Bogdan Micu

Radu Slivoiu Alina-Gabrieta Pdun

Procedurd penald

Curs pentru admiterea in magistraturigi avocaturd. Teste-gril5

Edifia a 3-9

I r&ddreYWt*

Cuprins

PARTEA ceruenntA.

Secliunea 7. Principiile fundamentole core stau la baza procesului peno1.................... ..........................1

$7. Caracterul echitabil gi termenul rezonabil al procesului pena1............... ............13

510. Principiul respectirii demnitdlii umane 9i a vielii private............ ......................18

/Capitof ul al ll-lea. Actiunea penald gi actiunea civili in procbsul pena1............... .............27

Secliunea 1. Acliunea penald in procesul pena1..........:....... ................27

$4. Stingerea acliunii pena1e............. .............30

4.1. Fapta nu existd [art. L6 alin. (1) lit. a) din Codul de procedurd penali]........... ....................31

4.2. Fapta nu este prevdzutd de legea penali ori nu a fost sdv6r5iti cu vinovStria previzut6 delege [art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedurd penalS[*-.... ......................32

4.3. Nu existi probe cd o persoand a sdv6rgit infradiunea [arL 16 alin. {1) lit. c) din Codul deprocedurd penal d1........... ..............33

4.4. Existd o cauzd justificativd sau de neimputabilitate [art 16 alin. {1) lit. d) din Codul deproced uri pena151........... .35

vilt PnoceouRA perullA. cuRs eENTRU eourrrnEailr veersrnnrunA 9r evocarunA

4.5. Lipseste.pl6ngerea prealabilS, autorizarea sau sesizarea organului competentci o al6conditie previzgtd de lege, necesard pentru punerea in migcare a acfiunii pende [nL 16alin. (1) lit. e)\din Codul de proceduri pena151...........

4.6. A intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al inculpahrlui pesoani fizic5sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoand juridici [art. 16 a[n- {1} liL f} dinCodul de procedurd pena1i1...........

......................37

......38

.:t

4.7. A fost retrasd pl6ngerea prealabilS, in cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteiainlSturd rdspunderea penalS, a intervenit ?mpdcarea ori a fost incheiat un acord de mediere incondifiile legii [art. L6 alin. (1) lit. g) din Codul de procedurd penalS]............ ..............................39

4.8. Exist6 o cauzd de nepedepsire prevSzutd de lege [art. 16 alin. (1) lit. h] din Codul deproced urd pena1d1...........

4.9. Existd autoritate de lucru judecat [art. 16 alin. (1)lit. i)din Codulde procedurd penalS].....................42

4.10. A intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii [art. 16 alin. (1) lit. j) din

4.11. Reluarea procesului penal, ulterior stingerii actiunii pena1e............. ..........47

55. Soluliile dispuse/pronunlate in funclie de cauzele previzute de art. 16 din Codul de proceduri

$5. Regula ,,electo uno vie" gi excepliile de la aceastd regu15.............. .......................58

Secliuneo a 2-o. Competen.ta f uncfionold, dupd moterie gi dupd colitoteo persoanei o inston .telor

52" Competenfa instanlelor judecStoregti, Formele competenlei ............................67

2.2.3. Competenfa extraordinard (exceplionold)................ ..................................12

$3. Competenla de judecatd in primd instanld giin cdi de atac........... ....................72

CUPRINS

4.1. Compunerea completelor la judecdtorii, tribunale, curli de ape1............ ..............................73

4.2. Compunerea completelor la inalta Curte de Casalie 9i Justi!ie........ .............14

Secliuneo a 3-a. Dispozilii speciole privind competen.ta instan.tetor judecdtoretfl...................... ..................................75

Secliunea o 4-a. Competenla judecdtorului de drepturi 5i libertdli ti o judecdtorului de comerd preliminard............9L

$2. Competenla judecdtorului de cameri preliminari... .....................92

Secfiunea a 5-a. Orgonele de urmdrire penold 5i competenfo ocestoro......... ...............92

Secliunea a 7-a. Subieclii procesuali principoli 5i drepturile acestoro......... ..............._708

Secliunea a 10-o. Partea responsabild civilmente 5i drepturile acesteia.......... ..........1.L2

Secliunea a 11-a. Avocatul. Asistenla juridicd si reprezentarea,..*.... ..........................113

52. Audierea persoanei vitimate, a pdrlii civile 9i a pedi responsabile civilmente..... ...........I42

PnocrounA prruelA. cuRS pENTRU aoutteReniru vncrsrnetunA st avocnruni

1.2. Desemnarea expertului. Drepturile 9i obligaliile acestuia.......... ................L61

1.4, Reguli particulare pentru anumite tipuri de expertize........ .........................170

Capitolul al V-lea. Misurile preventive, mdsurile asigurdtorii, restituirea lucrurilor gi restabilirea situaliei

51. Condiliile generale de luare a mdsurilor de prevenlie. ............175

$2. Organele judiciare care dispun mdsuri preventive..... ...............17g

53. Actele prin care se pot dispune misurile preventive..... ..........I7g$4' Calea de atacimpotriva actelor procesuale prin care se dispun misurile preventive...............................17g

$5. Verificarea legalitdtii mdsurilor de prevenlie in camera preliminard... .........1g3

56. Verificarea legalitdlii mdsurilor de prevenlie in faza de judecatd ................1g4

9.2. inlocuirea misurilor preventive..... ..,.......,,..,.......,,246

Cu PRrNs XI

Secliunea a 2-a. Mdsurile asigurotor,i,!, restituirea lucrurilor 5i restabilireo situoliei onterioare sdvdrgirii

1-.3. Organele care dispun luarea misurilor asigurdtorii....................... .................25L

1".4. Persoanele ale ciror bunurilor pot fi vizate prin misurile asiguritorii.... .........................252

52. Restituirea lucrurilor 9i restabilirea situaliei anterioare..... .....-259

2.2. Restabilirea situaliei anterioare sdv6rgirii infractiunii..... ...............................260

Sec.tiunea 1. Citoreo, comunicareo oltor acte procedurale, mondatul de oducere.... .....................261

53. Reguli speciale privind acte considerate in termen ....................272

$4. Consecinla incilcdrii dispoziliilor privind termenele (sancliunea nerespectdrii acestora)......................273

55. Comparalie intre nulitatea absolutd si cea relativi ..................-280

PRoceounA perunlA. CuRs eENTRU aourrenea iN ueersrnaruRA g *ocarunA

PARTEA SPECNLA..-

Secliunea o 2-a. Sesizareo organelor de urmdrire penol6....-__.--..- .......306

52. Modurile generale de sesizare a organelor de urmirire pena1d............. .........307

2.3. Actele de sesizare ale organelor de constatare ......................309

93. Modurile speciale de sesizare a organelor de urmdrire penalS. P16ngerea prea|abi1i...............................311

Secliunea a 3-a. Urmdrirea penald efectuotd de procuron Conducerea gi supravegherea de cdtre

52. Conducerea gi supravegherea de citre procuror a activitdlii organelor de cercetare pena1i.................314

52. Extinderea urmdririi penale pi schimbarea incadrdrii juridice.

54. Soluliile de netrimitere in judecatd pi de neurmdrire penald.... .......................324

55. continuarea urmdririi penale la cererea suspectului sau incu1patu1ui...................... .............33g

Sec.tiuneo a 7-a. PI6ngerea impotriva mdsuritor 5i actelor de urmdrire penotd............ ...................j,52$1. Pl6ngerea impotriva actelor organelor de cercetare pena1d............. ................352

53. PlAngerea la judecdtor impotriva actelor de neurmirire penalJ

Capitolul al ll-lea. Camera preliminari...

54. Solu!ii......................;....

301

$5. Calea de atac.

CuPRrNs xilt

Subsec.tiuneo L. Notiune, Iimitele fazei de judecatd gi principiite judecd!ii.......... ......3gg

................-395

Subsec!iuneaa2-a'Reglementdrigeneraleprivindjudecata..,..,............

$5. Participanliila gedinla de judecatd gidrepturile acestora. Asigurarea apirdrii........... .......405

Subsec.tiuneo 7. Consideralii generale privind gradele de jurisdicfie, obiectul 5i participanlii la

Subsecfiuneo a 2-o. Etapele procesuale ale judecd.tiiin primd instanld.......... ...........427

51. Activitilile care compun judecata in primd instanl;.......... ........427

3.2. Procedura in cazul recunoa5terii invinuirii.........3.3. Diferenle intre acordul de recunoagtere a vinovSliei gi procedura recunoa5teriiinvinuirii................4433.4. Cercetarea judecitoreasc5.................. .............444

................452

54. Deliberarea gi rezolvarea cauzei in primd instanti . ........................454

4,2. Rezolvarea actiunii penale gi a actiunii civile ................_455

55. Pronunlarea, redactarea gi comunicarea hotir6rii in prin€ irrstanfi_......... ...........................463

....464

PRocsounA prrueli. CURS pENTRU novrreneairu veersrRaruni sl avocarunA

53, Termenul de apel gi repunerea in termenul de apel ................4j5

54. Declararea ;i motivarea apelului. Renunlarea la apel. Retragerea apelului.......... ...............47g

55. Efectele apelului.......... ....................483

5.3. Efectul neagravdrii situatieiin propriul apel (non reformatio in peius)......... ....................487

59. Rejudecarea cauzei dupi desfiinlarea hotdr6rii atacate cu ape1............ .........502

2.1. Judecata ?n apel a avut loc fdri citarea legalS a unei pirli sau cend, degi legal citatS, aceasta

a fostin imposibilitate de a se prezenta gi de a ingtiinla instanla despre aceasti imposibilitate

2.2. lnculpatul a fost condamnat, degi existau probe cu privire la o cauzd deincetare a

procesuluipenal [art. 426lit. b)din Codulde proceduri penalS]........... ..........529

2.3. Hotdr6rea din apel a fost pronunlat; de alt complet dec6t cel care a luat parte la

dezbaterea pefond a procesului fart.426lit. c)din Codulde procedurd pena161..........................................529

2.4. lnstanla de apel nu a fost compusd potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate

2.5. Judecata in apel a avut loc fdrd participarea procurorului sau a inculpatului, c6nd aceastaera obligatorie, potrivit legii Iart. 426lit. e) din Codul de proceduri penald]........... ..............532

2.6. Judecata in apel a avut locin lipsa avocatului, cAnd asistenla juridici a inculpatului eraobligatorie, potrivit legii [art. 426lit. f)din Codulde procedurd penald]........... .....................533

2.7. Sedinta de judecatd in apel nu a fost publicS, in afari de cazurile c6nd legea prevede altfel

2.8. lnstanta de apel nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacd audierea era legalposibil5 larl.426lit. h) din Codul de proceduri penal5l..._-.----. ............................534

2.9. impotriva unei persoane s-au pronunlat doui hotirdri definitive pentru aceeagi faptd

CUPRtNS

2.1. S-au descoperit fapte sau imprejuriri ce nu au fost cunoscute la solulionarea cauzei gi

care dovedesc netemeinicia hotd16riipronuntatein cauzi [art.453 alin. (1)lit. a)din Codulde

2.2. Hotdrdrea a cdrei revizuire se cere s-a intemeiat pe declaralia unui martor, opinia unuiexpert sau pe situaliileinvederate de un interpret, care a sdv6rgit infracliunea de mdrturiemincinoasd in cauza a cdrei revizuire se cere, influenl6nd astfel solulia pronunlat; [art. 453

2.3. Un inscris care a servit ca temei al hotd16rii a cirei revizuire se cere a fost declarat fals incursul judecdtii sau dupd pronuntarea hotSr6rii, imprejurare care a influenlat solulia pronunlatdin cauzd [art. 453 alin. (1) lit. c) din Codul de proceduri penalS]........... ............548

2.4. Un membru al completului de judecatd, procurorul ori persoana care a efectuat acte deurmdrire penald a comis o infracliunein legiturd cu cauza a cdrei revizuire se cere, imprejurarecare a influenlat solutia pronuntatd in cauzd [art. 453 alin. (1) lit. d)

2.5. Doud sau mai multe hoti16rijudecdtoregti definitive nu se pot concilia [art. 453 alin. (1)

2.6. Hotd16rea s-a intemeiat pe o prevedere legalS ce a fost declaratd neconstitulionald dupice hotd16rea a devenit definitiv5, ca urr:nare a admiterii unei exceplii de neconstitulionalitateridicate in acea cauz5, in situatia in care consecinlele tncilcdrii dispoziliei constitulionalecontinud sd se produci gi nu pot fi remediate dec6t prin revizuirea hotd16rii pronunlate

[art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedurd penald]........... ..............................552

4.2. Mdsuri premergitoare gi admiterea in principiu........................ ......................556

Secfiuneo o 7-a. Redeschiderea procesului penal in cozul judecdrii in lipso persoanei condamnate..................560

PRoceouRA pErualA. cuRS eENTRU novttreRraiN uaesrRarunA gl AVocATURA

4.2. Misuri premergitoare gi admiterea in principiu ............'......566

Sec.tiuneo L. Acordul de recunoaStere a vinovdfiet..............'....".................

4.1. Punerea in executare a mdsurilor educative neprivative de libertate... ......................'....589

4.2. Punerea in executare a interndrii intr-un centru educativ......... ...................590

4.3. Punerea in executare a interndrii intr-un centru de deten1ie... ......'..........591

4.4. Schimbarea regimului de executare a misurilor educative privative de 1ibertate...........................'.....591

4.5. Am6narea sau intreruperea executdrii mdsurilor privative de libertate... ........................592

Capitolul al V-lea. Dispozilii generale privind punerea in executare a hoterarilor pena1e.........................................596

PARTEA GENERALA

Capitolul l. Principiile 9i limiteleaplicirii legii procesuale penale

Secliunea 7. Principiile fundamentolecare stau lq boza procesului penal

Principiile fundamentale sunt acele reguli cu caracter general care au aplicabilitate in intreaga activitatederulatd pe parcursul procesului penal, definind la nivel de ansamblu structura gi desfSgurarea acestuia.

Sediul materieieste dat de dispoziliileart.2-t2 din Codul de procedurd penali,in cuprinsul cirorain-t6lnim delimitate, ca principii procesuale fundamentale: legalitatea procesului penal, separarea funcliilorjudiciare, prezumlia de nevinovifie, aflarea adevdrului, ne bis in idem, obligativitatea puneriiin migcare gi a

exercitirii acliunii penale, caracterul echitabil gi termenul rezonabil al procesului penal, dreptul la libertategi siguranfd, dreptui la apdrare, respectarea demnit5lii umane gi a vielii private, limba oficiali ;i dreptulla interpret. Chiar dacd nu sunt explicit prevdzute de lege, apreciem ci la acestea se adaugd $i alte doudprincipii rezultate din ansamblul reglementdrii, anume cel al egalitSlii persoanelor in procesul penal 9i cel al

operativitSlii procesului penal.

$1. Principiul legalitSlii

Principiul legalitSlii (nulla iustitia sine lege) di expresie regulii ci procesul penal trebuie si se desfi-;oare, in toate etapele sale, cu respectarea dispoziliilor prevdzute de lege (art. 2 din Codul de proceduripenali). Principiul legalit6lii procesului penal este o transpunere pe plan particular a principiului general

al legalitSlii consacrat in art. 1 alin. (5) din Constitulia Romaniei, unde se aratS: ,,in RomAnia, respectareaConstituliei, a supremaliei sale 9i a legilor este c.ibligatorie"lll.

Codul de proceduri penalS garanteazd legalitatea procesualS prin instituirea, pe de o parte, a sancliu-nilor ce pot interveni in caz de nesocotire a dispoziliilor procesuale, iar, pe de alti parte, prin fixarea unorpArghii de supraveghere gi control permanent intre participanlii la procesul penal.

Sancliunile ce opereazd in caz de incilcare a normelor de proceduri penali se impart in doud categorii;sancliuni aplicabile persoanelor (sonc;iuni personalel gi sancliuni aplicabile activitdlii procesuale nelega-le (sancfiuni procedurole). Din categoria celor personale face parte amenda judiciarS, ce poate fi aplicatdacelui participant la procesul penal care efectueazi o activitate procesualS altfel dec6t prevede legea. Spreexemplu, potrivit art. 283 alin. (4) lit. k) din Codul de proceduri penalS, nerespectarea de citre suspectsau inculpat a obligaliei de a incunogtinla in scris, in termen de cel mult 3 zile, organele judiciare despreorice schimbare a locuinlei pe parcursul procesului penal se sancJioneazi cu amendi de la 500 la 5.000lei. De asemenea, atunci cAnd incilcarea normei de proceduri aparline unui organ judicial poate interveni

Ill l. NEAGU, Tratat de procedurd penald. Parteo generafii, ed. a 3-a, Ed. Universul Juridic, Bucure5n,2O13, p.72.

Pnnrea cerueneu6

rispunderea disciplinard a acestuia. Spre exemplu,statutuljudecStorilor 9i procurorilortlt, fapta de a nuplin a r5.

conform art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004 privindrespecta secretu I deli be rd riitrl constitu ie a batere d isci_

Dacd, urmare a activitdlii procesuale nelegale, s-a cauzat o pagubi patrimoniali unei persoane, se antre-neazd rdspundereo civild a celorin culp5. in acest sens, art. 538 alin. (1) din Codul de procedurd penald pre-vede ci persoana care a fost condamnatd definitiv are dreptul la repararea de c6tre stat a pagubei suferitein situalia in care, in urma rejudecirii cauzei, constatdndu-se cd s-a produs o eroare judiciard, s-a pronunlato hoti16re definitivd de achitare. in aceasti situafie, statul va avea acliune in regres, pentru recuperareasumei plitite,in contra persoanei care, cu rea-credinld sau din culpd gravi, a provocatsitualia generatoarede daune lart.542 alin. (1) din Codul de procedurd penalil.

Celor vinovali de incilcarea legii de procedurd penald li se pot aplica inclusiv sancliuni penale. Spreexemplu, fapta de a condamna o persoand gtiind cd este nevinovatd constituie infracliunea de represiunenedreapti [art. 283 alin. (2) din codul penal]; aceastd infracliune nu reprezintd altceva dec6t o incdlcare aregulii de procedurd prevdzute de art. 396 alin. (2) din Codul de procedurd penald, imputabild judecdtorului.

Soncliunile procedurale lipsesc de efecte acele acte procesuale realizate cu incdlcarea legii. in acest sens,art' 280-282 din Codul de procedurd penald reglementea zd nulitoteo; conform art. 280 alin. (1) din Codul deprocedurd penali,,,incdlcarea dispozitiilor legale care reglementeazd desfdgurarea procesului penal atragenulitatea actului in condiliile prevdzute expres de prezentul cod", iar potrivit alin. (2) al aceluiagi articol, ,,ac-teleindeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rdndul lor lovite de nulitate, atunci cdnd existio legSturS directS intre acestea gi actul declarat nul". De asemenea, art.102 alin. (2) din codul de procedur;penal5 stabileste ci probele oblinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal.

AlSturi de sancfiuni, Codul de procedurd penal5 stabilegte 9i un sistem de pdrghii de controlal activititiiunor participanli la procesul penal de cdtre ceilal!i, cu scopul de a garanta respectarea legii de proceduripenalS. Spre exemplu, conform arl.299 alin. (2)din Codulde proceduri penalS, procurorulexerciti suprave-gherea activitSlii organelor de cercetare penald, astfel ca niciun suspect sau inculpat si nu fie relinut dec6tincazurilegiincondiliileprevSzutedelege.Deasemenea,potrivit art.342dincoduldeproceduripenald,probedura de camerS preliminari are ca obiect verificarea de citre judecdtorul de camerd preliminard a Ie-galitSlii administririi probelor gi a efectuSrii actelor de cdtre organele de urmirire penali. Tot astfel, sentin-!a prin care prima instan!6 a rezolvat fondul cauzei este supusi controlului de cdtre instanla de apel (atuncic6nd titularii cdii de atac au exercitat-o), dupd cum, in anurniie condilii, chiar hotd16rile definitive pot fisupuse verificdrii prin intermediul cdilor extraordinare de atac isore exemplu, recursulin casafie). in ipotezain care s-ar constata ci hotdrArea supusd verificdrii este nelegel-" ea va fi desfiinlatd sau casatd, urm6nd ase proceda la o noud judecati conform dispoziliilor legale.

92. Principiul separirii funcliilor judiciare

oprimichestiunecaretrebuieremarcatiinceeacepri'iere-:':-:eorganizareaprocesului penal inactuala reglementare este introducerea unui principiu nou g--:-::€: csie guverneazd procesul penal, gianume principiul separirii funcliilor judiciare.

tll Republicatd in M. Of. nr. 826 din L3 septembrie 2005.I2l Potrivit art. 392 alin. (2) din codul de proceduri penald, comcr::- :e _ _:*=:i :: ::.=azi in secret.

L PRtNctpilLE $t LtMtTELE ApLtcARil LEGIt pRoCESUALE PENALE

Articolul 3 din Codul de procedurd penali reglementeazi separarea funcliilor judiciare;i, practic, aceas-ta determini qidivizoreo procesului penal in patrufaze; astfel, acum se poatevorbi desprefaza de urmdrirepenold, despre solulionarea unei cauze in camera preliminari - etapa comerei preliminore -, despreyude-cata propriu-zisd 5i apoidesprepunereain executore a hotdrdrilor judecdtoresti penale rdmase definitive. Sepoate constata inse cd in timpul urmiririi penale se desfigoard doui funclii procesuale, gi anume cea deurmdrire penali propriu-zisd gi cea de dispozilie asupra drepturilor 9i libert5lilor fundamentale.

Funclia de urmdrire penold revine organelor de urmdrire penali (procuror gi organele de cercetare pe-nalS) gi vizeazd investigarea faptei sevargite, prin str6ngerea probelor pentru aflarea adevirului in cauzd,astfel inc6t si se poati stabili daci inculpatul tiebuie sau nu trimis in judecati. Cea de-a doua funcgie dintimpul urmiririi penale este cea de dispozilie dsupra drepturilor gi libertdlilor fundamentale ale persoaneiin faza de urmdrire penalS 9i se realizeazS, in principiu, de cStre judecitorul de drepturi gi libert5li de lainstanla competentS. Acest judecitor se pronun!5 asupra unor probleme procesuale aflate in strAnsi le-gdturd cu drepturile fundamentale ale omului, de pild5, asupra celor mai grave mdsuri de prevenlie (spreexemplu, asupra arestului la domiciliu gi asupra arestdrii preventive a inculpatului -care afecteazi dreptulIa libertate), asupra unor aspecte legate de misurile asigurdtorii (spre exemplu, solulioneazi contestaliaimpotriva sechestrului pe care procurorul l-a aplicat asupra bunurilor inculpatului - care lezeazd dreptul deproprietate) gi asupra altor chestiuni care lin de buna desfSgurare a fazei de urmdrire penalS, precum pro-cedeele probatorii (spre exemplu, solulioneazd cererea procurorului de efectuare a unei perchezilii domici-liare - care vatdmd dreptul la inviolabilitatea domiciliului). Prin exceplie, aceastd funclie se exerciti uneori5i de organele de urmirire penalS (spre exemplu, nu judecitorul, ci procurorul dispune mdsura preventivi a

relinerii suspectului sau inculpatului).in cadrul camerei preliminore, urmitoarea fazi a procesului penal, avem de-a face cu un filtru al activi-

t5!ii organelor de urmdrire penali. Aceasta poate fi numiti o ,,anticamer6" a judecigii propriu-zise, pentrucd judecdtorul de camerd preliminari verificd legalitatea sesizdrii instanlei, dar se pronun!5 gi asupra lega-litSlii 9i loialitdtii administririi probelor in cursul urmiririi penale. in acelagi timp, judecitorul de camerdpreliminard cenzureazi soluliile pe care le di procurorul in prima fazd a procesului penal. Aceste aspectecorespund /u ncfiei judiciore de verificore a legalitdfii trimiterii ori netrimiterii in judecatd.

Astfel, dupi faza de urmirire penalS, in care se administreazi probe, se cautd toate informaliile necesareafl5rii adevirului, organul de urmirire penalS se dezinvestette prin adoptarea soluliei de trimitere in jude-cat5, intocmind rechizitoriul (actul de trimitere in judecatd a inculpatului), insd dosarul nu ajunge direct ininstanld spre a fi solufionat, ci trece in prealabil prin etapa obligatorie a camerei preliminare, la judecitorulde camerd preliminari. Acesta verific5, intre altele, legalitatea sesizdrii, adici dacd aceasti instan!5 estecompetentS, dacd actul de sesizareintrunegte condiliile previzute de lege pentru a se continua procesul pe-nalin acea cauzd gi, in plus, verificd gi daci probele au fost administrate legalgi loial. Loialitatea administririiprobelor se referd la administrarea probelor fdri a se fuce presiuni de nicio naturd asupra persoanelor careparticipi la procesul penal. Judecdtorul de cameri preliminari are ca atribulie numai verificarea legalitiliimodului in care s-a derulat urmirirea penali, nu ins5 5i a temeiniciei acuzaliei pe care procurorul o aduceinculpatului.

in ceea ce privegtefozo judecdyii, ea este destinati rezolvirii, de citre instanla de judecatd, in completlegal constituit (judecdtorulfondului), a conflictului de drept penal niscut ca urmare a sivdrgirii infracliu-nii (gi, atunci c6nd se exerciti in procesul penal gi o acliune cMli. si rezolvirii acesteia). in aceastd fazi se

exercitlfunclio judiciard de judecatd,in cadrul cireia instanta siablieste dacd acuzalia adusd inculpatului de

Panrea cerurnalA

citre procuror este intemeiati sau nu prin raportare ra rrilesele dosarului. ceea ce se int6mpld insi, intrucatinainte de judecati legea a plasat filtrul camerei pre{lnninare, este ci in faza judecdfii nu se moi pot invocoexceplii sou nulitdli cu privire la urmdrirea pnatd" Frin introducerea acestui filtru, legiuitorul a dorit sdscurteze durata procesului penal, in care procedura cu prMre fa legalitatea probaliunii gi cu privire la excep-lii 9i nulitSli poate dura maximum 60 de zile, iar atunci cind dosarul ajunge la judecata propriu-zisi, nu maipot fi ridicate probleme din punct de vedere al excepfiilor, al nulitSfilot; al legalitilii 9i loialitdtii administrdriiprobaliunii din cursul urmSririi penale. in cazulin care judecitorul de camerd preliminard ciruia i-a fost tri-misd cauza este necompetent, acesta va trimite dosarul judec6torului de camerd preliminard de la instanlacompetentS, iar un eventual conflict de competen!5 se rezolvi de un judecdtor de camerd preliminari de lainstanla ierarhic superioard comund.

in viziunea iniliale a legiuitorului, separarea funcliilor judiciare a fost 96nditi in a;a fel incdt intre organe-le de urmdrire penalS, judecdtorul de drepturi gi libertSli, judecdtorul de camerd preliminard sijudecdtorulde fond sd existe o totalS incompatibilitate. Tocmai de aceea, art. 3 alin. (3) din codul de procedurd penaldprevede principiul cd exercitarea uneifuncliiiudiciare este incompotibild cu exercitoreo atteifuncfiijudiciorein desfdSurarea aceluiaSi proces penoltrt.

Constatandu-se insi ulterio4 pe considerente practice, ci acest deziderat nu poate fi atins in totalita-te, s-a revenit gi s-a stabilit totugi cd, in desfdgurarea aceluiaSi proces penal, intre judecdtorul de comerdpreliminard 5i cel care solugioneazd couzo in fond nu existd incompotibititotetzr, mai mult, s-a stabilit ca,dupi filtru, judecitorul care a solulionat cauza in camera preliminari s5 devind insugijudecitorulfondu-lui' intrucdt in practica anterioard, p6ni la inceperea cercetirii judecitoresti, puteau trece luni 9i chiarani de zile, aceasti chestiune a fost tran;atd de noul cod ;i a fost stabilit un termen fix in care sd se rezol-ve, de citre judecdtorul de cameri preliminarS, toate problemele premergdtoare inceperii cercetdrii cau-zei' Toate aceste verificiri, respectiv cenzura, analiza cererilor, excepliilor, legalitdlii gi loialitdtii probelor,sunt fdcute de aceloSi iudecdtor care va judeca ulterior fondul, intr-o proceduri care dureazd determinat,moximum 60 de zile.

s-au menlinut insi incompatibilitdlile intre ceilalfi subiecti procesuali oficiali, astfel cd, spre exemplu,procurorul nu poate, in aceeagi cauzi, sd efectueze acte ce intrS in competenla judecdtorului de drepturigi libertifi, a celui de camerd preliminari sau a celui de fond (chiar daci, intre timp, gi-a schimbat profesia,devenind judecitop)t:t, dupd cum judecdtorul de drepturi gi libertiti nu poate participa, in aceeagi cauzd, laprocedura de cameri preliminard 9i nici la cea de judecatd.

Sintetizand, putem afi rma urmdtoarele:- funclio de urmdrire penatd se exerciti in fazo de urmdrire penold, de cdtre procuror gi orgonele de

cercetdre penold;

r11 Prinurmare,unjudecitorpoateexercitaintr-ocauzdfuncliadedispozitieasupradrepturilorsi libert5tilorfundamentale

?n cursul urmdririi penale (ca judecdtor de drepturi pi libertdti) 9i poate f't,intr-o oltd cauzd penold,judecdtor de cameripreliminar5.I2l De la aceasti regulS face totugi exceplie ipoteza prevdzuti la art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din codul de proceduri penali -pe care o vom analiza la secliunea destinati incompatibilitdlii (capitolul al lll-lea, secliunea a 6-a din partea generald a prezentei

lucrdri).t3l Spre exemplu, dacd procurorul care efectueazi urmirirea penalS intr-o cauzi decide sd treaci in corpul judecitorilor, nu

va putea ulterior si judece in fond acea cauzi.