuripublice, respectiv de bunuri private, in condifiileoptimului social: mmimizarea profitului pro-ducdtorilor particular.i, pe ile b partZ, Si
Alocarea
Func{iile de alo-care a resurselor9i de redistribuireave,lrifurilor suntlegate exclusivde problematicaeconomr9r pu-blice, care ofer[ptrghiile 9i in-strmqrtele ne_cesrrepentualehdeptini.
,rt@trr.,.qrc4 uufa6auf aa suctute, pg ug &lq pqrue.Deci, statul intervine pentru a corecta echilibreleparSiale.
Staful urmitre$te sd modifice repartilia naturalda veniturilor intre indivizi, in vederea..
r corect?irii rezultatelor distribuirii veniturilor prin
RedistrbuireaIrr!!vr, s9rutuurt4r4 EAUIUDIY uE
dishibuirea factorilor de producfle, in absenfasectorului nublic:
venlrunlor o asigurErii redistribuirii veniturilor in condiriiteinterdependen[ei dinhe funqiile statului.
Cu alte cuvinte, statul intervine pentru a cryectadinamica pielei qi a evita cumularea nejustificartra inegalitililor.
Statul corecteazd dezechilibrul dintre cererea giofena globald, in scopul ameliordriiJluctua\iilireconomice, al reducerii consecinlelor nefavo-rabile (economice, sociale) ale subutilizdrii Si/s au suprautilizdri factorilor de producgie, precumSi pentru o cre;tere echilibratd. Deci, statulintervine pentru a corecta echilibrul general.
Stabilizareamacroeconomici
Statul aclioneazd asupra comportamentelormembrilor societdlii prin intermediul actelornormativ e ce as igurd cadrul desJdsurdri i tuturorrela{iilor din economie.
Reglementareacomportamentelor
membrilorsocietiilii
Figura 1.1. Funcfiile statului in economia de piafi
Acestea
doardactrasupra
servlcllbugetului
Resurseleveniturilm(zonelor)
efecteleimpodanroublic p
ql peprinfluxr
T2
modificlri
riti acestuiabde alacarez stobilizarer nembrilornra f .i.rwm6toarele
fiementareap coercitivl
a acestuia, privind formarea resurselor gi efectuarea cheltuielilor publice.Acestea sunt prezentate in frgura 1.2.
lncasan
incidenfa avantajelor
impozite, taxe, contribulii
Figura 1.2. Incidenfa instrumentelor statului asupra economiei
Incidenfa reglementtrrii este foarte dificil de cuantificat, fiind posibil6doar daci se studiaz[ impactul unei reguli speciale sau a ansamblului de reguliasupra unui obiectiv sau a unei acfiuni definit[ de cltre stat.
Incidenfa bugetului public trebuie analizath la nivelul indivizilor, precumgi pe regiuni (zone dezvoltate,zone slab dezvoltate). Aceasta se manifesti atdtprin intermedhi cheltuielilor qi resurselor ce formeazd bugetul (incidenfafluxurilor de incas5ri gi pl6fi), c6t gi prin s erviciile oferite populaliei (incidenfaserviciilor oferite de stat). Caracteristicile celor dou6 tipuri de incidenfe alebugetului public sunt prezentate in figura 1.3.
i Finalitatea unei cheltuieli publice, cu excepqia unoritransfenri, nu este de a spori veniturile mor indivizi, i
ci de a oferi populaliei servicii publice. Astfel, i
fluxurile de pl6fi au o contrapaxte reah,reprezsrfiatiide servicii, care influenpazE la fel veninrile agotliloreconomici. M6surarea avanta jelor este mai intere*mtndecdt cea a fluxurilor de ple,ti, deoarece ea insumeazdbtrndstarea indivizilor, insE este greu de rcalrzat.':Noliunea de avantaj sau beneficiu este zubiectivl 9iieste dificil de misurat in valoare monetar5. Deiexernplu: evaluarea avantajelor pe care un qtudent,,familia sa sau societatea le ob;in din educaEie. In plus, :
mEsurarea incidenlei avantajelor este un domeniu de i
..tr. a.;frc a resurselorlbreaistrlUuirelniturilor suntlgue exclusivltpoblematicalmomiei pu-ltc, care ofer5lqhiite ei in-lnentele ne-lrepentru a lelICini.
I
cercetare relativ nou.
Figura 1.3. Inciden{a bugetului public
13
Venituri ale regiunilor
INCIDENTA BUGETULTI
Incidenfa serviciilor oferite de statIncidenfa fluxurilor de pli{i
(zonelor) definite, deoarece ele ac{ioneazi ca ofimcfie a banilor. Din contr6, cheltuielile publice auo influen!5 pozitivd, reprezentind o in-jeclie devenituri. Pentru cuantificarea impactului, nu estesuficient sd se misoare volumul prelevdrilor saucheltuielilor, intruc6t trebuie sd se lind cont gi deefectele macroeconomice qi microeconomice. Esteimportant sd se poati m6sura inciden{a bugetuluipublic prin fluxurile de p1[1i, intr-o formlatotcuprinzltoare, prin elaborarea unui model alecbilibrului general care ,tine cont de toate aceste
>
1.1.2. BunurilelServiciile publice
1. 1. 2. 1. Prezentare generald
Staful are rolul de a asigura satisfacerea nevoilor colective ale membrilorsociet5fi, contribuind, astfel, prin intermediul institufilor publice, la producereagi/sau prestarea de bunuri/servicii publice. Acestea sunt finalitdfile bugetuluipublic, a$a cum arnprezentatin secliunea 1.1.1.
Pentru definirea bunurilor/serviciilor publice, pornim de la identificareacaracteristicilor bunurilor gi serviciilor private, respectiv: divizibilitatea (riva-litatea) consumulul excluderea (ralio nalizarea) consumului, prezentate infigura 1.4.
Un bun este considerat divizibil (ca riva-lilate in consum), atunci cdnd cumpdrareasau vdnzarea de cdtre o persoand exclude
definitiv sau, in acest caz, simultan, intregulconsurn al unei alte persoane.
Astfel, exist6 o singurd rela{ie intrefiecare unitate produsi giisau oferiti gi
fiecare unitate consumatl/utilizath. Costulmarginal al consumatorului suplimentar este
superior lui zero, ceea cejustifici excluderea
sa prin pre{.
Un bun este considerqt uclusiv sau se
preteazd la excludere (ra{ionalizarQ atuncicdnd delindtorul sdu (adesea producdtorulsdu) este in mdsurd sd impiedice accesul
altor persoane care refuzd (nu pot) sd-lcumpere la preful care li se cere.
Definltorul acestui tip debun exercitiiundrept de proprietate care ii este conferit de
lege. Posibilitatea excludeii garanteazd,
de{initorului bunului desp6gubirea in cazul
schimbului, pentu arenun(a la dreptul s5u.
Figura 1.4. Particularitltile bunurilor gi serwiciilor private
Pebaza caracteristicilor eviden{iate, se pot identifica patru categorii debunuri gi servicii, respectiv: private, publice, mirte. (tabelul 1.1.).
Caracteristicile categoriilorde bunuri gi servicii identificate suntprezentatein figura 1.5.
Prezentilm in continuare cauzele a doul dintre caracteristicile bunurilorgi serviciilor identificate in figura 1.5., respectiv non-rivalitateagi excluderea.
BUNTruLE $I SERYICULE PRTVATE
L4
alemembrilorlaproducerea
bugetului
la identificareailitatea (riva-
, prezentate in
categorii de1.).
suntprezentate
icile bunurilorgi excluderea. Figura 1.5. Caracteristicile bunurilor qi serviciilor din economie
15
Categoriile de bunuri qi servicii
CaracteristiciExcluderr
(rafionalizare posibili)Non-excludere
(ra{ionalizare imposibili)
Rivalitate(rafionalizsYs doriti:cost marginaF0) A. Bunuri gi servicii private D. Servicii colective mixte
Notr-rivalitate(rafionalizare nedoriti:cost marginal=O) C. Servicii colective mixte B. Servicii colective pure
Tabelul l.l.
]ftl
aclusiv sau se
producdtorul
(nu pot) sdJcete.
bunexercitlunfi este conferit de
t garanteazd
irea in cazulla dreptul sdu.
TIPOLOGIA BT]I\II'RILOR $I SERVICIILOR _ CARACTERISTICI -
!rczintd doud caracteristici: rivalitatea Si posibilitateaexcluderii. Rafionalizarea lor nu este numai posibil[, ci qide dorit din punct de vedere al alocdrii resurselor, intrucdtcostul marginal al producliei este pozitiv
A. Bunurile qi
lerviciile private
Prezint[ particularifilli diametral opuse celor din categoriaprecedent5, deoarece consumul lor este non-rival Sie xc lude re a este imp o s i b il d.
o Non-rivalitateqwmnificdfaptul cI o datii produse, pentrulrnz errr rnai rnrrhe nersnrne Acesfe seroicii nnlectiwe nnf
B. Bunurile giServiciile publice
pure
fi consumate sau utilizate de un numEr mare de persoane,fEri a se inregistra un cost de producfle suplimentar. Deci,consumul este non-rival.
o Non-excluderea, semnific6 faptul cI furnizorul sauproprietarul serviciului colectiv nu au posibilitatea sIrezerve utilizarea serviciului celor care ar putea s[-lcumpere lapreful cerut.
Se caracterizeazd prin non-rivalitate qi posibilitateaexcluderii (exemplu: podurile, tunelurile, terenurile de sport
C. Prima categoriedebunuri gi servicii
publicemixte
sau alte forme de reprezenthri artistice). PdnI la lotilizareaintregii cantitili produse sau oferite, consumul primuluiutilizator nu-l afecteazdpe cel al altor persoane. [n schimb,nroorietanrl nu a ficut deosebiri inrezervxea serviciuluipe care il fixnizeazA celor care sunt gata sd pldteasc6 un pre!de excludere.
Prcztatd partrculantal de rivalitate $ imposibtlttate a---1.,)^-;: A ^^^-+x -:6,^$:^ -^ ^- ,{,,^^ ^6,-^: ^A-,{ ,l* h,;l^
D. A douacategorie de bunurigi servicii publice
mixte
de proprietate nu sunt definite sau sunt incomplet definite(exemplu: z[clmintele de aur, petrol, resurse marine).Exploatarea lor este rivalS, ins6 primii exploatatori nu potD@-tr rvzvrvw ovvoLv uvE@tu uvo Pvuuu vr, yvrrutemei legal pentru a-i impiedica pe noii veniti.
) )it I iil I il' ll twtwil w*ran' n' "
Non-rivalitatea consumului provine de la nafura specific[ a produclieiserviciului considerat. Procesul de producf ie finnizeazii un serviciu unic decare pot beneficia numeroase persoane in calitate de utilizatori potenfial i,frrd"sd suporte un cost suplimentar. in plus, fiecare ttllizator poate beneficia nunumai de aceeagi cantitateca gi ceilalfi, ci de intreag acantitateoferitd. Num5rulde beneficiari depinde de capacitatea tehnicd a serviciului.
Excluderea implicS, prin formele ei (tehnici gi economic6), capacitateade a putea identifica beneficiarii, pe de o parte, gi, pe de altdpartede a mdsuravaloarea pe care ei o akibuie serviciuluiin cauzd.
Indiferent de forma excluderii - tehnicd sau economicd - aceasta poateviza,Larandul ei, atdtconsumatoii, c6tqi furnizorii de bunuri gi/sau servicii,a$a cum am prezentat in figura 1.6.
t
i Excluderea consuma-1 torilor de cdtre furnizorii atunci c6nd aceqtia evitloblinerea sau utilizareaunui bun/serviciu colectivce nu prezinti interes.
t*"--"] Excluderea unilaterald,i respectiv a agenlilor eco-i nomici de cdtre consu-: matori, intervine atuncij c6nd utilizarea bunului/
serviciului colectiv esteop{ional5 (exemplu: postu-rile de radio sau tele-viziune).
I
i Excluderea bilaterald,i respectiv atdt a agenlilori economici, cdt gi a con-i sumatorilor, intervine in1 situafia in care serviciucolectiv este consideratnedorit; consumul acestuianu este optim (exemplu:apdrarea nafionald).
1.1.2.2. lfia
Cererea Si $Economiiled
de proprietate pririntre rePrezent"nFcare doresc si vfopafie, sunt gospdanumit prel. As&frnalizeazd. printr-bani ce urmeazl a
Legdtura dilcaracteristicile mintimp ce la nivdunei colectivitalidbugetar. Acesta uintrucdt el vizead
Deciziile pnevoile colectivgtn elaborarea aceg
societilii, precum
risticile cererii gi,
emanl de la cetE{s
o fie individual, fimediul alegerii ntan{ilor;
l
I
tt "*-*
Figura 1.6. Tipuri de excludere a consumului
Renunlarea la consumul debunuri gi servicii este generatlde caracteristicile tehnice aleacestora ce nu corespund cunecesit[1ile consumatorilor.
Renunlarea la consumul debunuri gi servicii este produsdde costul prea ridicat in com-para{ie cu utilitatea bunwilorsau serviciilor respective. o Jie colectiv, prt
mediul organispartide politice, rsau grupuri de prr
Deqi acestmod detdiferit de specifiaJs[-qi releve preferi
Figur
T6
a produc{ieiserviciu unic deipoten{iali, ftrd
beneficia nuitE. Num5rul
), capacitatea
de amlsura
- aceasta poategi/sau servicii,
consuma-cdtre furnizori
acegtia evitlsau utilizarea
iciu colectivinteres.
unilaterald,a agenlilor eco-
cdtre consu-ine atunci
bunuli colectiv este
bilaterald,a agen{ilor
cdt gi a con-intervine in
care serviciuconsiderat
acesfuia(exemplu:
1. I. 2. 2. M ec anis m ul adop tdrii d ec iziila r p ub lic e
Cererea Si oferta de bunuri/servicii publiceEconomiile de pia15 se caracterizeazdprin protec{ia public[ a drepturilor
de proprietatepivatd.ln aceste economii, bunurile fac obiectul schimburilorintre reprezentanfii ofertei qi cei ai cororii, respectiv, pe de o parte, gospoddriile
care doresc s[ vdndl un anumit bun economic la un anumit pret, iar, pe de altlpaf,te, sult gospodlriile care vor sd cumpere un anumit bun economic la unanumit pre{. Astfel, intre cele doud categorii apare decizia de schimb ce se
finalizeazd printr-un contract in care se precizeazd cantitAfle gi sumele de
bani ce urmeazd a se transfera.Legdtura dintre rezultatul unui contract sau a unui set de contracte gi
caracteristicile cererii qi ofertei se sesizeazd la nivelul, mecanismului pie{ei.in timp ce la nivelul societ6fi, regula care leagd caracteristicile cererii gi oferteiunei colectiviti{i de preferinlelemembrilor sdi este exprimatE pitmecanismulbugetar. Acesta nu trebuie considerat o alternativ6 pentru mecanismul piefei,intrucdt elvizeazdo colectivitate gi nu un singur individ.
Deciziile publice sunt rezultatul aplic6rii politicilor publice privindr^revoile colective, pe de o parte, gi resursele financiare publice, pe de altd parte.
In elaborarea acestorpolitici trebuie Snut cont de cererea exprimati de membriisocietdfii, precum gi de oferta ce vine din partea autoritefilor publice. Caracte-
risticile cererii gi ofertei de politici publice sunt prezentate in figwa 1.7.
eman[ de la executiv, Parlament giadministrafie cxrc concep gi aplicdpoliticile cenrte, incercind sE satisfac6cererea.
Figura 1.7. Caracteristicile cererii gi
17
ofertei de politici publice
CEREREA $I OTERTADE POLITICIPUBLICE
CEREREA de politici publice OFERTA de politici publice
emani de la cet6lenii care igi exprimd:
o .fie individual, pinintermediul alegerii reprezen-tanlilor;
o Jie colectiu, prin inter-mediul organismelor -partidepolitice, sindicasau grupuri de presiune.
Degi acest mod de exprimare a preferintelor estediferit de specificul piefei, el permite comunit5liis6-9i releve preferinfele in legStur5 cu politicile
il/
Confruntarea dintre opiniile exprimate de cetdfeni, in special, prinintermediul organismelor care s-au constituit pentru a le apdra interesele, gi
deciziile politice propuse de autoritdfi produc un ansamblu de solufii care tindspre un echilibru intre cerere qi oferti.
Procesul decizional public qi privatEchilibrul dintre cerere gi ofertd se realizeazd a1,f;t in cadrul procesului
decizional specific piefei, cdt gi celui din sectorul public, rezultatul ftinddeciziaindividuald, la nivelul fiecdrui agent economic, qi decizia bugetard pentruintreaga colectivitate (figura 1.8.).
Figura 1.8. Procesul decizional privat qi public
Procesul decizional tn sectorul pablic este un proces centralizat careare un anumit grad de variabilitate in funclie de regimul politic, finalitateaacestuia fiind decizia bugetard. Aceasta exprimd decizia colectivd a uneiautoritd{i competente a Guvernului care autorizeazd cheltuieli din fondurilepublice sauvenituri lafondurilepublice. Sepotidentificapatru tipuri de deciziibugetare, respectiv:
1. cump6rarea de factori de produc{ie de la gospoddrii gi vdnzarea de factoride producfie cltre alte gospod[rii;
2.subvenliile qi taxele pe vdnzdrile de mdrfuri in vederea reduceriiconsumului acestora, cum ar fi taxe de poluare;
3. transferurile c[tre alte gospodlrii;4.sarcina fiscald a gospoddriilor private, cum ar fi contribuliile la
asigur[rile sociale, TVA, etc.
Pentru a inleleg
cheltuielilor qi venit
Cofinanlare Public - PiAchizilii Pd
Subnr
Factori de PodAmAniri de ir$
taxe
Figura 1.9. Fluxurl
infigura 1.9.
monetare c[tre Gu
gospoddrie integrtceea ce se Prodr:ceDeciziile de disni
in figura det1 (sectorul Privat)cd sectorul Privatcare produc Penl(exemplu: spitalGuvernullevindcpublic, educagia 1
Pielele 3,'4r
factorii de produ
ECONOMIANATIONALA
DECIZIE BUGETAR,,{- colectivd -
SECTORPUBLIC
PROCES DECIZIONAL PROCES DECZIONAL SPECIFIC PIETEI
18
procesuluifrnddecizia
pentru
izat care:, finalitatea
a unet
fondurileide decizii
defactori
reducerii
Pentru a inlelege mai bine cele patm tipuri de decizii, prezeatdmfluxurilecheltuielilor qi veniturilor publice in figura 1.9.
Cofinanlare public - privat
Achizi[ii publice
Subvenfii
Servicii pnblice
Alocarea resurselor
Distribuirea resurselor
Transferuri Impozite gi taxetaxe
Figura 1.9. Fluxurile de venituri gi cheltuieli publice ce fac obiectul deciziilor bugetare
in figura 1.9. sunt reprezentatei Guvernul, piefele (de la I la 6) gi fuxurilemonetare cltre Guvern qi de la Guvern spre piete. Guvernul este prezentat ca o
gospoddrie integratil, potrivit abord[rii fradifionale. Pie{ele 1,2 gi 6 determinlceea ce se produce in economie, iar deciziile vizate sunt de alocare a resurselor.
Deciziile de distribuire a resurselor se reglsesc la nivelul pie,telor 3, 4 gi 5.
in figura de mai sus, sunt evidenfiate doud,piele alocative externe. Piala/ (sectorul privat) este cea de la care Guvemul cumpdrl produse. Se considedc[ sectorul privat include at6t firme ce igi maximizeazd profitul, cdt qi firmecare produc pentru piald, respectiv ce formeaz[ sectorul privat non-profit(exemplu: spitalele private, muzeele). Piala 2 reflectd produsele pe care
Guvemul le vinde gospodiriilor publice gi private (serviciile pogtale, fiansportulpublic, educa{ia public[, etc.).
Pielele 3, 4 qi 5 wntpiele d,istributive.De pe piala 3, Guvernul cump[rdftctorii de producfie (capital 9i forfa de muncl) de la alte gospod[rii. Capitalul
Factori de producfieAmdniri de impozite gi
t9
,'ffi