1. DEFINIŢIE

Botulismul este o boală paralitică ameninţătoare pentru viaţă produsă de neurotoxina elaborată de Clostridium botulinum; se poate produce prin intoxicaţie cu alimente cu toxină botulinică preformată, ca botulism al plăgilor, toxina fiind produsă de C.b. ce contaminează plăgi traumatice sau ca botulism al copiilor, C.b. existând la nivelul tractului gastro-intestinal.

2. ETIOLOGIE

Clostridium botulinum, anaerob Gram pozitiv;

Sunt 6 tipuri de la A la F; cel mai frecvent produc boala la om tipurile A, B şi E;

Secretă o exotoxină foarte puternică care este distrusă prin fierbere în 10 minute sau prin autoclavare în 3 minute;

Sporii sunt foarte rezistenţi, fiind distruşi prin fierbere în 5-6 ore şi prin autoclavare în 30 minute.

3. MANIFESTĂRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Boala are o evoluţie sporadică, sau în focare familiale sau de colectivitate.

Incidenţa la 100.000 locuitori, în anul 1998 a fost de 0,18 în România şi 0,28 în zona de vest a ţării.

4. DIAGNOSTIC POZITIV

4.1. DIAGNOSTIC CLINIC

Incubaţia:12-48 de ore, rar până la 6-8 zile; cu cât incubaţia e mai scurtă, prognosticul e mai rezervat.

Debutul: 24-48 de ore, cu inapetenţă, greaţă, dureri abdominale, diaree, constipaţie, meteorism.

Perioada de stare este caracterizată prin:

pareze, paralizii oculare - intrinseci - tulburări de acomodare, midriază, dispariţia reflexului fotomotor; şi extrinseci - strabism extern şi ptoză palpebrală pentru nervul III, strabism intern pentru VI, diplopie pentru IV;

tulburări de deglutiţie: disfagie prin pareza musculaturii esofagiene şi reducerea secreţiei salivare, pareza vălului palatin;

tulburări parasimpatice: reducerea secreţiei salivare, nazale, conjunctivale, sudorale; constipaţie, pareză vezicală;

alte paralizii: de membre inferioare - flască, simetrică, cu ROT abolite.

Starea generală e uneori alterată, cu adinamie, insomnie, dar conştienţa este păstrată.

Evoluţie, forme clinice

forma supraacută;

forme uşoare, fruste.

Vindecarea se face lent, parezele şi paraliziile se remit în luni; tulburările de acomodaţie pot necesita corectarea prin ochelari.

Prognostic

semne de gravitate sunt tahicardia, dispneea;

se poate produce o paralizie respiratorie cu cianoză.

4.2. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR confirmă suspiciunea clinică şi urmăreşte evidenţierea toxinei botulinice în ser, materii fecale, conţinut gastric, vărsături şi mai rar a bacilului botulinic în materiile fecale.

Produse patologice: sânge, materii fecale şi alimentul suspect. Produsele recoltate se trimit la laboratoarele de referinţă.

Diagnosticul bacteriologic

1. Izolarea constă în cultivarea Clostridium botulinum din aliment, lichid de vomă (aspirat gastric) sau fecale, în condiţii speciale de anaerobioză.

2. Identificarea

Proba biologică pe şoareci de laborator permite identificarea şi chiar titrarea toxinei botulinice în serul pacientului. Metoda constă în injectarea serului bolnavului (recoltat steril) în doze egale, intraperitoneal, la mai multe perechi de şoareci, unul din parteneri din fiecare pereche fiind protejat în prealabil cu o doză de antitoxină botulinică cunoscută (7 tipuri antigenice notate de la A la F). În 24 ore va supravieţui un singur şoarece, şi anume cel protejat cu antitoxina corespunzătoare toxinei existente în serul pacientului.

Cu cât această identificare se face mai repede, cu atât cresc şansele terapeutice, existând posibilitatea administrării serului monovalent imediat ce se cunoaşte tipul toxinei circulante, chiar dacă pacientul a primit iniţial ser antitoxic polivalent.

4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali

1. Rezervor de infecţie

intestinul unor animale, peşti, de unde se elimină şi poate contamina solul, apa şi alte elemente ale mediului

2. Transmiterea

prin consumul de alimente contaminate: fructe, legume, conserve, afumături

Nu întotdeauna se modifică aspectul conservei sau al alimentului contaminat.

Condiţiile care favorizează producerea de toxină botulinică sunt: temperatura de 22-370C, pH>4,6, mediu alcalin

contactul direct al unei plăgi cu solul sau obiecte contaminate

3. Receptivitatea

generală

4. Imunitatea

de scurtă durată

Profilaxie şi combatere

1. Măsuri faţă de izvorul de infecţie

depistare: epidemiologic, clinic, laborator

declarare: nominală, lunară

izolare: internare obligatorie, nefiind necesară izolarea

2. Măsuri faţă de căile de transmitere

folosirea tehnicii aseptice în unităţile sanitare

prepararea conservelor în gospodăriile private, să se facă prin fierbere de minim 10 minute

evitarea consumului de conserve modificate ca aspect, miros, culoare

alimentele contaminate vor fi sterilizate prin fierbere, autoclavare

3. Măsuri faţă de receptivi

vor fi depistaţi toţi cei care au consumat din alimentul presupus a fi contaminat

nu există profilaxie specifică (este în studiu).

5.TRATAMENT

spălături gastrice, purgative;

internare la Terapie Intensivă;

seroterapie cu ser polivalent A, B, E - 1-200.000 UI, doză ce se poate repeta după 3-5 zile;

îngrijiri generale şi corectarea dezechilibrelor, sondaj vezical, tratamentul suprainfecţiilor;

Guanidin hidroclorid - creşte eliberarea acetilcolinei în fibrele nervoase terminale.

Prin asistarea respiraţiei şi restul măsurilor de terapie intensivă aplicate, s-a reuşit reducerea letalităţii botulismului de la 60% la 25%.