C L TORIAĂ Ă

„C l toria lui Brandort descrie noua conştiină ă ţă colectiv legat de vindecare şi de dezvoltareaă ă personal care invadeaz la ora actual întreagaă ă ă planet . Cartea reprezint o surs de inspira ieă ă ă ţ pentru to i cei care doresc s se elibereze şi sţ ă ă avanseze pe calea lor spiritual ”.ă

Chris James, autoritate interna ional în domeniulţ ă puterii vindec toare a sunetului, compozitor laureată cu multiple premii.

„O C l torie uimitoare, un dar pentru noi to i”.ă ă ţJane Seymour, O.B.E. Actri , artist şi autoare aţă ă

c r ilor:ă ţDoi odat şi Când ai gemeni.ă

„Procesul C l toriei descris de Brandon Bays esteă ă o tehnic uluitor de simpl care facilitează ă ă vindecarea fizic şi emo ional într-un timp foarteă ţ ă scurt. Tehnica poate fi înv at şi aplicat practic deăţ ă ă c tre orice om, aproape instantaneu, şi oferă ă rezultate extrem de profunde, chiar dac persoanaă a încercat pân atunci alte tehnici care nu au dată randament. Recomand din toat inima Procesulă C l toriei, tuturor oamenilor”.ă ă

lan Watson, cofondator al Colegiului Lakeland pentru Homeopatie, autor al c r ii un ghid ală ţ metodologiilor homeopatiei.

„C l toria ofer o abordare inovativ şi cu totulă ă ă ă remarcabil a acces rii resurselor interioareă ă

profunde ce declanşeaz apoi vindecarea corpului şiă a min ii”.ţ

Walter, medic, medic şefia Natural Healthlink, director responsabil cu instruirea profesional înă cadrul companiei Green Medicine

„În timp ce citeam C l toria, am sim it c am oă ă ţ ă discu ie intim cu Brandon. Curajul cu care aţ ă dep şit tragedia prin care a trecut, schimbându-şiă totodat perspectiva asupra lumii, m-a impresionată profund. La ora actual citesc din nou cartea”.ă

Becky Robbins, scriitoare şi conferen iarţ „C l toria a reprezentat pentru mine un apel laă ă trezire dup un somn de foarte lung durat şi aă ă ă generat o serie de schimb ri profunde în modul meuă de lucru cu pacien ii. Cartea mi-a permis s integrezţ ă mai bine ce am înv at în timpul studiilor deăţ medicin conven ional , oferindu-mi acces laă ţ ă cunoaşterea primordial diril untrul meu”.ă ă

Birinder Kaur, medic de familie în Marea Britanie

„Dup ce am citit C l toria, m-am sim it de parcă ă ă ţ ă cineva m-ar fi sp lat în interior. Inima mea s-a sim ită ţ vindecat şi complet . Sim eam nevoia s dansez,ă ă ţ ă sa cânt şi s s rb toresc… În sfârşit, m sim eamă ă ă ă ţ eliberat ”.ă

Suzy Greaves, ziarist la The Sunday Timesă„C l toria va inspira cu siguran milioane deă ă ţă

oameni, nu doar pe cei confrunta i cu provoc riţ ă fizice, ci şi pe cei care caut eliberarea spiritual ”.ă ă

Candace Pert, autoare a c r ii Moleculele emo ieiă ţ ţ Brandon Bays L i C l toriaă ă

Un ghid excep ional pentru vindecarea vie ii taleţ ţ şi eliberarea ta.

IntroducereAceasta este o carte despre libertate, despre

libertatea de a- i tr i via a exact aşa cum ai visatţ ă ţ întotdeauna s o tr ieşti.ă ă

Cu to ii avem probleme care ne limiteaz sauţ ă care ne fac s ne sim im prinşi într-o capcan , cumă ţ ă ar fi sentimentele de mânie, de depresie, de durere, anxietate sau team . Unii oameni nu reuşesc s îşiă ă defineasc aceste sentimente, dar simt c via a ară ă ţ trebui s însemne ceva mai mult decât ceea ceă tr iesc ei. Al ii se simt pur şi simplu nişte rata i.ă ţ ţ Mul i dintre noi cad prad dependen elor, iar uniiţ ă ţ chiar se îmboln vesc de boli grave, care le pun înă pericol via a.ţ

Oricât de grav ar fi problema cu care teă confrun i şi oricât de mult te-ai luptat cu ea pânţ ă acum, tu ai posibilitatea s te eliberezi şi s teă ă vindeci, devenind astfel complet.

Tu ai capacitatea de a ajunge chiar la r d cinaă ă acestor probleme. La acest nivel, le po i rezolva şiţ te po i detaşa în sfârşit de ele, eliberându-te, astfelţ încât s î i po i tr i via a la poten ialul t u maxim,ă ţ ţ ă ţ ţ ă ca expresie plenar a sinelui t u real.ă ă

Dup experien a profund transformatoare prină ţ care mi-am vindecat în mod natural o tumoare în numai şase s pt mâni şi jum tate, eu amă ă ă descoperit o bucurie nesfârşit şi o senza ie deă ţ libertate care nu m-a mai p r sit de atunci. Acesta aă ă devenit darul nepre uit al vie ii mele.ţ ţ

Am scris cartea de fa în semn de recunoştinţă ţă profund fa de c l toria prin care am trecut.ă ţă ă ă Speran a mea este c ea va fi un instrument viuţ ă care te va inspira s te îmbarci în propria taă c l torie interioar . I i doresc s descoperi cuă ă ă ţ ă aceast ocazie bucuria infinit care reprezintă ă ă esen a fiin ei tale.ţ ţ

Aceasta este o invita ie c tre eliberare. Eşti gataţ ă s o accep i?ă ţ

— Veni i pe marginea pr pastiei, a spus el.ţ ă— Nu putem, Înv torule, c ci ne e fric .ăţă ă ă— Veni i pe marginea pr pastiei, a spus el.ţ ă— Nu putem, Înv torule, c ci ne e fric .ăţă ă ă— Veni i pe marginea pr pastiei, a spus el.ţ ăEi au venit. El i-a împins… Iar ei au început să

zboare.Libertatea este destinul nostru. Din p cate, noi neă

temem s facem pasul care poate restabili în noiă acea m re ie ce reprezint natura noastr real .ă ţ ă ă ă

Am auzit odat o legend care spunea c noi neă ă ă naştem în aceast via ca nişte diamante perfectă ţă pure, f r nicio zgârietur şi f r niciun defect. Peă ă ă ă ă m sur ce trecem prin diferite încerc ri şi greut iă ă ă ăţ specifice vie ii, str lucirea noastr interioar devineţ ă ă ă din ce în ce mai palid , fiind ascuns sub un strat deă ă noroi.

Când devenim adul i, noi ascundem acest strat deţ noroi sub un nou strat str lucitor de oj . Ne afiş mă ă ă astfel în fa a lumii exterioare sub aceast aparenţ ă ţă fals-str lucitoare şi ne întreb m de ce nimeni înă ă jurul nostru nu pare impresionat de ea. În timp, mul i oameni ajung s cread c acest stratţ ă ă ă

protector reprezint îns şi esen a lor. Drept urmare,ă ă ţ ei îşi modeleaz întreaga identitate personal după ă ă chipul şi asem narea lui.ă

Dac suntem foarte norocoşi, via a ne ofer ună ţ ă dar, un „apel la trezire”. Uneori, din varii motive, noi putem str punge stratul exterior al învelişului dură pe care ni l-am creat în jurul nostru, apoi şi celelalte straturi de noroi, şi putem surprinde un crâmpei din adev rata noastr str lucire interioar .ă ă ă ă

Dac suntem înc şi mai norocoşi, noi ne putemă ă petrece tot restul vie ii într-o c l torie de întoarcereţ ă ă acas , în acest inut al frumuse ii şi libert iiă ţ ţ ăţ absolute. Descoperim astfel c am fost şi vomă r mâne de-a pururi una cu acest diamant interior deă o perfec iune absolut .ţ ă

Aceasta este povestea c l toriei c tre cas şi aă ă ă ă apelului neîncetat al sufletului de a ne recunoaşte propria m re ie interioar . Cartea de fa este ună ţ ă ţă apel la trezire, o invita ie s te întorci în sfârşitţ ă acas şi s redevii cel care eşti cu adev rat.ă ă ă

Tu eşti chiar ceea ce cau i.ţ

1În acea diminea de var a anului 1992, m-amţă ă

trezit cu revela ia c trebuie s înfrunt în sfârşitţ ă ă cauza care mi-a f cut burta s îmi creasc atât deă ă ă mult în ultimele luni. Nu mai puteam r mâne laă nesfârşit în faza de negare. O parte din conştiin aţ mea ştia c în corpul meu se ascunde o realitateă extrem de nepl cut şi c trebuia s îmi fac înă ă ă ă sfârşit analizele medicale necesare.

Nu-mi doream s cred c sunt „bolnav ” sau că ă ă ă ceva „nu este în regul ” în interiorul meu. La urmaă urmelor, întotdeauna am f cut ceea ce trebuia!ă Întreaga via am fost extrem de conştient deţă ă s n tatea mea, iar în ultimii 12 ani mi-am luată ă toate precau iile necesare pentru a nu mţ ă îmboln vi. Mâneam numai alimente vii, vegetariene,ă beam numai ap pur , filtrat , şi f ceam s rituri peă ă ă ă ă o mini-trambulin în fiecare zi. Locuiam într-oă c su mic pe plaja din Malibu, în California, şiă ţă ă respiram astfel zilnic numai aer curat, înc rcat cuă aerosoli. Dar cel mai important lucru, datorită activit ii direc ionate c tre creşterea mea;ăţ ţ ă personal din ultimii ani, nu mai trebuia s îmiă ă focalizez în mod deliberat gândurile asupra afirma iilor pozitive, întrucât mintea mea eraţ orientat în mod natural c tre acestea. Aveam oă ă c snicie în care m sim eam profund împlinit , îmiă ă ţ ă iubeam la nebunie copiii, şi peste toate, îmi pl ceaă munca i pe care o desf şuram şi m sim eamă ă ţ recunosc toare pentru acest lucru. C l toream înă ă ă întreaga lume inând seminare şi inspirându-i peţ ceilal i oameni s îşi cultive şi s îşi între in o stareţ ă ă ţ ă de s n tate perfect . Ce mai – via a mea reflectaă ă ă ţ perfect tot ce îmi dorisem vreodat .ă

Mi-am petrecut întreaga via participând la celeţă mai variate seminare şi cursuri pe tema autoperfec ion rii şi am înv at tot ce am pututţ ă ăţ despre vindecarea corpului şi a spiritului. Aveam convingerea c îmi tr iesc via a la unison cuă ă ţ principiile s n t ii şi ale bun st rii, în sensul c nuă ă ăţ ă ă ă m limitam doar s vorbesc despre aceste principii,ă ă

ci chiar le puneam în practic . Cu toate acestea, m-ăam trezit cu un abdomen atât de umflat încât p ream gravid (ştiam îns foarte bine c nu sunt).ă ă ă ă Cum era posibil aşa ceva, de vreme ce f cusem totă ce trebuia s fac pentru a-mi prezerva starea deă s n tate?ă ă

Stânjenit şi ruşinat , nu mi-am putut recunoaşteă ă temerile nici m car în fa a celor mai apropia iă ţ ţ prieteni. La urma urmelor, eu eram „marea expert ”ă unanim recunoscut care le preda altora ce trebuieă s fac pentru a-şi rec p ta şi men ine starea deă ă ă ă ţ s n tate! Şi totuşi, abdomenul meu devenise atâtă ă de umflat încât nu-mi mai puteam închide fermoarul la pantaloni!

Timp de mai bine de 15 ani m-am ocupat numai de terapii vindec toare naturiste şi alternative. Cuă toate acestea, acum, pus în fa a unei poten ialeă ţ ţ boli grave, m sim eam terorizat de gândul de aă ţ ă m duce la medic pentru un control „de rutin ”.ă ă Deşi eram conştient de necesitatea urgent a unuiă ă diagnostic medical corect, nu ştiam de unde să încep şi la cine s apelez mai întâi.ă

Neavând curajul s le telefonez prietenilor mei şiă neştiind la cine altcineva s apelez, m-am decis să ă încerc la libr ria local . Am trecut în revist c r ileă ă ă ă ţ de pe rafturi şi am g sit una scris de o femeie-ă ăchirurg specializat în probleme de s n tate aleă ă ă femeilor, dar care era renumit pentru faptul c nuă ă se gr bea s le extirpe acestora organele bolnaveă ă înainte de a încerca toate celelalte op iuni. M-amţ gândit s apelez la ea, aşa c am sunat la num rulă ă ă de telefon indicat la sfârşitul c r ii. Spre surprizaă ţ

mea, am reuşit s aranjez o consulta ie într-ună ţ interval de timp de numai şase s pt mâni.ă ă

În tot acest timp, pântecul meu a continuat s seă umfle, iar ciclul meu s-a deranjat complet, începând cu mult timp înainte de perioada lui normal . Înă noaptea de dinaintea consulta iei, mi-am luat inima-ţn din i şi i-am spus despre ce este vorba uneiaţ dintre prietenele mele cele mai bune, Catherine, pe care am rugat-o s m înso easc la medic.ă ă ţ ă

Când am ajuns împreun la biroul doctori ei, mi s-ă ţa f cut r u la gândul bolii pe care mi-ar putea-oă ă diagnostica aceasta. În timp ce st team de vorb cuă ă Catherine, aşteptând s îmi vin rândul, întregulă ă corp mi s-a acoperit cu o transpira ie rece, în timpţ ce valuri succesive de fric m aduceau în pragulă ă isteriei. Dup o or şi jum tate, asistenta a venit înă ă ă sfârşit şi ne-a chemat în untru. Examinarea a durată 45 de minute şi a fost extrem de am nun it ,ă ţ ă p rând s nu se mai termine. În tot acest timp,ă ă doctori a nu mi-a spus practic nimic, în timp ce euţ aşteptam terorizat s aud verdictul fatal.ă ă

Când în sfârşit a terminat, s-a întors liniştit c treă ă mine şi m-a privit drept în ochi. Mi-a spus atunci, cu o voce blând , dar lipsit de emo ie: „Brandon, ai înă ă ţ pântec o tumoare de m rimea unei mingi deă baschet. Este ca şi cum ai fi gravid în luna aă cincea”.

În timp ce încercam cu disperare s în eleg ce îmiă ţ spunea, totul se învârtea în mintea mea. Am f cut oă tentativ tragic de a glumi, spunându-i: „Haide i,ă ă ţ doamna doctor, nu crede i c exagera i pu in? Oţ ă ţ ţ tumoare de m rimea unei mingi de baschet – nuă

este cam mult? La urma urmelor, o minge de baschet este cam atât de mare!” I-am indicat cu mâinile m rimea unei mingi de baschet, zâmbindu-iă neîncrez toare, dar sim indu-m complet nelaloculă ţ ă meu.

F r s r spund în niciun fel tentativei mele de aă ă ă ă ă o da în glum , tonul ei a devenit ferm şi chiar t ios:ă ă „Ai fi preferat s îi spun o minge de volei? Uite, atâtă de mare el (mi-a indicat m rimea unei mingi deă volei). Şi asta nu e totul: din cauza m rimii ei, ea î iă ţ striveşte şi celelalte organe interne. Nu i s-aţ întâmplat s î i pierzi respira ia în ultima vreme?”ă ţ ţ

I-am confirmat sp şit din cap şi am murmurat că ă ă am crezut c acest lucru se datoreaz unei balon riă ă ă interioare şi creşterii mele în greutate din ultima vreme. Doctori a mi-a r spuns: „Se datoreazţ ă ă acestei tumori, acestei mase din zona pelvian , careă s-a extins din aceast zon pân la nivelul cutieiă ă ă toracice mi-a atins apoi corpul, indicându-mi exact cât de mult spa iu ocupa tumoarea], iar acum î iţ ţ apas pe diafragm , împiedicându-te s respiri. Deă ă ă fapt, a crescut atât de mult încât trebuie s teă internezi chiar ast zi în spital, pentru a- iă ţ fi înl turat pe cale chirurgical ”.ă ă ă

Parc m-ar fi lovit cu un ciocan în moaleleă capului! Am mai f cut câteva încerc ri stupide de aă ă degaja atmosfera, dup care am renun at şi amă ţ întrebat-o dac pot s -i vorbesc în particular.ă ă

În timp ce mergeam pe coridor, Catherine sporov ia într-una, punându-i tot felul de întreb riă ă doctori ei. Am în eles c dorea s -mi ofere r gazulţ ţ ă ă ă necesar pentru a-mi reveni şi pentru a-mi aduna

puterile. Când am ajuns în biroul ei particular, am luat loc şi am întrebat-o pe doctori ce trebuie sţă ă în eleg exact şi care sunt op iunile mele reale. Cuţ ţ cât r spunsul ei se prelungea, cu atât maiă dramatic p rea situa ia. „Singura ta op iune, mi-aă ă ţ ţ spus ea, este opera ia chirurgical , şi aceasta f cutţ ă ă ă de urgen ”.ţă

Inima a început s îmi bat nebuneşte. Mă ă ă sim eam ca un animal prins în capcan . În cele dinţ ă urm , a trebuit s îi spun doctori ei: „Nu pot s facă ă ţ ă aşa ceva. Eu nu cred decât în vindecarea min ii şiţ corpului. Îmi desf şor întreaga activitate în acestă domeniu. De aceea, trebuie s aplic ceea ce le spună oamenilor. Cât timp îmi da i?”ţ

Mi-a r spuns c nu ar trebui s iau în derâdere ceă ă ă mi-a spus. „Nu te în eleg, Brandon. Nu este vorbaţ doar de m rimea tumorii. Principala mea grij esteă ă s nu mori în câteva zile din cauza sângelui pe careă îl pierzi. Aşa-zisul t u ciclu nu are nimic de-a face cuă menstrua ia. Este o hemoragie intern ”.ţ ă

Am început s negociez cu doctori a, încercând să ţ ă g sesc contraargumente inteligente şi logice pentruă tot ce-mi spunea ea. I-am spus c nu doresc s îmiă ă risc via a, dar am nevoie de un anumit timp pentruţ mine, pentru a încerca tot ce ştiu în domeniul autovindec rii.ă

Am întrebat-o: „Ce s-ar întâmpla dac aş puteaă opri hemoragia prin hipnoz medical , prină ă homeopatie sau prin alte mijloace naturiste? Cât timp mi-a i da atunci?" Doctori a a scuturat din cap,ţ ţ exasperat , dup care mi-a spus pe un ton ferm,ă ă deşi nu lipsit de blânde e şi uşor condescendent:ţ

„Brandon, îmi pari o persoan onest . Eu îns miă ă ă cred în medicina alternativ atunci cândă diagnosticul o permite, dar tumoarea ta pelviană este prea mare pentru a ne putea gândi la aşa ceva".

Mi-a indicat nenum ratele c r i din rafturileă ă ţ bibliotecii, ca şi cum acestea ar fi putut depune m rturie pentru ceea ce dorea s îmi spun , apoi aă ă ă continuat: „în toate aceste c r i, nu exist niciă ţ ă m car un singur caz cunoscut al vreunei femei careă s îşi fi vindecat prin alte mijloace o tumoareă canceroas de dimensiunea celei pe care o ai tu.ă Oricât de bune ar fi inten iile tale, nu am dreptul sţ ă te las s p r seşti acest birou. Meseria mea esteă ă ă salvarea vie ilor oamenilor, iar ie nu î i pot salvaţ ţ ţ via a decât internându-te chiar ast zi în spital”.ţ ă

„Dar dac a i putea s îmi acorda i un anumită ţ ă ţ timp, cât timp aş avea la dispozi ie?” am continuatţ s îmi sus in eu cauza. În cele din urm , dup încă ţ ă ă ă 30 de minute de negocieri intense, am ajuns la o în elegere: dac voi reuşi s îmi opresc hemoragiaţ ă ă intern în urm toarele dou zile, aveam la dispozi ieă ă ă ţ o lun pentru a aplica orice tratament naturistă doresc. În schimb, dac simptomele se înr ut eau,ă ă ăţ trebuia s o sun imediat, iar dac dup o lună ă ă ă tumoarea nu avea s dispar complet, trebuia să ă ă m întorc şi s îi las pe chirurgi s fac ce ştiau eiă ă ă ă mai bine, adic s o elimine prin opera ie.ă ă ţ

Când am ieşit din biroul doctori ei, am privit-o înţ ochii ei îngrijora i şi mi-am dat seama c îi p sa cuţ ă ă adev rat de mine. Pe de alt parte, am în eles c nuă ă ţ ă îmi acorda nicio şans în ceea ce priveşte procesulă

de autovindecare. Şi-a luat r mas bun de la mineă spunându-mi pe un ton atotştiutor: „Ne vedem într-o lun ”. I-am sim it în voce certitudinea c opera iaă ţ ă ţ chirurgical era destinul meu.ă

Cu inima b tându-mi în continuare n valnic, amă ă ieşit afar , în soarele californian, şi m-am sim it deă ţ parc aş fi ieşit dintr-o închisoare. Deşi nu mi-aă pl cut niciodat oraşul Los Angeles, în acea zi mi s-aă ă p rut cel mai frumos loc din lume.ă

Copacii p reau s str luceasc în razele soarelui,ă ă ă ă aerul era înmiresmat, iar eu m sim eam incredibilă ţ de norocoas c sunt în via . Toate sim urile meleă ă ţă ţ erau trezite şi sensibile la maxim. Via a mi se p reaţ ă o comoar nepre uit .ă ţ ă

În acea clip s-a întâmplat ceva important. Mi s-aă p rut c timpul s-a oprit în loc. Orice team mi-aă ă ă disp rut complet, f când loc unei st ri de calmă ă ă profund, pe fundalul c reia am „ştiut” c am primită ă un apel la trezire şi c aceast tumoare era de faptă ă un dar al vie ii, c avea un mesaj important s -miţ ă ă transmit şi c voi reuşi s m vindec într-un fel sauă ă ă ă altul.

Dintr-odat , nu se mai punea problema dac o să ă ă m vindec, ci cum.ă

Deşi nu ştiam înc în ce urma s consteaă ă c l toria vindec rii mele, am în eles în acel momentă ă ă ţ c acea parte a fiin ei mele care a creat tumoareaă ţ avea s -şi asume inclusiv responsabilitatea pentruă vindecarea ei. Am sim it atunci o stare de inocenţ ţă şi de încredere absolut în faptul c voi fi ghidat şiă ă ă ajutat s descop r mesajul pe care dorea s mi-lă ă ă ă transmit aceast tumoare pelvian .ă ă ă

Aşa a început c l toria vindec rii mele.ă ă ă

2În timp ce continuam s stau sub soarele careă

str lucea în Los Angeles în acele momente de pace,ă când timpul p rea s se fi oprit în loc, am sim it că ă ţ ă întreaga mea via de pân atunci a avut rostul de aţă ă m conduce c tre acest punct. Prin minte auă ă început s îmi treac cele mai variate gânduriă ă referitoare la tehnicile vindec toare spirituale,ă mentale şi corporale pe care le experimentasem pân atunci.ă

Am sim it atunci o recunoştin profund pentruţ ţă ă tot ce am înv at de-a lungul timpului, pentru to iăţ ţ profesorii de la care am înv at aceste lucruri şiăţ pentru toate cazurile pe care le-am studiat, ale unor oameni diagnostica i cu boli mai grave ca a mea,ţ dar care au reuşit s se vindece singuri, dândă dovad de un mare curaj. Nu numai c am citit şiă ă am studiat sute de astfel de cazuri, dar de-a lungul anilor de practic am avut privilegiul de a ajuta euă îns mi foarte mul i oameni s se vindece cu ajutorulă ţ ă terapiilor recomandate de mine. Am în eles cuţ aceast ocazie c experien ele lor au fost ună ă ţ exemplu pe care acum a sosit vremea s îl urmeză eu îns mi, l sându-m inspirat inclusiv de curajulă ă ă ă lor. Ştiam c dac a existat o singur persoan careă ă ă ă a reuşit s se vindece singur la nivel celular,ă ă însemna c orice om poate face acelaşi lucru. Deă aceea, nu aveam nici cea mai mic îndoial c acestă ă ă lucru era posibil. Singurul lucru pe care nu îl ştiam

înc era în ce va consta propria mea c l torieă ă ă vindec toare.ă

Dându-mi seama c am r mas scufundat oă ă ă vreme în gândurile mele şi c prietena meaă Catherine se afla înc lâng mine, m-am întors şi i-ă ăam spus: „Cel pu in, am la dispozi ie o lun . Haideţ ţ ă s bem un suc natural de fructe. M simt camă ă tulburat şi simt nevoia s prind pu in for ”.ă ă ţ ă ţă

Ajuns într-un restaurant naturist, l-am sunat peă so ul meu, Don, care se afla într-un turneu deţ seminare cu Anthony Robbins, cel mai cunoscut profesor în domeniul creşterii personale din America. I-am spus vestea încercând s nu pară excesiv de preocupat : „I i mai aminteşti deă ţ consulta ia medical pe care mi-am programat-oţ ă pentru ast zi, ca s v d de ce mi s-a umflat atât deă ă ă tare pântecul?”

„A, da, mi-a r spuns el. Cum a mers?”ă„Ei bine, se pare c am o tumoare de m rimeaă ă

unei mingi de baschet. Din fericire, am ob inut oţ lun ca s încerc s scap de ea”.ă ă ă

A urmat o pauz interminabil . Se pare c Donă ă ă r m sese f r cuvinte.ă ă ă ă

În cele din urm , mi-a spus: „La naiba! Numai oă lun ?”ă

Pentru un doctor în filosofie şi un erudit de talia lui, p rea c îşi g seşte foarte greu cuvintele.ă ă ă Murmurând ceva neinteligibil, i-a dat telefonul lui Tony, care era totodat şi şeful meu. Trebuie să ă recunosc c nu m aşteptam la aşa ceva. Mă ă ă sim eam expus şi prins la col , dar am încercat sţ ă ă ţ ă par vesel şi încrez toare. I-am spus: „Salut, Tone.ă ă

Nu ştiu dac ai observat, dar burta mea a crescută cam mult în ultimele luni” (de fapt, eu credeam că am reuşit s ascund destul de bine acest lucru,ă îmbr cându-m cu rochii lungi şi romantice, de tipă ă chimono).

„Sincer s fiu, Brandon, am cam observat”, mi-aă r spuns el.ă

Dintr-odat , m-am sim it stânjenit şi mi-am camă ţ ă pierdut entuziasmul. Dup o pauz lung în care nuă ă ă am ştiut ce s spun, cuvintele au ieşit dintr-odată ă din mine, aşa c i-am spus aproape f r nicio pauză ă ă ă între ele: „Ei bine, tocmai mi-a fost diagnosticat oă tumoare de m rimea unei mingi de baschet şi am laă dispozi ie numai o lun pentru a m vindeca singurţ ă ă ă de ea”.

A urmat o nou pauz lung , în care eu mă ă ă ă aşteptam s primesc un r spuns umilitor pentruă ă mine. Pe neaşteptate, Tony mi-a spus pe un ton încurajator şi blând: „Nu- i face probleme, Brandon.ţ Vei reuşi cu siguran . Ne vedem laţă Masterat" (un seminar care urma s se in în Hawaii peste exactă ţ ă o lun ).ă

Tony i-a dat apoi din nou telefonul lui Don, c ruiaă i-am transmis pe scurt ce mi-a spus doctori a. L-amţ asigurat c o s încep s m ocup chiar de ast zi deă ă ă ă ă problema hemoragiei, dup care am închisă telefonul.

Am r mas o vreme lâng cabina telefonic , încă ă ă ă uimit de r spunsul lui Tony şi reflectând la el: „Nu-ă ăi face probleme, Brandon. Vei reuşi cuţ

siguran …”. Mi-am dat seama cât de mare esteţă încrederea pe care mi-o acord , dar şi certitudineaă

lui în procesul de vindecare rapid pe care îl poateă desf şura orice corp la nivel celular. Mi-am spus înă sinea mea: „Are dreptate, aceste lucruri chiar se petrec şi sunt extrem de rapide. De aceea, trebuie s am grij s nu le vorbesc de boala mea decâtă ă ă celor care ştiu acest lucru şi care au această certitudine. Nu-mi pot permite s invit în minteaă mea negativitatea bine inten ionat a celor care îşiţ ă proiecteaz asupra mea îndoielile, temerile şiă simpatia lor greşit . La urma urmelor, nu am laă dispozi ie decât o singur lun . Timpul este foarteţ ă ă pre ios pentru mine”.ţ

Mi-am f cut atunci promisiunea solemn c nu leă ă ă voi vorbi despre boala mea decât acelor oameni despre care ştiam f r nicio îndoial c m voră ă ă ă ă sprijini într-o manier pozitiv , fiind absolut siguri că ă ă m voi vindeca.ă

În final, nu le-am vorbit despre ea decât unui num r de opt oameni.ă

Dup prânz, m-am dus imediat la farmaciaă homeopatic local şi i-am povestit farmacistuluiă ă despre tumoarea mea. Acesta mi-a sugerat câteva remedii homeopatice şi din plante medicinale, inclusiv unul pentru oprirea hemoragiei, şi m-a sf tuit s renun la orice consum de cafein ,ă ă ţ ă întrucât existau date care conduceau la concluzia că aceast substan poate conduce la creştereaă ţă dramatic a m rimii unei tumori.ă ă

De la farmacie, am plecat direct acas , unde amă practicat un proces simplu de autovindecare neuro-lingvistic , pentru a-mi opri hemoragia intern .ă ă Peste o zi şi jum tate, am r mas surprins şiă ă ă

uşurat s constat c hemoragia a încetat aproapeă ă ă în totalitate (mi-au mai ap rut doar câteva pete rareă de sânge).

Am sunat-o atunci pe doctori . Auzind vestea, eaţă mi-a r spuns oarecum sceptic , dar totuşi deschis ,ă ă ă f r s uite s m avertizeze înainte de a încheiaă ă ă ă ă conversa ia: „… Dac vreunul din simptome seţ ă înr ut eşte, te rog s m suni imediat”.ă ăţ ă ă

Abia dup ce am pus telefonul în furc mi-am dată ă seama c am reuşit s îmi asigur o lun întreag înă ă ă ă care m puteam sim i în siguran . M-am relaxată ţ ţă instantaneu şi am oftat uşurat . Mi-am dat apoiă seama c adev rata munc de vindecare abia acumă ă ă începea.

3Într-un fel, sim eam o curiozitate şi o deschidereţ

aproape copil reşti, întrebându-m unde m vaă ă ă conduce aceast c l torie. Pe de alt parte, eramă ă ă ă pe deplin conştient de faptul c am primit un „apelă ă urgent la trezire” şi c o lun de zile era o perioadă ă ă foarte scurt de timp. De aceea, nu-mi puteamă permite s risipesc nici m car un singur moment dină ă ea. Deşi nu ştiam de unde s încep, am continuat să ă simt în interior acea „cunoaştere” care îmi spunea c voi fi ghidat şi c tot ce trebuia s fac era s AMă ă ă ă ă ÎNCREDERE.

Mi-am f cut atunci promisiunea c voi acceptaă ă toate gândurile care m vor c l uzi şi c VOI AVEAă ă ă ă ÎNCREDERE în direc ia în care m vor ghida ele. Mi-ţ ăam propus s fac tot ce îmi va sta în puteri, oricareă ar fi rezultatele pe care le voi ob ine. Nu aveam niciţ

cea mai mic îndoial c vră ă ă eunul din aspectele principale ale c l toriei mele vindec toare urma să ă ă ă constea în înv area lec iei pe care trebuia s mi-oăţ ţ ă transmit tumoarea mea. Ştiam c trebuia să ă ă descop r toate amintirile emo ionale şi tipareleă ţ mentale nerezolvate r mase înregistrate în celuleleă mele, c trebuia s înv lec iile lor, iar în final s leă ă ăţ ţ ă rezolv şi s m eliberez de ele.ă ă

Dup ani de zile în care am lucrat în domeniulă vindec rii min ii şi corpului, aveam convingereaă ţ absolut c totul se întâmpl cu un scop precis.ă ă ă Dac înve i lec ia pe care doresc s i-o predeaă ţ ţ ă ţ boala sau blocajul fizic şi te eliberezi astfel de problemele emo ionale înmagazinate în interiorulţ celulelor, se produce o vindecare profund pe toateă nivelele fiin ei: emo ional, spiritual şi fizic. Aceastaţ ţ este singura modalitate prin care corpul se poate vindeca singur, în mod natural.

Ştiam, de asemenea, c procesul de vindecareă presupunea eliberarea de toate problemele emo ionale nerezolvate înmagazinate în interiorulţ tumorii. Ce nu ştiam înc era în ce constau acesteă probleme.

Pe de alt parte, ştiam c trebuie s îmi sus ină ă ă ţ corpul fizic prin toate modalit ile, întrucât acestaăţ urma s elimine o cantitate uriaş de celuleă ă degenerate şi toxice! De aceea, primul lucru pe care m-am decis s îl fac a fost s îmi purific organismulă ă printr-o diet adecvat , aplicând cele mai cunoscuteă ă terapii de purificare prin alimenta ie pe care le-amţ înv at de-a lungul anilor.ăţ

Chiar şi pân atunci consumam doar alimente peă care le consideram extrem de s n toase, dar atunciă ă m-am hot rât s îmi creez o diet optim , care să ă ă ă ă îmi asigure cel mai înalt nivel de energie posibil. Dac pân atunci fructele şi legumele proaspeteă ă reprezentau doar 65-70% din dieta mea alimentar ,ă de data aceasta m-am decis s m resc acestă ă procent la 100%, incluzând foarte multe sucuri proasp t stoarse. Am ad ugat anumite enzimeă ă alimentare şi mi-am amplificat semnificativ consumul de substan e minerale. Am început sţ ă consum de asemenea anumite plante despre care ştiam c au un rol important în procesul deă purificare a organismului. La toate acestea, am ad ugat masajele corporale, pentru a-mi stimulaă sistemul limfatic, şi purific rile la nivelul colonuluiă cu ajutorul clismelor, astfel încât atunci când purificarea emo ional va fi încheiat , corpul meu sţ ă ă ă se afle într-o condi ie optim , declanşând procesulţ ă de purificare la nivel fizic. Aceste prime m suri erauă terapii fizice, uşor de aplicat şi de implementat. Ştiam îns c adev rata munc pe care urma s oă ă ă ă ă desf şor consta în descoperirea emo iiloră ţ înmagazinate în interiorul tumorii.

În acea vreme. Don se afla în Canada, neputând renun a la seminarele pe care se angajase s ţ ă le in . De aceea, m-am decis s îl sus in şi nu amţ ă ă ţ

insistat s vin . Dimpotriv , am ajuns la concluziaă ă ă c o mic vacan nu ne-ar strica niciunuia dintreă ă ţă noi, aşa c am luat un avion şi am plecat la Quebec,ă în speran a c aceast vacan avea s -mi revelezeţ ă ă ţă ă ce aveam de f cut în continuare.ă

Ştiam instinctiv c adev rata c l torieă ă ă ă vindec toare const în cultivarea liniştii interioare, aă ă deschiderii, dar mai ales a ÎNCREDERII c urm toriiă ă paşi îmi vor fi revela i la momentul potrivit. Îmiţ d deam intuitiv seama c procesul nu avea nimică ă de-a face cu mine, personalitatea numit Brandon,ă fiind supervizat în totalitate de inteligen a infinitţ ă din interiorul meu. Altfel spus, ştiam c procesul deă vindecare depinde în totalitate de acea parte a fiin ei mele care îmi f cea p rul s creasc şi inimaţ ă ă ă ă s îmi bat , şi c aveam nevoie de foarte mult curajă ă ă pentru a m abandona în întregime în fa a ei şiă ţ pentru a m relaxa, astfel încât s pot conştientizaă ă urm torii paşi pe care îi aveam de f cut.ă ă

De aceea, o mic vacan mi s-a p rut cel maiă ţă ă bun lucru cu care puteam s încep.ă

4În timp ce st team în avionul care m ducea laă ă

Quebec, mi-am dat seama c nu voi putea savuraă rafinata alimenta ie fran uzeasc din zon , fiindţ ţ ă ă nevoit s m rezum în continuare la salate, la sucă ă ă de morcovi, la fructe proaspete şi la minerale coloidale. O parte din mintea mea refuza s seă împace cu gândul, dar i-am reamintit c nu aveamă la dispozi ie decât o singur lun şi c era tot ceţ ă ă ă puteam face pentru a-mi sprijini propriul organism în lupta pe care urma s o duc .ă ă

La Quebec, m-am plimbat împreun cu Don peă str zile liniştite şi pitoreşti ale oraşului, timp în careă am sim it c devin mai lucid , iar sim urile mele seţ ă ă ţ trezesc la via . Copacii mi se p reau plini deţă ă

energie, iar mirosurile care ieşeau din micu eleţ cafenele locale, extrem de variate şi de delicioase. M impresionau pietrele rotunjite cu care erauă pavate str zile, dar şi norii care întunecau albastrulă senin al cerului. M sim eam binecuvântat pentruă ţ ă toate senza iile pe care mi Ie ofereau sim urile,ţ ţ chiar dac vântul era uşor t ios şi rece. M sim eamă ă ă ţ de parc sufletul meu savura în sfârşit via a aşaă ţ cum este aceasta în realitate.

Din nou, timpul a p rut c se opreşte în loc şi m-ă ăam sim it înv luit într-o linişte des vârşit . Deşiţ ă ă ă ă întreaga natur p rea c încremenise, m sim eamă ă ă ă ţ mai vie ca oricând. Am tr it atunci sentimentulă intuitiv puternic c sunt „ghidat ”. Din exterior,ă ă probabil c p ream liniştit şi gânditoare, dar înă ă ă interior aproape c îmi venea s plâng deă ă recunoştin pentru aceast cunoaştere care mi seţă ă revela cu atâta putere.

L-am privit pe Don, neştiind cât timp am r mas înă aceast stare de linişte. Am observat c era elă ă însuşi neobişnuit de t cut. La insisten ele mele, Donă ţ a recunoscut c nu a dorit s îmi împ rt şească ă ă ă ă adev ratele sale sentimente, întrucât ştia cât deă important este pentru mine s m înconjor doar cuă ă oameni care s m sprijine într-o manier pozitiv ,ă ă ă ă înt rindu-mi astfel certitudinea c m voi vindeca.ă ă ă În ceea ce îl privea pe el însuşi, a recunoscut c eraă speriat.

„Pur şi simplu mi se pare atât de mare…”Am f cut amândoi o pauz lung …ă ă ă„Chiar este mare”, i-am r spuns eu, liniştit .ă ă

Nu prea ştiam ce altceva s -i r spund. La urmaă ă urmelor, ceea ce spunea el era evident, dar cu toate acestea realitatea mi se p rea incomprehensibil ,ă ă deşi îmi s rea în ochi.ă

A urmat o nou pauz lung …ă ă ăÎn final, i-am spus: „Şi mie mi-e team uneori, aşaă

c trebuie s îmi reamintesc s fiu deschis şi s amă ă ă ă ă încredere. În astfel de cazuri, nu ai cu cine s teă lup i. Mi-ar pl cea s î i pot explica aceastţ ă ă ţ ă certitudine liniştit pe care o simt în interiorul meu,ă care m face ca, oricât de îngrijorate ar fi mintea şiă personalitatea mea, s «ştiu» în sinea mea c totulă ă va fi bine. Aceast cunoaştere interioar este ceaă ă care m sus ine de-a lungul acestei c l torii ieşiteă ţ ă ă din comun. De aceea, haide s ne bucur m deă ă aceast vacan şi de acest oraş atât de romantic”.ă ţă Am intrat împreun într-o cafenea, iar eu l-amă încurajat s se bucure de minunata buc t rieă ă ă francez , chiar dac eu eram nevoit s consumă ă ă ă doar salat . F r s par prea convins, Don a sfârşită ă ă ă ă prin a-mi asculta sfatul.

Pe m sur ce treceau zilele, starea mea de paceă ă devenea din ce în ce mai profund . Dup trei sauă ă patru zile petrecute la Quebec, am ştiut c a sosită timpul s merg mai departe. Nu prea ştiam încotroă m îndrept, dar ceva din interiorul meu îmi spuneaă c trebuie s plec.ă ă

5Pe când m aflam înc la Quebec, m-am decis să ă ă

îi sun pe prietenii noştri, Mark şi Elaine Thomas. Aceştia locuiau într-o comunitate spiritual dină

nordul statului New York, aşa c mi-am propus s îiă ă vizitez, s fac câteva exerci ii corporale al turi de eiă ţ ă şi s le cer sfatul referitor la ce am de f cut înă ă continuare. Mark şi Elaine erau prietenii al turi deă care Don şi cu mine ne-am preg tit cel mai îndelungă în domeniul igienei naturiste, al iridologiei, acupresurii, vindec rii cu ajutorul planteloră medicinale, şi aşa mai departe, inclusiv într-un domeniu numit electronica organismului. Mark şi Elaine ne-au fost al turi într-o perioad de mariă ă transform ri spirituale şi emo ionale, şi chiar dacă ţ ă de atunci au trecut ani, iar noi ne-am orientat c treă alte aspecte ale procesului de vindecare a min ii şiţ corpului, am sim it dintr-odat c ei erau cei maiţ ă ă potrivi i oameni pentru mine în acel moment. Intreţ altele, ştiam c m vor sprijini trup şi suflet.ă ă

Când am ajuns, Elaine ne-a oferit o ceaşc deă ceai din plante, dup care ne-a întrebat pe loc, înă stilul ei direct şi intuitiv: „Ei, ce s-a mai întâmplat? Cu siguran se petrece ceva!”ţă

„Ei bine, am fost diagnosticat cu…” – şi i-amă spus întreaga poveste, inclusiv primele m suri peă care le luasem. Am încheiat spunând: „Aşa c acumă m las pur şi simplu ghidat ”.ă ă

Elaine mi-a r spuns pe loc: „Brandon, mie niciă m car nu mi se pare o problem real . Nu am niciă ă ă cea mai mic îndoial c vei reuşi s o sco i laă ă ă ă ţ cap t… c nu vei avea nicio dificultate… c va fi caă ă ă o briz … Pur şi simplu ştiu acest lucru… Crede-m ,ă ă Brandon”. Şi am crezut-o.

Era a doua oar când mi se întâmpla ca cinevaă care auzea vestea s reac ioneze exact la fel caă ţ

Tony: „Nicio problem . Cu siguran te vei faceă ţă bine”. Începeam s cred c oamenii din jurul meuă ă erau un fel de oglind care reflecta cunoaştereaă interioar ce se amplifica în permanen în interiorulă ţă meu! Aceast confirmare exterioar a adev rului peă ă ă care îl sim eam eu îns mi la nivel intuitiv eraţ ă extrem de reconfortant .ă

Cât timp am stat la Elaine şi la Mark, mi-am f cută câteva masaje, iar Elaine a vorbit cu un specialist în plante medicinale, care mi-a recomandat câteva plante în plus pentru purificarea organismului. În timp ce m preg team de plecare, masorul mi-a dată ă o mic foaie de hârtie pe care notase un num r deă ă telefon. „Am f cut câteva cercet ri pentru tine, mi-aă ă spus el, şi am g sit un specialist în masajul cranian-ăvisceral care lucreaz în Santa Monica. Nu esteă foarte departe de Malibu, nu?”

„Nu, este foarte aproape, i-am r spuns eu. I iă ţ mul umesc, eşti foarte amabil”.ţ

„Nu- i face probleme, Brandon, am convingereaţ c vei sc pa uşor de tumoare”.ă ă

Era deja a treia oar ! De data aceasta, am sim ită ţ cum mi se ridic p rul pe cap. Mi se p rea evidentă ă ă c universul încearc s îmi transmit ceva. Nu amă ă ă ă crezut niciodat pân atunci în astfel de semne, dară ă de data aceasta mi se p rea c ele m invadează ă ă ă de pretutindeni, indicându-mi acelaşi lucru: TE VEI VINDECA!

Luând bile elul cu num rul de telefon, m-amţ ă gândit: „Hm, cine ştie? Poate c acest tip este exactă cel pe care mi-l indic indicatoarele care îmi apară

de-a lungul drumului. De îndat ce ajung înapoi înă Malibu, am s -i dau un telefon”.ă

6În drumul de la aeroport c tre cas , am luat înă ă

mân bile elul cu num rul de telefon şi am sim ită ţ ă ţ cum creşte în mine un sentiment de anticipare. De-abia aşteptam s v d unde m va conduce acestă ă ă nou semn indicator.

De-abia ajuns acas , m-am repezit direct laă ă telefon şi am format num rul de pe bile el. Mi-aă ţ r spuns secretara terapeutului. Aceasta şi-a cerută scuze, dar mi-a spus c masorul nu avea ă nicio zi liber în urm toarea lun . Doream s m programeză ă ă ă ă peste o lun ?ă

O lun ? Eu nu aveam la dispozi ie o lun ! Nu îmiă ţ ă mai r m seser decât mai pu in de trei s pt mâni.ă ă ă ţ ă ă

M-am sim it de parc mi-ar fi spart cineva balonulţ ă cu un ac. Cum era posibil? Fusesem atât de sigură c noul terapeut f cea parte integrant din c l toriaă ă ă ă ă mea, c era unul din semnele indicatoare pe care miă le-a scos în cale universul. Pân acum totul s-aă desf şurat atât de perfect, de parc m-aş fi aflat înă ă „zona de gra ie” de care vorbesc atât de mul iţ ţ sportivi. Ceva nu p rea în regul . De aceea, amă ă întrebat-o pe secretar dac este absolut sigur că ă ă ă nu m poate programa mai devreme.ă

„Da, îmi pare r u. Domnul doctor are programulă complet”.

Dezumflat , am pus receptorul în furc , încă ă ă neconvins . Dou minute mai târziu, am format dină ă nou num rul: „Aş putea vorbi cu domnul doctor?”ă

„Este împreun cu un client”.ă„Îi pute i transmite atunci mesajul meu?”ţ„Am s -i transmit c l-a i c utat”.ă ă ţ ăÎn aceeaşi sear , la orele 22:45, am primit ună

telefon. Vocea de la cel lalt cap t al firului a începută ă cu o avalanş de scuze pentru faptul c m sun laă ă ă ă o or atât de târzie. „Numele meu este Benjamin.ă Sunt terapeutul specializat în masajul cranian-visceral pe care l-a i sunat mai devreme…”.ţ

Am discutat la telefon pân la orele 23:00, după ă care mi-a spus: „Asculta i-m , dac nu vţ ă ă ă deranjeaz s veni i la ora 7:00 diminea a, v potă ă ţ ţ ă programa pentru oricâte şedin e dori i, începând deţ ţ mâine şi pân în ziua când trebuie s v întoarce iă ă ă ţ s v face i analizele. Pute i veni atât de devreme?”ă ă ţ ţ

„Nu-mi pot permite s nu o fac. Voi fi laă dumneavoastr la orele 6:45”.ă

Deşi nu mi-a pl cut niciodat s m trezescă ă ă ă diminea a devreme, m-am sim it plin de entuziasmţ ţ ă la gândul c f ceam ceva pentru vindecarea meaă ă fizic şi fericit c lucrurile au „reintrat în normal”.ă ă ă

La sfârşitul primei şedin e, Benjamin mi-a spus, înţ timp ce îmi luam haina: „Ştii, am sentimentul că vindecarea nu va fi o problem pentru tine. Tr iescă ă chiar senza ia c a început deja. Poate p rea ciudat,ţ ă ă întrucât mai ai trei s pt mâni pân la analize, dară ă ă tr iesc sentimentul acut c î i vei rezolva f ră ă ţ ă ă dificult i problema”.ăţ

Am repetat cu voce tare ce mi-a spus, dup careă mi-am luat r mas bun zâmbindu-i: „Ne vedemă mâine”. Ce era asta, o mantra?

Benjamin mi-a dat numele unei terapeute foarte bune în domeniul purific rii colonului. Am sunat-oă imediat şi am reuşit s ob in o programare. Înă ţ timpul şedin ei, ea mi-a palpat pântecul şi mi-aţ spus: „Ştii, tr iesc sentimentul c se va eliminaă ă foarte rapid, dar c mai ai câteva problemeă emo ionale nerezolvate care mai simt încţ ă înmagazinate aici, de care trebuie s te eliberezi”.ă

„Ştiu”, i-am r spuns eu. Într-adev r, eram peă ă deplin conştient de faptul c deşi am f cut tot ceă ă ă mi-a stat în puteri pentru a m purifica la nivel fizic,ă nu f cusem înc nimic pentru a m vindeca la nivelă ă ă emo ional, aşa c nu m-am apropiat cu nimic deţ ă esen a cauzei care a declanşat tumoarea. Am f cutţ ă o scurt introspec ie, pentru a-mi da seama dac nuă ţ ă cumva evitam s fac acest lucru, dar nu am sim ită ţ nimic în aceast direc ie. Eram cât se poate deă ţ deschis şi continuam s am încredere c voi fiă ă ă c l uzit la momentul potrivit. Pân una alta, nu amă ă ă ă auzit înc nicio „chemare” care s m direc ionezeă ă ă ţ c tre cauza emo ional a tumorii.ă ţ ă

Am avut nevoie de foarte mult curaj şi de mai mult r bdare decât sunt obişnuit s am pentru aă ă ă ă continua s am încredere în întregul proces, întrucâtă eram pe deplin conştient cât de repede treceă timpul! În acea noapte, am primit un telefon de la un prieten spiritual foarte drag din San Francisco, pe nume Kabir. Întâmplarea face s fie oncolog, adică ă medic specializat în cancer. I-am explicat ce se întâmpl şi am fost nevoit s ascult o or deă ă ă ă explica ii tehnice, din care nu am în eles niciţ ţ jum tate. Sim eam totuşi c : „Trebuie s existe ună ţ ă ă

motiv pentru care ascult aceste lucruri”. În cele din urm , c tre finalul conversa iei, a renun at s maiă ă ţ ţ ă vorbeasc precum un medic şi şi-a reamintit că ă suntem prieteni. În sfârşit, am putut s spun şi euă ceva. I-am explicat c nu am inten ia s merg peă ţ ă calea medicinii tradi ionale, ci c încerc s mţ ă ă ă vindec singur înainte de a le da chirurgilor şansaă de a m opera. Am ad ugat c doresc s ajung laă ă ă ă problemele emo ionale reale care au stat la bazaţ tumorii şi s înv lec ia pe care doreşte s mi-oă ăţ ţ ă ofere aceast mas din regiunea pelvian .ă ă ă

„Brandon, am o idee! Mi-a spus el. Ar trebui s viiă într-o vizit de dou zile. Cunosc o specialist înă ă ă eliminarea problemelor emo ionale prin lucrulţ asupra corpului fizic. O vizitez eu însumi regulat şi trebuie s recunosc c e fantastic ! E ca o magie!ă ă ă Şedin ele ei m-au ajutat s scap de o sumedenie deţ ă probleme”.

Pentru un medic, mi s-a p rut c sun destul deă ă ă melodramatic, dar ceva din interiorul meu m-a f cută s devin atent . Chiar dac specialista respectivă ă ă ă nu era chiar atât de fantastic , m-am gândit în sineaă mea, m voi putea duce oricând la un centru locală de medita ie pentru a participa la programele sale.ţ Peste toate, aveam posibilitatea s îl rev d pe bunulă ă meu prieten Kabir şi s port cu el una din discu iileă ţ noastre pur spirituale, care ne fac amândurora o pl cere atât de mare.ă

„O s verific dac am un avion bun. Dac nu, o să ă ă ă trag concluzia c nu ne-a fost dat s ne întâlnimă ă acum”.

În cele din urm , s-a dovedit c o companie deă ă transport aerian oferea o reducere cu totul specială pentru zborurile la San Francisco peste exact două zile. Mai aveam dou s pt mâni şi jum tate pân laă ă ă ă ă noile analize medicale pe care urma s le fac şiă trebuia din nou s merg pe mâna ÎNCREDERII.ă

Când am ajuns, am aflat încântat c prietenulă ă meu Kabir îmi aranjase deja dou program ri. Fiindă ă medic, s-a dovedit c avea el însuşi programulă foarte înc rcat, fiindu-i aproape imposibil s mă ă ă vad , fapt care mi-a convenit de minime, întrucâtă din clipa în care m-am dat jos din avion am avut sentimentul c în San Francisco se va întâmpla cevaă foarte important pentru mine.

De aceea, am luat pe loc decizia spontan (careă nu m caracterizeaz deloc) s nu m duc directă ă ă ă acas la Kabir (Don m înso ea), ci s ne caz mă ă ţ ă ă împreun într-un mic motel în apropierea str zii peă ă care locuia terapeuta. Imaginându-mi c nu voiă r mâne prea mult ă la San Francisco, m-am gândit c ;ă voi avea nevoie de odihn între dou şedin e, astfelă ă ţ încât s m pot vindeca mai uşor. Peste toate,ă ă motelul era situat chiar; pe strada unde se afla centrul de medita ie, unde m puteam retrageţ ă pentru a medita în linişte.

O anumit parte din fiin a mea şi-a dat seamaă ţ instinctiv; c a venit vremea s m interiorizez şi să ă ă ă m confrunt cu mine îns mi. La acea dat înc nuă ă ă ă ştiam cât de important se! Va dovedi această ă decizie.

7

În timp ce urcam treptele de la apartamentul Surjei, terapeuta specializat în eliminareaă problemelor emo ionale prin intermediul masajuluiţ corporal, m-am sim it uşor speriat . M-am întrebatţ ă ce se întâmpl . În cele din urm , am alungat oriceă ă gând de spaim şi am sunat la uş .ă ă

Mi-a deschis o doamn cu o înf işare amabil .ă ăţ ă Mi-a vorbit pe un ton foarte liniştitor şi m-a condus c tre camera în care f cea tratamentele. Aceastaă ă era curat şi cald , şi te f cea s te sim i imediat caă ă ă ă ţ acas . Am întrebat-o de ce existau atâ ia ursule iă ţ ţ din pluş pe scaune. „O, mi-a r spuns ea, suntă pentru copiii care vin aici. Juc riile îi fac s se simtă ă ă imediat în siguran . De altfel, nu sunt pu ini niciţă ţ adul ii c rora le face pl cere s îi vad ”. Am zâmbitţ ă ă ă ă şi am tr it sentimentul c , de fapt, ursule ii se aflauă ă ţ acolo mai mult pentru adul i. Era pu in bizar, darţ ţ reconfortant.

În camer ardea un be işor parfumat. Pe pere i seă ţ ţ aflau fotografiile celor doi maeştri cu care studiase Surja. Deşi era specializat în primul rând în artaă masajului, îmi d deam seama c era o fiin foarteă ă ţă spiritual şi c avea aceeaşi sete de cunoaştere caă ă şi mine.

Înainte de a începe, am început s discut m, aşaă ă c i-am spus întreaga poveste, de la bun început şiă pân la sfârşit. I-am explicat astfel c amă ă convingerea ferm c amintirile emo ionale suntă ă ţ înmagazinate în interiorul celulelor, fiind chiar transmise de la o genera ie la alta, şi c adev rataţ ă ă vindecare nu se poate produce decât atunci când omul se elibereaz de aceste amintiri celulare.ă

Dorin a mea sincer era s m confrunt în sfârşit cuţ ă ă ă aceste amintiri înmagazinate în interiorul tumorii şi speram c Surja m va putea ajuta.ă ă

Am recunoscut c lucrând eu îns mi în domeniulă ă vindec rii min ii şi corpului, am încercat tot ce amă ţ ştiut de-a lungul ultimilor 20 de ani. Mi se p rea că ă am experimentat «toate tehnicile vindec toareă posibile şi avusesem sentimentul c m-am eliberată de toate problemele mele emo ionale. De aceea,ţ atunci când abdomenul meu a început s se umfle,ă nu mi-a trecut nicio clip prin minte c ar putea fi oă ă problem grav de s n tate. Am admis faptul c s-ă ă ă ă ăar putea s fi devenit arogant , gândindu-m c aşaă ă ă ă ceva nu mi se putea întâmpla mie.

Am continuat spunându-i Surjei cât de ruşinată m-am sim it când am aflat de m rimea tumoriiţ ă mele, şi mai ales când mi-am dat seama cât de mult timp m-am cantonat în negare. Pur şi simplu nu doream s cred c s n tatea mea se puteaă ă ă ă deteriora atât de rapid şi de grav; în condi iile înţ care eram convins c am f cut întotdeauna ceeaă ă ă ce trebuia pentru a mi-o p stra.ă

Surja m-a oprit şi mi-a spus: „Ştii, eu cred c chiară ai f cut tot ce trebuia. Personal, am sentimentul că ă este vorba de nişte emo ii mai vechi, de care a sositţ timpul s te eliberezi”. ă

„Bine, dar cred c am practicat toate terapiileă vindec toare de pe planet !” ă ă

„În orice caz, corpul t u nu este de aceeaşiă p rere! ă

Faptul c problemele tale emo ionale s-auă ţ manifestat la nivel fizic arat c eşti în sfârşită ă preg tit s te confrun i cu ele şi s te eliberezi!" ă ă ă ţ ă

Ştiam c are dreptate, aşa c i-am confirmat dină ă cap. Era evident c aveam aceleaşi convingeriă legate de s n tate, aşa c am început s m simtă ă ă ă ă din ce în ce mai confortabil.

Am continuat s discut m despre diferite practiciă ă terapeutice şi ne-am amuzat împreun amintindu-ăne de anumite tehnici ridicole pe care le-am încercat în tinere ea noastr . Ne-am împ rt şit apoiţ ă ă ă realiz rile spirituale. Au trecut astfel 45 de minute,ă f r s ne d m seama c timpul atât de pre iosă ă ă ă ă ţ trecea, iar noi nu f ceam nimic din punct de vedereă terapeutic.

Înainte de a începe şedin a propriu-zis , m-amţ ă rugat în sinea mea s am curajul de a m confruntaă ă cu emo iile înmagazinate în interiorul tumorii. M-amţ deschis şi m-am abandonat complet în sinea mea, l sându-mi conştiin a s se dilate în acea stare deă ţ ă linişte care m-a înso it tot timpul în decursulţ c l toriei mele de pân atunci. Ştiam instinctiv că ă ă ă toate r spunsurile îmi veneau atunci când m aflamă ă în aceast stare de linişte interioar , şi nicidecumă ă de la personalitatea mea, sau cu atât mai pu in deţ la mintea mea ra ional . Dac mintea meaţ ă ă gânditoare mi-ar fi putut oferi vreun r spuns, ar fiă f cut-o cu siguran pân acum. Dat fiind c nu aă ţă ă ă f cut-o, singura cale pe care mai puteam merge eraă aceea a încrederii în acea în elepciune mai profundţ ă care se ascunde în adâncurile fiin ei mele, f cându-ţ ămi inima s îmi bat , ochii s îmi str luceasc şiă ă ă ă ă

p rul s creasc , în acea inteligen de careă ă ă ţă depinde înmul irea celulelor mele şi care r mâneţ ă treaz ’ân timp ce eu dorm noaptea. Ştiam că ă trebuie s am încredere şi s m abandonez înă ă ă totalitate în fa a esen ei mele, a sinelui meu real,ţ ţ care a reprezentat întotdeauna adev ratul meuă „c min”.ă

Când Surja a început s m maseze, am închisă ă ochii şi am sim it c m relaxez din ce în ce maiţ ă ă profund. M-am scufundat într-o stare de pace interioar şi am sim it din nou c timpul se opreşteă ţ ă în loc, c sim urile mele sunt pe deplin trezite, cuă ţ toate c mintea nu îmi mai func ioneaz deloc, totulă ţ ă pe fundalul unei st ri de pace care mi se p reaă ă infinit . În acel moment, m-am sim it conectat cuă ţ ă întreaga realitate.

În timp ce m masa, Surja mi-a sugerat: „Ce-ar fiă s încerci s p trunzi cu ochii min ii în interiorulă ă ă ţ tumorii, pentru a vedea ce se întâmpl acolo?”ă Sugestia ei mi s-a p rut evident şi perfectă ă justificat . De aceea, m-am decis s o pun înă ă practic . Când am p truns în interiorul uterului meu,ă ă nu mi-a pl cut ce am v zut acolo. Imaginea pe careă ă o percepeam cu ochii min ii era de-a dreptulţ însp imânt toare şi m-a f cut s îmi doresc s iesă ă ă ă ă de acolo. Mi-am spus în sinea mea: „Nu vreau să v d toate acestea”. Din fericire, în elepciunea meaă ţ interioar mi-a reamintit c m aflam aici pentru ună ă ă motiv foarte limpede. De aceea, m-am rugat din nou s am curajul de a privi în fa ceea ce trebuia să ţă ă privesc. Eram absolut convins c aveam s mă ă ă ă

confrunt cu o realitate pe care nu o voi putea suporta.

În timp ce m „plimbam” în interiorul tumorii, amă ajuns într-o zon care mi s-a p rut cu deosebireă ă întunecat . Apropiindu-m de ea, am sim it oă ă ţ senza ie puternic de team care emana din pere iiţ ă ă ţ esuturilor. În mod spontan, în minte mi-a revenit oţ

amintire a unei traume intense din copil rie.ă Instantaneu, mintea mea gânditoare s-a îndoit că aceasta ar fi cauza real a tumorii. Mi-am spus înă sinea mea: „Nu poate fi aceasta cauza. Cunosc totul despre aceast amintire şi m-am eliberat de mult deă ea! Nici m car nu a fost o problem atât de mare…ă ă Nu are cum s fie cauza unor simptome atât deă grave…”, şi aşa mai departe.

În timp ce Surja continua s m maseze, amă ă încercat cu sfial s îi împ rt şesc argumenteleă ă ă ă min ii mele gânditoare. Surja mi-a r spunsţ ă încurajator: „Probabil c nu întâmpl tor a scosă ă în elepciunea corpului t u la suprafa a conştiin eiţ ă ţ ţ tale acea amintire. Deocamdat , eu zic s urmeziă ă calea care i s-a oferit. La urma urmelor, ce ai deţ pierdut, chiar dac mintea ta gânditoare seă îndoieşte?”

Ascultându-i sfatul, am continuat s contempluă acea amintire. M-am trezit c repet scena dină copil rie, cadru cu cadru, dar cu o mişcareă încetinit . Când m aşteptam mai pu in, am sim it oă ă ţ ţ emo ie puternic , de care uitasem demult. Aceastaţ ă era adev rata emo ie pe care am sim it-o la vremeaă ţ ţ respectiv , uitând mai târziu cât de intens a fost.ă ă

Înc din copil rie m specializasem în a-mi mascaă ă ă adev ratele emo ii, afişând un aer curajos şi demn.ă ţ

Lacrimile au început s îmi curg pe obraji.ă ăAmintirea mi se p rea foarte intim şi nu doreamă ă

s îi împ rt şesc foarte multe Surjei în leg tur cuă ă ă ă ă ea. Pe de alt parte, sim eam o mare uşurare s potă ţ ă fi în sfârşit sincer cu mine îns mi, s îmi iau mascaă ă ă de pe fa şi s experimentez incredibilaţă ă vulnerabilitate şi neajutorare pe care le-am sim it înţ acea perioad timpurie a copil riei mele. Era primaă ă dat când îmi permiteam s simt cu adev rată ă ă emo iile naturale pe care nu mi-am permis s leţ ă experimentez nici m car în timpul traumei propriu-ăzise. Înc de când eram copil mic, am înv at c nuă ăţ ă este permis s î i ar i adev ratele sentimente. Dină ţ ăţ ă p cate, nu mi-am permis s le recunosc nici m cară ă ă fa de mine îns mi.ţă ă

Într-o manier foarte simpl şi curat , am retr ită ă ă ă acum experien a emo ional pe care am avut-o înţ ţ ă copil rie. Nu am uitat niciodat cu adev rat deă ă ă aceast amintire, aşa c „descoperirea” ei nu era oă ă revela ie propriu-zis . Singura surpriz eraţ ă ă intensitatea emo iilor pe care le-am sim it atunci! Laţ ţ vremea respectiv m-am str duit atât de mult s leă ă ă acop r sub preş încât am reuşit s m convingă ă ă singur c experien a nu a fost foarte important !ă ă ţ ă

I-am împ rt şit câte ceva din ceea ce tr iamă ă ă Surjei, care m-a întrebat cu blânde e: „Acum teţ sim i împlinit ?” M-am folosit din nou deţ ă în elepciunea mea interioar pentru a verifica acestţ ă lucru şi i-am r spuns: „Nu”.ă

„În acest caz, imagineaz - i un foc de tab r şiă ţ ă ă aşeaz -te în jurul lui, împreun cu toate celelalteă ă persoane implicate în amintirea ta. În această atmosfer pl cut , purta i cu to ii o conversa ie.ă ă ă ţ ţ ţ Încearc s afli astfel de ce s-au comportat celelalteă ă persoane aşa cum au f cut-o şi spune-le ce ai sim ită ţ cu adev rat. Las - i eul din copil rie s vorbeasc înă ă ţ ă ă ă locul t u, ca şi cum scena ar fi real ”.ă ă

Ideea Surjei mi s-a p rut din nou bun , aşa c m-ă ă ăam gândit s o pun în practic , convins c nuă ă ă ă aveam nimic de pierdut. În tot acest timp, Surja continua s m maseze cu mult iubire. Ea p rea să ă ă ă ă ştie instinctiv în ce zone corporale aveam acumulate mai multe tensiuni, aşa c le masa maiă uşor, în timp ce eu continuam procesul de prelucrare intern .ă

Mi-am imaginat în fa a ochilor min ii un foc deţ ţ tab r . În jurul lui eram eu şi p rin ii mei (careă ă ă ţ p reau mult mai tineri şi erau îmbr ca i în stilulă ă ţ ciudat al anilor 50). Eu aveam patru ani şi p reamă foarte nesigur pe mine. Eul meu actual era şi el deă fa , aşa c m-am decis s o invit pe feti s steaţă ă ă ţă ă în poala mea, astfel încât s se simt în siguran şiă ă ţă protejat .ă

Discu ia care s-a desf şurat în jurul focului deţ ă tab r m-a surprins la culme. Nu mi-am dată ă niciodat seama cât de intens a suferit feti a deă ţ patru ani care am fost cândva în urma acestei experien e. Se pare c micu a avea de împ rt şit oţ ă ţ ă ă mare durere r mas neexprimat .ă ă ă

În sfârşit, ea a avut prilejul s spun ceea ce nu aă ă putut face atâ ia ani la rând. Cuvintele r maseţ ă

nerostite i-au ieşit pe ner suflate pe gur , ca şi cumă ă ar fi aşteptat mult vreme s se poat elibera. Cândă ă ă feti a a r mas f r cuvinte, m-am întors c treţ ă ă ă ă p rin ii mei şi i-am întrebat de ce s-au comportată ţ aşa cum au f cut-o. Am r mas la fel de surprins să ă ă ă aflu prin ce treceau la vremea respectiv aceştia.ă În elegând în sfârşit cauza durerii lor şi cât deţ frustra i şi de neajutora i s-au sim it în aceaţ ţ ţ perioad , ochii mi s-au umplut de lacrimi. Sora meaă s-a înecat la vârsta de patru ani, iar ei îşi proiectau uneori durerea pe care nu şi-o puteau exprima direct asupra noastr , a celorlal i copii.ă ţ

Discu ia din jurul focului a continuat pân cândţ ă toat lumea a spus ce avea de spus, sco ând laă ţ lumin cele mai ascunse sentimente. În sfârşit,ă pentru prima dat , micu ul meu eu de la vârsta deă ţ patru ani a în eles în profunzime de ce s-a întâmplatţ ceea ce s-a întâmplat atunci. În urma acestei experien e, am r mas cu o stare de pace şi deţ ă în elegere real .;ţ ă

I-am povestit pe scurt Surjei experien a pe careţ am tr it-o, iar aceasta m-a întrebat din nou dac mă ă ă simt complet liniştit şi împ cat cu ceea ce s-aă ă ă întâmplat atunci. Am f cut din nou o introspec ie,ă ţ dup care i-am r spuns: „Nu, se pare c mai e oă ă ă problem care m macin , dar nu-mi dau seamaă ă ă despre ce este vorba. Singurul lucru care mi-e clar este c mai am de rezolvat ceva”.ă

Nu ştiam unde s caut. Îmi d deam seama c nuă ă ă are niciun rost s apelez la mintea mea ra ional ,ă ţ ă care nu mi-ar fi putut oferi decât un r spuns logic şiă evident, ce nu m-ar fi putut ajuta cu nimic s mă ă

vindec, sau m-ar fi judecat şi mi-ar fi spus c toateă acestea sunt prostii.

De aceea, m-am deschis din nou în interior, abandonându-mă în fa a t cerii spiritului meu.ţ ă Ştiam c dac voi primi un r spuns, aceasta eraă ă ă zona din care va proveni acesta. Când t cerea aă devenit omniprezent , mintea mea s-a oprit din nouă în loc, iar eu am sim it iar şi starea de paceţ ă interioar care emana din sufletul meu. Gândurileă mele au t cut, iar mintea mea s-a l sat în totalitateă ă prad t cerii.ă ă

Din profunzimile acestei t ceri am auzit cuvintele:ă „Trebuie s î i ier i p rin ii”.ă ţ ţ ă ţ

Parc m-ar fi lovit o piatr în moalele capului. Amă ă ştiut imediat c acesta era adev rul. Era atât deă ă evident, şi totuşi nu-mi trecuse niciodat prin minte.ă De aceea, mi-am imaginat din nou focul de tab r şiă ă pe p rin ii mei în jurul lui, împreun cu mine. I-amă ţ ă iertat atunci din toat inima, cu inocen a pe careă ţ numai copiii o pot avea. În timp ce buzele mele rosteau cuvintele de iertare, am sim it c îmiţ ă explodeaz inima. Actul iert rii a fost absolută ă autentic şi a ieşit din profunzimile sufletului meu.

Ochii mi s-au umplut din nou de lacrimi. Am fost invadat iar şi de o stare de pace, care de dataă ă aceasta mi s-a p rut des vârşit . Intui ia mi-a spusă ă ă ţ c TOTUL S-A TERMINAT!ă

În timp ce st team pe masa de masaj, am sim it oă ţ energie subtil , dar palpabil , care îmi trecea prină ă mâini şi prin picioare, invadându-mi apoi întregul corp. Undeva, în str funduri, am ştiut c tumoareaă ă începe s se vindece.ă

La scurt timp, Surja m-a avertizat cu blânde e cţ ă timpul alocat şedin ei se apropie de sfârşit.ţ Trecuser deja dou ore. Mie mi s-a p rut de parcă ă ă ă ar fi trecut doar câteva minute! M-am ridicat uşor ame it , iar Surja mi-a dat un pahar cu ap .ţ ă ă

În continuare, mi-a sugerat s m întorc la motel,ă ă s beau pu in sup , s m odihnesc şi s lasă ţ ă ă ă ă ă procesul de vindecare s continue. Am aprobat-o înă t cere. Nu-mi ardea deloc de vorbit, aşa c m-amă ă preg tit s cobor de pe masa de masaj.ă ă

În sinea mea, mintea gânditoare a preluat din nou controlul, spunându-mi lucruri de genul: „La urma urmelor, nu s-a întâmplat mare lucru! Bun, ai descoperit o amintire veche – şi ce dac ?… Ai maiă f cut astfel de lucruri şi înainte… Totul s-a petrecută în imagina ia ta…”, şi aşa mai departe.ţ

M-am dat jos de pe mas , cu mintea sporov indu-ă ămi în continuare, şi m-am aplecat s îmi iau hainele.ă În timp ce încercam s îmi pun pantalonii, am sim ită ţ c îmi pierd echilibrul. M-am v zut nevoit s iau ună ă ă ă scaun şi s stau jos.ă

În acea clip mintea mea ra ional a încetată ţ ă complet cu criticile şi s-a focalizat în totalitate asupra corpului meu. Prin minte mi-au trecut gânduri de genul: „La naiba! Se întâmpl ceva –ă ceva important!” Instinctiv, mi-am mângâiat burta, ca s v d dac nu cumva umfl tura a disp rută ă ă ă ă instantaneu. Chiar dac nu disp ruse, carnea nuă ă mai era atât de înt rit , ci mi se p rea mai moale.ă ă ă „Probabil c visez, mi-am zis în sinea mea. Esteă imposibil ca lucrurile s se deruleze atât de rapid”.ă Mintea mea a luat-o razna. Pur şi simplu, nu

în elegeam ce se întâmpl . Îmi era extrem de r u.ţ ă ă Singurul lucru pe care mi-l mai doream era s mă ă odihnesc într-un pat.

So ul meu Don se afla în camera al turat , dar nuţ ă ă doream s vad cât de r u îmi este. M sim eamă ă ă ă ţ extrem de dezorientat . Sim eam c lucrurile seă ţ ă schimb rapid în interiorul meu, dar! Ştiam c nuă ă pot explica ra ional aceste senza ii. ţ ţ

Ajutat de Don, am reuşit s ajung la maşin .ă ă ă Când am ajuns în sfârşit la motel, m-am sim itţ extrem de recu- nosc toare s m aşez în patul cuă ă ă aşternuturi curate şi s m odihnesc, l sândă ă ă procesul de purificare s continue singur.ă

Procesul de „prelucrare” intern a continuat de-aă lungul întregii zile, dup care a urmat un somnă agitat. Diminea a m-am trezit sl bit şi vulnerabil ,ţ ă ă ă f r s în eleg nimic din ceea ce mi se întâmpla.ă ă ă ţ Totul s-a petrecut atât de rapid. Era ca şi cum moleculele corpului meu ar fi intrat în vibra ie,ţ transformându-se incredibil de repede. Când mi-am atins cu mâna abdomenul umflat, care înainte era dur, la fel ca în timpul sarcinii, acesta mi s-a p rut laă fel de moale ca o piftie.

Timp de trei zile, m-am sim it sl bit şiţ ă ă dezorientat , ca şi cum aş fi fost expus . Corpulă ă meu p rea s ştie îns ce are de f cut. Un singură ă ă ă lucru mi-era absolut clar: procesul nu avea nimic de-a face cu „eul” meu, ci era controlat în întregime de în elepciunea corpului meu, care îmi transformaţ celulele! Într-o manier precis şi ordonat , cuă ă ă acordul lor, f r ca eu s trebuiasc s m gândescă ă ă ă ă ă la acest proces.

În mod paradoxal, mintea mea a t cut de tot, f ră ă ă s mai fac niciun comentariu. Îi era evident că ă ă lucrurile se desf şoar aşa cum trebuie, f ră ă ă ă interferen ele ei. De aceea, nu mai avea nimic deţ comentat. Pacea care m-a cuprins era des vârşit .ă ă M sim eam inocent , la fel ca un copil mic, şiă ţ ă perfect mul umit de faptul c nu în elegeam ce seţ ă ă ţ întâmpl în interiorul meu. Am continuat s mă ă ă relaxez în acea stare de acceptare omniprezent .ă Inteligen a în elepciunii mele corporale îşi f ceaţ ţ ă liniştit treaba, des vârşindu-şi miracolul intern, şiă ă tot ce puteam face eu era s m odihnesc şi s mă ă ă ă abandonez în totalitate.

În aceast stare de spirit, prin minte mi-a trecută gândul c pân atunci am crezut c tumoarea eraă ă ă cea care se cramponeaz de mine, în timp ce înă realitate eu eram aceea care se crampona de ea, pentru a m proteja astfel de o amintire dureroasă ă şi de emo iile asociate cu ea. Când am descoperit înţ sfârşit tiparele emo ionale care st teau la bazaţ ă tumorii, rezolvându-le o dat pentru totdeauna,ă ra iunea de a exista a acesteia a disp rut, iar ea aţ ă început s se vindece. Când problema care a stat laă baza ei a fost atacat frontal, recunoscut şiă ă vindecat , tumoarea mea s-a preg tit de plecare.ă ă Şi-a îndeplinit scopul şi mi-a transmis mesajul pe care dorea s mi-l transmit .ă ă

Era ca şi cum mi-aş fi aşezat singur amintireaă dureroas într-un pachet, pe care l-am înf şurată ă apoi într-o cârp . Corpul a perceput acest corpă str in şi a început s construiasc un esut în jurulă ă ă ţ lui, care a devenit din ce în ce mai mare, pentru a

m proteja astfel de amintirea dureroas care m-aă ă marcat de-a lungul atâtor ani. Cel pu in aşa mi seţ p rea mie…ă

8Mai aveam doar zece zile pân când trebuia să ă

m întorc în biroul doctori ei. Abdomenul meuă ţ devenea pe zi ce trece mai plat, dar îmi d deamă seama c nu se va dezumfla complet pân la dataă ă stabilit .ă

Intre timp m întorsesem în Malibu, aşa c mi-amă ă propus s accelerez întrucâtva procesul deă vindecare. Am rugat câ iva prieteni apropia i s mţ ţ ă ă ajute s repet de înc dou ori procesul deă ă ă prelucrare a amintirilor mele, cu diferen a c aceştiaţ ă nu mi-au f cut masaj, ci mi-au ap sat anumiteă ă puncte de acupresur asociate cu organele meleă interne.

În ambele ocazii, m-am înconjurat din nou de t cere, iar cunoaşterea interioar mi-a readus laă ă suprafa alte amintiri, diferite de prima, darţă asociate cu aceasta. Deşi m-am iertat de fiecare dat pe mine îns mi şi persoanele implicate, mi-amă ă dat seama c nu f ceam altceva decât s învă ă ă ăţ diferite aspecte ale aceleiaşi lec ii.ţ

Totul se petrecea de parc aş fi avut o singură ă problem central şi aş fi repetat de-a lungulă ă întregii mele vie i acelaşi tipar, f când aceleaşiţ ă greşeli dureroase, dar în situa ii şi cu persoaneţ diferite. Era ca un şir de amintiri înl n uite peă ţ acelaşi fir, la fel ca un colier de perle, deşi fiecare amintire (sau perl ) avea o form , o m rime şi oă ă ă

nuan diferite de a celorlalte. În esen , eleţă ţă reprezentau îns aceleaşi perle. Dup toateă ă aparen ele, în şedin a de masaj pe care am inut-oţ ţ ţ împreun cu Surja am reuşit s rup firul pe careă ă erau înşirate toate aceste perle, iar acum acestea se desprindeau de la sine. Practic, amintirile mele asociate cu aceast tem central se disociauă ă ă singure şi disp reau din subconştientul meu. După ă fiecare proces de purificare, sim eam în interiorulţ meu o transformare profund şi o deplasare aă energiilor care dura ore întregi.

Cu dou zile înainte de întâlnirea programat cuă ă doctori a, înc mai sim eam o anumit presiune înţ ă ţ ă interiorul abdomenului meu. Burta mea sc zuseă dramatic, dar nu era înc perfect plat . De aceea, înă ă ziua în care m-am prezentat în biroul doctori ei,ţ aşteptând ca aceasta s m examineze, mi-amă ă sim it din nou inima b tându-mi cu putere. Sim eamţ ă ţ valuri succesive de team , amestecat îns cuă ă ă anticipare şi cu entuziasm. Genunchii îmi tremurau, iar mâinile îmi erau complet rigide. M-am aşezat din nou pe scaun, temându-m de tot ce putea fi maiă r u şi aşteptând ca doctori a s îmi dea verdictulă ţ ă fatal.

La fel ca şi prima oar , aceasta m-a examinat înă profunzime, cu singura diferen c de data aceastaţă ă mi-a explicat ce vedea pe m sur ce progresa. Intreă ă altele, mi-a spus c a trimis analizele de dataă trecut la un laborator, ca s vad dac erauă ă ă ă maligne sau benigne, dar c acestea fuseseră ă contaminate cu alte mostre de sânge, aşa că trebuia s le repet m. În tot acest timp, îmiă ă

spuneam într-una în sinea mea: „Nu vreau s ştiuă nimic din ce a fost data trecut . Vreau s -mi spui ceă ă se întâmpl acum”.ă

În timp ce doctori a continua s vorbeasc , mi-amţ ă ă adus aminte subit c în urm cu un an mi-am f cută ă ă nişte analize, care mi-au ieşit pre-canceroase. Pe o scar de la 1 la 5, din care 5 însemna cancer, euă aveam 3. La vremea respectiv nu m-am gândită foarte mult la acest lucru, întrucât terapeutul cu care lucram pentru men inerea s n t ii mele aţ ă ă ăţ desconsiderat din start analizele, spunându-mi că exist foarte mul i factori care pot condi iona ună ţ ţ rezultat pre-canceros, inclusiv o banal infec ieă ţ vaginal . De atunci, nu m-am mai gândit la aceleă analize. Dintr-odat , mi-am dat seama c ar fiă ă trebuit s le acord ceva mai mult aten ie.ă ă ţ

În cele din urm , doctori a mi-a spus: „Trebuie să ţ ă recunosc c s-a produs o îmbun t ire dramatic .ă ă ăţ ă Masa pelvian s-a redus considerabil, de la m rimeaă ă unei mingi de baschet la aceea a unui pepene galben”.

Cuvintele ei m-au lovit din nou în moalele capului.„Sunte i sigur c este atât de mare? Amţ ă ă

întrebat-o eu, dezam git .ă ă„Brandon, este o schimbare radical ! Înainteă

tumoarea î i ap sa pe diafragm , dep şind cu 7,5ţ ă ă ă centimetri linia taliei, în timp ce acum a coborât cu 5 centimetri sub aceast linie. Practic, o potă cuprinde în c uşul palmei. Iat , atinge-o cu mânaă ă ta. O po i sim i?”ţ ţ

„Da”, i-am r spuns eu, luptându-m s -mi re ină ă ă ţ lacrimile.

„Gândeşte-te cât de mare este o minge de baschet… mi-a indicat m rimea cu mâinile. Acumă gândeşte-te la m rimea unui pepene galben… mi-aă indicat din nou m rimea acestuia. Trebuie să ă recunoşti c este o schimbare semnificativ ”.ă ă

A urmat o pauz lung …ă ă„Din p cate, nu este suficient de semnificativ .ă ă

Tot trebuie s faci opera ia chirurgical ”.ă ţ ăMi-am întors fa a ca s nu vad cum îmi ştergţ ă ă

ochii de lacrimi, dup care am întrebat-o dac nuă ă putem discuta din nou în cabinetul ei particular. Fusesem atât de sigur c tumoarea a sc zut maiă ă ă mult decât atât… În timp ce st team al turi de ea,ă ă cuvintele doctori ei sunau ca o condamnare laţ moarte. V zând c eram sup rat , aceasta încercaă ă ă ă s m mângâie, p strându-şi îns hot rârea fermă ă ă ă ă ă de a m convinge s accept opera ia chirurgical .ă ă ţ ă

„Este o îmbun t ire dramatic , Brandon, aă ăţ ă continuat ea. Nu ai de ce s te sim i dezam git .ă ţ ă ă Este evident c ai ac ionat corect pentru a teă ţ vindeca singur , dar trebuie s - i spun c tumorileă ă ţ ă sunt vestite pentru volatilitatea lor. Aşa se explică de ce abdomenul t u s-a umflat atât de tare în celeă şase s pt mâni de dinainte de prima consulta ieă ă ţ medical pe care ai f cut-o. Nu exist niciună ă ă argument care s m fac s cred c acest lucru nuă ă ă ă ă s-ar putea repeta şi în viitorul apropiat. Trebuie să priveşti «realitatea» în fa , Brandon. I i recomandţă ţ insistent s faci analizele necesare, şi imediat după ă aceea s accep i opera ia chirurgical . Nu este bineă ţ ţ ă s manifeşti uşurin în aceast privin ; la urmaă ţă ă ţă urmelor, o tumoare de m rimea unui pepene esteă

suficient de grav ca s trebuiasc s iei imediată ă ă ă m suri”.ă

Tot ce-mi spunea doctori a era perfect ra ionalţ ţ dintr-un punct logic de vedere. Pe de alt parte,ă întreaga mea fiin îmi spunea un „NU” hot rât,ţă ă opunându-se din r sputeri ideii de opera ie. Deă ţ aceea, am continuat s o ascult în t cere, f r să ă ă ă ă m opun în niciun fel, încercând s îi absorb pur şiă ă simplu cuvintele şi s le cânt resc validitatea. Cuă ă siguran , în felul ei avea dreptate, dar cunoaştereaţă interioar continua s îmi transmit acelaşi mesaj:ă ă ă „Te vei descurca singur !”ă

La un moment dat, doctori a m-a întrebat pe unţ ton dezinteresat ce am f cut în ultima lun pentru aă ă provoca o schimbare atât de dramatic . Am începută s -i povestesc plin de entuziasm despre c l toriaă ă ă ă emo ional pe care am f cut-o recent, în speran aţ ă ă ţ c m va asculta cu un interes real. Mi-a t iat-o însă ă ă ă scurt:

„Nu, nu! Nu doresc s ascult decât fapteleă concrete. Ce ai f cut la nivel fizic? Ce alimente aiă consumat? Ce plante medicinale ai luat? În ce fel i-ţai modificat dieta alimentar ? Ce activit i fizice aiă ăţ practicat? Nu doresc s aflu decât faptele reale,ă pentru a le trece în fişa medical ”.ă

Am început s -i enum r toate planteleă ă medicinale, enzimele şi mineralele coloidale pe care le-am consumat. I-am vorbit despre clismele şi masajele pe care le-am f cut, şi am încheiată spunându-i c nu am consumat decât fructe şiă legume nepreparate la foc, combinate cu sucuri proasp t stoarse.ă

Doctori a a notat tot ce i-am spus în fişaţ medical , dup care mi-a spus sec: „M tem c veiă ă ă ă fi nevoit c consumi toat via a numai crudit i,ă ă ă ţ ăţ dac eşti de p rere c acestea au stat la bazaă ă ă schimb rii”. Mi-a adresat un zâmbet sarcastic, careă nu se potrivea deloc cu fa a ei, altminteri frumoas .ţ ă

Dintr-odat , nu m-am mai sim it neajutorat . Amă ţ ă în eles atunci c nu acesta era medicul de careţ ă aveam nevoie, întrucât doctori a nu era interesatţ ă de adev ratele fapte, de imaginea de ansamblu aă bolii, care includea şi aspectele ei emo ionale. Ea îşiţ imagina faptele reale doar din perspectiva fizic ! Mi-ăam dat seama c nu mai avem ce discuta, întrucâtă nu aveam o baz comun , iar ceva din interiorulă ă meu mi-a spus: „DESTUL!”

I-am mul umit în cuvinte simple şi sincere pentruţ ajutorul acordat, dup care i-am spus c aveamă ă convingerea c tumoarea nu va mai reveni laă dimensiunea de dinainte şi c m aflam într-oă ă c l torie a vindec rii. Eram ferm hot rât s îmiă ă ă ă ă ă respect propriul corp, acordându-i timpul necesar pentru a-şi duce la bun sfârşit procesul de vindecare.

Doctori a a r mas şocat . Dintr-odat , fa a ei aţ ă ă ă ţ c p tat o grimas nepl cut . A încercat s mă ă ă ă ă ă ă conving cu orice pre c tr iesc într-o lume aă ţ ă ă imagina iei şi a insistat din nou c singura meaţ ă op iune real era opera ia. Am plecat, privind-o cu oţ ă ţ combina ie de compasiune şi dezgust. Oareţ vindecarea depinde numai de alimentele pe care le consum m şi de medicamentele pe care leă inger m? Am în eles c acesta era modelul eiă ţ ă

despre lume şi c nu era vina ei. Aşa fuseseă educat . Medicii sunt preg ti i s lucreze exclusivă ă ţ ă asupra corpului fizic, la fel cum mecanicii sunt preg ti i s lucreze exclusiv asupra maşin riilor.ă ţ ă ă Medicii îşi încep activitatea cu dorin a sincer de a-iţ ă ajuta pe oameni s se vindece, dar undeva, de-aă lungul drumului, uit c oamenii nu sunt exclusivă ă una cu trupul lor. Noi avem un trup, o minte şi emo ii, dar mai presus de toate suntem un suflet,ţ adic un principiu intangibil, care nu poate fi testată sau eliminat pe cale chirurgical .ă

În timp ce m întorceam acas cu maşina, m-amă ă sim it din nou recunosc toare, c ci lipsa deţ ă ă în elegere a doctori ei mi-a reactivat în mod evidentţ ţ apelul la trezire. Argumentele ei au fost cât se poate de seduc toare şi aproape c m-au convins c nuă ă ă po i „repara” un om decât sco ându-i p r ileţ ţ ă ţ componente. Norocul meu a constat în lipsa ei de interes fa de c l toria mea vindec toare, care m-ţă ă ă ăa ajutat s în eleg o dat în plus c trebuie s -miă ţ ă ă ă urmez propria cale, indiferent cât de prosteasc liă se p rea aceasta celor din exterior. Nu a fost oă alegere uşoar , c ci nu se referea doar laă ă „atacarea” tumorii din punct de vedere fizic, ci îndeosebi la abordarea schimb rilor emo ionale careă ţ s-au produs în interiorul meu şi care nu erau vizibile sau palpabile din punct de vedere fizic. Şi totuşi, pentru mine ele erau la fel de reale ca şi schimb rileă fizice care le-au urmat, ca rezultat direct.

În acel moment m-am sim it foarte singur . Logicţ ă vorbind, ştiam c acest lucru nu este real, întrucâtă aveam numeroşi prieteni şi familia mea, care mă

sprijineau, dar o parte din mine se sim ea singur .ţ ă Am în eles atunci c fiecare om trebuie s îşiţ ă ă urmeze c rarea unic a vindec rii şi c nimeniă ă ă ă altcineva nu poate face aceast experien în loculă ţă lui. Transformarea spiritual este o c l torieă ă ă interioar şi reprezint calea personal a sufletuluiă ă ă prin care acesta înva şi se elibereaz de unulţă ă singur.

9Când am intrat în cas , am g sit un mesajă ă

telefonic de la Don, care era în Hawaii şi se preg tea pentru acel seminar de dou s pt mâniă ă ă ă inut de Tony Robbins şi numit „Masterat” (am maiţ

vorbit despre el). Don şi-a adus aminte de programarea mea la medic şi dorea s m întrebeă ă cum a decurs aceasta. Vocea lui era plin deă entuziasm. Pe de o parte, doream s vorbesc cu elă pentru a m desc rca; dar pe de alt parte mă ă ă ă sim eam ruşinat , ca şi cum aş fi dat greş, întrucâtţ ă nu m vindecasem în totalitate.ă

Gândindu-m la Don şi la prietenii mei din Hawaii,ă m-am sim it înc şi mai singur . La seminarţ ă ă participau câ iva dintre cei mai apropia i prieteni aiţ ţ mei. Nu doream ca aceştia s cunoasc adev rulă ă ă despre boala mea, gândindu-m c ar fi dezam gi i.ă ă ă ţ Ştiam c unicul lucru de care aveam nevoie era maiă mult timp.

Mi-am amintit apoi de prima mea conversa ie cuţ Tony: „Nu- i face probleme. Sunt convins c te veiţ ă descurca de minune. Ne vedem la Masterat”. Şi iat , nu am reuşit s ajung la Masterat. Eşecul meuă ă era evident…

So ia lui Tony, Becky, m sunase cu trei zile maiţ ă înainte, implorându-m practic s vin Ia Masterat:ă ă „Nu trebuie s faci nimic, mi-a spus ea. Esteă suficient s te prezin i şi s îl sprijini prin prezen aă ţ ă ţ ta pe Don”. Tonul ei implorator m-a impresionat, dar i-am r spuns liniştit : „Beck, sunt foarte emo ionată ă ţ ă de apelul t u, dar de data aceasta am nevoie deă

toat energia mea pentru a o investi în c l toriaă ă ă mea vindec toare. În ultimii 13 ani am sprijinită foarte mul i oameni. Acum a sosit timpul s mţ ă ă ocup pu in de mine…ţ

Mi-am promis singur acest lucru şi am de gândă s m in de promisiune". Erau cuvinte grele, peă ă ţ care nu obişnuiesc s le rostesc de regul , cu atâtă ă mai mult cu cât sufletul meu nu-şi dorea nimic altceva decât s particip la Masterat. Ştiam îns că ă ă trebuie s îmi îndeplinesc propria promisiune.ă

Ştiind c Don nu va fi de g sit în seara aceeaă ă decât târziu în noapte, m-am decis s îl sun peă bunul meu prieten Skip, întrucât doream s vorbescă cu cineva apropiat pentru a-i m rturisi „eşecul” meuă şi a m desc rca în acest fel. Skip a fost unul din ceiă ă opt oameni c rora le-am spus totul despre c l toriaă ă ă mea vindec toare şi care m-a sus inut cu trup şi iă ţ suflet de la bun început. El a fost cel care mi-a ap sat pună ctele de acupresur în timpul celor două ă şedin e pe care le-amţ f cut dup ce m-am întors dină ă San Francisco, aşa c a asistat personal laă impresionantul proces de transformare care s-a produs atunci în mine. De-a lungul întregului proces a fost incredibil de aproape de mine, aşa c mi-amă imaginat c şi aceast conversa ie m va ajuta să ă ţ ă ă scap de povara pe care o sim eam pe inim .ţ ă

Skip mi-a r spuns la telefon cu entuziasmul luiă obişnuit: „Bun , Brandon, cum merge?”ă

„Ei bine, nu chiar atât de bine cum mi-aş fi dorit. Se pare c nu am reuşit s reduc m rimea tumoriiă ă ă decât de la dimensiunea unei mingi de baschet la

aceea a unui pepene galben”. I-am povestit apoi întreaga vizit la medic.ă

„Hei, hei! Opreşte-te, Brandon! Vrei s spui că ă tumoarea s-a redus de la m rimea unei mingi deă baschet la cea a unui pepene? Dar este incredibil! Eşti uimitoare, Brandon! Nu în eleg de ce î i mai faciţ ţ probleme. În mod evident, te afli pe calea cea bun .ă Nu asculta prostiile pe care i le-a spus doctori a. Ia-ţ ţte numai dup rezultate! Tu ştii foarte bineă înl untrul t u c tumoarea nu va mai reveniă ă ă niciodat la dimensiunile ei de dinainte, ŞTII FOARTEă BINE c transformarea a început deja s se produc ,ă ă ă doar eram împreun cu tine atunci când s-aă întâmplat!”

Apoi, plin de r bdare, ca şi cum i-ar fi vorbit peă un, ton umoristic unui copil, a continuat: „Brandon, nu te recunosc! PRIVEŞTE CAT DE MULT AI REALIZAT DEJA! TUMOAREA ESTE PE PUNCTUL DE A SE RESORBI DE TOT BRANDON!!! Este doar o chestiune de timp. Probabil c nu mai ai nevoieă decât de o s pt mân sau dou . În ritmul în care seă ă ă ă resoarbe, abdomenul t u va fi perfect plat înainteă de a- i da seama! De ce î i faci astfel de gânduri?"ţ ţ

Entuziasmul lui de nezdruncinat, dublat de certitudinea lui absolut c m voi vindeca erauă ă ă absolut contagioase, fâcându-m chiar s m amuză ă ă de mine îns mi. Eram nevoit s recunosc c areă ă ă ă perfect dreptate.ă

„Ce s spun, Skipper, nu-i uşor s î i p strezi fireaă ă ţ ă când un medic î i spune verde-n fa c eşti dus cuţ ţă ă pluta!”

„Ea este dus cu pluta! Mi-a spus el, amuzându-ăse discret. Doctori a ta nu ştie intensitatea tr irilorţ ă pe care le-ai avut, abandonarea şi încrederea de care ai avut nevoie pentru a- i privi în faţ ţă problemele emo ionale care i-au declanşatţ ţ tumoarea. Ea nu ştie absolut nimic despre senza iaţ extraordinar pe care ai sim it-o dup ce ai sc pată ţ ă ă de aceste probleme. Te asigur c str luceşti pur şiă ă simplu, Brandon. Priveşte-te pur şi simplu în oglind ! Nu vreau s mai aud nimic!”ă ă

Entuziasmul lui era absolut debordant, aşa c m-aă cucerit de tot.

„Renun la doctori a aceea, Brandon, a continuatţă ţ el. Ea, nu ştie cine eşti tu şi de ce eşti capabil .ă Ascult -m pu in: so ia mea se duce la o doctoriă ă ţ ţ ţă grozav , care îşi are biroul chiar aici, la spitalulă Cedar Sinai. Ce-ar fi s -i dai un telefon şi s î iă ă ţ aranjezi o programare peste dou s pt mâni, să ă ă ă zicem? B nuiala mea este c tumoarea ta vaă ă disp rea complet pân atunci. Ştii foarte bine că ă ă Cedar este unul din cele mai bune spitale din ar .ţ ă Au echipamente medicale de cea mai nouă tehnologie, pe care medicii le-au folosit inclusiv în cazul lui Jill so ia lui, care a suferit de nişteţ complica ii dup naştere şi sunt foarte aten i cuţ ă ţ bolnavii. Vrei s dau un telefon la spital? Tu îns iă ăţ eşti o capodoper , Brandon! De aceea, nu ar trebuiă s î i faci analizele decât la cei mai buni specialişti!ă ţ Intre timp, odihneşte-te şi nu- i mai face probleme”.ţ

Am acceptat, ezitând uşor şi întrebându-m dacă ă tumoarea va disp rea într-adev r pân atunci.ă ă ă

„Te sun imediat. S vedem ce rezolv”. ă

Peste cinci minute m-a sunat din nou, la fel de entuziasmat ca de obicei: „Bun ! Te-am programată pentru miercurea de peste dou s pt mâni. Teă ă ă asigur c o s - i plac la ei. Toat lumea esteă ă ţ ă ă extrem de amabil . S-ar putea s fii nevoit să ă ă ă aştep i vreo dou ore, întrucât au foarte multeţ ă program ri, dar te asigur c va merita".ă ă

În urm toarea s pt mân şi jum tate, am urm rită ă ă ă ă ă cu încântare descreşterea continu a m rimiiă ă tumorii mele, aşa: cum îmi prezisese Skip. Abdomenul meu a devenit din ce, în ce mai plat. Când m-am dus din nou la masorul meu, acesta mi-a spus: „Brandon, am sentimentul c nu mai există ă nimic acolo. Oricând de mult aş ap sa, eu unul nuă mai simt nicio tumoare”.

Tarapeuta specializat în clisme mi-a spus acelaşiă lucru, afirmând c simte intuitiv c m-am eliberat deă ă ani întregi de balast emo ional. În tot acest timp, amţ continuat s beau ceaiuri din plante medicinale, să ă consum numai crudit i, s beau cât mai multeăţ ă sucuri proasp t stoarse, s îmi iau mineralele şi să ă ă îmi sprijin organismul prin toate mijloacele pe care le cunoşteam.

10În miercurea în care m-am prezentat la

consulta ie, m sim eam plin de speran şi deţ ă ţ ă ţă entuziasm, dar şi uşor speriat . Skip a avută dreptate: a trebuit s aştept peste dou ore înă ă camera de aşteptare, între o sumedenie de femei gravide şi de mame cu copiii lor, care aşteptau să fie primite de medici. Am încercat s r sfoiescă ă

diferitele reviste care erau r sfirate pe mas , dară ă mintea mea era prea agitat pentru se puteaă concentra asupra lor.

În cele din urm , o asistent mi-a strigat numele,ă ă dup care m-a condus prin mai multe saloane înă care am putut vedea tot felul de echipamente medicale de ultim genera ie. Asistenta m-a rugată ţ s m schimb, explicându-mi între timp cu mândrieă ă la ce foloseau echipamentele din camera în care ne aflam. „Sunt de ultim genera ie. Cu ajutorul lor,ă ţ medicul poate vedea realmente în interiorul organelor tale. Dac doreşti, el poate întoarceă monitorul c tre tine, astfel încât s po i privi şi tu ceă ă ţ face. O s vezi c doctori a la care te-ai programată ă ţ este foarte priceput . Ea î i va explica în detaliu totă ţ ce vei vedea pe monitor. Aceast maşin rie esteă ă cea mai nou pe care am primit-o. Mameleă îns rcinate o ador pur şi simplu, întrucât le permiteă ă s îşi vad copiii într-un fel de fotografii pe care leă ă face în numai câteva secunde, la fel ca un aparat Polaroid. Foarte multe mame iau acas acesteă fotografii, pentru a le ar ta so ilor şi prieteniloră ţ copilul lor în faza intrauterin . Dac doreşti, roag-oă ă pe doctori s î i dea aceast fotografie. O va faceţă ă ţ ă cu siguran .ţă

Totul mi se p rea foarte tehnic, dar amabilitateaă prietenoas a asistentei mi-a înc lzit inima. Cândă ă aceasta a plecat, inima a început din nou s îmiă bat cu putere. M sim eam singur în acel salonă ă ţ ă înc rcat cu echipamente medicale sofisticate, dară reci, aşteptând venirea doctori ei.ţ

Cinci minute mai târziu, aceasta a intrat pe uş ,ă f r s poarte halatul alb specific medicilor. Amă ă ă simpatizat-o, instantaneu. Am sporov it o vremeă împreun , discutând despre cuplul minunat pe careă îl alc tuiesc împreun Skip şi so ia sa, Jill, dup careă ă ţ ă am ajuns în sfârşit la scopul vizitei mele.

Luasem deja hot rârea s nu îi spun întreagaă ă poveste. Doream s am parte de o opinie sincer şiă ă obiectiv , bazat pe rezultate strict tehnice, şi nu peă ă diagnosticul pus de fosta mea doctori . De aceea,ţă am început prin a-i spune: „Am 39 de ani, iar medicul meu ginecolog s-a gândit c ar fi o ideeă bun s îmi fac o examinare complet cuă ă ă ultrasunete, pentru a vedea dac nu mi-a ap rută ă vreo tumoare, dat fiind c la vârsta mea foarteă multe femei se confrunt cu aşa ceva…”.ă

M-a întrerupt imediat şi m-a întrebat: „La nivelul uterului, al ovarelor, sau unde?”

„Nu mi-a spus exact”, am încercat eu s r mână ă cât mai vag .ă

„În acest caz, ce-ar fi s facem o examinareă complet ? În acest fel, vom ob ine o imagine deă ţ ansamblu perfect . Avem un echipament medicală pe care l-am achizi ionat recent şi care permiteţ ob inerea unor date corecte şi uşor de interpretat.ţ S-ar putea s nu fie foarte confortabil, întrucât voi fiă nevoit s î i introduc în corp o sond , dar promit să ă ţ ă ă fiu delicat . În acest fel, vom ob ine o imagineă ţ complet , din toate unghiurile”.ă

I-am r spuns c exact asta îmi doresc: o imagineă ă cât mai precis asupra corpului meu, şi c simtă ă dispus s cooperez în orice fel va consideraă ă

necesar. Examinarea a decurs exact aşa cum mi-a promis anterior asistenta. Doctori a era foarteţ vorb rea şi a f cut tot ce i-a stat în puteri pentruă ţă ă a m face s m simt bine, în condi iile în careă ă ă ţ discutam despre un subiect atât de clinic.

Ea a întors monitorul c tre mine, astfel încât să ă pot vedea la rândul meu organele pe care mi le descrie. Dup primele cinci minute, mi-a spus pe ună ton uimit: „Cred c e prima dat în via a mea cândă ă ţ nu descop r nimic nelalocul lui într-un organismă examinat. Vom face imediat o analiz mai detaliată ă a uterului şi a ovarelor tale, dar pân acum î i potă ţ spune c am început cu dreptul”.ă

Mi-a explicat apoi c pentru a ob ine o imagineă ţ mai detaliat , va trebui s foloseasc noulă ă ă echipament de care mi-a vorbit. A încercat s mă ă fac s râd de aspectele mai pu in confortabile,ă ă ţ deturnându-mi tot timpul aten ia de la corpul meu şiţ direc ionând-o c tre monitor.ţ ă

„Iat , acesta este ovarul t u stâng… Totul pare înă ă regul aici. Haide s facem o fotografie, astfel încâtă ă s îl putem examina mai am nun it mai târziu”. Amă ă ţ continuat astfel vreme de circa 20 de minute, timp în care a continuat s m examineze din toateă ă unghiurile posibile, sau cel pu in aşa mi s-a p rutţ ă mie.

Când a terminat, a exclamat: „Nu numai c eştiă s n toas , dar eşti perfect s n toas ! Organele taleă ă ă ă ă ă parc ar fi desprinse dintr-un manual de medicin .ă ă Sunt impecabile”. Dup care a luat fotografiileă f cute şi a scos un manual de medicin , pentru a-miă ă dovedi c are dreptate.ă

„Vezi, acesta este un uter perfect… Acum priveşte fotografiile tale. Organele tale arat exactă aşa cum ar trebui s arate; sunt perfecte din toateă punctele de vedere – ca m rime, ca pozi ie, caă ţ propor ie, ce mai, sunt absolut impecabile… Esteţ remarcabil pentru vârsta ta… Am s - i scriu o fişă ţ ă medical f r niciun simptom. Aş fi fericit s îiă ă ă ă ă transmit diagnosticul şi fotografiile medicului t u.ă Este suficient în aceast direc ie s îi comuniciă ţ ă asistentei mele detaliile, iar ea îl va suna pe medicul t u şi i le va trimite oricând doreşte”.ă

Când m-am întors în salonul de recep ie pentru aţ scrie cecul pentru analiza medical , am r masă ă şocat cât de scump costa aceasta (la urmaă urmelor, nu a fost decât un diagnostic care a durat o jum tate de or , ce-i drept, realizat prin mijloaceă ă tehnice de ultim genera ie). De-abia aşteptam să ţ ă termin odat , ca s ies din biroul acela!ă ă

În timp ce coboram treptele ca s ajung laă ascensor, am verificat cu grij dac m vede cineva,ă ă ă dup care am s rit ultimele trei trepte ca oă ă ştreng rit . Când am ieşit din ascensor şi dină ă cl direa spitalului, frumuse ea oraşului Los Angelesă ţ m-a izbit din nou. La fel ca şi prima dat , eramă plenar conştient de darul nepre uit al vie ii şi mă ţ ţ ă sim eam profund recunosc toare pentru el. Maiţ ă mult, eram topleşit de miracolul uimitor ascuns înă trupul uman, de în elepciunea infinit care ne faceţ ă inimile s bat şi p rul s creasc , de aceaă ă ă ă ă cunoaştere interioar uluitoare care determină ă secre ia exact a cantit ii strict necesare deţ ă ăţ hormoni de care are nevoie organismul, la

momentul potrivit. Aceast putere uimitoare careă r mâne treaz în timp ce noi dormim în timpulă ă nop ii, continuând s lucreze în organismul nostru,ţ ă reprezint o gra ie nesfârşit de care avem parte cuă ţ ă to ii, un mister care nu poate decât s neţ ă copleşeasc şi s ne umple de venera ie.ă ă ţ

În cazul meu, procesul de vindecare s-a petrecut exact aşa cum m-a avertizat cunoaşterea mea interioar – acea parte din mine responsabil pentruă ă crearea tumorii şi care a dizolvat-o la momentul potrivit. În plus, mi s-a permis privilegiul uimitor de a participa în mod conştient la acest proces, înv ând lec ia pe care trebuia s mi-o predeaăţ ţ ă tumoarea.

Ce mai, m sim eam cea mai norocoas persoană ţ ă ă din lume!

11În drum spre cas , am continuat s m simt ca ună ă ă

mânz care sare pe o pajişte. De-abia aşteptam să ajung acas , ca s îl pot suna pe Don, care tocmaiă ă îşi termina seminarul de Masterat în Hawaii. Când am intrat pe uş , m-am repezit imediat la telefon,ă f r s m mai gândesc cât este ora în Hawaii, şiă ă ă ă am sunat imediat la recep ie, întrebând dac cinevaţ ă îl poate chema pe so ul meu din sala de seminar.ţ Culmea, acesta se afla în salonul recep iei, nuţ departe de telefon!

„Bun , Brandon, eşti bine?” Don ştia perfect că ă nu îmi st în fire s îl sun în timpul şedin elor.ă ă ţ

„Da. Tocmai m-am întors de la spital, unde mi s-a spus c sunt atât de s n toas încât aş putea serviă ă ă ă

drept model pentru un manual de medicin !ă Tumoarea a disp rut complet”.ă

Pauz … Don avea nevoie de ceva timp ca să ă digere ceea ce tocmai i-am spus.

Am profitat de moment ca s îi spun întreagaă poveste, când el m-a întrerupt, spunându-mi: „Incredibil! Brandon, eşti uimitoare!”

În acea noapte, vestea s-a r spândit ca fulgerulă printre to i participan ii la seminar, care au aflat nuţ ţ numai c am avut o tumoare, dar şi c aceasta s-aă ă vindecat în numai şase s pt mâni. Când Tony aă ă auzit vestea, i-a spus lui Don pe un ton aparent neutru: „Ştiam eu c o s se descurce. Nu amă ă crezut nicio clip c ar fi o problem real pentruă ă ă ă ea, sincer. S-a petrecut exact lucrul la care m-am aşteptat”.

În cele din urm , m-am bucurat c am luată ă decizia de a Ie spune adev rul numai acelor oameniă despre care ştiam c vor avea certitudinea c mă ă ă voi vindeca. Într-adev r, aceştia mi-au fost cuă adev rat al turi, îndeosebi în acele momente înă ă care am început s m îndoiesc de mine îns mi.ă ă ă

Abia şase luni mai târziu, la urm torul program deă mas- terat, am reuşit s îmi v d colegii instructori,ă ă care s-au gr bit s m felicite şi s m bat peă ă ă ă ă ă spate. În final, ne-am concentrat cu to ii asupraţ seminarului, ascultându-i plini de entuziasm pe ceilal i participan i.ţ ţ

Masteratul este un program incredibil, în care vorbitori aduna i din toate col urile lumii (to i fiindţ ţ ţ lideri în domeniile lor profesionale şi titulari autentici ai titlului de maşter) iau cuvântul şi îşi

împ rt şesc cunoaşterea şi expertiza celorlal i 1000ă ă ţ de participan i. Printre vorbitori s-au num rat deţ ă pild generalul Norman Schwazkopf, dr. Deepakă Chopra, dr. John Gray şi Sir John Templeton, ca să numesc doar câ iva dintre ei.ţ

Mai aveam o jum tate de or pân când dr.ă ă ă Chopra era programat s ia cuvântul. De-abiaă aşteptam s -l ascult. Discursurile lui m inspirauă ă întotdeauna în mod deosebit, cu atât mai mult cu cât obişnuia s vorbeasc extrem de elocventă ă despre vindecarea la nivel celular, pe care o explica dintr-o perspectiv strict ştiin ific .ă ţ ă

Cu siguran , dr. Chopra este cel mai cunoscutţă conferen iar pe tema vindec rii la nivel celular înţ ă lumea modern a vindec rii min ii şi corpului.ă ă ţ Endocrinolog de mare reputa ie, el a adoptat oţ viziune mult mai radical decât a colegilor s i. În locă ă s studieze eşecurile şi simptomele care conduc laă moartea pacien ilor, el a preferat s se focalizezeţ ă exclusiv asupra succesului, consacrându-şi întreaga via studierii supravie uitorilor care au reuşit s seţă ţ ă vindece singuri de diferite boli grave.

Personal, am studiat al turi de Deepak cu ani deă zile înainte de a începe s particip m amândoi laă ă Masterat, f r s am la acea vreme nicio ideeă ă ă despre influen a pe care o va avea mai târziu operaţ lui asupra propriei mele c l torii vindec toare. Nuă ă ă mi-am imaginat niciodat c nenum ratele cazuriă ă ă de oameni care au reuşit s se vindece singuri înă pofida faptului c niciun medic nu le mai d deaă ă speran e aveau s devin un model care s mţ ă ă ă ă inspire atât de mult.

De-a lungul anilor, am citit despre oameni care au reuşit s se vindece într-un timp record de cancer laă creier, la oase, sau de alte boli cu mult mai grave decât cea pe care am avut-o eu. Exist de pild ună ă caz uimitor al unei femei care avea un cancer atât de generalizat încât medicii i-au prescris moartea în urm toarele trei ore şi care s-a trezit a doua ziă diminea a f r nicio urm de cancer în organism.ţ ă ă ă Cunoscând toate aceste cazuri, m-am gândit imediat c dac al ii au reuşit s se vindece, aveamă ă ţ ă şi eu toate şansele s fac acelaşi lucru. Datorită ă acestor exemple mobilizatoare, la care s-au ad ugată şi pacien ii pe care i-am ajutat eu îns mi s seţ ă ă vindece, lucrând cu ei de-a lungul anilor, nu am avut nicio clip vreo îndoial cât de mic a faptului c m-ă ă ă ăaş putea vindeca eu îns mi.ă

Revenind la seminarul nostru, sim eam oţ recunoştin particular fa de acest om şi fa deţă ă ţă ţă opera lui, aşa c de-abia aşteptam s urce pe scenă ă ă şi s ia cuvântul. Chiar atunci, m-a v zut Tony, careă ă mi-a spus:

„Hei, Brandon, ce-ar fi s urci pe scen înainteaă ă lui Deepak? Ai zece minute la dispozi ie… în care leţ po i spune tuturor ce s-a întâmplat şi cum ai reuşitţ s te vindeci. Tu eşti un exemplu viu al lucruriloră despre care urmeaz s discute Deepak, aşa c i-aiă ă ă putea inspira perfect pe restul participan ilor. Înţ acest fel, vor afla cu to ii cum se vor putea vindeca,ţ dac va fi vreodat cazul”, a încheiat el cu ună ă zâmbet binevoitor pe fa .ţă

Auzind ultima lui observa ie, m-am înecat. M şiţ ă vedeam în fa a unei s li pline de oameni şiţ ă

spunându-le: „Face i A, apoi B, C şi D, dup care vţ ă ă ve i vindeca”. De aceea, i-am r spuns pe un tonţ ă blând, dar ferm, încercând s nu îi reduc foarte multă entuziasmul: „Ştii, Tone, nu m simt preg tit s facă ă ă ă acest lucru. Cred c le-aş face mai degrab ună ă deserviciu. Nu le po i spune oamenilor:, Face i A, B,ţ ţ C şi D, şi v ve i vindeca’. Lucrurile nu se petrec înă ţ acest fel. De fapt, nici m car nu m-am vindecat euă singur . Întregul proces de vindecare a fostă executat de inteligen a infinit din interiorul meu.ţ ă Eu am beneficiat doar de binecuvântarea incredibilă care mi-a permis s particip în mod conştient laă aceast experien . De aceea, nu mi s-ar p reaă ţă ă corect s urc pe scen şi s Ie vorbesc oameniloră ă ă despre experien a mea”.ţ

De-abia mi-am terminat fraza, c ni s-au al turată ă al i participan i la seminar, care au început sţ ţ ă comenteze cu entuziasm despre discursul ultimului vorbitor. M-am folosit de acest pretext pentru a p r si grupul înainte de a-i da lui Tony şansa de aă ă reveni la subiectul de dinainte. Energia lui era de obicei atât de mare încât nu de pu ine ori m-aţ convins s fac lucruri pe care de fapt nu doream să ă le fac, iar subiectul despre care îmi ceruse mai devreme s vorbesc mi se p rea cu deosebireă ă sacru. M sim eam extrem de smerit şi deă ţ ă privilegiat de c l toria vindec toare pe careă ă ă ă tocmai o încheiasem. Eram foarte recunosc toareă pentru ghidarea perfect care mi-a fost oferit şi nuă ă doream s pretind în fa a altor oameni c sunt oă ţ ă expert în domeniu şi c de in toate r spunsurileă ă ţ ă pentru astfel de cazuri. Dar cel mai important lucru,

nu doream ca oamenii s cread c vindecarea meaă ă ă s-a produs datorit principiului „mintea prevalează ă în fa a corpului”, întrucât eram pe deplin conştientţ ă c nu mintea mea m-a vindecat. A fost o c l torie aă ă ă descoperirii de sine, a abandon rii, a detaş rii şi aă ă vindec rii cu care mintea mea practic nu a avută nimic de-a face!

De altfel, dac mintea mea ar fi de inut acesteă ţ r spunsuri, ea mi le-ar fi oferit cu mult timp înainte.ă Din p cate, nu le-a de inut, aşa c am fost nevoită ţ ă ă s caut în locuri mult mai profunde ale conştiin eiă ţ mele pentru a afla ceea ce trebuia s ştiu.ă

Cum ai putea explica unui grup format din 1200 de participan i plini de entuziasm aceste lucruri?ţ Cum s le explici oamenilor c în interiorul nostruă ă exist o putere şi o în elepciune interioar care neă ţ ă face inimile s bat , celulele s se multiplice şiă ă ă respira ia s continue inclusiv în timpul somnului,ţ ă sugerându-le apoi c este posibil s intr m înă ă ă contact cu ea şi c putem avea încredere c ea neă ă va ghida c tre descoperirea amintirilor emo ionaleă ţ înmagazinate în celulele noastre?

Cum s le explici apoi ce trebuie s faci dup ceă ă ă i-au fost revelate aceste amintiri? Cum s î iţ ă ţ

prelucrezi în totalitate sentimentele nerezolvate, eliberându-te în final de ele? Cum le-aş fi putut explica faptul c am fost c l uzit în mod spontană ă ă ă de-a lungul întregului proces şi c atunci când m-amă eliberat de blocajul meu emo ional, iertându-i peţ to i cei implica i, în organismul meu a început s seţ ţ ă petreac ceva inexplicabil? C acesta a început să ă ă se regenereze singur, producând spontan şi

automat celule s n toase, f r ca eu s fac ceva înă ă ă ă ă aceast direc ie?ă ţ

Cum le-aş fi putut explica oamenilor c o tumoareă de m rimea unei mingi de baschet poate disp reaă ă de la sine în numai şase s pt mâni dup simplaă ă ă rezolvare a problemei emo ionale care st tea laţ ă baza ei, fiind înmagazinat în interiorul celuleloră sale?

Aşadar, am plecat, având grij s m ascundă ă ă privirilor lui Tony, astfel încât acesta s nu mă ă descopere întâmpl tor înainte ca Chopra s urce peă ă scen . Totuşi, nu pot spune c apelul s u nu m-aă ă ă pus pe gânduri. O parte din mine îmi spunea: „Brandon, aceast tumoare a fost un dar – nu doară pentru tine, ci şi pentru al i oameni care ar puteaţ beneficia în urma descoperirilor tale”. O alt parteă din mine îi r spundea îns primeia: „Da, dar fiecareă ă om trebuie s îşi parcurg singur propria c l torieă ă ă ă vindec toare. Nimeni nu poate face acest lucru înă locul lui, întrucât este o c l torie personal aă ă ă descoperirii de sine, unic şi specific numai lui.ă ă Cine sunt eu ca s urc pe scen şi s le spună ă ă oamenilor ce trebuie s fac ? Ar fi un gest deă ă arogan pur ”.ţă ă

Şi astfel, în mintea mea s-a declanşat un conflict care m-a f cut s oscilez între cele dou extreme, înă ă ă timp ce aşteptam ca Chopra s urce pe scen . Abiaă ă când l-am v zut pe acesta în fa a microfonului, m-ă ţam sim it în siguran şi m-am întors în sala deţ ţă seminar, unde m-am preg tit s îi ascult discursulă ă referitor la vindecarea la nivel celular.

De altfel, l-am auzit de atâtea ori înainte, şi de fiecare dat mi s-a p rut la fel de inspirat. Deă ă aceast dat l-am ascultat îns cu alte urechi. Dintr-ă ă ăodat , nu mi s-a mai p rut o simpl teorie frumoas ,ă ă ă ă un model posibil, ci o afirma ie de facto, care îmiţ era conformat de propria experien . Chopraă ţă st tea pe scen şi prezenta dintr-o perspectivă ă ă ştiin ific exact felul în care a disp rut tumoareaţ ă ă mea, afirmând c amintirile stocate în celuleleă degenerative pot fi scoase la iveal şi neutralizate,ă proces care genereaz producerea unor celule noi,ă s n toase, care le înlocuiesc pe primele.ă ă

Dup o via întreag de studii referitoare laă ţă ă „supravie uitorii” care şi-au învins singuri bolileţ „fatale”, a spus Chopra, el a descoperit c aceştiaă aveau dou lucruri în comun: capacitatea de a intraă în contact cu t cerea fiin ei, adic cu inteligen aă ţ ă ţ infinit dinl untrul lor sau cu în elepciunea careă ă ţ transcende mintea, şi capacitatea de a se elibera de amintirile stocate la nivelul celulelor lor.

Pentru a ilustra ce doreşte s spun , Chopra aă ă prezentat povestea unei femei c reia i s-a f cut ună ă transplant de inim şi de pl mâni şi care aă ă „moştenit” amintirile celulare ale b rbatului care i-aă donat organele. Când s-a trezit în urma opera iei, eaţ a descoperit c are o poft nebun de „Menuggetsă ă ă de pui” şi cartofi pr ji i, deşi aceste produseă ţ alimentare nu i-au pl cut niciodat ! Investiga iileă ă ţ ulterioare au relevat faptul c donatorul organeloră sale (mort într-un accident de motociclet ) fuseseă un mare amator de produse de tip Medonalds, dar îndeosebi de Menuggets şi de cartofi pr ji i.ă ţ

Mai târziu, femeii i-au venit în minte foarte multe amintiri legate de familia şi de iubitele din trecut ale b rbatului respectiv, stocate în celulele inimii şiă pl mânilor s i. Ea s-a întâlnit cu membrii familieiă ă sale şi le-a împ rt şit aceste amintiri, care i-au fostă ă confirmate în toate detaliile. Femeia experimenta literalmente vechile amintiri ale donatorului ei, care continuau s tr iasc în celulele noii sale inimi.ă ă ă

Chopra a explicat foarte elegant c acesteă „amintiri- fantom ” se transmit de la o genera ie laă ţ alta de celule, dup care a afirmat c celulele dină ă diferitele organe ale corpului se regenereaz înă ritmuri diferite. De pild , celulele ficatului au nevoieă de şase s pt mâni pentru a se regenera, în timp ceă ă cele ale pielii au nevoie de numai trei-patru s pt mâni. Când a insistat asupra faptului c noi neă ă ă „schimb m” pielea la fiecare trei sau patruă s pt mâni, mi-am adus aminte de ultima meaă ă excursie în Hawaii, în care m-am bronzat admirabil, bronz care a disp rut îns în numai trei s pt mâni.ă ă ă ă Chopra avea dreptate: mi-am „schimbat” pielea în trei s pt mâni!ă ă

Deepak a continuat afirmând c noi ne schimb mă ă c ptuşeala stomacului în numai patru zile, şi înc şiă ă mai uimitor, c celulele ochilor noştri se schimb înă ă întregime în numai dou zile. Astfel de statistici pură ştiin ifice mi s-au p rut întotdeauna greu de în eles.ţ ă ţ Dac eşti la fel ca mine, probabil c te întrebi cumă ă este posibil ca noi s ne schimb m în totalitateă ă globii oculari în numai dou zile!ă

Mi-am amintit apoi de opera ia recent la ochi peţ ă care a f cut-o mama. Ea s-a internat în spital într-oă

zi de luni şi a efectuat opera ia chirurgical înţ ă aceeaşi zi. I s-a deschis partea frontal a ochiului şi iă s-a inserat o nou lentil , dup care partea frontală ă ă ă i-a fost cusut la loc. În aceeaşi s pt mân , în ziuaă ă ă ă de vineri, ea s-a dus din nou la doctor, care i-a dat jos pansamentul de pe ochi. Ochiul ei s-a vindecat complet şi mama a putut vedea perfect peste numai dou zile. Într-adev r, ea şi-a schimbat completă ă ochii în numai dou zile!ă

Mi-am dat astfel seama c ceea ce spuneaă Chopra nu era doar o teorie ştiin ific , ci o realitateţ ă demonstrabil oricând. Nu încetez s m minuneză ă ă îns nici ast zi cât de uimitoare este inteligen aă ă ţ infinit care ac ioneaz în interiorul corpului nostruă ţ ă şi cât de rapid îşi poate regenera acesta celulele.

Dr. Chopra şi-a continuat discursul punându-şi urm toarea întrebare: „Dac ne putem schimbaă ă celulele ficatului la fiecare şase s pt mâni, cum seă ă explic faptul c dac ne îmboln vim de cancer laă ă ă ă ficat în ianuarie, noi continu m s suferim deă ă aceast boal şi în iunie? Teoretic vorbind, ficatul ară ă fi trebuit s se regenereze singur în acest intervală de timp. Celulele sale ar trebui s fie completă schimbate”. Întreaga audien p rea şocat deţă ă ă aceast întrebare.ă

Chopra a continuat explicând faptul c înă interiorul celulelor noastre sunt stocate vechile noastre amintiri, pe care el le numea „amintiri-fantom ”. Acestea reprezint principala cauz aă ă ă bolilor noastre degenerative. Înainte ca o celulă bolnav s moar , ea îşi transmite memoria noiiă ă ă

celule care se naşte, iar tiparul bolii continu înă acest fel.

EI a comparat corpul uman cu un computer, afirmând c aceast „programare” poate fiă ă întrerupt , moment în care vindecarea devineă posibil . Pentru a întrerupe îns programarea şiă ă pentru a scoate la iveal amintirile celulare, eli-ă berându-te de ele, tu trebuie s intri în contact cuă acea parte din tine care a creat programarea respectiv , respectiv cu inteligen a infinit sau cuă ţ ă în elepciunea corporal . Chopra a sugerat cţ ă ă oamenii care ştiu s intre în contact cuă în elepciunea lor corporal , p trunzând în interiorulţ ă ă „supei cuantice”, simt de regul supravie uitoriiă ţ bolilor grave.

El a mai spus c a observat c aceşti oameniă ă realizeaz acest proces fiecare în felul lui, uniiă spontan, iar al ii printr-o alegere conştient , şi aţ ă sugerat c aceast posibilitate exist în fiecareă ă ă dintre noi, f când parte integrant din mecanicaă ă cuantic a procesului prin care corpul reuşeşte s seă ă vindece singur. Dr. Chopra a confirmat astfel în teorie ceea ce eu am observat prin experien a meaţ direct , dar şi de-a lungul anilor în care am lucrat cuă diferi i oameni.ţ

Când discursul lui Deepak s-a încheiat, m-am gândit s m duc şi s îi spun: „Ştii, şi eu sunt la felă ă ă ca sutele de cazuri pe care le-ai studiat. Am trecut recent printr-un proces similar”. În cele din urm ,ă m-am sim it ruşinat , gândindu-m c omul a v zutţ ă ă ă ă prea multe ca s mai fie interesat de un caz ca ală meu.

Ce nu-mi puteam explica îns era de ce, în urmaă tuturor acestor ani de studii, nu a venit cu un program pas cu pas pe care s -l prezinte oamenilor,ă ajutându-i astfel s se vindece singuri. La urmaă urmelor, este un doctor în medicin şi b nuiesc că ă ă menirea lui este în principal s observe, să ă stabileasc corela ii şi s noteze rezultateleă ţ ă ob inute, prezentându-le astfel oamenilor doveziţ copleşitoare ale faptului c vindecarea la nivelă celular nu este o simpl teorie, ci poate fi dovedită ă şi documentat . Oricum, beneficiul pe care l-a adusă umanit ii prin studiile sale atât de extinse esteăţ incomensurabil.

Când m-am întors de la Masterat, am continuat să fiu obsedat de provocarea pe care mi-a lansat-oă Tony. Dintr-un motiv sau altul, nu puteam sc paă deloc de aceast obsesie. M sim eam incredibil deă ă ţ egoist pentru faptul c le refuzam celorlal i oameniă ă ţ accesul la experien a mea. Îmi d deam seama c leţ ă ă puteam oferi cel pu in nişte „indica ii” referitoare laţ ţ direc ia în care trebuiau s o apuce pentru a seţ ă putea vindeca singuri, chiar dac nu le puteam oferiă o cale b t torit .ă ă ă

La urma urmelor, fiind eu îns mi participant laă ă Masterat şi lider de seminar, în ultimii zece ani am inut destule şedin e particulare în care i-am ajutatţ ţ

pe oameni s se elibereze de diferite problemeă emo ionale nerezolvate. Cunoşteam programareaţ neuro-lingvistic , tehnici de condi ionare neuro-ă ţasociativ , de nutri ie, de kineziologie, de iridologie,ă ţ de hipnoz medical şi numeroase alte forme deă ă terapii alternative, iar în urma numeroşilor ani în

care m-am ocupat cu toat aten ia de pacien ii mei,ă ţ ţ am dobândit o în elepciune intuitiv care mi-a fostţ ă de multe ori de un real folos în şedin ele mele cu ei.ţ Ce anume m re inea în acest caz? De ce ineamă ţ ţ numai pentru mine experien a mea, în condi iile înţ ţ care mi-am consacrat întreaga via serviciului?ţă

Am f cut atunci o introspec ie pentru a afla ceă ţ anume m deranjeaz de fapt şi mi-am pusă ă urm toarea întrebare: „Cum le-aş putea explicaă oamenilor cum s intre în contact cu ceea ceă Chopra numeşte, vidul interior’ sau, supa cuantic ’?ă Nu este suficient s vorbeşti despre această ă inteligen infinit ; ea trebuie experimentatţă ă ă direct”.

Personal, am tr it o experien direct . Acest faptă ţă ă m-a f cut s cred c o astfel de experien nu poateă ă ă ţă fi predat altora şi c nimeni nu o poate tr i decâtă ă ă dac este c l uzit de propriul s u suflet! Cum le-aşă ă ă ă fi putut explica eu acest mister celorlal i oameni, şiţ mai important înc , cum i-aş fi putut ajuta s seă ă conecteze cu partea cea mai profund a fiin ei lor,ă ţ astfel încât s o experimenteze direct? F r să ă ă ă vreau, am început s m întreb când am tr it euă ă ă prima experien spontan a acestei conştiin eţă ă ţ situate în afara timpului şi dac orice om ar puteaă s experimenteze m car un crâmpei din ea într-ună ă moment sau altul al vie ii sale.ţ

Instantaneu, prin minte mi-a trecut o amintire de la o vârst foarte fraged . Aveam şase sau şapteă ă ani şi îmi aminteam c st team întins pe iarb înă ă ă ă fa a casei mele. Mintea mea s-a scufundat atunciţ complet în acel univers particular, alc tuit din iarb ,ă ă

din p mânt şi din insecte. Am examinat fiecare firă de iarb , observându-i segmentele striate, ba chiară şi celulele. Din p mânt ieşea un miros cald şi umed.ă Iarba era ea îns şi foarte parfumat şi am sim ită ă ţ cum m scufund din ce în ce mai adânc în miculă meu regat. Mintea mea, perfect concentrat , s-aă liniştit complet, iar în acel moment de linişte des vârşit mi s-a p rut c timpul s-a oprit în loc.ă ă ă ă M-am trezit scufundat într-un ocean de paceă interioar .ă

Iarba p rea s str luceasc într-o lumin de oă ă ă ă ă frumuse e uluitoare. Totul scânteia şi pulsa de via .ţ ţă Mi s-a p rut c experien a nu a durat decât ună ă ţ moment, când am auzit vocea mamei chemându-m la mas . Din câte mi-am dat seama mai târziu,ă ă trebuie s fi trecut cel pu in o or de când m-amă ţ ă scufundat în acea „stare de vid interior”. Sufletul meu s-a revelat atunci în t cere eului meu inocentă de copil.

Mi-am adus apoi aminte de alte momente din via a mea în care am retr it acest ocean vast deţ ă t cere interioar . Am în eles cu aceast ocazie că ă ţ ă ă sufletul se reveleaz adeseori oamenilor, de multeă ori în momentele cele mai neaşteptate. De pild ,ă mi-am adus aminte de un moment în care m-am dus la un meci de baseball. Eram în New York City, pe stadionul Yankee. Maşinile f ceau cozi deă kilometri în jurul stadionului, încercând s -şiă g seasc locuri de parcare, iar fumul provenit de laă ă evile de eşapament era înec cios. Era o zi de varţ ă ă

fierbinte în Bronx, aşa c mi-a trecut prin minte: „Eă o nebunie! De ce fac asta? Toat aceast agita ieă ă ţ

numai ca s v d un om cu o şapc pe cap careă ă ă loveşte într-o minge!?” „Nu, m-am gândit apoi, nu de-asta am venit pe stadion. Exist ceva specială care se întâmpl la fiecare meci de baseball, cevaă ce nu pot explica”.

Mi-am amintit apoi c am urcat la tribun , printreă ă miile de copii care alergau încolo şi încoace, printre scaunele pe care erau v rsate floricele de porumb şiă sub care erau lipite gume de mestecat, printre cutiile vechi de bere aruncate pe jos. Un puşti de la etajul superior a v rsat nişte bere chiar pe tipul deă lâng mine. Puştiului i se p rea amuzant, dară ă b rbatul de lâng mine f cea spume la gur …ă ă ă ă

Când jocul a început, mul imea a f cut linişte şiţ ă ne-am ridicat cu to ii ca s cânt m Imnul Na ional.ţ ă ă ţ Un tip de la cap tul rândului pe care st team şi-aă ă ieşit rapid din aceast stare de spirit solemn . Eraă ă beat şi a început s strige obscenit i la echipaă ăţ advers , aruncând cu floricele de porumb. Un altă tip, situat cu dou rânduri mai jos, s-a enervat şi aă început s strige la primul, pentru a-l convinge să ă tac din gur . Şi astfel a început show-ul… Iară ă meciul nici m car nu începuse!ă

M-am întrebat din nou ce caut aici, suportând acest spectacol degradant într-o zi atât de fierbinte. Din nou, cunoaşterea interioar mi-a reamintit c laă ă astfel de evenimente se petrece ceva special, ca un fel de magie, şi c trebuia s r mân.ă ă ă

Într-adev r, momentul special a venit.ă Arunc torul a aruncat mingea. Totul p rea s seă ă ă deruleze cu încetinitorul. În timp ce mingea se apropia de prinz tor, mul imea a t cut ca prină ţ ă

farmec. Prinz torul era perfect concentrat, gata să ă loveasc mingea. Când a lovit-o, întregul stadion aă respirat la unison. Toate min ile şi toate privirileţ erau concentrate asupra mingii… şi timpul a p rută s se opreasc în loc.ă ă

Şi atunci – POC! Bâta a lovit mingea. Întreaga mul ime a explodat într-un extaz generalizat. Deţ pretutindeni se auzeau strig te de bucurie, râsete şiă ipete… într-adev r, era magie curat !ţ ă ă

Era un simplu moment dintr-un joc sportiv oarecare. Şi totuşi, cât magie con inea… Eraă ţ aceast magie provocat de acea lovitur a mingiiă ă ă cu bâta? Nu cred. Ce anume f cea atunci ca acestă moment s fie atât de special?ă

Am rev zut întreaga scen de mai multe ori înă ă mintea mea, încetinind la maxim mişcarea. Aşadar, mingea se apropie… totul pare c încremeneşte…ă min ile oamenilor se opresc complet, şi în acel vid alţ t cerii absolute sufletul iese la iveal , ca un oceană ă imens care se reveleaz pe sine… ca o prezenă ţă nesfârşit … ca o m re ie ce nu poate fi explicat …ă ă ţ ă dup care poc! Mingea este lovit . În acea clipă ă ă minuscul de dinainte s-a produs o mare revela ie.ă ţ Întreaga mul ime a devenit o singur inim şi oţ ă ă singur respira ie. Pentru o clip , ne-am scufundată ţ ă cu to ii în acelaşi „vid”, iar adev rul ni s-a revelat laţ ă unison.

Nu-i de mirare c oamenii iubesc atât de multă evenimentele sportive. Nu exist om care s nu fiă ă fost m car o dat la un meci de cricket sau deă ă fotbal şi care s nu fi tr it experien a în care timpulă ă ţ se opreşte în loc şi în care mul imea îşi ine laţ ţ

unison respira ia, moment în care o energieţ inexplicabil iese la suprafa , f când s i se ridiceă ţă ă ă ţ p rul pe cap. Personal, eu cred c – f r s ştie –ă ă ă ă ă acesta este momentul magic pe care îl aşteapt înă secret to i participan ii la astfel de evenimenteţ ţ sportive. Ei ştiu c momentul nu va dura decât oă singur clip , dar consider c merit s suporte totă ă ă ă ă ă restul meciului de dragul acestui moment.

Prin minte mi-a trecut apoi o alt experien , ceaă ţă a primei mele nop i din luna de miere petrecutţ ă împreun cu Don. Ne-am cump rat bilete pentruă ă baletul Romeo şi Julieta, spectacol care se juca la Metropolitan Opera House şi în care juca Rudolf Nureyev. La acea vreme Nureyev era deja o legendă vie şi se afla la apogeul carierei sale.

În timpul spectacolului, s-a produs din nou un moment în care timpul a p rut s se opreasc în loc.ă ă ă Era ca şi cum Nureyev ar fi p truns în profunzimileă ultime ale sufletului s u, în esen a pur a geniului.ă ţ ă S-a în l at în aer, cu picioarele larg desf cute, şiă ţ ă pentru o clip ni s-a p rut c va continua s seă ă ă ă înal e la nesfârşit, ca şi cum ar fi plutit, sfidândţ legea gravita iei. Din nou, întregul public şi-a inutţ ţ respira ia la unison, ca şi cum în piepturile noastreţ ar fi b tut o singur inim .ă ă ă

Prin mul ime a trecut un fream t de bucurie pur .ţ ă ă Era ca şi cum, în momentul în care Nureyev a intrat în contact cu geniul lui interior, fiecare membru al publicului şi-a recunoscut instantaneu propriul sine. M re ia interioar a fiec ruia dintre cei de fa aă ţ ă ă ţă ieşit la suprafa . Ne-am v zut atunci cu to ii sineleţă ă ţ reflectat în oglinda lui Nureyev. Deşi imposibil de

explicat, evenimentul a fost incontestabil, fiind sim it de to i cei prezen i. Întreaga mul ime şi-aţ ţ ţ ţ recunoscut la unison Sinele.

Când Nureyev s-a întors pe scen pentru a faceă plec ciunea de rigoare, întreaga sal a explodat înă ă aplauze. Pe fe ele multor spectatori, lacrimileţ curgeau şiroaie. Sim eam cu to ii c nu îi putemţ ţ ă mul umi îndeajuns acestui om minunat. L-amţ chemat la scen deschis timp de 43 de minute,ă ă într-o rev rsare uriaş de ova ii şi de aplauze. Îmiă ă ţ amintesc perfect acest lucru deoarece din acest motiv eu şi Don am pierdut rezervarea pe care o f cuser m la restaurant! Mâinile îmi erau vinete,ă ă dar nu m puteam opri din aplaudat. M sim eamă ă ţ incredibil de recunosc toare acestui om pentruă contactul s u cu sufletul lui, dar mai ales pentru că ă mi-a permis s intru în contact cu propriul meuă geniu şi s îmi amintesc de sinele meu.ă

Nu i s-a întâmplat niciodat ca la sfârşitul unuiţ ă concert excep ional sau al unui spectacol de teatruţ s te identifici complet cu frumuse ea performan eiă ţ ţ artistice, uitând în totalitate de egoul t u? Nu ai tr ită ă niciodat aceast experien în mijlocul naturii? Nuă ă ţă i s-a întâmplat s te afli pe un vârf de munte, cuţ ă

respira ia t iat în fa a unei frumuse i atât de mariţ ă ă ţ ţ încât s ui i complet de sine? Nu ai tr it niciodată ţ ă ă experien a unui apus de soare pe malul m rii, înţ ă care timpul a p rut s se opreasc în loc? Nu aiă ă ă sim it c î i ieşi complet din minte atunci cândţ ă ţ aluneci pe schiuri, devenind una cu muntele şi cu mişcarea care p rea c ştie de la sine ce are deă ă f cut în continuare?ă

Personal, nu cred c exist om care s nu fi tr ită ă ă ă astfel de experien e într-un moment sau altul alţ vie ii sale. Poate c ai tr it aceast experien înţ ă ă ă ţă timp ce dansai, fiind atât de captivat de ritm încât ai constatat c mintea nu î i mai di- rec ioneaz paşii,ă ţ ţ ă ca şi cum aceştia ar fi prins o via a lor.ţă

Mi-am dat astfel seama cu aceast ocazie c înă ă via a mea au existat foarte multe momente în careţ m-am scufundat spontan în „Sursa” mea. Şi totuşi, provocarea r mânea: cum puteam s îi înv peă ă ăţ ceilal i oameni s tr iasc în mod conştient o astfelţ ă ă ă de experien ?ţă

Sufletul îşi alege anumite momente în care îşi reveleaz dimensiunea nem rginit , dar cum putemă ă ă intra în contact cu el atunci când dorim, şi cum i-aş putea ajuta eu pe oameni s sus in această ţ ă ă experien o perioad suficient de lung de timpţă ă ă pentru a-şi putea declanşa procesul de vindecare? Cum pot fi oamenii ajuta i s experimenteze directţ ă aceast nem rginire, aceast stare de pace,ă ă ă aceast iubire etern ? Cum pot fi ei ajuta i să ă ţ ă descopere singuri c aceasta a fost dintotdeauna şiă va r mâne de-a pururi realitatea sinelui lor,ă identitatea lor real , esen a lor, nucleul central ală ţ fiin ei lor? Cum le-aş putea explica eu c acest sineţ ă „real” nu se reveleaz decât atunci când minteaă gânditoare tace?

Cum s -i aju i pe oameni s în eleag c nuă ţ ă ţ ă ă trebuie s caute ajutor în alt parte, în exteriorulă ă lor? C aceast putere, aceast conştiin , această ă ă ţă ă prezen plin de iubire, aceast unitate înţă ă ă multiplicitate, t cut şi atât de plenar conştient deă ă ă

sine – reprezint adev rata lor natur ? Cum i-aşă ă ă putea ajuta eu s îşi descopere aceast esen peă ă ţă care numai ei şi-o pot descoperi şi pe care nu o pot experimenta decât personal?

Eu ştiam foarte bine c aceast experien nuă ă ţă poate fi descris în cuvinte, c în cel mai bun caz,ă ă cuvintele nu pot decât s fac trimitere la ea, s oă ă ă indice, dar c experien a propriu-zis nu poate fiă ţ ă tr it decât direct, prin revelarea acestei m re iiă ă ă ţ interioare.

M-am gândit apoi: „Nu exist om care s nu fiă ă tr it revela ia unui crâmpei din acest adev r m cară ţ ă ă o dat în via a sa. Acest lucru este absolut sigur”.ă ţ F r nici cea mai mic îndoial , mintea sa s-a oprită ă ă ă de tot la un moment dat din via a sa. De pild , eraţ ă imposibil s îi priveşti pe Torvill şi Dean patinând peă Bolero de Ravel în drumul lor c tre aurul olimpică f r s tr ieşti un moment de t cere interioar , deă ă ă ă ă ă uimire absolut , şi f r s sesizezi geniul interior ală ă ă ă celor doi, într-o stare de deschidere care s î iă ţ reveleze propria m re ie l untric .ă ţ ă ă

Poate c l-ai auzit pe Winston Churchill afirmândă cu atâta pasiune: „Ne vom lupta cu ei pe plaje…”, sau pe John F. Kennedy proclamând: „Nu te întreba ce poate face ara pentru tine, ci ce po i face tuţ ţ pentru ar ”, ori pe Martin Luther King exclamând:ţ ă „Eu am un vis…”, sau pe Neil Armstrong transmi ând de pe Lun : „Este un pas mic pentruţ ă om, dar un pas mare pentru umanitate”. În astfel de momente adev rul se reveleaz pe sine şi te ajută ă ă întotdeauna s î i descoperi propriul adev r interior.ă ţ ă

Adeseori, atunci când cineva intr în contact cuă geniul s u interior, cu adev rul lui l untric, el simteă ă ă un „da” interior. Este Adev rul care se recunoaşteă pe sine. Cum poate fi recunoscut îns acest Adev ră ă atunci când doreşti?

Mi-am propus s renun pentru o vreme laă ţ oferirea de consultan terapeutic . Sim eam c nuţă ă ţ ă îi voi mai putea sluji pe oameni pe nivelul cel mai profund pân când nu voi descoperi cum s îi ajută ă s tr iasc experien a sus inut a sinelui lor real.ă ă ă ţ ţ ă Ştiam foarte bine c bolile nu pot fi vindecate înă totalitate şi cu uşurin decât atunci cândţă problemele emo ionale sunt rezolvate pe acest nivelţ foarte profund – respectiv pe nivelul sufletului sau al conştiin ei de sine. Numai pe acest nivel se poateţ naşte adev rata libertate emo ional şi fizic ,ă ţ ă ă singura care poate conduce la vindecare.

C l toria mea a fost de natur spiritual . A fost oă ă ă ă c l torie a eliber rii. Consecin a ei a fost însă ă ă ţ ă vindecarea mea la nivel celular. Ştiam perfect acest lucru, dar nu le puteam explica oamenilor puterea inexplicabil a sufletului lor, întrucât aceasta nuă poate fi atins sau testat .ă ă

De aceea, am continuat s m rog, cerând s fiuă ă ă c l uzit astfel încât s g sesc o cale prin care s îiă ă ă ă ă ă pot ajuta şi pe ceilal i oameni s tr iasc experien aţ ă ă ă ţ pe care am tr it-o eu. Doream s îi ajut s seă ă ă vindece pe toate nivelele, nu doar pe cel fizic, ci şi pe cel emo ional şi spiritual.ţ

Necunoscând r spunsurile pe care le c utam, mi-ă ăam propus s îmi continui propria c l torieă ă ă spiritual , cerând s fiu ajutat s îi înv pe oameniă ă ă ă ăţ

cum s aib acces la Sursa lor. Am pornit din startă ă de la premisa c voi primi acest r spuns, dac îmiă ă ă era într-adev r dat s îi ajut în continuare pe ceilal iă ă ţ oameni.

Câteva luni mai târziu, pe când m aşteptam maiă pu in, r spunsul mi-a fost revelat. Am tr it atunci oţ ă ă experien direct a Sursei, atât de plenar încâtţă ă ă de-atunci amintirea ei nu m-a mai p r sit nicioă ă clip . De atunci, Sursa a continuat s r mână ă ă ă prezent în via a mea, ca un fundal permanent ală ţ acesteia.

12Participam atunci la un curs inut de oţ

instructoare spiritual . În timpul unei şedin e deă ţ întreb ri şi r spunsuri, un cursant din sal a pusă ă ă urm toarea întrebare: „Ce trebuie s fac dac simtă ă ă o emo ie foarte intens ? Cum îmi pot g si paceaţ ă ă interioar în aceste condi ii?”ă ţ

Instructoarea i-a r spuns: „Nu te mişca.ă Scufund -te în totalitate în emo ia ta şi fii conştientă ţ de ea. Întâmpin-o cu bucurie. Dac este o emo ieă ţ negativ , nu fugi de ea. Nu alerga la frigider pentruă a mânca ceva, astfel încât s o acoperi prină senza iile tale fizice. Nu da drumul la televizorţ pentru a- i distra mintea şi a o face s uite de ea.ţ ă Nu- i suna la telefon prietenii pentru a-i dispersaţ energia vorbind despre ea. Pur şi simplu, opreşte-te şi simte-o. Accept-o în momentul prezent. Dac nuă vei încerca s fugi sau s ui i de ea, ori înc şi maiă ă ţ ă r u, s i-o pasezi altcuiva, vei descoperi chiar înă ă esen a ei starea de pace interioar . De aceea, dacţ ă ă

sim i o emo ie puternic , las-o s se manifeste şiţ ţ ă ă conştientizeaz-o. NU TE MIŞCA. Accept-o”.

Îmi amintesc c m-am gândit atunci: „Ce ideeă radical ”. Toate c r ile de autoperfec ionare neă ă ţ ţ înva s ne schimb m gândurile negative,ţă ă ă înlocuindu-le cu gânduri pozitive. Dac nu le putemă schimba, autorii respectivi ne spun s facem ceva laă nivel fiziologic, astfel încât s evit m durerea. Chiară ă şi medicii prescriu medicamente pentru domolirea emo iilor foarte intense. To i aceşti profesionişti neţ ţ înva s facem tot ce ne st în puteri pentru a nuţă ă ă permite adev ratelor noastre emo ii s ias laă ţ ă ă suprafa a conştiin ei. Instructoarea noastr neţ ţ ă spunea îns cu totul altceva: „Nu te mişca. Fiiă prezent”. Ce idee revolu ionar !ţ ă

M-am întrebat atunci: „Şi dac are dreptate? Ceă s-ar întâmpla dac , în loc s -mi, reformulez’ă ă emo iile, le-aş accepta pur şi simplu cu senin tate,ţ ă l sându-m s le simt plenar? M . Întreb dac aşă ă ă ă ă descoperi într-adev r starea de pace de care neă vorbeşte instructoarea chiar în centrul emo iilorţ respective”.

M-am decis s încerc. La urma urmelor, ce aveamă de pierdut? De fapt, întotdeauna am mers pe aceast cale: nu am putut niciodat s accept sauă ă ă s resping ceea ce spunea altcineva pân când nuă ă treceam personal prin experien a direct a celorţ ă afirmate de el.

Ştiam c am o problem emo ional veche, peă ă ţ ă care trebuia la un moment dat s încerc s o rezolv.ă ă Sim eam tot timpul dorin a de a-i ajuta pe ceilal iţ ţ ţ oameni şi de a le sluji cu orice pre , chiar dacţ ă

aveam apoi eu îns mi probleme de s n tate. Pur şiă ă ă simplu, nu ştiam s spun „nu”. De aceea, m-amă gândit c aceasta era oportunitatea perfect pentruă ă a investiga mai îndeaproape cauza acestui tip de comportament.

Don urma s plece din nou de acas , pentru aă ă ine seminarii într-o alt localitate timp de cinci zile.ţ ă

M-am gândit c aceast perioad este ideal pentruă ă ă ă a verifica teoria instructoarei mele. Înainte ca Don s plece, i-am spus c în lipsa lui voi încerca ună ă experiment: mi-am propus s m retrag timp deă ă cinci zile în izolare şi în loc s aplic alte tehnici peă care Ie cunoşteam, inten ionam s aplic metodaţ ă sugerat de instructoarea mea – s m scufund înă ă ă inima emo iei pe care o sim eam şi s descop r ceţ ţ ă ă se ascunde acolo.

I-am explicat lui Don c instructoarea ne-aă recomandat s nu fugim de emo ie, s nu vorbimă ţ ă despre ea şi s nu o evit m privind la televizor,ă ă consumând alimente sau apelând la alte mijloace. Dimpotriv , trebuie s ne scufund m în ea şi s oă ă ă ă privim în fa . Nu ştiam ce urma s se întâmple înţă ă continuare, dar doream s încerc aceast tehnic .ă ă ă

De aceea, l-am rugat pe Don s nu m sune înă ă acest interval de timp, întrucât nu doream s fiuă distras de la concentrarea mea. De altfel, maiă participasem şi alt dat (şi eu şi el) la diferiteă ă retrageri spirituale în care se practica metoda t cerii, aşa c acest lucru nu era ceva nou pentruă ă Don. Pe scurt, acesta mi-a promis s m ajute şi să ă ă nu-mi telefoneze.

La plecare, so ul meu mi-a spus: „îmi va fi dor deţ tine. Îmi plac atât de mult telefoanele tale nocturne. Îmi vor lipsi cu siguran . Ştii, Brandon, întotdeaunaţă le spun cursan ilor de la seminarele mele: Când plecţ de acas pentru un week-end, nu ştiu niciodat laă ă cine m voi întoarce!’ Practic, tu nu î i înceteziă ţ niciodat creşterea interioar ”.ă ă

I-am r spuns cu blânde e: „Ce-i drept, nimeni nuă ţ poate spune c ne plictisim pe aici”.ă

„Nu, nicio şans !”ăMi-a urat noroc, şi mi-am dat seama c în sineaă

lui îmi admira perseveren a. În timp ce ieşea pe uş ,ţ ă l-am s rutat în semn de r mas bun, dar nu mi s-aă ă p rut una din desp r irile noastre obişnuite, atât deă ă ţ romantice de obicei. Mi s-a p rut mai degrab un felă ă de adio trist, ca şi cum ar fi plecat într-o c l torieă ă lung peste ocean, l sându-m p r sit pe o insul ,ă ă ă ă ă ă ă izolat şi incapabil s mai iau leg tura cu el.ă ă ă ă

„Ce prostie! Mi-am spus în sinea mea, încercând s alung acel sentiment. În timp ce închideam uşa,ă am sim it un nod în stomac, ca un fel de grea .ţ ţă Semnul p rea s m avertizeze c se va întâmplaă ă ă ă ceva important! M-au trecut fiorii.

Am încercat s alung dină nou sentimentul, îndreptându-m c tre balcon, ca s -i fac semn cuă ă ă mâna, ca de obicei. Când maşina lui s-a îndep rtat,ă m-am întors în sufragerie, criticându-m singur :ă ă „Eşti ridicol , Brandon! În fond, nu a plecat decâtă pentru cinci zile… Revino- i!”ţ

Am încercat s m adun şi m-am îndreptat c treă ă ă buc t rie ca s -mi fac o salat pentru prânz. În timpă ă ă ă ce o preg team, îmi d deam seama c o parte aă ă ă

fiin ei mele încerca s m in ocupat ,ţ ă ă ţ ă ă distr gându-mi astfel aten ia de la presim ireaă ţ ţ sumbr pe care o aveam. Am continuat s tai salataă ă şi legumele, sim ind cum în regiunea stomacului miţ se amplific senza ia de team . Salata nu mi-aă ţ ă satisf cut deloc papilele gustative, f cându-m să ă ă ă m agit şi mai tare.ă

În timpul prânzului, m-am gândit c ar trebui să ă m preg tesc în vederea „marelui experiment”ă ă f cându-mi cur enie prin cas , având grij ca toateă ăţ ă ă rufele s fie sp late şi toate facturile pl tite. O parteă ă ă a fiin ei mele ştia c aceasta nu este decât o tacticţ ă ă de evitare, pentru a prelungi astfel perioada de timp de dinainte de marea confruntare cu sentimentele mele, dar o alt parte considera c este mai bine,ă ă aşa, s am grij ca nimic s nu-mi distrag aten iaă ă ă ă ţ în perioada care va urma.

Am început aşadar s îmi fac ordine prin cas , să ă ă dau câteva telefoane urgente prin care s -miă avertizez fiica şi prietenii c nu doresc s fiuă ă deranjat în urm toarele cinci zile, dup care amă ă ă schimbat mesajul de pe robotul telefonului: „Bun !ă Ai sunat la Don şi Brandon. Don va lipsi în urm toarele cinci zile, iar eu m izolez într-oă ă perioad de retragere. De aceea, nu te vom puteaă suna înapoi decât luni. De-abia aştept m s vorbimă ă cu tine. Te rug m s laşi un mesaj dup semnalulă ă ă sonor”.

Mesajul mi s-a p rut mie îns mi extrem deă ă categoric, ca şi cum mi-aş fi t iat orice posibilitateă de comunicare cu lumea exterioar . Am vrut apoi să ă dau volumul telefonului la minim, dar ceva din

interiorul meu m-a împiedicat. M-am gândit: „Chiar dac nu le voi putea vorbi, vreau cel pu in s le audă ţ ă vocile”.

Auzindu-mi propriul gând, m-am amuzat eu îns mi de dramatismul lui. Mi-am adus aminte câtă de mult îmi pl ceau aceste retrageri în trecut şi amă încercat s m conving singur c nici aceasta nuă ă ă ă va diferi cu nimic de cele de dinainte. Corpul meu nu p rea îns s dea crezare cuvintelor mele. Mă ă ă ă sim eam de parc mintea mea ar fi încercat s mţ ă ă ă induc în eroare, dar eu nu o credeam.ă

Nemaiavând altceva de f cut, am devenit din ceă în ce mai conştient de sentimentul de teamă ă profund care se acumula în interiorul meu. Amă coborât din nou în sufragerie şi m-am decis să încep. Sosise timpul s îmi privesc în fa problemaă ţă emo ional . M-am aşezat aşadar pe fotoliul meuţ ă mare, moale, tapi at în culoarea piersicii, şi m-amţ gândit: „Şi acum, ce trebuie s fac?”ă

În timp ce st team şi reflectam, am devenită conştient de faptul c o for interioar mă ă ţă ă ă determina s le aduc servicii tuturor celor careă intrau în via a mea. Eram dispus s îi ajut pe ceiţ ă ă care apelau la mine la orice or din zi şi din noapte,ă uitând complet de nevoile mele. Acest lucru m-a f cut nu o dat s „m ard”, adic s m epuizez înă ă ă ă ă ă ă totalitate lucrând s pt mâni la rând, uneori zi şiă ă noapte, pentru a-i ajut pe ceilal i.ă ţ

De altfel, acestea erau momentele în care mă sim eam cel mai bine – atunci când puteam s ajutţ ă pe cineva. În timpul seminarelor inute de Tony nuţ obişnuiam s dorm decât câteva ore pe noapte,ă

dând tot ce era mai bun în mine. Aceast nevoie deă a-mi ajuta semenii nu era un lucru urât, dar dep şise de mult toate limitele, devenind o nevoieă obsesiv şi nes n toas pentru mine. Mi se p reaă ă ă ă ă c întreaga mea identitate este asociat cu serviciulă ă altruist.

Mi-am adus aminte de un incident care mi-a confirmat o dat în plus profunzimea acestei tr iri.ă ă Cu doi ani în urm , dup ce m bucurasem de 12ă ă ă ani la rând de o s n tate perfect , corpul meu mi-aă ă ă transmis un semnal de alarm de genul: „Trezeşte-ăte, sau…”. Incidentul s-a produs dup un seminar deă 14 zile inut de Tony, în timpul c ruia mi-am asumatţ ă atât de multe sarcini încât nu am putut dormi mai mult de 2-3 ore pe noapte. Au existat chiar nop i înţ care m-am limitat s fac un duş, s îmi schimbă ă hainele şi s m întorc la munc .ă ă ă

La sfârşitul seminarului m-am sim it plenarţ împlinit din punct de vedere emo ional şi spiritual.ă ţ Am avut atunci convingerea c eforturile mele auă fost pe deplin justificate, contribuind din plin la schimbarea în bine a vie ilor participan ilor. Darţ ţ corpul meu sim ea cu totul altceva: „Destul!!” – mi-ţa spus el. M-am îmboln vit atunci de o pneumonieă sever , care m-a inut la pat zile la rând.ă ţ

To i terapeu ii pe care i-am consultat mi-au spusţ ţ exact acelaşi lucru: „Brandon, tu ai reprimat epuizarea acumulat în celulele tale. De dataă aceasta va trebui s aştep i, s te odihneşti şi s teă ţ ă ă refaci, dac doreşti s te vindeci. Cum vrei s îi aju iă ă ă ţ pe ceilal i dac nu eşti în stare s te aju i mai întâiţ ă ă ţ

pe tine îns i? Dac nu te vei opri singur , corpulăţ ă ă t u o va face în locul t u!”ă ă

Am ascultat sfaturile lor şi am ajuns la concluzia c nu îmi pot permite s nu in cont de ele. Deă ă ţ aceea, încetul cu încetul, de-a lungul urm torilor doiă ani, am început s înv cum s am mai mult grijă ăţ ă ă ă de mine şi cum s îmi creez o via mai echilibrat .ă ţă ă Nu mi-a fost deloc uşor, c ci de ’ fiecare dat cândă ă îmi luam o vacan numai pentru mine, m sim eamţă ă ţ ruşinat şi vinovat , ca şi cum aş fi greşit cu ceva.ă ă

Cu siguran , serviciul a devenit pentru mine oţă nevoie, o dependen şi o obsesie. Întreaga meaţă identitate era asociat cu imaginea nobil şiă ă altruist pe care o aveam despre mine. De aceea, înă timp ce st team în fotoliul meu de culoarea piersicii,ă am în eles c nu m aflu acolo numai pentru aţ ă ă încerca s -mi rezolv o veche problem emo ional ,ă ă ţ ă ci trebuia s m confrunt cu una dintre cele maiă ă mari provoc ri ale vie ii mele: examinarea proprieiă ţ mele identit i. Ceea ce trebuia s descop r eraăţ ă ă impulsul care m mâna de la spate, şi mai ales ceă anume se ascundea în esen a lui.ţ

Procesul nu mi se p rea deloc minor. Dimpotriv !ă ă Am continuat s aştept aşadar, inocent şi deschis ,ă ă ă f r s ştiu de unde s încep. M sim eam foarteă ă ă ă ă ţ singur . Nu aveam un maestru care s îmi indiceă ă calea şi care s m ajute de-a lungul ei. So ul meuă ă ţ nu era de fa , ca s m in de mân . Eram înţă ă ă ţ ă ă totalitate pe cont propriu. Am f cut un leg mânt înă ă t cere, promi ându-mi s nu m las distras deă ţ ă ă ă nimic de la acest proiect, s nu dau şi s nu r spundă ă ă la niciun telefon. Nu aveam de gând s îmi maiă

tolerez aceast dependen , cel pu in timp de cinciă ţă ţ zile. Mi-am propus s fac exact ceea ce m-a înv ată ăţ instructoarea mea: „Priveşte- i în fa emo ia. Nu teţ ţă ţ mişca. Intâmpin-o cu bucurie”.

Aşadar, m-am aşezat mai bine în fotoliu. După circa cinci minute am început s transpir. Inima aă început s -mi bat cu putere la gândul c nu voiă ă ă mai r spunde la niciun telefon; dac cineva aveaă ă nevoie de mine?! Mi-am amintit instantaneu de to iţ oamenii din via a mea care ar fi putut avea nevoieţ de mine. Pentru a-mi calma mintea, m-am decis să încep marele experiment cu o medita ie.ţ

Nu mi-a fost îns deloc uşor, c ci medita ia m-aă ă ţ f cut s îmi privesc şi mai direct teama în fa . F ră ă ţă ă ă s vreau, mi-am pus întrebarea: „Dac nu fac niciună ă serviciu nim nui, atunci cine sunt eu?”ă

Am sim it o fric intens c dac nu voi mai aveaţ ă ă ă ă pe nimeni c ruia s îi fac un serviciu, voi r mâneă ă ă absolut singur . De acea, m-am decis s privesc înă ă fa aceast fric , s nu o evit, ci s m las înţă ă ă ă ă ă totalitate p truns de ea, oricât de tare m-ară ă copleşi. Pe scurt, m-am decis s nu m mişc şi să ă ă îmi întâmpin frica cu toat deschiderea.ă

Am r mas astfel strângând bra ele fotoliului şiă ţ conştientizând întreaga energie a fricii. Mâinile îmi transpirau abundent şi sim eam cum sudoarea miţ se prelinge pe corp. Pe m sur ce m l samă ă ă ă copleşit de senza ia de team , am sim it cum mă ţ ă ţ ă scufund în interiorul meu, într-un fel de singur tate,ă atât de adânc încât parc emana din întreagaă ă camer , din scaune şi din pere i. Parc toateă ţ ă moleculele camerei vibrau la unison cu această

singur tate. Practic, nu aveam unde s m ascundă ă ă de ea. Mi-am respectat îns leg mântul şi nu m-amă ă mişcat din loc. Dimpotriv , am întâmpinat această ă singur tate cu bra ele deschise, am conştientizat-oă ţ complet şi m-am l sat purtat în îns şi inima ei. Nuă ă ă am mai experimentat niciodat pân atunci oă ă singur tate atât de profund . De aceea, nu mi-amă ă imaginat nicio clip cât de dureroas poate fiă ă aceast experien . Şi totuşi, nu m-am mişcat dină ţă loc!

Dup o vreme, am început s m scufund dină ă ă aceast singur tate într-un alt strat al emo iei, încă ă ţ ă şi mai profund. Am sim it astfel o disperare cum nuţ mi-aş fi imaginat vreodat c este posibil s simt.ă ă ă Am tr it senza ia c : „Dac nu mai am pe cine să ţ ă ă ă ajut, ce rost mai are s tr iesc? De ce s mai îmiă ă ă dau osteneala?”

Mi-am dorit atunci s renun la toate şi s mor.ă ţ ă Nu am tr it niciodat în via o durere atât deă ă ţă copleşitoare, dublat de o asemenea neajutorare şiă lips de speran . La fel ca în cazul de dinainte,ă ţă disperarea exista pretutindeni şi nu m puteamă ascunde de ea.

Tocmai când mi se p rea c aceast disperare mă ă ă ă va sufoca de tot, am sim it c m scufund într-unţ ă ă strat înc şi mai profund al emo iei. Practic, mă ţ ă sim eam pe marginea unui abis f r fund, a uneiţ ă ă g uri negre în care nu exista absolut nimic. Mi-amă sim it corpul sc ldat într-o transpira ie rece şi inimaţ ă ţ cuprins de teroare. M-am gândit c dac o s intruă ă ă ă în acea gaur neagr , am s mor.ă ă ă

Am încremenit. Dintr-o dat , am devenit rigid şiă ă am – început s opun rezisten . Nu mai doream să ţă ă continui, orice ar fi spus instructoarea mea. Nu doream s intru în acea hrub care m-ar fi anihilat.ă ă Am r mas astfel, încremenit pe margineaă ă pr pastiei, convins c dincolo de ea nu se ascundeă ă ă decât moartea – sau cel pu in moartea aceleiţ Brandon pe care o cunosc.

Teroarea pe care o sim eam era copleşitoare.ţ Lacrimile îmi curgeau abundent pe obraji şi strângeam puternic bra ele fotoliului. Pur şi simpluţ nu eram dispus s m confrunt cu ceea ce seă ă ă ascundea în acel vid de nep truns.ă

Dup o vreme, aceast teroare intens m-aă ă ă epuizat. Şi totuşi, am continuat s nu m mişcă ă (conform leg mântului f cut). Pe de alt parte,ă ă ă eram incapabil s m arunc în pr pastia f r fund.ă ă ă ă ă ă Practic, nu mai ştiam ce s fac!ă

Şi astfel, a trecut timpul. În cele din urm , înă mintea mea a ap rut întrebarea: „Ce s-ar întâmplaă dac nu aş mai putea p r si niciodat acest loc,ă ă ă ă dac aş fi blocat pentru totdeauna în el?” În acelă ă moment s-a întâmplat ceva: voin a mea a cedat şiţ eu m-am abandonat în totalitate. M-am aruncat în pr pastie… Am sim it c m pr buşesc şi amă ţ ă ă ă continuat astfel s cad la nesfârşit, f r s simt niciă ă ă ă cel mai mic obstacol. În tot acest timp, conştiin aţ mea a continuat s se dilate şi m-a cuprins o paceă indescriptibil .ă

De data aceasta, întreaga camer vibra la unisonă cu aceast frecven a p cii. Pacea emana deă ţă ă pretutindeni, fiind dublat de o mare iubire. Eraă

acea iubire care reprezint îns şi sursa vie ii, ună ă ţ dans al moleculelor şi al spa iilor dintre acestea.ţ

Tot ce exista în camer p rea s vibreze la unisonă ă ă cu aceast pace str lucitoare. Simultan, aveamă ă sentimentul profund c aceast pace nu reprezintă ă ă o stare trec toare şi c nu îmi este exterioar . Euă ă ă eram ea. Practic, m pr buşisem în propriul meuă ă suflet. Iar acesta este nesfârşit. M sim eamă ţ nelimitat , etern şi atemporal , ca şi cum aş fiă ă ă inclus în mine întregul univers şi întreaga via .ţă

Am în eles atunci c aceasta trebuie s fie „paceaţ ă ă care dep şeşte puterea de în elegere a omului”,ă ţ respectiv a min ii sale gânditoare. Mi-am dat seamaţ c sunt conştiin pur , libertate absolut şi iubireă ţă ă ă nelimitat .ă

Mi-am adus aminte de cuvintele marelui poet sufit Kabir:

Calea iubirii nu esteUn argument subtil.Poarta care conduce c tre ea este devastarea.ăP s rile fac cercuri mari pe cer, bucurându-se deă ă

libertatea lor.Cum reuşesc s zboare?ăEle cad, şi c zând,ăCap t aripi.ă ăAceast iubire şi aceast libertate au existată ă

dintotdeauna în mine, şi din acel moment nu m-au mai p r sit nicio clip . Acum ştiu cine sunt. Nu esteă ă ă o stare trec toare, ci îns şi esen a mea. Acesta esteă ă ţ singurul adev r autentic. Asta înseamn „Acas ”.ă ă ă Lucrurile s-au petrecut exact aşa cum ne-a înv atăţ instructoarea noastr spiritual . În interiorul oric reiă ă ă

emo ii se afl starea cea mai profund de pace. Şiţ ă ă nu orice pace, ci Pacea suprem , cu P mare.ă

În mod spontan, am reuşit s îmi transcendă straturile emo ionale care m limitau, împiedicându-ţ ăm s îmi cunosc adev ratul sine, sufletul meu.ă ă ă Aceste straturi au devenit în timp nişte v luriă groase, care m-au împiedicat s mai intru în contactă cu sinele meu. Eu nu am f cut altceva decât să ă decojesc aceste straturi succesive, pân când amă ajuns la miezul meu, iar acesta s-a dovedit a fi un diamant impecabil, de o perfec iune absolut şi de oţ ă frumuse e indescriptibil . Am descoperit astfel înţ ă centrul fiin ei mele o str lucire pe care niciunţ ă cuvânt uman nu ar putea-o descrie vreodat .ă

Experien a mi-a reamintit de povestea pe careţ am relatat-o la începutul c r ii, cu singura diferenă ţ ţă c de data aceasta nu a mai fost o simpl metaforă ă ă reuşit , ci o experien direct . Am auzit de multeă ţă ă ori legenda care spune c atunci când ne naştem,ă noi venim pe lume ca un diamant perfect pur, dar în decursul vie ii îl acoperim cu „noroiul” nostruţ emo ional, care ne împiedic apoi s îi mai sesiz mţ ă ă ă str lucirea. Când devenim adul i, noi acoperimă ţ acest noroi, cu un strat str lucitor de poleial , astfelă ă încât s p rem cât mai prezentabili în ochii lumiiă ă exterioare. În realitate, aceast str lucire fals nuă ă ă reprezint altceva decât un strat de poleială ă deasupra unui munte de noroi. Şi totuşi, atunci când ne prezent m în fa a lumii, noi spunem: „Acestaă ţ sunt eu”, dup care ne minun m c nimeni nu neă ă ă crede!

Dac suntem extrem de norocoşi, într-o bun zi,ă ă printr-un act de gra ie, în urma unui seminar la careţ particip m, a unei c r i pe care o citim, a unei crize,ă ă ţ a unei boli sau a unui alt dar pe care ni-l face via a,ţ noi reuşim s str pungem aceast suprafa fals-ă ă ă ţăstr lucitoare. La început ni se pare c ne pr buşimă ă ă într-o pr pastie plin cu noroi, dar sub diferitele eiă ă straturi succesive descoperim din nou diamantul pur care a existat acolo dintotdeauna, str lucind maiă puternic ca niciodat .ă

Ne d m astfel seama c noi am fost întotdeaunaă ă una cu acest diamant, chiar dac ne-am petrecută întreaga via crezând c suntem una cu straturileţă ă succesive de noroi care îl acoper . Din p cate,ă ă foarte mul i oameni care tr iesc aceast experienţ ă ă ţă ajung în scurt timp s o uite sau s o ignore,ă ă identificându-se din nou cu straturile exterioare artificiale.

Pentru prima oar în via , am în eles înă ţă ţ profunzime aceast legend . Am reuşit s trec deă ă ă straturile de noroi şi am descoperit spontan diamantul cel pur din inima mea, realizare pe care nimeni nu mi-o va mai putea lua vreodat . Nicioă emo ie nu m va mai putea face s uit de el, nicioţ ă ă experien a vie ii nu îi va mai putea întunecaţă ţ str lucirea şi nicio critic nu îl va mai putea p ta,ă ă ă c ci îns şi natura sa îl face s fie pur şi intangibil înă ă ă fa a dramelor exterioare ale vie ii. Acest diamantţ ţ reprezint esen a mea, la fel cum este şi a ta, şi aă ţ tuturor celorlal i oameni. Odat cu aceastţ ă ă experien , am în eles c întreaga lume str luceşteţă ţ ă ă în aceeaşi lumin pur ca şi mine.ă ă

Am continuat s r mân în t cere de-a lungul celoră ă ă cinci zile, f r s mai simt nevoia de dinainte de a-ă ă ămi suna prietenii şi clien ii pentru a le oferi ajutorulţ meu. Dintr-odat , nu am mai sim it nevoia s ridică ţ ă telefonul la prima cerere de ajutor care se înregistra pe robotul meu. Nu mai sim eam nevoia s îi slujescţ ă pe ceilal i pentru a primi în schimb iubirea şiţ aprecierea lor. De ce aş mai fi c utat iubirea înă ceilal i, dup ce am realizat c aceast iubire suntţ ă ă ă chiar eu?

Ce ironie! Mi-am petrecut întreaga viaţă încercând s câştig iubirea, aprobarea şi admira iaă ţ celor din jur prin serviciile mele, ajutându-i pe to i şiţ încercând s d ruiesc întotdeauna tot ce este maiă ă bun în mine, chiar dac acest lucru însemnaă sacrificarea propriilor mele dorin e şi scopuriţ personale, ba chiar şi a s n t ii mele, pentru ca să ă ăţ ă descop r în final c aceast iubire şi această ă ă ă pre uire pe care le-am c utat cu atâta disperare auţ ă existat dintotdeauna în mine îns mi! Ele nu pot fiă ob inute, ci doar tr ite, conştientizate.ţ ă

Astfel scufundat în propria mea iubire, mi-amă putut vedea liniştit şi împ cat de treburile meleă ă ă zilnice, nu pentru c acestea îmi ofereau ceva sauă îmi demonstrau c sunt o persoan bun , ci pur şiă ă ă simplu pentru c mi se p rea natural s le fac.ă ă ă Dintr-odat , ele nu mai reprezentau un efort, ci seă integrau în mod firesc în existen a mea.ţ

Dup acea experien profund , m-am trezit că ţă ă ă m reg sesc tot timpul în aceast stare deă ă ă existen lipsit de efort. Nu m mai sim eamţă ă ă ţ obligat s fac ceva pentru a-i ajuta cu orice pre peă ă ţ

cei din jur, pentru simplul motiv c nu mai sim eamă ţ dorin a s ob in în schimb iubirea, aprecierea şiţ ă ţ aprobarea lor. Serviciul a devenit dintr-odat ună aspect natural al vie ii mele, întrucât reprezintţ ă expresia natural a iubirii dinl untrul meu. Serviciulă ă se naşte din fluxul iubirii, la fel ca şi restul vie ii.ţ

Spre uimirea mea, am descoperit c este la fel deă uşor s primeşti iubirea ca şi s o d ruieşti. A fost oă ă ă adev rat revela ie pentru mine. În trecut eu amă ă ţ fost întotdeauna cea care d ruia, care oferea, careă avea grij de ceilal i, crcându-mi o întreagă ţ ă identitate în jurul acestui concept de serviciu. Dacă eram nevoit s cer vreodat autorul altcuiva sauă ă ă dac aveam nevoie de sprijin emo ional, mă ţ ă sim eam întotdeauna profund ruşinat . Îmi era greuţ ă chiar şi s accept cadourile materiale pe care mi leă f ceau din când în când cei dragi. Mi se p rea multă ă mai reconfortant s le d ruiesc eu lor.ă ă

În prezen a adev ratei iubiri nu conteaz dacţ ă ă ă d ruieşti sau primeşti, c ci totul curge în acelaşiă ă flux natural, care este la fel de frumos indiferent de direc ia în care curge. Ca s fiu şi mai precis , niciţ ă ă m car nu mai po i vorbi de d ruire sau de primire,ă ţ ă ci mai degrab de ac iune executat în prezen aă ţ ă ţ iubirii.

La ora actual sunt în sfârşit capabil s recunoscă ă ă c am eu îns mi nevoie de ajutor şi c nu de ină ă ă ţ toate r spunsurile. Sunt în sfârşit dispus s admită ă ă c nu trebuie s par puternic în fa a celor dragiă ă ă ţ prin ac iunile mele, ci c trebuie s fiu suficient deţ ă ă puternic pentru a în elege c nu pot face totul deă ţ ă una singur , c am eu îns mi nevoie de ajutor şi că ă ă ă

Ie sunt profund recunosc toare celor din jur atunciă când îmi ofer sprijinul lor.ă

Aşadar, în urma acestui experiment unic am înv at foarte multe lec ii, iar acestea continu săţ ţ ă ă îmi parvin zilnic. Un singur lucru nu m-a ajutat să ă în eleg experimentul: cum s îl traduc într-o metodţ ă ă simpl , pas cu pas, astfel încât şi ceilal i oameni să ţ ă poat parcurge aceast c l torie a descoperirii deă ă ă ă sine, iar dup descoperirea acestei iubiri nesfârşite,ă a t cerii vaste a sufletului lor, cum s îi ajut s îşiă ă ă reveleze amintirile stocate în celule?

Mai mult, dup revelarea amintirilor stocate laă nivel celular, cum s îi ajut s le rezolve şi s îşiă ă ă vindece problemele r mase atâta vremeă nerezolvate? Cum s îi ajut s pun astfel cap tă ă ă ă experien elor dureroase prin care au trecut? Înţ sfârşit, dup încheierea acestor experien e, cum să ţ ă îi ajut s aib încredere c organismul lor se poateă ă ă vindeca în mod natural, de la sine, f r ca ei să ă ă „intervin ” în vreun fel?ă

Cum i-aş putea înv a pe oameni c procesul deăţ ă vindecare depinde exclusiv de sufletul lor, nu de mintea sau de ac iunile lor fizice, şi c odatţ ă ă vindecate vechile tipare, amintiri şi convingeri, corpul ştie automat ce trebuie s fac şi cum s seă ă ă repare singur? Cum s -i ajut pe oameni s înve e să ă ţ ă aib ÎNCREDERE şi s treac de la ac iune la fiin ?ă ă ă ţ ţă

Am în eles o dat în plus c nu mi-am asumatţ ă ă deloc o sarcin uşoar . Pe de alt parte, ştiam c miă ă ă ă s-a oferit cheia care permite „c derea în vid”, adică ă intrarea în contact cu adev rul. Am g sit cheia careă ă permite experien a direct şi sus inut a inteligen eiţ ă ţ ă ţ

infinite a Sursei. Întrebarea care se punea acum era dac aceast cheie va putea fi folosit inclusiv deă ă ă ceilal i oameni, aşa cum am folosit-o eu. Pe scurt,ţ m-am decis s încerc s aflu r spunsul la această ă ă ă întrebare.

13Am început prin a m ruga ca oamenii care seă

simt bloca i din cauza unei probleme emo ionale sţ ţ ă fie ghida i c tre mine. Mi-am stabilit în mod clarţ ă inten ia de a lucra cu acei oameni care simt c nuţ ă mai au nicio speran , întrucât au încercat totulţă pentru a-şi vindeca problema emo ional ; oameniţ ă care, la fel ca şi mine, au participat la tot felul de seminare, care au f cut numeroase medita ii şiă ţ introspec ii şi care s-au tratat ani de zile prin celeţ mai variate terapii. Pe scurt, oameni care au încercat tot ce le-a stat în puteri, dar care nu au ob inut rezultatele scontate, continuând s fieţ ă consuma i de vechea lor problem , ca şi cumţ ă aceasta s-a afla pe pilot automat.

Pân la recenta mea experien , eu am fostă ţă complet „captivat ” de nevoia de a-i ajuta peă ceilal i, care mi-a controlat literalmente via a. Prinţ ţ scufundarea în interiorul acestor straturi emo ionaleţ succesive, am reuşit s m eliberez. De aceea, mi-ă ăam propus s îi atrag c tre mine pe to i cei care, laă ă ţ fel ca şi mine, îşi doreau cu adev rat s seă ă elibereze, fiind dispuşi s fac tot ce era necesar înă ă acest scop.

Ştiam foarte bine c nu exist om care s nu fieă ă ă prins în capcana unor probleme emo ionale de oţ

natur sau alta. Exist nenum rate emo ii negativeă ă ă ţ şi cu to ii le-am experimentat într-un moment sauţ altul al existen ei noastre. M-am gândit la câtevaţ dintre cele mai comune: mânia, furia, frustrarea, anxietatea, durerea provocat de pierderea uneiă persoane dragi, depresia, tr darea, sentimentul deă inferioritate sau de nevrednicie, absen a pre uirii deţ ţ sine, gelozia, triste ea, sensibilitatea fa de critici,ţ ţă singur tatea, sentimentul de a fi abandonat,ă sup rarea, disperarea, teama de pierderea uneiă persoane dragi, teama de eşec sau de critici, etc.

Ştiam c acestea sunt capcanele emo ionale înă ţ care c dem cu to ii şi m-am gândit c dac ceilal iă ţ ă ă ţ oameni s-ar scufunda în straturile succesive ale emo iilor lor, aşa cum am f cut eu, ’ ei şi-ar puteaţ ă descoperi adev ratul lor sine, care transcendeă durerea şi suferin a. M-am întrebat f r s vreau ceţ ă ă ă s-ar întâmpla dac to i oamenii ar face acest lucru,ă ţ decojind straturile emo iilor lor şi revelându-şi paceaţ şi iubirea care se afl în centrul fiin ei lor.ă ţ

Dat fiind c nu încercasem acest proces cuă altcineva în afara mea, mi-am propus s încep cuă membrii familiei mele şi cu prietenii cei mai apropia i. Chiar a doua zi am primit un telefon de laţ buna mea prieten , Nancy. De-a lungul conversa iei,ă ţ aceasta mi-a sugerat s inem îm-preun seminarii.ă ţ ă I-am r spuns c eram deschis în fa a acestei idei,ă ă ă ţ dar c nu mai eram interesat de subiectele şiă ă temele pe care le-am abordat în trecut. Doream să abordez o tematic nou , n scut chiar dină ă ă ă experien ele mele recente, care m-au condus la oţ mare transformare interioar . Pe de alt parte, nu-ă ă

mi era foarte limpede ce anume doresc s predau.ă Singurul lucru pe care îl ştiam clar era c am trecută recent printr-o c l torie spiritual ieşit din comun,ă ă ă ă care le-ar putea fi de mare folos celorlal i oameni,ţ indicându-le ce au de f cut pentru a-şi urma propriaă c l torie.ă ă

Ceva mai târziu în decursul conversa iei noastre,ţ Nancy a f cut aluzie la anumite problemeă emo ionale pe care le avea împreun cu so ul ei,ţ ă ţ Ronald. De aceea, i-am spus: „Ascult , Nancy, ce-ară fi s încerc m împreun recentul proces prin careă ă ă am trecut eu, pentru a vedea unde ne conduce? Spre deosebire de mine, tu vei avea un ghid care să te c l uzeasc în cazul în care te vei confrunta cuă ă ă aspecte care te vor însp imânta prea tare. În acestă fel, vei putea avansa mai rapid decât am f cut-o euă la vremea mea. Eu nu îmi mai doresc altceva decât s m ocup de lucrul la nivelul sufletului. Nu- i potă ă ţ garanta anticipat c va func iona, pentru c nu amă ţ ă mai f cut acest lucru cu altcineva, dar cel pu in suntă ţ dispus s încerc m, dac eşti şi tu”.ă ă ă ă

Nancy a fost de acord şi mi-a r spuns c de-abiaă ă aşteapt s începem şi s se confrunte în sfârşit cuă ă ă problema care o m cina de atâta timp. De aceea,ă ne-am propus s ne întâlnim chiar a doua ziă diminea a. Dup ce am pus receptorul în furc , m-ţ ă ăam gândit c probabil voi avea nevoie de întreagaă mea cunoaştere în domeniul NLP-ului, dar mi-am propus s am încredere în în elepciunea n scut înă ţ ă ă mine de-a lungul anilor de lucru cu sinele. Deşi c l toria prin care am trecut eu a fost lung ,ă ă ă dureroas şi intens , mi-am imaginat c dacă ă ă ă

în elegi principiul care st la baza ei, lucrurile devinţ ă mult mai simple. Probabil c voi descoperi anumiteă instrumente lingvistice cu ajutorul c rora s o ajută ă pe Nancy s treac mai uşor şi mai rapid prină ă straturile succesive ale emo iei sale decât s-auţ petrecut lucrurile în cazul meu.

A doua zi, m-am întâlnit cu Nancy acas la ea. Ne-ăam aşezat amândou pe covorul moale dină dormitorul ei şi am întrebat-o dac este de acord să ă începem printr-o rug ciune în care s cerem s fimă ă ă ghidate, dat fiind c era prima oar când încercamă ă acest proces cu altcineva. Mi-a r spuns c înainteă ă de toate se simte profund mişcat de dorin a meaă ţ de a o ajuta. Recent, s-a sim it profund afectat deţ ă o furie generat de gelozie, care s-a amplificat înă ea, m cinând-o. Indiferent ce şi-ar fi spus pentru aă sc pa de aceast stare nepl cut , o parte din eaă ă ă ă refuza s accepte, iar furia continua s apar dină ă ă când în când, de fiecare dat pe neaşteptate. Ştiaă c era o emo ie ira ional şi c nu avea nicio bază ţ ţ ă ă ă real , dar nu se putea împiedica s o simt . Eraă ă ă m ritat de pu in timp şi se temea c dac nu vaă ă ţ ă ă renun a la aceast gelozie, şi-ar putea pierde so ul.ţ ă ţ

Mi-a mai spus c era atât de disperat încât eraă ă dispus s încerce absolut orice tehnic . Nu doreaă ă ă decât s afle de unde i-a ap rut aceast emo ie şiă ă ă ţ s se elibereze de ea. Peste toate, m-a asigurat că ă nu acesta era felul ei obişnuit de a fi. Pân atunci nuă mai experimentase o astfel de gelozie, aşa c nuă ştia de unde i-a ap rut de data aceasta.ă

Am asigurat-o c eram fericit s o ajut atât câtă ă ă m pricepeam, dar m-am sim it obligat s oă ţ ă ă

avertizez din nou c nu îi puteam oferi niciun fel deă garan ii. Personal, m-am eliberat în mod spontan deţ nevoia mea obsesiv de a le fi de folos celorlal iă ţ oameni urmând cuvintele unei instructoare spirituale. Nu eram sigur c ea va putea urmaă ă exact acelaşi proces, nici c va putea ob ine exactă ţ aceleaşi rezultate ca şi mine, dar eram dornic să ă facem o încercare.

Nancy ştia foarte bine cât de mult am lucrat în trecut în domeniul terapeutic şi ca lider de seminar, aşa c mi-a spus: „Brandon, tu ai întotdeauna ună efect incredibil de profund asupra vie ii celor dinţ jurul t u. De aceea, sunt sincer deschis s încercă ă ă orice crezi tu c mi-ar putea fi de folos. Haide să ă începem”. Entuziasmul şi deschiderea ei interioară erau emo ionante, aşa c m-am sim it inspirat .ţ ă ţ ă Aşadar, ne-am aşezat împreun şi am început s neă ă rug m. Personal, m-am rugat în mod particulară pentru eliberarea deplin a lui Nancy. Am vorbit maiă demult şi cu so ul ei, care m-a rugat s fac tot ceţ ă ştiu ca s o ajut, întrucât nu mai ştia ce s fac înă ă ă fa a izbucnirilor ei ira ionale. În ultima vremeţ ţ devenise din ce în ce mai t cut şi se temea c aă ă ajuns la limita puterilor, dincolo de care nu ştia ce se putea întâmpla.

Pe scurt, îmi doream s îi ajut pe amândoi. Amă început aşadar exerci iul. Am rugat-o pe Nancy sţ ă îşi conştientizeze şi s îşi simt plenar gelozia,ă ă permi ându-i s ias la suprafa a conştiin ei sale.ţ ă ă ţ ţ „Pân aici, nicio problem ”, mi-a r spuns ea pe ună ă ă ton ironic. Când emo ia a erupt îns din str funduri,ţ ă ă fa a i s-a înroşit puternic. Am întrebat-o unde îşiţ

simte cel mai puternic gelozia, la nivelul corpului. Mi-a indicat cu mâna zona pieptului. Îmi puteam da seama c sentimentul era foarte intens, aşa c amă ă întrebat-o rapid ce se ascundea sub el sau dincolo de el.

Pe neaşteptate, Nancy s-a scufundat pe urm torul nivel emo ional, cel al mâniei. I-amă ţ reamintit s îşi experimenteze plenar tr irile şi să ă ă nu le resping deloc. Fa a ei a devenit şi mai roşie,ă ţ iar corpul a început s îi tremure. Mi-a spus: „Deă fapt, nu este o stare de mânie, ci de furie oarb !”ă

„Nicio problem ! Accept-o şi simte-o pân laă ă ultima ei consecin ”.ţă

Pe m sur ce furia se acumula în ea, corpul luiă ă Nancy devenea din ce în ce mai tensionat.

„Întreab -te acum ce se ascunde sub această ă stare de furie oarb , sau dincolo de ea. Încearc să ă ă te scufunzi şi mai mult în interiorul acestei st ri”.ă

Parc o vedeam scufundându-se în adâncurileă emo iei sale, c tre nivelul urm tor.ţ ă ă

„Dincolo de ea se afl numai durere”, mi-a spusă ea, cu ochii în lacrimi.

„Unde sim i aceast durere, la nivel corporal?”ţ ă am întrebat-o.

„Aici, în plexul solar”.A început s plâng deschis. V zând c îşiă ă ă ă

accept plenar starea, am continuat s o întreb cuă ă blânde e: „Ce se ascunde dincolo de aceastţ ă emo ie?”ţ

Nancy s-a scufundat din nou pe nivelul urm tor:ă „Abandonare”.

Înainte de a o putea întreba în ce parte a corpului simte aceast senza ie, m-a întrebat: „Putemă ţ vorbi?” „Desigur”, i-am r spuns eu, neştiind dac nuă ă cumva este vorba de o simpl deturnare a aten ieiă ţ sale de c tre mintea ei. Pân acum s-a descurcat deă ă minune, fiind prezent şi conştientizându-şi plenară sentimentele. Ştiam c este esen ial s r mân laă ţ ă ă ă nivelul emo iei pure, f r s îşi deturneze aten ia deţ ă ă ă ţ la ele şi f r s le evite. Tocmai m preg team să ă ă ă ă ă m asigur c se va întoarce la emo ia pur , cândă ă ţ ă Nancy mi-a spus: „V d o amintire de la vârsta deă opt ani. M jucam pe plaj împreun cu sora mea şiă ă ă cu cea mai bun prieten a mea. Sora mea s-aă ă îndep rtat, jucându-se cu prietena mea, iar eu m-ăam sim it complet abandonat , ca şi cum mi-ar fiţ ă fost furat toat iubirea şi prietenia din via ”.ă ă ţă

Mi-am notat ce mi-a spus, gândindu-m : „Vomă discuta despre aceste chestiuni mai târziu. Acum trebuie s continue s îşi decojeasc straturileă ă ă succesive ale emo iei”, dup care i-am spus: „Amţ ă notat. Ne vom ocupa mai târziu de aceast amintire.ă Pân atunci, r mâi la emo ia pur a abandon rii…ă ă ţ ă ă Ce se ascunde dincolo de aceasta?”

Dintr-odat , postura ei s-a schimbat vizibil: „Mă ă simt atât de singur , de pierdut ”.ă ă

„Atunci, conştientizeaz plenar aceast stare, i-ă ăam spus eu. Fii prezent în mijlocul ei”.ă

Fa a lui Nancy a c p tat o expresie copil reascţ ă ă ă ă şi inocent , de copil r t cit de p rin ii s i. A urmată ă ă ă ţ ă apoi o pauz lung , iar fa a ei a devenit din ce în ceă ă ţ mai palid . Nancy» mi-a spus, gâfâind: „La naiba!ă Acum m-am scufundat într-o stare cum nu am mai

tr it vreodat . Parc m-aş afla în fa a unei g uriă ă ă ţ ă negre, a unui fel de vid…”.

M-am gândit în sinea mea: „O, cât de bine cunosc acest loc! Aşadar, a ajuns şi ea aici. Sper c va aveaă curajul s sar ”. Pentru mine a fost o mareă ă încercare, aşa c m-am rugat s o pot liniştiă ă îndeajuns de mult pentru a o convinge s seă scufunde în ea. De acea, i-am spus cu blânde e:ţ „Arunc -te în aceast pr pastie”.ă ă ă

Mi-a r spuns: „Nu pot. Mi-e fric ”.ă ă„Este în regul s - i fie fric . Las -te s cazi lin înă ă ţ ă ă ă

aceast stare de vid”. Nancy a început s tremureă ă din toate încheieturile, dup care respira ia ei s-aă ţ oprit pentru o clip . I-am sim it starea de panic ,ă ţ ă dup care am observat cum se i relaxeaz , în timpă ă ce pe fa îi înfloreşte un zâmbet.ţă

„Ce sim i?” am întrebat-o, sincer curioas .ţ ă„Îmi vine s râd!” mi-a r spuns ea, începând cuă ă

adev rat s râd . „De fapt, de ce m temeam?”ă ă ă ă„Unde sim i aceast stare?”ţ ă„La nivelul abdomenului, dar de fapt pretutindeni

în corp”, mi-a r spuns ea, aproape sufocându-se deă râs.

„Grozav! Acum, spune-mi, ce se ascunde dincolo de acest râs?”

„M simt de parc aş fi copil. Îmi vine s m joc.ă ă ă ă Simt o stare de fericire pur ”,ă

„Perfect! Simte plenar aceast stare”.ăA început literalmente s str luceasc . „Ce seă ă ă

ascunde dincolo de aceast fericire?” iă„BUCURIE!” Emo ia ei devenise de-a dreptulţ

contagioas , ; transmi ându-mi-se şi mie. „M simtă ţ ă

de parc aş iradia bucurie, de parc aceasta ară ă exista pretutindeni”, a continuat ea.

Ceva în interiorul meu m avertiza c Nancy nu aă ă ajuns înc la cap tul c l toriei sale. De aceea, amă ă ă ă continuat s o întreb: „Ce se ascunde dincolo deă aceast bucurie?”ă

Dintr-odat , corpul lui Nancy a încremenit, iar euă am sim it o prezen sacr şi plin de pace careţ ţă ă ă umplea întregul spa iu al camerei. Pe fa îi puteamţ ţă citi o stare de pace profund şi de venera ie.ă ţ

„M simt etern . Sunt una cu eternitatea… Suntă ă pretutindeni… Sunt una cu totul… Simt una cu Dumnezeu… Sunt o stare de beatitudine… Nu există cuvinte care s descrie aceast stare, Brandon”.ă ă

„Ştiu, i-am r spuns eu. Într-adev r, nu există ă ă cuvinte”.

A reuşit! Şi-a realizat propriul sine, propria conştiin nem rginit , care nu poate fi descris înţă ă ă ă cuvinte! Şi peste toate, în cazul ei procesul nu a durat ore în şir, ci doar un interval de timp de ordinul minutelor!

„Perfect, i-am spus. Perfect… Acum relaxeaz -teă în aceast stare, c ci ai ajuns unde trebuie”.ă ă

Eram uimit la culme. Întregul proces a durată numai 15 minute, şi totuşi Nancy tr ia experien aă ţ profund a sinelui ei real, a esen ei sale. Stândă ţ al turi de ea, sim eam şi eu aceeaşi pace imens ,ă ţ ă ca şi cum aş fi trecut împreun cu ea prin straturileă succesive ale emo iei sale. Am continuat s st mţ ă ă astfel împreun o vreme, bucurându-ne la unison deă frumuse ea indescriptibil a adev rului nostruţ ă ă l untric.ă

„Şi acum, ce trebuie s fac? M-am întrebat. Cumă pot s transform aceast stare profund într-ună ă ă proces de vindecare, astfel încât Nancy s aibă ă acces la în elepciunea care se naşte în mod naturalţ din ea?”

Deşi experien a sinelui s u era una profund ,ţ ă ă ştiam c nu era suficient . Nancy trebuia s îşiă ă ă prelucreze amintirea care i-a venit spontan în minte în timpul procesului. În cazul meu, tumoarea a disp rut nu pentru c aveam acces la sufletul meu,ă ă ci pentru c am descoperit problema care st tea laă ă baza ei şi am rezolvat-o pentru totdeauna, punând astfel cap t întregii poveşti. Deşi sinele nostru eternă şi nelimitat este într-adev r imens, el nu reprezintă ă înc imaginea de ansamblu a realit ii.ă ăţ

Cum puteam face ca în elepciunea n scut dinţ ă ă aceast stare nesfârşit de pace s se adresezeă ă ă diferitelor straturi emo ionale prin care a trecutţ Nancy, transmi ându-se amintirii care i-a ap rut înţ ă minte? Nevenindu-mi alt idee, i-am spus lui Nancyă s se adreseze din perspectiva acestei st ri de paceă ă diferitelor nivele emo ionale prin care a trecut.ţ „Dac aceast stare de pace, de iubire, deă ă eternitate, ar avea ceva de spus stratului anterior, cel al bucuriei, ce i-ar spune?” am, întrebat-o eu.

Când Nancy a început s vorbeasc , mi-am pusă ă creionul jos, uluit de în elepciunea care emana dină ţ ea. Mi-a spus: „Eu sunt bucurie! Bucuria este de-a pururi esen a mea. Tot ce trebuie s fac este s îmiţ ă ă focalizez aten ia asupra ei, iar ea va ap reaţ ă instantaneu”.

Nu am mai auzit-o niciodat pân atunci peă ă Nancy vorbind în cuvinte atât de simple şi de expresive. Era ca şi cum adev rul însuşi ar fi vorbită prin ea. I-am pus aceeaşi întrebare pentru stratul emo ional urm tor, şi din nou, ceea ce a spus a fostţ ă atât de inspirat încât mi-au dat lacrimile. Am continuat astfel, strat dup strat, l sândă ă în elepciunea ei primordial s se adreseze tuturorţ ă ă nivelelor sale emo ionale.ţ

M-am limitat s stau smerit lâng ea, v zând că ă ă ă ă adev rul nu numai c descrie în cuvinte pline deă ă în elepciune ce trebuie f cut, dar chiar dizolvţ ă ă durerea de pe nivelele emo ionale respective. Eraţ ca şi cum cuvintele care îi ieşeau lui Nancy pe gură reprezentau exact antidoturile perfecte pentru durerea pe care a experimentat-o ea. Când a terminat de vorbit, durerea ei anterioar s-a dizolvată în imensa energie şi pace care umpleau întreaga camer .ă

Când Nancy a ajuns din nou la stratul abandon rii, am constatat o dat în plus c acelaă ă ă era nivelul pe care i-a ap rut amintirea din copil rie.ă ă M-am gândit în sinea mea: „Se pare c sufletul eiă ştie precis şi perfect cum s deruleze acest proces.ă Sunt convins c amintirea din copil rie nu i-aă ă ă ap rut deloc întâmpl tor pe acest nivel. Se pare că ă ă acesta ar fi cel mai potrivit moment pentru a o rezolva, conducând-o pe Nancy prin acelaşi proces prin care am trecut eu atunci când mi-am vindecat tumoarea”.

Reamintindu-mi de experien a mea cu Surja, amţ rugat-o pe Nancy s îşi imagineze un foc de tab ră ă ă

în jurul c ruia stau aşezate toate personajele dină amintirea ei. I-am sugerat de asemenea să vizualizeze în jurul focului şi un mentor în care are o încredere des vârşit şi în a c rui prezen se simteă ă ă ţă în siguran . Am pus-o apoi sa discute cu cei dinţă jurul focului, rugându-i s îi explice de ce s-auă comportat atunci aşa cum au f cut-o.ă

Procesul prin care a trecut Nancy nu a fost foarte diferit de al meu. Când micu a Nancy le-a spusţ surorii sale şi celei mai bune prietene a ei cât de r nita s-a sim it atunci când au abandonat-o, ea aă ţ exprimat o durere nerostit pe care a p strat-o aniă ă de zile în subconştientul ei, eliberându-se astfel de ea. Ea a ascultat apoi ce aveau de spus sora şi prietena ei, care i-au explicat ce s-a întâmplat atunci din perspectiva lor. Nancy a r mas astfel câtă se poate de surprins s aud c inten ia suroriiă ă ă ă ţ sale nu a fost în niciun caz s -i fure prietena ceaă mai bun . De fapt, cele dou fete nu şi-au propus să ă ă se ascund de ea, ci doar s-au jucat, uitând de ea.ă Sora lui Nancy şi-a cerut sincer iertare pentru durerea pe care i-a cauzat-o prin ac iunile sale.ţ

Când fetele şi-au spus ce aveau de spus şi chestiunea p rea rezolvat , am întrebat-o pe Nancyă ă dac se sim ea pe deplin împ cat , sau dac maiă ţ ă ă ă avea ceva de împ rt şit surorii sale. Mi-a r spuns că ă ă ă doreşte s îi mul umeasc acesteia şi c deşi auă ţ ă ă avut de-a lungul anilor numeroase neîn elegeri,ţ doreşte s îi spun c o iubeşte foarte mult. Amă ă ă întrebat-o din nou dac se simte pe deplin împlinit ,ă ă dac a spus tot ce avea de spus şi dac a ascultată ă tot ce era de ascultat.

Mi-a r spuns simplu: „Da”.ăAmintindu-mi cât de important a fost iertarea înă

procesul meu de vindecare, am întrebat-o pe Nancy dac era dispus s îşi ierte în totalitate sora, dină ă ă str fundurile inimii.ă

Mi-a r spuns sincer : „Da”.ă ăCând şi-a iertat în sfârşit sora pentru tr darea peă

care a inut-o ascuns în ea atâ ia ani la rând (chiarţ ă ţ dac aceast tr dare nu s-a petrecut în realitate, ciă ă ă doar în mintea ei), ochii lui Nancy s-au umplut de lacrimi.

„Hm, m-am gândit f r s vreau, este uimitor câtă ă ă de similar este acest proces cu ceea ce se întâmplă acum în via a ei. Ea se simte tr dat de Ronald,ţ ă ă so ul ei, şi simte o furie şi o gelozie inexplicabilţ ă pentru ceva ce nu s-a petrecut niciodat ”.ă

Întotdeauna m uimeşte s constat cum repet mă ă ă noi aceleaşi scenarii, cu oameni diferi i şi înţ conjuncturi diferite, pornind de la o singură convingere interioar greşit . Jocul ’ este acelaşi,ă ă numai juc torii difer ! Şi totuşi, noi nu reuşim sa neă ă rezolv m problema sau s ne înv m lec ia, ciă ă ăţă ţ continu m s reiter m la infinit acelaşi tipară ă ă negativ!

Am o prieten care mi s-a plâns odat c trece deă ă ă la o rela ie la alta, f r s fie capabil s seţ ă ă ă ă ă stabilizeze. Mi-a spus c se simte de parc şi-ară ă împacheta într-o valiz toate vechile obişnuin e,ă ţ toate tiparele negative şi tot bagajul emo ional,ţ p r sind apoi rela ia. La urm toarea rela ie, ea îşiă ă ţ ă ţ deschide valiza şi scoate din ea aceleaşi vechi emo ii şi tipare, dup care le împacheteaz din nouţ ă ă

şi trece la o nou rela ie. Şi tot aşa, la infinit… Aă ţ ad ugat c a obosit s nu-şi înve e lec iile şi să ă ă ţ ţ ă repete din nou şi din nou aceleaşi greşeli.

Nancy mi-a reamintit de aceast prieten .ă ă Durerea provocat de falsa abandonare din copil rieă ă nu mi s-a p rut deloc diferit de furia pe care oă ă sim ea din cauza aşa-zisei tr d ri a lui Ronald. Dacţ ă ă ă nu avea s se trezeasc în curând, lucrul de care seă ă temea cel mai tare avea s se întâmple cuă siguran , iar gelozia ei ira ional avea s -lţă ţ ă ă determine pe so ul ei s o abandoneze cu adev rat.ţ ă ă În acest fel, ea va avea un motiv real, nu imaginar, de a se sim i abandonat .ţ ă

M-am gândit în sinea mea: „Cu to ii facem la fel.ţ P cat c atunci când ne naştem, nu primim ună ă manual de instruc iuni pentru a şti cum sţ ă proced m în astfel de cazuri”.ă

Dup ce procesul de prelucrare a amintirii s-aă încheiat, am rugat-o pe Nancy s îşi lase din nouă în elepciunea interioar s se adreseze celorlalteţ ă ă nivele emo ionale, l sând energia p cii s dizolveţ ă ă ă orice durere rezidual . Când a terminat, amă practicat ceea ce în NLP se numeşte „integrarea în viitor” (un instrument de verificare prin alte mijloace decât cele ale min ii conştiente, pentru a ne asiguraţ c procesul de prelucrare este integrat). I-am cerută lui Nancy s priveasc în viitor, mai întâi peste o zi,ă ă apoi peste o s pt mân , peste o * lun , peste şaseă ă ă ă luni, peste un an, şi aşa mai departe, pentru a vizualiza cum se va descurca în momentele respective cu vechea ei problem a abandon riiă ă geloziei.

Când a privit ce se va întâmpla a doua zi, Nancy mi-a spus c se simte mult mai senin , ca şi cumă ă problema nu ar mai deranja-o atât de tare, dar că va trebui s aib totuşi grij s nu îşi imagineze că ă ă ă ă so ul ei o înşeal pe la spate. O s pt mân maiţ ă ă ă ă târziu, mi-a spus c se simte înc şi mai împ cat ,ă ă ă ă dar înc mai trebuie s îşi reaminteasc din când înă ă ă când de vechiul ei tipar. O lun mai târziu, problemaă nu o mai preocupa aproape deloc, iar şase luni mai târziu nici nu mai putea fi vorba de gelozie. Un an mai târziu se sim ea perfect fericit şi liber , iarţ ă ă cinci ani mai târziu era pur şi simplu „uluit ” deă în elepciunea şi libertatea la care ajunsese. Zece aniţ mai târziu mi-a spus c se sim ea uşoar , emanândă ţ ă lumin şi bucurie.ă

Gândindu-m c eul ei din viitor p rea destul deă ă ă în elept, i-am spus: „Las acum în elepciunea ta dinţ ă ţ viitor s î i dea un sfat pentru momentul prezent.ă ţ Scrie o scrisoare adresat ie de eul t u din viitor,ă ţ ă prin care acesta î i ofer un sfat referitor la ce ai deţ ă f cut, ce trebuie s spui, s gândeşti, cum s teă ă ă ă compor i, ce fel de rela ie trebuie s cultiviţ ţ ă împreun cu Ronald, şi aşa mai departe”.ă

Când Nancy şi-a deschis ochii, i-am dat o foaie de hârtie, iar ea a început s scrie. A scris o vreme, iară dup ce a terminat, mi-a spus cu un chicotit sfios:ă „Se pare c eul meu din viitor are foarte multeă lucruri s îmi spun , şi nu numai despre rela ia meaă ă ţ cu Ronald, dar şi în multe alte privin e”.ţ

Mi-a înmânat apoi scrisoarea şi m-a întrebat: „Ce p rere ai?” Am citit-o, gândindu-m din nou: „Parcă ă ă i-ar vorbi îns şi în elepciunea etern . Nu numai că ţ ă ă

este foarte profund , dar este şi extrem deă practic ”. I-am mul umit pentru c mi-a împ rt şită ţ ă ă ă scrisoarea şi i-am sugerat s o lipeasc pe oglindaă ă de la baie, ca s -şi reaminteasc astfel cât maiă ă frecvent de diferitele angajamente pe care şi le-a luat.

Trei zile mai târziu, când am discutat din nou cu Nancy, aceasta mi-a spus c problema geloziei nu oă mai obsedeaz deloc. Am fost încântat , dar nu m-ă ăam sim it înc perfect convins . De aceea, mi-amţ ă ă propus s o sun din nou peste dou luni, ca s mă ă ă ă asigur c aşa stau lucrurile.ă

„Crede-m , Brandon, mi-a spus Nancy dou luniă ă mai târziu, nu mi-am amintit nici m car o dat deă ă fosta mea gelozie. Am alte probleme pe care trebuie s le rezolv în prezent, de gelozia a disp rută ă complet din conştiin a mea”. Cât de extraordinar aţ fost acest prim experiment! Nancy nu numai c aă reuşit s îşi reveleze principiul pe care îl c ut m cuă ă ă to ii de-a lungul întregii noastre vie i: iubirea şiţ ţ pacea din centrul fiin ei noastre, dar a reuşit inclusivţ s p trund în inima geloziei sale şi s îi rezolve laă ă ă ă acest nivel cauza, înainte sim ea st ri de furieţ ă ira ional generate de gelozie, care o f ceau s îşiţ ă ă ă piard complet controlul, dar când s-a adresată adev ratei probleme, înmagazinat în adâncurileă ă subconştientului s u, respectiv teama deă abandonare, ea şi-a rezolvat pentru totdeauna problema geloziei, care nu a mai i deranjat-o niciodat !.jă

„Interesant, m-am gândit eu. Deci este perfect posibil s ajungi la inima unei probleme, adic laă ă

incidentele care au declanşat-o. Dac reuşeşti să ă rezolvi cauza central a problemei, efectul eiă dispare rapid, vindecându-se. Ce s-ar întâmpla dacă to i oamenii ar putea face acest lucru, dac to i arţ ă ţ putea ajunge la cauza central a durerii lor,ă eliberându-se chiar ÎNAINTE de declanşarea bolii? Ce s-ar întâmpla dac ne-am adresa singuri atât deă necesarele «apeluri la trezire», astfel încât corpul nostru s nu mai fie nevoit s fac acest lucru înă ă ă locul nostru?”

Spre deosebire de Nancy, eu am primit un „apel de urgen la trezire”, sub forma unei tumori. Pesteţă toate, nici nu am avut foarte mult timp la dispozi ieţ pentru a descoperi care era cauza central careă st tea la baza ei şi care era stocat în celulele sale.ă ă Slav cerului c am fost ghidat corect, c am putută ă ă ă descoperi astfel amintirile din trecut care au declanşat tumoarea şi c m-am eliberat de ele,ă astfel încât corpul meu s se poat vindeca în modă ă natural.

Ce bine ar fi fost dac mi-aş fi oferit singur acestă ă „apel la trezire” ceva mai devreme! Poate c atunciă tumoarea nu ar mai fi ap rut deloc, iar eu nu ar fiă trebuit s trec prin tot ce am trecut. Poate c m-aş fiă ă putut elibera înainte de apari ia tiparului care aţ condus la degenerarea celulelor mele.

14Aşa mi-am început activitatea de consultanţă

terapeutic pe baza noilor principii. Eram fermă hot rât s îi ajut pe oameni s se scufunde dincoloă ă ă ă de problemele de suprafa care îi m cinau, pân înţă ă ă

centrul adev ratei cauze emo ionale care st tea laă ţ ă baza acestora, şi ştiam c era absolut esen ial caă ţ transformarea s se produc la nivelul sufletului.ă ă

Pentru ca procesul s se poat derula de la sine,ă ă f r presiuni profesionale, am început s lucrez maiă ă ă întâi cu prietenii mei cei mai apropia i şi cu membriiţ familiei mele. Am lucrat astfel cu orice persoană apropiat care era deschis c tre revelareaă ă ă propriului sine şi care îşi dorea cu sinceritate s seă elibereze de o problem emo ional care continuaă ţ ă s o macine, indiferent ce ar fi f cut pân atunciă ă ă pentru a o rezolva.

Ştiam foarte bine c gelozia şi abandonarea nuă erau singurele probleme emo ionale care ne potţ afecta. Cu to ii avem probleme care ajung uneori sţ ă ne controleze în totalitate. Foarte pu ini sunt însţ ă oamenii care ştiu cum s ajung la adev rata cauză ă ă ă a problemelor lor, care se ascunde în spatele durerii pe care o simt. Ei îşi abordeaz problema numai dină perspectiva ei de la suprafa , fie ignorând-o, fieţă pretinzând c nu exist sau încercând s seă ă ă conving singuri c dac vor repeta anumiteă ă ă afirma ii pozitive, lucrurile se vor rezolva de la sine.ţ Între timp, cauza ascuns continu s ac ioneze dină ă ă ţ str fundurile subconştientului lor, iar ei se întreabă ă de ce nu reuşesc s scape de problem , oricât deă ă mult ar încerca.

Absolut to i cei cu care am lucrat au reuşit sţ ă treac cu succes dincolo de straturile succesive aleă emo iilor lor, descoperind cu uimire r nile sufleteştiţ ă vechi care st teau la baza durerii lor actuale. Amă lucrat împreun cu aceşti oameni pentru eliberareaă

de tot felul de probleme, de la gelozie la resentimente, team , vinov ie, rusine, pierdereaă ăţ unor persoane dragi, furie etc. De-a lungul lunilor care au trecut, am putut observa apari ia unui tiparţ din ce în ce mai clar, care mi-a permis s creez ună scenariu foarte simplu, care poate fi folosit de oricine pentru a se scufunda în straturile şale emo ionale din ce în ce mai profunde. Am creat deţ asemenea un alt scenariu, pentru a-i ajuta pe oameni s îşi descopere şi s îşi rezolve problemeleă ă emo ionale, cu ajutorul focului de tab r . Acestaţ ă ă include o discu ie în jurul focului cu persoaneleţ implicate în incidentul de alt dat , un procesă ă complet de iertare şi unul de „integrare în viitor” care s le permit oamenilor s vad dină ă ă ă perspectiva prezent cum se vor schimba lucrurileă în viitor. Nu am exclus nici scrisoarea scris de eulă „din viitor” şi adresat eului lor prezent.ă

Scenariul presupune o anumit grafic , aşa că ă ă Nancy, care este o expert în domeniulă calculatoarelor, mi-a creat un întreg program de calculator, ajutându-m astfel s îmi creez oă ă imagine mai limpede a întregului proces. De îndată ce l-am scos la imprimant , i l-am înmânat lui Don,ă despre care ştiam c este nu doar un expert înă domeniu, dar şi c are o natur relativ critic şiă ă ă sceptic . Dup ce l-a citit, Don mi-a spus: „Esteă ă impresionant, Brandon. B nuiesc c este una dintreă ă cele mai profunde şi mai importante tehnici care se aplic la ora actual în domeniul vindec rii min ii şiă ă ă ţ corpului. Te deranjeaz dac o voi aplica şi eu înă ă consulta iile mele particulare?”ţ

„Nu”, i-am r spuns eu, uimit şi şocat deă ă ă r spunsul lui. Eu m aşteptasem mai degrab s fieă ă ă ă critic şi s îmi caute nod în papur , dar Don p reaă ă ă sincer impresionat. A ad ugat: „Ai muncit luni laă rând şi se vede, nu doar în ceea ce priveşte cuvintele alese, dar şi sintaxa şi con inutul lor.ţ Scenariul t u nu este doar remarcabil, este şi cât seă poate de pragmatic”.

M-am sim it flatat şi m-am gândit c muncaţ ă ă asidu pe care am depus-o în ultimele câteva luniă începea într-adev r s dea rezultate. În timp ceă ă st team împreun pe canapeaua din sufrageriaă ă noastr , iar eu r sfoiam zecile de pagini ale primeiă ă schi e a „Procesului C l toriei Emo ionale”, amţ ă ă ţ sim it c una dintre cele mai importante piese aleţ ă puzzleului pe care încercam s îl dezleg de atâtaă vreme a ajuns în sfârşit la locul ei. ineam în mâiniŢ un instrument „viu”, care putea fi folosit într-o manier cât se poate de pragmatic pentru a-i ajutaă ă pe oameni s îşi parcurg propria lor c l torieă ă ă ă spiritual şi emo ional .ă ţ ă

I-am povestit lui Don viziunea mea legat deă „Procesul C l toriei Emo ionale”. I-am spus cât deă ă ţ recunosc toare m sim eam pentru tumoarea peă ă ţ care mi-a oferit-o via a şi la ce libertate profund m-ţ ăa condus „apelul ei la trezire”, nu doar la nivel fizic, ci şi pe alte nivele. Tumoarea a fost pentru mine un dar nepre uit, pe care doream s îl transmit şiţ ă altora, aşa c m-am rugat ca şi ceilal i oameni să ţ ă recunoasc imensa în elepciune care există ţ ă înl untrul lor, l sându-se inspira i de ea s îşiă ă ţ ă

parcurg propria c l torie spiritual şi fizic aă ă ă ă ă descoperirii de sine.

I-am mai spus lui Don cât de mişcat m-am sim ită ţ în ultimele luni şi cât de privilegiat m sim eamă ă ţ pentru c mi s-a permis s îi ajut pe al i oameni să ă ţ ă îşi descopere propriul sine real, precum şi uimirea pe care mi-o producea de fiecare dat succesul peă care l-am ob inut cu fiecare în parte. Dorin aţ ţ sufletului de a ajuta corpul s se elibereze deă problemele emo ionale stocate în celulele sale ani laţ rând nu înceta s m uimeasc . To i cei cu care amă ă ă ţ lucrat au fost incredibil de deschişi, de dornici să reuşeasc , de curajoşi, iar rezultatele pe care le-auă ob inut au reflectat de fiecare dat m re ia lorţ ă ă ţ interioar .ă

Am auzit odat un maestru spiritual spunând:ă „Dac faci un singur pas c tre Gra ie, aceasta vaă ă ţ face o mie de paşi c tre tineă ”. Aceast afirma ie miă ţ se pare cu deosebire adev rat în cazul procesuluiă ă de vindecare. În elepciunea corpului de-abiaţ aşteapt s ne ajute s ne eliber m de vechileă ă ă ă noastre probleme. Este suficient ca noi s facem ună mic efort pentru ca ea s fac tot restul.ă ă

I-am spus de asemenea lui Don c ceea ce îmiă doream cel mai mult era s lucrez cu oameni careă aveau probleme fizice, blocaje şi boli, şi c îmiă doream cu ardoare s îi ajut nu doar s se eliberezeă ă la nivel emo ional, ci şi s se vindece la nivel fizic. Înţ ă urma experien ei pe care am tr it-o cu tumoareaţ ă mea, am putut vedea cu ochii mei cât de puternică este metoda de revelare şi de descoperire a amintirilor ’ stocate în interiorul celulelor, care stau

la baza bolii. Aveam convingerea c această ă experien nu avea cum s fie strict personal .ţă ă ă Ştiam c ea trebuie s fie valabil pentru to iă ă ă ţ oamenii. De aceea, m-am rugat din nou în t cere să ă încep s atrag c tre mine oameni care seă ă confruntau cu probleme fizice şi care doreau să lucreze la nivelul sufletului, dar şi la nivel emo ional.ţ

15A doua zi, Don a plecat la New York pentru a ineţ

unul din seminarele sale din seria Robbins Research. În timpul vizitei la New York, o femeie pe nume Ruth l-a sunat şi l-a întrebat dac o poateă ajuta. I-a spus c fusese diagnosticat cu o tumoareă ă uterin de m rimea unui grepfrut şi deşi avea pesteă ă 60 de ani, nu credea în proverbul: „Câinele b trână nu mai înva trucuri noi”. Era dispus s încerceţă ă ă orice metod care ar fi putut-o ajuta s se vindece.ă ă

Medicii îi spuseser c singura ei op iune eraă ă ţ opera ia chirurgical şi extirparea complet aţ ă ă uterului. Ruth i-a spus lui Don: „Ştii, faptul c amă trecut de vârsta la care pot avea copii nu înseamnă în niciun caz c doresc s -mi fie extirpate organeleă ă genitale. De fapt, mi se pare c acestea stau foarteă bine acolo unde sunt!”

Auzise de la o prieten c eu am reuşit s îmiă ă ă vindec o tumoare mai mare ca a ei şi se întreba dac Don îi putea da un sfat, în condi iile în care eraă ţ programat pentru opera ia chirurgical peste oă ţ ă lun . So ul meu a încurajat-o cu c ldur s încerce,ă ţ ă ă ă spunându-i c nu este niciodat prea târziu pentru aă ă înv a ceva nou şi c el unul s-a convins c omul seăţ ă ă

poate vindeca singur. I-a sugerat s m sune şi să ă ă vorbeasc direct cu mine. Dup ce va auzi povesteaă ă direct de la surs , el o va ajuta atât cât îi va sta înă putin .ţă

Rug ciunea mi-a fost astfel ascultat , la numai oă ă zi dup ce am f cut-o. Deja începeam s atrag c treă ă ă ă mine oameni cu probleme fizice, dornici să întreprind „C l toria”. Don a uitat s m suneă ă ă ă ă pentru a m avertiza c i-a dat femeii num rul meuă ă ă de telefon, aşa c atunci când aceasta m-a sunat,ă m-a luat prin surprindere. Oricum, am fost încântată s vorbesc cu ea. I-am spus c îi admir curajul şiă ă deschiderea interioar , şi i-am precizat că ă vindecarea la nivel celular este indiscutabil posibil .ă Am întrebat-o ce tip de tumoare are, iar ea mi-a r spuns c medicii consider c este de tip fibroid.ă ă ă ă

„Înseamn c este o tumoare benignă ă ă (necanceroas ), nu-i aşa?”ă

„Da”, mi-a r spuns ea, cu un puternic accentă new-yorkez.

„Înseamn c nu este niciun pericol dac amâniă ă ă opera ia”.ţ

„Nu, nu este, dar ştii cum sunt medicii…”.Am întrebat-o atunci dac este dispus s amâneă ă ă

urm toarea consulta ie medical cu şaseă ţ ă s pt mâni.ă ă

„Bine, dar sunt programat pentru opera ie pesteă ţ o lun ”.ă

„Ştiu c nu î i cer un lucru minor, dar nu ai putea-ă ţo amâna? Mie mi-a luat şase s pt mâni pentru a mă ă ă vindeca în totalitate şi nu aş dori s urgent m maiă ă mult lucrurile”.

Femeia a ezitat. I-am explicat limpede, înc de laă prima mea fraz , c vindecarea se poate produceă ă într-un interval de timp atât de scurt, dar se pare că nu am reuşit s-o conving pe deplin. De aceea, am început s -i relatez propria mea poveste,ă sugerându-i în final s se programeze la oă consulta ie cu so ul meu, care îi va transmiteţ ţ procesul fizic pe care l-am creat în urma vindec riiă mele. În cel mai r u caz, se va elibera emo ional deă ţ cauza care a stat la baza tumorii sale şi va înv aăţ lec ia pe care trebuia s i-o predea aceasta.ţ ă

Ruth m-a întrebat dac am mai încercat acestă proces cu o alt persoan care avea o tumoare. Amă ă recunoscut c ea era prima, dar am asigurat-o c nuă ă avea nimic altceva de pierdut decât vechile ei tipare limitate şi amintiri traumatice stocate în interiorul celulelor sale. În cazul cel mai r u, ar fi pierdut două ă ore din via a ei şi ar fi amânat o opera ie care,ţ ţ oricum, nu era urgent . În cazul cel mai fericit, ar fiă putut sc pa de tumoare.ă

Am vorbit la telefon circa 45 de minute, iar la sfârşitul conversa iei mi s-a p rut recunosc toare,ţ ă ă dar întrucâtva sceptic . La urma urmelor, nu oă puteam învinov i. Şi eu procedez la fel. Dac nuăţ ă ştiu din experien direct c o afirma ie esteţă ă ă ţ adev rat , nu o consider decât o sum de cuvinte.ă ă ă

Din fericire, Ruth s-a decis s îşi amâne opera iaă ţ cu dou luni şi a stabilit o întrevedere cu Don. S-aă dovedit c medicii nu i-au f cut rticiun fel deă ă probleme, considerând cazul ei mai degrab deă rutin decât o urgen .ă ţă

Don m-a sunat în seara zilei urm toare şi m-aă rugat: „Spune-mi din nou cum te-ai scufundat în interiorul tumorii şi cum ai scos la suprafaţă amintirile stocate în ea”. Tocmai terminasem noua versiune scris a procesului prin care am trecut înă urma şedin ei de masaj. Am folosit în textul meu unţ limbaj uşor accesibil pentru min ile celor care nuţ erau foarte preocupa i de conştiin a de sine şi amţ ţ creat o „C l torie Fizic ” ce îi putea ghida limpedeă ă ă pe aceştia, printr-o serie de paşi concre i, c treţ ă Sursa lor. În esen , procesul le cerea acestora sţă ă p trund mental într-o capsul magic ce îi puteaă ă ă ă transporta în orice parte a corpului lor. Capsula era ghidat de în elepciunea corpului lor, aşa c nuă ţ ă trebuiau s fac niciun efort personal şi nu trebuiauă ă s se gândeasc la ceva anume. Tot ce trebuiau să ă ă fac era s lase capsula s îi conduc acolo undeă ă ă ă doreau.

În acest fel, m asiguram c cea care lua deciziileă ă nu era mintea lor conştient , ci geniul lor interior. Eiă îşi puteau accesa şi prelucra amintirile celulare în locurile alese de inteligen a lor corporal .ţ ă

I-am descris în detaliu lui Don noua sintax aă C l toriei Fizice şi i-am dat câteva sugestii specificeă ă pentru cazul lui Ruth. Dup ce mi s-a p rut suficientă ă de încrez tor c va reuşi s se descurce cu aceasta,ă ă ă i-am spus: „Curios, tu eşti cel care aplic pentruă prima dat procesul fizic, nu eu. Înc şi maiă ă interesant mi se pare faptul c îl vei aplica în cazulă unei femei care are o tumoare în interiorul uterului!”

„Da, dar s nu uit m c are peste 60 de ani şi că ă ă ă nu dispune de cunoaşterea şi de în elegerea ta,ţ Brandon”.

„Oricum, nu persoana conteaz , ci procesul! Dină fericire, ne-am convins deja de acest lucru. Procesul de vindecare nu va depinde nici de tine, nici de Ruth, ci de inteligen a infinit din organismul ei. Voiţ ă doi nu ve i fi decât nişte simpli participan i la acestţ ţ proces. Sun -m dup ce ai terminat. Vreau s ştiuă ă ă ă cum a mers”.

Trei zile mai târziu, Don m-a sunat şi mi-a spus: „în mod surprinz tor, a mers foarte bine. Femeiaă are mult deschidere pentru o b trân de peste 60ă ă ă de ani şi a acceptat s încerce procesul. Mi-a spusă c mai doreşte o consulta ie, numai ca s fie sigură ţ ă ă c a în eles totul corect”.ă ţ

„Foarte bine. Nu are cum s îi strice. Aşa cum i-ăam spus şi eu, nu are nimic altceva de pierdut decât vechile amintiri emo ionale”. Şi astfel, cei doi s-auţ întâlnit înc o dat .ă ă

Nu am mai auzit nimic de la Ruth timp de trei luni. Funda ia Robbins Research ne-a trimis pe mineţ şi pe Don în Australia pentru a ine seminare, aşa cţ ă nu am putut asculta mesajul pe care ni l-a l sat peă robotul telefonic. Când ne-am întors acas , m-amă sim it emo ionat recunoscând accentul new-yorkezţ ţ ă înregistrat pe robotul telefonului nostru.

„Ei bine, m-am dus în sfârşit la consulta ie,ţ spunea mesajul. Medicii nu mi-au mai g sit nicioă tumoare, ci doar o cantitate mic de lichid pe careă au drenat-o cu un ac… M-am gândit s v comunică ă acest lucru. I-am p c lit de data asta, ce zice i, nu?”ă ă ţ

Vocea ei avea o intona ie amuzat şi oarecumţ ă detaşat .ă

16În timp ce ne preg team pentru excursia noastră ă

în Australia, am continuat s lucrez la rafinareaă „Procesului C l toriei Emo ionaleă ă ţ ”, inând cont deţ tot ce am înv at în urma lucrului cu al i oameni. Deăţ ţ fiecare dat când lucram cu cineva, scenariulă devenea mai limpede, mai precis şi mai „prietenos” (mai uşor de în eles). De aceea, m-am decis s îl iauţ ă cu mine în Australia, în caz c voi avea nevoie de el.ă

În Australia am petrecut o perioad realmenteă minunat . Australienii sunt nişte oameni extrem deă primitori şi de amabili. ara mi s-a p rut extrem deŢ ă tân r , iar entuziasmul şi deschiderea interioar aă ă ă locuitorilor s i m-au impresionat pl cut.ă ă

Cât timp am stat acolo, mi-am dat seama că aceşti oameni sunt cei mai potrivi i pentru a înv aţ ăţ despre „Procesul C l toriei Emo ionaleă ă ţ ”. Trecuseră 21 de luni de la boala mea şi pân atunci nuă lucrasem decât în şedin e individuale. Deşiţ rezultatele pe care le-au ob inut clien ii mei au fostţ ţ mai mult decât impresionante, practic eu eram aceea care îi ghida de-a lungul procesului, aşa c nuă puteam spune c ă l-ar fi înv at ei înşişi. Altfel spus,ăţ le d deam oamenilor „peşti”, dar nu îi înv am să ăţ ă pescuiasc . M-am gândit adeseori c ar fi mult maiă ă eficient dac i-aş înv a pe oameni cum s apliceă ăţ ă singuri acest proces. În acest fel, ei nu mai trebuiau s se duc la un terapeut profesionist, ci puteauă ă aplica procesul de unii singuri, la ei acas .ă

La urma urmelor, procesul nu este altceva decât o C l torie! Nu este un plasture pe care s -l apliciă ă ă undeva, uitând apoi de el. To i oamenii au foarteţ multe probleme emo ionale de rezolvat, iar dorin aţ ţ mea sincer este ca ei s continue s apliceă ă ă procesul pentru solu ionarea lor. Noi nu ar trebui sţ ă încet m nicio clip procesul de transformareă ă interioar , ci ar trebui s conştientiz m din ce în ceă ă ă mai plenar diamantul pur care exist în centrulă fiin ei noastre,ţ eliberându-ne treptat de tot mai multe straturi limitatoare care ne împiedic s neă ă identific m cu el.ă

M-am gândit de asemenea cât de minunat ar fi dac i-aş putea înv a pe oameni cum s apliceă ăţ ă împreun „ă Procesul C l toriei Emo ionaleă ă ţ ”, astfel încât s dispun de un instrument cu ajutorul c ruiaă ă ă s îşi poat rezolva din mers orice problem careă ă ă apare în via a lor. Nu era absolut necesar ca eu sţ ă fie prezent în persoan în timpul c l toriei loră ă ă ă vindec toare. Dimpotriv , era de preferat ca ei să ă ă îşi decojeasc singuri propriile straturi emo ionale,ă ţ s descopere astfel t cerea sinelui lor, s îşi rezolveă ă ă problemele emo ionale, s aplice iertarea şi s uiteţ ă ă astfel pentru totdeauna de vechile lor dureri. Dacă ar fi înv at s aplice singuri acest proces, natura şi-ăţ ăar fi urmat apoi cursul, f când ce ştie ea mai bine,ă adic vindecându-le trupul.ă

„Nu ar fi minunat dac oamenii ar avea laă dispozi ie un scenariu cu care s lucreze şi pe careţ ă s îl poat împ rt şi celor dragi?”, m-am întrebat înă ă ă ă sinea mea. „Decât s stea şi s se uite la televizoră ă în fiecare sear , mai bine ar opta pentru a lucra dină

când în când cu ei înşişi în vederea unei transform ri interioare profunde, tr indu-şi apoiă ă via a ca o expresie a sinelui lor real, într-o libertateţ deplin ”.ă

În urma acestor gânduri, m-am decis s in serileă ţ un mic seminar acas la bunii mei prieteni,ă Catherine şi Peter. Casa acestora este suficient de înc p toare şi în ea puteau intra cu uşurin 16ă ă ţă persoane. Nu era un num r foarte mare de oameni,ă dar nici nu aveam nevoie de mai mult, întrucât mă aflam eu îns mi la început.ă

Într-o sear de duminic ă ă la sfârşitul seminarului inut de Don, am lansat o invita ie public pentruţ ţ ă

noul meu seminar. Le-am povestit pe scurt participan ilor propria mea experien şi le-am spusţ ţă c nu doresc s vin decât acei oameni care aspiră ă ă ă sincer s se elibereze de o problem emo ională ă ţ ă care îi apas , de un tipar mental sau de o boală ă fizic de care nu au reuşit s scape pân atunci,ă ă ă oricât terapie ar fi f cut, oricât de mult ar fiă ă încercat şi la oricâte seminare şi cursuri ar fi participat.

Am ad ugat c nu doream s invit la seminarulă ă ă meu oameni interesa i doar s înve e o nouţ ă ţ ă tehnic . Nu aveam decât 16 locuri libere şi doreamă ca acestea s fie ocupate de oameni care îşi doreauă cu ardoare s se elibereze de o problem care i-aă ă m cinat ani la rând.ă

Jum tate din cei afla i în sal şi-au ridicat mâinile.ă ţ ă Num rul lor dep şea cu mult posibilit ile mele, aşaă ă ăţ c am fost nevoit s insist din nou: „Procesul peă ă ă care doresc s vi-l predau este adresat celor careă

aspir sincer c tre eliberare, şi nu celor care dorescă ă s afle ceva nou dintr-o simpl curiozitate. El seă ă adreseaz exclusiv celor care doresc s privească ă ă tigrul în ochi, adic s se confrunte direct cu vechileă ă lor amintiri şi tipare emo ionale de care s-au temutţ sau s-au ferit pân acum.ă

De aceea, îi rog s vin în salonul al turat doară ă ă pe cei care sunt preg ti i s fac o astfel de muncă ţ ă ă ă profund pentru a pune o dat pentru totdeaunaă ă cap t unei poveşti nepl cute din via a lor".ă ă ţ

Locurile disponibile s-au ocupat imediat. Privind expresiile dezam gite ale celor care nu au apucată locuri, m-am sim it groaznic c trebuie s îi refuz.ţ ă ă Nu mi-am imaginat niciodat cât de mare esteă dorin a profund a oamenilor de a-şi cunoaşteţ ă adev ratul sine şi de a se elibera de vechile c tuşeă ă emo ionale care i-au inut înl n ui i, împiedicându-iţ ţ ă ţ ţ s se bucure de fericirea care reprezint esen aă ă ţ fiin ei lor.ţ

Tocmai terminasem de predat „Procesul C l toriei Emo ionaleă ă ţ ” unui cuplu de prieteni apropia i din Australia, aşa c i-am rugat s mţ ă ă ă ajute şi s îi asiste pe cei care aplicau pentru primaă dat în via noua C l torie. Don se afla şi el lângă ţă ă ă ă mine, oferindu-şi imensa expertiz pentru acestă prim seminar. Aşadar, aveam opt cupluri care aplicau procesul, supravegheate de patru oameni. Mi s-a p rut uşor de gestionat: eram un instructor laă fiecare dou cupluri care lucrau, aşa c puteamă ă r spunde imediat atunci când cineva avea oă nel murire sau avea de pus o întrebare. Doream caă

to i cei prezen i s ştie c se aflau într-un mediuţ ţ ă ă sigur şi c erau întru totul sprijini i.ă ţ

Spre surpriza mea, to i cei 16 invita i au sosit maiţ ţ devreme sau la timp. Dup ce ne-am strâns cu to ii,ă ţ am sim it în aer o stare de ner bdare şi deţ ă anticipare, dar şi foarte mult nervozitate. I-amă rugat pe cei prezen i s facem o scurt medita ieţ ă ă ţ pentru a ne linişti energiile şi pentru a ne ancora în momentul prezent. Toat lumea şi-a închis ochii şiă am f cut împreun o medita ie în t cere.ă ă ţ ă

M-am trezit în scurt timp în starea de pace profund care a devenit o constant în via a meaă ă ţ din ultimele luni. Întreaga camer p rea scufundată ă ă în t cere. Ai fi putut auzi chiar şi c derea unui ac.ă ă Nimeni nu se mişca, dar în aer plutea o luciditate aparte, care reflecta energia acumulat în camer .ă ă

Am sim it cum conştiin a mea se dilat şi umpleţ ţ ă nu doar spa iul din camer , ci se extinde multţ ă dincolo de acesta, la nesfârşit, cuprinzând totul în sine. Mintea mea a devenit extrem de liniştit şi s-aă eliberat complet de gânduri. Mi s-a p rut c neă ă sc ld m cu to ii într-un ocean de iubire, ancorându-ă ă ţne din ce în ce mai profund în prezen aţ atotputernic a Sursei.ă

Dup câteva minute, ne-am deschis ochii, iar euă m-am preg tit s iau cuvântul. Mi-am dat atunciă ă seama c aceast t cere era contagioas . Esteă ă ă ă suficient ca o singur persoan s se scufunde înă ă ă aceast stare de t cere profund , în care mintea nuă ă ă mai gândeşte, pentru ca to i ceilal i prezen i sţ ţ ţ ă „intuiasc ” aceast stare. Am citit odat un textă ă ă

minunat scris de W. B. Yeats, care descrie perfect acest lucru:

„Noi ne putem linişti mintea astfel încât aceasta s devin ca apa unui lac, în care ceilal i oameni îşiă ă ţ pot privi chipul reflectat, tr ind pentru o clip oă ă via mai intens şi mai limpede, datorit liniştiiţă ă ă noastre”.

De-a lungul anilor, am auzit foarte des un cuvânt sanscrit folosit frecvent pentru a descrie acest fenomen: satsang. Sat înseamn „adev r”, iar ă ă sang înseamn „în compania”. ă Satsang înseamn aşadară „în compania adev rului”, adic în prezen aă ă ţ acestuia sau în stare de comuniune cu el. Ei bine, într-o astfel de stare colectiv ne aflam în această ă sear cu to ii: în prezen a adev rului. ă ţ ţ ă Satsang.

Dup medita ie, le-am povestit participan iloră ţ ţ despre propria mea c l torie vindec toare. În timpă ă ă ce le povesteam, continuam s simt starea de paceă în care ne sc ldam cu to ii, starea de ă ţ satsang. Nu am uitat s le vorbesc participan ilor inclusiv despreă ţ procesul de decojire a straturilor emo ionale,ţ dincolo de care se afl un vid teribil şi aparentă negru. Le-am povestit cum, dup ce am trecut deă acest „prag”, am ajuns în prezen a extraordinar aţ ă iubirii şi am în eles c aceasta reprezint esen aţ ă ă ţ propriului meu suflet. Le-am împ rt şit uimirea şiă ă venera ia pe care le-am sim it atunci când m-amţ ţ trezit în prezen a în elepciunii mele interioare, şiţ ţ cum mi-am dat atunci seama c aceast inteligenă ă ţă l untric era responsabil pentru orice proces deă ă ă vindecare, în timp ce eu nu eram decât un simplu participant exterior la acest proces.

Am continuat spunându-le c am c p tată ă ă convingerea c to i oamenii îşi pot cunoaşte sineleă ţ real, c p tând astfel acces la în elepciunea loră ă ţ interioar care eman în mod natural din sursa lor.ă ă Am accentuat faptul c metoda pe care le-oă propuneam nu era un proces de „prevalen a min iiţă ţ asupra materiei”, ci mai degrab o c l torie deă ă ă revelare a propriului suflet.

Le-am povestit participan ilor de convingereaţ mea c adev rata vindecare începe întotdeauna peă ă nivelul sufletului, al conştiin ei pure, dup care seţ ă reflect de-a lungul straturilor emo ionale succesiveă ţ care îmbrac acest suflet, pân la nivelul corpuluiă ă fizic. De aceea, pentru a ajunge la inima unei probleme emo ionale, noi trebuie s ajungem maiţ ă întâi de toate la inima propriei noastre fiin e,ţ descoperind astfel cine suntem cu adev rat. Odată ă ce intr m în contact cu esen a noastr ,ă ţ ă în elepciunea ei ne poate conduce pas cu pas c treţ ă descoperirea amintirilor emo ionale îngropate înţ celulele corpului nostru. Numai în acest fel putem ajunge noi la cauza ultim a problemei cu care neă confrunt m, eliberându-ne astfel pentru totdeaunaă de ea. În timp ce le vorbeam oamenilor, am privit adânc în ochii lor şi m-am sim it încurajat de faptulţ ă c to i p reau s în eleag ce le spuneam.ă ţ ă ă ţ ă

L-am întrebat apoi pe unul dintre prietenii mei, Ian, dac doreşte s fac o demonstra ie pe viu aă ă ă ţ procesului C l toriei. Ian a consim it imediat, cuă ă ţ mult entuziasm, fapt pentru care i-am fost recunosc toare. Ian avea o frustrare care îl m cinaă ă de mult, aşa c ne-am decis s începem cu aceasta.ă ă

Deşi ne aflam în Australia, Ian era englez, şi deci avea o fire uşor rezervat . De aceea, i-am fost cuă atât mai recunosc toare pentru deschiderea luiă emo ional şi pentru dorin a lui de a ţ ă ţ parcurge toate straturile emo iei sale în public.ţ

Pe m sur ce Ian se scufunda din ce în ce maiă ă mult în adâncurile emo iei sale, to i cei prezen iţ ţ ţ p reau s participe împreun cu el la c l toria peă ă ă ă ă care o f cea. La un moment dat, Ian a ajuns la ună strat al neajutor rii şi a început s plâng . Amă ă ă observat atunci c ochii multora dintre participan iă ţ s-au umplut de lacrimi. Când a ajuns în fa a g uriiţ ă negre, pe care el o numea vid, Ian a manifestat o anumit rezisten . Când s-a aruncat îns în ea şi aă ţă ă experimentat starea de pace profund , fa a lui s-aă ţ luminat gradat şi a început s emane o mareă fericire.

De-a lungul procesului, şi-a amintit şi el un incident din copil rie, când s-a sim it abandonat,ă ţ frustrat şi neputincios c nu îşi poate comunicaă dorin a de a fi ajutat. În finalul exerci iului, în jurulţ ţ focului de tab r , el le-a putut transmite în sfârşită ă p rin ilor s i ce a sim it în acel moment, dup careă ţ ă ţ ă i-a fost uşor s îi ierte. Când procesul s-a încheiat,ă Ian ar ta str lucitor şi p rea la fel de deschis ca ună ă ă copil mic.

Am privit în jur. Foarte mul i dintre cei prezen iţ ţ l crimau vizibil. Cu to ii se sim eau incredibil deă ţ ţ mişca i în fa a transform rii profunde la care auţ ţ ă asistat într-un timp atât de scurt. Camera s-a umplut cu o atmosfer palpabil de ging şie şi deă ă ă compasiune, la care se ad uga o mare deschidereă

interioar . Momentul era perfect pentru a le sugeraă oamenilor s îşi ia fiecare exemplarul din scenariu,ă s se împart pe perechi şi s îşi înceap propriaă ă ă ă c l torie.ă ă

În timp ce m plimbam prin cele dou camere aleă ă casei în care erau aduna i invita ii, supraveghind ceţ ţ f ceau, nu-mi venea s cred v zând cât de profundeă ă ă erau experien ele lor şi de câte amintiri emo ionaleţ ţ nepl cute s-au eliberat ei. Oă singur femeie p reaă ă s aib dificult i în a se scufunda în straturileă ă ăţ succesive ale emo iei sale; de câte ori ajungea înţ fa a g urii negre, ea o evita şi se întorcea de unde aţ ă plecat.

Am notat acest lucru şi m-am gândit în sinea mea: „Hm, oare nu facem cu to ii la fel? Chiar cândţ suntem pe punctul de a ne elibera, ceva din interiorul nostru ne opreşte. În acest fel, ne bloc mă şi ne întoarcem la vechile noastre obişnuin e. Cuţ to ii ne temem de necunoscut şi suntem dispuşi s îlţ ă evit m cu orice pre , chiar cu riscul de a nu neă ţ elibera niciodat de vechile noastre suferin e”.ă ţ

Femeia de care vorbesc era diagnosticat cu oă depresie cronic şi era atât de afectat încât fuseseă ă pensionat medical în ultimii şase ani. Înainte deă începerea procesului, am discutat cu ea şi femeia mi-a spus c aceasta ar putea fi ultima ei şans deă ă vindecare. Pân atunci a încercat absolut totul, de laă terapia psihiatric la medicamente şi la seminare,ă dar nimic nu a func ionat. Chiar şi pentru a se da josţ din pat diminea a trebuia s se lupte cu ea îns şi.ţ ă ă Abia a reuşit s se mobilizeze şi s vin la acestă ă ă seminar.

Vocea ei era complet stins , reflectând lipsa ei deă speran , ca şi cum ar fi stabilit dinainte c va daţă ă greş şi de aceast dat , la fel ca în toate celelalteă ă încerc ri pe care le-a f cut de-a lungul ultimilor şaseă ă ani. Când am ajuns în dreptul ei, f cuse deja treiă „întoarceri”. Pur şi simplu nu se putea hot rî s seă ă arunce în gaura neagr . Când am citit noti eleă ţ partenerului ei, în care acesta a descris straturile emo ionale prin care a trecut femeia, m-am gândit:ţ „Hm, într-adev r, descrie perfect tiparul depresiei.ă Scenariul este clasic. Nu-i de mirare c refuz s seă ă ă arunce în gaura neagr , întrucât aceasta este lucrulă de care se teme cel mai tare!”

Mi-am adus aminte de prima mea experien aţă vidului negru şi de teama mea c voi fi anihilată ă complet dac voi c dea în el. Cât de terorizat amă ă ă fost atunci! Am sim it instantaneu o compasiuneţ profund pentru femeia din fa a mea, dar ştiam că ţ ă pentru a se elibera de vechiul ei tipar emo ional, vaţ trebui s îşi adune curajul şi s se confrunte cuă ă gaura neagr , aruncându-se în ea.ă

De aceea, i-am spus cu o voce blând , dar ferm :ă ă „Nu recunoşti acest tipar? Tu treci de la depresie la lipsa de speran , apoi la neajutorare, la dezolare, laţă disperare, la anxietate şi la team , dup care ajungiă ă în fa a acestei g uri negre şi te blochezi, motivţ ă pentru care te sim i furioas şi frustrat . Ce faci înţ ă ă continuare? Devii şi mai deprimat din cauza noiiă frustr ri pe care o sim i şi reiei de la cap t întregulă ţ ă ciclu. Tot timpul procedezi aşa?”

„O, da. Acest ciclu este un prieten vechi, pe care îl cunosc foarte bine. De fapt, este singurul lucru pe

care îl fac. Ori de câte ori ajung în faza de anxietate şi de team , renun , dup care devin atât deă ţ ă frustrat încât m deprim şi mai tare”.ă ă

Am întrebat-o atunci dac doreşte cu adev rat să ă ă se elibereze din acest ciclu. Mi-a r spuns imediat:ă „Sigur c da. De fapt, nu-mi mai doresc nimică altceva de la via !”ţă

„În acest caz, va trebui s te confrun i cu gauraă ţ neagr şi s te abandonezi în fa a ei, s te relaxeziă ă ţ ă şi s te arunci în ea.ă

„Bine, dar nu ştiu ce se va întâmpla cu mine dacă voi face acest lucru”.

„În eleg, i-am spus, dar dac doreşti s teţ ă ă eliberezi, va trebui s AI ÎNCREDERE”.ă

Am ghidat-o astfel din nou de-a lungul straturilor ei emo ionale succesive, având grij s nu insistţ ă ă foarte mult asupra lor, întrucât avea tendin a s seţ ă lase înghi it de ele şi nu doream ca gândurileţ ă negative s îi distrag aten ia. C l toria nu areă ă ţ ă ă nimic de-a face cu lament rile şi cu exprimareaă durerii de-a lungul c ii, ci doar cu conştientizareaă plenar a emo iei urmat de scufundarea imediată ţ ă ă pe nivelul urm tor, pân când ajungi în sfârşit laă ă surs .ă

Când a ajuns din nou în fa a g urii negre, m-aţ ă anun at pe un ton de genul: „ i-am spus eu!” c s-aţ Ţ ă blocat din nou.

„Ce-ar fi s te relaxezi, s zâmbeşti şi s te arunciă ă ă senin în aceast gaur neagr ? Am întrebat-o eu.ă ă ă ă Ce crezi c s-ar întâmpla atunci?”ă

„Nu ştiu ce s-ar putea întâmpla”.

„Bine, dar eu m întreb ce s-ar întâmpla dac aiă ă face acest lucru”.

Dup un scurt moment de confuzie, femeia aă început s tremure din toate încheieturile; „Mă ă pr buşesc… M pr buşesc!”ă ă ă

„Continu s cazi”, i-am spus eu. Subit, ochii eiă ă au fost inunda i de lacrimi, iar ea a început sţ ă plâng cu suspine. „Sunt iubire… Sunt Dumnezeu…ă Este Dumnezeu… Este… Nici nu ştiu ce este… Sunt liber … Sunt libertate… Sunt frumoas … Suntă ă frumuse e pur …”. A continuat s plâng multţ ă ă ă ă vreme de uşurare şi de extaz.

Ştiam c restul procesului va fi floare la urecheă pentru ea. Important era c a ajuns s ştie ce seă ă ascundea sub acel strat al anxiet ii şi al fricii, şi căţ ă şi-a dat seama c nu avea nimic de ce s se team .ă ă ă I-am dat din nou scenariul partenerului ei, iar cei doi au încheiat cu succes procesul.

Au mai existat înc dou cupluri care au sim it oă ă ţ anumit reticen şi care şi-au ridicat mâinile pentruă ţă a pune întreb ri, dar s-a dovedit c de fapt nuă ă doreau altceva decât s primeasc asigur ri c facă ă ă ă bine ce fac, de la cineva care a parcurs deja acest proces.

Sursa este o energie într-adev r contagioas . Mi-ă ăam dat seama de mai mult vreme c atunci cândă ă sunt scufundat în Marea T cere, cei cu care lucreză ă îşi g sesc mult mai uşor calea c tre această ă ă conştiin de sine. Atunci când lucrezi cu cineva, nuţă este suficient s practici procesul, trebuie SA FII unaă cu el, s îl experimentezi tu însu i direct. Cei cu careă ţ lucrezi se pot „molipsi” atunci de la tine.

Am aplicat frecvent acest principiu în şedin eleţ mele individuale şi la seminarele mele. El îmi permite de asemenea s le ofer asisten ilor mei ună ţ antrenament din ce în ce mai avansat. Atunci când lucr m cu al i oameni, noi îi putem asistaă ţ literalmente, trecând al turi de ei prin acelaşiă proces. Cu to ii l-am parcurs deja de mai multe ori,ţ aşa c suntem familiariza i cu provoc rile care potă ţ ă ap rea de-a lungul lui. În timp, ne-am dezvoltată capacitatea de a rezolva prompt aceste provoc ri,ă fiindu-ne astfel mult mai uşor s îi ajut m pe ceiă ă implica i în proces.ţ

Când seminarul de sear s-a încheiat, era dejaă mult dup miezul nop ii, dar oamenii nu se îndurauă ţ s plece. Practic, ne bucuram cu to ii de linişteaă ţ vindec toare a comuniunii cu prezen a Iubirii.ă ţ

Trei luni mai târziu, am primit o scrisoare din Australia. „Ciudat, m-am gândit, nu am dat nim nuiă adresa mea în acea noapte. Aceast persoană ă trebuie s îşi fi dat mult osteneal ca s fac rostă ă ă ă ă de adresa mea de acas ”. Când am deschis-o, amă recunoscut numele de la sfârşitul ei. Era al doamnei care fusese diagnosticat cu depresie cronic . Inimaă ă a început s îmi bat cu putere, în timp ce mă ă ă gândeam f r s vreau: „O, nu, s-o fi întâmplată ă ă ceva?” M-am liniştit imediat, dup ce am citită cuvintele ei simple, dar extrem de emo ionante.ţ

Femeia îmi scria c în noaptea în care a efectuată C l toria, a scos la iveal o anxietate copleşitoareă ă ă ascuns sub masca depresiei. Dup ce şi-a privit înă ă fa şi şi-a rezolvat aceast problem , depresia ei aţă ă ă disp rut ca prin farmec. De atunci şi pân în prezentă ă

nu a mai fost depresiv nici m car o secund . Dacă ă ă ă în trecut trebuia s fac un efort uriaş ca s se deaă ă ă diminea a jos din pat, acum se trezea diminea aţ ţ devreme, se ridica imediat din pat şi îşi vedea liniştit de treburi. Mai mult, a fost încântat s seă ă ă întoarc la munc dup şase ani de absen .ă ă ă ţă

Scrisoarea femeii se odihneşte acum într-un teanc alc tuit din sute de scrisori similare, într-un dosară uriaş pe care îl in ca pe o m rturie a imenseiţ ă în elepciuni şi a enormului curaj inerent în sufletulţ oric rui om. Ori de câte ori primesc o astfel deă scrisoare, m simt la fel de emo ionat ca primaă ţ ă oar , fiind de fiecare dat uimit şi inspirat deă ă ă ă curajul, puterea şi în elepciunea care existţ ă înl untrul nostru, ă a tuturor. Este ca şi cum aş auzi din nou, pentru prima data cât de uimitoare este Gratia care exista.

În prima zi parcurgem cu to ii ţ C l toriaă ă Emo ionalţ ă. Participan ii înva şi experimenteazţ ţă ă procesul care st la baza ei şi intr în contact cuă ă sufletul lor. În continuare, ei se las ghida i deă ţ în elepciunea lor interioar pentru a descoperi şiţ ă pentru a rezolva vechile probleme emo ionale careţ i-au m cinat. Înva de asemenea tehnica focului deă ţă tab r şi integrarea în viitor.ă ă

În cea de-a doua zi, participan ii înva sţ ţă ă parcurg ă C l toria Fizică ă ă, o c l torie minunat aă ă ă descoperirii de sine la nivel corporal, prin care descoper blocajele ascunse sau locurile rigide dină organismul lor, care pot declanşa apoi boli. Mai mult, ei descoper amintirile stocate în interiorulă celulelor lor, pe care le rezolv prin practicareaă

iert rii, astfel încât s pun o dat pentru totdeaunaă ă ă ă cap t acestor amintiri, eliberându-se de ele.ă

Doreşti s tr ieşti şi tu experien a direct aă ă ţ ă „Procesului C l toriei Emo ionaleă ă ţ ”? O po i face chiarţ acum, întrerupând lectura c r ii, sau o po i face maiă ţ ţ târziu, dup ce o vei termina de citit. Scenariul peă care îl aplic la seminarele mele se afl chiar laă sfârşitul c r ii, în sec iunea intitulat „ă ţ ţ ă Instrumente”. Tot ce trebuie s faci este s î i rezervi dou oreă ă ţ ă împreun cu un prieten în care ai încredere, deă preferin unul care a citit la rândul lui aceast carteţă ă şi care este suficient de deschis şi dornic s lucrezeă cu tine. Dac nu ai cu cine s lucrezi, po i apela laă ă ţ benzile audio care înso esc aceast carte, l sându-ţ ă ăte ghidat chiar de vocea mea.

17Acum, c ai înv at sau ai experimentat directă ăţ

„Procesul C l toriei Emo ionaleă ă ţ ”, a sosit timpul să afli mai multe despre C l toria Fizică ă ă.

Doresc s încep prin a- i relata povestea unuiă ţ b rbat a c rui C l torie Fizic a fost cu deosebireă ă ă ă ă impresionant . Jim era un brutar în vârst de 67 deă ă ani, proprietar al unei mici brut rii situat în nordulă ă Angliei. Nepoata lui a participat la imul din seminarele mele introductive şi i-a sugerat s mă ă consulte în particular în leg tur cu starea s n t iiă ă ă ă ăţ sale. Când nepoata m-a sunat ca s m întrebeă ă dac îl pot primi, ea a sim it nevoia s mă ţ ă ă avertizeze: „Jim nu este familiarizat cu tot acest limbaj specific vindec rii min ii şi corpului. De altfel,ă ţ este o fire înc p ânat şi sceptic . Este dină ăţ ă ă

Yorkshire şi are un temperament destul de aprins, ca to i locuitorii din acea zon . Sper s nu v l sa iţ ă ă ă ă ţ intimidat de el!”ă

M-am amuzat şi i-am r spuns c voi fi încântată ă ă s îl primesc. I-am explicat c , adeseori, oameniiă ă care nu ştiu nimic despre acest gen de lucruri sunt cei cu care lucrez cel mai uşor.

„Ştiu şi eu… mi-a spus ea. V asigur c Jim poateă ă fi uneori extrem de înc p ânat”.ă ăţ

„Înc p ânarea nu este întotdeauna un lucru r uă ăţ ă în sine. Ea dovedeşte o voin puternic . Amţă ă început deja s îl simpatizez!”ă

Jim a venit Ia Londra cu trenul, neştiind nimic despre mine, nici m car povestea vie ii mele, doară ţ pentru c aşa l-a sf tuit nepoata lui favorit . Când i-ă ă ăam deschis uşa, l-am privit în fa . Avea ochii aprigiţă şi obrajii de un roşu aprins, s n tos. Jim ar ta exactă ă ă aşa cum mi l-a descris Suzy. Era evident c omulă gândea cu mintea lui şi c nu accepta toate prostiileă pe care i le spuneau ceilal i oameni.ţ

F r s stea mult pe gânduri, s-a îndreptat directă ă ă c tre sufrageria mea şi s-a aşezat înainte de a aveaă şansa de a-l invita. Mi-a devenit instantaneu simpatic. Avea un lic r specific în ochi, şi dincolo deă privirea lui aprig se ascundea o lumin interioar ,ă ă ă pe care i-am detectat-o cu uşurin .ţă

L-am servit cu un ceai, dar el nu a mai aşteptat şi a trecut la subiect. În stilul lui direct, yorkshirez, mi-a spus: „Nu ştiu cu ce te ocupi, dar nepoata mea consider c m-ai putea ajuta”. M-am preg tit s îiă ă ă ă ofer o versiune condensat a poveştii vie ii mele şiă ţ am început s -i spun: „P i, sincer s fiu…”, dar elă ă ă ă

mi-a t iat-o scurt: „Nu, nu vreau s ascult povesteaă ă vie ii tale! Doresc s î i spun povestea vie iiţ ă ţ ţ mele…”. Dup care, cu acelaşi lic r şugub în ochi,ă ă ăţ a ad ugat: „Le-am ar tat eu! Le-am ar tat tuturor!”ă ă ă

Trebuie s recunosc c mi-a trezit interesul laă ă culme. L-am întrebat ce vrea s spun cu acesteă ă cuvinte. Jim nu avea nevoie de mai mult. Cu o pl cere evident , el s-a lansat imediat în relatareaă ă poveştii vie ii sale:ţ

„Cu doi ani în urm , m-am dus la o consulta ie, laă ţ medicul meu de familie. Acesta mi-a spus s stauă jos, ca şi cum ar fi dorit s aib cu mine oă ă conversa ie de la om la om, m-a privit direct în ochiţ şi mi-a spus cu o voce cât se poate de grav c mi-aă ă g sit o tumoare canceroas de m rimea unui ă ă ă ou într-unul din pl mâni. Aceasta era mult preaă avansat , aşa c medicul nu mi-a dat mai mult deă ă trei luni de tr it. A ad ugat c nimeni nu mai poateă ă ă face nimic pentru mine, aşa c trebuie s îmi pun înă ă ordine afacerile.

Î i po i imagina aşa ceva? M-a întrebat Jim, în modţ ţ evi- dent revoltat. S -mi spun mie un medic c nuă ă ă mai am decât trei luni de tr it! Ce nesim ire! Eu nuă ţ am înc de gând s dau ortul popii! Ştiu c nu mi-aă ă ă sosit vremea s mor! Chiar dac am cancer laă ă pl mâni nu am de gând s cedez cu una cu dou !ă ă ă Ce prostie – la naiba!"

„Şi, ce s-a întâmplat mai departe?” l-am întrebat, curioas la culme. Jim avea un stil absolut captivantă de a povesti!

„Ei bine, mi-am g sit un alt doctor”.ă„Şi acesta ce a spus?”

„Mi-a spus c nu mai am decât dou luni deă ă tr it!”ă

„Şi tu ce ai f cut?”ă„Ce puteam s fac? L-am concediat şi pe acesta.ă

Apoi mi-am g sit un alt doctor, pe care l-amă concediat de asemenea”.

„Şi apoi, ce s-a întâmplat?”„Ei bine… în cele din urm am g sit o doctoriă ă ţă

care p rea s aib mai mult bun sim . Era vestită ă ă ţ ă pentru succesele pe care le-a avut şi pentru faptul c a ajutat şapte oameni cu acelaşi tip de cancer caă şi mine s intre în remisie. M-am gândit c pe eaă ă merit s o ascult, c ci m car ştie c este posibil să ă ă ă ă ă supravie uieşti şi s te vindeci în urma acestei boli.ţ ă Într- adev r, a fost primul medic cu care am vorbită şi care nu a fost convins din start c voi muri”.ă

Il priveam cu o admira ie ne rmurit pe acestţ ţă ă b trân vajnic de 67 de ard. Nu avea niciun fel deă educa ie în domeniul s n t ii, dar ştia foarte bineţ ă ă ăţ c nu trebuie s te iei automat dup primulă ă ă diagnostic. Avea spiritul trezit şi un sim al umoruluiţ frust, dar puternic. F r s vreau, m-am gândit ceă ă ă bine ar fi dac am avea cu to ii aceast voină ţ ă ţă fantastic de a tr i. Exemplul b trânului din fa aă ă ă ţ mea mi s-a p rut minunat.ă

Am citit în mai multe c r i despre fiziologia celoră ţ care supravie uiesc în urma cancerului. Se pare cţ ă una dintre cele mai importante calit i pe care o auăţ aceştia (şi pe care cercet torii o consideră ă principala cauz a supravie uirii lor) este voin a loră ţ ţ puternic de a tr i. Adeseori, cei mai dificili pacien i,ă ă ţ care le pun medicilor cel mai greu r bdarea laă

încercare şi care sunt cei mai solicitan i cuţ asistentele, sunt şi cei care reuşesc să supravie uiasc . Eu aveam în fa exact acest genţ ă ţă de om.

„Şi ce s-a întâmplat în continuare, Jim? L-am întrebat eu. În mod evident, nu ai dat ortul popii!” Sincer s fiu, aveam în fa o imagine a s n t iiă ă ţă ă ă ăţ perfecte, fapt pe care i l-am şi spus. În continuare, Jim mi-a descris diferitele tratamente pe care le-a încercat: chimoterapie, radia ii etc. Când şi-aţ terminat povestea, mi-a repetat cu aceeaşi mândrie în voce: „Le-am ar tat eu! Acum trei luni am f cut oă ă scanare MRI (scanare cu raze X a esuturilor moi),ţ iar diagnosticul a fost pozitiv. Tumoarea a intrat în remisie, şi nu în metastaz , aşa cum se aşteptauă medicii. Nu s-a r spândit!”ă

Fa a lui era de-a dreptul luminoas . A ad ugat cuţ ă ă un chicotit: „Acum dou luni am dat întâmpl toră ă peste primul medic. A r mas şocat când m-a v zut!ă ă S-a albit la fa , ca şi cum ar fi v zut o stafie!ţă ă Fusese absolut convins c am murit cu 20 de luni înă urm ! Şi nu am de gând s m opresc aici!ă ă ă Inten ionez s mai tr iesc o vreme!” V zându-iţ ă ă ă spiritul, nu am avut nici cea mai mic îndoial c vaă ă ă reuşi. La fel de înc p ânat cum a început, şi-aă ăţ încheiat povestea cu un triumfalist: „Nu mi-a sosit înc timpul!”ă

I-am spus: „Povestea ta e incredibil , Jim. Îmi vineă s le-o relatez oamenilor la seminarele mele, pentruă ca ei s afle astfel c este perfect posibil s seă ă ă implice şi s participe direct la propria îor vindecare,ă c nu trebuie s se ia dup primul diagnostic care leă ă ă

este prezentat, ca şi cum acesta ar fi o liter deă lege, şi c au libertatea de a opta pe ce cale aă vindec rii doresc s o apuce. Ar trebui s te impliciă ă ă tu însu i şi s le vorbeşti celorlal i pacien i careţ ă ţ ţ sufer de boala ta, ajutându-i astfel s în eleag că ă ţ ă ă au posibilitatea s se vindece. Tu eşti un exempluă minunat pentru noi to i”.ţ

„O, ştiu foarte bine. În felul meu, chiar asta şi fac”, mi-a r spuns el, pu in stânjenit.ă ţ

„Atunci de ce ai venit la mine? Mie mi se pare că eu îns mi aş avea ce înv a de la tine. Tu eşti ună ăţ exemplu viu al posibilit ilor ascunse în oameni”.ăţ

Dintr-odat , felul lui exploziv de a fi s-a liniştit şiă Jim a devenit liniştit, aproape vulnerabil. Vocea lui a devenit o şoapt , iar fa a lui a c p tat expresia unuiă ţ ă ă copil nevinovat. A trebuit s m aplec c tre elă ă ă pentru a auzi motivul vizitei sale.

„Aş vrea s ştiu de ce… De ce mi-a ap rută ă aceast chestie”, mi-a şoptit el, ar tând c tre piept.ă ă ă „Ştiu c trebuie s înv o lec ie important în urmaă ă ăţ ţ ă acestei boli. Cu siguran , tumoarea nu mi-a ap rutţă ă numai ca s le dovedesc medicilor c se înşeal .ă ă ă Doresc s aflu de ce mi-a ap rut ea, mi-a spusă ă el pe acelaşi ton stins, aproape plâng re . Nu mi-aş doriă ţ ca ea s apar într-o alt parte a corpului meuă ă ă numai pentru c nu mi-am înv at lec ia pe careă ăţ ţ trebuia s mi-o predea".ă

Cuvintele lui m-au uluit. Ochii mi s-au umplut de lacrimi. M aflam în prezen a unui om cu un curajă ţ rareori întâlnit, dar simultan cu o smerenie copleşitoare. El nu se sfia s recunoasc în fa a meaă ă ţ c nu de inea toate r spunsurile şi c spera s îlă ţ ă ă ă

ajut s descopere lec ia pe care dorea s i-o predeaă ţ ă tumoarea lui. Eram atât de emo ionat de aceastţ ă ă vulnerabilitate şi de aceast ging şie încât nu amă ă reuşit s spun nimic timp de câteva minute.ă

În final, i-am r spuns simplu: „Perfect. Chiară aceasta este specialitatea mea. Eu îi ajut pe oameni s descopere lec iile pe care doresc s li leă ţ ă transmit bolile lor. Convingerea mea sincer esteă ă c dac ne vom înv a aceste lec ii, noi nu le vomă ă ăţ ţ mai repeta. Cred, de asemenea, c motivul pentruă care atât de mul i oameni accept s le fie extirpateţ ă ă chirurgical tumorile numai pentru a se trezi peste câ iva ani c acestea le apar în alte p r i aleţ ă ă ţ corpului este acela c nu şi-au înv at lec iile, şiă ăţ ţ deci nu au acceptat cunoaşterea pe care a dorit să le-o ofere în acest fel sufletul lor. De aceea, acesta le spune:, Hei, nu ai ascultat primul meu apel la trezire. De aceea, o voi face din nou. Poate c deă data aceasta vei fi mai receptiv’. Şi astfel, lor le apare o alt tumoare”.ă

Jim a fost întru totul de acord cu mine. Mi-a spus: „O, am convingerea c trebuie s înv ceva înă ă ăţ urma acestei experien e, dar nu ştiu înc ce”.ţ ă

Atunci, i-am povestit pe scurt propria mea experien şi i-am spus în final c aş fi fericit s îlţă ă ă ă pot ajuta s îşi scoat la lumin vechile amintiriă ă ă stocate în interiorul tumorii sale, astfel încât să înve e lec ia pe care doreşte s i-o predea aceasta.ţ ţ ă Jim m-a privit în ochi, ca şi cum ar fi dorit s îmiă testeze sufletul, dup care mi-a spus liniştit: „Tot nuă ştiu cu ce te ocupi, dar am încredere în tine şi sunt dispus s încerc orice”.ă

Am început astfel împreun procesul ă C l torieiă ă Fizice. Aveam în fa un om care nu ştia absolutţă nimic despre ansamblul minte-corp, dar care intuia c exist ceva mai profund, care trebuie în eles. M-ă ă ţam gândit din nou în sinea mea cât de înseta iţ suntem cu to ii de dorin a de a ne în elege lec iile şiţ ţ ţ ţ de a ne elibera. Cât de divin este aceast sete!ă ă

Pe cât de înc p ânat şi de puternic era, pe atâtă ăţ de deschis şi de sincer s-a dovedit Jim de-a lungul procesului, încrederea lui în mine era aproape copil reasc . De îndat ce a ajuns în interiorulă ă ă pl mânului bolnav, înainte de a apuca s -l întreb ceă ă vede acolo, în mintea lui a ap rut o amintire foarteă vie.

Avea 16 ani, într-o perioad în care Anglia se aflaă în r zboi. Tat l lui îşi p r sise familia, iar el trebuiaă ă ă ă s aib grij de mama sa. Bombele germane c deauă ă ă ă deasupra întregii ri. În acel moment, Jim era laţă şcoal , când o bomb a c zut chiar în zona în careă ă ă locuia el. Jim a intrat în panic . S-a luptat cuă profesorii s i, s-a eliberat şi a fugit din şcoal . S-aă ă dus direct acas şi şi-a c utat mama. Aceasta nu seă ă afla îns acolo.ă

În cele din urm , el a ieşit în strad , unde a g sit-ă ă ăo. Z cea pe jos, aparent intact , frumoas şi tân r ,ă ă ă ă ă ca şi cum ar fi adormit. Jim a luat-o în bra e şi aţ încercat s o trezeasc . A continuat s o scuture,ă ă ă pân când un ofi er de poli ie a venit şi i-a spus: „Eă ţ ţ moart , fiule”.ă

A sim it atunci o furie oarb împotriva luiţ ă Dumnezeu, care nu i-a mai trecut niciodat deă atunci. Cum l-ar fi putut ierta pe Dumnezeu pentru

c i-a r pit mama înainte s -i fi venit sorocul? Cumă ă ă i-a putut face aşa ceva? Ce fel de Dumnezeu era? Ce fel de Dumnezeu face astfel de lucruri?

Apoi, furia i s-a amplificat şi mai mult. De data aceasta, era orientat împotriva inamicului. Cum i-ăar fi putut ierta vreodat pe acei nazişti infernali?ă Mama lui nu s-a putut ap ra. Practic, nu eraă implicat în niciun fel în acel r zboi. Cum au putută ă ucide solda ii o femeie inocent ? Ce compasiune arţ ă fi putut avea el pentru un popor atât de r u? Toată ă acea furie imposibil de exprimat şi de rezolvat a ieşit la suprafa . Neştiind ce s fac cu ea, tân rulţă ă ă ă Jim a ascuns-o lâng inima lui, în pl mânul lui stâng.ă ă

l-am sugerat lui Jim un lucru pe care nu l-am mai aplicat pân atunci. I-am cerut s vizualizeze un focă ă de tab r chiar acolo, în interiorul pl mânului stâng,ă ă ă şi s -i invite pe to i cei implica i în amintirea lui,ă ţ ţ inclusiv pe Dumnezeu, pentru o mic discu ie. Amă ţ r mas apoi t cut , în timp ce Jim a dat glas furieiă ă ă sale nerostite timp de 50 de ani împotriva lui Dumnezeu, sco ând-o astfel pentru prima dat dinţ ă pieptul s u şi din celulele sale.ă

I-am cerut apoi s îşi imagineze ce i-ar r spundeă ă Dumnezeu, iar din adâncurile conştiin ei sale a ieşit,ţ ca de obicei în astfel de cazuri, o în elepciuneţ neb nuit de el. Se pare c Dumnezeu avea alteă ă ă planuri pentru mama lui. Mai mult, El i-a spus lui Jim c sufletul acesteia era perfect împ cat, întrucât seă ă afla exact în planul în care trebuia s fíe. Când aă sosit timpul ca Jim s îl ierte pe Dumnezeu, inimaă acestuia s-a deschis la maxim şi din ea a ieşit la iveal o iertare profund , atât de infinit încâtă ă ă

numai asistând la acest proces mi s-a oprit respira ia. Umilin a şi iubirea lui Jim m-au f cut sţ ţ ă ă îmi doresc s îngenunchez chiar acolo.ă

În continuare, el s-a adresat naziştilor. Din el a ieşit la iveal o furie atât de n prasnic încât nuă ă ă ştiam dac propria mea inim o va putea suporta.ă ă Apoi din nou, când şi-a întrebat în elepciuneaţ interioar de ce au procedat aceştia cum auă procedat, aceasta i-a r spuns prin gura inamiciloră s i c nu f ceau decât s îndeplineasc nişte ordineă ă ă ă ă şi c , de fapt, erau la fel de speria i ca şi el. Şiă ţ asupra lor erau a intite alte arme, iar mamele lorţ erau la fel de amenin ate cum fusese a lui.ţ

În elegându-le pentru prima dat punctul deţ ă vedere, din inima lui Jim s-a rev rsat o compasiuneă uriaş . Parc şi-ar fi scos de pe chip o masc deă ă ă ciment, ar tându-şi pentru prima dat adev ratulă ă ă chip, care str lucea într-o lumin plin de pace.ă ă ă

Când procesul s-a încheiat, am r mas t cută ă ă al turi de acest om extraordinar. Din el emanau oă inocen copil reasc şi o pace nesfârşit . I-amţă ă ă ă spus cu blânde e: „Am avut dreptate. Tu ai fostţ profesorul meu, şi nu invers”. Ochii i-au lic rit dină nou, la fel ca diamantele, iar fa a lui a c p tat oţ ă ă expresie blând . Nu mai aveam nevoie de cuvinte.ă

Înainte de a se ridica s plece, i-am mul umită ţ pentru vizita pe care mi-a f cut-o şi i-am spus: „Ştiuă c urmeaz s î i faci o nou radiografie MRI pesteă ă ă ţ ă dou s pt mâni. Aş dori s fii deschis în fa aă ă ă ă ţ posibilit ii ca aceasta s nu î i mai g seasc nicioăţ ă ţ ă ă tumoare”.

„O, nici vorb , mi-a r spuns el, oarecum surprinsă ă de aceast sugestie. Aşa ceva nu se poate întâmpla.ă Vezi tu, tumoarea mea este diferit de a ta. Nuă exist nicio m rturie a vreunei persoane care a avută ă acest gen de tumoare şi c reia s îi fi disp rut. Înă ă ă cazul cancerului la pl mâni, tot ce po i spera este caă ţ acesta s intre în remisie, adic s nu seă ă ă r spândeasc . Eu nu am venit la tine ca s mă ă ă ă vindeci de tumoare, ci ca s aflu de ce mi-a ap rută ă aceasta şi pentru a înv a lec ia pe care trebuie săţ ţ ă mi-o predea ea”.

I-am r spuns cu aceeaşi blânde e: „Bine, r mâiă ţ ă totuşi deschis în fa a ţ acestei posibilit i. Cine ştie?ăţ S-ar putea s fii primul caz de acest fel. Continu să ă ă fii exemplul minunat care eşti deja. Spune-le oamenilor c vindecarea la nivel celular este perfectă posibil . A fost o onoare pentru mine s lucrez cuă ă tine”. Dup ce a plecat, m-am gândit din nou ceă binecuvântare nesfârşit este s po i face acest genă ă ţ de munc . Probabil c sunt cea mai norocoasă ă ă fiin în via , ţă ţă de altfel, nici m car nu mi se pare că ă lucrez; mi se pare mai degrab un privilegiu.ă

Au trecut trei s pt mâni f r s primesc nicioă ă ă ă ă veste de la Jim. M sim eam oarecum dezam git .ă ţ ă ă Am primit apoi un telefon de la nepoata lui. Pe un ton de un entuziasm nest vilit, aceasta mi-a spus:ă „M tuşa mea se întreab ce i-a i f cut unchiuluiă ă ţ ă meu. Jim s-a transformat într-o pisicu ! Nu mai faceţă valuri în jur, nu mai ip la ajutoarele sale atunciţ ă când acestea vars f ina pe jos sau când pâinile nuă ă le ies cum trebuie. Nu mai înjur în trafic şi nu seă mai enerveaz atunci când priveşte ştirile laă

televizor. A devenit incredibil de bun şi de blând. M tuşa m-a rugat s v mul umesc. Mi-a spus c ,ă ă ă ţ ă pentru prima dat în via a ei, l-a descoperit peă ţ adev ratul b rbat cu care ştia c s-a c s torit acumă ă ă ă ă 45 de ani”.

Am râs şi i-am r spuns c simt încântat s audă ă ă ă astfel de veşti, dup care i-am spus pe scurt ceă privilegiu a fost inclusiv pentru mine s lucrez cuă unchiul ei. Din p cate, conversa ia se apropia înă ţ mod evident de sfârşit, iar nepoata nu d dea vreună semn c ar pomeni ceva de MRI. V zând c îşi iaă ă ă r mas bun de la mine, mi-am adunat curajul şi amă întrebat-o eu: „Apropo, ce s-a întâmplat când i-au f cut lui Jim MRI-ul?”ă

„A, da, şi-a adus ea aminte. Medicii nu au mai g sit nimic, decât o cicatrice de m rimea unui fir deă ă p r”.ă

„Uimitor! Şi ce spun medicii?”„Întregul spital s-a transformat într-un circ. Toată

lumea îşi bate capul ca s în eleag ce s-aă ţ ă întâmplat. Jum tate din medici sunt convinşi c i-auă ă pus un diagnostic greşit, iar cealalt jum tateă ă atribuie miracolul unui medicament pe care i l-au administrat acum doi ani. La ora actual , îl tratează ă pe Jim ca pe un cobai de laborator, punându-l să fac toate testele care exist pe planet . Esteă ă ă primul caz cunoscut în istorie în care o tumoare canceroas la pl mâni a disp rut complet”.ă ă ă

„Şi Jim ce zice?”„îl şti i pe Jim… Trateaz totul cu umorul luiţ ă

caracteristic”.

O s pt mân mai târziu, am primit o scrisoareă ă ă fericit şi emo ionant de la Suzy, în care aceastaă ţ ă îmi oferea noi am nunte referitoare la progresulă remarcabil al lui Jim. Dup ce am citit scrisoarea, m-ăam gândit: „To i oamenii îşi parcurg propriaţ c l torie spiritual şi emo ional , fiecare în ritmulă ă ă ţ ă lui. Acest om a optat pentru chimoterapie şi radia ii,ţ dar, din fericire, a înv at lec ia pe care dorea s i-oăţ ţ ă transmit sufletul lui. EI trebuia s se elibereze deă ă cei 50 de ani de furie acumulat . Într-adev r, nu-iă ă de colo…”.

Foarte mul i oameni se înfurie şi cred: „E din vinaţ traficului”, sau „E din cauza ştirilor de la televizor”, sau „Dac X ar fi f cut cutare şi cutare lucru, nu m-ă ăaş fi enervat pe el”. Ei cred c la baza mâniei loră stau factori exteriori, dar în realitate aceasta este deja înmagazinat înl untrul lor. Circumstan eleă ă ţ exterioare nu fac decât s apese pe buton şi s oă ă activeze. De altfel, butonul mâniei nu este singurul de care suferim cu to ii. Exist nenum rate emo iiţ ă ă ţ nerezolvate şi îngropate în subconştientul nostru, iar circumstan ele exterioare nu fac decât s leţ ă activeze.

Uneori mi se pare c bolile sunt cel mai mare dară pe care ni-l ofer via a. În cazul lui Jim, darul aă ţ constat în eliberarea de 50 de ani de furie, care i-a permis s îşi reveleze în sfârşit sinele real.ă

M-am apucat, s scriu aceast carte la doi aniă ă dup vindecarea lui Jim. Medicii continu s nuă ă ă poat explica acest miracol. Suzy m-a sunat recentă şi mi-a spus c înc se mai fac teste şi cercet riă ă ă asupra lui. Am auzit de asemenea dintr-o sursă

independent c niciun jurnal medical britanic nu aă ă acceptat s publice cazul lui Jim. Dispari ia tumoriiă ţ sale continu s fie atribuit unui medicament careă ă ă i-a fost administrat cu doi ani înainte de procesul C l toriei Fizice pe care a întreprins-o.ă ă

18Unul din aspectele mele favorite ale lucrului cu

oamenii şi ale practic rii C l toriei se refer laă ă ă ă efectele vindec toare profunde pe care le areă aceasta nu doar asupra celor implica i, ci şi asupraţ familiilor lor.

C l toria nu are nimic de-a face cu revelareaă ă anumitor amintiri numai pentru a ne justifica actualul comportament sau cu folosirea lor ca armă pentru a-i învinov i pe cei dragi. Ea se refer laăţ ă rezolvarea problemelor noastre, la vindecarea durerilor, la încheierea poveştilor care ne-au m cinat şi la iertarea celor care ne-au r nit, astfelă ă încât s ne putem continua via a într-un modă ţ s n tos, elibera i de poverile emo ionale din trecut.ă ă ţ ţ

Cunosc o femeie a c rei poveste curajoas mi seă ă pare apogeul absolut al puterii vindec toare aă iert rii nu doar asupra persoanei în cauz , ci şiă ă asupra familiei sale. Rortnie era o mam în vârstă ă de 32 de ani, cu inima cald , a c rei poveste nuă ă diferea cu nimic de cea a altor mii de femei, până când a fost diagnosticat cu o depresie cronic .ă ă

Adoptat la vârsta de doi ani şi jum tate, ea aă ă fost abuzat în mod repetat, fizic şi sexual, deă familia ei adoptiv şi de prietenii acesteia, de-aă lungul întregii sale copil rii. La fel ca mul i al i copiiă ţ ţ

afla i în aceleaşi circumstan e, ea nu ştia cum sţ ţ ă fac fa emo iilor puternice ale traumeiă ţă ţ insuportabile prin care trecea. De aceea, ea şi-a amor it durerea interioar prin intermediulţ ă depresiei.

La vârsta de 11 ani, ea a ajuns pentru prima dată la psihoterapeut. La 16 ani, suferin a ei interioarţ ă nu era înc vindecat . Dimpotriv , era atât deă ă ă insuportabil încât a f cut prima dintr-un lung şir deă ă tentative de sinucidere. A umblat pe la tot felul de medici, psihiatri şi spitale, care i-au diagnosticat aceleaşi crize depresive, ce p reau imposibil deă rezolvat. A luat toate sedativele şi medicamentele anti-depresive imaginabile, dar nimic nu o putea face s renun e la disperarea ei.ă ţ

Avea trei copilaşi minuna i, care i-au fost lua i şiţ ţ duşi într-un c min de copii, întrucât autorit ile auă ăţ considerat-o prea instabil din punct de vedereă emo ional pentru a se ocupa de ei. Nu putea dormiţ nici dou ore pe noapte, oricâte somnifere ar fi luat.ă Practic, Ronnie urma încontinuu o spirală descendent , scufundându-se într-un abis ală disper rii din care nimic nu o putea scoate.ă

Dup prima ei C l torie, mi-a scris o scrisoareă ă ă emo ionant , povestindu-mi uimitoarea revenireţ ă prin care a trecut. În primele zile nu a sim it practicţ nicio îmbun t ire. Apoi, într-o noapte, s-a gândit să ăţ ă nu mai ia Temazapam pentru a adormi. Ca niciodat , a dormit profund timp de opt ore. „A fostă absolut minunat, mi-a scris ea. Nu am mai avut coşmaruri. Diminea a îmi venea s alerg prin casţ ă ă de bucurie”.

A început apoi s se priveasc cu al i ochi. Aă ă ţ început chiar s zâmbeasc , lucru pe care nu îl maiă ă f cuse de doi ani. S-a dus şi şi-a vizitat mama, şi aă avut o lung discu ie cu ea. „Dup atâ ia ani, a fostă ţ ă ţ minunat s o pot îmbr işa şi s îi spun c o iubescă ăţ ă ă şi c am iertat-o pentru tot ce mi-a f cut”.ă ă

A renun at s mai ia Prozac, şi de atunci nu s-aţ ă mai atins de pastile, afirmând c via a ei i se pareă ţ din nou complet . În final, mi-a transmis vestea ceaă mare: şi-a rec p tat copiii înapoi. Au participat cuă ă to ii la o retragere pentru copii unde se practicaţ procesul C l toriei, şi a fost minunat s îi vadă ă ă ă jucându-se din nou împreun , într-un mediu atât deă plin de iubire.

Sean, fiul ei, a fost chiar „vedeta” programului pentru copii, fiind admirat deopotriv de c treă ă ceilal i copii şi de c tre adul i. Şi el, şi fratele lui, auţ ă ţ trecut prin acelaşi proces copleşitor de vindecare prin care a trecut şi Ronnie, şi astfel s-au eliberat cu to ii de ani întregi de dureri emo ionale.ţ ţ

Împreun , alc tuiesc cu to ii un exemplu perfectă ă ţ care ilustreaz faptul c pân şi cele mai disperateă ă ă familii se pot vindeca.

19Unul din aspectele cele mai satisf c toare pentruă ă

mine ale lucrului cu instrumentul C l toriei este să ă ă asist la vindecarea unei întregi familii. În acest fel, procesul de vindecare se poate produce pe toate nivelele, conducându-i pe to i membrii familiei c treţ ă o creştere spiritual . Nu conteaz cât de tineri sauă ă

de b trâni sunt aceştia, c ci toate sufletele aspiră ă ă c tre eliberare.ă

Copiii reprezint adeseori exemple ideale deă deschidere şi de dorin de a se vindeca. Ei nuţă ridic în calea procesului prea multe obstacole sauă bariere, motiv pentru care transformarea se produce foarte uşor în cazul lor. Personal, ador să lucrez cu copiii, pe care îi consider marii mei înv tori. La o retragere pentru copii, numităţă ă C l toria Juniorilor, exist câte un instructor-ă ă ăsupraveghetor la fiecare 2-3 copii. De cele mai multe ori, copiii sunt îns cei care îi înva pe adul iă ţă ţ cât de uşor este s te eliberezi şi s ier i durerile dină ă ţ trecut. Spre deosebire de adul i, care obişnuiesc sţ ă opun foarte mult rezisten , copiii nu fac mareă ă ţă „tapaj” din acest proces.

Am lucrat cu copii care, dup ce şi-au încheiată C l toria, s-au dus s se joace pe dealuri sau înă ă ă gr din , bucurându-se de via f r s se maiă ă ţă ă ă ă gândeasc nici m car un moment la fosta lor durereă ă din trecut.

Adeseori, copiii mici îşi descoper spontan Sursa,ă astfel încât pentru ei procesul C l toriei seă ă deruleaz în mod natural. Mai mult, ei au un fel ală lor de a-l transforma într-un fel de joc. Copiii iartă foarte uşor şi nu au nişte identit i şi nişte egouriăţ suficient de puternice pentru a se crampona de vechile lor tipare şi obişnuin e limitatoare, aşa cumţ fac adul ii. Ei îşi doresc cu aviditate s se simtţ ă ă liberi şi au încredere c se vor vindeca cu uşurin .ă ţă

De cele mai multe ori, procesul lor favorit este C l toria Fizic , în timpul c reia p trund într-oă ă ă ă ă

capsul magic ce îi transport în siguran în oriceă ă ă ţă parte a corpului doresc (şi pe care trebuie s oă vindece). Ei se pot deplasa astfel oriunde – în organe, în vene, în artere, în sânge, în esuturi, înţ oase etc. Atunci când ajung în locul dorit, ei aprind nişte tor e mari şi privesc în jur. To i copiii adorţ ţ ă aceast parte a procesului, oferind descrieri extremă de plastice ale organelor lor interne. Nu de pu ineţ ori, r mân profund uimit cu cât acurate e reuşescă ă ă ţ copiii s îşi descrie organele interne, cu atât maiă mult cu cât nu au studiat niciodat anatomia.ă

Ei îşi iau cu ei un erou preferat sau un înger p zitor, care îi ajut s îşi descopere amintirileă ă ă stocate în celule. Dup ce le descoper , eiă ă vizualizeaz întregul scenariu, de la început şi până ă la sfârşit, ca şi cum acesta ar fi proiectat pe un ecran cinematografic. În continuare, ei îi invit peă oamenii din amintire s coboare de pe ecran şi să ă se adune în jurul unui foc de tab r . Copiii primescă ă baloane colorate, pline cu puteri magice, care i-ar fi putut ajuta în momentul în care s-a desf şurată incidentul.

De pild , ei primesc odat cu baloanele lor curaj,ă ă putere capacitatea de a comunica şi de a-şi exprima adev ratele sentimente, onestitate, adev r,ă ă creativitate, senin tate, compasiune, bucurie,ă iubire, sim ul umorului, încredere în sine, pre uireţ ţ de sine, în elegere, capacitatea de a cere ajutorulţ de la oamenii cei mai indica i, un „înveliş de cristal”ţ care îi ajut s se protejeze de comportamentulă ă necorespunz tor al celorlal i oameni etc.ă ţ

Astfel înarma i cu aceste resurse interioareţ oferite odat cu baloanele colorate, copiii seă proiecteaz pe ecranul cinematografic şi pună întregul film de la început, derulându-l îns aşa cumă s-ar fi întâmplat el dac ei ar fi avut acces la totă arsenalul de resurse pe care le-au primit acum. Folosindu-se de noile lor calit i, ei modificăţ ă scenariul filmului aşa cum doresc. Acest proces aparent naiv d rezultate incredibile, iar copiiiă înva c au resurse interne pe care nu şi le b nuiauţă ă ă şi pe care le vor putea folosi în alte circumstan eţ asem n toare din viitor.ă ă

Dup derularea filmului modificat şi după ă experimentarea noilor lor resurse interne, copiii îi invit pe oamenii din amintire s coboare din nouă ă de pe ecran şi s se adune în jurul focului de tab r ,ă ă ă pentru o mic discu ie. Ei au astfel şansa s deaă ţ ă glas adev ratelor lor sentimente din momentulă incidentului, sco ându-le astfel din pieptul şi dinţ celulele lor. La fel ca adul ii, ei trec apoi printr-unţ proces de iertare şi spun: „Te iert. Este în regulă”. Chiar şi copiii foarte mici par s în eleagă ţ ă semnifica ia acestor cuvinte şi nu opun aproapeţ niciun fel de rezisten actului de iertare.ţă

Dup încheierea întregului proces, copiii îşi iauă tor ele imaginare şi privesc din nou ce se întâmplţ ă în organele lor. Este incredibil cât de rapid observă ei schimb rile petrecute în organe şi cât de colorateă sunt descrierile pe care le ofer .ă

Îmi amintesc de un copil care avea dureri de gât înainte s îşi înceap C l toria Fizic . Când a ajunsă ă ă ă ă cu ajutorul capsulei magice în interiorul gâtului s uă

şi şi-a aprins tor a, acesta p rea aspru şi nisipos. Înţ ă timpul procesului, copilul şi-a revelat o amintire în care se afla în Spania, într-o vacan , împreun cuţă ă p rin ii s i. El s-a pierdut de aceştia şi a crezut că ţ ă ă p rin ii lui au uitat de el. Nu în elegea limba care seă ţ ţ vorbea în jur și nu ştia cum s cear ajutor. Deă ă aceea, a intrat în panic . În cele din urm , p rin iiă ă ă ţ şi-au f cut apari ia, dar el nu le-a spus niciodat câtă ţ ă de speriat a fost. La discu ia din jurul focului deţ tab r , copiluă ă l s-a eliberat de povar , spunându-leă în sfârşit p rin ilor s i ce a sim it în timpul aceluiă ţ ă ţ incident. În acest fel, el şi-a scos acest spin din piept.

Tot în jurul focului de tab r , p rin ii lui şi-auă ă ă ţ cerut iertare. Copilul şi-a dat seama c , de fapt,ă aceştia nu l-au abandonat nicio clip , ci doar auă disp rut pentru o perioade foarte scurt de timp. Înă ă final, copilul le-a spus la rându lui: „îmi pare r u. Eă în regul ”, pe un ton foarte dulce dup care s-aă ă sim it perfect împ cat. Dup iertare, cânţ ă ă d şi-a verificat din nou gâtul cu ajutorul tor ei aprinse, el;ţ constatat c acesta nu mai ar ta aspru şi nisipos, ciă ă ro u ș şi moale. La sfârşitul C l toriei Fizice, durereaă ă de gât i-a disp rut complet.ă

Este interesant faptul c durerea de gât aă copilului a disp rut exact în momentul în care el şi-aă putut comunica adev ratele sentimente ă dându-le glas. Un alt copil care a participat la retragerea noastr nu mai rostise niciun cuvânt de la moarteaă unuia dintre p rin i, care s-a produs cu câteva ă ţ luni în urm . Neă putând vorbi în timpul procesului C l toriei Fizice, Freya, instructoarea care coordonaă ă

programul pentru copii, i-a spus s îi semnaleze ceă se întâmpla prin gesturile sale. Copilul trebuia s -iă arate prin gesturi când se afla în interiorul corpului, dup care trebuia s r spund prin da sau nu laă ă ă ă întreb rile puse. Expertiza şi creativitatea Freyei s-ăau combinat cu scenariul C l toriei Fizice, care nuă ă difer foarte mult de un basm pentru copii, şi i-auă permis copilului s îşi încheie cu succes C l toria.ă ă ă

În mod uimitor, la sfârşitul şedin ei el a rostitţ primele sale cuvinte dup mai multe luni. Copilul i-aă explicat Freyei c din cauza mor ii subite a tat luiă ţ ă s u, el nu şi-a putut lua la revedere de la el. Freya aă profitat de prilej şi l-a pus pe copil s stea în jurulă focului de tab r împreun cu tat l lui şi s îi spună ă ă ă ă ă acestuia tot ce nu i-a putut spune la momentul potrivit. În acest caz, copilul s-a sim it în sfârşitţ împlinit. Tat l lui l-a asigurat c îl va ajutaă ă întotdeauna din cer şi c iubirea lui va r mâne de-aă ă pururi implantat în inima fiului s u. În urmaă ă procesului, copilul a continuat s vorbeasc fluent şiă ă şi-a v zut liniştit de via .ă ţă

Un alt b iat a venit foarte reticent la retragereaă pentru copii. Mama lui era una dintre asistentele noastre şi el se sim ea oarecum adus cu for a de ea.ţ ţ B iatul avea o problem legat de dislexie şi nu seă ă ă descurca foarte bine la şcoal . Mama lui, Jenny, ne-ăa povestit c a fost chemat la şcoal , unde i s-aă ă ă spus c este pu in probabil ca fiul s u s îşi iaă ţ ă ă examenele. Distrus , ea l-a adus în timpulă weekendului la retragerea pentru copii, în speran aţ c îşi va putea ajuta în acest fel fiul.ă

La început, b iatul a opus rezisten , dar în scurtă ţă timp el a devenit un exemplu pozitiv pentru to iţ copiii mai mici. S-a împrietenit în mod deosebit cu o feti de cinci ani, pentru care a devenit un mentor,ţă un fel de frate mai mare, fapt care i-a trezit şi mai mult încrederea în sine.

În s pt mâna care a urmat, b iatul şi-a trecută ă ă examenele cu note mari, spre uimirea total aă profesorilor s i. Înc şi mai surprinz toare a fostă ă ă creşterea dramatic a încrederii lui în sine şi talentulă de care a dat dovad la un meci de tenis pe care l-aă sus inut în weekendul urm tor. Dar cea maiţ ă uimitoare a fost creşterea lui în în l ime, care s-aă ţ produs foarte brusc (ini ial, era un copil destul deţ mic de statur pentru vârsta lui). Jenny ne-a spus că ă schimbarea care s-a produs cu Nathan a fost atât de dramatic încât pur şi simplu nu-i venea s creadă ă ă cât de încrez tor în sine a devenit acesta.ă

Brett, tat l unuia dintre absolven ii C l torieiă ţ ă ă Juniorilor, mi-a scris o scrisoare foarte frumoasă legat de fiul s u:ă ă

…Aş vrea s - i povestesc ce s-a întâmplat cu fiulă ţ meu, Richard. În luna noiembrie, l-am adus într-un weekend la retragerea pentru copii, în speran a c îlţ ă voi putea ajuta s îşi rezolve problema neîncrederiiă în sine, care îl m cina de mult.ă

Miercurea trecut , Mary şi cu mine am participată la prima întrunire cu p rin ii de la noua lui şcoal .ă ţ ă F r nicio excep ie, to i profesorii mi-au spus c auă ă ţ ţ ă observat o amplificare dramatic a încrederii în sineă a lui Richard, fapt care a avut un efect pozitiv asupra activit ii sale şcolare.ăţ

Când ne-am întors acas şi i-am spus acest lucruă lui Richard, acesta a comentat imediat: „S-a întâmplat datorit weekendului petrecut laă seminarul lui Brandon”.

Poveştile legate de copii sunt cu miile şi sunt la fel de miraculoase cum sunt ei în general. Întotdeauna îi aduc pe copii la Retragerea pentru Manifestarea Abunden ei, un seminar inut pentruţ ţ adul i, astfel încât aceştia din urm s înve e de laţ ă ă ţ copii cât de uşoar şi de miraculoas poate fiă ă transformarea. Copiii le cânt adul ilor cânteceă ţ inspirate cu versuri create de ei, despre libertate, iubire şi iertare, şi le povestesc succesele pe care le-au ob inut în urma lucrului cu sinele.ţ

Operele lor artistice m emo ioneaz de fiecareă ţ ă dat la fel de tare. La seminarele noastre, noi îiă punem s deseneze şi s picteze, înainte şi după ă ă lucrul cu sinele. Diferen a este şocant . De regul ,ţ ă ă picturile „de dinainte” sunt triste şi dezolante, iar în ele predomin culorile negru, roşu şi albastru închis.ă Pe fe ele personajelor desenate curg adeseoriţ lacrimi. În picturile „de dup ” predomin de regulă ă ă culorile deschise, însorite, cum ar fi galben, portocaliu şi roz. Personajele desenate au zâmbete întip rite pe fe e şi sunt înconjurate de sori mari şiă ţ de flori multicolore. Toat lumea zâmbeşte în acesteă imagini. Contrastul este de necrezut!

În timpul seminarelor de weekend, copiii îşi descoper calit ile interne, pe care le asemuiesc cuă ăţ cele ale eroilor lor şi pe care le practic împreun cuă ă ceilal i copii. Ei primesc în dar baloane colorateţ reale, pe care sunt scrise calit ile pe care şi leăţ

doresc: curaj, iubire, bun tate, onestitate,ă amabilitate, distrac ie, iertare etc. Li se propun deţ asemenea procese interactive prin care au posibilitatea de a-şi demonstra aceste calit iăţ eroice.

Personal, ador s îi v d pe aceşti „eroi” micu iă ă ţ plecând de la seminarele noastre convinşi c esteă cool s fii bun sau generos. Dorin a mea cea mai vieă ţ este ca ei s îşi tr iasc via a ca pe o expresie aă ă ă ţ sinelui lor real, astfel încât s nu! Ajung s îşiă ă ă creeze acele poveri emo ionale limitatoare careţ conduc la blocaje fizice şi la boli, atât de specifice adul ilor. ţ

Convingerea mea este c dac î i tr ieşti via a caă ă ţ ă ţ pe o expresie a sinelui t u real, a sufletului t u, esteă ă imposibil s te îmboln veşti. În cazul acestor copii,ă ă am convingerea c îşi încep via a într-o manier maiă ţ ă s n toas şi m rog ca ei s continue lucrul cuă ă ă ă ă sinele pentru a-şi p stra acest echilibrul interior.ă Realitatea este c în fiecare dintre noi exist ună ă copil! Interior. Ce bine ar fi dac i-am urmaă exemplul şi dac am avea încredere c eliberareaă ă de poverile noastre poate fi cât se poate de uşoar ,ă ba chiar distractiv !ă

Dac inima ta simte chemarea de a lucra cuă copiii, vei g si instruc iuni speciale în această ţ ă direc ie la sfârşitul cartţ ii.

20În mai multe oraşe în care am organizat seminare

ale C l toriei, i-am încurajat pe absolven i să ă ţ ă formeze grupuri de sprijin care s se întruneasc oă ă

dat pe lun . Aceste întâlniri au devenit extrem deă ă populare, continuând s îi sprijine pe oameni s seă ă elibereze de celelalte v luri emo ionale care leă ţ întunec „diamantul” interior. Este minunat să ă lucrezi cu al i oameni care au aceleaşi preocup ri caţ ă şi tine şi care doresc s te priveasc aşa cum eşti cuă ă adev rat.ă

Nu i s-a întâmplat niciodat s sim i c ai crescutţ ă ă ţ ă din punct de vedere spiritual, iar apoi s te întorci laă rudele şi la cunoscu ii t i, iar aceştia s te trateze laţ ă ă fel ca alt dat ? Deşi tu eşti conştient de faptul că ă ă te-ai schimbat, ceilal i continu s se cramponezeţ ă ă de imaginea lor de odinioar pe care au avut-o înă ceea ce te priveşte. Oricât de mult te-ai str dui să ă comunici cu ei din noua ta perspectiv , ei continuă ă s te priveasc la fel.ă ă

La întrunirile noastre cu absolven ii, noi ne privimţ de fiecare dat cu al i ochi. Suntem conştien i că ţ ţ ă fiecare dintre noi continu s evolueze şi refuz mă ă ă s ne crampon m de vechile noastre impresii. Toată ă ă lumea îşi pune întrebarea: „Ce se întâmpl în clipaă de fa ?”, iar eu obişnuiesc s îi întreb frecvent peţă ă absolven i: „Ce ai prefera, s te ui i la televizor timpţ ă ţ de dou ore, sau s î i rezervi acest timp pentru a teă ă ţ elibera din punct de vedere emo ional?”ţ

Am participat recent la o mare întrunire de sprijin inut în Manchester. Una din persoanele care auţ ă

luat cuvântul pentru a ne împ rt şi povestea ei aă ă fost Anita, o femeie în vârst de peste 50 de ani. Eaă ne-a povestit c a participat cu trei s pt mâni înă ă ă urm la un seminar al C l toriei inut la Newcastle-ă ă ă ţunder-Lyme într-un weekend, în urma c ruia nu s-aă

aşteptat s ob in vreun rezultat fizic notabil. Aă ţ ă suferit ani la rând de dureri cronice de genunchi, care s-au înr ut it atât de mult în ultima vremeă ăţ încât abia dac se mai putea deplasa. Iat ce ne-aă ă spus ea: „M-am gândit în sinea mea: poate că Brandon s-o fi vindecat singur , dar eu nu voi reuşiă acest lucru. Singurul lucru pe care mi-l doresc este s m eliberez din punct de vedere emo ional”.ă ă ţ Oricum, a perseverat şi a realizat dou C l toriiă ă ă Fizice.

Cu un zâmbet seduc tor pe fa , Anita aă ţă continuat: „Sincer s fiu, nu m-am aşteptat să ă ă ob in vreun rezultat şi nu am observat nicioţ diferen dup ce am realizat procesul. Abia ieri mi-ţă ăam dat seama, treb luind prin gr din şi smulgândă ă ă buruienile, cât de uşor s mişc! Înainte nu puteamă s îngenunchez deloc. Ce s mai vorbesc deă ă ghemuit! Genunchii mei s-au vindecat şi eu nici m car nu mi-am dat seama, atât de natural mi s-aă p rut procesul”.ă

Şi nu au trecut decât trei s pt mâni de când aă ă aplicat procesul! Mai târziu, ea mi-a trimis urm toarea scrisoare:ă

Drag Brandon, în anul 1991 m aflam în Austriaă ă şi mergeam printr-o z pad adânc . Am c zut şi m-ă ă ă ăam r nit la genunchiul stâng, dup care mersul aă ă devenit extrem de dificil şi de dureros pentru mine. Genunchiul meu nu şi-a revenit niciodat , niciă m car dup ce am f cut fizioterapie, şi în fiecare ană ă ă care a urmat am fost nevoit s mai renun la oă ă ţ activitate care îmi pl cea: mai întâi la dans, apoi laă drume iile pe dealuri.ţ

Anul acesta, procesul de deteriorare a fost atât de accentuat încât, disperat , m-am dus la medic.ă Doctori a pe care am consultat-o mi-a spus c amţ ă artrit la genunchi şi c nu se poate face nimic. M-aă ă trimis s fac şi mai mult fizioterapie, dar fiecareă ă exerci iu pe care trebuia s îl practic nu f cea decâtţ ă ă s îmi inflameze şi mai mult genunchiul. Îmi eraă imposibil s îl mai îndoi f r s simt nişte dureriă ă ă ă atroce. Nu mai puteam suporta nici m car greutateaă pijamalei peste el.

În timpul seminarului C l toriei am fost atât deă ă sigur c nu am practicat corect procesul încâtă ă ulterior nu am încercat s conştientizez eventualeleă schimb ri care s-ar putea produce. Subit, mi-am dată seama c treb luiesc prin gr din de 30 de minute,ă ă ă ă ghemuit , inând pe genunchiul bolnav o stropitoareă ţ uriaş , f r nicio durere.ă ă ă

Câteva zile mai târziu, am urcat aproape 1 km pe un deal, într-un pas alert. Când am ajuns din nou la poalele lui, mi-am dat seama c nici prin minte nuă mi-a trecut s merg încet, atent la fiecare pas peă ă care îl fac.

Este minunat s pot dansa din nou şi s m potă ă ă plimba pin sat. Acum dou s pt mâni am coborâtă ă ă 80 de trepte şi nu am avut nimic. Ce bucurie!

Oricât de minunat mi s-ar p rea vindecareaă ă fizic prin care am trecut, înc şi mai important miă ă ă se pare cunoaşterea faptului c îmi pot influen aă ţ fiecare celul din organism.ă

Dup ce a ascultat povestea Anitei la seminarulă de care vorbeam mai devreme, o alt persoan dină ă public s-a ridicat şi a luat cuvântul. Era vorba de un

b rbat pe nume Bill. Acesta a întreprins C l toria înă ă ă urm cu un an. La vremea aceea suferea deă depresie cronic . Dup seminar, a plecat convins că ă ă to i ceilal i s-au eliberat de problemele lor, numai elţ ţ nu.

În continuare, Bill a uitat de proces şi şi-a v zută de via . Abia câteva luni mai târziu şi-a dat seamaţă c nu mai sufer deloc de depresie. A ad ugat că ă ă ă singurul motiv pentru care a venit la această întrunire a fost acela de a-mi mul umi personalţ pentru seminarul pe care l-am organizat şi c ruia, laă vremea respectiv , „el nu i-a acordat niciun credit”.ă

Este foarte adev rat c atunci când ne întoarcemă ă la via a noastr de zi cu zi, transformarea ni se pareţ ă de multe ori atât de natural încât uit m c au fostă ă ă perioade în via a noastr când ne-am sim it cu multţ ă ţ mai r u!ă

21Am tr it şi eu o experien similar , destul deă ţă ă

recent. La fel ca şi absolven ii mei, şi eu continui sţ ă practic C l toria ori de câte ori am vreo problemă ă ă fizic sau emo ional . Cu circa trei luni în urm , amă ţ ă ă remarcat c vederea mi-a devenit înce oşat .ă ţ ă Întotdeauna am avut o vedere foarte bun , dar deă data aceasta am observat c atunci când conducă maşina, m simt uşor ame it . Am v zut la distană ţ ă ă ţă un semn indicator pe care în mod normal l-aş fi putut citi cu uşurin , dar care acum mi s-a p rutţă ă neclar. Ini ial, am crezut c sunt pu in obosit , aşaţ ă ţ ă c nu m-am mai gândit la aceast problem pân aă ă ă ă doua zi, când scenariul s-a repetat întocmai. Dup oă

s pt mân în care vederea mea nu şi-a revenită ă ă deloc, m-am decis s întreprind o C l torie Fizic şiă ă ă ă s descop r care este problema. Având 43 de ani,ă ă ştiam foarte bine c cei mai mul i dintre oameni mi-ă ţar fi spus c este „normal” s nu mai vezi bine după ă ă o anumit vârst , dar mi-am spus în sinea mea: „Euă ă una nu cred în aşa ceva! Cred mai degrab c esteă ă ceva ce refuz s v d!”ă ă

Când am întreprins c l toria în interiorul corpuluiă ă meu, am r mas surprins s constat c aceasta m-aă ă ă ă condus într-un cu totul alt loc decât mi-am propus ini ial. Am fost convins c voi ajunge în interiorulţ ă ă ochilor pentru a descoperi cauza problemei, dar inteligen a infinit a corpului meu m-a condus directţ ă în uter. Deşi povestea nu p rea s aib vreun sens,ă ă ă experien a din trecut m-a înv at c în elepciuneaţ ăţ ă ţ corporal ştie mai bine unde doreşte s mearg , şiă ă ă pân acum nu mi s-a întâmplat s constat vreodată ă ă c a greşit. De aceea, m-am decis s am şi deă ă aceast dat încredere în ea.ă ă

Ajuns în pântec, am descoperit aici o amintireă veche ce a continuat s m deranjeze de-a lungulă ă anilor. Ori de câte ori încercam s evoc această ă amintire, în mintea mea se instaura un fel de cea .ţă Când aveam 19 ani, tat l meu s-a sinucis. Moarteaă lui m-a devastat din punct de vedere emo ional. Laţ vremea respectiv , to i cei din exterior au r mas cuă ţ ă impresia c sunt puternic şi c mi-am p strată ă ă ă integral autocontrolul. Mi-am ajutat familia şi am participat la organizarea înmormânt rii. În interioră m sim eam îns complet devastat . Nu în elegeamă ţ ă ă ţ ce s-a întâmplat şi nu îmi permiteam s simt sau să ă

îmi exprim durerea profund . Mai târziu, am auzită de multe ori c atunci când cineva se sinucide,ă membrii apropia i ai familiei sale se simtţ întotdeauna responsabili. Cam aşa s-au petrecut lucrurile şi în cazul meu. Amor eala sim urilor, careţ ţ abia reuşea s îmi mascheze disperarea şi durereaă interioar , se amesteca cu o vinov ie profund , caă ăţ ă şi cum aş fi putut face ceva ca s îmi salvez tat l.ă ă

Dup înmormântare, m-am întors la universitate,ă dar am sim it c tr iesc într-o lume ireal . Fusesemţ ă ă ă o elev de nota zece, iar acum venisem în acest locă ciudat, cu numai dou s pt mâni înainte deă ă ă sinuciderea tat lui meu. M sim eam abandonat ,ă ă ţ ă singur şi p r sit , f r niciun prieten la care s -miă ă ă ă ă ă ă g sesc alinare.ă

În amintirea mea, era o noapte întunecat deă toamn , foarte rece. M aflam în partea de nord aă ă statului New York. M-am decis s merg la o întâlnireă cu un tip pe care abia îl cunoscusem, numai pentru a uita de durere. Nu i-am spus nimic acestuia despre tat l meu. Dimpotriv , mi-am pus o mască ă ă vesel şi fals , încercând s par matur şi „st până ă ă ă ă ă pe situa ie”. Ne-am dus într-un bar, unde am b utţ ă mai multe cocteiluri. Nu eram deloc obişnuit cuă alcoolul, aşa c m-am îmb tat rapid. Spre deosebireă ă de modul meu obişnuit de a fi, în acea noapte m-am comportat s lbatic, f r s -mi pese de nimic. Mă ă ă ă ă gândeam: „Ce mai conteaz ? Nimic nu are sens”.ă Aşa c am continuat sa beau la greu.ă

În drumul de întoarcere spre c min, am intrată într-un magazin de b uturi alcoolice şi am cump rată ă împreun înc o sticl de gin. Când am ajuns înă ă ă

camera tipului, am b ut singur trei sferturi dină ă sticl . Probabil c mi-am pierdut cunoştin a, întrucâtă ă ţ nu mi-am mai amintit nimic din ceea ce s-a întâmplat dup aceea.ă

Dou zile mai târziu, m-am trezit mergând prină p durea de lâng campus. Îmi era frig, purtamă ă aceleaşi haine ca în noaptea cu pricina şi mă sim eam devastat din punct de vedere emo ional.ţ ă ţ Eram confuz şi complet dezorientat . Sim eam ună ă ţ dezgust total fa de mine îns mi, dublat îns deţă ă ă sentimentul c „Oricum nu-mi pas ”. Nu ştiam cumă ă ajunsesem în p dure. Împleticindu-m , mi-am croită ă drum c tre dormitoare, unde am g sit o sumedenieă ă de note prinse pe panoul de afişaj. Se pare că fusesem dat disp rut şi c m cautaser timp deă ă ă ă ă ă dou zile şi jum tate. Am pierdut dou zile din via aă ă ă ţ mea, de care nu mi-am mai amintit nimic – pân laă aceast C l torie Fizic .ă ă ă ă

Cred c amintirea celor dou zile a fost preaă ă dureroas pentru a o putea „privi în fa ”. Deă ţă aceea, mintea mea supra-conştient a preferat s oă ă blocheze complet. Acum, la vârsta de 43 de ani, sufletul meu a considerat c a sosit timpul să ă privesc în fa ce s-a întâmplat atunci. În timpulţă procesului C l toriei Fizice, am început s v d flash-ă ă ă ăuri şi s surprind crâmpeie din ceea ce s-a petrecută atunci.

Nu erau deloc imagini frumoase.Am în eles imediat de ce m-am protejat singur ,ţ ă

într-o manier subconştient , de-a lungul acestoră ă ani. În cele din urm , am reuşit îns s îmi privesc înă ă ă fa amintirea, dup care am continuat lucrul cuţă ă

sine şi am practicat intensiv iertarea. De data aceasta, trebuia s m iert pe mine îns mi pentruă ă ă c mi-am tratat propria via într-o manier atât deă ţă ă neglijent , punând-o chiar în pericol. Şi totul pentruă o vinov ie care nu îmi apar inea. Am fostăţ ţ norocoas c am supravie uit în urma cantit iiă ă ţ ăţ uriaşe de alcool pe care am consumat-o în acea noapte. Dar poate c tocmai acesta a fost scopul.ă

Dup încheierea C l toriei mele Fizice, m-amă ă ă aşteptat ca vederea mea s se îmbun t easc peă ă ăţ ă loc. La urma urmelor, tocmai îmi privisem în fa oţă amintire pe care foarte mul i ani am refuzat s oţ ă recunosc. Au trecut astfel trei zile, dar nu s-a produs nicio schimbare. Vederea mea continua s fieă înce oşat şi ori de câte ori m urcam la volanulţ ă ă maşinii, deveneam uşor ame it .ţ ă

„Hm, m-am gândit, ciudat! Celulele ochilor se schimb » complet în 48 de ore. Poate că ă în elepciunea infinit a greşit de data aceasta.ţ ă Poate c ar fi trebuit s fiu condus în interiorulă ă ă ochilor, nu al pântecului meu”. Am uitat apoi de proces şi mi-am v zut de restul treburilor. Mi-amă promis totuşi ca data viitoare când voi face o C l torie Fizic s m interiorizez direct la nivelulă ă ă ă ă ochilor.

Trei s pt mâni mai târziu m-am întors acas într-ă ă ăo noapte. Gr dina mea nu era iluminat . Dintr-oă ă dat , mi-am dat seama c vederea mea a devenită ă atât de clar încât puteam vedea la fel de bine ca oă pisic . Practic, vedeam fiecare fir de iarb şi fiecareă ă frunz de pe jos. Niciodat în via nu am avut oă ă ţă vedere nocturn atât de acut .ă ă

A doua zi am observat c nu mai ame esc atunciă ţ când conduc maşina. Vederea mea era cât se poate de bun de ceva vreme, dar nu-mi d dusem seamaă ă pân atunci. Procesul a fost atât de natural încâtă nici m car nu m-am gândit la el. Şi în cazul meu,ă lucrurile s-au petrecut la fel ca în cazul Anitei şi al lui Bill, care nu şi-au observat propriul progres decât mult mai târziu.

De altfel, convingerea mea este c aşa seă deruleaz adeseori lucrurile atunci când apliciă C l toria Fizic . Dup ce te vindeci, este greu s - iă ă ă ă ă ţ mai aduci aminte c ai fost cândva bolnav. Procesulă este cât se poate de natural. De aceea, le reamintesc mereu oamenilor care aplic acestă proces al C l toriei Fizice s îşi verifice din când înă ă ă când starea s n t ii şi eventualele progrese f cute.ă ă ăţ ă Conform legii atrac iei, conştientizarea succesuluiţ atrage dup sine un succes şi mai mare. Contează ă foarte mult s î i aminteşti de unde ai plecat şi să ţ ă consta i unde ai ajuns; acest lucru poate stimulaţ foarte mult procesul de vindecare.

Am observat de asemenea c uneori, vindecareaă dureaz o vreme dup derularea C l toriei. În cazulă ă ă ă fiec rui proces, ritmul natural al vindec rii esteă ă asigurat de inteligen a interioar , dup criteriiţ ă ă cunoscute numai de ea (care difer de la om la om).ă În anumite cazuri particulare, vechiul tipar dispare instantaneu, ca şi cum ai stinge lumina. În altele, el nu dispare decât gradat, la fel ca un ventilator care continu s se învârt o vreme dup ce l-ai oprit.ă ă ă ă Procesul de vindecare difer nu doar de la om laă om, dar şi în func ie de problema pentru care esteţ

aplicat. Chiar la aceeaşi persoan , el se poateă produce instantaneu pentru o anumit problem şiă ă poate dura mult mai mult pentru o alt problem .ă ă Nu exist o perioad de timp universal pentruă ă ă fiecare vindecare.

Dac doreşti s aplici C l toria Fizic pe care oă ă ă ă ă practic m noi la seminarele noastre, î i recomand să ţ ă î i g seşti un prieten în care ai încredere, deţ ă preferin unul care a citit aceast carte. Rezerva i-ţă ă ţv împreun dou ore pentru a lucra. Dac nu ştii laă ă ă ă cine s apelezi, foloseşte casetele mele audio. Aiă grij s nu fii întrerupt de zgomote sau de alte surseă ă de distragere în timpul procesului.

Eventual, citeşte de dou ori scenariul, pentru aă te familiariza cu el. Când te sim i preg tit, începeţ ă s -l aplici. Dac nu te deranjeaz , consider -l oă ă ă ă aventur interioar , la fel cum ar proceda un copil.ă ă Vei g si procesul C l toriei Fizice la sfârşitul acesteiă ă ă c r i, în sec iunea intitulat „Instrumente”. Esteă ţ ţ ă foarte important s citeşti mai întâi instruc iunile,ă ţ înainte de a trece la aplicarea procesului propriu-zis.

22Acum, c te-ai familiarizat deopotriv cuă ă

„Procesul C l toriei Emo ionale” şi cu C l toriaă ă ţ ă ă Fizic , poate c n-ar strica s afli câte ceva despreă ă ă „efectele secundare” pozitive care pot ap rea înă urma aplic rii acestor procese.ă

Foarte mul i oameni tr iesc o experien atât deţ ă ţă profund a Sursei lor interioare încât, ulterior,ă renun în mod spontan la diferite obiceiuri proasteţă şi convingeri limitatoare pe care le aveau, f r să ă ă

fac nici cel mai mic efort în aceast direc ie. Cu câtă ă ţ intr mai frecvent şi mai profund în contact cuă sinele lor real, cu atât mai nenaturale şi mai dep şite ajung s ă ă li se par vechile lor tipareă distructive. Am avut recent o întrunire cu mai mul iţ absolven i ai seminarelor noastre, care au vorbit deţ acest fenomen.

De pild , Noreen este o irlandez în vârst de 50ă ă ă de ani, foarte vorb rea şi cu inima cald . Ea seă ţă ă consider extrem de binecuvântat pentru c esteă ă ă doic la doi copii ai unor absolven i ai seminaruluiă ţ nostru. Odat , soarta a f cut ca Jerry şi Cathy,ă ă p rin ii copiilor, s apeleze la ea pentru a leă ţ ă supraveghea copiii în timpul unui weekend în care doreau s participe la o Retragere a Abunden ei (ună ţ seminar organizat de noi cu scopul de a-i elibera pe participan i de convingerile lor limitatoare legate deţ bani, care îi împiedic s se bucure de abunden înă ă ţă aceast via ).ă ţă

Noreen trebuia s stea cu copiii în afara s lii deă ă seminar, aşteptând cu r bdare ieşirea lui Cathy înă timpul pauzelor pentru a-şi al pta fiul cel mic. Înă scurt timp, foarte mul i participan i au început sţ ţ ă discute cu Noreen, fermeca i de carisma eiţ irlandez şi de spiritul ei viu. La rândul ei, Noreen aă observat c aceşti oameni au ceva „special”, oă prezen plin de iubire care p rea s emane din eiţă ă ă ă atunci când le vorbea. Mai mult, ea a remarcat o anumit „scânteie”, un lic r în ochii lor. Dorind să ă ă beneficieze şi ea de acest „ceva” pe care nu îl putea defini, ea s-a decis s participe la rândul ei laă urm torul seminar al C l toriei.ă ă ă

Ani la rând, Noreen a suferit din cauza unor dureri acute şi cronice de spate, pe care ar fi dorit s şi leă vindece. Mai important îns decât acest lucru, eaă dorea s afle sursa acelei „energii” pe care o sim eaă ţ la to i participan ii care îşi treziser sinele real.ţ ţ ă

Noreen s-a înscris aşadar pentru urm torul nostruă seminar. Aici, ea a experimentat o C l torieă ă Emo ional senza ional , iar dup ce a trecut prinţ ă ţ ă ă toate straturile succesive ale emo iilor sale şi aţ ajuns în prezen a Sursei, a sufletului ei, ceea ce aţ tr it a fost atât de intens încât a luat decizia s seă ă consacre de-a pururi acestuia.

Noreen a c utat întreaga ei via aceast m re ieă ţă ă ă ţ interioar , aceast iubire care se afl în inimaă ă ă tuturor oamenilor. Dup ce a experimentat-o directă în propria ei inim , ea a f cut leg mântul s i seă ă ă ă devoteze de-a pururi, devenind una cu diamantul pe care l-a descoperit în centrul fiin ei sale. Altfel spus,ţ ea a luat decizia s nu mai fac nimic care ar puteaă ă acoperi, p ta sau murd ri vreodat str lucireaă ă ă ă imaculat a sufletului ei. Tot ce-şi dorea Noreen eraă s r mân pentru totdeauna în prezen a acestuia,ă ă ă ţ ducând o via simpl şi pur , astfel încât s nu maiţă ă ă ă uite niciodat de el.ă

Pân atunci, lui Noreen i-a pl cut întotdeauna să ă ă bea. La urma urmelor, ce irlandez nu face acest lucru? Serile, obişnuia s se duc la pub, să ă ă bârfeasc cu fetele, s fumeze şi s bea, distrându-ă ă ăse la culme, adeseori pân spre diminea . Deă ţă altfel, nu a cunoscut niciodat o alt via ă ă ţă (după cum avea s îmi povesteasc mai târziu). „Nu astaă ă fac to i oamenii? Ajungi acas de la serviciu,ţ ă

m nânci ceva, dup care te duci la pub, ca s teă ă ă distrezi cu prietenii!”

Dup ce a parcurs procesul C l toriei, Noreen s-aă ă ă sim it atât de împ cat în sinea ei încât nu a maiţ ă ă sim it nevoia s caute tov r şia altor persoaneţ ă ă ă pentru a se sim i bine. Starea de mul umire nu oţ ţ mai p r sea practic niciodat , indiferent dacă ă ă ă muncea sau se distra. De aceea, nu a mai sim itţ nevoia s mearg serile la crâşm , când se puteaă ă ă bucura atât de intens de propria ei companie.

De altfel, nici chiar rarele ocazii în care s-a mai dus nu i-au oferit satisfac ia de alt dat , întrucâtţ ă ă fumul şi întunericul din cârciumi nu mai erau pe placul ei. Spre surpriza ei, Noreen a constatat că ig rile îi provoac o stare de scârb , f când-o s seţ ă ă ă ă ă

simt murdar . Nici gustul lor nu mai era cel deă ă alt dat . ig rile nu i se mai p reau aromate, ciă ă Ţ ă ă aveau un gust nepl cut. Înc şi mai surprinz tor, eaă ă ă nu a mai sim it nevoia de a bea. Dintr-odat , bereaţ ă a început s i se par la fel de dizgra ioas ca şiă ă ţ ă urina. Pân atunci, fumatul şi b utura o f ceauă ă ă întotdeauna s se simt mai relaxat , dar dup ce aă ă ă ă descoperit starea natural de relaxare interioar eaă ă nu a mai avut nevoie de ele. Spre uimirea ei, a sim it dintr-odat nevoia s consume alimente maiţ ă ă s n toase, care s -i confere mai mult energie. Oriă ă ă ă de câte ori încerca s consume carne, ea constataă c nu o poate înghi i. De aceea, a renun at treptată ţ ţ la ea, devenind vegetarian .ă

Culmea este c nu a f cut niciun efort pentru aă ă renun a la toate fostele ei pl ceri de alt dat .ţ ă ă ă Acestea au disp rut în mod spontan dup ce Noreenă ă

şi-a recunoscut sinele real. Prin el, ea a g sit ceeaă ce a c utat toat via a ei. De aceea, a renun at cuă ă ţ ţ uşurin la fostele ei obiceiuri distructive, prin careţă nu a încercat de-a lungul vremii decât s îşi umpleă golul interior.

Noreen mi-a povestit mai târziu c a g sit înă ă interiorul ei o lumin pe care dorea s o onoreze şiă ă s o protejeze. Cu aceast ocazie, ea a în eles ceă ă ţ vor s spun aceia care afirm c trupul esteă ă ă ă templul sufletului. Prin compara ie cu aceast mareţ ă realizare, faptul c nodului pe care îl avea la un sână şi durerile cronice de spate i-au disp rut cuă des vârşire i s-a p rut de-a dreptul minor. Noreen aă ă descoperit un diamant nepre uit, pe care nu mai eraţ dispus s îl acopere. La ora actual , ea îşi petreceă ă ă adeseori timpul liber ajutându-ne la organizarea seminarelor de weekend şi consider c cea maiă ă mare bucurie a vie ii sale este s îi ajute şi peţ ă ceilal i oameni s îşi descopere pacea din interiorulţ ă lor.

O alt absolvent a seminarului nostru a fostă ă Suzy. Aceasta mi-a spus odat , râzând: „Brandon,ă întotdeauna mi s-au p rut extrem de plicticoşi aceiă oameni care au tot timpul grij de s n tatea loră ă ă fizic . Cunoşti tipul: cei care beau tot timpul apă ă plat , care m nânc numai mâncare pentru iepuri,ă ă ă care fac exerci ii fizice, nu fumeaz şi nu beauţ ă alcool… întotdeauna mi s-au p rut nişte ciuda i. Peă ţ scurt, niciodat nu mi-am dorit s fac parteă ă integrant din aceast categorie de oameni. Iară ă acum, uit -te la mine: am devenit exact ca ei! Nuă ştiu ce s-a întâmplat cu mine, dar de când am

participat la seminarul t u intitulat ă “F r egoă ă ” (un seminar pentru avansa i), am început, pentru primaţ dat în via a mea, s simt nevoia de a avea cuă ţ ă adev rat grij de corpul meu. Am început s mă ă ă ă iubesc sincer şi doresc s am grij de mine exactă ă aşa cum aş face cu o alt fiin pe care o iubesc”.ă ţă

Auzindu-i cuvintele, am zâmbit şi am privit-o în ochii ei s n toşi şi vii, neîncetând s m minunez deă ă ă ă dorin a sufletului nostru de a coopera cu noi. Cuţ adev rat, sufletul nostru nu ne doreşte altcevaă decât tot ce este mai bun pentru noi.

Atunci când începi s î i experimentezi luminaă ţ interioar , tu o îndr geşti f r s vrei şi devii din ceă ă ă ă ă în ce mai pu in dispus s o întuneci prin ac iunileţ ă ţ tale. Altfel spus, tu nu mai doreşti s o acoperi cu ună paravan. În cartea ei, întoarcerea la iubire, Marieanne Williamson a descris perfect acest lucru:

Teama noastr cea mai profund nu este cea deă ă ina- decvare. Noi ne temem cel mai mult s nuă devenim excesiv de puternici. Lumina noastr esteă cea care ne însp imânt cel mai tare, şi nuă ă întunericul nostru. Noi ne întreb m adeseori: „Cineă sunt eu ca s fiu atât de str lucitor, de sublim, deă ă talentat, de fabulos?” De fapt, de ce nu am fi?

Tu eşti copilul lui Dumnezeu. Dac nu î i întinziă ţ aripile, nu aju i cu nimic aceast lume. Reducereaţ ă propriilor puteri, pentru ca cei din jur s nu se simtă ă stânjeni i în preajma ta, nu reprezint în niciun cazţ ă un act de noble e. Menirea noastr este s str lucimţ ă ă ă în toat plenitudinea noastr , aşa cum fac în modă ă natural copiii. Noi ne naştem în aceast lume pentruă a manifesta slava lui Dumnezeu înl untrul nostru.ă

Ea se manifest în egal m sur în to i oamenii, nuă ă ă ă ţ doar în unii dintre ei. Dac vom l sa lumina dină ă interiorul nostru s str luceasc , noi le vom permiteă ă ă şi celorlal i oameni s fac acelaşi lucru. Dac neţ ă ă ă vom elibera de propria noastr team , noi îi vomă ă ajuta şi pe ceilal i s se elibereze de teama lor.ţ ă

23Lumina nu este singura noastr calitate pe care oă

acoperim sub un paravan. Adeseori, noi încerc m să ă ne ascundem inclusiv sentimentele reale. Experien a m-a înv at c acest lucru este cuţ ăţ ă deosebire adev rat în cazul dependen elor. Acesteaă ţ sunt un mijloc de autodistrugere care ascunde de multe ori în spate o problem emo ional profundă ţ ă ă cu care nu dorim s ne confrunt m.ă ă

În societatea occidental , noi suntem înv a i să ăţ ţ ă privim în fa doar COMPORTAMENTUL DEţă SUPRAFA generat de o dependen (cum ar fiŢĂ ţă alimenta ia excesiv , consumul de alcool sau deţ ă droguri, cump r turile obsesive, furtul dină ă magazine, jocurile de noroc etc.), f r s încerc mă ă ă ă vreodat s descoperim CAUZA PROFUND care seă ă Ă ascunde în spatele acestuia!

Spre exemplu, o persoan care are probleme cuă greutatea corporal încearc s şi-o in sub controlă ă ă ţ ă prin schimbarea dietei alimentare sau prin adoptarea unui program de exerci ii fizice. Eaţ încearc astfel s îşi schimbe comportamentul, dară ă nu st s se întrebe: „Ce anume m determin să ă ă ă ă m nânc în exces”?ă

Cel mai adesea, oamenii nu au succes cu noile lor diete alimentare decât pentru o perioad scurt deă ă timp, dup care încep s se îngraşe din nou. De ce?ă ă Deoarece ei nu au încercat s rezolve cauzaă profund care a stat la baza comportamentului lor.ă Aceasta continu s ac ioneze nestingherit în ei.ă ă ţ ă

Nu de pu ine ori, în timpul seminarelor noastre,ţ diferite persoane din sal ridic mâna şi spun: „Euă ă nu am o problem emo ional . Singura meaă ţ ă problem este c nu m pot opri din mâncat”. Oriă ă ă de câte ori aud aceste cuvinte, îmi pun întrebarea ce se ascunde în spatele lor; ce problem areă persoana în cauz , dar refuz s o priveasc în fa .ă ă ă ă ţă Aceasta nu-şi d seama c înainte de a se îngr şa aă ă ă avut o problem pe care a ă îngropat-o în subconştient, refuzând s se confrunte cu ea.ă

Noi auzim de multe ori înjur expresia: „mâncare pentru alinare”, dar nu ne întreb m ce emo ie sauă ţ ce problem încearc s aline hrana pe care oă ă ă consum m. Aceast hran ne amor eşteă ă ă ţ capacitatea de a sim i. Foarte pu ini oameni potţ ţ spune c m nânc într-adev r pentru c le esteă ă ă ă ă foame.

De aceea, la seminarele noastre, eu îi invit adeseori pe participan i s încerce urm torulţ ă ă experiment. Le spun: „închide i ochii… Acumţ aminti i-v un moment recent în care a i mâncatţ ă ţ ceva f r s v fie cu adev rat foame. Înă ă ă ă ă continuare, aminti i-v ce s-a întâmplat cu câtevaţ ă momente înainte de a sim i, impulsul’ de a mânca…ţ (aştept apoi ca participan ii s îşi conştientizezeţ ă acest impuls)… Bun, deplasa i-v acum şi mai multţ ă

în timp, cu câteva secunde înainte de apari iaţ respectivului impuls… Ce a i sim it cu adev ratţ ţ ă chiar înainte de a sim i nevoia s consuma i unţ ă ţ aliment”.

Nu-mi este deloc greu s descop r expresiaă ă uimit de pe fe ele celor mai mul i dintreă ţ ţ participan i atunci când aceştia descoper ce auţ ă sim it chiar înainte de a li se face subit „foame”. Celţ mai adesea, este vorba de un sentiment de gol interior, de singur tate, de disperare sau deă anxietate copleşitoare. De regul , este vorba de oă emo ie extrem de puternic şi foarte profund . Deţ ă ă îndat ce aceasta începe s le „dea târcoale”,ă ă oamenii se reped la frigider şi încearc s o evite,ă ă astfel încât s uite din nou de ea.ă

Atunci când le predau procesul C l toriei, eu leă ă spun întotdeauna oamenilor: „Trezi i-v ! Dac ve iţ ă ă ţ identifica problema emo ional pe care încerca i sţ ă ţ ă o evita i, o ve i putea rezolva o dat pentruţ ţ ă totdeauna cu ajutorul instrumentului pus la dispozi ie de c tre noi (Procesul C l torieiţ ă ă ă Emo ionale). Dac o ve i evita îns în continuare,ţ ă ţ ă ascunzând-o în spatele unor mese copioase, nu îi ve i putea descoperi niciodat cauza profund şi nuţ ă ă o ve i putea rezolva”.ţ

La un seminar recent inut la Londra, o femeie înţ jur de 30 de ani a ridicat mâna. Avea exact această problem . Era obez şi ne-a spus c s-a luptat toată ă ă ă via a cu tot felul de diete. Singurul lucru pe care şi-lţ dorea era s îşi rezolve o dat pentru totdeaunaă ă aceast problem . În urma aplic rii procesuluiă ă ă C l toriei, ea a descoperit c la bazaă ă ă

comportamentului ei se ascunde un sentiment puternic de rusine şi de team . Uluit , şi-a deschisă ă ochii şi ne-a spus c nu a b nuit niciodat ce anumeă ă ă se ascundea în spatele poftei ei continue de mâncare. Nu îşi d dea îns seama de ce se sim eaă ă ţ atât de ruşinat şi de speriat . Femeia era cuă ă adev rat uimit . I-am sugerat atunci s pornească ă ă ă de la premisa c în spatele sentimentelor ei seă ascundea o motiva ie profund şi s in cont deţ ă ă ţ ă acest lucru pe m sur ce îşi va continua C l toriaă ă ă ă Emo ional .ţ ă

În timpul procesului, mi-am dat seama c femeiaă a descoperit o problem extrem de sup r toare şiă ă ă foarte profund . Spre finalul exerci iului, i-am citită ţ pe fa o uşurare enorm , care s-a reflectat imediatţă ă într-o relaxare corporal total . Nu am întrebat-o ceă ă anume a descoperit, întrucât aceste procese de purificare sunt considerate private la seminarele noastre, dar mi-am dat seama c a fost ceva deă propor ii.ţ

O lun mai târziu, femeia a venit la una dină întrunirile noastre cu absolven ii. Sl bise deja 12ţ ă kilograme! Plin de entuziasm, a fost primaă participant care şi-a ridicat mâna pentru a neă împ rt şi povestea ei de succes. Ne-a povestit cuă ă aceast ocazie c înainte de aplicarea C l toriei nuă ă ă ă a reuşit niciodat s îşi aminteasc ceva dină ă ă perioada de dinainte de a împlini zece ani. Această perioad îi era complet ştears din memorie. Înă ă timpul Procesului C l toriei Emo ionale, ea a avută ă ţ pentru prima dat acces la aceste amintiriă reprimate. La fel ca în cazul multor oameni care trec

prin experien e similare, era vorba de un abuzţ sexual extrem de traumatic, pe care mintea ei l-a blocat în totalitate de memoria ei conştient .ă

În timpul exerci iului focului de tab r , ea şi-aţ ă ă rezolvat complet aceast problem . Deşi nu a putută ă ierta com- portamentuî b rbatului care a abuzat-o,ă ea i-a iertat cu toat sinceritatea sufletul. De atunci,ă s-a sim it eliberat , iar de pe inim i s-a luat o mareţ ă ă povar . Ultima dat când am auzit veşti de la ea,ă ă mi-a spus c sl bea în continuare.ă ă

Un alt participant la unul din seminarele noastre avea o, problem cu b utura. Ne-a spus c nu seă ă ă consider alcoolic, dar în fiecare sear obişnuieşteă ă s consume 3-4 beri. În urma aplic rii procesului deă ă descoperire de sine, el a deschis ochii şi a spus: „Acum îmi v d întregul tipar comportamental. Mi-eă fric de eşec. Aceast team apare de regul atunciă ă ă ă când ajung acas şi încep s m relaxez. Deşiă ă ă mintea mea conştient îmi spune s nu fac acestă ă lucru, nu m pot ab ine şi îmi iau o bere. Apoi, laă ţ aceasta se mai adaug dou sau trei. În modă ă evident, a doua zi diminea a m trezesc cu o stareţ ă de mahmureal , dup care m duc la slujb , undeă ă ă ă nu dau un randament prea bun. Cum s-ar spune, îmi împlinesc propria profe ie şi dau greş, adic nuţ ă ob in rezultatele pe care mi le doresc. Acest lucruţ îmi d o stare de spirit şi mai proast , astfel încâtă ă atunci când ajung acas îmi înec amarul în şi maiă mult b utur , pentru a-mi amor i acesteă ă ă ţ sentimente. Şi astfel, ciclul se reitereaz la infinit”.ă

În timpul procesului, b rbatul şi-a descoperit oă amintire din copil rie în care tat l lui i-a spus că ă ă

este un ratat şi c nu va realiza niciodat nimic înă ă via . De atunci, în el s-a dat o b t lie continu .ţă ă ă ă Când l-am v zut peste ceva timp, burta umflat dină ă cauza berii îi disp ruse, iar fa a îi str luceaă ţ ă literalmente. Mi-a spus c a renun at nu doar laă ţ b utur , ci şi la fumat. Mai mult, şi-a c utat şi şi-aă ă ă g sit o slujb nou , mai bun decât cea precedent .ă ă ă ă ă

Acestea au fost doar dou exemple din celeă câteva mii pe care Ie cunosc, de oameni care au reuşit s se elibereze de dependen ele lor prină ţ rezolvarea cauzei emo ionale care a stat la bazaţ acestora, în loc s trateze doar simptomeleă exterioare. Procesul C l toriei Emo ionale a fostă ă ţ cheia care i-a condus c tre eliberare. Ei au reuşit să ă scoat la lumin libertatea şi m re ia careă ă ă ţ reprezint esen a noastr , a tuturor.ă ţ ă

24Indiferent de vârsta pe care o avem, cu to iiţ

intuim c înl untrui nostru exist o m re ie şi oă ă ă ă ţ lumin ieşit din comun. În sinea noastr , cu to ii neă ă ă ţ dorim s intr m în contact cu acest geniu interior,ă ă pentru a-l exprima plenar.

Noreen (prietena noastr despre care am maiă discutat) st tea odat de vorb cu un b trână ă ă ă irlandez, un fost c lug r catolic în vârst de 87 deă ă ă ani. Acesta i-a explicat c pe m sur ceă ă ă îmb trâneşte, îşi g seşte adev rata linişte numaiă ă ă stând în biserica local , undeva în spate. În ultimaă vreme a început îns s îl supere ceva. Spre uimireaă ă lui, în spatele st rii de mul umire şi de pace pe careă ţ o sim ea în biseric el a început s descopere oţ ă ă

stare din ce în ce mai accentuat de team . Aceastaă ă l-a f cut s devin din ce în ce mai reticent în fa aă ă ă ţ ideii de a se duce la biseric pentru rug ciunea luiă ă zilnic .ă

Noreen l-a întrebat: „Bine, dar de ce i-e fric ,ţ ă Arthur?”

B trânul a roşit şi i-a r spuns în şoapt : „Deă ă ă moarte… cred”.

Noreen i-a spus cu blânde e: „Arthur, vino cuţ mine în sufragerie. Haide s facem împreun un mică ă exerci iu”.ţ

B trânul a urmat-o pe Noreen şi s-a aşezat într-ună fotoliu confortabil. Noreen a început s îl ghidezeă de-a lungul straturile succesive ale fricii sale de moarte. Când fostul c lug r a trecut de gauraă ă neagr şi a ajuns la starea de pace, din ochi i-auă âşnit lacrimi. La sfârşit, el şi-a deschis ochii şi aţ

spus: „Oare de ce nu ne înva aşa ceva în biseric ?ţă ă Au trecut atâ ia ani, şi nu am ştiut niciodat cţ ă ă exist aşa ceva!”ă

Indiferent de vârsta pe care o avem, cu to ii neţ dorim s ne aducem aminte cine suntem cuă adev rat. Cu to ii ne dorim s ne întoarcemă ţ ă „acas ”. Scufundarea prin straturile emo ionaleă ţ succesive nu reprezint singura modalitate de aă avea acces direct la pacea şi libertatea specifică Sursei noastre. Exist şi alte metode prin careă putem face acest lucru şi pe care le putem practica în orice moment al vie ii.ţ

Experien a m-a înv at c dac ai tr it o datţ ăţ ă ă ă ă trezirea spiritual plenar , este imposibil s maiă ă ă scapi de aceast amintire. Sursa ta continu s teă ă ă

obsedeze. Ea nu mai este dispus s te lase înă ă pace! Dac ai c l torit o dat pân acas , oricât deă ă ă ă ă ă mult ai continua s c l toreşti prin lume, dorul deă ă ă cas te va urm ri pretutindeni. Adev rul fiin ei taleă ă ă ţ va continua s te cheme la el, pân când vei sfârşiă ă prin a te îndr gosti complet de el, nemaidorind să ă faci nimic care te-ar putea îndep rta de el.ă

În a doua zi a seminarului nostru, dup ce to iă ţ participan ii au tr it experien a direct a scufund riiţ ă ţ ă ă în Surs , noi explor m şi alte mijloace prin careă ă putem avea un acces rapid sau spontan la esen aţ fiin ei noastre.ţ

Le recomand îns întotdeauna oamenilor să ă aleag ca prim op iune cufundarea în conştiin aă ă ţ ţ lor, trecând succesiv prin straturile emo ionale.ţ Odat tr it experien a direct a sinelui, chiar şiă ă ă ţ ă numai pentru o singur clip , toate celelalte metodeă ă devin mult mai uşor accesibile.

Unul din procesele cele mai eficiente este totodat şi foarte simplu. Marea majoritate a celoră care îl practic r mân de fiecare dat uimi i cât deă ă ă ţ profund este experien a Sursei, cu atât mai multă ţ cu cât – aşa cum spuneam – procesul este extrem de uşor de aplicat. Este vorba de o tehnică str veche de autointerogare, practicat de mii deă ă ani în m n stirile budiste tibetane şi indiene. Dacă ă ă doreşti, o po i încerca chiar acum. La modul ideal,ţ ea ar trebui practicat împreun cu un partener.ă ă

Rezerv - i o or în care s nu te poat întrerupeă ţ ă ă ă nimeni. Roag un prieten, de preferin unul care aă ţă citit aceast carte, s se aşeze lâng tine. Dac teă ă ă ă sim i confortabil, închide ochii. Prietenul t u î i vaţ ă ţ

pune o întrebare simpl , iar tu trebuie s fii cât maiă ă relaxat şi mai deschis, la fel ca un copil. Trebuie să î i doreşti cu adev rat s afli r spunsul şi s aiţ ă ă ă ă încredere c acesta î i va parveni, în cuvinte sau nu.ă ţ

La modul ideal, prietenul t u ar trebui s teă ă asculte cu toat aten ia, ca şi cum ar ascultaă ţ cuvintele lui Dumnezeu. În acest fel, el va fi plenar „prezent” în experien a ta şi va crea astfel „spa iulţ ţ sacru” necesar pentru ca tu s î i po i începeă ţ ţ procesul.

Spre deosebire de tine, prietenul t u trebuie să ă stea cu ochii deschişi. El va începe prin a- i puneţ întrebarea: „Cine eşti tu?” R mâi cu ochii închişi,ă ancorat în propria ta luciditate, şi las r spunsul să ă ă ias la suprafa a conştiin ei tale, f r s îl cenzureziă ţ ţ ă ă ă în niciun fel. Apoi d -i glas cu voce tare.ă

În continuare, partenerul t u î i va spune:ă ţ „Mul umesc”, dup care te va întreba din nou: „Cineţ ă eşti tu?” Continu s te relaxezi şi focalizeaz - iă ă ă ţ întreaga aten ie asupra r spunsului primit dinţ ă interior. Exprim verbal acest r spuns. Partenerulă ă t u î i va spune din nou mul umesc, apoi te vaă ţ ţ întreba pentru a treia oar : „Cine eşti tu?”ă

Şi aşa mai departe.La început, marea majoritate a oamenilor r spundă

numind rolurile pe care le joac în via : „Suntă ţă profesor, mam , om de afaceri etc.” Cei care auă deschiderea sincer şi dorin a arz toare de a aflaă ţ ă cine sunt cu adev rat sfârşesc îns prin a-şi revelaă ă din ce în ce mai mult sinele profund.

Este posibil ca la un moment dat s sim i o stareă ţ de dilatare interioar atât de vast şi o t cere atâtă ă ă

de mare încât s nu mai po i r spunde nimic laă ţ ă întrebarea: „Cine eşti tu?” În acest caz, r mâi liniştită şi savureaz - i experien a.ă ţ ţ

Chiar dac r spunsul t u este ă ă ă non-verbal, partenerul trebuie s î i mul umeasc pentru el şi să ţ ţ ă ă te întrebe din nou: „Cine eşti tu?”

El trebuie s continue s î i pun această ă ţ ă ă întrebare şi s aştepte r spunsul t u non-verbală ă ă pân la încheierea exerci iului, respectiv înc 15-20ă ţ ă de minute. La sfârşit, pute i schimba rolurile întreţ voi.

Secretul acestui exerci iu este deschidereaţ interioar . Trebuie s fii la fel de deschis ca un copilă ă mic, s ai încredere în primele cuvinte care î i trecă ţ prin minte şi s le exprimi verbal cu sinceritate,ă chiar în momentul în care apar, indiferent cât de ridicole i s-ar p rea.ţ ă

Este posibil ca anumite r spunsuri s nu îşiă ă reveleze adev rata semnifica ie decât mai târziu,ă ţ chiar dac pe moment i se par stupide. La unul dină ţ seminarele noastre, îmi amintesc c am trecut peă lâng un cuplu care lucra. Unul din cei doi parteneriă l-a întrebat pe cel lalt: „Cine eşti tu?”, iar cel lalt i-aă ă r spuns: „Sunt o sond de petrol”. Primul partener aă ă zâmbit şi i-a spus: „Mul umesc… Cine eşti tu?”ţ

Nu am mai ascultat restul procesului, dar ştiu că la sfârşit, cel care a sim it c este o sond de petrolţ ă ă a realizat c este inclusiv petrolul, aerul, solul şi totă restul crea iei. Practic, întreaga via trecea prin el –ţ ţă inclusiv sonda de petrol!

De aceea, oricât de ciudat i s-ar p rea r spunsul,ţ ă ă nu îl cenzura. Las Sursa s îşi reveleze natura înă ă

maniera sa magic şi misterioas . Exerci iul esteă ă ţ extrem de simplu, dar foarte profund. Intre altele, este exerci iul meu favorit.ţ

Personal, oricât de ocupat aş fi, îmi rupă întotdeauna câteva momente pe zi pentru a mă relaxa şi pentru a-mi pune întrebarea: „Cine sunt eu?” De cele mai multe ori, nu apuc bine s rostescă aceste cuvinte c mi se şi reveleaz sinele real, subă ă forma unei prezen e conştiente care include totul înţ sine. M odihnesc apoi în aceast prezen infinită ă ţă ă care îmi aduce întotdeauna lacrimi în ochi şi mă recunosc astfel pe sine.

Nu de pu ine ori, atunci când aplici aceastţ ă tehnic , rolul de ascult tor se dovedeşte la fel deă ă copleşitor ca şi cel care ofer r spunsurile laă ă întrebarea. „Cine eşti tu?” De altfel, acest principiu simplu, dar foarte eficient, poate fi aplicat inclusiv în via a de zi cu zi. Ori de câte ori ai ceva de f cut,ţ ă las - i întreaga fiin s se focalizeze asupra sarciniiă ţ ţă ă pe care trebuie s o duci la bun sfârşit. Dac te veiă ă scufunda în activitatea ta, fiind în totalitate prezent în ea, tu po i experimenta conştiin a infinit şiţ ţ ă etern care apare întotdeauna atunci când minteaă tace. Te vei ancora astfel puternic în momentul prezent, pe care îl vei experimenta ca pe un flux continuu de conştiin pur , de o simplitateţă ă perfect . În astfel de momente, mintea tace, iară teama nu mai poate exista. Ac iunea pe care oţ realizezi curge de la sine, în mod liber, dar eficient, c ci mintea ta nu mai este distras de gânduri.ă ă Luciditatea interioar nu poate fi distras deă ă

ac iune, ci doar de gânduri. Dimpotriv , ea devineţ ă izvorul din care se nasc geniul şi inspira ia.ţ

O alt metod prin care î i po i experimentaă ă ţ ţ sinele este medita ia. Mul i cititori care citescţ ţ aceast carte au înv at probabil diferite „metode”ă ăţ specifice de medita ie. Eu nu m refer aici la aceleţ ă medita ii în care te concentrezi asupra unei mantreţ sau asupra unui cuvânt, nici la cele în care î iţ focalizezi mintea asupra diferitelor senza iiţ corporale. Foarte mul i oameni care practicţ ă medita ia confund starea de trans (autohipnoz )ţ ă ă ă cu libertatea interioar a sinelui suprem. Această ă libertate interioar nu are nimic de-a face cuă somnolen a. Ea nu este o stare de tip „zombi”, ciţ îns şi esen a st rii de luciditate. Este o stare deă ţ ă conştiin vie, str lucitoare, de prezen pur , înţă ă ţă ă care te sim i conectat cu tot ceea ce exist . În ea, tuţ ă ştii c eşti una cu întreaga lume.ă

Am auzit adeseori spunându-se c medita ia esteă ţ o perioad de timp pe care i-o rezervi pentru a- iă ţ ţ contempla gândurile şi pentru a- i pune ordine înţ ele. Pentru mul i oameni, ea reprezint o perioadţ ă ă de timp în care mintea lor o ia razna, s rind de la ună subiect la altul, ca o ceat de maimu e agitate. Deă ţ aceea, dac ai deja o metod specific deă ă ă medita ie, te rog s nu o confunzi cu cea pe care i-ţ ă ţo descriu eu aici.

Personal, am practicat medita ia timp de mai bineţ de 20 de ani, şi deşi mi s-a p rut întotdeaunaă relaxant şi liniştitoare, ea nu m-a ajutat cu nimic să ă m „trezesc” sau s realizez plenar cine sunt. Paceaă ă de care vorbesc eu în aceast carte transcende înă

totalitate mintea. Ea reprezint o energie a iubiriiă din care se naşte o bucurie f r seam n, aşa-ă ă ănumitul extaz de care vorbesc misticii. Personal, obişnuiesc s numesc medita ia de care vorbesc înă ţ aceast carte: „şederea”, întrucât nu este altcevaă decât o relaxare şi o resorb ie în sursa ultim aţ ă conştiin ei, a fiin ei pure. Ea nu are la baz niciunţ ţ ă gând, nicio mantra şi nicio metod . Simplaă întrebare: „Cine sunt eu?” este adeseori suficientă pentru a revela aceast prezen atotputernic .ă ţă ă

Doreşti s încerci o medita ie „f r metod ”? Iată ţ ă ă ă ă în continuare descrierea medita iei pe care eu oţ numesc „şederea”:

Rezerv - i 20-30 de minute. G seşte o pozi ieă ţ ă ţ confortabil , în care s nu po i fi deranjat. Începeă ă ţ prin a- i pune întrebarea: „Cine sunt eu?” Ing duie-iţ ă prezen ei infinite care transcende cuvintele s i seţ ă ţ reveleze… Scufund -te în aceast experien .ă ă ţă

Dac preferi, po i l sa aceast prezen s seă ţ ă ă ţă ă dilate la nesfârşit în fa a ta… Las-o apoi s se dilateţ ă în spatele t u… Apoi în p r ile laterale, pân cândă ă ţ ă devine un spa iu necuprins care te înconjoar dinţ ă toate p r ile, inclusiv dedesubt şi deasupra…ă ţ Scufund -te în totalitate în acest ocean nesfârşit deă conştiin pur , de linişte perfect .ţă ă ă

Dac prin minte continu s î i apar gânduri,ă ă ă ţ ă las -le s vin şi s plece, la fel ca nişte valuri careă ă ă ă se ridic la suprafa a oceanului, dup care se resorbă ţ ă în el. Nu te identifica cu ele, ci doar cu masa infinită a oceanului.

Trateaz - i gândurile ca pe nişte nori efemeriă ţ care acoper pentru o vreme cerul fiin ei tale,ă ţ

descoperindu-l apoi din nou. Scufundă-te în această mare infinit de linişte, în aceast conştiin pur .ă ă ţă ă

R mâi în aceast stare de dilatare pân când ună ă ă impuls interior î i spune c experien a s-a încheiat.ţ ă ţ

Personal, obişnuiesc s r mân astfel oricât deă ă mult doresc, dar nu mai pu in de 20 de minute.ţ Dup ce ieşi din starea de medita ie şi deschiziă ţ ochii, r mâi deschis şi lucid. Continu s fiiă ă ă conştient de prezen a ta care umple întregul spa iuţ ţ şi las ac iunile zilei s se integreze în mod naturală ţ ă în acest context. Dup p rerea mea, această ă ă prezen conştient are o inteligen înn scut careţă ă ţă ă ă permite integrarea mult mai armonioas aă evenimentelor. Atunci când m scufund în ea,ă ac iunile mele se deruleaz f r efort, ca şi cum oţ ă ă ă putere mai mare ar ac iona prin mine. De aceea,ţ am grij s nu interferez cu ea. În acest fel, realizeză ă de regul mult mai multe lucruri, dar cu un efortă mai mic.

25La seminarele mele, dup ce to i participan iiă ţ ţ

încheie procesul numit „Cine sunt eu?”, obişnuiesc s îi întreb ce calit i par s se nasc în mod naturală ăţ ă ă din Sursa pe care au conştientizat-o. Participan iiţ numesc diferite calit i, pe care le notez pe o tablăţ ă mare din fa a s lii de curs. Inevitabil, întreaga tablţ ă ă se umple cu aceste calit i sublime.ăţ

ie ce calit i i-Ţ ăţ ţ au ap rut atunci când ei efectuată exerci iul de mai sus? Iat cum arat de regul oţ ă ă ă tabl de la seminarele noastre, dup ce o completeză ă cu toate calit ile enumerate de participan i:ăţ ţ

Libertate, nesfârşire, bucurie, claritate, abunden , iertare, sincronicitate, luciditate, pace,ţă umor, fluiditate, gra ie, linişte, absen a ţ ţ fricii, deschidere, t cere, divinitate, abandonare de sine,ă existen pur , spontaneitate, uşurin ,ţă ă ţă în elepciune, afec iune, compasiune, absen aţ ţ ţ efortului, frumuse e, încredere, inspira ie,ţ ţ vindecare, vitalitate, amuzament, râs, puritate, joc, entuziasm, împlinire, unitate, smerenie, în elegere,ţ acceptare, fericire, desf tare, respect, putere, curaj,ă vastitate, via , vibra ie, pasiune, echilibru,ţă ţ eternitate, bun tate, curiozitate, simplitate, energieă pur , ging şie, totalitate, senin tate, adev r.ă ă ă ă

Dup umplerea tablei, obişnuiesc s le ceră ă participan ilor s priveasc aceste calit i şi s seţ ă ă ăţ ă impregneze literalmente cu ele. Îi întreb apoi câte dintre aceste calit i au experimentat în timpulăţ acestui weekend. Urmeaz de regul o pauz lung ,ă ă ă ă în care oamenii reflecteaz la întrebarea mea, după ă care se g seşte întotdeauna cineva care să ă r spund : „Pe toate!”ă ă

„Absolut corect” – le spun eu. Ori de câte ori Sursa doreşte s î i atrag aten ia asupra ei, ea î iă ţ ă ţ ţ face un cadou sub forma uneia dintre aceste calit i. Aceasta este maniera ei de a- i comunicaăţ ţ faptul c te afli în contact cu ea. Este ca şi cum i-ară ţ spune: „Bravo, ai intrat în contact cu mine. De aceea, vei primi ca premiu urm torul dar!” Atunciă când te afli în contact cu sursa, sim i automat oţ stare de fericire, de bucurie, de pace etc. Aceasta este maniera în care esen a ta î i comunic faptulţ ţ ă c te afli pe calea cea dreapt .ă ă

Ori de câte ori restabileşti contactul cu Sursa, aceasta î i d un indiciu. Dac vei urm riţ ă ă ă momentele din via a ta în care ai sim it sau aiţ ţ manifestat aceste calit i (compasiune, bun tate,ăţ ă luciditate), vei constata c ele se înşiruie ca perleleă pe un şirag, indicându- i astfel c Sursa nu te-aţ ă p r sit niciodat .ă ă ă

Foarte mul i oameni îşi spun: „Tare mi-aş dori sţ ă ştiu ce am de f cut în via ”. Dac ar c uta acesteă ţă ă ă indicii, ei ar constata c ele îi conduc în mod explicită pe calea pe care trebuie s mearg , la fel cum amă ă fost ghidat eu atunci când mi-am propus s mă ă ă vindec de tumoarea mea. Dac vei urma acesteă „firimituri” (aceste indicii pe care i le las Sursa), tuţ ă î i vei putea conduce întreaga via la unison cu ea,ţ ţă urmând f r abateri planul sufletului t u, careă ă ă transcende conflictele de idei şi confuzia specifică dialogului mental interior.

Corpul t u nu este altceva decât un barometru ală sufletului. Dac doreşti s ştii în ce m sur te afli peă ă ă ă calea cea dreapt , verific - i starea corporal . Dacă ă ţ ă ă experimentezi vreuna din calit ile specifice Sursei,ăţ te po i felicita: înseamn c te afli la unison cu ea,ţ ă ă deci pe calea cea bun .ă

În acest fel, sufletul t u te poate ghida de la oă experien la alta, pân la sfârşitul vie ii.ţă ă ţ

26Nu to i cei care doresc s participe la seminareleţ ă

noastre şi s practice C l toria au problemeă ă ă emo ionale sau de s n tate majore. De fapt,ţ ă ă majoritatea participan ilor au o via relativţ ţă

ordonat şi lipsit de provoc ri semnificative. Ei seă ă ă simt deja s n toşi şi consider c duc o viaă ă ă ă ţă împlinit şi de succes.ă

Dup p rerea mea, unul din cele mai bune indiciiă ă ale succesului este recunoaşterea onest a faptuluiă c întotdeauna exist loc pentru mai bine, pentruă ă creştere şi pentru înv are. Succesul are tendin a săţ ţ ă atrag dup sine un succes şi mai mare, dar pentruă ă a putea continua s ai succes, trebuie s creşti, să ă ă te maturizezi. Foarte mul i oameni de succes vin laţ seminarele noastre pentru a-şi face o „cur enieăţ general intern ”, devenind astfel mai liberi, maiă ă s n toşi şi mai vii în rela iile lor de familie, de laă ă ţ locul de munc sau cu ei înşişi. Altfel spus, eiă particip la aceste seminare pentru a se puteaă bucura de un succes înc şi mai mare.ă

Se întâmpl frecvent ca dup ce ob in o realizareă ă ţ important – o familie perfect , o cas la ar sau oă ă ă ţ ă slujb bine pl tit – oamenii s gândeasc astfel:ă ă ă ă ă „Am ob inut tot ce am crezut c îmi doresc, dar simtţ ă c mai este ceva, ceva înc şi mai important decâtă ă tot ce am realizat”.

Aceştia sunt oamenii care aspir cel mai sincer să ă îşi trezeasc sinele real şi s îşi descopere sursaă ă fiin ei. Ei constat c realiz rile exterioare simtţ ă ă ă pl cute, dar nu şi suficiente. De fapt, nu astaă c utau! Aceşti oameni devin de multe ori c ut toriă ă ă spirituali cu o mare ardoare. Dup ce au c utată ă m re ia în lumea exterioar şi dup ce şi-au dată ţ ă ă seama c le mai lipseşte ceva, ei îşi orientează ă aten ia c tre interiorul lor, în speran a c vor g siţ ă ţ ă ă aici adev rul care îi va elibera.ă

Aceast sete de a şti cine eşti reprezint dină ă punctul meu de vedere cea mai profund aspira ie aă ţ omului. Nu exist nimic care s se compare cu ea.ă ă De multe ori, aceşti c ut tori nici m car nuă ă ă realizeaz ce caut . Tot ce ştiu ei este c există ă ă ă ceva mai m re şi c doresc s experimenteze acestă ţ ă ă ceva, s îl cunoasc , s îl tr iasc direct şi s devină ă ă ă ă ă ă o expresie a lui.

Uneori, chiar dac totul î i merge bine, sufletulă ţ pare s - i şopteasc : „Da, dar mai exist ceva. Via aă ţ ă ă ţ nu se rezum la atât”. Mul i oameni afla i în această ţ ţ ă situa ie vin şi particip la seminarele noastre, sau îşiţ ă programeaz şedin e private de consultan cuă ţ ţă mine.

Eu pornesc întotdeauna de la premisa c dac s-ă ăau hot rât s întreprind C l toria sau s citească ă ă ă ă ă ă aceast carte, sufletul lor este preg tit. Ceva înă ă interiorul lor doreşte cu ardoare s se trezeasc , să ă ă descopere adev rul şi s îşi reveleze propriaă ă m re ie interioar . Personal, m simt profundă ţ ă ă onorat s îi cunosc pe to i cei care vin la şedin eleă ă ţ ţ mele de consultan sau la seminarele noastre,ţă întrucât ştiu c sufletul lor îi cheam acas , chiară ă ă dac mintea lor conştient nu în elege înc ce seă ă ţ ă întâmpl .ă

Ei vin ca s îşi descopere sinele real, iar cei maiă norocoşi dintre ei nu numai c şi-l vor revela, dar seă vor îndr gosti pentru totdeauna de el şi nu vor maiă dori s îl p r seasc niciodat .ă ă ă ă ă

Un astfel de om este Geoffrey, directorul unei companii de mare succes cu sediul lângă Manchester. Când a venit prima dat la mine pentruă

o şedin privat de consultan , avea aerul unuiţă ă ţă om sigur de el, dinamic, genul omului de succes. Foarte mul i oameni i-ar invidia via a: are o fiicţ ţ ă frumoas , o so ie minunat , o cas splendid şi oă ţ ă ă ă carier de succes. Practic, întreaga lui via pare să ţă ă se îndrepte în direc ia cea bun .ţ ă

Când a venit la mine, Geoffrey m-a asigurat de la bun început c totul merge perfect în via a lui şi că ţ ă nu a venit decât ca s -şi pun în ordine anumiteă ă aspecte minore din via , pentru un „acordaj subtil”.ţă De pild , îl deranja faptul c deşi era directorul uneiă ă companii de succes, se temea s vorbeasc înă ă public şi se sim ea extrem de ruşinat atunci cândţ trebuia s îşi in prezent rile în fa a comitetuluiă ţ ă ă ţ director. Mi-a explicat cât de penibil se simte, dat fiind succesul companiei şi faptul c era directorul eiă executiv, s nu poat lua cuvântul în fa a propriiloră ă ţ lui subalterni. „Ştiu c sunt un lider bun, mi-a spusă el. Chiar rezultatele companiei indic acest lucru. Şiă totuşi, atunci când trebuie s iau cuvântul în public,ă îmi pierd cu totul firea”.

Ne-am amuzat împreun , iar eu i-am explicat că ă în Statele Unite s-a f cut un sondaj care a revelat că ă principala temere de care sufer americanii esteă teama de a vorbi în public. Se pare c aceasta esteă chiar mai mare decât frica de moarte! I-am explicat de asemenea c stânjeneala pe care o simte esteă cât se poate de fireasc şi de comun . I-am spus:ă ă „De vreme ce oamenii se tem de vorbitul în public mai mult decât de moarte, te po i considera înţ fruntea plutonului, c ci cel pu in tu reuşeşti s iiă ţ ă ţ

discursuri în prezen a altor oameni. Al ii se tem deţ ţ acest lucru mai mult decât de orice altceva”.

Mi-a zâmbit, dar mi-a spus c doreşte s seă ă elibereze complet de orice blocaj. Am fost de acord cu el şi i-am r spuns c mi-am propus eu îns mi să ă ă ă m eliberez de orice factor din via a mea care mi-ară ţ putea împiedica mersul înainte. L-am asigurat apoi c voi face tot ce-mi va sta în puteri pentru a scoateă la iveal ce se ascundea în spatele acestei temeri,ă astfel încât s se poat elibera în sfârşit de ea.ă ă

Înainte de a începe lucrul propriu-zis, Jeoffrey şi-a consultat ceasul şi m-a informat c trebuie s prindă ă ă un avion şi s participe mai târziu la o şedin , aşaă ţă c va trebui s termin m pân la orele 2:00. Omul aă ă ă ă venit s scape de temerea lui cea mai puternic şiă ă se aştepta s fac acest lucru în numai o jum tateă ă ă de or ! Obişnuit cu performan a, dorea s ob ină ţ ă ţ ă rezultatul cel mai bun în timpul cel mai scurt, chiar dac era vorba de propria lui creştere personal ! I-ă ăam zâmbit şi i-am promis c voi face tot ce-mi vaă sta în puteri.

Înainte de a începe, am f cut rug ciunea pe careă ă o fac întotdeauna atunci când lucrez cu un client nou: m-am rugat ca vindecarea s se produc peă ă toate nivelele fiin ei sale – emo ional, fizic şiţ ţ spiritual – şi s fie cât mai profund cu putin . Cuă ă ţă aceast ocazie, mi-am reamintit c deşi Jeoffrey s-aă ă prezentat la mine pentru a-şi vindeca teama de a vorbi în public, în urma lucrului cu sine el va primi mult mai mult: îşi va cunoaşte sinele real, în elepciunea infinit dinl untrul lui, geniul luiţ ă ă interior.

Deşi el nu era conştient de acest lucru, eu ştiam c ceva din interiorul lui îşi dorea s se „trezeasc ”ă ă ă şi s afle cine este cu adev rat. Ştiam c dincolo deă ă ă acest simptom emo ional exterior (teama deţ vorbitul în public) se ascundea o dorin arz toareţă ă de eliberare spiritual , de pace şi de adev r.ă ă

Pe m sur ce s-a scufundat de-a lungul straturiloră ă emo ionale succesive, Jeoffrey nu a încetat s facţ ă ă tot felul de comentarii, ca şi cum ar fi dorit s -şiă confirme cât de bine se descurca. Identitatea lui de om realizat îşi spunea cuvântul chiar şi în timpul acestui proces spiritual. Considerând c acesteă comentarii l-ar putea împiedica s avanseze, l-amă sf tuit s se detaşeze de mintea conştient şi s îşiă ă ă ă conştientizeze doar emo iile. În cele din urm , aţ ă reuşit. Experien a a fost cutremur toare pentruţ ă amândoi. Aveam în fa un b rbat îmbr catţă ă ă impecabil, cu o c maş perfect c lcat şi cu oă ă ă ă cravat de m tase, c ruia îi şiroiau lacrimile peă ă ă obraji, uluit de frumuse ea interioar pe care aţ ă descoperit-o şi de imensitatea comuniunii cu restul crea iei. A r mas în t cere, profund zguduit deţ ă ă prezen a iubirii infinite din inima lui.ţ

De îndat ce a intrat în contact cu această ă în elepciune infinit , amintirile din copil rie careţ ă ă trebuiau rezolvate i-au venit imediat în minte. În fa a lui s-a derulat din nou filmul copil riei sale, cuţ ă toate scenele în care a sim it c nu va fi niciodatţ ă ă suficient de bun pentru tat l s u. Chiar dac aduceaă ă ă acas rezultatele unui test la care luase punctajulă 95 din 100, tat l lui îi spunea: „De ce ai greşit laă cele cinci întreb ri?” Oricât de mult ar fi încercat,ă

oricât de mari ar fi fost realiz rile sale, i se p rea totă ă timpul c nu va câştiga niciodat respectul şiă ă pre uirea tat lui s u.ţ ă ă

Aflat în aceast stare de spirit, Jeoffrey şi-a dată ă seama cu o claritate absolut ce se ascundea înă spatele fricii sale de a vorbi în public, dar şi a incapacit ii sale de a le câştiga respectul propriilorăţ lui subalterni, în pofida realiz rilor sale.ă

Ori de câte ori se ridica s le vorbească ă directorilor s i, el se sim ea din nou copilul deă ţ odinioar , care încerca s îşi mul umeasc tat l.ă ă ţ ă ă Vechea lui team c : „Nu voi fi niciodat suficientă ă ă de bun pentru el” ieşea din nou la iveal ,ă schilodindu-i psihicul.

Dup ce a încheiat Procesul C l toriei Emo ionaleă ă ă ţ şi şi-a rezolvat problema cu tat l s u, Jeoffrey şi-aă ă reg sit în sfârşit pacea interioar . Fa a lui ar ta caă ă ţ ă aceea a unui copil inocent. Şi-a privit din nou ceasul şi şi-a dat seama c va ajunge la timp ca s prindă ă ă avionul, dar s-a gândit s anuleze întrunirea dină dup -amiaza aceea. A recunoscut imediat că ă dorin a de a-şi lua câteva momente pentru el şi deţ a-şi savura propria fericire era ceva absolut nou pentru el, chiar o mare revela ie. Mi-am dat imediatţ seama c b rbatul care a intrat pe uşa cabinetuluiă ă meu cu doar dou ore în urm nu ar fi putut spuneă ă niciodat aşa ceva.ă

Dou s pt mâni mai târziu, ineam un seminar laă ă ă ţ Newcastle-under-Lyme. Spre surpriza mea, în sala de seminar a intrat chiar Jeoffrey. M-am bucurat sincer s îl rev d, deşi nu m aşteptam s poată ă ă ă ă veni, dat fiind programul lui înc rcat.ă

În timpul şedin ei de întreb ri şi r spunsuri,ţ ă ă Jeoffrey a ridicat cu mândrie mâna şi a luat f ră ă fric cuvântul în fa a unei s li cu peste 100 deă ţ ă participan i. A vorbit elocvent şi i-a inspirat pe to iţ ţ cei de fa , ca şi cum vorbitul în public ar fi fost unţă proces la fel de natural pentru el ca şi încheierea la şireturi.

„Ce transformare”, m-am gândit în sinea mea. Jeoffrey le-a m rturisit participan ilor c a suferită ţ ă anterior de o team visceral de a vorbi în public,ă ă motiv pentru care a venit pentru o consulta ieţ privat la mine. În urma şedin ei noastre nu numaiă ţ c i-a disp rut complet teama de a vorbi în public,ă ă dar de atunci s-a sim it atât de „integrat” încât pânţ ă şi jocul lui de golf s-a îmbun t it dramatic. De fapt,ă ăţ chiar a câştigat un turneu, la numai dou zile după ă şedin .ţă

Întreaga sal a izbucnit în aplauze, dup careă ă Jeoffrey a ad ugat: „Când m-am dus s îmi iauă ă trofeul, am inut un discurs de acceptare. Am vorbitţ fluent şi liber. Atunci mi-am dat seama c teama deă a vorbi în public m-a p r sit pentru totdeauna”.ă ă

Când s-a aşezat la loc, l-am privit în ochi şi am reg sit în ei acel lic r pe care îl v d la to i cei careă ă ă ţ s-au trezit din punct de vedere spiritual şi care şi-au realizat propriul sine. Din, ochii lui emana pur şi simplu o lumin interioar . F r sa vreau, m-amă ă ă ă gândit în sinea mea: „Nu este uimitor faptul ca până şi un om de afaceri care toat via a lui nu s-aă ţ focalizat decât asupra realiz rilor materiale poateă cunoaşte aceast pace suprem şi aceast iubireă ă ă infinit ?”ă

Pentru prima dat , l-am privit pe Jeoffrey ca pe ună om „realizat”. În mod evident, el a g sit o comoară ă nepre uita pe care nimeni nu i-o va mai putea luaţ vreodat . El şi-a g sit sinele real.ă ă

Un alt b rbat a venit la un seminar pe care l-amă inut la Birmingham. Cazul lui era oarecum opusţ

celui al lui Jeoffrey. Pe la 40 de ani, el a avut un succes economic uriaş, f când milioane de lireă sterline. Acum, la 60 de ani, şi-a pierdut întreaga avere. A trebuit chiar s apeleze la ajutorul unuiă prieten pentru a pl ti taxa seminarului.ă

În timpul C l toriei Fizice pe care a întreprins-o s-ă ăa produs un eveniment neaşteptat. Capsula magică l-a condus în interiorul ochiului s u, care i s-a p rută ă foarte întunecat, ca şi cum ar fi fost acoperit de nori. În mod paradoxal, amintirea care i s-a revelat cu aceast ocazie nu a fost una negativ , ci unaă ă pozitiv . Alan s-a sim it proiectat într-unui dină ţ momentele vie ii sale când avea un succes nebun şiţ când totul p rea s îi mearg în plin. Practic, peă ă ă orice punea mâna se transforma în aur şi nimic nu p rea s îl poat opri.ă ă ă

La exerci iul focului de tab r , singura persoanţ ă ă ă invitat a fost chiar el, Alan, la vârsta de 40 de ani.ă În jurul focului mai era Alan la vârsta actual şi ună mentor pe care l-a invitat. Tân rul Alan i-a inută ţ atunci un discurs fulminant, reamintindu-i c acelaşiă geniu care l-a mânat pe el continu s existe înă ă interiorul lui, la fel ca şi calit ile pozitive care i-auăţ permis s devin milionar la vârsta de 40 de ani.ă ă Toate acestea continuau s zac nefolosite înă ă interiorul lui, pentru c actualul Alan a uitat cineă

este. El şi-a uitat propria m re ie interioar , care i-aă ţ ă permis cândva s ob in un succes atât de uriaş. Înă ţ ă final, tân rul Alan l-a implorat s îl recunoasc ,ă ă ă spunându-i: „Sunt înc aici, în interiorul t u!”ă ă

Actualului Alan nu i-a trecut niciodat prin minteă c succesul de care s-a bucurat cândva nu s-aă datorat unor circumstan e interioare, ci propriuluiţ s u geniu interior. A fost prima dat în ultimii zeceă ă ani când lui Alan i-a trecut prin minte gândul c ară putea avea din nou succes.

Dup ce a trecut prin procesul C l toriei, Alan ne-ă ă ăa declarat c se simte eliberat de statutul deă victim neajutorat pe care l-a adoptat în ultimii ani,ă ă devenind prizonierul propriei sale convingeri. Procesul i-a reamintit ce înseamn s fie în contactă ă cu Sursa lui, cu propriul s u geniu interior. A fostă pentru prima dat dup mul i ani când s-a sim it dină ă ţ ţ nou integrat, la unison cu destinul lui. De mult timp nu mai crezuse c acest lucru ar putea fi posibil.ă

Privindu-l cum se preg teşte de plecare, i-amă v zut în ochi un lic r tineresc. Am fost sigur c aşaă ă ă ă trebuie s îi fi str lucit ochii cu 20 de ani în urm ,ă ă ă când avea un mare succes. El şi-a reamintit de scânteia contactului cu sinele s u real.ă

27Experien a m-a înv at c procesul C l toriei nuţ ăţ ă ă ă

se încheie odat cu un singur exerci iu al C l torieiă ţ ă ă Fizice sau Emo ionale. De cele mai multe ori, acestţ proces nu reprezint decât începutul unui proces deă eliberare din chinga vechilor straturi emo ionale şiţ

de aprofundare a libert ii interioare, proces careăţ dureaz o via întreag . Practic, libertatea nu areă ţă ă hotare. Nimeni nu ajunge la Surs pentru a se stabiliă definitiv în ea. Dimpotriv , el simte nevoia s seă ă pun din ce în ce mai mult la unison cu ea, să ă devin o expresie vie a ei. În urma acestui proces,ă Sursa îi reveleaz toate celelalte v luri care i-au maiă ă r mas şi pe care trebuie s le ridice, toate celelalteă ă convingeri greşite pe care trebuie s le elimine şiă toate vechile traume de care trebuie s seă elibereze. În tot acest timp, Sursa r mâne liniştit şiă ă imuabil , pur şi neatins de dansul vie iiă ă ă ţ exterioare.

Dorin a neobosit a Sursei este aceea de a neţ ă elibera. Prin îns şi natura ei, Libertatea noastră ă interioar atrage c tre suprafa a conştiin ei noastreă ă ţ ţ toate aspectele care nu sunt înc eliberate şi neă spune: „Acest aspect este binevenit, dar tu nu eşti una cu el”. Ea are propria ei manier de a ne indicaă ce nu suntem, atr gându-ne în acelaşi timp din ce înă ce mai profund în adev rata noastr esen . Deă ă ţă pild , atunci când am tr it experien a tumorii, eu nuă ă ţ mi-am dat seama c acesta va fi doar începutul uneiă vie i întregi în care procesul de eliberare nu vaţ înceta nicio clip .ă

La circa un an şi jum tate dup ce mi-amă ă vindecat tumoarea, în toamna anului 1993, colinele din Malibu au fost devastate de incendii de p dure.ă Probabil î i mai aminteşti de ştirile de la televizorţ sau de articolele din ziare pe aceast tem .ă ă Incendiile s-au extins atât de mult încât au ars 280

de case, l sând sute de oameni f r un acoperişă ă ă deasupra capului.

La acea vreme m aflam în New York, într-ună studio de televiziune. Directorul acestuia a venit la mine şi mi-a spus: „Cred c ar trebui s te ui i laă ă ţ ştiri. Ai o cas în Malibu, nu-i aşa? Poate c ar trebuiă ă s verifici dac totul este în regul acolo. Reporteriiă ă ă afirm c lucrurile au sc pat de sub control şi că ă ă ă fl c rile au atins o în l ime de 26 de metri”.ă ă ă ţ

M-am uitat la ştiri într-o stare de şoc. Imaginile p reau suprarealiste. Nimic nu p rea s aib vreună ă ă ă sens. Frumosul meu oraş, Malibu, era acoperit de un fum negru, din care ieşeau fl c ri. P rea iadul peă ă ă p mânt. Am r mas liniştit pe canapea şi m-amă ă ă uitat cum fl c rile înghit, una câte una, caseleă ă tuturor prietenilor mei, care se aprindeau de parcă erau nişte chibrituri. P rea un film de groaz prost şiă ă aproape c m aşteptam s v d genericul la sfârşit.ă ă ă ă

Nu mi-am putut vedea propria cas , dar fl c rileă ă ă acopereau numai dealurile, în timp ce casa mea se afla pe plaj . De aceea, nu p rea s existe vreoă ă ă posibilitate ca ele s poat trece de autostrad şi să ă ă ă aprind inclusiv casele de pe coast .ă ă

Gândindu-m c nu ajut pe nimeni stând astfelă ă hipnotizat în fa a micului ecran, m-am decis să ţ ă sting televizorul şi s m rog pentru to i oameniiă ă ţ care şi-au v zut peste noapte via a dat peste cap.ă ţ ă Ştiam c foarte mul i dintre ei sufer intens la oraă ţ ă actual , aşa c m-am gândit la to i prietenii mei,ă ă ţ c rora le-am transmis iubirea mea. Incapabil să ă ă ajung la ei, m-am sim it neputincioas şi singur .ţ ă ă Îmi doream din suflet s pot face ceva pentru ei, iară

rug ciunea era singurul lucru care mi-a venit înă minte.

Dup ce mi-am terminat rug ciunile, am r masă ă ă împietrit îhtr-o linişte atemporal , f r s m maiă ă ă ă ă ă pot gândi la ceva. Pe acest fundal, în mintea mea a ap rut un uşor sentiment de îngrijorare. M-am decisă s fac rapid o verificare mental , pentru a mă ă ă asigura c niciunul din membrii familiei mele nu seă afla în casa din Malibu, „pentru orice eventualitate”. M-am gândit mai întâi la fiica mea, Kelley, şi la faptul c s-a mutat recent la opt mile dep rtare deă ă Santa Monica, împreun cu logodnicul ei. Ştiam deă asemenea c Don se afl la un seminar în Santa Fe.ă ă La vremea aceea nu mai aveam animale de cas .ă De aceea, pentru o clip , m-am sim it liniştit , ştiindă ţ ă c nimeni din familia mea nu se afla acas . Şi totuşi,ă ă sentimentul interior de îngrijorare a continuat s îmiă dea târcoale.

Ca s îl alung, m-am decis s o sun pe fiica meaă ă şi pe logodnicul ei pentru a m asigura c erau înă ă regul . Dup ce am f cut acest lucru, l-am rugat peă ă ă director s m lase s plec mai devreme.ă ă ă

În acea noapte am dormit prost, iar a doua zi diminea a m-am trezit cu o migren cumplit . M-amţ ă ă dus direct la studioul de televiziune. Când am ajuns acolo, toat lumea s-a oprit din ceea ce f cea şi m-aă ă privit într-un mod ciudat. Am crezut c am întârziat.ă T cerea general a început s m deranjeze, c ciă ă ă ă ă de regul toat lumea este agitat , iar zgomoteleă ă ă sunt continue.

Doi dintre cei de fa au avut un schimb de priviri,ţă ca şi cum s-ar fi decis care dintre ei avea s îmi deaă

vestea. În sfârşit, unul dintre ei a luat cuvântul şi mi-a spus: „Brandon, cred c ar trebui s î i rezerviă ă ţ un zbor c tre cas … Casa ta tocmai a ars… îmi pareă ă r u… Aş vrea s ştiu ce s - i spun”. A urmat oă ă ă ţ pauz stânjenitoare… „Ai asigurare?”ă

„Nu… Nimeni nu şi-a f cut asigurare pe cas înă ă Malibu. Este prea scump pentru casele de peă plaj …”. Alt pauz … „Bun, în eleg c trebuie să ă ă ţ ă ă dau un telefon la agen ia de voiaj”. Nimeni nu a maiţ zis nimic. De altfel, nu mai era nimic de ad ugat.ă

Am p r sit studioul şi am sim it din plin vântulă ă ţ t ios şi rece din New York. Era o zi mohorât deă ă toamn , dar culorile naturii mi s-au p rut excesiv deă ă intense, mirosurile prea p trunz toare, zgomotulă ă din trafic asurzitor. Cu toate acestea, sim eam oţ linişte interioar profund .ă ă

în mod ciudat, m-am sim it ca şi cum o mareţ povar mi-ar fi fost luat de pe inim , ca şi cum m-ă ă ăaş fi eliberat subit de o mare karma negativ . Mă ă sim eam incredibil de uşoar şi de senin . Minteaţ ă ă mea a început pe neaşteptate s cânte un cântecelă pe care îl auzisem la unul din centrele spirituale în care obişnuiam s m retrag. Cuvintele cânteculuiă ă sunau astfel: „Ai încredere, c ci totul se va rezolva”.ă În contextul de fa , cuvintele sunau ridicol, dar mieţă mi se p reau potrivite, aşa c am continuat s leă ă ă cânt, în timp ce m îndreptam c tre hotel pentru a-ă ămi face bagajele.

Am sunat la agen ia de voiaj. Deşi aveam un biletţ de avion pentru o alt dat , f r posibilitatea deă ă ă ă anulare, în circumstan ele date cei de la agen ie auţ ţ fost de acord s mi-l schimbe pentru o cursă ă

curent , avertizându-ma îns c avionul va fi foarteă ă ă aglomerat. Când am ajuns la aeroport nu mai existau bilete la clasa a doua, dar o doamn foarteă amabil mi-a acceptat rezervarea şi m-a trecut laă clasa întâi. Ochii mi s-au umplut de lacrimi v zândă generozitatea acestei str ine într-o perioad în careă ă chiar aveam nevoie de alinare. Cuvintele cântecului: „Ai încredere, c ci totul se va rezolva”, au continuată s îmi r sune în minte.ă ă

În drumul c tre cas , mi-am dat seama c haineleă ă ă din bagajele mele erau practic singura mea proprietate actual . Eram o femeie de 40 de ani şiă singura mea proprietate era o valiz cu numele meuă pe ea… Culmea este c situa ia nu mi s-a p rută ţ ă chiar atât de rea.

Când am ajuns pe aeroportul din Los Angeles, so ul meu m-a întâmpinat şi mi-a spus: „Cred c celţ ă mai bine ar fi s ne ducem direct acas . Ai carnetulă ă de şofer la tine, nu? Poli ia a f cut filtre şi nu îi lasţ ă ă s treac decât pe cei care pot dovedi c suntă ă ă reziden ii unor case care au ars. To i cei care dorescţ ţ s treac trebuie s dovedeasc acest lucru, nu deă ă ă ă alta, dar au existat foarte multe jafuri”.

În timp ce conduceam de-a lungul autostr ziiă Pacific Coast Highway, dezastrul care cu o zi înainte mi se p ruse atât de suprarealist, ca şi cum ar fiă f cut parte dintr-un film prost, mi s-a p rut dintr-ă ăodat cât se poate de real. Devastarea era atât deă total încât mi s-a oprit respira ia. Când ne-amă ţ apropiat de locul în care s-a aflat fosta noastr cas ,ă ă am inspirat adânc aerul în piept, ca s m preg tescă ă ă pentru ceea ce va urma. Nimic nu m-ar fi putut

preg ti îns . Tot ce mai r m sese din casa noastră ă ă ă ă era un morman de scrum care înc mai fumega peă alocuri, precum şi florile din fa a casei, careţ r m seser – în mod paradoxal – intacte, p rândă ă ă ă incredibil de vii prin compara ie cu ruinele dinţ spatele lor, ce ascundeau r m şi ele a 18 ani deă ă ţ via de familie.ţă

M-aş fi aşteptat s izbucnesc în lacrimi, dar m-amă sim it profund liniştit şi smerit . Eram conştientţ ă ă ă c tr iesc un moment sacru, de o valoareă ă nepre uit . Nu doream s suprim sau s refulezţ ă ă ă nicio emo ie pe care aş fi putut-o sim i. Dimpotriv ,ţ ţ ă doream s fiu plenar conştient de tot ceea ce simt.ă ă Atunci, în mine s-a n scut un sentiment inexplicabilă de recunoştin : Mi-am dat seama cât de norocoasţă ă sunt pentru c aveam o rela ie atât de plin deă ţ ă iubire cu so ul şi cu fiica mea. La urma urmelor,ţ acesta era singurul lucru care conta. Restul nu erau decât „obiecte materiale”.

Când am intrat în fosta noastr buc t rie, Don m-ă ă ăa avertizat s fiu atent , întrucât podeaua arsese.ă ă Nu mai r m seser decât câteva lemne cât de câtă ă ă intacte. Frigiderul şi maşina de sp lat vase seă topiser complet, iar plasticul se amestecase cuă metalul topit. Eventualele vase care sc paseră ă neatinse din dezastru fuseser furate (existau indiciiă în acest sens). Mi se p rea o neruşinare ca oameniiă s profite de pe urma dezastrului prin care trecă semenii lor, jefuindu-i şi furând de la ei, în condi iileţ în care aceştia nu mai aveau practic nimic.

Nimic din ruina care r m sese nu mai îmi aduceaă ă aminte de c minul din care am plecat cu câteva zileă

în urm , pân când am g sit o can intact , pe careă ă ă ă ă ho ii o sc paser din vedere. Era o can pe care oţ ă ă ă cump rasem chiar de la centrul spiritual în care amă înv at şi cântecelul care m obseda. Pe ea erauăţ ă înscrise cuvintele: „Ai încredere, c ci totul se vaă rezolva”. M-am amuzat în sinea mea şi mi-am dat seama c toate acestea erau indicii ale Gra ieiă ţ divine, care nu m p r sise.ă ă ă

Am continuat s scormonesc împreun cu Donă ă printre ruine, pentru a vedea dac nu mai putemă g si şi alte mici obiecte intacte, care s ne aducă ă ă aminte de fostul nostru trecut. Într-un mod de necrezut, un dulap greu din metal c zuse pesteă albumul nostru de nunt , care r m sese astfelă ă ă intact. Ne-am sim it amândoi ferici i când l-amţ ţ g sit, cu atât mai mult cu cât fotografiile erauă practic neafectate de fl c ri, chiar dac erauă ă ă şifonate. Am mai g sit un nasture din metal pe careă mi-l d duse odat un maestru al meu, pe care erauă ă inscrip ionate cuvintele: „Când via a î i ofer l mâi,ţ ţ ţ ă ă f - i o limonad ”. Era ca şi cum mi s-ar fi l sată ţ ă ă pretutindeni semne şi m-am distrat la gândul că limonada pe care o voi preg ti de data aceasta va fiă uriaş .ă

În continuare, fiecare moment mi se p rea pre iosă ţ şi înc rcat de semnifica ie, lucru pe care nu mi l-aşă ţ fi imaginat niciodat când am venit aici. M-amă amuzat împreun cu Don, descoperind că ă priveliştea c tre ocean este mult mai bun acum,ă ă întrucât nu mai existau pere i care s ne împiediceţ ă s o privim. Subit, am auzit o voce în spatele meu.ă M-am întors surprins şi m-am trezit fa în fa cuă ţă ţă

o camer uriaş de televiziune. Un reporteră ă (aproape c ) mi-a b gat un microfon în gur şi m-aă ă ă întrebat: „V deranjeaz dac v pun câtevaă ă ă ă întreb ri?” Speriat şi uluit , i-am r spuns: „Hm, nu,ă ă ă ă atât timp cât ne l sa i s ne continu m treaba aici.ă ţ ă ă Şti i, abia am ajuns…”.ţ

„Perfect, cum v sim i i ca victime ale acestuiă ţ ţ dezastru?”

Nu-mi venea s cred auzind o întrebare atât deă lipsit de bun sim într-un moment ca acesta. I-amă ţ r spuns totuşi cu blânde e reporterului: „Sincer să ţ ă ă fiu, nu m simt deloc ca o victim ”.ă ă

„Foarte bine, dar cum v sim i i ca supravie uitoriă ţ ţ ţ ai acestui dezastru”.

L-am privit pe reporter în fa şi i-am r spuns:ţă ă „Sincer s fiu, nu m simt nici ca oă ă ă supravie uitoare”.ţ

„Bine, mi-a spus el, atunci cum v sim i i?”ă ţ ţÎn sfârşit, mi-a pus întrebarea corect .ă„P i, ceea ce simt la ora actual este o stare deă ă

recunoştin profund ”.ţă ă„Recunoştin !? Cum v pute i sim iţă ă ţ ţ

recunosc toare într-un asemenea moment?”ăM-am oprit în sfârşit din scurmat. M-am întors şi l-

am privit pe reporter direct în ochi. F r s vreau,ă ă ă m-am gândit cât de greu trebuie s fie s fiiă ă reporter. În cele din urm , i-am r spuns liniştit :ă ă ă „M simt recunosc toare pentru c sunt maiă ă ă conştient ca oricând cât de mul i oameni ară ţ accepta s le fie arse zece case în schimbul iubiriiă de care am eu parte în via a mea: al rela iei pe careţ ţ

o am cu so ul meu şi al binecuvânt rii de a fi atât deţ ă apropiat de fiica mea”.ă

Ar tând c tre mormanul de ruine, am ad ugat:ă ă ă „Acesta nu este un dezastru! Dac vrei s vezi ună ă dezastru, du-te la b trâna de 80 de ani careă locuieşte în partea de sus a dealului. Ea nu îşi mai vede niciodat copiii, şi tot ce mai avea pe lume eraă casa ei. Acesta este un dezastru! Eu una am 40 de ani, sunt înconjurat de oameni care m iubesc şiă ă am o carier în domeniul c reia m simt privilegiată ă ă ă s lucrez. Nu îi po i spune unui tân r de 18 ani:ă ţ ă „Vai, ce dezastru. Te afli la început de via şi nu aiţă decât aceste dou valize". Îi spui: „Ai o viaă ţă întreag în fa a ta„ă ţ . Exact aşa m simt eu acum.ă Chiar dac am 40 de ani şi nu am avut asigurare peă aceast cas , am totuşi o via întreag înainte. Deă ă ţă ă aceea, nu consider c acesta este un dezastru”.ă

Reporterul a oprit camera, dup care m-a întrebată cu seriozitate dac într-adev r aşa simt. Aveaă ă lacrimi în ochi. I-am r spuns liniştit : „Sincer s fiu,ă ă ă ă în astfel de momente nu- i arde s inventeziţ ă poveşti. Dimpotriv , te sim i smerit şi vulnerabil, iară ţ adev rul vorbeşte prin gura ta, vrei nu vrei”.ă

„Bine, dar cum v pute i sim i recunosc toareă ţ ţ ă ştiind c locuin a dumneavoastr a fost singuraă ţ ă cas de pe plaj care a ars? Nu v întreba i:, De ceă ă ă ţ tocmai eu? De ce tocmai casa mea?’” L-am v zut că ă îi face semn cameramanului s porneasc din nouă ă camera.

„Ascult , las -m s î i spun povestea acesteiă ă ă ă ţ case. Cu zece minute înainte s apari, am vorbit cuă un pompier care mi-a spus c a fost aici înă

momentul în care a izbucnit focul. Scânteile au venit din partea opus a autostr zii, iar casa a ars în cinciă ă minute, întrucât era construit în întregime dină lemn. Pompierii nu au putut face nimic, din cauza vântului puternic, care sufla cu peste 100 de kilometri pe or . Mi-a mai spus îns un lucru, înc şiă ă ă mai interesant: întreaga cas a ars din temelii, maiă pu in acea camer , care este camera mea deţ ă medita ie. Pompierul mi-a spus literal:, Nu îmi explicţ de ce focul s-a oprit în fa a acelei camere.ţ

Din cauza acestei camere misterioase care a oprit fl c rile, pompierii au avut timp s intervin şi auă ă ă ă salvat celelalte case care urmau, ale vecinilor noştri. De aceea, dac a fost nevoie ca locuin a mea s fieă ţ ă sacrificat pentru ca celelalte case s poat fiă ă ă salvate, î i pot spune c pre ul mi se pare prea micţ ă ţ prin compara ie cu beneficiile ob inute".ţ ţ

În fa a acestui r spuns, reporterul a r mas f rţ ă ă ă ă cuvinte. De aceea, a p r sit în linişte locul.ă ă

Pompierul de care vorbeam mai devreme a trecut mai târziu din nou pe la noi şi m-a întrebat ce anume avea acea camer , de o f cea atât deă ă special . P rea sincer uluit. Nici el, nici colegii lui,ă ă nu au putut ajunge la un r spuns logic.ă

„Am construit recent aceast camer , i-amă ă r spuns eu. Fiind camera mea de medita ie, amă ţ plasat fotografiile maeştrilor din mai multe tradi iiţ spirituale chiar în interiorul zidurilor, în timpul construc iei. Nu-mi pot explica nici eu misterulţ opririi fl c rilor, dar dac focul s-a oprit în fa aă ă ă ţ acestei camere, nu pot decât s trag concluzia că ă din ea a emanat o anumit gra ie protectoare.ă ţ

Acesta este singurul r spuns pe care i-l pot oferi.ă ţ Important este c locuin a vecinului nostru, careă ţ este practic lipit de a noastr , a r mas intact , iară ă ă ă pentru acest lucru m simt recunosc toare”.ă ă

„Tot ce v pot spune este c dac fl c rile ar fiă ă ă ă ă aprins casa vecinului dumneavoastr , ele s-ar fiă extins cu rapiditate şi ar fi cuprins toate casele de pe plaja Malibu. Nimeni nu le-ar fi putut opri”.

A scuturat apoi din cap şi mi-a spus: „Nu prea cred eu în lucrurile astea paranormale, dar ca pompier, pot s v spun c nu am mai v zută ă ă ă niciodat aşa ceva. Chestiile astea te pot face să ă cazi pe gânduri…”.

Eu una nu am c zut deloc pe gânduri. Povesteaă mi s-a p rut o dovad a Gra iei care a ac ionată ă ţ ţ plenar în cazul de fa . De altfel, ceea ce îmiţă r m sese era tot ce îmi doream cu adev rat de laă ă ă via : so ul meu, fiica mea şi capacitatea de aţă ţ câştiga suficien i bani pentru a ne hr ni, iar maiţ ă târziu pentru a ne construi o alt cas . Dar maiă ă presus de orice, sim eam o stare de abundenţ ţă interioar , întrucât eram binecuvântat cu singurulă ă lucru care conteaz în via : iubirea. Cel pu in, astaă ţă ţ am sim it la vremea respectiv .ţ ă

28Via a îmi rezerva îns o lec ie extrem de profundţ ă ţ ă

legat de adev rata natur a iubirii.ă ă ăTotul s-a întâmplat la un an dup incendiul careă

ne-a distrus casa. În intervalul de timp care s-a scurs, reuşisem s m instalez împreun cu Donă ă ă într-un apartament nou din Malibu, la sud de

dezastru. Apartamentul era situat pe dealuri, dar avea vedere c tre ocean. Într-un fel sau altul, Gra iaă ţ a continuat s ne ajute s ne refacem via a, luând-oă ă ţ de la zero. În acel an am primit ajutoare pline de generozitate de la foarte mul i oameni, inclusiv deţ la str ini pe care nu i-am cunoscut niciodat .ă ă Mobilarea noii noastre case ne-a luat fiecare b nuă ţ pe care îl aveam pus deoparte. De aceea, Don a scris o scrisoare adresat Serviciului de Venituriă Interne (fiscul american) în care cerea s ni seă accepte o reeşalonare a pl ilor impozitelor pe careăţ le aveam de pl tit, din cauza circumstan elor prină ţ care treceam. Incendiul a fost absolut devastator din punct de vedere financiar, aşa c la ora actuală ă încercam împreun s ne refacem via a.ă ă ţ

În tot acest timp, am lucrat împreun cu Don înă afara Statelor Unite, timp de aproape dou luni.ă C l toria cu avionul ne-a permis o escal în India,ă ă ă aşa c i-am f cut o vizit unui maestru de acolo.ă ă ă Lec iile nu conteneau s se succead în via a mea:ţ ă ă ţ la început a fost tumoarea, apoi incendiul, iar acum aceast vizit la un maestru spiritual care m-a f cută ă ă s simt o sete insa iabil de a înv a tot ce puteamă ţ ă ăţ despre adev rata natur a Sursei.ă ă

În timpul vizitei, am tr it o experien spirituală ţă ă cutremur toare, care m-a f cut s simt că ă ă ă identitatea mea, tot ceea ce consideram eu a fi „eul” meu (egoul) s se fac praf şi pulbere.ă ă Singurul lucru care a r mas în urma acestei anihil riă ă a identit ii mele a fost o conştiin pur , careăţ ţă ă str lucea pretutindeni şi în toate. Când m-am întorsă acas , mi s-a p rut c v d totul cu al i ochi, ca şiă ă ă ă ţ

cum aş privi pentru prima oar în via . Totulă ţă str lucea în fa a mea, reflectând astfel str lucireaă ţ ă mea interioar . Ce nu ştiam la ora aceea era că ă evenimentele care m aşteptau în Malibu aveau să ă oglindeasc întru totul experien a tr it în India.ă ţ ă ă Dup ele, via a mea nu avea s mai fie niciodată ţ ă ă aceeaşi.

În timp ce îmi târam cu greu bagajele în noul meu apartament, obosit dup lungul drum, continuamă ă s v d totul în acea lumin nou . De pild , copaculă ă ă ă ă meu din jad mi se p rea c str luceşte, iar plantaă ă ă mea de apartament c vibreaz de via . Când amă ă ţă deschis larg uşile glisante ale apartamentului c treă balcon, inspirând aerul cu miros specific al oceanului, m-am întrebat dac acest miros mi s-aă mai p rut vreodat atât de glorios.ă ă

Pe masa din buc t rie se adunase un morman deă ă scrisori primite şi nedeschise. Aceast imagine îmiă era extrem de familiar , fiind ca un mesaj de bună venit din partea casei atunci când m întorceamă dintr-o c l torie mai lung . Înainte de a începe să ă ă ă despachetez, am r sfoit rapid mormanul, s v dă ă ă dac am primit vreo veste bun de la cineva. Printreă ă celelalte scrisori se aflau şi cinci plicuri groase cu antetul IRS (fiscului american), purtând date diferite. „Grozav, m-am gândit eu. Probabil c i-auă r spuns în sfârşit lui Don şi ne-au acceptat planul deă reeşalonare”. Deşi de regul îi las facturile lui Don,ă de data aceasta m-am sim it obligat s deschidţ ă ă aceste scrisori.

Aşteptându-m s primesc veşti bune, nu eramă ă deloc preg tit pentru ce aveam s citesc. Şocat ,ă ă ă ă

m-am gândit f r s vreau: „Trebuie s fie oă ă ă ă greşeal . Cum pot s fac aşa ceva? La urmaă ă ă urmelor, tocmai ne-a fost distrus casa într-ună incendiu!” Convins în continuare c este vorba deă ă o greşeal , am deschis pe rând şi celelalte plicuri,ă mai recente. Con ineau aceleaşi cuvinte, dar pe unţ ton din ce în ce mai solicitant. Ne cereau veniturile noastre în propor ie de sut la sut şi ne înghe auţ ă ă ţ toate conturile bancare!

„Cum este posibil ca guvernul s î i ia chiar şiă ţ capacitatea de a- i pune mâncare pe mas , înţ ă condi iile în care ai pierdut totul?” m-am întrebat.ţ Oare oamenii aceştia nu-şi d deau seama c îmiă ă luau tot ce aveam? M-am sim it de parc mi-ar fiţ ă c zut cerul în cap.ă

„Don, ar trebui s te ui i la astea”.ă ţAm r mas aşezat pe scaunul din buc t rie,ă ă ă ă

incapabil s m mai gândesc la ceva. În speran aă ă ă ţ c voi g si un mesaj mai prietenos, am continuat să ă ă r sfoiesc mormanul de scrisori şi am g sit una de laă ă fiica mea, Kelly. Ea a fost întotdeauna sufletul meu pereche. Am fost întotdeauna mândr de încredereaă şi de respectul reciproc pe care ni le-am purtat, precum şi de capacitatea noastr de a ne împ rt şiă ă ă chiar şi cele mai ascunse secrete. Rela ia dintre noiţ nu a fost niciodat una dintre o mam şi fiica ei, ciă ă una între doi prieteni speciali. Simpla vedere a scrisului ei mi-a înc lzit pe loc inima, aşa c am ruptă ă complet plicul, arzând de ner bdare s îi citesc maiă ă rapid scrisoarea.

Din nou, inima mea s-a oprit în loc, iar ochii mi s-au umplut de lacrimi. Cuvintele ei mi se p reauă

incredibile. Kelley îmi scria c în absen a noastr înă ţ ă via a ei s-au petrecut nişte schimb ri dramatice.ţ ă Revizuindu-şi via a, ea şi-a dat seama c influen aţ ă ţ lui Don şi a mea a fost prea puternic de-a lungulă timpului, aşa c a luat decizia s întrerupă ă ă deocamdat orice contact cu noi. Nu ştia când va fiă dispus s reia acest contact. A p r sit casa în careă ă ă ă locuia şi nu ne-a l sat niciun num r de telefon şiă ă nicio adres .ă

Scrisoarea ei a venit „din senin”. Nu exista niciun semn precursor care s m fac s o anticipez. Pură ă ă ă şi simplu nu-mi puteam imagina ce i-am f cut sauă ce i-am spus ca s o determin m s fac un gestă ă ă ă atât de drastic, care nu p rea s aib niciun sens.ă ă ă

Dou zile mai târziu st team în dormitoră ă împreun cu Don, neştiind ce s mai facem şi laă ă cine s apel m, şi f r vreun ban pentru a angajaă ă ă ă un avocat care s ne ajute în leg tur cu problemaă ă ă cu IRS-ul. Tr iam amândoi sentimentul acut c solulă ă de sub picioarele noastre se surpa. Din cauza tensiunilor, temperamentul altminteri calm al lui Don s-a aprins. El şi-a pierdut firea şi mi-a spus că trebuie s „revin cu picioarele pe p mânt” şi s „mă ă ă ă trezesc la ceea ce se întâmpl în jurul meu” – şi nuă doar în privin a situa iei noastre ţ ţ financiare. Chiar nu mi-am dat seama c se îndr gostise de o altă ă ă femeie? Cum puteam fi atât de oarb ?ă

Am r mas cu gura c scat , într-o stare de şocă ă ă total. Gândindu-m c este o persoan pe care oă ă ă cunosc, l-am întrebat: „Cine este? Ce vrei s spuiă prin, m-am îndr gostit de o alt femeie’?… Cineă ă este?”

„O femeie pe care am cunoscut-o la aniversarea vârstei de 50 de ani, în luna august a anului trecut. De atunci, am tr it o poveste intens de iubire”.ă ă

Înc în stare de şoc şi incapabil s gândescă ă ă coerent, l-am întrebat: „Este o rela ie fizic ?”ţ ă

Mi-a adresat o privire de gen: „Chiar trebuie s î iă ţ scriu pe litere? Dup care mi-a r spuns pe un toă ă n r stit: „Ce crezi c am vrut s spun prin expresia, oă ă ă poveste intens de iubire’? Nu a fost o aventur deă ă o noapte, Brandon. Este cât se poate de serioas .ă Am discutat deja cu ea s ne c s torim".ă ă ă

Eram consternat . A trecut atâta timp, iar eu nuă am sesizat niciun semn. Aveam atâta încredere în Don. Eram convins c ne iubeam atât de mult.ă ă C snicia noastr p rea atât de vie. Nu era o c snicieă ă ă ă de convenien , aşa cum vedeam pretutindeni înţă jur. Don înc îmi f cea inima s îmi bat cu putereă ă ă ă atunci când îi auzeam maşina parcând în fa a casei.ţ Am fost atât de convins c am parte de o iubireă ă „legendar ”, cum nu vezi decât în poveşti şi înă basme. Chiar şi maestrul indian a f cut ună comentariu referitor la raritatea unei devo iuni atâtţ de mari precum aceea pe care ne-o purtam noi doi, ad ugând c suntem un exemplu pentru foarteă ă multe cupluri. De câte ori nu mi-am imaginat b trâne ea inându-m de mâini cu Don, fiecare înă ţ ţ ă balansoarul lui, dar înc îndr gosti i unul deă ă ţ cel lalt…ă

De fapt, iubirea lui Don a fost singurul lucru din via a mea de care nu m-am îndoit niciodat . Am fostţ ă tot timpul convins c numele de Don şi Brandonă ă vor r mâne de-a pururi gravate în piatr şi că ă ă

nimeni nu le va putea şterge vreodat . De aceea,ă nu puteam decât s trag concluzia c ceea ceă ă auzeam acum era o greşeal . Cuvintele pur şiă simplu nu descriau corect realitatea, şi anume că Don m iubea mai mult decât îşi iubea propria via ,ă ţă la fel cum îl iubeam şi eu pe el.

Conversa ia dintre noi s-a focalizat în continuareţ asupra aspectelor mai lumeşti ale rela iei lui Don,ţ revelându-mi astfel toate indiciile pe care – în naivitatea mea – le-am ignorat de-a lungul timpului. M-am îndreptat apoi c tre sufragerie, cuă sentimentul c întreaga lume pe care o cunoşteamă se pr buşise şi se f cuse buc i. Nimic nu mai eraă ă ăţ aşa cum ştiam eu. Tot ce am crezut întreaga mea via mi-a fost luat şi nu mai aveam nimic de careţă s m ag . Sim eam pur şi simplu c m pr buşescă ă ăţ ţ ă ă ă în gol. Nu existau pere i de care s m sprijin, niciunţ ă ă sol pe care s aterizez.ă

La început tumoarea, apoi incendiul, IRS-ul, lipsa de bani, so ul care m p r sea, dispari ia lui Kelleyţ ă ă ă ţ – oare mai trebuia s m aştept la ceva? Aşa cumă ă spuneam mai devreme, via a mea a început sţ ă reflecte întocmai experien a pe care am tr it-o înţ ă India: c egoul meu (identitatea pe care mi-oă cunoşteam) a fost f cut nd ri! De data aceasta,ă ţă ă identitatea mea social – de mam , de so ieă ă ţ devotat şi iubit , de proprietar a unui c min, baă ă ă ă chiar şi capacitatea mea de a supravie ui – eraţ f cut zob! Oare chiar nu exista nimic sigur şiă ă durabil în aceast lume?ă

Sim indu-m în continuare la fel de lucid şi deţ ă ă prezent , am urcat treptele c tre buc t rie ca să ă ă ă ă

îmi iau un pahar cu ap . În timp ce treceam peă lâng uşa frigiderului, mi-a s rit în ochi vin bile elă ă ţ prins pe ea. Con inea un citat pe care ni-l d ruiseţ ă bunul meu prieten Robbie. Cuvintele m-au frapat, re inându-mi în totalitate aten ia: „ţ ţ Conştientizează faptul c tot ceea ce î i ofer pe neaşteptate via aă ţ ă ţ reprezint un dar de la Dumnezeu. Dac te veiă ă folosi aşa cum trebuie de el, darul î i va fi de mareţ utilitate. Numai lucrurile ireale pe care şi le doreşte imagina ia ta î i pot face necazuriţ ţ ”. Am citit de trei ori bile elul. Cuvintele lui mi-au p truns adânc înţ ă inim .ă

CONŞTIENTIZEAZ FAPTUL C TOT CEEA CE Î IĂ Ă Ţ OFER PE NEAŞTEPTATE VIATA REPREZINT UNĂ Ă DAR DE LA DUMNEZEU. DAC TE VEI FOLOSI AŞAĂ CUM TREBUIE DE EL, DARUL Î I VA FI DE MAREŢ UTILITATE. NUMAI LUCRURILE IREALE PE CARE ŞI LE DOREŞTE IMAGINA IA TA Î I POT FACE NECAZURI.Ţ Ţ

Chiar în timp ce citeam aceste cuvinte, mi-am dat seama de adev rul pe care îl con in ele. Adev rulă ţ ă din mine a, recunoscut Adev rul din ele. Deşi nuă în elegeam ce mi se întâmpl , tot ce puteam faceţ ă era s am încredere c aceste evenimente se voră ă dovedi în final un dar care îmi va folosi, dac voi ştiă s m servesc de el.ă ă

Ca de obicei când m aflu în mijlocul uneiă catastrofe, indiciile Gra iei divine sunt pretutindeniţ în jurul meu. Dintr-odat , timpul s-a oprit în loc. Înă mintea mea s-a f cut t cere şi am sim it cum înă ă ţ interiorul meu se naşte o decizie important : deciziaă de a avea încredere, indiferent ce s-ar întâmpla! Era o decizie de a şti cu siguran c ceea ce mi seţă ă

întâmpl este un dar de la Dumnezeu, chiar dac nuă ă îi puteam în elege deocamdat misterul.ţ ă

Ca urmare a acestei decizii, m-am abandonat în totalitate, în aceast stare de abandonare, cameraă în care m aflam s-a umplut cu o prezen a iubiriiă ţă care a invadat fiecare col işor. M sim eamţ ă ţ îmbr işat de ea, ca şi cum m-aş fi sc ldat într-unăţ ă ă ocean de iubire. Pe de alt parte, îmi d deamă ă seama c aceast iubire era esen a mea. Vie şiă ă ţ luminoas , prezen a iubirii se afla pretutindeni şi nuă ţ exista niciun loc în care m-aş fi putut duce şi în care s nu o reg sesc.ă ă

Ca de obicei, Sursa îmi oferea o lec ie important ,ţ ă folo- sindu-se de via a mea ca de o sal de clas .ţ ă ă Când mi-a trimis în dar tumoarea, ea m-a înv at căţ ă eu nu sunt totuna cu corpul meu. Când mi-a trimis în dar incendiul, m-a înv at c eu nu sunt una cuăţ ă posesiunile mele materiale. Când mi-a trimis în dar r spunsul de la IRS, m-a înv at c nu sunt una cuă ăţ ă banii şi cu capacitatea mea de a supravie ui. Cândţ mi-a trimis în dar scrisoarea lui Kelley, m-a înv atăţ c eu nu sunt una cu rela iile mele. În sfârşit, cândă ţ mi-a trimis în dar tr darea lui Don, ea m-a înv ată ăţ c eu nu sunt una cu c snicia mea. Eu sunt unaă ă doar cu aceast iubire infinit , care continu să ă ă ă r mân prezent inclusiv atunci când toate celelalteă ă ă lucruri dispar din via a mea.ţ

Corpurile se nasc şi mor. Posesiunile apar şi dispar; la fel şi rela iile, şi orice altceva în via , darţ ţă noi suntem una cu aceast iubire care r mâneă ă prezent inclusiv atunci când tot restul a disp rut.ă ă Aceast iubire este etern . Ea este singura iubireă ă

real , singurul lucru care nu apare şi dispare,ă singura noastr comoar , singura valoare pe careă ă merit s o pre uim şi cu care merit s neă ă ţ ă ă c s torim. În acel moment, am f cut un leg mântă ă ă ă cu mine îns mi s îi r mân credincioas acesteiă ă ă ă iubiri eterne de-a lungul întregii vie i care mi-a maiţ r mas. Mi-am propus atunci s îmi transform via aă ă ţ într-un imn continuu de recunoştin şi deţă abandonare în fa a acestei iubiri, care a continuatţ s r mân prezent atunci când tot restul mi-a fostă ă ă ă r pit.ă

Cu aceast ocazie, mi-am adus aminte deă frumoasa poveste intitulat „Urmele de paşi”:ă

Un om a avut odat un vis.ăSe f cea c mergea pe o plaj împreun cuă ă ă ă

Dumnezeu. Pe cer îi ap reau proiectate scene dină via a sa. El a observat c fiec rei scene îi corespundţ ă ă pe nisip dou seturi de urme de paşi: unul era al luiă şi cel lalt al lui Dumnezeu.ă

Dup ce şi ultima scen din via i-a trecut prină ă ţă fa a ochilor, el s-a uitat din nou în spate, la urmeleţ de paşi.

A observat cu aceast ocazie c tuturoră ă momentelor cu adev rat grele din via a sa leă ţ corespundea un singur set de urme de paşi pe nisip. Sup rat, el s-a întors c tre Dumnezeu şi l-a întrebat:ă ă

„Doamne, mi-ai spus odat c dac m decid să ă ă ă ă te urmez, nu m vei mai p r si niciodat . Amă ă ă ă observat îns c ori de câte ori am avut necazuriă ă mari în via , în urma mea nu exist decât un singurţă ă set de urme de paşi. Cum se face, Doamne, c oriă

de câte ori mi-a fost cu adev rat greu în via , m-aiă ţă p r sit?”ă ă

Domnul i-a r spuns:ă„Copilul Meu drag, Eu te iubesc prea mult ca să

te p r sesc vreodat . În momentele tale grele,ă ă ă urmele de paşi pe care le-ai v zut întip rite pe nisipă ă erau ale Mele, nu ale tale, c ci în acele momente te-ăam purtat în bra e”.ţ

Pentru prima dat în via a mea, aceast povesteă ţ ă a c p tat sens pentru mine. În aceste momenteă ă cumplite din via a mea, Sursa mea se afla al turi deţ ă mine, purtându-m în bra ele ei şi îmbr işându-m .ă ţ ăţ ă Nu mai eram doi, ci eram una cu ea.

Mai târziu, Don a venit la mine şi mi-a spus ceea ce, ştiam deja: c m iubea în continuare foarteă ă mult şi c tr ia o stare de confuzie. Nu ştia cum să ă ă în eleag aceast stare, nici povestea lui de iubireţ ă ă cu Karen, aşa c m-a rugat s îi acord timp pentru aă ă se clarifica, onorând astfel cei 20 de ani de c snicieă şi de iubire pe care i-am tr it împreun .ă ă

Am acceptat. În acest timp, am f cut un leg mântă ă secret cu mine îns mi ca orice s-ar întâmpla şiă oricât de dureros ar fi pentru mine, s nu p tez înă ă niciun fel frumuse ea iubirii pe care chiar amţ împ rt şit-o împreun . Ştiam c exista posibilitateaă ă ă ă ca el s m p r seasc , dar m-am hot rât atunci să ă ă ă ă ă ă nu las cei 20 de ani de „iubire legendar ” s fieă ă p ta i de durerea şi suferin a din acele ultimeă ţ ţ momente. Am luat decizia s separ suferin a deă ţ frumuse ea celor 20 de ani de via tr it în comun.ţ ţă ă ă

În acelaşi timp, mi-am promis solemn s nu îmiă sun prietenii şi familia, stârnind astfel tot felul de

bârfe şi atr gându-i pe ceilal i în drama mea subă ţ pretextul c simt nevoia de a m confesa cuiva.ă ă Momentele pe care le tr iam mi se p reau preaă ă sacre şi prea personale, ca o lec ie pe care mi-oţ preda Dumnezeu, pentru a le permite celor din jur s îşi proiecteze asupra lor judec ile lor critice.ă ăţ

De aceea, am inut totul în mine, conştientizându-ţmi în permanen emo iile şi scufundându-m deţă ţ ă fiecare dat în acest ocean infinit de iubire care mă ă înconjura din toate p r ile. Iubirea continua să ţ ă r mân prezent în via a mea atunci când mă ă ă ţ ă trezeam, când mâneam, când dormeam. Practic, nu m p r sea niciodat , la fel cum nici eu nu maiă ă ă ă eram dispus s o p r sesc pe ea. Şi totuşi, deşi mă ă ă ă ă sc ldam în permanen în aceast iubire infinit ,ă ţă ă ă via a mea continua, cu toate suişurile şiţ coborâşurile ei.

Aceast iubire nu putea fi atins de emo iile meleă ă ţ sau de circumstan ele din via a mea. Era ca şi cumţ ţ m-aş fi odihnit într-un ocean al iubirii în care peştii simbolizau evenimentele din via a mea. În sine,ţ oceanul nu era afectat de ceea ce f ceau peştii înă interiorul lui.

Don mi-a promis c o s fie sincer cu mine şi că ă ă îmi va spune tot ce se întâmpl în inima lui. Deşi îmiă erau greu s r mân „deschis ” în timp ce b rbatulă ă ă ă cu care eram c s torit de 20 de ani îşi tr ia înă ă ă ă prezen a mea povestea de iubire „la distan ” cu oţ ţă alt femeie, cel pu in am avut puterea s r mân laă ţ ă ă fel de sincer cu el. Don era cel mai bun prieten ală meu şi ştiam c el este singura persoan pe careă ă

m pot baza în aceast perioad extrem deă ă ă dureroas din via a mea.ă ţ

Don a continuat s plece în c l torii de afaceri,ă ă ă iar Karen se ducea cu el. La primul telefon pe care mi l-a dat, mi-a vorbit deschis despre sentimentele lui. Mi-a spus c înc nu ştia cum s procedeze şiă ă ă unde îl vor conduce toate acestea. În mod paradoxal, onestitatea lui m-a reconfortat, f cându-ăm s m gândesc c atât timp cât vom p straă ă ă ă ă aceast comunicare deschis şi clar , cel pu in vomă ă ă ţ avea parte de adev r.ă

Totuşi, la urm torul telefon, mi-am dat seama că ă îmi ascunde ceva. Între noi se interpusese un v l,ă iar adev rul nu ne mai înso ea. Din oceanul deă ţ linişte în care m sc ldam, am sim it cum iese laă ă ţ suprafa un val de furie, care nu sem na cu nimicţă ă din ceea ce experimentasem vreodat pân atunci.ă ă Puterea lui mi se p rea nimicitoare. În timp ce îlă ascultam pe Don vorbindu-mi pe tonul acela pref cut, o voce interioar a început s strige înă ă ă mintea mea: „NU E ADEV RAT!”Ă

Deşi enorm , furia mea mi se p rea impersonal .ă ă ă Nu era ca şi cum „eu” aş fi fost furioas , ci ca şiă cum Adev rul din mine s-ar fi înfuriat din cauzaă minciunii pe care o auzea. Mi s-a p rut c Adev rulă ă ă a c p tat o voce a lui, erupând ca un vulcan, f r să ă ă ă ă se prefac în niciun fel. Cred c a fost pentru primaă ă dat în c snicia noastr când Don a tr it o astfel deă ă ă ă experien al turi de mine. Cu siguran , a fostţă ă ţă pentru prima dat în via a mea. I-am trântită ţ telefonul în nas şi am sim it cum furia meaţ

interioar continu s se acumuleze în mine, ca ună ă ă vulcan pe punctul de a exploda.

În continuare ancorat în Surs , m-am aşezat peă ă perna mea de medita ie. Mintea mea a continuat sţ ă repete: „Nu-i adev rat!” Mi-am adus aminte c amă ă f cut o tumoare pentru c nu mi-am acceptată ă propriile sentimente şi m-am decis ca de data ca să nu îmi mai reprim în niciun fel emo iile. „Nu mai amţ de gând s îmi creez singur o alt tumoare! Voi staă ă ă aici şi voi l sa furia s se exprime plenar iar eu voi fiă ă întru. Totul prezent la acest spectacol!”ă

Subit, am sim it o durere la baza coloaneiţ vertebrale şi în regiunea pântecului. Mi-am vizualizat atunci furia luând forma unei fl c ri albă ă str lucitoare, extrem de fierbinte, care a început să ă îmi ard în interiorul corpului. Din pântec, ea a urcată în regiunea abdominal , f cându-m s transpir şiă ă ă ă s m înroşesc toat . A ajuns apoi la nivelulă ă ă pieptului, apoi al gâtului, iar în final a ieşit prin creştetul capului meu.

Flac ra alb str lucitoare mi-a purificat întregulă ă corp. Am r mas astfel transpirat , dar scufundată ă ă într-o linişte profund şi într-o senza ie de libertateă ţ deplin . A urmat apoi un nou val de emo ie. De dataă ţ aceasta, emo ia a luat forma unei dureri cum nu amţ mai tr it vreodat în aceast via , ca şi cum aş fiă ă ă ţă pierdut pe cineva foarte drag. Şi de aceast dat ,ă ă mi-am acceptat pe deplin durerea, permi ându-i sţ ă se manifeste pân la cap t. Durerea aproape c m-ă ă ăa strivit, dar a fost urmat de un nou val de linişte,ă dup care a ap rut un nou val emo ional. Deă ă ţ aceast dat , a luat forma anxiet ii. Valul a fostă ă ăţ

atât de intens încât m-am încovoiat în pozi iaţ f tului, pân când a trecut. A urmat din nou ună ă moment de t cere, apoi un nou val. Practic, toateă emo iile imaginabile şi-au croit drum atunci prinţ corpul meu.

Procesul a durat şase zile, timp în care am sl bită cinci kilograme. La sfârşit, am r mas într-o stare deă puritate perfect . Durerea s-a epuizat singur , înă ă numai şase zile. Nu aş fi crezut niciodat c simplaă ă permitere a emo iei pure s se manifeste prinţ ă corpul meu poate fi atât de dureroas , dar amă înv at cu aceast ocazie c dac o accep i şi îiăţ ă ă ă ţ permi i s se manifeste în totalitate, nu existţ ă ă durere, oricât de intens ar fi, care s nu seă ă epuizeze de la sine într-un interval de maxim şase zile. În final, am r mas cu o stare de pace care nuă m-a mai p r sit pân ast zi.ă ă ă ă

Mai târziu, aveam s aud în anmnite cercuriă spirituale pe care le-am frecventat c dac teă ă abandonezi în totalitate în fa a durerii, aceasta seţ epuizeaz de la sine într-un interval de 5-7 zile. Nuă exist durere atât de mare care s necesite ună ă interval mai lung de atâta pentru a se manifesta pe deplin. Ea este prelungit doar de incapacitateaă noastr de a o accepta, sau şi mai r u, de cultivareaă ă ei conştient , pornind de la convingerea greşită ă (indus de societate) c adev rata durere trebuie să ă ă ă durere mult mai mult.

Cu tot acest proces dureros, prezen a iubiriiţ dinl untrul meu nu a fost afectat în niciun fel.ă ă Chiar şi în toiul suferin ei cele mai profunde, ea aţ continuat s m înso easc . Era ca şi cum corpulă ă ţ ă

meu trebuia s treac prin acest proces prelungit şiă ă dureros de eliberare, chiar dac „eu” eram întruă totul identificat cu iubirea din interiorul meu. Aşaă cum spuneam, aceast iubire a r mas al turi deă ă ă mine, chiar dac to i ceilal i m-au p r sit.ă ţ ţ ă ă

La fel s-au petrecut lucrurile şi în urm toareleă dou luni: iubirea a continuat s r mân prezent ,ă ă ă ă ă în timp ce drama vie ii a continuat la rândul ei. Înţ final, i-am spus lui Don: „Trebuie s te hot r şti. Euă ă ă una sunt dispus s accept orice decizie doreşti să ă ă iei, dar doresc s ştiu încotro urmeaz s mă ă ă ă îndrept. Dac doreşti s r mânem c s tori i,ă ă ă ă ă ţ îng duie-mi s simt şi eu acest lucru, iar dacă ă ă doreşti s ne vedem de drum, de asemenea. Nu mă ă l sa îns s m zbat între aceste dou extreme”.ă ă ă ă ă

Mi-a r spuns c mai are nevoie de timp, că ă ă doreşte s se retrag în t cere şi s se l mureasc ,ă ă ă ă ă ă întrucât îl for am s ia o decizie înainte ca el s fieţ ă ă preg tit s o ia. Tocmai urma s plece la un seminară ă ă inut la Hawaii, aşa c mi-a promis c acolo va lua oţ ă ă

decizie.În timp ce ieşea pe uş , l-am privit în ochii luiă

întrista i. Era evident c şi el trecea prin cea maiţ ă grea perioad a vie ii lui. Mi-a spus: „Ştiu c o s iă ţ ă ă ţ se par o prostie, dar am tr it tot timpulă ă sentimentul c tot ce fac, fac de dragul t u. Nu ştiuă ă ce înseamn acest lucru, dar asta simt”.ă

I-am r spuns c poate are dreptate, iar dup ceă ă ă am închis uşa în urma lui ceva din interiorul meu mi-a spus c are într-adev r dreptate. Nu îmi d deamă ă ă seama în ce fel, dar ştiam c avea dreptate.ă

Cât timp Don a r mas în Hawaii, am continuat să ă m scufund în luciditate şi în iubire. Înc dină ă momentul în care am spus: „Nu-i adev rat”, amă observat c ceva m râcâie în interiorul intestineloră ă mele. În fiecare diminea , la trezire, îmi sim eamţă ţ abdomenul arzând. Când m-am întrebat în sfârşit ce simt, am auzit distinct cuvântul: „tr dare”.ă Epuizasem durerea şi suferin a, dar nu îmiţ conştientizasem pe deplin sentimentul tr d rii, careă ă continua s m bântuie.ă ă

De aceea, m-am gândit c a sosit momentul s oă ă sun pe prietena mea Vicki, pentru a-i spune în sfârşit cuiva ce se întâmpla. Ştiam c aveam nevoieă de o C l torie Emo ional „de zile mari”, şi dac totă ă ţ ă ă îmi doream s rezolv problema tr d rii, m-amă ă ă gândit c Vicki m-ar putea ajuta.ă

Când a auzit despre ce este vorba, Vicki mi-a r spuns imediat: „Sigur, Brandon. Po i s treci pe laă ţ ă mine chiar ast zi. Adu cu tine şi scenariul C l torieiă ă ă Emo ionale, c ci nu am mai practicat de cevaţ ă vreme, iar problema ta nu este deloc una minor ”.ă

În timp ce m-am aşezat al turi de ea pentru aă începe procesul, am sim it fiori prin tot corpul, aşaţ cum mi se întâmpl de fiecare dat înainte de aă ă începe o C l torie interioar , întrucât nu ştiu ce vaă ă ă urma. Trebuia s îmi recunosc toate emo iile şi nu-ă ţmi puteam imagina de ce actuala emo ie nuţ înceteaz s m sâcâie.ă ă ă

Am trecut prin straturile emo ionale succesiveţ aproape instantaneu, iar când am ajuns la momentul cu focul de tab r , Vicki mi-a spus: „Hm,ă ă fiind o problem curent , nu cred c feti a în vârstă ă ă ţ ă

de şapte ani din interiorul t u ar trebui s vorbească ă ă cu Don. La urma urmelor, ea nici nu îl cunoştea pe acesta”.

„Nu ştiu ce s zic, i-am r spuns eu. Cred c acestă ă ă arhetip nu mi-a ap rut degeaba în acest moment.ă Oricum, nu are ce s strice dac o las să ă ă vorbeasc ”. Doamne, ce surpriz a urmat! Amă ă constatat cu aceast ocazie c nu egoul meu dină ă prezent se sim ea tr dat şi atât de sup rat, ci cel alţ ă ă unui eu mult mai timpuriu al meu. Se pare c laă vârsta de şapte ani mi-am f cut o promisiune s îlă ă întâlnesc pe „F t Frumosul meu” şi s tr im ferici iă ă ă ţ împreun „pân la adânci b trâne i”. De aceea, eulă ă ă ţ meu de la acea vârst se sim ea profund tr dat deă ţ ă acest eşec al meu.

V zând c povestea de iubire s-a sfârşit, el a fostă ă cuprins de un sentiment profund de dezam gire şiă de pierdere. Tân rul meu eu a început s plâng ,ă ă ă apoi a spus ceva ce m-a luat pe neaşteptate: „Eu am fost cea care m-am tr dat pe mine îns mi. Amă ă crezut c basmele se adeveresc şi te-am urâtă pentru c mi-ai dovedit contrariul. În realitate, euă am fost cea care am inventat toat această ă poveste, tr ind apoi într-un basm”.ă

Când feti a din mine a aplicat în sfârşit iertarea,ţ am ştiut c basmul ă (legat de povestea mea de iubire „legendar ”) s-a terminat şi m-am trezită pentru prima dat la realitate. F r s vreau, m-amă ă ă ă gândit: „Ce uimitor! Pe de o parte, m afluă scufundat în continuare în oceanul infinit de iubire,ă iar pe de alt parte înc mai am probleme vechi deă ă rezolvat. Slav cerului c am f cut aceast C l torieă ă ă ă ă ă

Emo ional !” Când totul s-a terminat, m-am sim itţ ă ţ din nou complet şi eliberat , şi de atunci nu amă ă mai acordat acestei chestiuni niciun gând.

Am r mas prieten cu Don pân în momentulă ă ă prezent. În final, el s-a decis s se însoare cu Karen,ă iar eu am fost liber s îmi continui astfel via a. Dină ă ţ fericire, între timp am înv at lec ia pe care mi-aăţ ţ predat-o Sursa: nimic nu î i poate oferi acest gen deţ iubire infinit , nici cariera, nici serviciile aduse altoră persoane, nici partenerul de cuplu, nici familia, nici casa şi nici posesiunile materiale. Nimeni şi nimic nu î i poate oferi acest gen de iubire absolut , pentruţ ă simplul motiv c ea reprezint îns şi esen a ta. Tuă ă ă ţ eşti iubirea pe care o c utai.ă

Pân la urm , s-a dovedit c Don a avut dreptate.ă ă ă Nu mi-am dat seama la vremea respectiv , dar el aă fost cel care a contribuit la îndeplinirea dorin eiţ mele cea mai arz toare. Cu zece ani în urm , amă ă participat la un seminar inut de Tony Robbins, înţ timpul c ruia mi-am descoperit menirea vie ii. Amă ţ re inut aceast menire, am înscris-o în inima mea şiţ ă am f cut tot ce mi-a stat în puteri ca s mi-oă ă împlinesc. Iat cum sunau cuvintele pe care mi le-ăam spus la acea vreme: „Menirea vie ii mele constţ ă în a fi bucurie pur şi în a m ajuta pe mine îns miă ă ă şi pe cei din jur s ne descoperim propria m re ieă ă ţ interioar , sinele nostru divin”.ă

În fiecare zi mi-am stabilit ca scop principal aceast inten ie, iar acum, pentru prima dat ,ă ţ ă dorin a mea suprem s-a împlinit. Am descoperit cuţ ă adev rat ce înseamn bucuria pur şi mi-am revelată ă ă sinele meu divin, şi implicit m re ia din mine. Donă ţ

nu a fost decât un vehicul prin care Dumnezeu mi-a r spuns la rug ciune.ă ă

Prin intermediul lui şi al evenimentelor care s-au derulat în via a mea, am descoperit ce este şi ce nuţ este iubirea. Ce nu mi-am dat seama mult vreme aă fost faptul c Don m-a ajutat s m eliberez pentruă ă ă a-mi îndeplini astfel menirea. De la plecarea lui din via a mea, mi-am putut consacra în sfârşit totţ timpul Adev rului pe care doresc s -l slujesc.ă ă

Pân acum, mi-am consacrat o mare parte dină energia şi din devo iunea mea lui Don şi carierei lui.ţ Acum am ajuns în sfârşit liber s îmi folosescă ă întreaga iubire pentru a sluji umanitatea şi pentru a-i ajuta pe oameni s se trezeasc fa de Libertateaă ă ţă şi de Iubirea din ei. Acesta este motivul pentru care scriu ast zi aceast carte – faptul c m-am eliberată ă ă în sfârşit s fac ceea ce a constituit întotdeaunaă dorin a cea mai arz toare a inimii mele. La oraţ ă actual , îmi tr iesc adev rata menire.ă ă ă

Un an mai târziu, am auzit în sfârşit veşti de la Kelley, care a participat cu aceast ocazie la primulă ei seminar despre C l torie, inut la Londra. Cândă ă ţ ne-am v zut, am plâns amândou de fericire şi deă ă iubire, iar un an mai târziu, am avut privilegiul s fiuă de fa când ea a dat naştere minunatei meleţă nepoate, o feti pe nume Claire Grace.ţă

De atunci, am f cut un turneu în jurul lumii,ă inând pretutindeni seminarii despre C l torie. Peţ ă ă

m sur ce lucrurile au c p tat propor ii, am sim ită ă ă ă ţ ţ nevoia s îmi iau un partener de afaceri. Intre timp,ă foarte lent şi foarte delicat, între noi s-a înfiripat o

poveste de iubire. Pân la urm , m-am m ritat cuă ă ă Kevin în luna mai a anului 1998, în Maui.

Angajamentul lui de a sluji Adev rul este la fel deă mare ca al meu. La fel ca şi mine, ştie şi el că iubirea nu poate fi d ruit sau primit , întrucât noiă ă ă suntem deja una cu ea. Şi totuşi, este o mare desf tare s te bucuri de via împreun cu o altă ă ţă ă ă persoan în mijlocul acestui ocean de iubire.ă

În ultim instan , via a este adev rata c l torie.ă ţă ţ ă ă ă

29Instrumentele C l torieiă ăNot importantă ă

Trebuie s fi terminat de citit aceast carteă ă înainte de a începe procesul propriu-zis al C l toriei.ă ă Este esen iaţ l s fi în eles pe depliă ţ n ce înseamnă acest proces şi s ă fi citit experien ele descrise,ţ pentru a în elege mai binţ e diferitele aspecte ale procesului înainte de a începe lucrul cu tine.

Instruc iuni generale pentru aplicareaţ procesului

Aşa cum probabil i-ai dat seama pân acum,ţ ă procesele descrise în aceast carte pot fi extrem deă puternice, conducând la trezirea inimii şi la multă smerenie. De aceea, este foarte important să onorezi acest proces rezervându- i douţ a ore într-un mediu în care s nu po i fi întrerupt. Inchide-ă ţ iț telefonul mobil şi creeaz - i în jur un „spa iu sacru”,ă ţ ţ în care s nu exişti decât tu şi partenerul t u.ă ă

Cel mai bine este s lucrezi cu cineva care a citită aceeași carte, care în elege şi sus ine procesul şiţ ţ care doreşte cu adev rat s te ajute. Este foarte utilă ă s citi i amândoi scă ţ enariul procesului de cel pu inţ dou ori, astfel încât să ă vă familiariza i cu el şi s nuţ ă ave i surprize legate de cuvinteţ le folosite sau de con inutul lor.ţ

Sfatul meu este s începi cu o rug ciune rostită ă ă mental (sau cu afirmarea unei inten ii).ţ

Vizualizeaz -te pe tine şi pe partenerul t u ca fiindă ă deja comple i, deschişi ca nişte copii, oneşti şiţ având încredere în sine şi în acest proces. De asemenea, ia- i angajamentul de a- i sprijiniţ ţ partenerul cu aceeaşi iubire şi cu acelaşi respect pe care i le acord el. În final, p stra i amândoi câtevaţ ă ă ţ momente de linişte.

Instruc iuni referitoare la C l toriaţ ă ă Emo ionalţ ă

Pentru început, citeşte şi urmeaz Instruc iunileă ţ Generale. Noteaz pe o foaie de hârtie întreb rile şiă ă p streaz la îndemân un creion sau un pix.ă ă ă

În timpul C l toriei Emo ionale este esen ial s teă ă ţ ţ ă fereşti de gândurile tale analitice, de dialogul mental interior, şi s î i focalizezi întreaga aten ieă ţ ţ asupra emo iilor pure pe care le sim i în interiorulţ ţ corpului t u.ă

Conştientizeaz plenar ceea ce sim i, numeşteă ţ emo ia respectiv , apoi treci la sentimentulţ ă urm tor. Conştientizeaz -l şi pe acesta la fel deă ă plenar, cât mai intens cu putin , apoi treci laţă sentimentul urm tor. Treci astfel de la un nivelă emo ional la altul, pân când ajungi în sfârşit laţ ă Surs .ă

Acest proces nu are nimic de-a face cu dialogul mental interior şi cu mintea analitic . De aceea, nuă trebuie s î i explici de ce sim i ceea ce sim i, ciă ţ ţ ţ doar s conştientizezi plenar aceste sentimente,ă trecând apoi la stratul emo ional care urmeaz . Esteţ ă ca şi cum ai decoji succesiv o ceap , pân cândă ă

ajungi în centrul ei, care în cazul de fa reprezintţă ă Sursa fiin ei tale.ţ

Instruc iunile te sf tuiesc ca ori de câte ori veziţ ă „…”, s faci o pauz pentru a-i acorda parteneruluiă ă t u suficient timp ca s experimenteze r spunsul laă ă ă întrebarea ta. „Suficient timp” poate însemna pentru unii 10-15 secunde, iar pentru al ii între 45ţ de secunde şi un minut.

Este important s în elegi c scopul procesuluiă ţ ă este de a sim i cât mai intens emo iile, şi de îndatţ ţ ă ce le experimentezi plenar, de a trece la stratul urm tor. Nu este deloc necesar (nici indicat) să ă st rui prea mult asupra unei emo ii, scufundându-teă ţ prea adânc în ea. De asemenea, nu este recomandabil s o descrii în detaliu şi s îiă ă povesteşti partenerului t u cum ai ajuns s o sim i.ă ă ţ

Pentru a avea acces la sentimentele tale, f r aă ă interfera cu procesele mentale, scaneaz - i corpul şiă ţ conştientizeaz unde sim i cel mai puternică ţ emo iile. La început, procesul poate începe cuţ o senza ie extrem de subtil . Focalizeaz - i aten iaţ ă ă ţ ţ asupra ei şi urm reşte s o intensifici. Fii preg tită ă ă pentru orice, c ci emo ia poate deveni extrem deă ţ puternic . P streaz - i aten ia focalizat asupraă ă ă ţ ţ ă emo iei din interiorul corpului.ţ

Apoi, pur şi simplu treci dincolo de ea.La un moment dat, este posibil s te sim i golit deă ţ

orice sim ire. Starea poate fi descris ca oţ ă „amor eal ” sau ca o confuzie, un fel de „nu maiţ ă ştiu nimic”, o gaur neagr sau un vid, ori chiar caă ă un fel de blocaj total.

Aceast etap face parte integrant din proces.ă ă ă Toat lumea trece prin acest strat emo ional.ă ţ Personal, îl numesc „zona necunoscut ”. Elă reprezint poarta care conduce c tre Surs .ă ă ă

Dac partenerul t u experimenteaz acest strat,ă ă ă descriindu-l printr-una din expresiile de mai sus, încu- rajeaz -l s se relaxeze plenar, s p trund înă ă ă ă ă el şi s treac mai departe.ă ă

Dac partenerul t u are dificult i în a p trundeă ă ăţ ă în acest vid interior, apeleaz la sec iunea intitulată ţ ă „Rezolvarea problemelor care pot ap rea”. Vei g siă ă aici instruc iuni detaliate care î i vor explica cumţ ţ po i ajuta pe cineva care se teme sau care opuneţ rezisten în fa a „zonei necunoscute”. Dacţă ţ ă partenerul t u a citit la rândul lui cartea de fa , elă ţă va în elege mai uşor aceste instruc iuni pe m surţ ţ ă ă ce i le vei citi.

Teama de necunoscut este absolut natural . Deă aceea, linişteşte- i partenerul şi asigur -l c se aflţ ă ă ă pe calea cea bun . Inva -l s se relaxeze şi s seă ţă ă ă abandoneze în fa a acestui strat emo ional, trecândţ ţ astfel mai departe prin el.

De îndat ce va trece de „zona necunoscut ”,ă ă partenerul t u se va sim i probabil mult mai bine, caă ţ şi cum o mare povar i s-a luat de pe piept.ă

Este important în aceast etă ap s continui s îlă ă ă ghidezi de-a lungul celorlalte straturi emo ionaleţ r mase, pân când ajunge la Surs . Momentulă ă ă experiment rii Sursei este indicat de sentimentul deă vastitate şi de prezen aflat deopotriv înţă ă ă interiorul şi în exteriorul corpului (de omniprezen ).ţă

Este foarte important s în elegi acest lucru,ă ţ întrucât dup ce va trece de „zona necunoscut ”,ă ă partenerul t u va începe s foloseasc cuvinteă ă ă precum iubire, pace, râs, fericire, lumin ,ă mul umire, libertate etc., dar este totuşi posibil ca elţ s localizeze în continuare aceste sentimente înă interiorul corpului s u.ă

Abia când senza ia experimentat devine extremţ ă de spa ioas , ca şi cum s-ar produce o dilatare sauţ ă o fuziune a fiin ei individuale cu restul existen ei,ţ ţ putem vorbi de o realizare autentic a Sursei. Înă aceast stare de dilatare, emo ia se transform înă ţ ă existen (conştiin ) pur .ţă ţă ă

Dac partenerul t u a început s stim această ă ă ă ă stare de dilatare, las -l s se bucure de ea circa 30ă ă de secunde, apoi urmeaz mai departe scenariul,ă proiectând aceast stare de nem rginire pe fiecareă ă strat emo ional succesiv.ţ

Dac pe unul din aceste nivele, partenerului t u îiă ă apar amintiri legate de persoane, noteaz acestă nivel cu un asterisc (*). Acesta este nivelul pe care se va desf şura mai târziu exerci iul Focului deă ţ Tab r . Dac partenerului t u nu îi apar amintiriă ă ă ă legate de persoane, alege pentru acest exerci iuţ nivelul pe care s-a manifestat emo ia cea maiţ intens , înainte de „zona necunoscut ”, dară ă excluzând nivelul de pornire.

Scopul exerci iului Focului de Tab r este de a-iţ ă ă permite eului mai tân r s se elibereze de toateă ă emo iile pe care le-a experimentat la vremeaţ respectiv , dar pe care nu le-a putut exprima. Toateă aceste emo ii trebuie rostite cu voce tare. Esteţ

foarte important ca eul mai tân r s se elibereze deă ă povara sa, dând glas acestor sentimente.

Dac partenerul t u s-a eliberat de povara saă ă emo ional şi se simte din nou complet, întreab -lţ ă ă dac este preg tit de iertare. Pentru ca acest act să ă ă fie unul autentic, el trebuie s se simt complet golită ă de orice resentiment.

Dac , dintr-un motiv sau altul, partenerul t u nuă ă se simte înc preg tit de iertare, pune-l s îşiă ă ă întrebe mentorul: „Ce trebuie s se întâmple pentruă a putea ierta în sfârşit?” De regul , mentorul (oă fiin cu o în elepciune superioar ) îţă ţ ă i va da un r spuns care i se potriveşte persoanei în cauz . Ceă ă l mai adesea, se dovedeşte c eul mai tân r nu aă ă spus tot ce avea de spus, şi deci nu s-a eliberat încă definitiv de povară.

Prezen a mentorului este necesar pentru aţ ă l muri toate eventualele întreb ri care pot ap reaă ă ă de-a lungul acestui proces. În elepciunea superioarţ ă a partenerului t u ştie exacă t, ce trebuie s seă întâmple (mentorul este doar o imagine pe care o creeaz ea). De aceea, ori de câte ori apar îndoieliă întreab mentorul şi cere-i l muriri.ă ă

Dup încheierea exerci iului Focului de Tab r ,ă ţ ă ă practici împreun cu partenerul t u exerci iulă ă ţ Integr rii în Viitoră . Aici nu mai trebuie s noteziă nimic, ci doar s îi citeşti partenerului t u scenariul.ă ă Scopul acestui exerci iu este de a-ţ i permite acestuia s verifice în ce m sur vindecarea produşă ă ă ă va continua s evolueze în timp. Cu fiecare nou intervală de timp care trece (dar nu mai mult de şase luni – un an), el ar trebui s se simt din ce în ce mai uşoră ă

şi mai eliberat de povara problemei emo ionale peţ care şi-a rezolvat-o. În acesl scop, nu este necesar ca el s „vad ” viitorul, ci doar s îşi conştientizezeă ă ă starea de spirit din viitor.

Dac , dintr-un motiv sau altul, aceast stare deă ă spiril nu se schimb , acesta reprezint un indiciu că ă ă procesul de vindecare prin iertare (din timpul exerci iului Focului de Tab r ) nu a fost complet. Deţ ă ă aceea, revino împreun cu partenerul t u la acestă ă exerci iu şi întreab mentorul ce mai trebuie s seţ ă ă întâmple pentru ca iertarea s fie definitiv . Laă ă modul general, atunci când actul de iertare este foarte profund, problema emo ional dispare (esteţ ă vindecat ). Dac a i terminat din nou exerci iulă ă ţ ţ Focului de Tab r , relua i împreun Integrarea înă ă ţ ă Viitor.

La sfârşit, d -i partenerului t u o foaie de hârtie şiă ă un creion şi pune-l s îşi scrie o scrisoare adresată ă sieşi de c tre eul s u viitor. Dac este necesar,ă ă ă ofer -i un pahar cu ap sau o ceaşc de ceai. Înă ă ă final, spune-i s p streze scrisoarea la vedere, astfelă ă încât s o poat reciti zilnic, l sându-se inspirat deă ă ă ea.

Dac a i terminat toate aceste procese, schimba iă ţ ţ rolurile.

La sfârşit, acord - i un anumit timp pentru aă ţ integra mai bine cele întâmplate. F o baie fierbinte,ă consum o sup cald şi hr nitoare sau dormiă ă ă ă pu in.ţ

Uneori, dup încheierea procesului, este posibil să ă te sim i uşor vulnerabil sau fragil, ori chiarţ dezorientat pentru scurt timp. Acestea sunt

simptome fireşti, care corespund proceselor de vindecare declanşate în interiorul corpului. De aceea, nu trebuie s te sperii. Dimpotriv , consideră ă ă c aceste simptome sunt indicii pozitive careă confirm faptul c vindecarea a început s seă ă ă produc .ă

Dac te sim i dezorientat sau uşor ame it, esteă ţ ţ recomandabil s nu conduci imediat maşina şi s nuă ă practici activit i care presupun o concentrareăţ sus inut . Acord - i timpul necesar pentru a- iţ ă ă ţ ţ reveni complet.

Adeseori, se poate întâmpla ca în zilele urm toareă s î i aduci aminte de tot felul de scene asociate cuă ţ amintirea pe care i-ai vindecat-o, sau chiar sţ ă experimentezi emo ii puternice ap rute din neant.ţ ă Şi aceste indicii sunt tot pozitive. Ele nu reprezintă altceva decât emo ii reziduale toxice puse înţ mişcare de procesul de vindecare, care urmeaz să ă fie eliminate. De aceea, nu te speriat şi las -le să ă treac de la sine. Procesul este similar cu cel deă vindecare fizic prin aplicarea unui tratamentă naturist: la început, toxinele simt eliberate în organism, care se simte mai r u, şi abia după ă eliminarea lor gradat din corp urmeaz starea deă ă uşurare propriu-zis . La urma urmelor, dac vomi iă ă ţ o mâncare stricat pe care ai consumat-o, nu stai să ă o analizezi şi nu o regurgitezi din nou, nu-i aşa? Procedeaz la fel şi cu emo iile reziduale!ă ţ

Astfel, dac în conştiin î i apar emo ii din trecut,ă ţă ţ ţ nu insista asupra lor. Personal, le sugerez întotdeauna cursan ilor mei s se opreasc , sţ ă ă ă respire profund şi s r mân ancora i în momentulă ă ă ţ

prezent. În acest fel, emo iile reziduale vor trece deţ la sine.

Onoreaz - i astfel propria fiin şi las corpul să ţ ţă ă ă se vindece în timp. Ai încredere în în elepciunea taţ superioar şi în acest proces de vindecare. El aă ajutat deja mii de oameni s se elibereze de multeă probleme emo ionale.ţ

Not importantă ă

Procesul de trecere succesiv prin diferiteleă straturi emo ionale nu are niciun fel de efecteţ negative. Singurul lucru care se poate întâmpla este ca partenerul t u s simt nişte emo ii foarteă ă ă ţ puternice deja stocate în organismul s u. Chiar dacă ă partenerul t u se opreşte în mijlocul procesului şi îşiă deschide ochii, el nu poate p i nimic, c ci nu aăţ ă f cut altceva decât s experimenteze propriile saleă ă emo ii.ţ

Emo iile în stare pur vin şi trec. Singurul lucruţ ă care le poate face s r mân stocate în organismă ă ă este povestea pe care şi-o spune mintea în leg tură ă cu ele, analizarea lor sau ascultarea dialogului mental interior care face comentarii pe marginea lor.

Nicio emo ie nu poate dura mai mult de câtevaţ momente dac este l sat în pace. Nu ai observată ă ă niciodat acest lucru la copiii mici? Acum plâng,ă acum râd. Ei nu simt nevoia s se cramponeze deă emo iile lor, dovedindu-şi astfel singuri cât deţ importante sunt acestea. Dup ce le simt, ei trecă mai departe.

De aceea, atunci când treci de la un nivel emo ional la urm torul, conştientizeaz faptul c teţ ă ă ă afli într-o siguran perfect , indiferent cât deţă ă puternic este emo ia pe care o sim i. Dac nu teă ţ ţ ă vei crampona de ea, aceasta va trece la fel cum a ap rut.ă

Unii oameni spun: „M tem s deschid această ă ă Cutie a Pandorei”. Singura Cutie a Pandorei pe care o po i deschide const în ascultarea propriei taleţ ă min i, care încearc s te conving s creziţ ă ă ă ă povestea ei legat de emo ia respectiv . În sine,ă ţ ă emo iile simt ceva natural şi s n tos. Capacitateaţ ă ă de a sim i face parte integrant din fiin a uman .ţ ă ţ ă Singurul lucru nenatural este analiza min ii, careţ inventeaz poveşti legate de emo ii, învinov indă ţ ăţ întotdeauna pe cineva.

De aceea, porneşte de la premisa c emo iile suntă ţ ceva s n tos. Tot ce trebuie s faci atunci cândă ă ă sim i o emo ie intens este s te opreşti, s respiriţ ţ ă ă ă profund şi s o conştientizezi. Mai devreme sau maiă târziu, ea va disp rea de la sine.ă

Instruc iuni referitoare la C l toria Fizic ţ ă ă ă

Începe prin a citi Instruc iunile Generale şi celeţ referitoare la C l toria Emo ional . Citeşte apoi deă ă ţ ă câteva ori instruc iunile specifice C l toriei Fizice,ţ ă ă pentru a te familiariza astfel cu procesul.

Este preferabil s nu aplici C l toria Fizic decâtă ă ă ă dup aplicarea C l toriei Emo ionale. În acest fel,ă ă ă ţ vei fi tr it deja experien a Sursei.ă ţ

C l toria Fizic se poate derula extrem de uşor şiă ă ă poate fi citit la fel ca un basm sau o medita ieă ţ ghidat . Nu te gr bi şi nu for a lucrurile. Ori de câteă ă ţ ori vezi „…”, f o pauz .ă ă

Dac citeşti cuvinte scrise cu majuscul ,ă ă accentueaz -le. De asemenea, este foarte util să ă respiri la unison cu partenerul t u. Atunci când îlă ghidezi de-a lungul procesului, vorbeşte-i pe un ton cât mai blând şi mai liniştitor.

Unii oameni nu au o capacitate de vizualizare foarte bun . Acest lucru nu reprezint o problem .ă ă ă Important este s sim i sau s devii conştient deă ţ ă ceea ce se întâmpl în interiorul corpului t u. Al iă ă ţ oameni v d literalmente imagini anatomice corecte,ă sau doar imagini metaforice ale acestora. Unii nu v d nimic, dar simt o anumit textur sau tr iescă ă ă ă intuitiv sentimentul c ştiu ce se întâmpl înă ă interiorul lor. Al ii pot auzi cuvinte care descriuţ acest lucru. Niciun om nu seam n cu altul. Deă ă aceea, las - i partenerul s îşi parcurg propria saă ţ ă ă C l torie unic .ă ă ă

Când vei ajunge la exerci iul Schimb rii Amintirii,ţ ă îi vei cere partenerului t u s îşi creeze nişteă ă „baloane cu resurse”. Se întâmpl de multe ori ca elă s fie atât de scufundat în proces încât s nu îşiă ă poat descoperi pe loc resursele emo ionaleă ţ necesare. În astfel de cazuri, este bine s îi oferiă personal nişte sugestii. Foloseşte- i în acest scopţ bunul sim şi ai încredere în capacitatea ta de a-iţ face sugestiile cele mai potrivite. Personal, folosesc întotdeauna urm toarele resurse emo ionale:ă ţ pre uirea de sine, creativitatea în comunicare,ţ

în elepciunea, Sursa, inima trezit , sim ul umorului,ţ ă ţ capacitatea de a trece de orice obstacol, capacitatea de a lua m surile concrete necesare,ă capacitatea de a cere ajutor, iubirea de sine, încrederea în sine şi scutul de cristal care îndep rteaz emo iile negative ale celorlal iă ă ţ ţ oameni, protejând astfel persoana în cauză. Dacă eşti de acord cu aceste resurse, foloseşte-le.

Exerci iul Focului de Tab r nu difer cu nimic deţ ă ă ă cel practicat în cazul C l toriei Emo ionale. Deă ă ţ aceea, reciteşte cu aten ie instruc iunile dinţ ţ sec iunea respectiv .ţ ă

Dup încheierea procesului C l toriei Fizice,ă ă ă acord -i partenerului t u tot timpul necesar pentruă ă a-şi conştientiza transform rile petrecute înă interiorul corpului. Experien a este adeseoriţ minunat .ă

În sfârşit, ai încredere în tine şi în acest proces. Porneşte de la premisa c el reprezint o aventură ă ă minunat .ă

Instruc iuni pentru lucrul cu copiii ţ

Începe prin a citi toate instruc iunile precedente.ţDac lucrezi cu copii cu vârste de pân la 14 ani,ă ă

î i sugerez s nu aplici decât C l toria Fizic . Celorţ ă ă ă ă mai mul i copii, aceasta ţ li se pare un fel de basm şi un joc cât se poate de pl cut.ă

Înainte de a începe, este bine s îl întrebi pe copilă care sunt calit ile eroului s u preferat şi săţ ă ă comentezi unele dintre ele, cum ar fi iubirea, compasiunea, puterea interioar , sim ul umorului,ă ţ

capacitatea de a se exprima, onestitatea. În acest fel, copilul va deveni conştient de resursele sale interioare posibile înc înainte de a începe procesul.ă

Atunci când lucrezi cu copiii, este foarte important s porneşti de la premisa c accesul lor laă ă resursele imagina iei şi ale creativit ii este foarteţ ăţ rapid, adeseori mult mai rapid decât al t u. Ei se potă îmbarca în capsula magic şi pot ajunge într-oă anumit zon a corpului lor chiar înainte ca tu s fiă ă ă terminat de citit instruc iunile. De aceea, ai grij sţ ă ă ii pasul cu ei!ţ

Mentorul este înlocuit în acest caz cu un erou preferat,. C ci to i copiii ştiu ce înseamn un astfelă ţ ă de erou şi au încredere în puterea şi în în elepciunea lui.ţ

Adeseori, copiii percep imagini foarte vii legate de ceea ce se întâmpl în interiorul corpului lor. Deă aceea, acord -le timpul necesar pentru a descrieă cât mai detaliat aceste imagini.

În timpul exerci iului de Schimbare a Amintirii,ţ suge- reaz -i copilului resursele interioare pe care leă consideri cele mai potrivite, pentru a le introduce în interiorul baloanelor. Dac ai discutat cu el despreă calit ile eroului s u preferat înainte de proces,ăţ ă apeleaz la acestea.ă

Copiii foarte mici nu în eleg înc foarte clarţ ă conceptul de iertare. De aceea, sugereaz -le să ă spun : „îmi pare r u. E în regul ”, în loc de „Teă ă ă iert”.

Dup încheierea exerci iului Focului de Tab r ,ă ţ ă ă acord -i copilului cât de mult timp doreşte pentru aă deveni conştient de schimb rile petrecute înă

organismul s u. Mul i copii ador aceast parte şiă ţ ă ă pot fi extrem de plastici în descrierile lor.

De multe ori, dup încheierea procesului, copiiiă sunt ner bd tori s se urce din nou în capsulaă ă ă magic pentru a se plimba cu ea. Dac simt această ă ă nevoie, las -i s se bucure de imagina ia lor.ă ă ţ

În cele mai multe cazuri, C l toria Fizic a copiiloră ă ă nu dureaz mai mult de 11-18 minute, întrucât ei seă prind imediat în joc, iart uşor şi se debarasează ă rapid de vechile lor probleme. În plus, sunt dornici s termine cât mai repede. De aceea, fii receptiv laă ritmul copilului cu care lucrezi.

Ai încredere în el şi în acest proces. Copiilor le place de regul acest joc, inclusiv s desenezeă ă imagini de „dinainte” şi de „dup ” ale lucrurilor peă care le-au sim it.ţ

30Schema procesului

C l toria Emo ional – Privire de ansambluă ă ţ ă

• Aminteşte- i s ÎI ACORZI PARTENERULUI T Uţ ă Ă TOT TIMPUL NECESAR pentru a-şi identifica şi pentru a experimenta plenar sentimentele, înainte de a trece mai departe.

• AI ÎNCREDERE în spusele partenerului t u şiă consider -le PERFECTE, indiferent ce î i descrie el.ă ţ

• Mai presus de orice, AI ÎNCREDERE ÎN TINE ÎNSU I ŞI ÎN ACEST PROCES.Ţ

Procesul C l toriei Emotionaleă ă

Citeşte lent şi cu aten ie. Ori de câte ori vezi „…”,ţ f o pauz şi acord -i partenerului t u suficient timpă ă ă ă pentru a experimenta plenar emo ia în stare pur .ţ ă

Începe prin a- i întreba partenerul în ce constţ ă problema lui emo ional . Noteaz-o în tabelulţ ă preg tit dinainte (vezi pagina 218). ă

1. Spune: „Simte plenar aceast emo ie…ă ţ ”. „În ce zon corporal se manifest ea?ă ă ă ” „Respir la nivelulă ei… Experimenteaz-o plenar… Las-o s seă intensifice.

Las -i partenerului t u suficient timp pentru aă ă experimenta PLENAR emo ia, dar nu-i permite s seţ ă cramponeze de ea. Dac a sim it-o plenar, TRECIă ţ MAI DEPARTE.

„R mâi deschis şi întreab -te: ce se ascunde subă ă aceast emo ie (dincolo de ea)?”ă ţ

„Treci dincolo de aceast emo ie…”.ă ţ„Ce sim i acum?… (emo ia pe care o simteţ ţ

partenerul t u ar putea s fie cu totul alta decât ceaă ă la care te aşteptai tu)”.

Partenerul t u trebuie s NUMEASC emo ia peă ă Ă ţ care o simte.

PE TOATE NIVELELE, pune întrebarea: „Există oameni pe care îi asociezi cu aceast emo ie?” Dacă ţ ă da, noteaz în tabel, în dreptul emo iei respective,ă ţ un asterisc (*). Dac partenerului t u i-au ap rută ă ă una sau mai multe persoane asociate cu o anumită emo ie, nu mai pune aceast întrebare pe niveleleţ ă emo ionale care urmeaz . Acesta este nivelul peţ ă care va trebui s se desf şoare exerci iul Focului deă ă ţ Tab r .ă ă

2. Continu s î i ghidezi partenerul de pe ună ă ţ nivel emo ional pe altul, pân când ajunge la Surs .ţ ă ă Las -l s se odihneasc pe acest nivel timp de 15-ă ă ă30 de secunde.

Sursa poate fi descris în diferite feluri, dară acestea trebuie s evoce nem rginirea ei, prină ă cuvinte de genul: libertate, t cere, pace, eternitate,ă Dumnezeu, nelimitat, iubire, conştiin pur ,ţă ă luciditate, vid, vastitate etc.

3. În continuare, spune: „Ştiind c eşti una cuă aceast nem rginire, cu aceast t cere, cu această ă ă ă ă

iubire pur , cu aceast ? (expresia folosit deă ă ă partener pentru a descrie Sursa), dac această ă (expresia folosit de partener pentru a descrieă Sursa) ar avea ceva s îi spun (ultimului nivelă ă emo ional), ce i-ar spune ea?"ţ

Aşteapt r spunsul…ă ăApoi spune: „Permite-i (expresia folosit deă

partener pentru a descrie Sursa) s vindeceă (ultimul nivel emo ional) ".ţ

4. Repet întrebarea de la punctul 3 pentruă fiecare din nivelele succesive, pân când ajungi laă nivelul Focului de Tab r (nivelul marcat anterior cuă ă un asterisc).

5. Începe exerci iul Focului de Tab r (vezi Fişaţ ă ă Exerci iului Focului de Tab r de la paginaţ ă ă urm toare). Dup încheierea exerci iului, continuă ă ţ ă cu punctul 6.

6. Dup încheierea exerci iului Focului de Tab r ,ă ţ ă ă continu cu proiectarea Sursei pe celelalte niveleă emo ionale, repetând întrebarea de la punctul 3.ţ Vindec aceste nivele, pân când ajungi pe nivelulă ă de plecare.

7. Citeşte Integrarea în Viitor, într-un ritm moderat. De data aceasta nu trebuie s notezi nimică (vezi fişa cu Integrarea în Viitor, pag. 216).

8. D -i partenerului t u o foaie de hârtie şi ună ă creion şi pune-l s îşi scrie o scrisoare adresat sieşiă ă din viitor. Las -l s scrie oricât de mult timpă ă doreşte. În tot acest timp, continu s îi transmi iă ă ţ binecuvânt ri în t cere.ă ă

9. Mul umi i-v reciproc pentru procesul pe careţ ţ ă tocmai l-a i încheiat, cu mult respect şi cu o mareţ

iubire. Dac sim i i nevoia, be i un pahar cu ap .ă ţ ţ ţ ă P stra i atmosfera creat şi schimba i rolurile întreă ţ ă ţ voi.

C l toria Emo ional – Exerci iul Focului deă ă ţ ă ţ Tab ră ă

Citeşte lent şi cu aten ie instruc iunile careţ ţ urmeaz . Ori de câte ori vezi „…”, f o pauz şiă ă ă acord -i partenerului t u timpul necesar pentru aă ă experimenta plenar r spunsul la întreb rile tale.ă ă

Imagineaz - i un foc de tab r , într-o atmosferă ţ ă ă ă de linişte etern şi de iubire necondi ionat .ă ţ ă Imagineaz - i c lâng acest foc st eul t u maiă ţ ă ă ă ă tân r. În continuare, imagineaz - i c lâng el staiă ă ţ ă ă tu, cel din prezent… Lâng tine se afl un mentor înă ă a c rui în elepciune divin ai mare încredere. Poateă ţ ă fi o persoan pe care o cunoşti, sau pe care doar i-ă ţai dori s o cunoşti, cum ar fi un sfânt, un în elept,ă ţ sau pur şi simplu cineva n scut din imagina ia ta.ă ţ Important este s te sim i în siguran în prezen aă ţ ţă ţ lui. În continuare, vizualizeaz în preajma focului deă tab r toate persoanele implicate în problema taă ă emo ional … Mai trebuie s vin cineva lâng acestţ ă ă ă ă foc de tab r ?… (pune-l pe partener s r spund laă ă ă ă ă aceast întrebare).ă

Po i vedea focul de tab r ?… i-l po i imagina peţ ă ă Ţ ţ eul t u mai tân r?… Dar pe cel din prezent?… Dară ă pe mentor?… Cine se mai afl lâng foc?… (notează ă ă numele indicate, pentru a te putea referi în mod specific la persoanele respective; spre exemplu: tata, mama, o persoan iubit etc.). Intreb - i eulă ă ă ţ

mai tân r c reia dintre aceste persoane ar dori s iă ă ă se adreseze? (UNA sau DOUA)… (Dac partenerulă numeşte dou persoane, întreab -l: c reia dintreă ă ă aceste persoane ai dori s i te adresezi mai întâi?ă…).

Pune-i partenerului t u toate întreb rile careă ă urmeaz (1-11), pentru fiecare din persoaneleă indicate:

1. To i cei de fa se afl sub protec ia acestui focţ ţă ă ţ de tab r protector, al accept rii şi al iubiriiă ă ă necondi ionate. Probabil c eul t u mai tân r aţ ă ă ă experimentat foarte mult durere în trecut.ă Ing duie-i acum s dea glas acestei dureri, spunândă ă tot ce are de spus, astfel încât (mama, tata, persoana iubit etc.) s poat asculta ceea ceă ă ă trebuie s asculte… (pauz - lung ).ă ă ă

2. Ştiind c (mama, tata, persoana iubit etc.)ă ă a f cut tot ce a ştiut mai bine inând cont de resurseleă ţ pe care le-a avut la vremea respectiv , îng duie-i să ă ă r spund (pauz pentru r spuns).ă ă ă ă

3. Ce are de spus eul t u mai tân r la toateă ă acestea?… (aşteapt r spunsul).ă ă

4. Dac (mama, tata, persoana iubit etc.)ă ă ar putea r spunde nu de pe nivelul personalit ii sale,ă ăţ ci de pe cel al sufletului s u, ce ar spune ea / el?…ă (aşteapt r spunsul).ă ă

5. Ce are de spus eul t u mai tân r la toateă ă acestea?… (aşteapt r spunsul).ă ă

6. Simte mentorul t u nevoia s adauge ceva?…ă ă (aşteapt r spunsul).ă ă

7. Ce are de spus eul t u actual la cele spuse deă (mama, tata, persoana iubit etc.)?… (aşteaptă ă r spunsul).ă

8. Ce i-ar r spunde (mama, tata, persoana iubită ă etc.) eului t u actual, de pe nivelul sufletului s u?…ă ă (aşteapt r spunsul).ă ă

9. Mai are cineva ceva de ad ugat?… (aşteaptă ă r spunsul).ă

10. Dac eul t u mai tân r se simte preg tit,ă ă ă ă întreab -l: „Chiar dac atitudinea sa anterioar nuă ă ă este acceptabil dup niciun standard şi chiar dacă ă ă nu îi sus ii comportamentul, eşti dispus s ier iţ ă ţ persoana în cauz din toat inima?… (aşteaptă ă ă r spunsul). Dac da, f -o chiar acum… (aşteapt caă ă ă ă partenerul t u s ierte persoana în cauz ).ă ă ă

11. Dac eul t u actual se simte preg tit,ă ă ă întreab -l: „Chiar dac atitudinea sa anterioar nuă ă ă este acceptabil dup niciun standard şi chiar dacă ă ă nu îi sus ii comportamentul, eşti dispus s ier iţ ă ţ persoana în cauz din toat inima?…ă ă (aşteaptă r spunsul). Dac da, f -o chiar acum… (aşteapt ă ă ă ă ca partenerul t u s ierte persoana în cauz ).ă ă ă

În continuare, repet întreb rile de la 1 la 11ă ă pentru cea de-a doua persoan . În încheiere, spune:ă

Iart -i acum pe to i cei implica i. Transmite-leă ţ ţ binecuvântarea ta. Permite-le apoi s fuzioneze cuă focul, care reprezint sursa vie ii… Apoi întoarce-teă ţ c tre eul tă ău mai tân r şi spune-i: „I i promit c nuă ţ ă va mai trebui să treci niciodat printr-o astfel deă experien dureroas . ţă ă Te iert pentru durerea pe care mi-ai provocat-o, întrucât nu ai avut acces la resursele de care dispun eu acum. De acum înainte,

po i avea oricând doreşti acces la aceste resursţ e. Te iubesc şi te voi proteja întotdeauna”… Imbr işeazăţ ă acum eul mai tân r şi fuzioneaz cu el, permi ânduă ă ţ astfel s se maturizeze şi s creasc în urma iert riiă ă ă ă tale. Intoarce-te c tre mentor şi mul umeşte-iă ţ pentru prezenţa lui… Acum întoarce-te în momentul prezent, pentru a continua procesul pe celelalte nivele emo ionale.ţ

Pe fiecare nivel r mas, pune urm toareă ă le întreb ri „Ştiind c eşti aceast nem rginire,ă ă ă ă aceast linişte deplină ă aceast iubire pur , această ă ă (descrierea folosită de partener pentru Surs ), dacă ă (Sursa) ar avea ceva s îi spun (ultimului nivelă ă emo ionalţ ) ce i-ar spune?"…

Aşteapt r spunsul…ă ăApoi spune: „Permite-i (Sursei) s îă l vindece

(ultimul nivel emo ional).ţDup terminarea tuturor nivelelor emo ionale,ă ţ

continu cu exerci iul Integr rii în Viitor.ă ţ ăLa ambele c l torii, cea emo ional şi cea fizic ,ă ă ţ ă ă

sunt de fapt 12 puncte specifice focului de tab r . Eă ă drept c în carte sunt men ionate 11, îns ă ţ ă în cursuri se folosesc 12, ier i pe toat lumea implicat şi peţ ă ă tine însu i, a 12 fiind: „Dac ai nevoie s fii iertat,ţ ă ă deschide i inima şi las s intre toaţ ă ă tă iertarea.” (n. Ed.).

C l toria Emo ional – Exerci iul Integr riiă ă ţ ă ţ ă în Viitor

Citeşte rândurile care urmeaz într-un ritmă moderat., Ori de câte ori întâlneşti „…”, f o pauză ă

scurt şi per- mite-i partenerului t u să ă ă experimenteze procesul. Nu trebuie s notezi nimic.ă

„Dup ce ai aflat tot ce ai aflat, dup ce aiă ă experimentat tot ce ai experimentat, vizualizeaz -teă peste o zi… Cum te sim i?… Ce faci?… Ce spui?…ţ Ce sim i?… Dar mai presus de toate, cum te sim i înţ ţ ceea ce te priveşte?…”

„În continuare, vizualizeaz -te peste oă s pt mân . Cum ar i?… Ce î i spui?… Ce ac iuniă ă ă ăţ ţ ţ întreprinzi?… Ce sim i?…” ’ţ

„În continuare, vizualizeaz -te peste o lun . Cumă ă se simte corpul t u?… Te sim i eliberat, plin deă ţ încredere şi uşor?… Ce î i spui?… Ce faci?… Ce arţ spune (Sursa) dac vechea ta problem emo ională ă ţ ă ar încerca s scoat din nou capul la lumin ?… Cumă ă ă te-ai descurca?…"

„În continuare, vizualizeaz -te peste şase luni. Ceă sim i?… în leg tur cu tine… cu via a ta… Ştiai c înţ ă ă ţ ă acest moment 70% din celulele tale s-au reînnoit deja? Eşti aproape un alt om… Ce s-ar întâmpla dac vechea ta problem ar încerca s se manifesteă ă ă din nou?… Cum te-ai descurca?…”

„În continuare, vizualizeaz -te peste un an. Cumă ar i?… Cum te sim i în ceea ce te priveşte?… Eştiăţ ţ conştient c nici m car o molecul din cele pe careă ă ă le-ai avut acum un an nu mai exist în corpul t u?…ă ă C ai un corp în întregime nou?… î i mai po iă ţ ţ imagina vechea ta problem dându- i târcoale?…ă ţ

Ar fi posibil aşa ceva?… Ce spune (Sursa ta) în aceast privin ?… i se pare de domeniulă ţă Ţ trecutului vechea ta problem ?…"ă

„În continuare, vizualizeaz -te peste cinci ani.ă Cum te sim i?… Se mai manifest vreodat vechiulţ ă ă t u comportament?… Cum se simte corpul t u?…ă ă Ce sim i în leg tur cu via a?…”ţ ă ă ţ

„În continuare, vizualizeaz -te peste zece ani. Teă sim i cumva atât de eliberat de vechiul t u tiparţ ă încât acesta i se pare ireal?… Cum te descurci?…ţ Ce sim i în leg tur cu tine şi cu via a ta?…”ţ ă ă ţ

„În continuare, r mâi conectat cu eul t u dină ă viitor – cu Sursa ta de peste zece ani. Ce sfat i-ar da aceasta eului t u actual?… Ce convingeri noi te-ară putea ajuta cel mai mult în momentul prezent?… Ce ac iuni pe care le-ai putea întreprinde i-ar fi cel maiţ ţ utile?… Ce i-ai putea spune zilnic, pentru a- iţ ţ schimba atitudinea în bine?…”

„Deschide- i uşor ochii, dar r mâi în contact cuţ ă eul t u din viitor. Las acest eu s î i scrie oă ă ă ţ scrisoare, dându- i sfaturi practice despre cum sţ ă fii… ce s crezi…ă ce s faci… ce s - i spui… ce s leă ă ţ ă spui celorlal i… ce s faci zilnic… Las eul t u dinţ ă ă ă viitor, mai în elept decât tine, s te ghideze înţ ă prezent! Dac eşti preg tit, po i deschide ochii".ă ă ţ

C l toria Emo ional – Scrisoare c tre tine *ă ă ţ ă ă

Deschide uşor ochii, dar r mâi conectat cu eul t uă ă din viitor. Las acest eu s îi adreseze eului t u dină ă ă prezent o scrisoare, dându-i sfaturi practice despre ceea ce trebuie s cread , cum trebuie s seă ă ă comporte, cum vor evolua tendin ele pe care le-aţ declanşat prin acest proces, ce fel de ac iuni trebuieţ s întreprind , ce trebuie s îşi spun sieşi şi ceă ă ă ă

trebuie s le spun celorlal i oameni, ce trebuie să ă ţ ă fac zilnic etc.ă

Las eul t u din viitor, mai în elept decât tine, să ă ţ ă te ghideze acum!

Dragul meu sine,

C l toria Emo ional – Rezolvareaă ă ţ ă problemelor care pot ap reaă

1. PARTENERUL SE SIMTE BLOCATDac partenerul t u î i spune c se simte blocată ă ţ ă

sau c nu mai simte nimic, spune-i c acesta esteă ă doar un alt nivel emo ional şi c trebuie s continue.ţ ă ă

Spune-i:PERFECT! Ai mai trecut prin acest tipar de-a

lungul vie ii tale…ţ

Conştientizeaz plenar faptul c te sim i blocată ă ţ (sau c nu în elegi ce se întâmpl )…ă ţ ă

Respir profund în interiorul acestei emo ii…ă ţÎn ce zon corporal sim i acest blocaj (sau acestă ă ţ

vid interior)?…Intensific aceast emo ie!ă ă ţM întreb ce s-ar întâmpla dac ai zâmbi şi dacă ă ă

te-ai relaxa, acceptând faptul c te sim i blocat…ă ţ Aceasta este poarta care te va conduce c tre celă care eşti cu adev rat…ă

Ce se ascunde dincolo de acest nivel?…R mâi deschis şi curios, la fel ca un copil. S-ară

putea s ai o surpriz …ă ăîncearc s treci (s te laşi condus) prin această ă ă ă

emo ie, dincolo de ea…ţ

2. GAURA NEAGR (VIDUL)ĂFelicit -l pe partener pentru c a ajuns pe acestă ă

nivel! Linişteşte-l întotdeauna, nu-i spune niciodată c a greşit cu ceva!ă

Spune-i:PERFECT! i-ai petrecut întreaga via încercândŢ ţă

s evi i acest loc!ă ţM întreb ce s-ar întâmpla dac ai zâmbi şi dacă ă ă

te-ai relaxa, abandonându-te în fa a acestui vidţ interior?…

Acesta este locul pe care l-ai evitat întreaga via … Fii curajos şi treci în sfârşit prin el…ţă

M întreb ce anume str luceşte dincolo de acestă ă întuneric?…

Fii atent la str lucirea de dincolo…ă

R mâi deschis şi curios, ca un copil. S-ar putea să ă ai o surpriz pl cut …-ă ă ă

Dup câteva secunde, spune-i:ăCe se întâmpl în corpul t u acum?…ă ăAcest sentiment poate fi la fel de discret ca o

şoapt …ăÎn ce const acest sentiment?…ă

3. DIFICULT I ÎN CONŞTIENTIZAREA EMO IILOR:ĂŢ ŢDac partenerul t u are DIFICULT I ÎNă ă ĂŢ

CONŞTIENTIZAREA EMO IILOR SALE şi dacŢ ă VORBEŞTE PREA MULT, spune-i s NU maiă vorbeasc , întrucât aceast poveste se afl înă ă ă mintea lui, nu în corpul lui. Roag -l s se pun dină ă ă nou la unison cu ceea ce simte în interiorul corpului.

Spune-i:Intensific senza ia pe care o sim i în interiorulă ţ ţ

corpului…Conştientizeaz-o plenar – în ce zon corporal seă ă

manifest ea?…ăRespir profund în interiorul ei… Acest sentimentă

poate fi la fel de discret ca o şoapt … Ce se petreceă în corpul t u chiar acum?… Fii foarte atent; esteă posibil ca aceast senza ie s fie extrem deă ţ ă subtil … Cum po i s descrii aceast senza ie?…ă ţ ă ă ţ

MAI PRESUS DE ORICE, AI ÎNCREDERE ÎN TINE ÎNSU I ŞI ÎN ACEST PROCES.Ţ

RELAXEAZ -TE. Ă

4. ZÂMBEŞTE ŞI BUCUR -TE DE EL.Ă

Cei zece paşi ai C l toriei Fiziceă ă

Citeşte lent şi cu aten ie rândurile care urmeaz .ţ ă Ori de câte ori întâlneşti „…”, f o pauz şi acord -iă ă ă partenerului t u timpul necesar pentru aă experimenta plenar ceea ce simte şi pentru a- iţ r spunde la întreb ri.ă ă

1. Ghideaz - i partenerul c tre Surs .ă ţ ă ă2. Spune-i s se îmbarce în capsula magic ,ă ă

împreun cu mentorul s u, şi s porneasc într-oă ă ă ă c l torie a descopeririiă ă

3. Pune-l s exploreze regiunea corporal în careă ă a ajuns

4. Descoperirea emo iei şi a amintirii sauţ persoanelor asociate cu ea.

5. Ghideaz - i partenerul de-a lungul Procesuluiă ţ Amintirii.

6. Ghideaz - i partenerul de-a lungul Exerci iuluiă ţ ţ Focului de Tab r .ă ă

7. Vizualizarea schimb rilor produse în regiuneaă corporal afectat .ă ă

8. Îmbarcarea în capsul şi c l toria înapoi, c tre:ă ă ă ăa) locul în care a început ea;b) o alt zon corporal .ă ă ă9. Dac partenerul t u s-a îndreptat c tre o altă ă ă ă

zonă corporal , repet paşii 2-8.ă ă10. Ghideaz - i partenerul înapoi, c tre conştiin aă ţ ă ţ

de veghe.Mul umeşte-i partenerului t u şi roag -l s î iţ ă ă ă ţ

împ rt şeasc ce a sim i de-a lungul procesului.ă ă ă ţ Face i apoi amândoi câ iva paşi, be i un pahar cuţ ţ ţ ap şi schimba i rolurile între voi.ă ţ

C l toria Fizic – Scufundarea În Sursă ă ă ă

Citeşte lent şi cu aten ie rândurile care urmeaz .ţ ă Ori de câte ori întâlneşti „…”, f o pauz şi acord -iă ă ă partenerului t u timpul necesar pentru aă experimenta plenar ceea ce simte şi pentru a- iţ r spunde la întreb ri.ă ă

Aşeaz -te într-o pozi ie confortabil . Când te sim iă ţ ă ţ preg tit, închide ochii… Conştientizeaz fotoliul înă ă care stai… Ascult sunetele din jur… Simte- iă ţ respira ia care p trunde şi iese uşor din pieptul t u,ţ ă ă şi RELAXEAZA-TE… Ascult vocea mea,ă conştientizeaz fotoliul în care stai şi aerul pe care îlă respiri… Simte cum acestea TE FAC SA TE RELAXEZI… din ce în ce mai profund… Eşti din ce în ce mai relaxat… şi te scufunzi în Surs …ă

Imagineaz - i c ai în fa o scar în spiral , careă ţ ă ţă ă ă coboar în jos… O po i vedea?… O po i cel pu ină ţ ţ ţ sim i?… (d -i timp partenerului t u s r spund ).ţ ă ă ă ă ă Perfect… în continuare, p şeşte pe treapta nr. 10,ă cea de sus… P şeşte apoi pe treapta nr. 9… apoi peă treapta nr. 8… Cu fiecare nou treapt , te scufunziă ă din ce în ce mai adânc în interiorul Sursei. Continuă acum cu treptele 7… 6… 5… Relaxeaz -te din ce înă ce mai profund… 4… 3… Dilat -te din ce în ce maiă mult… 2… În continuare, înainte de ultima treapt ,ă las - i conştiin a s se dilate înainte… apoi înă ţ ţ ă spate… apoi în p r ile laterale… sub tine…ă ţ deasupra ta… Scufund -te în nem rginire… Las - iă ă ă ţ sinele s creasc şi s devin nelimitat, potrivită ă ă ă naturii sale… treapta 1… Scufund -te complet înă Sursa ta, în sinele t u… (las - i partenerul să ă ţ ă

r mân scufundat în Surs timp de 15-30 deă ă ă secunde).

C l toria Fizic – C l toria cu capsulaă ă ă ă ă magic ă

În continuare, imagineaz - i un termometru cuă ţ zece grada ii (trepte / niveluri). 1 corespundeţ nivelului cel mai profund al conştiin ei tale, iar 10ţ conştiin ei tale de veghe. Dac nu po i vizualizaţ ă ţ termometrul, nu este nicio problem … încearc s îlă ă ă sim i… îl po i sim i?… (acord -i timp s r spund ).ţ ţ ţ ă ă ă ă Dac 1 corespunde nivelului cel mai profund deă identificare cu Sursa, iar 10 conştiin ei tale deţ veghe plenar trezite, pe ce nivel crezi c te afli înă momentul de fa ?… Este posibil s auzi un anumitţă ă num r, sau s vizualizezi treptele termometrului, oriă ă doar s sim i intuitiv c te afli pe un anumit nivel ală ţ ă lui… Deci, pe ce treapt a termometrului te afli?…ă (las -l s r spund )… Po i coborî aceast treapt cuă ă ă ă ţ ă ă o unitate?… (las -l s r spund )… Perfect… Acum,ă ă ă ă c ştii cine controleaz acest proces, pe ce treaptă ă ă ai dori s te afli?… Scufund -te din ce în ce maiă ă adânc în interiorul Sursei tale, cu acordul liber al conştiin ei tale…ţ

În continuare, imagineaz - i c ai în fa o uş …ă ţ ă ţă ă În spatele acesteia exist o lumin pur … Esteă ă ă lumina Fiin ei tale, a Sursei tale… Natura acesteiţ lumini este iubirea cea mai pur … Dincolo deă aceast uş se afl de asemenea mentorul sauă ă ă maestrul t u, o persoan profund spiritual , în aă ă ă c rui în elepciune po i avea o încredere des vârşită ţ ţ ă ă

şi în a c rui prezen te po i sim i protejat şi înă ţă ţ ţ siguran … Când te sim i preg tit, deschide uşa şiţă ţ ă p şeşte în lumina propriului t u sine… Salut - iă ă ă ţ mentorul… (d -i timp)… Ai trecut de uş ?…ă ă Perfect… Ti-ai salutat mentorul?… Foarte bine.

În continuare, imagineaz - i c în fa a ta se afl oă ţ ă ţ ă capsul magic (sau o navet spa ial )… Este vorbaă ă ă ţ ă de un vehicul special, care te poate conduce în orice parte a corpului t u, indiferent cât de mare sau deă mic , şi care ştie exact unde trebuie s mearg …ă ă ă Ea poate p trunde în organele tale, în vene, înă muşchi sau în esuturi, f r ca acestea s aib deţ ă ă ă ă suferit… Ai intrat în capsul ?… Perfect… Acum,ă apas pe butonul verde şi las capsula s teă ă ă conduc pân la prima destina ie. Este posibil caă ă ţ aceasta s difere de destina ia la care te aşteptaiă ţ tu. De aceea, las-o s te ghideze, c ci capsula esteă ă ghidat de în elepciunea corpului t u… Lasă ţ ă ă aceast în elepciune s te conduc acolo undeă ţ ă ă doreşte… Când ajungi, trage frâna de mân şiă spune-mi c ai ajuns… (aşteapt )…ă ă

CONTINU CU FIŞA PROCESULUI DEĂ DESCOPERIRE, PAGINA URM TOARE.Ă

C l toria Fizic – Procesul de Descoperireă ă ă

Î i dai seama unde te afli?… (las -l s r spund ;ţ ă ă ă ă dac partenerul t u nu ştie înc unde se afl , nuă ă ă ă este nicio problem )… Perfect… Acum ieşi dină capsula magic , împreun cu mentorul t u, avândă ă ă amândoi tor e aprinse în mâini… Ce vezi?… Ce sim iţ ţ sub t lpi?… Cum po i descrie zona în care te afli?…ă ţ i se pare c te afli în interiorul unui organ (sau înŢ ă

exteriorul lui)?… (dac partenerul t u se afl înă ă ă exteriorul organului spune-i: „Atunci, imagineaz - iă ţ în fa o uş care î i permite accesul în interior.ţă ă ţ P trunde împreun cu mentorul t u în interiorulă ă ă organului / muşchiului sau articula iei”)… înţ continuare, ridica i amândoi tor ele… Ce vede i?…ţ ţ ţ Exist neregularit i care î i sar în ochi sau careă ăţ ţ difer de restul zonei?… Nu te gr bi… Continu să ă ă ă te plimbi prin zon şi priveşte cu aten ie în jurulă ţ t u… Nu trebuie neap rat s vezi ceva cu precizie…ă ă ă Este suficient s sim i, sau s î i laşi cunoaştereaă ţ ă ţ intuitiv s î i vorbeasc … (pauz lung )… Există ă ţ ă ă ă ă vreo regiune din aceast zon care î i atrageă ă ţ aten ia?… Cum arat ?… Indreapt -te c tre ea…ţ ă ă ă Cum te face s te sim i?… Dac din ea ar emana oă ţ ă emo ie, ce emo ie crezi c ar fi?… (las -l sţ ţ ă ă ă r spund )… Dac ar trebui s dai un nume acesteiă ă ă ă emo ii, ce nume i-ai da?… Tr ieşte plenar aceastţ ă ă emo ie… Respir în interiorul ei…ţ ă

Întreab -te: „Când am mai sim it această ţ ă emo ie?” Priveşte hainele şi înc l rile pe care leţ ă ţă por i… î i amintesc acestea de ceva anume?… î iţ ţ ţ po i da seama ce vârst ai?… Cine mai este de fa ?ţ ă ţă

… î i vine în minte vreo amintire din trecutul t u?…ţ ă (las -l s r spund )… Perfect…ă ă ă ă

Dac partenerului t u i-a venit în minte oă ă amintire, treci la Fişa Procesului Vindec rii Amintiriiă (pagina urm toare).ă

Dac nu i-a venit în minte nicio amintire, repetă ă paragraful anterior. Dac tot nu îi vine în minte nicioă amintire, treci direct la Fişa Exerci iului Focului deţ Tab r (pagina 213) şi pune- i partenerul s îi inviteă ă ţ ă în jurul focului pe to i cei pe care îi asociaz cuţ ă aceast emo ie.ă ţ

C l toria Fizic – Procesul Vindec riiă ă ă ă Amintirii

Acum, c ai descoperit amintirea sau seria deă amintiri legate de, plaseaz întregul film pe ună ecran, dar deocamdat nu te gr bi s îl derulezi.ă ă ă Conştientizeaz doar faptul c po i avea oricândă ă ţ doreşti acces la filmul acestei amintiri… Ai proiectat filmul pe ecran?… Perfect…

În continuare, imagineaz - i c stai în jurul unuiă ţ ă foc de tab r împreun cu mentorul t u, chiar aici,ă ă ă ă în interiorul acestui organ. Natura acestui foc de tab r este iubirea necondi ionat şi pacea. De fapt,ă ă ţ ă el reprezint îns şi Sursa ta… În timp ce sta i aici,ă ă ţ lâng acest foc, tu şi mentorul t u v umple i deă ă ă ţ iubire şi de pace, aşteptând s privi i sceneleă ţ proiectate pe ecran… Când te sim i preg tit,ţ ă proiecteaz filmul amintirii. La sfârşit, anun -m …ă ţă ă (acord -i partenerului t u suficient timp)… Descrie-ă ămi ce s-a întâmplat în filmul amintirii tale… (acord -iă

timp s î i r spund )… Roag - i acum eul t u dină ţ ă ă ă ţ ă trecut (mai tân r) s coboare de pe ecran şi s vi seă ă ă al ture în jurul focului de tab r ie şi mentoruluiă ă ă ţ t u.ă

Stând în continuare linişti i în jurul focului deţ tab r , întreab - i eul actual sau mentorul ce fel deă ă ă ţ resurse consider c AR FI FOST UTILE pentru ca eulă ă t u mai tân r s se descurce mai bine în incidentulă ă ă pe care tocmai l-a i vizionat împreun … (acord -iţ ă ă partenerului timpul necesar pentru a se gândi şi pentru a- i da un r spuns; încurajeaz -l în aceastţ ă ă ă direc ie; în final, noteaz resursele pe care leţ ă enumer ).ă

Acum, ofer -i eului t u mai tân r un m nunchi deă ă ă ă ba-loane care con in toate aceste resurse sau emo iiţ ţ pozitive. În final, deruleaz din nou filmul amintirii şiă vizualizeaz CUM S-AR FI PETRECUT LUCRURILEă dac la vremea respectiv ai fi avut acces laă ă resursele respective… La sfârşit, anun -m cţă ă ă filmul s-a terminat… (acord -i din nou parteneruluiă t u suficient timp)… Cum s-au petrecut de dataă aceasta lucrurile?… Ofer -mi o scurt descriere…ă ă Perfect.

Acum, roag - i eul mai tân r şi celelalteă ţ ă personaje implicate în filmul amintirii tale să coboare de pe ecran.

Probabil c eul t u de odinioar doreşte s leă ă ă ă spun celorlalte personaje implicate câteva cuvinteă pe care nu le-a putut rosti la vremea respectiv şiă pe care acestea trebuie s le asculte.ă

C l toria Fizic – Exerci iul Focului deă ă ă ţ Tab ră ă

Citeşte lent şi cu aten ie rândurile care urmeaz .ţ ă Ori de câte ori întâlneşti „…”, f o pauz şi acord -iă ă ă partenerului t u timpul necesar pentru aă experimenta plenar ceea ce simte şi pentru a- iţ r spunde la întreb ri.ă ă

Imagineaz - i un foc de tab r , chiar aici, înă ţ ă ă interiorul organului sau esutului… Natura acestuiţ foc este iubirea necondi ionat şi pacea etern . Staiţ ă ă în jurul acestui foc, împreun cu mentorul t u… înă ă continuare, adu-le în jurul focului şi pe celelalte persoane implicate în amintirea ta… Mai trebuie să vin cineva?… (las -l s r spund ).ă ă ă ă ă

Po i vizualiza focul de tab r ?… II vezi lâng el peţ ă ă ă eul t u mai tân r?… Dar pe cel actual?… Dar peă ă mentorul t u?… Cine mai este prezent lâng foc?…ă ă (noteaz numele indicate, astfel încât s te po iă ă ţ referi în mod specific la fiecare dintre aceste personaje).

Dintre toate persoanele implicate în această amintire, cui ai dori s te adresezi (UNA sau DOUAă persoane), ştiind c şi ceilal i vor auzi ce ai de spus?ă ţ… C reia dintre aceste dou persoane ai dori s i teă ă ă adresezi mai întâi?… (las -l s r spund ).ă ă ă ă

Pune-i partenerului t u toate întreb rile careă ă urmeaz (1-11), pentru fiecare din persoaneleă indicate:

1. To i cei de fa se afl sub protec ia acestui focţ ţă ă ţ de tab r ap r tor, al accept rii şi al iubiriiă ă ă ă ă necondi ionate. Probabil c eul t u mai tân r aţ ă ă ă

experimentat foarte mult durere în trecut.ă Îng duie-i acum s dea glas acestei dureri, spunândă ă tot ce are de spus, astfel încât (mama, tata, persoana iubit etc.) s poat asculta ceea ceă ă ă trebuie s asculte… (pauz lung ).ă ă ă

2. Ştiind c (mama, tata, persoana iubit etc.) aă ă f cut tot ce a ştiut mai bine inând cont de resurseleă ţ pe care le-a avut la vremea respectiv , îng duie-i să ă ă r spund (pauz pentru r spuns).ă ă ă ă

3. Ce are de spus eul t u mai tân r la toateă ă acestea?… (aşteapt r spunsul).ă ă

4. Dac (mama, tata, persoana iubit etc.) ară ă putea r spunde nu de pe nivelul personalit ii sale,ă ăţ ci de pe cel al sufletului s u, ce ar spune ea / el?…ă (aşteapt r spunsul).ă ă

5. Ce are de spus eul t u mai tân r la toateă ă acestea?… (aşteapt r spunsul).ă ă

6. Simte mentorul t u nevoia s adauge ceva?…ă ă (aşteapt r spunsul).ă ă

7. Ce are de spus eul t u actual la cele spuse deă (mama, tata, persoana iubit etc.)?… (aşteaptă ă r spunsul).ă

8. Ce i-ar r spunde (mama, tata, persoana iubită ă etc.) eului t u actual, de pe nivelul sufletului s u?…ă ă (aşteapt r spunsul).ă ă

9. Mai are cineva ceva de ad ugat?… (aşteaptă ă r spunsul).ă

10. Dac eul t u mai tân r se simte preg tit,ă ă ă ă întreab -l: „Chiar dac atitudinea sa anterioar nuă ă ă este acceptabil dup niciun standard şi chiar dacă ă ă nu îi sus ii comportamentul, eşti dispus s ier iţ ă ţ persoana în cauz din toat inima?… (aşteaptă ă ă

r spunsul). Dac da, f -o chiar acum… (aşteapt caă ă ă ă partenerul t u s ierte persoana în cauz ).ă ă ă

11. Dac eul t u actual se simte preg tit,ă ă ă întreab -l: „Chiar dac atitudinea sa anterioar nuă ă ă este acceptabil dup niciun standard şi chiar dacă ă ă nu îi sus ii comportamentul, eşti dispus s ier iţ ă ţ persoana în cauz din toat inima şi în totalitate?…ă ă (aşteapt r spunsul). Dac da, f -o chiar acum…ă ă ă ă (aşteapt ca partenerul t u s ierte persoana înă ă ă cauz ).ă

În continuare, repet întreb rile de la 1 la 11ă ă pentru cea de-a doua persoan . În încheiere, spune:ă

Iart -i acum pe to i cei implica i. Transmite-leă ţ ţ binecuvântarea ta. Permite-le apoi s fuzioneze cuă focul, care reprezint sursa vie ii… Apoi întoarce-teă ţ c tre eul t u mai tân r şi spune-i: „î i promit c nuă ă ă ţ ă va mai trebui s treci niciodat printr-o astfel deă ă experien dureroas . Te iert pentru durerea peţă ă care mi-ai provocat-o, întrucât nu ai avut acces la resursele de care dispun eu acum. De acum înainte, po i avea oricând doreşti acces la aceste resurse. Teţ iubesc şi te voi proteja întotdeauna”… îmbr işeaz -ăţ ăi acum eul mai tân r şi fuzioneaz cu el,ţ ă ă

permi ându-i astfel s se maturizeze şi s creasc înţ ă ă ă urma iert rii tale şi cu ajutorul resurselor oferite.ă

În continuare, las focul de tab r s dispar … înă ă ă ă ă cadru nu a i mai r mas decât tu şi mentorul t u…ţ ă ă Lua i-v din nou tor ele şi lumina i locul de jurţ ă ţ ţ împrejur… Ce vezi acum? S-a schimbat ceva?… (las -l s r spund )… Perfect… Mai doreşte s - iă ă ă ă ă ţ comunice ceva organul sau esutul în cauz ?…ţ ă (acord -i timp)…ă

Ştiind c procesul de vindecare va continua de laă sine şi c acea parte a fiin ei tale care î i face inimaă ţ ţ s bat , ochii s str luceasc şi celulele s seă ă ă ă ă ă multiplice va avea grij s continue acest proces,ă ă f r ca tu s te mai gândeşti în mod conştient la el,ă ă ă aşa cum procedeaz de altfel tot timpul, atunciă când dormi – tu şi mentorul t u pute i p r si acestă ţ ă ă loc, cu inimile pline de recunoştin .ţă

În continuare, treci la Fişa C l toriei spre Cas .ă ă ă

C l toria Fizic – C l toria spre Cas , c treă ă ă ă ă ă ă Conştiin a de Vegheţ

Dac i-ai încheiat c l toria vindec toareă ţ ă ă ă programat pentru ast zi, întoarce-te în capsulaă ă magic împreun cu mentorul t u şi revino în loculă ă ă din care ai plecat. La sfârşit, mul umeşte-iţ mentorului pentru c a acceptat s te înso easc ,ă ă ţ ă ştiind c vei putea face din nou aceast c l torie oriă ă ă ă de câte ori vei dori… Indreapt -te acum c treă ă poarta casei… Aici vei g si din nou termometrul…ă Pe ce treapt te mai afli?… E minunat…ă

Acum revino pe treapta 1… Voi num ra înă continuare pân la 10, iar la sfârşit vei deschideă ochii şi te vei sim i mai bine ca oricând, fericit şi plinţ de via . 1… 2… 3… 4… î i po i întinde membrele.ţă ţ ţ Te sim i plin de energie… 5… 6… 7… Devii din ce înţ ce mai relaxat, gata s revii la conştiin a de veghe,ă ţ profund recunosc tor pentru c l toria vindec toareă ă ă ă pe care tocmai ai întreprins-o în interiorul corpului t u… 8… Te sim i plin de via … 9… Nu deschideă ţ ţă ochii DECÂT atunci când toate p r ile fiin ei tale seă ţ ţ

vor sim i pe deplin reintegrate, gata s continueţ ă singure procesul de vindecare pe care l-ai declanşat… 10… Po i deschide acum ochii.ţ

Respir profund. Dac doreşti, po i face câ ivaă ă ţ ţ paşi ca s te dezmor eşti, po i bea un pahar cu ap ,ă ţ ţ ă te po i întinde şi î i po i împ rt şi cu partenerul t uţ ţ ţ ă ă ă experien ele prin care ai trecut.ţ

Cuvânt de încheiere

Foarte mul i oameni vin la seminarele noastreţ având probleme fizice de genul: oboseal cronic ,ă ă tumori, cancere, artrit , dureri cronice de spate sauă dureri acute de genunchi. Al ii au probleme cuţ somnul sau au fost diagnostica i cu depresieţ cronic , ori pur şi simplu se simt letargici şi f ră ă ă chef. Foarte mul i participan i au probleme deţ ţ natur emo ional , fac crize de furie, sunt foarteă ţ ă sensibili la critici sau simt lipsi i de pre uire de sine.ţ ţ Unii vin la noi pentru c se tem s vorbeasc înă ă ă public, ori pentru c au probleme cu anxietatea şiă stresul. Al ii şi-ar dori s se lase de fumat, de b utţ ă ă sau de droguri. Sunt destui şi cei care vin pentru că nu îşi pot vindeca altfel durerea provocat deă pierderea unei persoane dragi sau un eventual blocaj sexual care îi împiedic s duc o viaă ă ă ţă intim normal .ă ă

Foarte mul i oameni vin la noi pentru c intuiescţ ă c pot ob ine realiz ri m re e, dar ceva îi împiedică ţ ă ă ţ ă s se desf şoare la poten ialul lor maxim. Oă ă ţ anumit „zon de confort ascuns ” îi blocheaz ,ă ă ă ă

împiedicându-i s se bucure de abunden a şi deă ţ succesul pe care ştiu c l-ar merita.ă

În toate aceste cazuri, participan ii la seminareleţ noastre au reuşit s îşi dep şeasc cu succesă ă ă problemele de natur emo ional sau fizic ,ă ţ ă ă p trunzând chiar în inima acestora, şi au reuşit să ă se elibereze. Ei au participat astfel la propria lor vindecare.

Şi totuşi, ei pleac de la aceste seminare ducândă cu ei o experien infinit mai pre ioas şi maiţă ţ ă important decât vindecarea. Ei pleac acas ştiindă ă ă cine sunt cu adev rat. În eleg astfel c dificult ileă ţ ă ăţ fizice sau emo ionale pe care le-au experimentat auţ fost de fapt nişte daruri primite de la via , care i-auţă ajutat s „se trezeasc ”. Dup ce s-au trezit, ei auă ă ă descoperit frumuse ea incredibil a propriului lorţ ă suflet şi prezen a unei iubiri nem rginite, care aţ ă existat dintotdeauna în inimile lor. Ei vin la noi pentru a se vindeca, dar pleac cu convingerea că ă împ r ia lui Dumnezeu se afl în interiorul lor, nuă ăţ ă undeva în exterior.

M rog din toat inima ca aceast carte s fi fostă ă ă ă pentru tine un asemenea „apel la trezire”. Speran aţ mea cea mai vie este c toate relat rile referitoareă ă la c l toriile descoperirii de sine care apar înă ă aceast carte vor aprinde în inima ta o flac r careă ă ă te va c l uzi c tre propria ta descoperire de sine.ă ă ă

Poate c va veni o zi când voi avea bucuriaă deosebit de a te cunoaşte în persoan , sau poateă ă c te vei sim i inspirat s dai aceast carte maiă ţ ă ă departe, altor prieteni, astfel încât un num r cât maiă

mare de oameni s devin conştien i de propria loră ă ţ m re ie interioar .ă ţ ă

Î i doresc s descoperi prezen a iubirii din inimaţ ă ţ ta, care reprezint adev ratul t u sine, şi s tr ieştiă ă ă ă ă ca o expresie vie a Libert ii divine.ăţ

Cu toat iubirea, Brandon.ă

Nota autoareiAm scris aceast carte pentru a te ajuta s î iă ă ţ

recunoşti şi s î i realizezi propriul geniu interior,ă ţ m re ia care s l şluieşte în tine, aşa cumă ţ ă ă s l şluieşte în noi to i. Am scris-o de asemeneaă ă ţ pentru a- i ar ta cum po i participa la propria taţ ă ţ c l torie vindec toare, acesta fiind unul din celeă ă ă mai frumoase daruri pe care i le po i oferi singur.ţ ţ Cartea de fa reprezint un „apel la trezire”, careţă ă î i este adresat pentru a- i recunoaşte libertatea şiţ ţ frumuse ea ce exist deja în interiorul t u.ţ ă ă

Scopul ei NU este de a te convinge s renun i laă ţ alte programe vindec toare în care ai putea fiă implicat, fie ele tradi ionale sau alternative.ţ Dimpotriv , cartea îşi propune s te ajute s î iă ă ă ţ continui calea aleas pentru vindecare şi pentruă creştere.

În domeniul vindec rii nu exist garan ii absolute.ă ă ţ De fapt, exist tot atâtea c i care conduc c treă ă ă s n tate câ i oameni. Speran a mea este c acesteă ă ţ ţ ă pagini te vor inspira şi te vor sus ine, indiferent deţ calea pe care ai ales-o.

Dac sim i impulsul de a afla mai multe despreă ţ aceast carte şi despre seminarele noastre, po iă ţ sima la num rul de telefon 07000 783646 (pentruă

Marea Britanie). La cel lalt cap t al firului se voră ă afla oameni care vor fi încânta i s î i r spund laţ ă ţ ă ă întreb ri.ă

Î i doresc ca drumul ales s te conduc spreţ ă ă bucuria realiz rii de sine şi a totalit ii.ă ăţ

Mul umiriţNu i-aş putea enumera niciodat pe to i cei careă ţ

ai contribuit într-un fel sau altul la naşterea C l toriei, dar a: dori s îmi exprim recunoştin aă ă ă ţ profund fa de to i cei car< şi-au adus un aport laă ţă ţ propria mea c l torie c tre vindecare în primul rândă ă ă fa de prietenii mei apropia i care au crezu în mineţă ţ şi care m-au sprijinit de-a lungul întregului proces Debra Angeletti, Skip Lackey, Catherine Curiy, „Kabir” Jerem Geffen, precum şi Mark şi Elaine Thomas. Îi mul umesc diţ n inim lui Don, fostul meuă so , care m-a împins întotdeauna de la spate pentruţ a avansa mai rapid pe calea evolu iei spirituale;ţ fiicei mele Kelley, pentru în elepciunea şi încredereaţ ei în mine, precum şi prietenilor mei atât de dragi Tony şi Becky Robbins, care mi-au inoculat convingerea c m pol vindeca. Îi adresez mul umiriă ă ţ speciale lui David Marshall pentru sprijinul lui generos şi continuu, deopotriv ca prieten şi caă expert în cadrul seminarelor referitoare la C l torie.ă ă

Îi sunt cu deosebire recunosc toare lui Vicki St.ă George, care mi-a fost nu doar aproape în calitate de prieten , dar m-a şi ajutat cu generozitate să ă editez versiunea preliminar a acestei c r i. Îiă ă ţ adresez de asemenea mul umiri lui Caroleţ Tonkinson, a c rei iubire de Adev r au f cut-o s fieă ă ă ă

un editor perfect al versiunii finale a acestei c r i. Leă ţ simt recunosc toare lui Nada, Catherine şi Peteră Whitfield, precum şi lui Marlisse Karlin, care m-au ajutat s in primele mele seminare pe temaă ţ C l toriei.ă ă

Îi mul umesc mamei mele pentru credin a ei înţ ţ mine şi pentru c mi-a transmis marea ei iubire faă ţă de natur şi fa de tot ce este frumos pe lume.ă ţă

Le mul umesc de asemenea din toat inimaţ ă maeştrilor şi terapeu ilor care m-au inspirat de-aţ lungul timpului, îndeosebi lui Surja Jessup. Dac ar fiă s enum r toate numele celor care au avut ună ă impact profund asupra vie ii mele şi asupra acesteiţ c r i, ar trebui s scriu o întreag enciclopedie. To iă ţ ă ă ţ instructorii pe care i-am avut în domeniul NLPului, al iridologiei, al acupresurii, al ştiin ei vindec rii cuţ ă ajutorul plantelor medicinale, al nutri iei,ţ kineziologiei, hipnozei medicale, psiho-neuro-imunologiei, psihologiei şi creşterii personale – to iţ mi-au oferit câte o nestemat . Intre aceştia, există ă un singur nume pe care in în mod deosebit s îlţ ă men ionez, cel al doctorului Deepak Chopra, care aţ inspirat prin cercet rile sale extinse milioane deă oameni, c rora le-a dovedit c vindecarea la nivelă ă celular este posibil .ă

Un num r enorm de mare de oameni au sus inută ţ şi au contribuit direct la r spândirea mesajuluiă cuprins în aceast carte. În aceast direc ie, Ieă ă ţ datorez mul umiri speciale lui Lipi şi Darrenţ Bagshaw, Ross Marlow şi Shirley Roche, Teresa Curren, Jonathan Austin, Nick Williams, Carol Marples- Kemble, Suzy Greaves, precum şi lui Mark

şi Elizabeth Riminton, pentru dedica ia cu care i-auţ ajutat pe al ii s îşi g seasc propria cale.ţ ă ă ă

Inima mea se simte profund recunosc toare faă ţă de to i maeştrii ilumina i care m-au ajutat s mţ ţ ă ă trezesc în fa a Adev rului din mine şi care şi-au datţ ă via a în serviciul Adev rului suprem, indicându-leţ ă astfel oamenilor m re ia din interiorul lor:ă ţ Krishnamurti, Gangaji, Catherine Ingram şi Ramana Maharishi. În mod deosebit, doresc s îi mul umescă ţ lui Gurumayi pentru prima mea trezire spiritual . Deă asemenea, îi voi fi de-a pururi îndatorat lui HWLă Poonja pentru c a distrus în mine conceptul deă identitate separat , oferindu-mi astfel experien aă ţ realiz rii directe a Sinelui suprem, care reprezintă ă de altfel îns şi esen a acestei c r i, îmi doresc să ţ ă ţ ă îmi tr iesc via a ca pe o rug ciune continu deă ţ ă ă recunoştin fa de aceşti oameni şi de revela iileţă ţă ţ pe care mi le-au oferit.

Îi adresez de asemenea mul umiri din inimţ ă partenerului meu actual (de afaceri şi de via ),ţă Kevin, a c rui devo iuneă ţ fa de Adev r m-a ajutatţă ă constant de-a lungul procesului de scriere şi de editare a acestei c r i. Kevin a crezuă ţ t de la bun început, cu mult pasiune, în mesajul aceste c r i,ă ă ţ iar dorin a lui de a sluji umanitatea l-a determina sţ ă o corecteze din perspectiva luminii pure a Adev rului asigurându-se astfel c se ridic la celeă ă ă mai înalte standard ale purit ii şi onestit ii.ăţ ăţ

În final, le mul umesc miilor de oameni care s-auţ folosit deja de C l torie pentru a-şi transformaă ă via a, şi în mod particular acelor sufletelor curajoaseţ şi generoase ale c roă r poveşti le-am descris în

aceast carte (unele nume au fosă t schimbate, pentru a le proteja acestora via a privat ).ţ ă

Mai presus de orice, îi adresez recunoştin a meaţ profund Adev rului însuşi, care m-a ajutat s mă ă ă ă trezesc fa de iubirea şi de m re ia mea interioar .ţă ă ţ ă