bucure~ti - acasa · 2018. 1. 31. · potrivit at1. 12 din decretul nr. i 6711958 privitor la...

18
ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURE$TI Splaiullndependen\ei nr.5, Cod postal 050091 , Sector 4 SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA $1 ASIGURARI SOCIALE DOSARUL NR. 37049/3/2015 Materia: Litig ii de munca Stadiul procesual al dosarului: Apel Obiectul dosarului: despagubire DISJUNS DIN DOSAR NR 16821/3/2015 Comple!: s7 c.6a as-1m Destinatar: UNIUNEA SINDICA TELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA sector 3, LA AV. DUMITRU IULIA - CALOAN JUDETU, nr. 17, bl. B4C, sc. B, ap. 57 COMUNICARE HOTARARE CIVILA NR. 823/2017 DIN DATA DE 14 Februarie 2017 Stimata doamna/Stimate damn, va comunicam, alaturat, copia hotararii civile nr. 823/2017 , pronun\ata la data de 14 Februarie 2017, de catre CURTEA DE APEL BUCURE$TI SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA $1 ASIGURARI SOCIALE. Semnatura 9 efier, $ T o, L '7 15 59 48. nr comllnlcare 4 dIn 5

Upload: others

Post on 22-Oct-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURE$TI Splaiullndependen\ei nr.5, Cod postal 050091 , Bucure~ti , Sector 4 SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA $1 ASIGURARI SOCIALE

    DOSARUL NR. 37049/3/2015 Materia: Litigii de munca Stadiul procesual al dosarului: Apel Obiectul dosarului: despagubire DISJUNS DIN DOSAR NR 16821/3/2015 Comple!: s7 c.6a as-1m

    Destinatar: UNIUNEA SINDICA TELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE~TI

    sector 3, Bucure~ti , LA AV. DUMITRU IULIA - CALOAN JUDETU , nr. 17, bl. B4C, sc. B, ap. 57

    COMUNICARE HOTARARE CIVILA

    NR. 823/2017 DIN DATA DE 14 Februarie 2017

    Stimata doamna/Stimate damn,

    va comunicam, alaturat, copia hotararii civile nr. 823/2017, pronun\ata la data de 14 Februarie 2017, de catre CURTEA DE APEL BUCURE$TI SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA $1 ASIGURARI SOCIALE.

    Semnatura 9 efier,

    $ T o,L '7 15 59 48. nr comllnlcare 4 dIn 5

  • ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURE~TI

    SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA ~I ASIGURARI SOCIALE

    Dosar nr. 37049/3/2015 (Numar In format vechi 220/2016) DECIZIE Nr. 823/2017

    ~edinla publica de la 14 Februarie 2017 Completul compus din:

    PRE~EDINTE ALINA DIANA ~TEFAN Judecator OANA CRISTINA NIEMESCH

    Grefier ~TEF ANIA TELEMAN

    Pe rol solulionarea apelurilor formulate de paratii UNIVERSIT ATEA POLITEHNICA BUCURE~TI, MINISTERUL EDUCA TIEl NA TIONALE ~I CERCET ARll ~TIINTIFICE ~i STATUL ROMAN - PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE lmpotriva sentintei civile nr. 12771107.12.2015, pronuntata de Tribunalul Bucure~ti - Sectia a VIIl-a Cont1icte de Munca ~i Asigurari Sociale, In dosarul nr. 37049/3/2015, In contradictoriu cu reclamanta UNIUNEA SINDICATELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE~TI, In numele ~i pentru membrul de sindicat CATANA ELISABET A SIMONA ~i paratul CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, avand ca obiect: despagubire.

    La ape luI nominal Iacut In ~edinla publica nu au raspuns partile. Procedura de citare legal lndeplinita. S-a Iacut referatul cauzei de catre grefierul de ~edinta care lnvedereaza a partile au fost citate

    In vederea discutarii cererii de repunere pe rol a cauzei formulata de apelantul ST A TUL ROMAN -PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUB LICE, fata de lmprejurarea ca jnalta Curte de Casalie ~i Justilie s-a pronunlat prin Decizia civila nr. 21121.11.2016 asupra recursului In interesul legii formulat de A vocatul Poporului, precum ~i ca apelantii au solicitat judecata In lipsa, dupa care:

    CUliea, fala de cererea privind repunerea cauzei pe rol, avand In vedere ca nu mai subzista motive Ie care au determinat suspend area cauzei In temeiul mi. 413 alin. 1 pet. 1 Cod procedura civila, dispune repunerea cauzei pe roI.

    Curtea, avand In vedere ca In cauzii s-a solicitat judecata In lipsa potrivit prevederilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedura civila, constata cauza In stare de judecata In raport de prevederile mi. 392 Cod procedura civila ~i In temeiul31i. 394 Cod procedura civila 0 reline In pronuntare.

    CURTEA,

    Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalul Bucure$ti Seclia a Vlll-a Conflicte de Munca $i Asigurari Sociale sub nr.37049/3/2015 reclamanta UNIUNEA SINDICATELOR CADRELOR DlDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE~TI $i membrii GHIONEA GABRIEL IONUT, ULMEANU MIHAELA ELENA, VILCEA ELENA JANINA, TEODORESCU DRAGHICESCU FLORIN, AVRAM CEZARA GEORGIA, CHISCOP FLORINA, IACOB ROBERT EUGEN, t IVAN MARIN ANDREI, PARASCHIV MARIUS DANIEL, PARPAI A RADU CONSTANTIN, PENA ANDRA ELENA, POPESCU ADRIAN CONSTANTIN, BABIS CLAUDIU, DUMITRASCU CONSTANTIN, PETRICEANU CONSTANTIN, TASCA GABRIEL DAN, VASILE ION MI HAl, CATANA ELISABETA SIMONA, COMANETCHI DOINA, GRECULESCU ANCA, MUNTEANU-BANATEANU MARJA-CRISTINA, MAZILU (COSORECI) SIMONA, NISTOR CRISTINA Mll-IAELA, POPA FABIOLA, PRICOPE MIHAELA, SALVAN MIRELA SANDA, SAVU ELENA, STOICA SILVANA DIANA, DOBRE I. CATALINA GEORGIANA, GHEORGHIAN ADINA TEODORA, CONSTANTIN ( CALUSARU ) M. IONELA MIHAELA, ENACHESCU GH.GEORGIANA LUMINITA, CONSTANTIN VICTOR FLORIN, BACIU GH. FLORIN, PETRESCU HORLA ALEXANDRU, TUDOSE DANIELA IOANA, TUDOSE VIRGIL, VLASCEANU I DANIEL, MUTU EMIL $i STRECHE CONSTANTIN au chemat in judecata pe paralii UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE~TI, MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE (FOST MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARll, TINERETULUI SI

  • SPORTULUl, STATUL ROMAN PRIN MINlSTERUL FINATELOR PUBLlCE ~i CONSILlUL NA TlONAL PENTRU COMBATEREA DlSCRIMINARll, solicitand instanlei ca prin hotararea ce se va pronunla sa se dispuna obligarea paralilor la plata de despagubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare, echivalente cu contravaloarea a 15% pentru titlld de doctor, calculate de la 01.01.20 I 0 pan a la zi, actualizate cu indicele de inflalie lunar ~i in continuare, cu cheltuieli de judecata.

    Prin incheierea din 12.10.2015 s-a dispus disjungerea, formandu-se dosar nou nr. 37049/3/2015 avand ca parte pe Catana Elisabeta Simona.

    Prin Sentinla civila nl'. 12771/07.12.2015 pronulllata de Tribunalul Bucure~ti, Seetia a VIll-a Conflicte de Munca ~i Asigurari Sociale s-a admis in pal1e cererea de chemare in judecata formulata de Catana Elisabeta Simona, a fost obligata p"rata la acordarea elitre reciamanta eu titlu de despagubili lllatcriale a slImclor echi\'alcllte sporlilui de 15 % din indelllilizatia de Illcadrare bruta IUllara. ea urmarc a oblincrii titlului jtiin\itic de doctor. calculatii de la data depunerii diplomei la parata. dar nu mai devreme de 08.05.2012 a titlului de doctor de eatre reelamanta. sumc cc VOl' Ii actualizatc eu indieclc de inlla!ic ~i in continuare pentru viitor prill includcrca acesteia In salariu de baza, conform art.l alin.5 din Lege-a nl'.285/2010 ~i s-au lespins preten\iile arerente "elioadei 01.01.2010 - 08.05.2012 ca liind preselis dre"tulla aqillne.

    Pentru a prollunta aceasta hntanlrc, instanta de fond a 3\'ut 111 vedere urmi'itoarele: Analizand excep!ia prescriptiei dreptului material la actiune pentru pretenliile aferente perioadei

    01.01.20 I 0-08.05.20 12, exceptie de fond, absoluta ~i peremptorie, invocata din oliciu, in conditiile 248 al. I din Codul de procedura civila, instanla a apreciat exceplia intemeiata, admitand-o pentru unnatoarele motive:

    Instanta a relinut ca obiectul cererii de fata il constituie un drept personal-patrimonial, respectiv un drept de creanla.

    Potrivit art. I al. I din Decretul nl'. 16711958 privitor la prescriptia extinct iva, dreptul la actiune, avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege.

    Ali. 3 al. I al aceluia~i act normativ stabile~te tennenul general de prescriptie de 3 ani, daca nu exista alte prevederi legale derogatorii, termen de prescriptie care incepe sa curga de la data cand se na~te dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita (ali. 7 din Decretul nl'. 1671l958).

    Conform at1. 268 al.I lit. c din Codul Muncii, cererile in materia conflictelor de munca pot Ii formulate "in tennen de 3 ani de la data na~terii dreptului la aetiune, in situalia in care obiectul conflictului de munca consta in plata unoI' drepturi salariale neacordate sau a unoI' despagubiri catre salariat".

    Potrivit at1. 12 din Decretul nr. I 6711958 privitor la prescriptia extinctiva, "in cazul cand un debitor este obligat la prestatii succesive, dreptul la aetiune cu privire la liecare din aceste prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita".

    Faptul ca este yorba de un drept supus prescriptiei rezulta cu claritate din natura dreptului care impune plata periodica, respectiv lunara.

    Modalitatea ~i data plalii salariilor sunt stabilite expres prin art. I din Ordinul nl'. 86/2005 pentru reglementarea datei platii salariilor la institutiile pub lice, in forma de la data introducerii actiunii, respectiv intr-o singura tran~ii lunara, in perioada 5-15 a lunii curente pentru luna precedenta.

    Momentul na~terii dreptului la actiune este cella care dreptul a fost incaleat sau contestat ori, in lipsa unei incaleari sau contestari, data de la care el trebuie exercitat.

    S-a relinut astfel ca pan a la momentul formularii actiunii de fala s-a implinit tennenul de prescriplie de 3 ani mai sus aratat pentru acordarea catre reclamanta CAT ANA ELISABETA SIMONA, cu titlu de despiigubiri materiale, a sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara,ca urmare a obtinerii titlului ~tiinlific de doctor, deoarece aetiunea a fost inregistrata pe rolul acestei instante la data de 08.05.2015.

    De asemenea, Tribunalul a retinut ca in cauzii nu a intervenit niciun caz de suspendare ori de intrerupere a termenului de prescriplie.

    Fata de cele mentionate de mai sus, Tribunalul a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune ~i in consecinla a respins actiunea ca liind prescrisii pentru perioada 01.01.2010-08.05.2012.

    Pefolldul cauzei s-a refil1uf urmaloarele: Reclamanta CAT ANA ELISABETA SIMONA din prezenta cauza are calitatea de cadru didactic la

    UNIVERSITATEA POLlTEHNICA DIN BUCURE$T1 fiind beneficiara sporului de 15% din salariul de baza,pentru personalul didactic din invatiimantul universitar cu titlul ~tiintific de DOCTOR,a~a cum se prevede in art.50 alin.l 0 din Legea n1'.12811997.

    Potrivit prevederilor art. I, 2 ~i 3 din OG nl'.137/2000 in Romania, sial de drepl, democratic ~'i social, demnilalea omului. dreplurile $i liberlii(ile celii(enilor, libera dezvollare a personalilii(ii umane reprezinlii valori supreme ~'i sunl garanlale de lege.

    2

  • (2) Principiul egalila{ii inlre cela{eni, al excluderii privilegiilor ~'i discrilllinarii sunl garonlale ill special ill exercilarea urlllaloareior drepluri: d) dreplurile civile, in ;pecial: (i) dreplulla IIIl1nCa, la libera alegere a oCllpa/iei, la condi/ii de IIlIInca echitabile ~' i sali;jacaloare, la

    prolec/ia illlpolriva ~olllajlllui, la WI salarill egal penlrlllllllnca egala, la 0 remllnera/ie echilabila ~i salisfocaloare; (4) Grice persoanafizica salljllridica are obliga/ia sa respecte principiile enun{ale la alin. (2). Art. 2, - (1) Polrivil prezenlei ordonan{e, prin discrimillare se in/elege orice deosebire, eXc/lIdere, reslric{ie sau preferin/ii, pe baza de rasa, na/ionalilale, elnie, limba, religie, calegorie sociala, convingeri, sex, OJ'ienlare sexuala, vdrsla, handicap, boala cronica neconlagioasa, injeclare HIV, aparlenen/ii la a calegorie dejavorizata, precllm ~i orice all crilerill care are ca scop sail ~feci reslrdngerea, inlaillrarea recllnoa~'lerii, folosin/ei sau exercilarii, in condi/ii de egalilale, a dreplurilor ollllllui ~i a liberla{ilor jill1dall1entale sau a drepillrilor recunoscule de lege, in dOllleniul polilic, economic, social ~i cullural sau in orice aile dOlllenii ale vie{ii publice. (11) COlllportamenlul discriminaloriu prevazul la alin. (1)-(7) alrage raspllnderea civila, conlraven/ionala sail penala, dupa caz, in condi{iile legii. Art. 3, - Dispozi/iile prezenlei ordonan/e se aplica luluror persoanelor fizice sau juridice, publice sau privale, precum ~i inslilu/iilor publice cu alribu{ii in ceea ce privqle: a) condi{iile de incadrare in lIIunca, crileriile ~i condi/iile de recrlliare, seleclare ~i prolllovare, accesulla lOale formele ~i lIivelurile de O/'ienlare, formare ~i perfec{ionare projesionala;

    Paratii , au Invederat In Intampinare ca sporul de IS % din indemnizatia de Incadrare bruta lunara, acordata reclamantei care posed a titlul de doctor era abrogat la data la care pa'1ile din prezenta cauza all so licitat acordarea acestuia. S-a sllbliniat ca In Legea nr.330/2009 , sporul de 15 % pentru titllli de doctor ~tiint ific In drept nu a mai fost prevazut, acesta acordandll-se In continuare nllmai personaluilli care a beneficiat de respectivul spor ~i In anll12009.

    Tribunalul a retinllt ca sitlla!ia de fapt, astfel Cllm a fost recunoscuta de parMa In Intampinare, confirma sustinerile reclamantei In sensul existentei unei sitllati i discriminatoare Intre detiniitorii titlurilor de doctor ob!inute anterior datei de 31.12.2009 ~i aceia care Ie-au oblinllt dupa aceasta data, intrucM legillitorul are dreptlll de a modifica, suspenda sau anula sporuri, indemnizalii, etc., In functie de categoriile de personal carora Ii se acorda, insa cu respectarea principiului egalita(ii. Hotararea nr.67 1/20 . I 1.2013 a Consiliului Nalional pentrll Combaterea Discriminarii fiind pronllnlata in acest sens, intr-o situalie de fapt similara.

    In esenta, situalia acordarii acestlli spor, poate fi astfel definita: legea a menlinllt acest spor, prin introducerea acestuia in salariul de baza, pentru un grup de cadre didactice ~i a inlatllrat posibilitatea oblinerii acestuia, ca ~i pa.1e a aceleia~i indemnizalii de baza, pentru un alt grup de cadre didactice, dqi ambele categorii de cadre didactice apa'1in aceleia~i clase profesionale ~ i desfii~oara aceia~i activitate.

    S-a constatat ca nu a fost respectat principiul egalita(i ~i nediscriminarii, ca IInnare a sistemlllui diferit de stabilire a indemnizaliei de baza pentru aceia~i categorie de salariali , principiu care In aceasta materie specifica, presupune plata egala pentru munca egaJii. Situalia discriminatoare consta In esenta, In acest caz, In acordarea sporllilli respectiv ca p3l1e a sa lariului de baza, doar pentru cadrele didactice care au oblinut acest titlu academic de doctor In drept inainte de 31.12.2009.

    Potrivit art.3 lit. c) din Legea nr. 284/20 I 0, sistemlll de sa larizare are la baza principiul echitalii ~ i coeren!ei, "prin crearea de oportllnitali egale ~i remuneralie ega la pentru mllnca de valoare ega la, pe baza principii lor ~i nonnelor IInitare privind stab ilirea ~i acordarea salarilllui ~i a celorlalte dreptllri de natura salariala ale personallllui din sectorul bugetar".

    La art.2 din Legea nr. 285/2010 se prevede ca, "In anlll 2011 , pentrll personallli nou-incadrat pe fllnc(ii , pentrll personalul numit lincadrat In aceea~i institulie/autoritate pllblica pe functii de acela~i fel, precllm ~i pentru personalul promovat In functii sau in grad Itrepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare in plata pentrll fllnc(iile similare din institu!iaiautoritatea publica la care acesta este Incadrat".

    Deci, potrivit acestor dispozilii legale, ordonatorul de credite este obligat sa respecte principiul egalita!ii in drepturi ~i cel al nediscrim inarii in cadrlll rela(iilor de munca, prin aplicarea aceillia~i sistem de sa larizare pentru to(i salaria(ii afla(i in aceea~i sitlla(ie juridica (acelali grad de pregatire profesionala)

    Cllrtea Eu!'Opeana a Drepturilor Omuilli, referitor de a.1.14 privind interzicerea discriminiirii, a apreciat ca diferen(a de tratament devine d iscriminare, in senslll 311.14 din Conven(ie, atunci cand se indllc distinctii intre situa(ii analoage sau comparabile Tara ca acestea sa se bazeze pe 0 jllstificare rezonabila ~i obiectiva ( cauza Marks contra Belgiei).

    De altfel, instan(a eu!'Opeana, In callza Driha conta Romaniei Hotiirarea din 21.02.2008), a constatat existen(a discriminarii intre reclamanta ~i alte persoane care apar(ineau aceleia~i categorii profesionale, iar in

    3

  • prezenta cauza se invoca discriminarea dintre reclamanti (intervenienti In interes propriu) ~i persoane care apal1in aceleia~i categorii profesionale, care se afla In situatii comparabile, a~a cum s-a mention at anterior.

    Astfel, instanta a constatat ca, spre deosebire de reclamanta, alti colegi ai acestora cu acela~i grad de pregatire profesionala, au 0 indemnizatie bruta lunara mai mare dedit acqtia, ca urmare a Imprejurarii ca au obtinut titlul de doctor In drept anterior intrarii In vigoare a legii de salarizare.

    Or, instanta nu a observat, In speta, nici un motiv care sajustifice 0 asemenea discriminare. Prin unnare, a fost Incaicat art. 14 din Conventie .

    Referitor la articolul 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului invocat, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca diferenta de tratament devine 0 discriminare In masura In care se induc distinctii Intre situatii analoge ~i comparabile. Dreptul instituit de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de a nu fi discriminare, este Incaicat nu doar atunci cand statele trateaza In mod diferit persoane aflate In situatii comparabile, ana loge, lara a oferi justificari obiective, rezonabile, ci ~i atunci cand statele omit sa trateze diferit, tot lara justificari obiective ~i rezonabile, persoane aflate In situatii diferite, necomparabile - cauza Thlimmenos IGreciei.Este adevarat ca, Curtea Constitutional a a declarat neconstitutionale anumite articole din OG. nr. 137/2000 privind prevenirea ~i sanctionarea tuturor formelor de discriminare, Insa In cauza sunt aplicabile dispozitiile dreptului comunitar al muncii, dispozitii care au caracter prioritar fata de dreptul intern ~i anume prevederile Directivei Consiliului nr. 200/43/CEII9 iulie 2000 privind aplicarea principiului egalitatii de tratament Intre persoane, Tara deosebire de origine rasiala sau etnica ~i prevederile Directivei Consiliului nl'. 2000178/CE/2 decembrie 2000 de creare a unui cadru general In favoarea egalitatii de tratament In ceea ce prive~te Incadrarea In munca ~i ocuparea f0l1ei de munca. Totodata, art. 20 din Constitutia Romaniei prevede ca dispozitiile constitutionale privind drepturile ~i libel1atile cetatenilor VOl' fi interpretate ~i aplicate In concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele ~i celelalte tratate la care Romania este parte.

    A11. 5 din Codld muncii a stabilit ca In cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii ~i angajatorii, fiind interzisa atat discriminarea directa cat ~i indirecta, iar In art. 155 s-a stabilit ca salarild cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile ~i alte adaosuri, art. 154 alin. 3 prevazand ca la stabilirea ~i acordarea salariului, este interzisa orice discriminare.

    Pactul International cu privire la drepturile civile ~i politice, In art. 26 a stabilit ca toate persoanele sunt egale In fata legii ~i sunt Indreptatite Tara nici 0 discriminare, la protectie egala din partea legii, lege ce trebuie sa interzica orice discriminare ~i sa garanteze tuturor persoanelor protectie egala, efectiva Impotriva discriminarii In baza oricarui criteriu. Conventia Europeana a Drepturilor Omului In Protocolul nl'. 12 privind apararea drepturilor omului ~i libertatilor fundamentale, In paragraful nl'. I a stabilit ca, exercitiul drepturilor ~i libertatilor recunoscute de lege, trebuie sa fie asigurat Tara nici 0 discriminare bazata In special pe sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii po lit ice, sau alt tip de opinii, origine nationala sau sociala, apm1enenta la 0 minoritate nationalL '" nimeni nu poate fi discriminat de nici 0 autoritate publica pe nici un criteriu, iar In jurisprudenta C.J.C.E. In cauza Von 1. L. - E. 1411983 s-a statuat ca ordinea juridica comunitara permite tuturor persoanelor ce se considera nedreptatite de 0 discriminare, rezultata din acte normative, sa 0 invoce efectiv In litigiile de pe rolul tribunalelor nationale.

    ART.23 alin.(2) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului prevede In mod expres ca " toti oamenii, lara nici 0 discriminare, au dreptul la un salariu egal pentru munca egala". Calta sociala europeana revizuita (ratificata de Romania prin Legea nl'. 7411 999)instituie necesitatea adoptarii( de catre statele care au acceptat ART.4 referitor la 0 salarizare echitabila) masurile necesare In vederea garantarii unei salarizarii echitabile, care sa tina cont inclusiv de dreptul la 0 salarizare egala pentru munca de valoare egala. In mod similar, Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale ~i culturale(adoptat In 1966 ~i ratificat de Romania prin Decretul nl'. 21211974) contine dispozitii relative la nediscriminare, inclusiv dreptul la un salariu echitabil ~i la 0 I'emunerare egala pentru 0 munca de valoare egala.

    Cum aceste prevederi internationale au prioritate In rap0l1 cu Intreaga legislatie romana ( confolln 311.20 alin.1 in Constitutie), instanta apreciaza ca, In conditiile In care munca desTa~urata de reclamanta este identic a, la fel ~i pregatirea profesionala, cu aceea a membrilor aceleia~i categorii profesionale, diferenta de remunerare nu este justificata, exclusiv pe considerentul datei la care s-a obtinut titlul ~tiintific de doctol'.

    In ceca cc privcstc dcciziilc Curtii Constitutionalc nr.818-820/03.07.2008. Tribunalul a rctinut ca IlLI impie1eaza ell nimic solutionarea prezentului litigiu. Prill accstc decizii Curtea Conslitulionaia constata en prc\Cderilc art.I, arl.2 alin.(3) si arl.27 alin.(I) din Ordonanta Gu\ernului nl'.l]712000 privind prevcnirea si sHnctionarca tuturor t(lrIncior de ciiscriminare, rcpublicatn, sunt ncconstitutionale, in masura ill care din accstca sc dcsprinde inteksLiI ea instantcie judccatorcsti au competenla sa anulczc ori sa rcfuze nplicarca lIllor aetl' Ilormative Cli pulere de icge,collsidcrand ca sunt discriminatoriL si sa Ie inlocuiascH eu norme crcale pc calc judiciara sal! Cli prcvedcri cLlprinse in alte acte nonnative.

    4

  • In spew nu sunl incidenle doar prevederile O.G. 13 7/2000, ci si celeale Consliluli ei ROllla niei si Co d u l ui III u n c i i. ASIf'e 1 pOirivi larl.1 6 din Conslilulie. eclalcnii sun l cga li in fnla legii si aUloril alilor pu blice. f;l ra pri vilcgii si fa ra di scri minari . iar potTi v i tarC1 1, oriee pcrsoCl ll3 se pocHe adresa j llsti tici pcn trll apn rarea drepturilor, a libertat ilor si a intcrcselol' sale legiti me: nie i n lege 1111 poa le ingrad i cxcrc il arca accstui drcpt.

    Arl.5 din Cod u I III U n c i i inlcrz icc di scri lll inarca.prevazanel ca in cael rul rclatii lor de mUllen fUllcli ollcaza pri nc ipiul cga lilnti i de trata111cnt f~lt(l de toti sa lariat ii s i angajntori i, ari ee d iscr illlinare clirecta sau ind irecta fi ine! inlerzisa. Prevcderi aSCllI an atoare sun! cliprinse 5i in Protoco lul 12 In Convenlia Europea na a Drcpturilor Oillului. arl. 14 din Convenli a [ uropcima a Drcplu ril or Olll ului . arl. 25 alin .( I) elin Declarali a Uni versa la a DrcplurilOl' Oillului , arl. 26 din I'aellil inlernati onal cu privi re la drcplurilc civil e si politice.

    In juri sprudenta C.C..I .E .. cauza Von D. Kamann c. M. NordS.-E. 14/83. s-a slalu nt ca ordinca j uridi ca cOl11l1llit ara permitc fu turor pcrsonnclor ca re se cO llsidcra nedreptatite de 0 di scri111in arc rczultata d in nete norma ti ve sa 0 in voce cfecti v illliti giilc de pc ro luJ tri bullale lor nat ionalc.

    Princ ipi ul egali tatii in fata legii prevazul de arl.1 6 alin .1 din Conslitul ie si "I nediscri llli narii prcvazul de arl. 5 a lin .1 din Co d U I 111 II n c i i nl! in sealll na ull ill) rmita tc. fiind ndmise solulii legis lative dife ri te pent J' u situntii d ife rite, .ill slilica te ob iect iv. C lirtca Consli tllt iona la a l1lai stabi li t ca legill itorul este in drepl sa instituie an ulllite sporuri In indclll ll izat iile si salarii Je de baza. pe care le poate d ife rcilt ia in Illnctie de categol' iile de persona l carora Ii se acorda . In acc lasi seils. C .. J.e.E. a stat utlt pri ncipiul cga litat ii ca unul din principi ile gencralc ale dreptlllLii comunitar. In slcra elreptulLii cOJ1llll1 itar,princi pi ul egali tatii exc lude en silualiil c cOlll pa rabi lc sa fie tra tatc di fc rit si s iltJatiilc direrite sa fie tra tate s imilnr. cu cxceplia cazu lu i in ca re tra talll cntul cstej uslifi cat obiec ti v.

    Avand In vedere aceste cons ide rente, Tribunalul In baza a,t.16, a,t.21, art.i 26 din Constitulia Romaniei, art.6 parg.l din Convenlia-EDO, artJ pct.! din Protocolul 111'.1 2 la Convenlia-EDO, art.2 alin .(I) COl'. Cu a,t.6lit.h ~i c, a,t. 27 din OG nr. 13 7/2000 a admis, In parte,cererea de chemare Injudecatii unnand a obliga paralii la acordarea ciilre reclamanta, CLi lillu de despiigubiri materiale a sumelor echivalente sporului de 15 % din indemnizalia de Incadrare brula lunarii, ca urmare a oblinerii titlului ~tiinlific de doctor, Incepand cu data de 08.05.2012,actualizata cu indicele de innatie ~ i In continuare pentru viitor prin includerea acesteia In indemnizalia lunara de Incadrare, conform art. I alin.5 din Legea n1'.285/20 I O.

    impotriva acestei "otiirliri {III formlliat apel UNIVERSITATEA POLITEHNIC4 BUCURE$TI, MINISTERUL EDUCATIEI NATJONALE $1 CERCETA"RII $TIINT/FlCE $i STA TUL ROMAN - PRIN MINISTERUL FlNANTELOR PUBLICE, criticlil/{I sell till/a pe motiv de lIelegalitate $i lIetemeillicie

    1. Prin cererea de apel formulala, apelanla-parala Universilalea Polilehnica din Bucllre~'Ii, critica senlinfa civila ape/ala penlrll urmiiloarele mOlive:

    A Invederat apelanta ca, Incepiind cu data de 01.01.20 I 0, toate prevederile legale privitoare la acordarea sporului pentru titlul ~tiinlific de doctor au fost abrogate prin Legea salari zarii unitare nr. 330/2009. In conformitate cu art.6 al O.U.O. nr.I /20 I 0 privind unele masuri de relncadrare In funclii a unoI' categorii de personal din sectorul bugetar ~ i stabilirea salariilor acestora, In cazul In care drepturile salariale determinate In confonnitate cu Legea cadru 330/2009 sunt mai mici deciit cele stabilite prin legi sau hotariiri ale guvernului fata de luna decembrie 2009 se acorda 0 sum a compensatori e cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenla, In masura In care persoana I~ i desIa~oara activitatea In acelea~ i condilii. In anul 20 II , personalului care la data de 31 decembrie 2009 benefici a de sporul pentru titlul ~tiinlifi c de doctor i s-a l11enlinut SUl11a aferenta acestui spor In cOl11pensalie tranzitorie conform prevederilor Legii 285/20 I 0 ~ i a Legii nr.63/20 II.

    Prin abrogarea prevederilor legislati ve privitoare la acordarea sporului pentru titlul ~tiinlific de doctor, persoanele care au oblinut acest titlu dupa intrarea In vigoare a Legii 284/2010 nu mai au baza legislati va In virtutea careia sa primeascil sporul de 15% ce face obiectul acestei cauze.

    Privitor la capatul de cerere al reclamanlilor ce invoca discriminarea, apelanta a precizaturmatoarele:

    Legea nr. 324/2006 define~ te discriminarea ca fiind : "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinla, pe baza de rasa, nalionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri , sex, orientare sexuala, viirsta , handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenla la 0 categorie defavorizata, precum ~i orice - alt criteriu care are ca scop sau efect restriingerea, MatUt'area recunoa~terii, folosinlei sau exercitil rii , In condilii de egalitate, a drepturilor omului ~i a

    5

  • libertalilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economIC, social ~i cultural sau in orice alte domenii ale vielii publice."

    In cauza, prin cere rea de chemare in judecata dedusa judecalii instanlei fondului, reclamanlii solicita, potrivit propriilor suslineri, ca instanla de judecata sa constatate caracterul discriminatoriu al dispoziliilor art.8 din Anexa 5 Legea nr. 63/2011 ~i acordarea catre acesta a drepturilor reprezentand sporul de doctorat de 15% anterior menlionat cu titIu de despagubiri pentru discriminare, suslinand ca aceste dispozilii nu au 0 justificare obiectiva ~i rezonabila ~i sunt discriminatorii prin prisma prevederilor Constituliei Romaniei ~i a Codului Muncii, potrivit carora "toli oamenii, tara nici 0 discriminare, au dreptulla salariu egal pentru munca egala".

    Pe cale de consecinla, in mod nelegal, reclamanlii, solicita instanlei fondului sa constate neconstitulionalitatea prevederilor unui act normativ ~i sa acorde dreptul prevazut de norma juridica, unor persoane ce nu se inscriu in ipoteza normei juridice (respectiv aceea de a fi beneficiar al titlului ~tiinlific de doctor), deci implicit se solicita "inlocuirea (unor norme juridice) cu nonne create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii".

    Privitor la aceasta, prin deciziile CUl1ii Constitulionale nr.818-82112008, obligatorii pentru instanle potrivit mt.!47 alA din Constitulie, s-a constat ca "prevederile mt. I, art.2 alin.3 ~i art.27 alin.1 din Ordonanla Guvernului nr.!3712000 privind prevenirea ~i sanqionarea tuturor forme lor de discriminare, republicata, sunt neconstitulionale, in masura in care din acestea se desprinde inlelesul ca instanlele judecatore~ti au competenla sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, ~i sa Ie inlocuiasca cu nonne create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative".

    In ceea ce prive~te suslinerea instanlei de fond ca legiuitorul are dreptul de a modifica, suspenda, sau anula sporuri, indemnizalii, funqie de categoriile de personal cu respectarea principiului egalitalii, invocand ca exemplu Hotararea 671120.11.2013 a Consiliului Nalional pentru combaterea discriminarii, subliniaza apelanta ca aceasta hotarare nu este pronunlata intr-o cauza similara ~i nu are legatura cu obiectul cauzei.

    Reclamanlii au dreptul in acest proces sa suslina nerespectarea legislaliei muncii de ci'itre Universitatea Politehnica Bucure~ti prin neaplicarea corecta a legislaliei salarizarii (ceea ce nu este cazul) fapt ce ar Ii putut duce la discriminarea lor in raport cu ceil alii angajali ~i nicidecum daca articolele de lege sunt sau nu constitulionale sau discriminatoare.

    Diferenla de tratament dintre salariali nu este cauzata de catre angajator ci eventual de catre prevederile legale in materie poate chiar de neconcordanla dintre legislalia de pana in anul 20 I 0 cu cea de dupa 01.01.20 I 0 neconcordanta care nu poate Ii rezolvata in acest proces ~i pentru care instanla nu are calitate.

    Cauza Driha contra Romaniei, invocata in dispozitivul Hotararilor atacate de catre instanla de fond nu are legatura cu spela acestui dosar, fiind yorba fie aplicarea in mod discriminatoriu a impozitului pe venit unui fost salariat al Ministerului de Interne in rapOlt cu ceila1li salariali, in condiliile in care scutirea de impozit era prevazuta de aceea~i lege sub incidenla careia intrau toli salarialii.

    In cazul acestui dosar, sporul de 15% ce se considera a nu fi fost acordat reclamanlilor, nu a mai fost introdus in legislalia de dupa 01.01.20 I 0 a~a cum reiese din cele relatate mai sus cat ~i din toata legislalia invocata.

    In ceea ce prive~te solulia instanlei de fond prin care Universitatea Politehniea Bucure~ti este obligata sa aeorde reclamanlilor despagubiri materiale actualizate eu indicele de inflalie incepand eu data depunerii diplomei de catre ace~tia, invedereaza apelata ca nu exista prevedere legislativa in acest sens ~i in acest caz sumele ce ar trebui acordate nu sunt prevazute in buget deci Universitatea ca institulie publica nu poate elibera aceste sume tara un Ordin al Ministerului de tinanle ~ilsau al Ministerului Educaliei ~i cercetarii ~tiinlilice.

    Se solicita sa se constate netemeinicia ~i nelegalitatea cererii de chemare in judecata a reclamanlilor ~i admiterea apelului a~a cum a fost fonnulat, anuland totodata disjungerea dosarelor dispuse de instanla de fond ea lipsita de fundament, anuliind Hotariirea nr. 12742/07.12.2015 data de instanla de fond in dosarul nr. 16821/3/20 15 ~i a tuturor hotararilor din dosarele disjunse.

    6

  • In drept, apelul a fost intemeiat pe dispozi\iile art. 466 ~ i urm. Cpc. Prin cererea de ape I s-a soli citat ~ i judecarea cauzei in lipsa. 2.Prin cererea de apel formulalii, apelanllll-porol Minislenil Finan{elor Pliblice In calilale

    de reprezenlanl al Slalului Romon a so licitat admiterea acestuia, schimbarea sentin\ei civile atacate in sensu I resp ingerii cererii de chemare in judecata a Statu lui Roman prin Ministerul Finanteior Publice, in principal ca fiind inadmisibila ~ i fonnulata impotriva unei persoane tara calitate procesuala pasiva, iar in subsidiar ca neintemeiata, pentru urmatoarele motive:

    A invederat apelantul ca instan\a de fond a omis sa se pronun\e asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, excep\iei prematuritalii ~ i exceptiei inadmisibilita\ii .

    Din perspectiva art.425 Cod procedura civila, instanta are obligatia de a men\iona in mod ex pres ~i explicit in considerentele hotararii date, care sunt argumentele in masura sa ii sus\ina solu\ia pronuntata, ea fiind de natura sa inlature orice arbitrariu, sa convinga par\ile in litigiu de temeinicia ~ i legalitatea hotararii ~ i sa faca posibila exercitarea controlului judeciitoresc.

    Neanalizarea excepliilor invocate in cauza impiedica exercitarea controlului judicial', pun and instanta de ape I in imposibilitate de a putea analiza juste\ea soluliei adoptate in intregul sau, astfel incat, prin aceasta, paratul Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice ar suferi 0 vatamare care nu se poate inlatura decat prin anularea hotararii .

    Solicita apelantul sa se constate faptul ca in cauza a fost indilcat principiul contradictorialitatii ~i respectiv principiul oralita\ii procesului civil.

    Princ ipiul contradictorialitatii a fost definit in doctrina ca fiind posibilitatea conferita de lege partilor de a di scuta ~i combate orice element de fapt sau de drept al procesului civil. Ex igenta fundamentala a contradictorialitalii impune ca nicio milsuril sil nu fie ordonata de catre instan\il inainte ca aceasta sa fie pusa in disculi a contrad ictorie a partilor.

    Totodata din cuprinsul hotararii atacate rezulta cil a fost incalcat ~ i principiul oralitalii dezbaterilor, regula potrivit careia pricinile se dezbat verbal daca legea IllI dispune altfel , instanta fiind obligata sa dea cuvantul partilor, pentru ca fi ecare dintre ele sa-~i sus\ina pozitia procesual il.

    Potrivit art.248 alin.1 ~i 2 Cod pr.civ .instal1\3 de fond era obligata sa se pronunte mai intai asupra excepliilor de procedura precum ~ i asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, cercetarea in fond a pricinii , cu exceplia celor pentru dezlegarea carora este necesara ad ministrarea de dovezi, situa\ie in care vor fi unite cu fondul cauzei.

    Mai arata apelantul ca, pe cale de except ie, a invocat in fata instan\ei de fond ~ i inadmisibilitatea cererii de chemare in judecata formulata de reciamant, pentru unniitoarele considerente:

    In ceea ce prive~te invocarea, de reciamant a existentei unei discriminari , trebuie avut in vedere faptul ca 0.0. nr. 137/2000 este actul normativ care reglementeazil prevenirea ~ i sanqionarea oricaror forme de di scriminare.

    lnsil, in egala masura trebuie relinut ca, prin Deciziile nr. 818, 819, 820 si 821 pronuntate de Curtea Constitulionala la data de 03.07.2008 si publicate in Monitorul Oficial nr. 537 din data de 16.07.2008, s-a stabilit ca, "Un asemenea inteles al dispozi\iilor ordonantei (0.0. nr. 137/2000-n.n), prin care se confera instan\elor judecatore~ti competenla de a desfiin\a nonne juridice instituite prin lege ~i de a crea in locul acestora alte norme sau de a Ie substitui cu nonne cuprinse in alte acte normative, este evident neconstitulional, intrucat incalca principiul separa\i ei puterilor, con sac rat in art. I alin. (4) din Constitutie, precum ~i prevederile art. 61 alin. (I), in confonnitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a \arii .

    In vi rtutea textelor constitu\ionale menlionate, Parlamentul ~ i , prin delegare legislativil, in conditiile art. 11 5 din Constitutie, Ouvernul au competenta de a institui , modi fi ca ~ i abroga norme juridice de ap licare generalil. Instanteie judecatore~ti nu au 0 asemenea competenta, misiunea lor constitutional a fiind aceea de a reali za justi\i a - art. 126 a lin. (I) din Legea fundamentalil-, ad ica de a solu\iona, ap licand legea, litigiile dintre subiecte le de drept cu privire la ex isten\a, intinderea ~i exercitarea drepturilor lor subiective."

    Prin urmare, intrucat prevederile art.5 din OUO nr.27/2006 ce reglementau salarizarea ~ i alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor ~ i altor categorii de personal din sistemul justiliei judeciltorii au fost abrogate, prin art.48 din Legea cadru Ill'. 330 din 05 noiembrie 2009 privind salari zarea

    7

  • unitara a personalului platit din fonduri pub lice, iar acest spor nu a mai fost prevazut nici prin Legea nr.284/20 1 0 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, prin capatul de cerere, privind constatarea existentei discriminarii intre reclamant, in calitate de detinator al titlului ~tiintific de doctor ~i alte persoane detinatoare ale aceluia~i titlu reclamantul solicita, practic, instantei judecatore~ti, sa se substituie puterii legislative prin modificarea cadrului legislativ in sensul dorit de acesta.

    De altfel, acest fapt a fost deja stabilit si prin Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor at1. 30 alin. (6) ~i art. 48 alin. (I) pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, ale art. 6 alin. (I) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 112010 privind unele masuri de reincadrare in funqii a unor categorii de personal din sectorul bugetar ~i stabilirea salariilor acestora, precum ~i ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, prin care CUl1ea Constitutional a a constatat ca "sporurile, premiile ~i alte stimulente acordate demnitarilor ~i altor salariati prin acte normative reprezinta drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate ~i garantate de Constitutie.

    in decizia Curtii Constitutionale se retine faptul ca, "diferentierea indemnizatiilor ~i a salariilor de baza pentru demnitari ~i alti salariati din sectorul bugetar este optiunea libera a legiuitorului, tiniind seama de importanta ~i complexitatea diferitelor funqii. Legiuitorul este in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile ai salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care Ie poate diferentia In tunctie de categoriile de personal carora Ii se acorda, Ie poate modifica In diferite perioade de timp, Ie poate suspenda sau chiar anula".

    Or, In cauza de fata, Curtea constata ca sporulln discutie a fost eliminat Incepand cu data de 01 ianuarie 2010. Faptul ca sumele de bani aferente sporului au fost mentinute In continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care 11 aveau in plata la data de 31 decembrie 2009 nu vizeaza existenta sau inexistenta sporului, ci reprezinta 0 masura tranzitorie pana la intrarea In vigoare, In totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri pub lice, publicata In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 877 din 28 decembrie 2010, lege in care nu se regase~te acest spor.

    Prin urmare, este de competenta legiuitorului eliminarea sau, din contra, acordarea drepturilor salariale suplimentare, lara relevanta constitutional a, astfel Incat abrogarea art. 48 alin. (I) pct. 7 din Legea-cadru nr.330/2009 nu este discriminatorie si nu afecteaza dreptul constitutional la salariu.

    in sensu 1 celor aratate mai sus, solicita apelantul M.F.P. sa se aiM In vedere Decizia nr.838 pronuntata In ~edinta din data de 27 mai 2009, prin care Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutional a dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de inalta Curte de Casatie ~i Justitie, pe de 0 pat1e ~i Parlamentul Romaniei ~i Guvernul Romaniei, pe de alta parte, cerere formulatii de Prqedintele Romaniei in temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie.

    Astfel, cu unanimitate de voturi, "Curtea Constitutional a a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutional a intre autoritatea judecatoreasca, pe de 0 parte, ~i Parlamentul Romaniei ~i Guvernul Romaniei, pe de alta parte.

    in exercitarea atributiilor prevazute de art. 126 alin. (3) din Constitutie, inalta Cm1e de Casatie ~i Justitie are competenta de a asigura interpretarea ~i aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatore~ti, cu respectarea principiului fundamental al separatiei si echilibrului puterilor, consacrat de art. I alin. (4) din Constitutia Romaniei, inalta CUl1e de Casatie si Justitie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge nonne juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitu\ionalitate al acestora".

    Prin urmare, In lumina Deciziei nr.838 din data de 27 mai 2009 precum si a Deciziei 111'.594 din 5 iunie 2012, pronuntate de Curtea Constitutionala, este evident faptul ca, a se da curs de catre instanta solicitarii reclamantului echivaleaza cu Incalcarea unuia din principiile de funqionare ale statului de drept, respectiv a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, astfel Incat solicitam admiterea excep\iei inadmisibilitatii cererii de chemare Injudecata ~i respingerea acesteia, ca atare.

    8

  • Mai arata apelantul ca, pe cale de exceptie, a invocat si invoca ~i lipsa calitatii procesuale pasive a Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice, pentrll urmatoarele considerente:

    Intrucat, prin cererea de chemare in judecata a reclamantului se solicita acordarea cu titlu de despagubiri pentru prejudicilll creat prin discriminare a sumelor echivalente contravalorii sporului de 15%, ca urmare a detinerii titlului ~tiintific de doctor, actualizate cu indicele de inflatie ~i continuare, apreciem ca practic, se tinde la recunoa~terea unui drept de natura salariala cu caracter permanent, in raport de care doar angajatorul reclamantului justifica cali tate procesuala pas iva in cauza, respectiv Universitatea Politehnica Bucure~ti, singurul care poate fi obligat in raportul juridic dedus judeditii.

    Pe de alta pat1e, StatuI Roman prin Ministerul Finantelor Publice nu are calitate procesuala pasiva, nici in raport de art.3 alin.(1) lit.c din HG nr.344 din 30 aprilie 2014 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale ~i Persoanelor Varstnice, precum ~i pentru modificarea unor acte normative, in conformitate cu care, in vederea realizarii rolului sau, Ministerul Muncii, Familiei ~i Protectiei Sociale indepline~te functia de reprezentare, respectiv "reprezinta Guvernul in relatiile cu institutiile ~i organismele, organizatiile ~i asociatiile interne, europene ~i internationale din domeniile sale de activitate, promoveaza interesul national:"

    Potrivit art. 1 din HG nl'. 344 din 30 aprilie 2014: "(1) Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale ~i Persoanelor Varstnice se organizeaza ~i functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului.

    (2) Ministerul Muncii. Familiei. Protectiei Sociale ~i Persoanelor Varstnice realizeaza politicile nationale, corelate cu cele la nivel european ~i international, in domeniile muncii, familiei, protectiei sociale ~i persoanelor varstnice, indeplinind rolul de autoritate de stat, strategie ~i planificare, reglementare, sinteza, coordonare, monitorizare, inspectie ~i control.

    (3)Ministerul Muncii. Familiei. Protectiei Sociale ~i Persoanelor Varstnice asigura coordonarea aplicarii strategiei ~i politicilor Guvernului in domeniile muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice."

    Preciza apelantul ca, art.223 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil stabile~te faptul ca, "in raporturile civile in care se prezinta nemijlocit, in nume propriu, ca titular de drepturi ~i obligatii, statuI participa prin Ministerul Finante10r Pub lice, afara de cazul in care lege a stabile~te un alt organ in acest sens."

    Totodata, potrivit art.!, alin.1 din H.G. nr.34/2009 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Finantelor Publice "Ministerul Finantelor Publice se organizeaza ~i functioneaza ca organ de specialitate al administratiei pub lice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, care aplica strategia si Programul de guvernare in domeniul finantelor publice".

    Or, pretentiile reclamantului constau in drepturi, care nu pot fi platite decat de catre angajator, iar chemarea in judecata a Statllilli Roman prin Ministerului Finantelor Publice, in cali tate de reprezentant al Statului Roman e nejustificata, avand in vedere ca reclamantul nu a avut ~i nu are raporturi de munciilserviciu incheiate cu Ministerul Finantelor Publice, pentru a ne ti putut raporta la drepturi ~i obligatii izvorate din acestea, sau din aIte rap0l1uri obligationale.

    Prin unnare, reclamantul nefiind vreun moment salariat al Ministerului Finantelor PlIblice, in cauza nu se realizeaza identitatea impusa de legea procesllala civila, intre partea care poate ti obligata in raportullitigios ~i cea care detine calitatea de parat.

    Aceea~i idee rezulta ~i din Decizia nr. 10/20 II (publicata in Monitorul Oficial nr. 786/4.11.20 II.

    Mai mult decat atat, trebuie avuta in vedere procedura bugetara reglementata de Legea nr.500/2002 privind finantele publice, respectiv faptlll ca, decizia finala privind continutul bugetului, nu apaJ1ine Ministerului Finantelor Publice.

    Ministerul Finantelor Publice nu este ~i nu a fost ordonator de credite pentru reclamant. Ministerul Finantelor Publice raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, respectand procedura reglementata de Legea nr. 500/2002 privind finante1e pub lice.

    9

  • Pe de alta parte, neacordarea de catre ordonatorii principali de credite, care, potrivit legii, elaboreaza propriile lor bugete, a acestor drepturi banqti, nu poate atrage raspunderea Statului Roman prin Ministerul Finanlelor Publice.

    In masura in care instanla de apel va trece peste excepliile mai sus invocate, pe fondul apelului, solicita apelantul sa se aiba in vedere urmatoarele:

    Pe de 0 parte, trebuie relinut ca, printr-o opinie juridica de specialitate, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a menlionat ca, "pentru a ne situa in domeniul de aplicare al art. 2, alin. 1 deosebirea, excluderea, restriclia sau preferinla trebuie sa aiba la baza unul din criteriile prevazute de catre art. 2 alin. 1 (din 0.0. nr. 137/2000 - n.n.), ~i trebuie sa se refere la persoane at1ate in situalii comparabile dar care sunt tratate in mod diferit datorita apartenenlei lor la una din categoriile prevazute in textul de lege menlionat anterior pentru a ne gasi in situalia unei fapte de discriminare trebuie sa avem doua situalii comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost diferit, avand la baza apartenenla la una din categoriile (criteriile) prevazute de lege.

    Subsecvent, tratamentul diferenliat trebuie sa urmareasca sau sa aiM ca efect restrangerea ori inlaturarea recunoa~terii, folosinlei sau exercitarii, in condilii de egalitate, a drepturilor omului ~i a libertalilor fundament ale ori a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul public, economic, social ~i cultural sau in orice alte domenii ale vielii publice" iar, "condilia criteriului ca mobil determinant trebuie interpretata in sensu 1 existentei ca element care este concretizat, materializat si care constituie cauza actului sau faptului discriminatoriu, si care, in situalia inexistentei, nu ar determina savar~irea discriminarii. Astfe!, natura discriminarii, sub aspectul ei constitutiv, dec urge tocmai din faptul ca diferenla de tratament este determinata de existenta unui criteriu, ceea ce presupune 0 legatura de cauzalitate intre tratamentul diterit imputat ~i criteriul invocat in situalia persoanei care se considera discriminata."

    Or, in cauza de falii, reclamantul nu a indicat in concret criteriul de discriminare, care ar fi stat la baza diferenlierii sesizate.

    Pe de alta parte, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat cii politica salarialii a personalului bugetar este atributul exclusiv al Statului, cuantumul drepturilor de natura salariala fiind indisolubil legat de nivelul resurselor bugetului din care acestea se achita, iar statui prin legislativul sau, dispune de 0 larga latitudine prin prisma Convenliei de a stabili politica economica ~i sociala a tarii (Hotararea din 21.02.1986 pronunlata in cauza James ~i allii impotriva Marii Britanii).

    De asemenea, cu privire la "speranla legitima" s-a relinut de catre Curtea Europeana ca reprezentand un bun, in sensu 1 primei reguli a ati.l din Proto co lui nr.! la Convenlie, in special atunci cand in favoarea particularilor a fost recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca dreptulla 0 creanla suficient de bine determinata impotriva statului pentru exigibila (Hotiiriirea din 15 iunie 2010, pronunlata in cauza M contra Romiiniei), sau atunci ciind cauza frecventelor modificari legislative, in special prin intervenlia Ouvernului prin ordonanle succesive, s-a ciiutat sii se contracareze masurile legislative, dispuse de Pat'lament, cu privire la anumite politici ale statului (Hotararea nr.7 din 21 iulie 2005 pronunlata in cauza S ~i allii impotriva Romaniei, Hotararea din 01.12.2005 pronunlatii in cauza P impotriva Romiiniei, Hotariirea din 20.07.2006 pronunlata in cauza Radu impotriva Romaniei).

    Prin urmare, 0 creanlii cum este cea privind un drept salarial, poate reprezenta un bun, numai in masura in care are 0 baza suficienta in dreptul intern. Or, in condiliile in care in dreptul intern au fost abrogate dispoziliile legale care reglementau acordarea sporului de 15% din indemnizalia de incadrare bruta lunara, ca urmare a delinerii titlului ~tiinlific de doctor, sumele solicitate de reclamant, reprezinta un bun in sensu 1 art.l din Protocolul adilional nr.l la Convenlie, 0 astfel de creanla neaviind 0 baza suficientii in dreptul intern.

    In drept, apelanta a invocat dispoziliile legale indicate in motivele de ape!. Prin cererea de apel s-a solicitat ~i judecarea cauzei in lipsa. 3.Prin cererea de apel formulata. apelantul-parat Ministerul Educafiei Nafionale ~i

    Cercetarii $Iiin{!fice a apreciat ca in mod nelegal, instanla de fond nu a analizat modalitatea de plata a acestui spor cu raportare la calitatea de angajat a reclamantului ~i a Ministerului Educaliei Nalionale ~i Cercetiirii ~tiinlitice.

    10

  • lavaca faptul ca nu are cali tate procesual pasiva In aceasta cauza, deoarece Intre Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii $tiintifice ~i cadrele didactice nu exista nici un fel de raporturi juri dice de munca, cu atilt mai mult nu exista nici obligatii din pmiea acestuia cu privire la plata salariilor acestora.

    Calitatea de angajator, a~a cum este definita aceasta notiune la art. 10 ~i art. 14 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicata, cu modificarile ~i completarile ulterioare, 0 are numai universitatea, conform art. 293 ~i urm. din Legea educatiei nalionale nr. 1120 II, cu modificarile ~i completarile ulterioare.

    Potrivit art. 121 din Legea educatiei nationale nr. 112011, cu moditicarile ~i completarile ulterioare ~i In conformitate cu prevederile Legii nr. 90/200 I privind organizarea ~i functionarea Guvemului Romaniei ~i a ministerelor, cu modificarile ~i completarile ulterioare, Ministerul Educatiei Nationale In cali tate de organ de specialitate al administratiei pub lice centrale are functii publice specitice care implica exercitiul autoritatii de stat ~i functii de conducere, Indrumare ~i control.

    In niciun caz Ministerul nu are cali tate de angajator fata de reclamanti, conform principiului specialitatii capacitatii de folosinta, nu poate Incheia contracte individuale de munca cu personalul didactic de predare, nu are competenta de a recalcula salarii ~i implicit nici de a plati salarii.

    In al doilea rand Ministerul Educatiei Nationale nu este ordonator de credite pentru finantarea Invatamantului universitar de stat.

    Potrivit art. 222 ~i urm. din Legea educatiei nationale nr. 112011, cu moditicarile ~i completarile ulterioare, toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri proprii, iar sumele alocate din bugetul Ministerului Educatiei Nationale sunt alocate pe baza de contract institutional pentru tinanlarea de baza, pentru fondul de burse ~i protec(ie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutional a, precum ~i pentru finantarea de obiective de investitii ~i contract complementar pentru tinantarea reparatiilor capitale, a dotarilor ~i a altor cheltuieli de investitii, precum ~i subventii pentru cazare ~i masa.

    Toate aceste venituri sunt utilizate de institutiile de Invatamant superior, In condiJiile autonomiei universitare, In vederea realizarii obiectivelor care Ie revin In cadrul politicii statului din domeniul Invatamantului ~i cercetarii ~tiintitice universitare, iar rectorii universitalilor de stat sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei, priori tar spre departamentele ~i structurile cele mai performante.

    Precizeaza apelantul ca, In domeniul bugetar, procedura privind formarea, administrarea, angajarea ~i utilizarea fondurilor publice sunt supuse normelor de drept public, astfel Incat In acest domeniu nu se pot realiza negocieri.

    De asemenea, actiunea este inadmisibila raportat la prevederile art. 8 din Anexa 5 la Legea nr. 63/2011 privind Incadrarea ~i salarizarea In anul 2011 a personalului didactic ~i didactic auxiliar din Invatamant, cu moditicarile ~i completarile ulterioare.

    In conformitate cu aceste prevederi legale, beneficiarii compensatiei tranzitorii - spor pentru titlul ~tiintitic de doctor, sunt doar persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de acest spor. Or, din motivarea cererii de chemare In judecata rezulta taptul ca reclamantele au obtinut titlul ~tiintific de doctor In anul 2012, prin urmare, solicitarea reclamantelor nu se Inscrie In conditiile legale.

    Avand In vedere cele mentionate, solicita apelantul-parat admiterea apelului ~i respingerea actiunii ca nelntemeiata fata de Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii $tiintifice.

    In drept, ape luI a fost Intemeiat pe dispozitiile art. 488 alin. I pct. 6 ~i mi. 488 alin. 1 pct. 8 Cpc ~i Legea nr. 63/20 II.

    Prin intampinare, Universitatea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti a solicitat respingerea apelurilor.

    In motivarea Intampinarii, intimata a aratat cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Finanlelor Publice ca sumele datorate reclamantei provin direct de la Ministerul Finantelor Publice, el tiind cel care are posibilitatea suplimentarii bugetului cu aceste sume. Cu privire la exceptia inadmisibilitatii s-a aratat ca nu se solicita sporul de doctorat, ci despagubiri pentru discriminarea suferita fata de faptul ca alti colegi de pe pozitii egale primesc

    I I

  • acest spor. Ministerul Educaliei ~i Cercetarii Stiinlifice are legitimare procesuala pas iva In calitate de parat generata de calitatea sa de ordonator de credite. Pe fondul pretenliilor, s-a reiterat temeinicia acestora motivat de Imprejurarea ca existenla unui tratament mai putin favorabil aplicat celor care au obtinut sporul de doctorat dupa intrarea In vigoare a Legii nr. 330/2009 ~i a OUG nr. 1120 lOin raport cu angajatii care au obtinut tit lui de doctor inainte de intrarea In vigoare a actelor normative mai sus mentionate.

    Prin Intampinare s-a solicitat ~i judecarea cauzei In lipsa. in etapa procesuala a apelului nu au fost administrate probe noi. Alwliz{lIld apelllrile dec/amle. polrivil dispozi(iilol' arlA77 C.pr.civ .. ill mpol'l de actele si

    IlIcl'lirile dosal'lIll1i. ClIl'tea I'elille IIrmiiloarele: I.Sun/ in/emeia/e cri/icile aduse sen/in{ei a/aca/e de cafre ape/an/ul- para/ Minis/end

    Educa{iei Na{iona/e ~'i Cerce/arii S/iin{ijice referiloare /a lipsa cali/alii proceslial pasive a aces/uia, in condi{iile in care, ape/an/lIl para/ Minis/end Edllca{iei Na{ionale Ji Cerce/arii S/iin{ifice nll are cali/a/ea de angaja/or in prezen/a cauza.

    Potrivit art.l21 din Legea nr.1I20 II, Ministerul Educaliei , Cercetarii, Tineretului ~i Sportului este autoritate publica ~i este abilitat sa urmareasca, sa controleze aplicarea ~i respectarea reglementarilor legale In domeniul Invatamantului superior ~i sa aplice, daca este cazul, sanctiuni, totodata MinistenIl Educaliei, Cercetarii , Tineretului ~i SpOliului controleaza modul In care universitalile l~i exercita autonomia universitara, l~i asuma misiunea generala ~i pe cea proprie ~i l~i exercita raspunderea publica.

    De asemenea, potrivit art. 223 din Legea m.1I20 II: " (I) Instituliile de Invalamant superior de stat functioneaza ca institulii finanlate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare ~i din alte surse, potrivit legii. (2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educaliei , Cercetarii, Tineretului ~i Sportului, pe baza de contract, pentru finanlarea de baza, finanlarea complementara ~i finanlarea suplimentara, realizarea de obiective de investilii, fonduri alocate pe baza competitionala pentru dezvoltare institutionala, fonduri alocate pe baza competilionala pentru incluziune, burse ~i protectia sociala a studenlilor, precum ~i din venituri proprii, dobanzi, donalii, sponsorizari ~i taxe percepute In conditiile legii de la persoane fizice ~i juridice, romane sau straine, ~i din alte surse.

    Aceste venituri sunt utilizate de institutiile de Invatamant superior, In conditiile autonomiei universitare, In vederea realizarii obiectivelor care Ie revin In cadrul politicii statu lui din domeniul Invalamantului ~i cercetarii ~tiinlifice universitare," prin urmare, din analiza atributiilor apelantului parat In procesul de finantare al angajatorului reiese ca acesta nu poate fi obligat In mod direct la plata despagubirilor, alaturi de angajator.

    2. Curtea reline /%da/a ~'i /emeinicia cri/icilor aduse de cafre apelantul-para/ Minis/eru/ Finan{e/or Publice sen/in{ei a/aca/e sub aspec/ullipsei cali/a{ii procesual pasive a aces/uia.

    intr-adevar instanta de fond a omis sa se pronunle asupra excepliei lipsei calitatii procesual pasive a acestui parat Insa respect iva omisiune nu determina nulitatea absoluta a hotararii , cum se sustine prin cererea de apel, deoarece art.175 alin.1 din Codul de procedura civila prevede ca actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a ad us paqii 0 vatamare care nu poate fi Inlaturata decat prin desfiintarea acestuia,1n speta Insa, apelantul parat, prin exercitarea caii de atac a apeJului , a avut posibilitatea sa reitereze exceptia lipsei calitatii sale procesual pasive ~i sa l~i expuna argumentele In suslinerea acesteia, nefiind prod usa astfel 0 vatamare de natura a atrage nulitatea absoluta a hotararii.

    Procedand la analiza excepliei lipsei calitatii procesual pasive a apelantului parat Ministerul Finanlelor Pub lice, Curtea 0 apreciaza ca fiind Intemeiata, In raport de obiectul cererii de chemare In judecata, constand In obligarea paratului la plata de despagubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare, echivalente cu contravaloarea a 15% pentru titlul de doctor.

    Intimata reclamanta sustine calitatea procesual pasiva a paratului Ministerul Finantelor Publice, In cali tate de reprezentant al Statului Roman, prin aceea ca In ipoteza admiterii ac\iunii , hotararea va reprezenta titlu executoriu ~i va putea fi pusa In executare direct asupra Ministerului Finantelor Pub lice, singurul care are posibilitatea suplimentarii bugetului cu sumele pe care reclamantii din sectorul bugetar ar trebui sa Ie Incaseze,lnsa,din perspectiva conditiei de a exista

    12

  • identitate intre subiectul pasiv al raportului juridic dedus judeciitii ~ i paratul chemat in judecata se observa ca Ministerul Finantelor Publice nu poate fi obligat direct la plata despagubirilor ee formeaza obieetul aetiunii , deoareee nu are calitatea de angajator in cauza.

    jmprejurarea ca apelantul parat are atribu\ii lega le in proeesul de elaborare a bugetului de stat nu ii eonfera acestuia calitate procesual pasiva in prezenta cauza,acest aspect re ie~ind ~ i din Deeizia m.10/20 11 a Inaltei Curti de Casatie ~ i lustitie pentru solutionarea recursu lui in interesul legii fonnulat de procurorul general al Parchetului de pe langa jna lta Curte de Casatie ~ i lustitie, prin care s-a stabilit ca: "In ap licarea dispozitiilor art. 60 din Codul de procedura civila raportat la art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ~i completarile ulterioare, ~ i art. I - 4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obliga\iilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii , cu modificarile ~i eompletarile ulterioare, cererea de chemare in garantie a Ministerului Finantelor Publice formulata de catre institutiile publiee angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile sa lariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevazut in favoarea cadrelor didact ice titulare ~ i/sau suplinitoare calificate din invatamantul preuniversitar de Legea nr. 3 15/2006 privind stimularea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii calita\ii acti vitatii didactice, in invatamantul preuniversitar, nu indepline~te cerintele prevazute de textul de lege."

    Retinerea acestei critici , nu mai este neeesara analiza celorlalte critici aduse de catre apelantul - parat sentintei atacate.

    3. Apellil formulal de apelanla parala Universilalea Polilehnica din Bucllre~li, esle nefondal, penlru considerenlele ce urmeaza a fi expuse:

    Potrivit art. 30 alin.6 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice: "Pentru persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate in luna decembrie 2009 nu se mai regasesc in anexele la prezenta lege $i nu au fost incluse in salariile de baza, in so ldele funqiilor de baza sau, dupa caz, in indemnizatiil e lunare de incadrare, sumele eorespunzatoare aeestor sporuri vor fi avute in vedere in legile anuale de salarizare, pan a la acoperirea integrala a acestora" .

    Art.6 alin.1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului m .1 /20 I 0 privind unele masuri de rein cad rare in funqii a unor categorii de personal din sectorul bugetar ~ i stabilirea salariilor acestora, precum $i alte masuri in domeniul bugetar prevede ca "in cazul in care drepturil e salariale determinate in conformitate cu Legea-cadru nr.330/2009 $i eu prezenta ordonanta de urgen\il sunt mai mici decat eele stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului pentru funqia respecti va pentru luna deeembrie 2009 se acorda 0 suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferenta, in milsura in care persoana i~i desfli~oara activitatea in acelea~ i conditii. Aceasta suma se include in salariul de baza, soldalsalariul functiei de baza sau indemniza\ia lunara de incadrare, dupa caz, dar nu este luata in calcul la determinarea altor drepturi de natura salariala care se stabilesc in funqie de acestea".

    Totodata, prin art.! alin.5 din Legea nr.285/20 10 privind salarizarea in anul 20 II a personalului platit din fonduri publice s-a prevazut ca "in salariul de baza, indemnizatia lunara de ineadrare, respecti v in so lda functiei de bazii.lsalariul funqiei de bazl! aferente lunii octombrie 20 10 sunt cuprinse sporurile, indemnizatiile, care potrivit Legii-cadru nr.330/2009 privind salari zarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, fliceau parte din salariul de baza, din indemnizatia de incadrare bruta lunara, respectiv din so ldalsalariul funqiei de baza, precum $i sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului m.I /2010 privind unele masuri de reincadrare in funqii a unor categorii de personal din sectoru l bugetar ~i stabilirea salariilor acestora, precum $i alte masuri in domeniul bugetar, eu modificarile ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotarari ale Guvernului necuprinse in Legea-cadru nr.330/2009, cu modificl!ril e ulterioare, $i care au fost acordate in anul 20 I 0 ca sume compensatorii eu caracter tranzitoriu sau, dupa caz, ca sporuri la data reincadrarii se introdue in salariul de baza, in indemnizatia de ineadrare bruta lunara, respectiv in so ldalsalariul de func\i e, [ara ca prin acordarea lor sa conduca la cre~teri salariale, altele decat cele prevazute de prezenta lege."

    Reclamantul din cauza de fa\a a dobandit titlul de doctor dupa data intrarii in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 330/2009.

    13

  • Curtea retine ca prin Decizia nr. 2112016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie ~i Justilie In solutionarea unui recurs In interesul legii, s-a statuat , cu putere obligatorie pentru instantele de judecata, ca "in inlerprelarea si aplicarea dispozi{iilor arl. 30 alin. (6) si arl. 48 alin. (1) pCI. 7 din Legea nr. 33012009, art. 4 alin. (l), art. 6 alin. (l) din 0. u.G. nr. 112010, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 28512010 si arl. 8 din Anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011, au dreptul la sume compensalorii persoanele care au dobdndit titlul de doctor dupa inlrarea in vigoare a Legii nr. 33012009.

    A relinut Inalta Cut1e de Casalie ~i Justilie in considerentele acestei decizii ca "pentru cei care, la data intrarii In vigoare a Legii nr. 330/2009, aveau In plata sporul de doctorat, solulia legislativa a fost aceea de a introduce cuantumul acestui spor, nu procentual, ci ca suma compensatorie acordata potrivit Ordonanlei de urgenla a Guvemului nr. 1120 I O. Aceasta suma compensatorie a fost prevazuta pentru a respecta dispozilia legala potrivit careia nivelul salariilor In plata nu poate scadea prin aplicarea noii legi. Din succesiunea In timp descrisa anterior, rezulta ca sporul de doctorat a supravieluit prin introducerea lui In salariul de baza, conform art. 6 alin. (I) din Ordonanla de urgenla a Guvemului nr. 112010, acest tratament juridic fiind continuat de legile anuale de salarizare. A~adar, legiuitorul nu a operat 0 abrogare veritabila ~i efectiva, ci a instituit 0 natura juridica noua pentru suma ce recompenseaza angajatul care l~i perfec(ioneaza pregatirea profesionala prin oblinerea titlului ~tiinlific de doctor. Prin includerea acestei sume In salariul de baza, rezulta ca un drept salarial secundar devine parte a salariului, ca drept fundamental, recunoscut ~i aparat de lege. Altfel spus, dreptul a supravieluit, chiar daca a cunoscut 0 evolulie In planul reglementarii ~i a do bandit 0 noua denumire: "suma compensatorie", fiind inclus In salariul de baza.

    Criteriul temporal sau acela al unor reglementari diferite nu poate justifica diferenle de salarizare Intre persoane care exercita aceea~i func(ie ~i care au aceea~i pregatire profesionala. Prin urmare, nu poate fi acceptata 0 situalie defavorabila In ceea ce prive~te personalul care, Incepand cu anul 20 II, Indepline~te conditiile necesare pentru a-i fi inclusa In salariu suma compensatorie de 15% din salariul de baza, comparativ cu personalul care, In anul anterior, era astfel salarizat.

    Pentru toate categoriile de personal atlate In situalii identice, salarizarea trebuie sa se faca la nivelul de salarizare In plata pentru functiile similare din institutialautoritatea publica unde sunt Incadrali. Atunci cand este analizata identitatea de situatii Intre doi angajati, nu trebuie verificata identitatea de reglementare, ci trebuie avuta In vedere identitatea de activitate desIa~urata ~i de pregatire profesionala ....

    Rezulta ca nu exista niciun argument legal care sa justifice diferentele salariale dintre persoane care desfa~oara aceea~i activitate In cadrul aceleia~i institutii. Salariile se stabilesc pe categorii de func(ii ~i pe niveluri de pregatire profesionala, iar nu In considerarea unor persoane privite ut singuli ~i care sunt, in mod Intiimplator, contemporane edictarii unui act normativ ....

    A~adar, celor care au obtinut titlul de doctor dupa 12 decembrie 2009 ~i pana la aparilia Legii nr. 7112015 nu Ii se acorda un spor de 15%, ci Ii se stabile~te un salariu de baza care include "sume compensatorii" calculate conform metodei indicate la art. 8 din anexa nr. V a Legii nr. 63/2011, doar a~a putandu-se asigura respectarea principiului Inscris In art. 3 lit. c) ~i d) din Legea nr. 330/2009. Situatiile tranzitorii nu Insemna Incalcarea legii ~i nu pot justifica diferenle salariale importante perpetuate de la I ianuarie 2010 pana la 9 aprilie 2015.

    In aplicarea acestei interpretari data de Inalta Curte de Casatie ~i Justitie prevederilor legale incidente in cauza, Curtea constata temeinicia cererii reclamantului de obligare a angajatorului sau la plata unor despagubiri echivalente sporului de 15% din indemnizalia de Incadrare bruta lunara, ca urmare a oblinerii titlului de doctor, calculata de la data la care a facut dovada oblinerii acestui titlu prin depunerea diplomei la sediul angajatorului ~i pentru viitor , prin includerea acestei despagubiri( compensatii ) In salariul de baza al reclamantului."

    Pentru considerentele aratate, relinand faptul ca apelanta are titlul ~tiinlific de doctor fapt atestat de diploma de doctor nr. 1003/28.06.20 II eliberata de Universitatea de Vest din Timi~oara ( f. 16 dosar fond), Curtea, In baza m1.480 alin.1 C.pr.civ., va admite apelurile formulate de apelanlii-parali MINISTERUL EDUCATIEI NA TIONALE $1 CERECET ARII $TIINTIFIC ~i STATUL ROMAN - PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUB LICE ~i va schimba In parte sentinla atacata In sensul ca va respinge ac(iunea formulata In contradictoriu cu ace~ti parali pentru lipsa calitatii

    14

  • procesuale pasive; se va respinge apelul formulat de apelanta-pilrilta UN IV ERSIT A TEA POLlTEI-lN ICA din BUCURESTI, cu consecinta pastrarii di spozitiilor instantei de fond cu privi re la temeinicia cererii de chemare in judecata formul ata de reclamant in contradictoriu cu aceasta parata.

    PENTRU ACESTE MOTIVE, iN NUMELE LEGII

    DECIDE:

    Respinge apelul formulat de apelanta-panl.ta paratii UNIVERSITA TEA J>OLITEHNICA din BUCURE~TI , cu sediul in Bucure~ti , sector 6, Splaiul Independentei nr. 313, avand CUI 4183199, impotriva sentintei civile nr. 1277 1/07.12.20 15, pronuntata de Tribunalul Bucure~ti -Sectia a VIIl-a Conflicte de Munca ~ i Asigurari Sociale, in dosarul nr. 37049/3/2015, in contradictoriu cu reclamanta UNIUNEA SINDICA TELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSIT ATEA POLlTEHNICA BUCURE~TI, in numele ~ i pentru l11embrul de sindicat CA TANA ELlSABETA SIMONA, cu sediul ales pentrll comunicarea actelor de procedura la Cab. Av. Dumitru lulia - Bucure~ti, sector 3, str. Caloian Judetu nr. 17, bl. B4C, sc. B, ap.57 ~ i piiriitul CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, cu sediul in Blicure~ti, str. Piata Walter Maracineanu nr. 1-3, ca nefondat.

    Admite apelurile declarate impotriva aceleia~i sentinte de fond de apelantii-piiriiti MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE ~I CERECETARII STIINTIFICE, cu sediul in Bucure~ti, sector I, str. G-ral Berthelot nr. 28-30 ~i STATUL ROMAN - PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUBLlCE, cu sediul in Bucure~ti , sector 5, str. Apolodor nr. 17.

    Schimba in parte sentinta apelata, in sensul ca admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor StatuI Roman prin Ministerul Finantelor Publice ~ i Ministerul Educatiei Nationale ~ i Cercetarii Stiintifice.

    Respinge actiunea formulata in contradictoriu cu StatuI Roman prin Ministerul Finantelor Publice ~i Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii Stiintifice ca fiind indreptata impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

    Pastreaza celelalte dispozitii . Definitiva. Pronuntata in ~edinta publica de la 14 Februarie 20 17

    Pre~ed inte,

    ALINA DIANA STEFAN

    Red. N07 Tchnorcd. -ST/ACINOC/01 .03.2017/4cx . Jud. fond : R.Udangiu

    15

    Judecator, OANA CRISTINA

    NIEMESCI-l