IAnul XII Nr. 716 Duminic[ 18 decembrie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Vitaminele din sfecla ro;ienu se distrug prin fierbere

Persoanele active social au mai mari ;ansede supravie\uire `n caz de cancer de s]n

PAGINA 6PAGINA 5

Descoperiri remarcabilepe “drumul s[rii” care treceaprin Satu Mare `n Evul Mediu

Lun[ bogat[ îneveni mente organizatede Cenaclul Afirmarea

Dacă în prima săptămână a avut loctradiţionala şedinţă de cenaclu, la mai puţinde o săptămână distanţă, la iniţiativa ce-naclului, în colaborare cu Biblioteca Ju-deţeană Satu Mare, a fost deschisă "Săptă-mâna scriitorilor sătmăreni" - expoziţie decarte, ca apoi la alte câteva zile distanţă săaibă loc Festivitatea de premiere a tinerilorcare au participat la Concursul de creaţieliterară pe teme istorice "Ilie Sălceanu", or-ganizat de asociaţie în cadrul proiectului"Promovarea creaţiilor poeţilor, prozato-rilor şi artiştilor sătmăreni, păstrarea me-moriei înaintaşilor", susţinut financiar dePrimăria Satu Mare, prin Centrul CulturalG.M. Zamfirescu.

Spectacolul lansat pe scena S[lii Maria teatrului s[tm[rean la finaluls[pt[m]nii trecute a fost pentru regizo-rul lui, Daniel Vulcu, o re`nt]lnire cutextul, la trei ani dup[ ce l-a `nscenat laTeatrul Municipal din Baia Mare. Tre-cerea timpului pare s[ fi clarificat viziu-nea lui Vulcu asupra acestei piese, c[civersiunea s[tm[rean[ este mai ̀ nchegat[;i mai `ngrijit lucrat[ dec]t montareab[im[rean[, pe care publicul de la noi aputut-o vedea `ntr-o sear[ din luna ia-nuarie 2013.

Inochentie Micu Klein a lăsat în urmasa o vastă operă nemuritoare din careamintim< Românii sunt cei mai vechi lo-cuitori din Ardeal, Românii sunt populațiacea mai numeroasă din Ardeal.

Pentru a înțelege și mai bine pe omulși românul Inocențiu Micu Klein, vom re-da Memoriul din 1743 adresat Curții de laViena cu privire la rugămințile și greutățileClerului și ale Poporului Româno-valahunit din Transilvania.

Evolu\ia ;i declinul industriei s[tm[rene de mobil[

PAGINA 3

PAGINA 10

PAGINA 9

PAGINA 2

Ducesa de Cambridge a făcutsenzație în cadrul unui eveniment regalrecent purtând o tiară din colecțiareginei, care i-a aparținut prințeseiDiana cât timp aceasta a locuit laPalatul Buckingham. La recepția diplomatică anualăorganizată de Casa Regală britanică,ducesa de Cambridge a optat pentru orochie roșie purtând semnăturacreatoarei de modă Jenny Packham,însă un alt detaliu din ținuta sa a atrasprivirile tuturor. Kate a purtat tiara''Lover's Knot'', decorată cu diamanteși perle, bijuterie ce a reprezentat cadoulde nuntă oferit de Regină, în 1981, lacăsătoria Dianei cu prințul Charles. Tiara a fost realizată în 1914, ladorința reginei de la acea vreme, și afost încrustată cu perle și diamante dinvistieria Familiei Regale, noteazăNews.com.au. Diana, supranumită "Prințesainimilor", apare purtând aceastăbijuterie în multe dintre fotografiilerealizate la evenimentele oficiale la careaceasta a participat în calitate de soțiea lui Charles. După divorțul de acesta,mama lui William și a lui Harry a fostnevoită să restituie tiara, care a rămasla Palatul Buckingham. Recepția diplomatică din acest annu a fost prima ocazie oficială la careKate, în vârstă de 34 de ani, și-aaccesorizat ținuta cu faimoasa bijuterie.Cea care a reușit să se impună și să iasădin umbra regretatei ''Lady Di'' a purtattiara și la evenimentul similar, din urmăcu un an. În plus, Kate poartă zi de zi inelulde logodnă al prințesei Diana, obijuterie cu încărcătură emoționalădeosebită pentru soțul ei, prințulWilliam, care a fost foarte apropiat demama sa, decedată în 1997, la Paris.Inelul încrustat cu un safir mare șidiamante valorează peste 1 milion delire.

Ducesa de Cambridgepoart[ bijuteriileprin\esei Diana

Reprezentanţii Ministerului deFinanţe din Cehia au declarat căRepublica Cuba a propus un modneobişnuit de a-şi plăti datoriile dinRăzboiul Rece - celebrul său rom. Purtătorul de cuvânt al ministeruluide Finanţe, Michal Zurovec, a declaratjoi că autorităţile cubaneze au propussă plătească cele 276 de milioane dedolari datorate către Republica Cehădin perioada în care ambele ţări făceauparte din blocul comunist cu celebrulsău rom.  Dacă propunerea va fi acceptată,Cehia va avea rom cât să îi ajungăpentru o perioadă de peste 100 de ani.Potrivit Oficiului Ceh de Statistică, cehiiau importat rom din Cuba, anul trecut,în valoare de peste 2 milioane de dolari.  Zurovec a precizat că cehii ar preferaca datoria să fie plătită cel puţin parţialîn bani. În trecut, Coreea de Nord a doritsă-şi achite datoria de 10 milioane dedolari cu produse din ginseng.

În nord–vestul României, pe te-ritorul judeţului Satu Mare sunt cu-noscute şase depozite de bronzurice conţin piese specifice seriei Moi-grad–Tăuteu. Este vorba despre de-pozitele descoperite `n “Valea So-meşului”, Cămin, Giorocuta, Pir,Pişcolt şi Sărvăzel. Împreună cu celeşase depozite de bronzuri, alte douădescoperiri ar putea fi discutate cafiind „depuneri” intenţionate dinaceeaşi perioadă cu seria Moigrad–Tăuteu. Un tezaur format din şaseverigi de aur, fiecare cântărind circa130 de grame de aur, a fost descope-rit în Căuaş, lângă o aşezare fortifi-cată a culturii Gáva, motiv pentrucare tezaurul este asociat cu aceastaşi este datat în etapa epoca târzie abronzului.Verigile în sine au o datarelargă, începând din epoca mijlociea bronzului, fapt pentru care este in-certă o datare a ofrandei de aur dela Căuaş în perioada Moigrad–Tău-teu, chiar dacă aceasta este perioadaîn care a funcţionat aşezarea fortifi-cată din vecinătate. Tot o depunereîn pământ pare a fi în spatele sabieide la Ghenci. Dat fiind că a fost des-coperită intactă pare a reprezenta odepunere singulară sau, eventual, re-prezintă singurul obiect descoperitdintr–o depunere mai complexă.

Continuare `n pagina 4

Fosta Fabrică de scaune tâmplărești - Ergolemn de pe Bulevardul Henri Coandă a devenit o ruină

“Cin[ cu pro;ti”, o reg[sire pl[cut[ a comediei `n stil francez

Inocen\iu Micu Klein,un lupt[tor pentrudrepturile rom]nilordin Transilvania

|inutele de Revelion trebuie adaptate în func\ie de locul petrecerii

PAGINA 7

Cuba vrea s[pl[teasc[ datoria fa\[de Cehia cu rom

2 Informa\ia de Duminic[/18 decembrie 2016

Inocen\iu Micu Klein, pe nu-mele laic Ioan Micu, s-a născut înziua de 15 martie 1692 la Sadu -Mărginimea Sibiului și a decedatla 22 septembrie 1768, la Roma.

A fost Episcop greco-catolic al Epis-copiei Române Unite cu Roma de Făgă-raș. În 1737 a mutat sediul Episcopiei laBlaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta-Treime” și mănăstirea cu același nume.

A învățat scrisul și cititul în satul na-tal, Sadu. Când la Târgul Sibiului un că-lugăr i-a cerut tatălui său să-l ducă lașcoală, Ion a răspuns cu hotărâre „tatăeu mă duc”. Nu se știe dacă acel călugărl-a ținut mai întâi la școală la Sibiu saul-a dus la școli mai înalte.

Inocen\iu Micu Klein și-a efectuatstudiile medii la Colegiul Iezuit din Cluj.Între 1722 - 1725 a urmat cursurile Fa-cultății de Filosofie din cadrul ColegiuluiAcademic din Cluj, unde l-a avut ca pro-fesor pe Franz Fasching, un iezuit ger-man din Slovacia, adept al romanitățiiromânilor. În 1725 a început să studiezeteologia la Târnovo.

Prin Diploma Imperială din 25 fe-bruarie 1729, Carol al VI-lea ÎmpăratulImperiului Romano - German (Austria),l-a numit pe Ioan Micu, încă student laTârnovo, Episcop de Alba Iulia și Făgă-raș, ridicându-l și la funcția de ConsilierImperial. La 5 septembrie 1729 a primitși titlul de Baron, prilej cu care și numelede „Klein”, în traducere germană – Micu.Cu acel moment a devenit membru dedrept al Dietei Transilvaniei, adunare le-gislativă a Principatului Transilvaniei.

La 23 septembrie 1729 a fost hiroto-nisit ca preot în Biserica „Preacuratei În-lăcrimată” de la Pocs, azi Mariapocs, lo-calitate ce se află în nord vestul Ungariei,iar la 25 septembrie 1729 s-a călugărit,intrând în „Ordinul Sfântului Vasile celMare și Sfânt” de la Muncaci în Trans-carpatia (Ucraina). Tot la Muncaci, pe 5noiembrie 1729, a fost sfințit ca Episcopde către George Ghenadie Bizanczy,Episcopul rutean al Muncaciului.

În timpul cât a fost membru de dreptîn Dieta Transilvaniei, din 1744, a înce-put zavera organizată de călugărul orto-dox bosniac Visarion Sarai, trimis înmod special în Ardeal de către Mitro-polia Ortodoxă din Carloviț.

Pe motiv că nu a intervenit împotrivaacestei mișcări turbulente împotriva uni-aților, Episcopul Inocențiu Micu Klein afost chemat la Viena, de unde nu i s-amai permis să se mai întoarcă în Ardeal.Împărăteasa Maria Terezia a fost deacord să-i plătească o pensie episcopalălunară la Roma, unde a stat 24 de ani,până la moarte.

După decesul Episcopului Petru Pa-vel Aron, în Sinodul Electoral, InocențiuMicu Klein s-a clasat pe locul al doileacu 72 de voturi. El se gândea serios săajungă din nou Episcop al Făgărașului.

Însă Împărăteasa Maria Terezia apreferat să-l numească în funcția de Epis-cop pe Atanasie Rednic, care a obținutdoar 4 voturi.

A decedat la 22 septembrie 1768 și afost înhumat în Biserica „Buneivestiri”a Colegiului Român Pio Romeno dinRoma.

La 2 august 1997 sicriul cu rămășițelepământești a fost adus la Blaj și a fost de-pus în Altarul Caterdalei „Sfintei Treimi”,La 19 octombrie 1997 a fost înmormân-tat la loc de cinste într-un mormânt săpatîn fața Iconostasului din Catedrala „ Sfin-tei Treimi”. În acest fel i-a fost îndeplinitădorința de a fi adus din nou în Blajul pe

care l-a iubit atât de mult.Inochentie Micu Klein a lăsat în ur-

ma sa o vastă operă nemuritoare din careamintim< Românii sunt cei mai vechi lo-cuitori din Ardeal, Românii sunt popu-lația cea mai numeroasă din Ardeal.

Pentru a înțelege și mai bine pe omulși românul Inocențiu Micu Klein, vomreda Memoriul din 1743 adresat Curțiide la Viena cu privire la rugămințile șigreutățile Clerului și ale Poporului Ro-mâno-valah unit din Transilvania.

”Preasfântă Maiestate Regească,stăpâna noastră mult îndură-toare și prea binevoitoare!

1. Se cunoaște egalitatea clerului derit grecesc cu cel latin potrivit hotărârilorCongregației generale de PropagandaFide din 7 februarie 1627 în care se de-clară că în Polonia demnitatea de episcopde rit grecesc va fi egală cu cea a episco-pilor de rit latin și că nu va exista nici ocauză de precedență în afară de vechimearidicării la episcopat.

Tot astfel în cauzele de precendențăîntre episcopul de rit latin și cel de ritgrecesc congregația a hotărât altădată cănu va exista o altă diferență între ei, fiindegali, decât vechimea promovării la epis-copat. De aceea Sfânta Congregație a po-runcit cu strictețe ca nici un rutean unitsă nu îndrăznească să treacă la ritul latinsub pedeapsa nulității actului.

Apoi hotărârea aceleiași congregațiide Propaganda Fide emisă în 4 februarie1676 cuprinde< Sfânta Congregație prineminența sa, cardinalul Herlius declară<cei care îi lovesc pe clericii ruteni unițiriscă excomunicarea de vreme ce clericiimai sus menținați se bucură de aceleașiprivilegii canonice și imunități și libertățipe care le dețin clericii latini.

Lăsăm deoparte alte concilii generaleși particulare mai vechi care declară bu-naînțelegere frățească și egalitatea celor

două rituri> rezultă chiar din dreptul na-tural că fiii unei mame bune, pe care îihrănește la același sân, trebuie să fie în-conjurați cu aceleași daruri.

Ținând cont de acestea, judecata tre-buie să fie asemănătoare pentru cei ase-menea. În primul rând, este dovedită im-unitatea persoanelor și averilor biseri-cești față de jurisdicția și dările pentrustăpânii laici, lucru confirmat de dreptuldivin. Căci Sfântul Spirit poruncește clarprin profet în psalmul 104, versetul 15spunând< nu vă atingeți de unșii mei.

De asemenea în capitolul 30 De Ju-reiurando al Conciliului tridentin, sec-țiunea 25, capitolul 20 De reformatione,capitolul 6 De censibus se spune< biseri-cile, fețele bisericești și averile lor suntimune nu numai față de dreptul ome-nesc, dar, prin dreptul divin, și față dedările persoanelor laice> căci în VechiulTestamenit, Numeri, capitolul3 și 18, Ie-șirea, capitolul 30, versetul 12, împreunăcu capitolul 1, versetul 17, Dumnezeu ahotărât în privința leviților, fără un motivjudiciar sau ceremonial, ci întemeindu-se pe legea morală și naturală, ca slujitoriilui Dumnezeu să fie scoși de sub juris-dicția laică și lumească. În al doilea rând,este dovedit de dreptul canonic, capitolulIV De immunitate Ecclesiarum et rerumearum, tit. 49, cartea 3 al Conciliului dela Lateran.

De asemenea, capitolul VI al acelu-iași Conciliu general (1216), în care ceicare impun sarcini clericilor sau biseri-cilor sau le uzurpă jurisdicția, dac[ nuîncetează când sunt avertizați, vor fi ex-comunicați împreună cu partizanii lor,ba chiar violatorii acestei imunități aufost anatemizați de pontifi de multe ori.

Nici statutul, nici obiceiul nu au pu-tere ̀ n fața acestei imunități care ține dedreptul divin, precum reiese clar din celearătate. Se confirmă chiar și de dreptulțării, prologul Decretului Tripartit, tit. 2unde se spune< cine vatămă un preot sau

un lucru sacru poate fi acuzat de oricineca pentru o crimă împotriva statului. Lafel tit. 9 din același prolog afirmă că stareanu are putere față de libertatea bisericilor.La fel decretul Sfântului Ștefan, regeleUngariei, cartea 2, cap. 2< nu trebuie îm-piedicat ca preoții sau clericii noștri săse căsătorească mai ales fiindcă în bise-rica greacă acest lucru a fost întotdeaunapermis, există constituția lui BonifaciuVIII, Unam Sanctam, tit. 6 unde se spunecă până și clericii de rit latin trebuie săse bucure de privilegiu canonic și de ju-decată, chiar dacă ar fi avut de a face cuo fecioară. Se adaugă Conciliul de laTrento, sesiunea 23, De Reformatione,cap. 6, clericii pomeniți trebuie să fie me-niți de către episcop slujirii unei biserici.Soțiile clericilor sunt părtașe la felul dejudecată al soților lor, așa reiese din Liberfaeminae, cap. De senatoribus,cap. Deincolis, cap. De Episcopis et clericis.

2. Dreptul de azil. Dacă în VechiulTestament au fost fixate chiar cetăți în-tregi de refugiu,precum se spune înExod, capitolul 21, Numeri, capitolul 35,Josua capitolul 20, Deuterom capitolul19.

În fapt, este acordată această imuni-tate sau acest drept tuturor bisericilor derit latin pentru venerația datorată luiDumnezeu, pentru prezența Preasfân-tului Său Trup, dar și potrivit hotărârilorprincipilor precum reiese din cartea Uni-ca a Codexului. De ce este ea refuzatăbisericilor noastre unite cu toate că în li-turghiile noastre este oferit trupul Dom-nului Nostru Hristos, precum recunoaș-te Sfânta Biserică Romană, iarăși nu știm.

3. Așezarea laicilor față de averile bi-sericești și față de persoanele bisericești.

Într-adevăr, nu numai potrivit drep-tului canonic, se încredințează episco-pilor sarcina de a se îngriji, de a conduce,de a administra averile bisericești, de anumi parohi după nevoie și după cerin-țele cultului și de a-i elibera potrivit au-torității canoanelor, căci ei sunt numițiprin Sfântul Spirit conducătorii biseri-cilor, precum se spune în Faptele apos-tolilor, cap. 20, v. 28 și, prin urmare, suntsuperiorii legitimi și judecătorii atât apersoanelor, cât și a lucrurilor care țin șicare ar trebui să țină de acestea (a se ve-dea cap. 11, De Foro competente,chest.1), cât de insultător este pentru noica laicii, mai ales de altă religie, helveticăși augustană, care nu au nici o cunoștințădespre ritul nostru și nici un sentimentfață de biserica noastră, care au în toateparohiile patru, iar în cele mai mari, maimulte persoane cu imunități și beneficii,dar și întregi colegii înzestrate, să seamestece în astfel de lucruri, să stabi-lească numărul preoților necesari în ser-viciile divine, să hotărască și să îndepăr-teze participanții necesari spre daunaevidentă a cultului, în ciuda legilor sta-bilite de Conciliul tridentin, sesiunea 21De Reformatione, cap. 4 unde se spune<Episcopii, în calitate de delegați ai Scau-nului Apostolic, în toate bisericile paro-hiale în care poporul este atât de nume-ros încât nu este suficient un singur preotpentru administrarea sacramentelor șipentru săvârșirea cultului divin, să si-lească pe conducători sau pe alții de careaparțin să adauge atâția preoți pentruaceastă sarcină câți sunt necesari pentruadministrarea sacramentelor și pentrucelebrarea cultului. Supunem acesteaspre examinare judecății preaînalte a Ma-iestății Voastre Regești Preasfinte.

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin Cartea în Manuscris, intitulată

“Cronicari Români din Ardeal”

Iosif Vissarionovici Stalin, n[scut`n 18 decembrie 1878 din tată georgianși mamă osetină, a fost un om politicsovietic, fost revoluționar bolșevic de-venit după Revoluția din Octombrieconducător politic sovietic.

Stalin a devenit Secretar General alPartidului Comunist al Uniunii Sovie-tice în 1922, în urma morții lui Vladi-mir Ilici Lenin, câștigând în anii dece-niului al treilea lupta pentru putere cuLev Troțki și consolidându-și pe deplinautoritatea odată cu Marea Epurare, operioadă de represiune cruntă al căreiapogeu a fost atins în 1937.

Stalin a rămas la putere pe tot par-cursul celui de-al Doilea Război Mon-dial, și după încheierea acestuia, pânăla moartea sa. Din 1946 a deținut șifuncția de prim-ministru al Uniunii So-vietice. Ideologia marxist-leninistă cainterpretare a lui Stalin este adeseorinumită și stalinism.

Sub Stalin, care a înlocuit Noua Po-litică Economică (NEP) cu planurilecincinale (introduse în 1928) și agri-cultura individuală cu agricultura co-operatistă, Uniunea Sovietică a fosttransformată dintr-o societate țărăneas-că într-o mare putere industrială mon-dială la sfârșitul celui de-al patrulea de-ceniu, țara sa devenind a doua putereeconomică din lume. Agricultura so-vietică, care a fost exploatată pentru fi-nanțarea industrializării, a continuat săfie subdezvoltată pe toată durata dece-niului. Colectivizarea a trebuit s[ facăfață opoziției generalizate a chiaburilor,în fapt, cei mai harnici și gospodari oa-meni ai satelor, având ca rezultat o luptăînverșunată a multor țărani împotrivaautorităților.

În acest timp, Stalin a argumentatcă fracționismul Partidului Comunistaflat la putere ar putea slăbi UniuneaSovietică în fața inamicilor externi. Pedurata deceniului al patrulea, el, practic,a eliminat opoziția politică prin inter-mediul sistemului foarte dur al exiluluiintern (vezi Gulag) și prin execuții, iarprin asigurarea de beneficii anumitorsegmente ale populației a câștigat spri-jinul sau cooperarea lor cu regimul.

O victorie greu cucerită în MareleRăzboi pentru Apărarea Patriei, 1941–1945, care a fost posibilă cel puțin par-țial datorită capacităților de producțieridicate în timpul industrializării for-țate, a pus temelia pentru formarea Pac-tului de la Varșovia și a consfințit pozițiaURSS drept una dintre cele două su-perputeri mondiale dominante, pozițiepe care a menținut-o pentru aproapepatru decenii după moartea lui Stalin(în 1953). Cu toate acestea, generațiilede conducători care au urmat au repu-diat stalinismul.

Iosif VissarionoviciStalin s-a n[scut `n18 decembrie 1878

ISTORIELa 5 septembrie 1729 a primit și titlul de Baron, prilej cu care și numele de „Klein”, în traducere

germană – Micu. Cu acel moment a devenit membru de drept al Dietei Transilvaniei, adunare legislativăa Principatului Transilvaniei. La 23 septembrie 1729 a fost hirotonisit ca preot în Biserica „PreacurateiÎnlăcrimată” de la Pocs, azi Mariapocs, localitate ce se află în nord vesul Ungariei.

Inocen\iu Micu Klein a fost Episcop greco-catolic de F[g[ra;

Inocen\iu Micu Klein, un lupt[tor pentru drepturile rom]nilor din TransilvaniaEl a scris Memoriul din 1743 adresat Curții de la Viena cu privire la rugămințile și greutățile Clerului și ale Poporului Româno-valah unit din Transilvania

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

18 decembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

INDUSTRIEDeceniile 1970-1990 au constituit o perioadă de creştere economică şi de atingere a

unor parametri de performanţă a întreprinderilor economice de prelucrare a lemnului.În acei ani, în aceste întreprinderi, utilate printr-un proces investiţional vast, lucrau circa8.700 de salariaţi, iar produsele erau de înaltă calitate. Cel mai concludent exemplu esteIPL, o fabrică de rang înalt, producătoare de mobilă atât pentru ţară, dar şi pentru stră-inătate. Era cea mai mare fabrică de mobilă din judeţ şi era cotată ca a doua pe ţară.

La o recentă emisiune la Infor-maţia TV, i-am avut ca invitaţi peDaniela Culic, director general alCamerei de Comerţ, Industrie şiAgricultură Satu Mare şi ing. Pe-tru Ştefănescu, fost director co-mercial al Întreprinderii de Pre-lucrare a Lemnului (IPL) Satu Ma-re (denumită ulterior Samobil).

Interlocutorii ne-au oferit prilejulde a trece în revistă evoluţia şi declinulindustriei de prelucrare a lemnului îngeneral şi a celei de mobilă în particulardin judeţul nostru, ramură economicăde însemnătate naţională.

Este un paradox că într-un judeţ cupuţine resurse de material lemnos (su-prafeţe împădurite), cu nu mulţi ani înurmă, aveam fabrici de mobilă perfor-mante nu doar pe plan naţional, ci chiarla nivel mondial. Dovadă sunt canti-tăţile însemnate de produse exportateatât pe piaţa estică, în principal în Rusia,cât şi în vest, în Franţa şi Germania şichiar în Statele Unite. Totuşi, esenţelede lemn din zonă au fost şi sunt de bunăcalitate şi compatibile cu fabricareaunor produse din lemn de calitate su-perioară. Aşa se explică dezvoltarea in-dustriei de profil din judeţ.

La început au fostcooperativele

Să începem însă cu perioada care aprecedat fabricile de mobilă din judeţ.Dintr-o lucrare monografică, editatăde inginerul Petre Ştefănescu, aflăm căperioada premergătoare înfiinţării fa-bricilor de prelucrare a lemnuluifuncţionau asociaţii cooperatiste. Lu-crarea cu pricina se întinde pe aproape400 de pagini şi are la bază experienţasa bogată începând de la jumătatea ani-lor ’50, când s-a angajat ca inginer, pânăla sfârşitul anilor ’70, când şi-a încetatactivitatea. (Monografia la care ne re-ferim se află sub tipar şi urmează săapară în scurt timp).

Potrivit autorului lucrării, păduriledin zonă au fost exploatate încă de pevremea Imperiului Austro-Ungar, darsub formă brută, ca buşteni. Au apărutapoi gaterele care transformau buşteniiîn cherestea.

Au urmat apoi cooperativelemeşteşugăreşti, forme incipiente de or-ganizare economică din acea vreme, iarautorul vorbeşte de prima cooperativăde prelucrare a lemnului sub denumireaUnio încă din 1911. Activitatea de pre-lucrare a lemnului a rezistat şi pe durataPrimului Război Mondial, după carecooperativa s-a reprofilat. În schimb,s-au înfiinţat Cooperativa Arta Lem-nului şi Combinatul 1 Mai.

Perioada comunist[

În regimul comunist au avut loc nu-meroase reorganizări ale unităţilor eco-nomice, unele făcând parte din indus-tria locală, iar altele din industria na-țională. Astfel, în 1963, unităţile de in-dustrie locală Tudor Vladimirescu şiArta Lemnului s-au unificat sub denu-mirea de Întreprinderea de Produse Fi-nite Lemn (IPROFIL). În intervalul1969-1973, a funcţionat Centrala deExploatare şi Industrializare a Lemnu-lui – CEIL -, prin comasarea IPROFIL

cu întreprinderile forestiere. În final,în 1973 a luat fiinţă Întreprinderea dePrelucrare a Lemnului (IPL), căreia i s-au mai adăugat< Fabrica de Mobilă 1Mai Satu Mare, Fabrica de Scaune Tâm-plăreşti Satu Mare, Fabrica de ScauneTâmplăreşti Ardud, Fabrica de MobilăCrasna Carei şi Fabrica de Mobilă Vic-toria Tăşnad.

În 1960, şi-a început existenţa Uni-tatea pentru Industrializarea Lemnului(UIL), care se ocupa strict cu prelucra-rea materialului lemnos din judeţ şi tă-ierea acestuia în scânduri. În anii 1965-1970 a devenit parte din Combinatulde Prelucrare a Lemnului, din care maifăceau parte Întreprinderea de Prelu-crare a Lemnului (IPL), Fabrica deScaune şi Întreprinderea Forestieră deExploatare şi Transport (IFET). În 1980se separă secţiile şi devin fabrici inde-pendente, actuala Silvania Forest de-venind IFET Satu Mare.

Fabricile de mobilă – mariexportatori

Deceniile 1970-1990 au constituito perioadă de creştere economică şi deatingere a unor parametri de perfor-manţă a întreprinderilor economice deprelucrare a lemnului. În acei ani, înaceste întreprinderi, utilate printr-unproces investiţional vast, lucrau circa8.700 de salariaţi, iar produsele erau deînaltă calitate.

Cel mai concludent exemplu esteIPL, o fabrică de rang înalt, producă-toare de mobilă atât pentru ţară, dar şipentru străinătate. Era cea mai marefabrică de mobilă din judeţ şi era cotatăca a doua pe ţară. În prima etapă, IPLexporta 70% din cantitatea de mobilăpe piaţa din Rusia (Uniunea Sovietică).Ulterior, şi-a orientat exportul pe piaţavestică cu 93% din producţia de mobilă,după cum ne relatează fostul directorPetru Ştefănescu.

Fabrica de Scaune Tâmplăreşti SatuMare, specializată în producţia şi ex-portul de scaune, fotolii, canapele şi se-turi de sufragerie a exportat în Europade Vest, respectiv în ţările scandinave,Olanda şi Marea Britanie, dar şi în SUA.

Tot spre export era orientat şi mareparte din volumul producţiei de la Fa-brica de Mobilă Crasna Carei şi de laFabrica de Mobilă 1 Mai Satu Mare.

Reorganizările de după1990 şi dezindustrializarea

După Revoluţia din 1989, întreprin-derile sătmărene au fost cuprinse de fe-bra reorganizărilor, a schimbărilor dedenumiri, apoi a privatizărilor. Astfel,în 1990, platforma industrială, cu celecinci secţii ale IPL, se denumeşte SCSamobil SA. Apoi, Fabrica de ScauneTâmplăreşti Satu Mare se uneşte cu Fa-brica de Scaune Tâmplăreşti Ardud şise denumeşte SC Ergolemn SA> Fabricade Mobilă 1 Mai capătă denumirea deSC Sarmex SA> Fabrica de Mobilă Cras-na Carei se transformă în 1993 în SCMobicrasna Carei SA> Fabrica de Mo-bilă Victoria Tăşnad devine SC Victo-riaMob Tăşnad. Tot după 1990, fostaIFET Satu Mare se transformă în SCSilvania Forest SA.

Unii ar fi tentaţi să spună că fabricilede mobilă sătmărene, la fel ca majori-tatea de pe cuprinsul ţării, au fost înve-chite, depăşite tehnologic, sau, ca să în-trebuinţăm expresia intrată în folclor,rostită de Petre Roman, “au fost grămezide fiare vechi”. Desigur, declinul afec-tase industria românească începând dinanii 80, odată cu forţarea achitării da-toriei externe. De asemenea, este unfapt că s-a declanşat atunci un adevăratproces de dezindustrializare la scarănaţională.

Cu toate acestea, în primii ani dedupă Revoluţie, toate întreprinderilede mobilă sătmărene începuseră să seînscrie pe o traiectorie ascendentă, prindotări cu utilaje performante, cum afost cazul la Sarmex SA şi ErgolemnSA, prin diversificarea producţiei (Sil-vania Forest SA), prin explorarea şi cu-cerirea de noi pieţe externe.

S-a declanşat atunci un adevăratproces de dezindustrializare la scarănaţională.

Proporţiile şomajului

din industria lemnului

Potrivit unui material furnizat deDaniela Culic, director general al CCIASatu Mare, şomajul în industria lem-nului a constituit o mare problemă caurmare a restructurărilor atât în ceeace priveşte structura proprietăţii cât şia investiţiilor şi a importurilor de teh-nologii noi.

Astfel, “din 1990 şi până în 2005 aufost disponibilizaţi mii de salariaţi, aufost falimentate multe fabrici din in-dustria lemnului (ex. Samobil, Mobi-crasna), urmând apoi efectele crizeieconomice care au afectat şi această in-dustrie. După 2005 numărul angajaţilora scăzut de la 6.035 până la 3.710 în2009 – cel mai prost an din punct devedere economic , numărul frirmelorscăzând de l a 241 la 199. Până în 2013numărul angajaţilor din sectorul pre-lucrării lemnului a crescut cu cca 1.000persoane, dar a mai scăzut în ultimii 2ani cu 200, ajungând în 2015 la 4.456”,se arată în textul CCIA.

Ce a mai rămas?

Sarmex este cea mai recentă demo-lare a unei fabrici care asigura loc demuncă pentru sute de sătmăreni. O fa-brică prosperă cu puţini ani în urmă,actualmente este rasă de pe faţa pămân-tului. Aşa cum se poate vedea din fo-tografia de sus, demolarea a ajuns înpunctul zero, adică la nivelul solului.

Mobila de lux produs[ de cei peste200 de oameni din fabric[ a fost adap-tat[ `n ultimii ani condi\iilor de criz[,iar Marin Blidar adaug[ c[ "multe gamede mobilier au devenit imposibil dev]ndut".

Din tot grupul de fabrici sătmărenede mobilă a rămas, ca o excepţie, Ar-dudana Ardud, unde se perpetueazăprofilul moştenit la Revoluţie. În opiniainginerului Petru Ştefănescu, explicaţiaacestui fenomen rezidă în capacitateamanagerială a patronului care admi-nistrează fabrica.

Un sfârşit dintre cele mai nefericitel-a avut fabrica de mobilă din Tăşnad.Joi, 28 aprilie 2011, fabrica de mobilă

s-a făcut scrum în urma unui puternicincendiu izbucnit în acea zi, la oreledupă-amiezii. Două hale au ars din te-melii, însă a fost afectată aproape în-treaga cantitatea de cherestea. Flăcăriles-au extins pe o suprafață de aproxi-mativ 6 hectare. Pagubele se ridică lamilioane de euro. Toată mobila era tri-misă spre export, iar materia primă fo-losită era stejarul masiv. Au ars< fabricade mobil[ pe o suprafa\[ de circa 3 ha.S-au degradat< elementele deconstruc\ie ;i de rezisten\[, geamurile;i u;ile, parțial acoperi;urile cl[dirilor.

Ce s-a pus în loc?

Cum se face atunci că, tocmai înjudeţul nostru, s-au ivit ici-colo câte ofirmă de mobilă cu capital străin, darcu (mult mai puţini) muncitori români?

Camera de Comerţ ne-a furnizat olistă de firme constituite după Revoluţieşi care mai funcţionează şi în prezent<Nord Simex> Resetar> Nord/ NorthWood> Firoc Invest – capital francez.

Alte firme noi importante, cu capi-tal străin, sunt< Pure Home Collections>Design for Life - capital german> GPSofa (al treilea exportator din România)– capital italian> Top Design FurnitureMedieşu Aurit - capital german> AlroInternaţional – capital olandez> PolipolMobilă – Foieni - capital german.

O reconstrucţie?

După 10-15 ani de la ruinarea in-dustriei de prelucrare a lemnului dinjudeţ, o reînnodare a tradiţiilor se vadovedi o întreprindere destul de difici-lă. Au ieşit din viaţa activă generaţii demuncitori, specializaţi în anumite do-menii, care se formaseră de-a lungulmultor ani şi cunoşteau toate secretelemeseriei. Ca să amintim doar de mobilasculptată, sau de cea cu intarsie, cine osă-i instruiască pe tinerii ucenici pânăce vor fi în măsură să egaleze perfor-manţele fostelor fabrici de mobilă?

Învățământul dual ar putea fi unsemn de reconstrucție, numai să nu fieprea târziu.

A consemnat Vasile Nechita

Ruinele fostei fabrici de mobilă Sarmex. O fabrică prosperă cu puţini ani în urmă, actualmente este rasă de pe faţa pământului

Evolu\ia ;i declinul industriei de mobil[ s[tm[rene

4 Informa\ia de Duminic[/18 decembrie 2016

DESCOPERIRI

Urmare din pagina 1

Legat de aria în care au fost des-coperite, cu excepţia depozitului“Valea Someşului”, toate descope-rirele de depozite se află în parteade sud a judeţului Satu Mare.Aceast[ grupare de ofrande într-ozonă restrânsă, zonă ce străbate dela est la vest partea de sud a ju-deţului Satu Mare, are o semnifi-ca\ie aparte, potrivit arheologuluiLiviu Marta, muzeograf la MuzeulJude\ean Satu Mare.

Acest tip de concentrări au fost con-statate şi în alte părţi ale Europei. S-a ob-servat că adesea în ce priveşte concen-traţiile depozitelor pot fi recunoscute“aglomerări” ale acestora, care sunt sepa-rate prin coridoare largi de la 20 la 50 km,coridoare lipsite de orice depuneri. Aglo-merările de depozite au fost legate de "cen-tre de bogăţie" care au avut la bază mana-gementul sau controlul asupra unor re-surse reale sau chiar ideologice (religioase).În ultimul caz acest tip de asociere a fostpornit prin legarea "tezaurelor ceremonia-le" de "locurile ceremoniale din centreleregionale” .

Să fie şi depozitele din orizontul Moi-grad-T[uteu descoperite în partea de suda Sătmarului (împreună cu acelea din nor-dul Bihorului) parte a unui astfel de „co-ridor de depozite”? Pare probabil, atâtavreme cât depozitele sătmărene leagă geo-grafic gruparea de depozite din Sălaj deaglomerarea extraordinară de depozite dinzona Hajdu-Bihar şi Szabolcs.

“Drumul s[rii” treceaprin teritoriul actualal jude\ului Satu Mare

Potrivit informa\iilor furnizate de ar-heologul s[tm[rean Liviu Marta, concen-trarea depozitelor sătmărene corespundeunei zone bogate în resurse alimentare,zonă aglomerată de aşezări deschise ce auîntre ele două aşezări fortificate, situatefoarte aproape una de alta. Locuirea in-tensă, efortul de fortificare şi concentrareade ofrande din zona de sud a Sătmaruluipare să depăşească strict o valorificare lo-cală a resurselor şi ar putea avea la bazăresurse mai complexe. Practic se poate ob-serva cum toate depozitele de bronzuriprezentate aici se înşiruie pe traseul careîn Evul Mediu este cunoscut sub denumi-rea de “drumul sării”. Documentele dinEvul Mediu arată că prin zona de sud aactualului judeţ Satu Mare, cândva partea comitatului Solnocul de Mijloc, trecea“drumul sării” care pornea de la salineledin nordul Transilvaniei şi apoi trecea prinPoarta Meseşană, terasa Crasnei, dealurileTăşnadului, terasa Ierului şi marginea su-dică a Câmpiei Nirului şi nordul Bihorului,atingând Tisa la Szolnok. Desigur că pro-iectarea şi repetarea în preistorie a unorfenomene istorice este o ipoteză ce nu poa-te fi dovedită cu certitudine.

Însă dincolo de nevoia perpetuă de sa-re şi de geografia care determină utilizareaaceloraşi zone de extracţie şi aceloraşi tra-see pentru căile de comunicaţie, recent s–au conturat câteva indicii serioase referi-toare la utilizarea în preistorie a “drumuluisării” din Evul Mediu, drum ce lega Tran-silvania de zona de nord a Alföldului. Cer-cetări realizate în ultimii ani în exploatareapreistorică de sare de la Beclean – BăileFiga (nordul Transilvaniei) au scos în evi-denţă o utilizare intensă a acesteia pe par-cursul epocii bronzului. Deosebit de inte-resant este faptul că punctul culminant alprocesului de exploatare a sării datează însecolele XII–IX înainte de Hristos. Este de

remarcat faptul că cercetările au documen-tat un sistem complex de exploatare, princare erau extrase cantităţi mari de sare,cantităţi care depăşeau cu mult nevoile lo-cale.

Traseul pe care era v]ndut[sarea transilvăneanăîn epoca târzie a bronzului

Un posibil traseu al drumului pe careera comercializată sarea transilvăneană înepoca târzie a bronzului este jalonat defortificaţiile de la Dej, Moigrad, ŞimleulSilvaniei, Derşida, Căuaş, Andrid. Pare sănu fie întâmplător faptul că aceste fortifi-caţii “se aglomerează” pe aceeaşi rută pecare a funcţionat în Evul Mediu drumulsării, marcând punctele strategice ale aces-tuia (Dej, Moigrad, Derşida, Andrid). Esterelevant faptul că aceste aşezări au fostconstruite în vremea culturii Gava, când,pe de o parte, în salina de la Băile Figa afost documentată cea mai intensă exploa-tare, iar, pe de altă parte, în întreaga zonăa Alfoldului se constată o locuire extremde intensă. Faptul că o stopare aproape to-tală a exploatării sării la Băile Figa are locodată cu încetarea existenţei fortificaţiilorde pe drumul sării şi cu declinul culturiiGava arată un nou element de corelaţieîntre locuirea din zona Alfoldului şi sali-nele din nordul Transilvaniei.

Trebuie men\ionat c[ România este oţară ale cărei resurse naturale de sare suntprintre cele mai bogate din lume, deţinândtotodată cele mai vechi mărturii arheolo-gice ale valorificării acestor resurse< zăcă-minte de sare gemă, izvoare de apa sărată,bălţi, fântâni amenajate, lacuri.

Din cele mai vechi timpuri, sarea a re-prezentat nu doar o metodă de conservarea cărnii, laptelui (brânzei) şi a legumelor,ci şi ca monedă de schimb. Soldaţii dinEvul Mediu îşi primeau solda în bucăţi desare, mineralul fiind preferat unor monedecu valoare fluctuantă. Însăşi cuvântul “sa-lariu” vine de la faptul că soldaţii romaniîşi primeau o parte din soldă …în sare.

Sarea a jucat, şi joacă în continuare,un rol deosebit de important în evoluţiasocietăţii umane. Dincolo de utilitateapractică a acestui mineral trebuie subliniatşi faptul că, în societăţile tradiţionale i seatribuie şi o serie de proprietăţi imaginare,simbolistica sării fiind foarte variata. Celemai cunoscute valori simbolice ale săriisunt< sarea ca element primordial, sareaca element purificator, sarea ca simbol al

ospitalităţii şi al frăţiei.

La Pir s-au g[sit obiecte specificeunor regiuni `ndep[rtate

O bună conectare la reţeaua europeanăde comunicaţie poate să se constate în de-pozitul de la Pir, unde există piese ce suntspecifice unor regiuni îndepărtate. Estecazul pandantivului ajurat şi a unor to-poare-celt ce sunt specifice zonei sud–al-pine, respectiv a unui celt cu analogii înzona de sud a Poloniei. O legare de activi-tăţile de pe traseee de comunicaţie a de-pozitelor sătmărene din perioada secolelorXI–IX `nainte de Hristos poate să explicepoziţionarea locurilor de descoperire. Ma-rea majoritate a depozitelor au fost desco-perite în zona unor căi de comunicaţii< te-rase de râuri (Giorocuta, Pir), în zona unorcumpene de ape (Pişcolt şi Sărvăzel) sauîn apropierea imediată a unor fortificaţii(Căuaş).

Dincolo de nevoia de a explica moti-vele amplasării grupate a depozitelor debronzuri sătmărene doar într-o anumităzonă şi legarea lor de posibile fenomenesocial-economice, se impune identificareascopului îngropării acestor obiecte, obiectece reprezintă valori care nu au mai fost re-cuperate din pământ. Depozitele nu auavut piese la care să fie posibilă documen-tarea poziţiei “in situ”, majoritatea fiinddislocate de lucrări agricole. Doar pentrudepozitul de la Giorocuta, pozi\ia unei se-ceri, aşezată cu tăişul în jos, apare ca fiinduna specială, rezultat al aranjării sale înmomentul depunerii. Identificarea unuiuşoare adânciri în lutul de sub ea, suge-rează că această piesă şi toporul de lângăea reprezintă “miezul depozitului”, păstratin situ ca urmare a îngropării mai adânciîn raport cu piesele dislocate de plug.

Alte date care ar putea sugera motiveleîngropării depozitelor de bronzuri le oferămodul de tratare a pieselor din depuneresau modul în care au fost selectate, în mă-sura în care se poate stabili că acestea nureprezintă îngropări de bunuri avute la în-demână. Referitor la tratamentul pieselorîngropate se poate constata că în depozitelede bronzuri sătmărene sunt respectate ca-racteristicile seriei Moigrad-T[uteu< ma-joritatea pieselor sunt depuse întregi şi unnumăr mai mic sunt depuse fragmentat.În ce priveşte fragmentarea pieselor dinseria Moigrad-T[uteu se poate consideracă reprezintă o etapă intermediară întredepunerile din orizontul III (Kurd/ Cin-

cu–Suseni), caracterizat printr–un numărextrem de mare de piese fragmentate, ade-sea foarte mărunt, şi orizontul de depoziteV (orizont ce în Sătmar este reflectat dedepozitul de la Vetiş/), caracterizat prindepunerea de piese întregi.

Un studiu mai aprofundat asupra frag-mentării pieselor din secolele IX–IX ̀ nain-te de Hristos a putut fi realizat la depozitulde la Pir. Lăsând la o parte ciobiturile dinzona tăişului ce se puteau produce inci-dental în timpul folosirii, în cazul unui celtcare a fost rupt în două bucăţi, intenţiafragmentării este evidentă dat fiind căaceasta a intervenit în urma lovirii sale pelatura lată cu un obiect. Lovitura a fostaplicată cu multă forţă, fapt ce a dus la în-doirea puternică a zonei de ruptură. Tot olovitură dură pare să fi suferit şi una dintrelăncile de la Pir, căreia i–a fost despicattăişul. Secerile sunt cele mai fragmentateobiecte din depozitul de la Pir, fiecare esteruptă, trei dintre ele fiind rupte în trei bu-căţi. Starea contorsionată în zona de frag-mentare arată că aceasta a fost realizatăprin îndoire, produsă fie prin împingere,fie prin lovire cu un obiect lat.

Un aspect interesant pe care îl scot înevidenţă unul dintre topoare şi trei dintresecerile de la Pir este acela că fragmentelese pot adăuga, astfel încât să recompunăobiectele înainte de îndoire şi rupere. Deşinu a fost remarcată în mod special, depu-nerea mai multor fragmente de la un obiecteste o practică întâlnită în depozitele din„orizontul IV”. În mod cert descoperireala Pir a fragmentelor ce recompun pieseîntregi se datorează modului de recuperarea depozitului. Folosirea detectorului demetale a permis recuperarea unor frag-mente mărunte ce au fost răvăşite demaşinile agricole. Se poate scoate în evi-denţă că această recuperare completă esteun element comun al depozitelor din ori-zonturile IV şi V care au fost recuperatecu detectorul de metale.

Deteriorarea unor piesedin bronz se datoreaz[practicilor rituale

Potrivit informa\iilor furnizate de ar-heologul s[tm[rean Liviu Marta, deterio-rarea unor piese a fost explicată, cel puţinîn parte, prin practici rituale, acesta fiindunul dintre argumentele pentru care unnumăr mare de arheologi consideră de-pozitele ca având un caracter votiv. Pe dealtă parte, fragmentarea pieselor de bronzdin depozite şi cu precădere a secerilor afost explicată de unii cercetători prin po-sibila lor apartenenţă la un sistem premo-netar. Între cele două direcţii de interpre-tare, depozitul de la Pir oferă detalii ce tri-mit spre o fragmentare ce nu a avut raţiunipractice, ci rituale. La seceri se constatărenunţări la direcţii de fragmentare pre-conizate iniţial, trasate prin tăiere, sau chiardeja forţate prin îndoire, fiind evident căs–a renunţat la obţinerea unor cantităţi demetal ce ar fi fost stabilite înainte de rupere.Intenţionalitatea deteriorării pieselor poatefi indusă atât pe baza alegerii porţiuniloruşoare de rupere, dar şi pe baza obiceiuluispecific depozitelor din orizontul IV de apune ca ofrandă mai multe fragmente ceprovin de la aceiaşi piesă.

Depunerea mai multor fragmentedintr-o piesă reprezintă o schimbare faţăde etapa anterioară a depozitelor Kurd, încare ofrandele aveau foarte des câte un sin-gur fragment de la fiecare artefact. Prinanalogie cu situaţia ofrandelor din tem-plele greceşti de epocă geometrică acestmodel de depunere a fost interpretat pebaza principiului „pars pro toto”, principiuconform căruia fragmentul depus înlocu-ieşte ca semnificaţie obiectul întreg. LouisNebelsick a argumentat pentru o variantăa acestui model< o parte a obiectelor sunt

depuse în ofrandă iar o parte sunt luate departicipanţi. Această semnificaţie a îm-părţirii obiectelor în o parte divină şi unaumană ne apare ca fiind pierdută în etapaMoigrad-T[uteu, atâta vreme cât în ofran-de adesea sunt depuse toate fragmentelede la piese.

Darul dat zeilor contradarului primit

Prezenaţa unor piese exotice în depo-zitul de la Pir poate fi pusă pe seama ruteide transport a sării din nordul Transilva-niei spre Câmpia Panonică, bine docu-mentată pentru perioada medievală. Ală-turi de alte bunuri exotice, traseul acestuidrum comercial apare a fi controlat de for-tificaţiile de la Andrid, Căuaş, Derşida,Şimleul Silvaniei, Moigrad şi Dej. Eliteleledin zona Văii Ierului par să dispună debogăţii imense generate de controlul asu-pra rutelor comerciale pe care erau vehi-culate materiile prime din Carpaţi (sare,cupru, aur) şi din faptul că erau amplasateîn zone extrem de bogate în resurse ali-mentare. Este de aşteptat că aceste bogăţiisă fi fost râvnite de alte comunităţi, iar peplan intern să fi generat o competiţie întrepersoanele ce urmăreau să îşi asigure con-trolul bogăţiilor şi apanajul de a le distribuiîn sânul societăţii. În acest sens sunt vizibileoglindirile materiale ale unor strategii so-ciale complexe ce urmăreau prezervareacontrolului comunităţii asupra bogăţiei şi,în acelaşi timp, constituiau pretext şi ocaziede afirmare sau consolidare a statului so-cial a elitelor ce încercau să controleze câtmai profund societatea. În zona de nord–vest a Românei aceste aspecte transpar celmai bine în cazul aşezării de la Căuaş (si-tuată la o distanţă de 17 km de Pir).

Pe de o parte ofrandele metalice au re-prezentat obiecte sacrificate prin îngropareîn scopul de a obţine contra–daruri de lazei, într–o acţiune de tipul “do, ut des”. Înacelaşi timp ofrandele metalice s-au dorita fi un mijloc de exprimare în domeniulrelaţiilor sociale. Oferirea de cadouri pen-tru zei în cadrul unor ceremonii erau ocaziide a afişa capacitatea extraordinară a unorpersoane de a renunţa la mari bogăţii, înscopul de a le investi în relaţia cu zeii. Încazul unor ceremonii publice, practic, înacelaşi timp, era etalat statutul şi rangulacelora ce donau surplusul. Ca şi în cazulaltor strategii sociale (construcţii de forti-ficaţii şi structurare de aşezări), la care estegreu de delimitat componenta funcţională(apărare, utilizare eficientă a spaţiului dinaşezare) de componenta de afirmare a sta-tului social prin “inginerii sociale”, şi încazul depozitelor de bronzuri ultimul ele-ment este dozat cu o componentă religioa-să, de factură contractuală (darul dat zeilor– contra–darului primit/ aşteptat de la zei).Pretextul şi “ambalajul” gestului era expri-mat în faţa comunităţii ca fiind unul defactură religioasă. Nesocotirea voinţei di-vine şi jignirea zeilor nu erau aspecte me-nite a fi asumate nici în particular – şi cuatât mai puţin în public, în condiţiile încare societatea avea nevoie de lideri careinvestesc averi mari în relaţia cu zeii.

Revenind la depozitul de la Pir, repe-tarea practicilor de depunere (fragmenta-rea, modul de aranjare) şi repetarea se-lecţiei pieselor pe baza unor canoane dez-văluie o codificare în spatele căreia avereaera distrusă cu scopul de a obţine graţiedivină şi era afişată ostentativ cu scopulde a obţine sau menţine un statut social.Regia rituală includea o componentă reli-gioasă şi conţinea o componentă socială,ultima nefiind probabil mascată ci etalatăostentativ. În ceremonie sacrul şi profanulse completau într–un act în care un capitaleconomic era aparent nimicit, dar practicera transformat într–un capital simbolic.

A consemnat Mirela Filimon

Elitelele din zona Văii Ierului par să dispună de bogăţii imense generate decontrolul asupra rutelor comerciale pe care erau vehiculate materiile prime din Car-paţi (sare, cupru, aur) şi din faptul că erau amplasate în zone extrem de bogate înresurse alimentare. Este de aşteptat că aceste bogăţii să fi fost râvnite de alte comunităţi,iar pe plan intern să fi generat o competiţie între persoanele ce urmăreau să îşiasigure controlul bogăţiilor şi apanajul de a le distribui în sânul societăţii.

~n Evul Mediu, elitele din Valea Ierului de\ineaubog[\ii imense prin controlarea rutelor comerciale

ale aurului, cuprului ;i s[rii din Transilvania

O bună conectare la reţeaua europeană de comunicaţie poate să se constate îndepozitul de la Pir, unde există piese ce sunt specifice unor regiuni îndepărtate

18 decembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEProdusul induce un confort digestiv fiind indicat `n Sindromul colonului iritabil precum ;i `n

cazul altor afec\iuni gastrointestinale< constipa\ie, diaree non-patogen[, balon[ri, flatulen\[,crampe, halen[ foetid[ de origine digestiv[, intoleran\[ la lactoz[. Componen\a probiotic[ ;i ceapolenic[ au o ac\iune net[ `n controlul ponderal produsul fiind util ;i celor ce doresc s[ sl[beasc[(obezi, supraponderali).

Supliment alimentar func\io-nal cu rol adjuvant ̀ n vitaminiza-rea organismului, reglareafunc\iei digestive ;i control pon-deral.

Compozi\ie< polen poliflor, culturiprobiotice complexe de Streptococcusthermophilus, Lactobacillus acidophi-lus, Bifidobacterium bifidum, Lacto-bacillus delbruekii bulgaricus, vitami-nele A, C, E, B1, B2, PP, B6, B9, B12,microelemente Zn, Se, Fe, Cr, Mn, Si,zah[r invertit enzimatic, inulin[, sor-bitol, tinctur[ de propolis. Prin com-pozi\ia sa complex[ ;i ̀ n ̀ ntregime na-tural[ PROTONIC reprezint[ o surs[de macro, micro-elemente, macronu-trien\i, factori biologici activi ;i mi-croorganisme probiotice cu `nalt[ va-loare biologic[ ;i biodisponibilitate.

Mecanism de ac\iune< este un su-pliment alimentar func\ional formatdintr-o component[ polenic[ ;i unaprobiotic[ cu ac\iune de prevenire ;itratament al afec\iunilor benigne deprostat[, de reglare a func\iei digestive;i control ponderal, de prevenire aafec\iunilor cardiovasculare, detoxi-fiant, neurotonic ;i cu efecte geriatrice.Produsul are ac\iune imuno-modula-toare ;i de stimulare a sistemului en-docrin. Vitaminizeaz[ ;i reminerali-zeaz[ organismul. O caracteristic[esen\ial[ a produsului este aceea c[ po-lenul a fost susceptibilizat printr-unprocedeu enzimatic cresc]nd astfelbiodisponibilitatea acestuia prin dis-trugerea exinei care `mpiedic[ asimi-larea substan\elor valoroase din pole-nul nativ.

PROTONIC con\ine fosfolipide,steroli, acizi gra;i esen\iali. Acizii gra;iesen\iali cu caten[ lung[ (omega 3,omega 6) au un rol metabolic deosebitde important, particip]nd la structu-rarea fosfolipidelor membranelor ce-lulare, fiind ;i activatori ai unor enzimece ac\ioneaz[ at]t `n metabolismul li-pidic c]t ;i `n procesele inflamatorii,intervenind ̀ n modularea expresiei fe-notipice a genomului. Aceste compo-nente lipidice au efecte benefice asuprasistemului cardiovascular, sistemuluinervos ;i pielii.

Produsul con\ine

vitamine hidrosolubile din grupa B,vitamina C, dar ;i vitamine liposolu-bile A ;i E. De remarcat con\inutul `nvitamina B12 cu activitate biologic[extrem de ridicat[.

PROTONIC are o activitate AN-TIOXIDANT{ NATURAL{ ridicat[datorit[ ac\iunii sinergice a vitamine-lor A, C, E ;i microelementelor Seleniu;i Zinc. Aceast[ activitate ̀ l recomand[`n prevenirea ;i combaterea STRESU-LUI OXIDATIV la nivelul celular, strescauzator al maladiilor grave cardio-vasculare, neurodegenerative, inflama-torii, cancerelor ;i ̀ mb[tr]nirii preco-ce. Produsul con\ine macroelementelenecesare organismului.

PROBIOTICELE

Produsul induce un confort diges-tiv fiind indicat ̀ n Sindromul colonuluiiritabil precum ;i `n cazul altorafec\iuni gastrointestinale< constipa\ie,diaree non-patogen[, balon[ri, flatu-len\[, crampe, halen[ foetid[ de originedigestiv[, intoleran\[ la lactoz[. Com-ponen\a probiotic[ ;i cea polenic[ auo ac\iune net[ `n controlul ponderalprodusul fiind util ;i celor ce doresc s[sl[beasc[ (obezi, supraponderali).

Produsul PROTONIC poate exer-cita ac\iuni benefice asupra alergiilor<eczema atopic[, alergii la lapte, poliar-trit[ reumatoid[. Prin ac\iunea de ab-sorb\ie a substan\elor mutagene ;i sti-mularea sistemului imunitar produsulPROTONIC exercit[ o ac\iune de in-hibi\ie a produc\iei de carcinogeni aimicrof lorei intestinale, oferindprotec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumorilorcanceroase.

Produsul induce un r[spuns imuni-tar prin efecte complexe de excluderecompetitiv[ ;i transloca\ie / efect ba-rier[, `mpotriva diareelor de origin[viral[ (Rotavirus), a diareelor generatede disbacteriemia consecutiv[ trata-mentelor cu antibiotice, a colitelor (C.difficile) ;i a diareelor nosocomiale.

PROTONIC are o activitate mar-cat[ antipatogen[ fa\[ de germenul He-licobacter pylori, agent cauzator al gas-tritelor, ulcerelor ;i cancerelor gastri-ce.

Produsul PROTONIC manifest[un efect imuno-

modulator (sta-tus imunitar,r[spuns vacci-nal)

interac\ion]ndcu celulele im-unitare sau cureceptorii celu-

lari deter-min]nd ocre;tere a ac-tivit[\ii de

fagocitoz[ acelulelor albe;i o sporire asintezei de ci-tokine.

PROTO-NIC prinac\iunea anti-patogen[ ;i deexcluderecompetitiv[exercit[ ;i unefect pozitivasupra vagi-nozelor ;i in-fec\iilor urina-re. Prin com-ponen\a pole-

nic[ ce sinergi-zeaz[ puternic cu

cea probiotic[ produsul PROTONICare ;i efect de detoxifiere, fiind indicat;i persoanelor dependente de alcool,diminu]nd dorin\a de a consumab[uturi alcoolice, precum ;i celor caredoresc s[ renun\e la consumul de dro-guri. Produsul prin componentele saleactive are capacitatea de a stimula me-canismele de metabolizare a xenobio-ticelor (substan\e toxice) din organism.Datorit[ inhibi\iei producerii de endo-toxine de c[tre microflora intestinal[produsul este indicat ;i ̀ n endotoxemiaasociat[ cirozei.

Produsul PROTONIC prin compo-nen\a probiotic[ ac\ioneaz[ asupra de-conjug[rii acizilor biliari reduc]nd ni-velul colesterolului din s]nge ;i deciriscul de apari\ie a aterosclerozei ;i bo-lilor cardiovasculare. Produsul con\ine,de asemenea, un raport corect ̀ ntre vi-tamina B6 ;i metionin[ ceea ce face caHomocisteina inductoare de arterios-cleroz[ s[-;i reduc[ toxicitatea.Anumi\i compu;i genera\i de micro-flor[ probiotic[ se comport[ ca inhibi-tori de ACE (Angiotensin ConvertingEnzyme) av]nd un efect de sc[dere atensiunii arteriale, indic]nd produsul;i suferinzilor de hipertensiune arte-rial[.

PROTONIC con\ine precursorihormonali de tip androgen precum ;iacizi hidroxamici, conferind o capaci-tate de prevenire ;i tratament al afec\iu-nilor benigne de prostat[< prostatite,hidrocel, prostato-veziculite, adenomde prostat[). Aceste efecte suntpoten\ate ;i de activitatea antioxidant[a microelementelor zinc (Zn), Seleniu(Se) ;i vitaminelor A, C, E, flavonoizi-lor naturali prezen\i `n produs.

Datorit[ complexit[\ii componen-telor sale produsul PROTONIC mani-fest[ ;i o ac\iune revigorant[, revitali-zant[ ;i de prelungire a duratei de via\[(efecte geriatrice) sporind totodat[ ca-litatea vie\ii.

Consumul regulat de PROTONICare efecte benefice directe asupra sis-temului nervos, amelior]nd capacitateamental[, procesele de memorare ;i cog-nitive, comb[t]nd st[rile de anxietate,psihotice, dependen\e ;.a.

Este recomandat persoanelor devi-talizate, stresate, care-;i desf[;oar[ ac-tivitatea ̀ n medii poluate, copiilor, ado-lescen\ilor, adul\ilor, b[tr]nilor, con-valescen\ilor. Produsul are efecte ge-nerale vitalizante ;i de protec\ie ;i pre-ven\ie a maladiilor metabolice (obezi-tate, diabet), degenerative (cardiovas-culare, neurodegenerative, cancere, in-flamatorii), a `mb[tr]nirii precoce.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

PROTONIC de la Hypericumreduce nivelul colesterolului

Persoanele foarte sociabile`nregistreaz[ cele mai mici ratede deces ;i de recuren\[ a acesteiboli, ̀ n compara\ie cu persoane-le mai pu\in active din punct devedere social, se arat[ `ntr-unstudiu amplu efectuat pe mii defemei diagnosticate cu cancer des]n. Rezultatele cercet[rii au fostpublicate recent `n jurnalul So-ciet[\ii Americane pentru Can-cer, noteaz[ Agerpres.

Studiul, a c[rui realizare a fostsus\inut[ de National Cancer Institutedin Statele Unite, a analizat date de la9.267 de femei diagnosticate cu can-cer de s]n invaziv, `n stadiile 1-4, in-forma\ii colectate ;i incluse ̀ n cadrulunor cercet[ri realizate ̀ n statele ame-ricane California, Utah, Oregon, Ari-zona ;i Texas, dar ;i ̀ n Shanghai, Chi-na. Oamenii de ;tiin\[ au examinatmodul `n care o varietate de factorilega\i de stilul de via\[ — inclusivexerci\iile fizice, alimenta\ia, contro-lul greut[\ii corporale ;i factorii so-ciali — influen\eaz[ supravie\uirea ̀ ncazul cancerului de s]n.

Influen\a benefic[ a vie\iisociale asupra femeilor

"~n general, femeile care au maimulte leg[turi sociale — inclusiv celediagnosticate cu cancer de s]n — auun risc de deces mai sc[zut", sus\ineCandyce H. Kroenke, om de ;tiin\[`n cadrul Diviziei de Cercetare a or-ganiza\iei Kaiser Permanente, autoareprincipal[ a studiului publicat ̀ n jur-nalul Cancer. "Descoperirea noastr[demonstreaz[ influen\a benefic[ a

vie\ii sociale asupra femeilor diag-nosticate cu cancer de s]n — inclusiv`n ceea ce prive;te recuren\a ;i dece-sul din aceast[ cauz[", a completat ea.

Acesta este considerat cel mai am-plu studiu cu privire la leg[tura dintrerela\iile sociale ;i ;ansele de supra-vie\uire `n caz de cancer.

Persoanele izolate din punct de vedere social sunt cu 43% mai predispuse la o recuren\[ a cancerului de s]n

La doi ani dup[ ce au primit diag-nosticul de cancer de s]n ;i pe par-cursul a dou[ decenii dup[ aceea fe-meile au r[spuns la `ntreb[ri cu pri-vire la via\a social[, inclusiv la che-stionare legate de rela\ia cu parteneriilor de via\[, cu membrii comunit[\ii,cu prietenii ;i cu rudele.

~n compara\ie cu femeile cu ovia\[ social[ foarte activ[, persoanelecaracterizate drept izolate din punctde vedere social sunt cu 43% mai pre-dispuse la o recuren\[ a canceruluide s]n ;i au un risc cu 64% mai marede deces din aceast[ cauz[. De ase-menea, ele au cu 69% mai multe ;ansede a muri din cauza altor factori `ncompara\ie cu persoanele foarte so-ciabile.

Cercet[torii mai arat[ ̀ n acest stu-diu c[ femeile `n v]rst[ f[r[ un par-tener de via\[ au 37% mai multe ;ansede deces din cauza cancerului de s]n`n compara\ie cu cele c[s[torite. Deasemenea, cele care au pu\ini prietenimanifest[ un risc cu 40% mai marede deces din aceast[ cauz[ ̀ n compa-ra\ie cu cele cu mul\i prieteni.

Persoanele active social au mai mari ;anse de supravie\uire

`n caz de cancer de s]n

6 Informa\ia de Duminic[/18 decembrie 2016

RE}ETE

Tort mu;uroiRulad[ de ca;caval

Mod de preparare<

Se topește untul, până când devine li-chid, dar nu fierbinte. Se bate oul și seamestecă cu untul, apoi treptat, se adaugăzahărul, laptele și cacaoa, cu grijă, să nurămână noduri. Apoi se amestecă cu făinași cu praful de copt. Aluatul se toarnă în-tr-o formă antiaderentă, semisferică, unsăcu unt și presărată cu făină. Se coace la foc

potrivit, circa 35 minute. P]nă când blatulse răcește, frișca rece și zahărul vanilat sebate spumă tare și se adaugă ciocolata rasă,apoi se lasă la frigider. Cu un cuțit ascuțitse taie blatul, astfel încât să obținem unblat rotund de circa 1 cm. Cu o lingură sescobește interiorul blatului sferic, punânddeoparte miezul. Scobitura se umple stra-tificat cu frișcă, banane și eventual miezulscobit sfărâmat, se așează capacul, se în-toarce, se unge exteriorul cu frișcă, apoi sepresar[ cu miezul sfărâmat foarte fin, darse poate și cu ciocolată.

Ingrediente<

Pentru blat< 250 g de făinăalbă fină, 250 ml lapte dulce,250 g zahăr, 50 g de unt, un ou,1 pliculeț de praf de copt, 3 lin-guri de cacao.

Pentru cremă< 300 mlsmântână dulce, 50 g de cioco-lată, 2 pliculețe de zahăr vani-lat, 3 banane

Mod de preparare<

Se amestecă bine componentele alua-tului, se frământă bine până când seomogenizează perfect și se lasă circa 30minute la frigider. Se amestecă apoi com-

ponentele umpluturii, se ia aluatul de lafrigider, se întinde, apoi peste blat se în-tinde și umplutura. Se rulează cu ajutorulunui prosop de bucătărie curat, ca unpișcot, se feliază la circa un cm grosime,se așează pe o tavă căptușită cu hârtie decopt. Se coace în cuptorul preîncălzit,până când capătă o culoare galben-aurie,respectiv până când acesta nu se mai li-pește de scobitoare. Se servește fie ca ape-ritiv individual, fie în combinație cu altepreparate, pe platou rece.

Ingrediente<

Pentru blat< 250 g de marga-rină, 500 g de făină, o lingură desmântână, gălbenușul unui ou,un praf de copt, puțină sare.

Pentru umplutură< 200 g mar-garină, 100 g cașcaval afumat, ră-zuit, 100 g de alt cașcaval nesărat,neafumat, mai tare (de exemplu

trapisst) răzuit, sare.

:ni\el vienezcu ca;caval

Mod de preparare<

Feliile de carne se crestează la mijlocși se bat la o grosime de circa o jumătatecm fiecare parte, apoi, în frigider, se lasăcirca 2-3 ore la înmuiat în lapte, cu frun-zele de dafin, în așa fel, încât laptele săpoată pătrunde și între felii. Cașcavalulse feliază la o grosime de circa 5 mm.Carnea se strecoară de lapte, se condi-mentează și se umple cu cașcaval, astfel,

încât circa un cm la marginea feliilor sănu fie acoperit. În această parte apăsămbine-bine carnea între degete, să se li-pească puțin (se poate prinde cu scobi-tori), apoi lăsăm să stea așa încă vreo 20de minute. Se bat ouăle, se condimen-tează. Feliile de carne se trec prin oul bă-tut, cu grijă să nu cadă cașcavalul, apoiîn pesmet și din nou în ouă. Carnea seprăjește în ulei încins, la început sub ca-pac, apoi descoperit. Se servește caldă,cu câteva picături de zeamă de lămâie.În zona noastră se preferă cu garniturăde cartofi pai, dar cel mai bine se potri-vește cu salată de cartofi, sau doar simplu,cu salată de murături sau de crudități.

Ingrediente<

4 felii groase de pulpă demânzat foarte fragedă, 6-700ml lapte dulce, 2-3 foi de da-

fin, circa 300 g de cașcaval us-cat, 6 ouă, pesmet, sare, piper,ulei pentru prăjit, 1-2 felii de

lămâie la servire.

Sup[ moro;eneasc[de rasol de vit[

Mod de preparare<

Ceapa se feliază și se prăjește ușor înulei. Rasolul curățat și spălat se taie bucățiși se prăjește ușor în uleiul în care a fostprăjită ceapa. Se folosește inclusiv osul.Ceapa se poate arunca, sau se poate fierbemai departe în supă. Când carnea a prins

o crustă albicioasă, se stinge cu circa 2,5l de apă și se fierbe la foc foarte mic circa2 ore. Se adaugă zarzavaturile și condi-mentele, apoi tot așa, la foc foarte mic semai fierbe până când toate ingredientelese înmoaie. Se ia de pe foc, se lasă să selimpezească, se strecoară și se separă in-gredientele. Tăițeii sau g[luștele se fierbseparat, în apă sărată și se strecoară. Laservire se așează în farfurie zarzavaturile,carnea, tăițeii, apoi supa fierbinte. Se poa-te orna cu pătrunjel verde sau ardei iute.

Ave\i nevoie<

Un kg de rasol de vită, circa800 g de zarzavaturi și legume(morcovi, pătrunjei, păstârnac,țelină, gulie, conopidă, mazăre,eventual păstăi, brocoli, sau câ-teva frunze de varză), un ardeigras, o ceapă de mărimea unuiou, 2-3 linguri de ulei, sare, pi-per, tăiței pentru supă sau

g[luște din gris.

Sfecla roșie este o plantă er-bacee bianuală, care face partedin aceeași familie cu sfecla dezahăr, sfecla de distilerie, sfeclafurajeră, sfecla de grădină. Sfeclaroșie este cunoscută ca aliment,adică folosirea ei în salate, dar șiîn anumite acrituri, are și o seriede virtuţi terapeutice.

Compoziţie

Are în compoziţie multe substanţe nu-tritive precum vitamina A, vitaminele B1,B2, B6, vitamina C, sodiu, calciu, sulf, cu-pru, fier, iod, potasiu, acid folic și antioxi-danţi.

Pigmentul care dă rădăcinii caracte-ristica culoare roșu-violaceu și care are oacţiune antioxidantă este saponina. Estebogată în substanţe vegetale care ușureazăeliminarea grăsimilor, acid glutamic, unaminoacid care stimulează activitatea sis-temului nervos.

Sfecla roșie se poate consuma ca și gar-nitură, în stare crudă sau coaptă (în acestcaz nu trebuie decojită, pentru a-i păstracalităţile nutritive) sau ca suc obţinut princentrifugare. Poate fi, de asemenea, un in-gredient în ciorbele de legume, în timp cefrunzele se pot consuma în salate, crude,opărite sau fierte pe aburi.

Sfecla roșie este un depozit natural devitamine și de microelemente care nu sedistrug prin fierbere. De aceea, ea este uneficient leac împotriva unor afecţiuni gra-ve. Prin conţinutul ei bogat în fier și vita-mina C, sfecla favorizează creșterea nive-lului de hemoglobină din sânge. Anemiași alte boli grave ale sângelui pot fi amelio-rate prin consumul zilnic de sfeclă roșie,care contribuie și la întărirea pereţilor vas-culari.

Consumată în mod regulat, sfecla roșieprevine și tratează leucemia, cancerul pul-monar, colono-rectal și cel gastric. Rădă-cina de sfecla roșie face minuni în cazulcancerului de prostată sau de sân, precumși în cancerul testicular.

Prin consumul de sfeclă putemmenţine la cote normale nivelul de coles-terol din sânge. Multitudinea de microe-lemente care se găsesc în sfeclă în cantităţiapreciabile o transformă într-un mijloceficient de detoxifiere a organismului și deîntărire a imunităţii. Sfecla roșie contribuiela stabilizarea PH-ului (echilibrul acid-al-calin) din corp, fapt important pentru im-unitate, deoarece bacteriile înfloresc atuncicând echilibrul PH-ului din organism sestrică. Împotriva simptomelor de gripă șirăceală este indicat consumul zilnic a douăpahare cu suc de sfeclă roșie. Parodontoza,o boală destul de gravă la nivelul danturiipoate fi combătută cu ajutorul sfeclei roșii.Bolile renale, precum infecţiile și calculiirenali pot fi combătute prin consumul desfeclă roșie.

Un tratament excelent pentru sindro-mul oboselii postvirale, al oboselii cronice,pentru febra glandulară sau pentru recu-perarea după o boală istovitoare este ames-tecul de sucuri din sfeclă, morcovi, măr șiţelină. Afecţiunile hepatice pot fi amelio-rate prin consumul de sfeclă roșie. Astfelficatul gras (steatoza hepatică), ficatul obo-sit, ficatul leneș sau chiar în stările in-fecţioase precum hepatite sfecla roșie ajut[la îmbunătăţirea metabolismului celularși prelungește viaţa hepatocitelor (celulehepatice).

Prin conţinutul mare de fibre, sfeclaroșie are efecte benefice în cazul proble-melor digestive. Rădăcina de sfeclă roșiecombate constipaţia. Se poate consumasfecla roșie crudă sau fiartă amestecată cuhrean și miere. Sucul de sfeclă roșie asigurărezistenţă nebănuită a musculaturii în ca-zul efortului fizic susţinut.

Contraindicaţii< sucul de sfeclă nu sebea imediat, trebuie lăsat 2-3 ore, ca să seevapore unele substanţe nocive. Sfecla nueste recomandată diabeticilor, din cauzaconţinutului ridicat de zaharuri, nici celorcare suferă de calculi renali de tip oxalaţi,deoarece conţine acid oxalic.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Sfecla ro;ie face minuni în cazul

cancerului de sân

Sfecla roșie este un depozit natural de vitamine și de microelemente care nu se distrug prinfierbere. De aceea, ea este un eficient leac împotriva unor afecţiuni grave. Prin conţinutul ei bogatîn fier și vitamina C, sfecla favorizează creșterea nivelului de hemoglobină din sânge. Anemia șialte boli grave ale sângelui pot fi ameliorate prin consumul zilnic de sfeclă roșie, care contribuie șila întărirea pereţilor vasculari.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

18 decembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Spune-mi unde îţi petreci Revelio-nul, că să-ţi spunem cum te îm-braci. Ţinutele pentru seară deAnul Nou trebuie adaptate înfuncţie de locul în care se desfăşoa-ră petrecerea.

Doar aşa te poţi simţi confortabil înele. Aşa cum la serviciu nu te îmbraci înrochie lungă acoperită cu paiete strălu-citoare, nici de Revelion nu poţi mergela un party în familie îmbrăcată cu o ro-chie scurtă, mulată şi decoltată. Iată 5 ţinute diferite pe care le poţi purtaîn 5 contexte diferite în seară de Reve-lion.

1. Ţinută de Revelion la unrestaurant elegant

Dacă întâmpini Anul Nou la unrestaurant elegant, cu un decor

spectaculos, îţi recomandămsă porţi o rochie care să nu

fie nici prea opulentă şistrălucitoare, nici prea ba-

nală. Poţi opta pentru o ro-chie midi, cu partea de

jos confecţionată dintiul "înfoiat" şi asimetric.

Mizează pe puterea deatracţie a negrului, cu care nu

ai cum să dai greş.

2. Ţinuta pentru club Iarnă aceasta se poartă foarte mult

paietele. Micile detalii strălucitoare suntideale pentru petrecerea de Revelion dinclub, deoarece îţi conferă un aer sexy şiseducător. Îţi sugerăm să alegi o rochiescurtă din paiete negre, cu decolteu labaza gâtului şi spatele gol. O astfel derochiţă trezeşte fantezii în minţile băr-baţilor, mai ales că spatele gol te obligăsă nu porţi sutien.

3. Ţinuta pentru o petrecere înfamilie

Revelionul petrecut în familie esteocazia perfectă pentru a purta o rochietangerine casual. Cum în jurul tău vorfi doar persoane din familie, nu ai nevoiede o ţinută extravagant[, îndrăzneaţăsau excesiv de sexy. Îţi recomandăm săcauţi în magazine (dacă nu ai deja) o ro-chie scurtă, cu mâneci lungi sau 3 sfer-turi şi decolteu decent. O centură subţireîn talie îţi va pune şi mai mult silueta învaloare.

4. Ţinuta de Revelion pentru opetrecere la cabană

Dacă îţi petreci Revelionul departede zarva din oraş, mai exact într-o ca-bană cochetă la munte, îţi recomandămsă porţi un pulover coral pufos şi o fustăscurtă neagră. Ţinuta pentru un Reve-lion petrecut la cabană trebuie să fie câtmai confortabilă, dar în acelaşi timp estebine să fie adaptată tendinţelor.

5. Ţinuta pentru un concert în aer liber

Îţi place să mergi de Revelion la unconcert în aer liber, de unde poţi admirafocurile de artificii de la miezul nopţii?Atunci trebuie să te îmbraci bine, ca sănu îngheţi. Pentru un Revelion în aer li-ber îţi recomandăm să porţi o pereche

de pantaloni skinny, o hain[scurtă de blană, prevă-

zută cu glugă şi o pe-reche de botine saucizme călduroase.

Dacă întâmpini Anul Nou la un restaurant elegant, cu un decor spectaculos, îţi recomandăm săporţi o rochie care să nu fie nici prea opulenţă şi strălucitoare, nici prea banală. Poţi opta pentru orochie midi, cu partea de jos confecţionată din tiul "înfoiat" şi asimetric. Mizează pe puterea de atracţiea negrului, cu care nu ai cum să dai greş.

|inutele de Revelion trebuie adaptateîn func\ie de locul petrecerii

8 Informa\ia de Duminic[/18 decembrie 2016

DIET~Statisticile medicale arat[ c[ persoanele care `n timpul anului au obiceiuri alimentare

nes[n[toase, de S[rb[tori au tendin\a s[ fac[ excese, ̀ n vreme ce persoanele preocupate deo alimenta\ie s[n[toas[, `;i p[streaz[ cu u;urin\[ echilibrul.

Se apropie cu pa;i mariCr[ciunul, o S[rb[toare a fami-liei, moment `n care oferim ;iprimim daruri, dar putem s[ ;ic[dem u;or `n plasa tenta\iilorculinare tradi\ionale.

Pentru a ne feri de nepl[cerile legatede consumul excesiv de alimente, e bines[ con;tientiz[m ce se petrece `n organ-ismul nostru atunci c]nd m]nc[m.

Procesul digestiv

Dup[ cum se ;tie, digestia reprezint[procesul complex pe care `l punem `nmi;care de fiecare dat[ c]nd ducem lagur[ un aliment. :i, de;i obi;nuim s[alegem alimentele, nu putem s[ alegemdigestia ideal[.

Prin aceasta, practic, ̀ ntregul organ-ism se implic[ `n munc[, al c[rui scop(s[ nu uit[m) este extragerea ;i absorb\iacelei mai mari cantit[\i posibile de ele-mente nutritive din alimente.

De aceea, e bine s[ insist[m asupraimportan\ei pe care o au `n digestie fac-torii externi cum sunt clima, tensiuneanervoas[ sau mesele copioase (ori cu unexces de ingrediente), m]nc[rurilere`nc[lzite, cu alimente pu\in compatibilesau cu un exces de conservan\i sau resturide produse chimice cu care au fost tratatediverse culturi de plante. S[ ne amintimprocesul.

~n cavitatea bucal[ se prediger[,mestec]nd bine, carbohidra\ii, `n timpce `n stomac se produce digestia pro-teinelor. Dup[ c]teva ore, amestecul dealimente din stomac este transformat`ntr-un “terci”, care prime;te numele dechim. Acesta este primit de duoden (pri-ma por\iune a intestinului sub\ire) unde,ca ;i cum ar fi vorba despre o g[leat[ s-au v[rsat “detergen\ii” necesari pentrudiluarea diferitelor substan\e.

Sucul pe care ̀ l secret[ pancreasul seamestec[ cu bila, substan\a produs[ defica t(un litru la aproximativ 24 de ore),care se `nmagazineaz[ `n vezica biliar[.Aceste sucuri, `mpreun[ cu cel propriuintestinului realizeaz[ o mare parte a di-gestiei, `n care fiecare enzim[ se une;tecu o substan\[ specific[ (gr[sime, pro-tein[ sau carbohidrat) pentru a fi ab-sorbit[ de chilii intestinali. Chimul poater[m]ne `ntre dou[ ;i patru ore `n in-testinul sub\ire (care m[soar[ `ntre trei;i ;apte metri lungime). ~n aceast[ pe-

rioad[, ni;te m[turici sau peri;ori, carec[ptu;esc interiorul intestinului absorbsubstan\ele de care avem nevoie, trans-port]ndu-le spre torentul sanguin sauspre colon, ultima por\iune a circuitului.~n acest final de circuit (de aproximativdoi metri lungime) se absoarbe apa, pecare `nc[ o mai con\ine masa, iar bolul(care nu mai este “bol alimentar”, ci “bolfecal”) ̀ nainteaz[ pentru a fi evacuat. In-testinul gros deshidrateaz[ ;i evacueaz[con\inutul intestinal< este sf]r;itul cir-cuitului.

Pentru a realiza aceste func\ii, in-testinul are nevoie de ;ase p]n[ ladou[zeci de ore. Procesul se prelunge;tedac[ mobilitatea colonului este sc[zut[sau dac[ alimenta\ia este s[rac[ `n fibrevegetale.

Materialul care r[m]ne dup[ de-scompunere merge mai departe pe trac-tul intestinal pentru eliminare.

O parte din aceste resturi sunt gazeinodore ̀ n condi\ii normale, ele sunt pur-tate u;or de intestin. Trecerea acestorgaze f[r[ durere este cunoscut[ sub nu-mele de flatulen\[ ;i cu to\ii tr[im aceast[parte a digestiei. ~ns[, c]nd se producalte gaze, cum este sulful, rezultatul estenepl[cut, ne creeaz[ o stare de disconfort,chiar dureroas[, spunem c[ organismulse baloneaz[.

O cauz[ a balon[rii este alimenta\iaexcesiv[, atunci c]nd se consum[ por\ii

mari de alimente ;i, `n plus se combin[macronutrien\ii (protide, lipide ;i glu-cide) ̀ n mod necorespunz[tor. Este cazulmeselor tradi\ionale de Cr[ciun.

Recomand[rilenutri\ioni;tilor

Statisticile medicale arat[ c[ per-soanele care ̀ n timpul anului au obiceiurialimentare nes[n[toase, de S[rb[tori autendin\a s[ fac[ excese, `n vreme ce per-soanele preocupate de o alimenta\ies[n[toas[, `;i p[streaz[ cu u;urin\[echilibrul.

Tradi\iile culinare specificerom]nilor, cu alimente `nc[rcate degr[simi, proteine animale, ̀ ndelung pre-lucrate termic, bog[\ia de calorii,afecteaz[ p]n[ ;i un organism s[n[tos.~nso\ite de consumul de alcool ;i lipsade mi;care, aceste obiceiuri duc c[trelatura nepl[cut[ a S[rb[torilor.

Gre;elile alimentare cele maifrecvente \in de cantitatea ;i calitatea pro-duselor consumate `n aceast[ perioad[,care contribuie la apari\ia complica\iilordigestive nedorite, cum sunt grea\[, sen-za\ia de greutate `n stomac, balonare ;i,uneori chiar vom[ ;i diaree. Suprasolic-itarea tubului digestiv poate provoca dela o banal[ indigestie sau gastrit[ p]n[la pancreatit[ acut[. De aceea, consumul

de alimente trebuie s[ fie controlat. Ten-ta\ia de a ne r[sfa\a cu delicii culinareeste foarte mare, ̀ ns[ orice persoan[ carevrea s[ se bucure de s[n[tate, ar trebuis[ aib[ o alimenta\ie temperat[ deS[rb[tori.

Pentru a evita nepl[ceri digestive,`ntre felurile de m]ncare trebuie s[ existepauze, `n a;a fel `nc]t stomacul s[ poat[digera felul anterior. Sarmalele grase,caltabo;ul, crusta curcanului, ciorb[plin[ de gr[simi, friptur[, trebuie con-sumate `n cantit[\i c]t mai mici ;i `ntot-deauna cu legume din abunden\[, salat[de crudit[\i sau salat[ de varz[. Deser-turile tradi\ionale (cozonacul, checul,pr[jiturile) trebuie f[cute `n cas[ cu unaport c]t mai mic de gr[sime de tip mar-garin[, dar ;i cantitatea de zah[r rafinattrebuie s[ fie moderat[.

Hidratarea corect[ ajut[ digestia ;ilimiteaz[ apetitul crescut, a;a c[ aportulde ap[ este important.

Ananasul este un fruct suculent, de-licios, bogat `n c]teva vitamine ;i min-erale. Mul\i `l servesc la sf]r;itul meseica pe un desert minunat, care ajut[ la di-gestia altor alimente. Al\ii prefer[ s[ `lconsume `nainte de mas[, deoarece esteun bun aperitiv, preg[tind stomacul pen-tru primirea hranei.

Pentru ca digestia s[ fie c]t maiu;oar[, pute\i profita de luminile spec-taculoase ;i de t]rgurile de Cr[ciun ;i s[face\i o plimbare de cel pu\in o or[ al[turide familie.

Re\ine\i c[ cele mai periculoase ali-mente pentru stomacul, pancreasul saucolecistul nostru sunt< salat[ de boeuf,sarmalele, friptur[ de porc, c]rna\ii dincarne de porc sau ou[le umplute. Putemalege ingrediente mai dietetice (o

maionez[ mai u;oar[, o carne mai slab[),metode de preparare mai potrivite (g[tit-ul la cuptor sau gr[tar `n loc de pr[jit) ;is[ le consum[m c]t mai simplu, cu salat[din bel;ug ;i f[r[ p]ine, cartofi sau orez.Eventual, putem ad[uga o garnitur[ demorcovi.

S[ nu uit[m s[ consum[m tradi\ion-alul cozonac la micul dejun ̀ mpreun[ cuo can[ de lapte sau ceai, f[r[ alte ali-mente.

Recomand[ri pentru copii

Carnea de pui, curcan sau pe;te, suntrecunoscute pentru gustul lor delicios,fiind `n acela;i timp s[n[toase pentrupitici. Con\inutul mare de proteine, vit-amine, acizi gra;i omega 3, fosfor, mag-neziu ;i nu numai, precum ;i faptul c[sunt u;or de digerat transform[ acestealimente ̀ n solu\ia ideal[ pentru o mas[s[n[toas[. Pentru c[ tradi\ionala salat[de boeuf nu este cea mai bun[ alegerepentru cei mici, o salat[ r[coritoare delegume `n care combin[m morcovi,\elin[, castrave\i, salat[ verde, ardei,varz[, peste care turn[m pu\in[maionez[ dietetic[, este alternativ[potrivit[.

Dac[ vom ad[uga `n meniul deCr[ciun diverse sortimente de br]nze-turi, le vom asigura micu\ilor cantitateaideal[ de calciu, vitamine ;i proteine ;ise vor delecta cu gustul deosebit al aces-tora. Diversele sortimente de br]nz[ potfi asezonate cu fructe cum sunt struguriisau c[p;unii.Po[ bun[ tuturor!

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Alimenta\ia temperat[ asigur[ de s[rb[toris[n[tatea de care avem nevoie

Pentru o digestie u;oar[, face\i o plimbare de cel pu\in o or[ al[turi de familie

✂

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

O înţelegere cât mai bună a bo-lilor şi a factorilor de risc asociaţieste crucială pentru a conceptua-liza rolul sportului în prevenireaacestora şi în promovarea sănă-tăţii.

Speciali;tii au întocmit o listă cuafecţiuni care pot fi evitate dacă practi-căm sportul în mod regulat.

ObezitateaObezitatea este o afecţiune asociată

în mod direct cu lipsa activităţii fizice şicu o alimentaţie nesănătoas[ şi implicăo cantitate excesivă de grăsime corporală.Obezitatea nu este o problemă doar dinpunct de vedere estetic. Aceasta poatecreşte riscul apariţiei altor boli, precumbolile de inimă, diabetul sau hiperten-

siunea arterială. Pentru a preveni toateaceste afecţiuni, antrenorii recomandăminimum 30 de minute de activitate fi-zică în fiecare zi, fie că vorbim de mersalert, alergare sau alte sporturi în aer li-ber.

OsteoporozaAnumite tipuri de exerciţii fizice s-

au dovedit extrem de eficiente în mini-mizarea pierderii densităţii osoase. Mer-sul pe jos, jogging-ul, dansul sunt acti-vităţi care pot reduce riscul de a dezvoltaosteoporoză. De cealaltă parte, cycling-ul sau înotul ne ajută să îmbunătăţim sis-temul cardiovascular, dar nu sunt la felde eficiente în prevenirea osteoporozei.

DiabetulDiabetul poate fi prevenit sau întâr-

ziat printr-un stil de viaţă sănătos care

include o activitate fizică regulată şi oalimentaţie sănătoasă. Celor care se con-fruntă cu probleme de greutate le esterecomandată scăderea în greutate şi pro-grame de antrenament regulate care să îimenţină la o greutate normală.

CancerulS-a estimat că aproximativ 40% din-

tre toate cazurile de cancer pot fi preve-nite printr-o alimentaţie sănătoasă şi ac-tivitate fizică regulată.

DepresiaTulburările mintale, neurologice sau

de comportament, precum depresia, an-xietatea sau tulburările de dispoziţie potfi prevenite cu ajutorul activităţii fiziceregulate. Sportul îmbunătăţeşte starea despirit şi percepţia de sine, promovândsănătatea mintală.

Anumite boli pot fi evitate prin sport

18 decembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Unul din basmele cele mai`nc[rcate de simboluri din litera-tura rom]n[, “Povestea lui HarapAlb” este destul de greu de adap-tat pentru scena de teatru. Spec-tacolul lansat recent de sec\iarom]n[ a Teatrului de Nordreu;e;te s[ fie fidel textului ;i s[strecoare, `n acela;i timp, dozanecesar[ de umor f[r[ a duce to-tul `n b[;c[lie.

De la publicarea pove;tii `n 1877,mai `nt]i `n “Convorbiri literare” subconducerea lui Titu Maiorescu, apoi`n “Timpul”, unde lucra Mihai Emi-nescu, basmul lui Creang[ s-a pretatla multe interpret[ri, pentru c[, din-colo de partea sa accesibil[ copiilor,personajele lui fantastice ;i locurilecomune acestui gen literar, destui ci-titori aviza\i au v[zut aici mai multdec]t o poveste a unui fiu de `mp[rat.Se poate imagina o lectur[ ̀ n cheie in-teriorizat[, teologic[ chiar, a`nfrunt[rii lui Harap Alb cu ̀ ncerc[rilela care e supus mai `nt]i de tat[l lui,apoi de Sp]nul care ̀ i fur[ identitatea,a;a cum egoismul `;i `nsu;e;te frau-dulos noble\ea spiritual[ a chipului di-vin din om. Personajele hiperbolizantedin suita care-l `nso\e;te pe t]n[rulfiu de `mp[rat devin simboluri ale tu-turor sim\urilor, c[ci f[r[ st[p]nirea

lor omul nu poate visa la `mplinireadeplin[. De altfel, to\i - Fl[m]nzil[,Setil[, Geril[, Ochil[, P[s[ri-L[\i-Lun-gil[ - `l asigur[ pe Harap Alb c[ acolounde merge el, la lupta cu vr[jile fiicei~mp[ratului Ro;u ;i vicleniile tat[luiei, nu are cum s[ se descurce f[r[ ei,a;a cum omul complet nu poate facefa\[ provoc[rilor ;i ma;ina\iunilor pa-timilor ;i min\ii f[r[ s[-;i ia ̀ n posesie

sim\urile ;i abilit[\ile `n cel mai `naltgrad.

L[s]nd la o parte sensurile maimult sau mai pu\in v[dite ale pove;tii,vom spune c[, spre deosebire de altespectacole pentru copii adaptate ;i re-gizate de el, Andrei Mihalache a in-tervenit mult mai pu\in ̀ n text. :i cre-dem c[ e mai bine a;a, c[ci uneori alu-ziile ;i ironiile - chiar grosiere pe alo-

curi - ̀ ngr[m[dite ̀ n alte pove;ti eraumult peste capacitatea copiilor de a le`n\elege. A;a c[ povestea curge ;nur,ajutat[ vizual de decor ;i mai ales decostume, parte a scenografiei imagi-nate de Alexandru Radu.

Andrei Stan `l joac[ pe Harap Albf[r[ s[ caute s[ se impun[, c[ci perso-najul e un centru de greutate influen\atde to\i cei din jur. Cornel Miron nu-l

face pe Sp]n prea odios, ci mai cur]ndcreeaz[ un ;mechera; de duzin[, ̀ nc]te greu de crezut c[ ~mp[ratul Verde selas[ chiar a;a u;or p[c[lit. Trioul fete-lor acestuia (Crina Andriuc[, RozanaF]na\[, Anca Dogaru) e savuros ̀ n re-darea emo\iilor v]rstei primelor iubiri.Cristian But face patru roluri, cel maiizbutit fiind machiavelicul ~mp[ratRo;u. Fata lui a ̀ nc[put la premier[ ̀ npielea Ioanei Cheregi, care o trans-form[ `ntr-un soi de personaj de des-ene animate cu eroi malefici, ajutat[;i de costuma\ia cu aripi de liliac. Ga-leria ajutoarelor lui Harap Alb, bineconturat fiecare (;i `mbr[cat cum secuvine), e asumat[ de Rora Demeter,Cristian Dan, Adriana Vaida, LuciaMaria Rac;an ;i Carmen Fr[\il[, ceadin urm[ prelu]nd alte dou[ roluri(baba ;i Sf]nta Duminic[). Tibor Sze-kely este unul din fiii pap[-lapte al~mp[ratului Alb ;i m]na dreapt[ a~mp[ratului Ro;u, iar `n ambele ipos-taze are momente comice de \inutminte. Roxana F]na\[ e zvelta regin[a albinelor, Cristian Iorga s-a costumat`n rolul calului, iar Carol Erdos ̀ ;i pu-ne `n valoare de ceva timp v]rsta ;ibarba impun[toare ̀ n toate rolurile de`mp[ra\i sau mo;i din pove;tile de laTeatrul de Nord.

Un spectacol pl[cut, de folos trupei;i micilor spectatori deopotriv[.

V.A.

~n urma sondajelor din stagiu-nile trecute, sec\ia rom]n[ a Tea-trului de Nord a aflat ceva ce nuera de mirare< publicul prefer[ co-media. A;a c[, dup[ spectacoluldramatic cu accente tragice “Ca-binierul”, a doua premier[ a nouluisezon s-a pliat pe cererea specta-torilor, ;i spre bucuria noastr[ arezultat un spectacol bun.

Piesa aleas[ a avut un destin fericit.Scris[ la mijlocul anilor 1990, “Le dinerdes cons” (literal s-ar traduce “Cinapro;tilor”) i-a adus imediat succes dra-maturgului francez Francis Veber, iarfilmul regizat tot de el `n 1998 a primittrei premii César - cel mai bun scenariu(Veber), cel mai bun rol principal mas-culin (Jacques Villeret) ;i cel mai bunrol secundar masculin (Daniel Prévost)- ;i `nc[ trei nominaliz[ri.

Spectacolul lansat pe scena S[liiMari a teatrului s[tm[rean la finaluls[pt[m]nii trecute a fost pentru regi-zorul lui, Daniel Vulcu, o re`nt]lnire cutextul, la trei ani dup[ ce l-a `nscenat laTeatrul Municipal din Baia Mare. Tre-cerea timpului pare s[ fi clarificat vi-ziunea lui Vulcu asupra acestei piese,c[ci versiunea s[tm[rean[ este mai`nchegat[ ;i mai `ngrijit lucrat[ dec]tmontarea b[im[rean[, pe care publiculde la noi a putut-o vedea `ntr-o sear[din luna ianuarie 2013.

Sf]nta naivitate`n lumea fandosi\ilor

~n Fran\a, ca ;i la noi, unii au prea

mul\i bani ;i prea mult timp liber. Prinurmare, ̀ ;i omoar[ plictiseala cum pot.Caut[ prostovani de care s[ r]d[. Edi-torul Pierre a g[sit unul epocal, ̀ i ;i spu-ne “campionul mondial al pro;tilor”.Unul de pe la ANAF-ul lor, unul Pignon,obsedat de machete construite din chi-brituri. Un om bine inten\ionat, dar camh[b[uc ;i naiv, ceea ce `l predispune lagafe `n serie.

Dobor]t de o criz[ de sciatic[, Pier-re, cu Pignon pe cap, intr[ din mici

ne`n\elegeri ̀ n ̀ ncurc[turi tot mai mari<nevasta pleac[, amanta se sup[r[, fiscul- prin agentul Cheval, amic cu Pignon- afl[ despre averea lui nedeclarat[... ;ibietul musafir, vr]nd s[ ajute, mai mult;i tot mai mult `ncurc[. E r[zbunareadestinului, conchide Pierre. Iar dup[ ce`nsu;i misterul cinei i se sparge `n fa\[,se treze;te tocmai el depl]ns de cel pecare-l credea de pl]ns. Evident, gafa dela final pune definitiv capacul pe acestbor; din ce `n ce mai picant.

Vodevilul bine temperat

:coala comediei bulevardiere a pro-dus multe piese de duzin[, dar “Cinacu pro;ti” nu este printre ele. Dincolode umorul de situa\ii ;i uneori de limbaj,textul pune o problem[ grav[ `n fa\aprivitorilor< prejudecata ipocrit[. Deaceea spectacolul trebuie s[ fie mai alessincer, iar poantele pe c]t posibil tem-perate, ferite de tenta\ia cabotinismului.A;a a fost filmul din 1998, a;a reu;e;te

s[ fie montarea de la Satu Mare din2016. Decorul lui Cristian G[tina ajut[prin ̀ ncadrarea lui ̀ ntre tablouri de gust`ndoielnic - cu trimitere la protipendadade la noi - ;i fereastra deschis[ spre joculascuns al convorbirilor telefonice. Regialui Daniel Vulcu este mai discret[, maiatent[ la fluen\a trecerii ̀ ntre momente;i fiecare particularitate a personajelorare noim[. Iar tu;ele mai grosiere careapar ici ;i colo sunt justificate de Fran\azilelor noastre, cu problema ei musul-man[ ;i jocul dublu `n privin\a homo-sexualilor.

Cel mai p]ndit de cabotinism e des-igur actorul care-l joac[ pe Pignon. LaTNB, Hora\iu M[l[ele a predat un cursde m[iestrie cu acest rol. Acum, RomulMoru\an porne;te `n tromb[, dar ro-deaz[ motoarele pe parcurs ;i reu;e;tes[-l fac[ simpatic pe nefericitul arhitectcu teoria chibritelor. Umorul graviteaz[gra\ios ̀ n jurul lui. Ciprian Vultur con-struie;te mig[los frustrarea ;i disperarealui Pierre, `ntr-un nou rol de referin\[pentru el. Alina Negr[u e minunat[ `nexplozia de isterie a amantei Marlene(o ajut[ ;i rochia `n stil hippy), iar luiVlad Mure;an `i st[ bine postura demartor dandy amuzat la toat[ t[r[;enia.O compozi\ie solid[ face Stelian Ro;ian`n rolul agentului fiscal Cheval, cu bo-nomia, viclenia ;i bunul sim\ al omuluisimplu pe care nu-l po\i duce de nas. :iel a rezistat tenta\iei s[ exagereze mo-mentul c]nd Cheval afl[ c[ e ̀ ncornorat- jocul lui e de un firesc binevenit. Sic-tirit[, `n ton cu tr[irea so\iei lui Pierre,arat[ Raluca Mara, iar Sergiu T[b[carue grijuliu `n apari\iile sale episodice.

Vasile A.

Povestea lui Harap Alb a ajuns pe scena teatrului s[tm[rean

Pierre (Ciprian Vultur), Pignon (Romul Moru\an), Cheval (Stelian Ro;ian) ;i Leblanc (Vlad Mure;an)

Suita lui Harap Alb sosit[ `n triumf la curtea ~mp[ratului Verde dup[ expedi\ia la `mp[ratul Ro;u

“Cin[ cu pro;ti”, o reg[sirepl[cut[ a comediei `n stil francez

TEATRUDincolo de umorul de situa\ii ;i uneori de limbaj, textul pune o problem[ grav[ ̀ n fa\a privitorilor<

prejudecata ipocrit[. De aceea spectacolul trebuie s[ fie mai ales sincer, iar poantele pe c]t posibiltemperate, ferite de tenta\ia cabotinismului. A;a a fost filmul din 1998, a;a reu;e;te s[ fie montareade la Satu Mare din 2016.

Pentru membrii Cenaclului li-terar “Afirmarea”, parte integran-tă a Asociaţiei Clubul Creatorilor- “Afirmarea”, Satu Mare, luna de-cembrie a acestui an este bogatăîn evenimente culturale.

Dacă în prima săptămână a avut loctradiţionala şedinţă de cenaclu, la maipuţin de o săptămână distanţă, la iniţia-tiva cenaclului, în colaborare cu Biblio-teca Judeţeană Satu Mare, a fost deschisă"Săptămâna scriitorilor sătmăreni" - ex-poziţie de carte, ca apoi la alte câteva ziledistanţă să aibă loc Festivitatea de pre-miere a tinerilor care au participat laConcursul de creaţie literară pe teme is-torice "Ilie Sălceanu", organizat de aso-ciaţie în cadrul proiectului "Promovareacreaţiilor poeţilor, prozatorilor şi artişti-lor sătmăreni, păstrarea memoriei înain-taşilor", susţinut financiar de PrimăriaSatu Mare, prin Centrul Cultural G.M.Zamfirescu.

Andrei Sălăjan a citit proză în şedinţa de cenaclu

În prima săptămână a lunii decem-brie, mai precis pe 7 decembrie, înşedinţa de cenaclu găzduită de Cafeneauaculturală "Poesis" din Satu Mare, a cititproză scurtă Andrei Sălăjan.

Ideea naraţiunii, dar mai ales titlul"Vise, vise şi iar vise" au fost elementelecare au captat atenţia şi curiozitatea asis-tenţei.

Protagonistul zilei a aşternut pe coalade hârtie, o poveste pornită de la un vis,care aşa cum ştim, are durata de ordinulfracţiunilor de secundă, iar de cele maimulte ori, odată cu sosirea dimineţii, por-neşte pe drumul fără întoarcere, inter-venind uitarea.

Autorul descrie cu anume amă-nunţime o întâlnire a sa, pe pajiştea dinsatul natal, cu ceva de natură fantastică.

La mică distanţă de el, o navă inter-galactică, de dimensiunea unui teren defotbal, era aterizată, iar din ea au începutsă iasă extratereştri (umanoizi, cum îinumeşte autorul), care în mod ciudat is-au adresat pe înţelesul povestitorului.

Ca semn al posibilei amiciţii, uma-noizii, printre care, chipurile l-a recu-noscut pe un unchi al său plecat cu cevatimp în urmă în lumea umbrelor s-a do-vedit comunicativ.

Acesta, alături de alţi pasageri de penavă, l-au servit cu struguri nemaivăzuţi,cu boabe de mărimea unui măr şi cu aro-mă aparte.

După această dovadă de omenie şiospeţie, este invitat să viziteze nava, pro-vocare căreia nu-i dă curs. Zgomotul de-colării navei cosmice îl readuce pe po-vestitor la realitate, clipă în care visul se... frânge.

Despre acest fragment care putea fidezvoltat pe spaţii ample, dar probabildin insuficienta documentare a autoru-lui, povestirea s-a terminat brusc, au vor-bit< Gheorghe Cormoş, Ioan CoriolanAniţaş, Dorel Iurcencu, Mihai Sas, IoanAndreica, Liliana Lazăr Dobos.

Dacă unele luări de cuvânt au apre-ciat ideea şi curajul autorului de a o dez-volta o asemenea idee, altele s-au referitla stângăcii de exprimare, unele greşeliîn construirea frazelor şi chiar în con-ducerea naraţiunii.

S-a concluzionat că ideea merită re-luată, regândită, rescrisă în alte coordo-nate, lucru pe care autorul l-a acceptat.

În finalul acestei reuniuni de lucrus-au citit câteva epigrame, unele scrisede Andrei Sălăjan, iar altele adresate lui.

Săptămâna scriitorilor sătmăreni, o manifestare în premieră

Cel de al doilea eveniment în ordineaprogramării şi desfăşurării a fost acelaintitulat "Săptămâna scriitorilor sătmă-reni", care a fost deschis pe 12 decembrie,cu perioadă de desfăşurare până pe 16decembrie inclusiv, la Biblioteca Judeţea-nă Satu Mare.

Cu mai mult timp în urmă, s-a născutideea în cadrul Cenaclului literar "Afir-marea", de organizare în parteneriat cuBiblioteca Judeţeană, a manifestării "Săp-tămâna scriitorilor sătmăreni". Demersulvizează aducerea în atenţia publică ascriitorilor sătmăreni începând cu anul1900, până în prezent. Propunerea a fostîmbrăţişată de Biblioteca Judeţeană şi s-a trecut la muncă. Au fost găsite pe di-verse lucrări literare numele a 177 de au-tori sătmăreni. Din motive de spaţiu, aufost aşezate pe rafturile expoziţiei volu-mele sătmărenilor, dar numai câte unul.Asta pentru că sunt deja sătmăreni careau publicat zeci de volume. Expunerealor ar fi pus în dificultate personalul bi-bliotecii, iar Sala de lectură "GheorgheBulgăr", gazda expozi\iei de carte s-ar fidovedit neîncăpătoare. Printre cele 177de nume se regăsesc scriitori de toate et-niile, convingerile religioase, fără niciotentă de discriminare.

La deschiderea evenimentului auvorbit Paula Horotan, directorul adjunctal instituţiei gazdă şi prozatorul Ioan Co-riolan Aniţaş, preşedintele AsociaţieiClubul Creatorilor Afirmarea. Alături deorganizatorii evenimentului, de diverşiscriitori sătmăreni, la deschidere au par-ticipat şi două clase de elevi de la ColegiulNaţional Doamna Stanca din Satu Ma-re.

Pe parcursul săptămânii, elevi şi alţicititori au avut posibilitatea de a se întâlnicu unii dintre semnatarii cărţilor aflateîn expoziţie. S-au purtat dialoguri, s-aucitit poezii şi s-au împărtăşit impresii.

Premierea tinerilor creatori

Cel de al treilea eveniment desfăşuratpractic pe 14 decembrie la Biblioteca Ju-deţeană Satu Mare, a fost premierea ti-nerilor care au participat la Concursulde creaţie pe teme istorice “Ilie Sălcea-nu”.

Iată lista premianților în ordinea sta-bilită de juriu< Amelina Meseşan - LiceulTeoretic Carei, locuI I, Greta Braşoveanu,Colegiul Naţional Kolcsey Ferenc - SatuMare - locul II, Ioana Porumbăcean, Li-ceul de Arte "Aurel Popp" - Satu Mare,locul III, menţiuni au fost acordate ele-velor< Cristina Moldovan - Liceul de Arte"Aurel Popp, Vanessa Ştefania Chiorean- Liceul de arte "Aurel Popp", Anda Po-rumbăcean - Liceul de arte "Aurel Popp,iar diplome de participare s-au acordaturmătorilor patru concurenţi< NarcisaCarina Lăpuşte - Liceul de Arte "AurelPopp", George Ghilea - Liceul de Arte"Aurel Popp", Alexandra Tegen - LiceulTeoretic Carei şi David Kato - Liceul deArte "Aurel Popp".

Premiile în bani s-au oferit prin ge-nerozitatea sponsorilor< Aurel Bancoş,Mariana Ţiproc, Gheorghe Ardelean şiSilviu Zetea. Organizatorii acestui con-curs mulţumesc pentru sprijinul oferit.

Printre sponsori menţionăm şi re-vista Eroii Neamului, prin editorul col.(r)Voicu Şichet, Informaţia Zilei, MirceaBlaga ş.a. Sărbătoarea literară s-a încheiatcu mai multe colinde interpretate de Ge-orgeta Govor şi Diu Oşan.

Pagină coordonată de Ioan A.

LITERATUR~Cel de al treilea eveniment desfăşurat practic pe 14 decembrie la Biblioteca JudeţeanăSatu Mare, a fost premierea tinerilor care au participat la Concursul de creaţie pe temeistorice “Ilie Sălceanu”.

10 Informa\ia de Duminic[/18 decembrie 2016

:edin\a cenaclului “Afirmarea” g[zduit[ de Cafeneaua Cultural[ “Poesis”

S[pt[m]na scriitorilor s[rm[reni a vizat aducerea `n aten\ia public[ a scriitorilor locali, `ncep]nd cu anul 1900

Tinerii scriitori care au participat la Concursul de Crea\ie “Ilie S[lceanu” au fost premia\i

Lun[ bogat[ în evenimente culturale organizate de Cenaclul “Afirmarea”

18 decembrie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

Construirea replicii în mărime na-turală a Titanicului a început deja în Chi-na. Vasul va oferi turiștilor o experienţăinedită.

Nava cu o lungime de 269 de metriși o lăţime de 28 de metri va fi ancoratăpermanent pe un lac dintr-o zonă ruralăa provinciei Sichuan. În interiorul ei vorfi reproduse unele dintre cele mai cu-noscute încăperi, înclusiv sala de dans,teatrul și cabinele de la clasa întâi, cu oîmbunătăţire. Toate vor dispune de in-ternet Wi-Fi, afirmă managerul WangWeiling al Euchang Shipbuilding Indus-try Group.

O ceremonie completă a avut locmiercuri, 30 noiembrie, în cadrul căreiaa fost prezent ministrul guvernului bri-tanic și comisarul U.E. pentru comerţ,Peter Mandelson. Vasul care s-a  ciocnitde un iceberg în 1912 și a provocat moar-tea a 1.500 de persoane este un subiectcare îi fascinează pe chinezi. Interesul afost stârnit în urma filmului apărut în1997, în care în rolurile principale s-auaflat Kate Winslet și Leonardo DiCaprio. 

Nava va fi dotată cu un simulatorcare le va permite turiștilor de la bord săresimtă ciocnirea cu un iceberg.

Noua navă va fi piesa centrală a unuiparc tematic, construit de compania deenergie chineză Seven Star Energy In-vestment Group. Compania și-a anunţatplanul în 2014, alocând pentru acesta su-ma de 1 miliarde de yeni (150 de milioa-ne de dolari).

Pagin[ realizat[de Mirela Filimon

Tatăl unei fete de 14 ani, careeste primul copil britanic care afost criogenizat, se teme că aceas-ta se poate trezi peste 200 de anişi nu va mai cunoaşte pe nimeni,nu va mai avea familie şi niciamintiri. Această fată a murit lu-na trecută şi acum se află într-unrezervor criostatic, la o tempera-tură de -196 grade Celsius, în in-teriorul Institutului de Criogenie,din Michigan (SUA).

Acest eveniment a stârnit o amplădispută între părinţii fetei, mama sa dân-du-şi acordul pentru această operaţiune,pe când tatăl său care, de asemenea, su-feră de cancer, a refuzat, invocând mo-dalităţile brutale prin care se realizeazăacest lucru.

În ceea ce priveşte alegerea fetiţei,înainte să moară, aceasta a scris o scri-soare în care îşi motivează alegerea< "Amfost rugată să explic de ce am ales să fiusupusă acestei metode bizare. Am doar14 ani şi nu vreau să mor, dar ştiu căacest lucru se va întâmpla. Cred căaceastă metodă îmi oferă o şansă de a fitratată şi de a mă trezi la un momentdat, chiar dacă acest lucru se va întâmplaşi peste mii de ani. Vreau să trăiesc şicred că în viitor se va descoperi un tra-tament împotriva bolii mele. Vreau săam această şansă. Aceasta este dorinţamea."

Corpul său a fost preluat de cătreamericani şi a început să fie răcit şi in-trodus în nitrogen lichid, iar acest procesa avut loc în Institutul de Criogenie dinDetroit, unde a fost criogenizat şi fon-datorul său, Robert Ettinger, împreunăcu două dintre soţiile sale. Aproximativ250 de oameni au fost supuşi acestorproceduri. Primul a fost Dr. James Bed-ford, care a fost criogenizat în anul 1967.

Este folosit un dispozitiv pentru casângele să fie din nou pompat în orga-nism atunci când este nevoie, iar pentruprevenirea deteriorării celulelor este ad-ministrat un tratament specific. Sângeleşi fluidele corporale sunt înlăturate ul-terior şi înlocuite cu o soluţie precumantigelul. Însă, acest proces este unulcontroversat, căci nu se poate ca un omsă fie readus la viaţă cu succes în acestmod. Acest caz al fetei nu a mai avut unprecedent, căci este prima oară când secere ca o persoană decedată să fie rea-dusă la viaţă prin această metodă.

Martin Ingvar, neurolog la InstitutulKarolinska din Suedia, este de părere căacest proces este supus eşecului şi că ceicare îl practică sunt doar nişte şarlatani.

Tat[l feti\ei acuz[ oameniide ;tiin\[

Dezbaterea din spatele practicii crio-genizării devine una din ce în ce maigeneralizată, căci cercetătorii şi cei caresusţin această practică se tem să nu fieacuzaţi sau greşit înţeleşi.

Criobiologul Ramon Risco susţinecă oamenii de ştiinţă riscă să îşi distrugăcarierele şi să fie excluşi din societăţileştiinţifice dacă iau parte la asemeneaproceduri, procedură care a fost aplicatăşi în cazul fetei de 14 ani, din Marea Bri-tanie, care a fost criogenizată după ce amurit în urma unui cancer agresiv.

Aceste acuzaţii vin după ce tatăl ace-lei fete i-a acuzat pe cei care practicăaceastă metodă că doar obţin beneficiide pe urma oamenilor care se află în si-tuaţii care îi fac vulnerabili. În urmaunei discuţii cu membrii Institutului deCriogenie din Detroit, acesta a afirmat<"Sunt de părere că aceştia creează o falsăsperanţă pentru toţi cei cărora le e teamăde moarte. Atunci când am întrebat dacăexistă măcar o şansă de 1 la un milionca fiica mea să fie readusă la viaţă, auspus că nu pot confirma acest lucru."

Cu toate acestea, Risco a afirmat că,în viitor, este probabil ca acest lucru săfie posibil, dar înainte de a se oferi unverdict clar, va trebui testată eficienţaacestei metode pe şoareci, de exemplu.Tom Gibson, membru al unei organi-zaţii non-profit care a preg[tit corpulfetei pentru transportul în Michigan,acolo unde a avut loc procedura, estede părere că se încearcă aducerea unorprejudicii doar pentru a se mediatizacât mai mult acest caz şi pentru a se asi-gura un profit pentru cei care exploa-tează acest eveniment.

Astrofizicianul Martin Rees este depărere că acest lucru a luat o prea mareamploare, afirmând< "Foarte mulţi oa-meni de ştiinţă se tem că, dacă embrioniipot fi conservaţi, acest lucru nu se poateaplica şi în cazul oamenilor. Dar, chiardacă ar fi o dezvoltare dezirabilă, ceeace nu cred, mulţi cercetători vor alegesă nu participe la astfel de proceduripentru că sunt de părere că aceasta nueste o procedură uşoară. "

La Institutul de Criogenie, din Michigan (SUA), rezervoarele criostatice men\incorpurile pacien\ilor la o temperatură de -196 grade Celsius

Cercetătorii canadieni au des-coperit un mineral foarte rar, caresugerează că la mare adâncimesub scoarţa terestră se află un re-zervor uriaş de apă, care ar puteafi mai vast decât apa tuturor ocea-nelor de pe planetă.

Pare un scenariu inspirat deromanul lui Jules Verne, Călătoriespre centrul Pământului, unde in-teriorul planetei noastre ascundeun uriaş ocean. Ideea ar putea sănu fie chiar aşa fantezistă, credcercetătorii canadieni. Apa s-arafla la o adâncime de 400-600 ki-lometri.

Geologii au analizat compoziţiaunui mineral, ringwoodita, care se aflăîntre straturile superioare şi cele infe-rioare ale mantalei terestre. Ringwoo-dita conţine 1,5% molecule de apă.

“Descoperirea atestă că există zoneumede în această regiune, în adânculPământului”, spune Graham Pearson,de la Universitatea Alberta din Canada,care a condus cercetarea.

El crede că în zona de tranziţie din-

tre mantaua superioară şi inferioarăexistă mai multă apă decât în toateoceanele planetei.

Această descoperire ar putea lă-

muri misterul privind zona de tranziţiedin mantaua terestră, despre care uniiexperţi cred că este uscată, iar alţii căeste umedă. Dacă există apă aici, ea in-

fluenţează în mod cert activitatea plă-cilor tectonice şi a vulcanilor.

Până acum, ringwoodita fusese gă-sită doar în meteoriţi, pentru că nimeninu reuşise să sape aşa de adânc subscoarţa terestră.

Bucăţica de mineral a fost găsităîntâmplător, în 2008, de amatori caresăpau într-un râu din Mato Grosso,Brazilia., căutând diamante. Ringwoo-dita se afla într-un „diamant maroniu”,care are doar 3 mm în diametru.

Nefiind valoroasă din punct de ve-dere comercial, pietricica a fost oferităgeologilor, care şi-au dat seama că as-cunde de fapt o adevărată comoară.

În interiorul pietrei, ei au găsit unfragment de ringwoodită, prima mos-tră de acest fel care nu provenea dinmeteoriţi.

Fragmentul de mineral ajunseseprobabil la suprafaţă în urma uneierupţii vulcanice.

Nu to\i geologii sunt însă la fel deîncrezători ca Pearson. Hans Keppler,de la Universitatea din Bayreuth, spunecă apa din mantaua terestră ar puteaexista doar sub formă moleculară, cahidroxil, nu neapărat ca un vast rezer-vor subteran.

Scandal uria; `ntre cercet[toridin cauza unei fete criogenizate

~n China se vaconstrui o replic[

`n m[rime natural[a Titanicului ;i vasimula momentul

tragic al scufund[rii

Un nou record mondial a fost stabilitde alpinista din România, Dor Geta Po-pescu, (13 ani) după ce a urcat pe V]rfulGiluwe, cel mai înalt vulcan din Pacific(4.367 de metri). Adolescenta are dejaîn palmares numeroase recorduri mon-diale de v]rstă și își dorește să fie primaalpinistă din lume care reușește să în-cheie circuitele Seven Volcanos și SevenSummits. Dor Geta Popescu a escaladatV]rful Giluwe, din Papua Noua Guinee,care are o înălţime de 4.367 de metri.Odată cu această escaladare, adolescentaa devenit cea mai t]nără alpinistă din lu-me care încheie cu succes ascensiuneavulcanului Giluwe. ”Un munte unic, cutotul diferit de tot ce am făcut p]năacum.

Cu un traseu de apropiere prin jun-glă în care îţi croiești drum, prin vege-taţie, cu ajutorul macetei, cu un parcursîn gol alpin pe un sol îmbibat în apă șiocolind o mulţime de lacuri, ajungi înzona craterelor secundare, a crestelor delavă dominante. Apoi observi din depăr-tare siluetele celor dou[ v]rfuri stâncoa-se. Urmează ultimii 400 metri diferenţăde nivel, cei mai frumoși, abrupţi,st]ncoși, solicitanţi și cu bucuria reușiteiabia stăp]nită. Vîrful este fantastic< 360de grade de munţi și podișuri, v]rfuripeste 3.500 metri ieșind din jungla carese întinde până la orizont. Da, înţeleg,știu< Giluwe este un munte mult dorit!”,a scris fata pe Facebook, potrivit desco-per[.ro.

Un rezervor gigant de ap[ s-ar putea afla la maread]ncime sub scoar\a terestr[

Record mondial atinsde o rom]nc[ de 13ani, dup[ ce a urcat

pe V]rful Giluwe

Este folosit un dispozitiv pentru ca sângele să fie din nou pompat în organism atunci când estenevoie, iar pentru prevenirea deteriorării celulelor este administrat un tratament specific. Sângeleşi fluidele corporale sunt înlăturate ulterior şi înlocuite cu o soluţie precum antigelul. Însă, acestproces este unul controversat, căci nu se poate ca un om să fie readus la viaţă cu succes în acestmod. Cazul fetei nu a mai avut un precedent, căci este prima oară când se cere ca o persoanădecedată să fie readusă la viaţă prin această metodă.

Geologii au analizat compoziţia unui mineral, ringwoodita, care se află întrestraturile superioare și cele inferioare ale mantalei terestre

12 Informa\ia de Duminic[/18 decembrie 2016

Chiar dac[ nu se ̀ ncadreaz[ ̀ n m[su-rile 90 - 60 - 90, acest lucru nu o împiedicăsă fie un manechin de succes. Dup[ ceanul acesta a devenit primul model „plus-size” care apare pe coperta revistei „SportsIllustrated”, ̀ n celebra edi\ie a costumelorde baie, a avut o ascensiune rapid[ `n lu-mea modei. Din ce ̀ n ce mai multe bran-duri interna\ionale o au ca imagine ;i ape-leaz[ la ea pentru promovare. Ashley Gra-ham este ;i o activist[ care lupt[ pentrupromovarea unei imagini s[n[toase,sus\in]nd discursuri motiva\ionale ̀ n ca-drul conferin\elor, dar ;i ̀ n licee din Ame-rica.

Schimbarea standardelor de siluet[ a`nceput s[ fie din ce `n ce mai vizibil[ `nreviste ;i prezent[ri de mod[. Modelele„plus-size” sunt ast[zi o parte esen\ial[ aindustriei, care `ncepe s[ realizeze faptulc[, de;i `;i prezint[ \inutele pe femei cum[suri mici, acestea nu sunt singurele ti-puri de siluete existente `n lume. CrystalRenn, Saffi Carina, Jennie Runk, TessMunster, Tara Lynn, Ashley Graham, Ro-byn Lawley, Justine LeGault, CandiceHuffine, toate sunt nume importante `nlumea modei, manechine cu forme vo-luptoase care au succes pe podium ;i `ncampanii publicitare.

Bruneta `n v]rst[ de 28 de ani a de-venit foarte cunoscut[ ̀ n Statele Unite aleAmericii dup[ ce, `n 2010, o reclam[ TV`n care a ap[rut a fost interzis[ pe motivc[ era exagerat de senzual[. Cu toate aces-tea, reviste importante din lumea modeinu au considerat-o pe Ashley prea sexy ;iau semnat contracte ca s-o aib[ `n edito-rialele lor. Apari\ia pe coperta „Sports Il-lustrated” din februarie a fost urmat[ deun rol `n videoclipul piesei „Toothbrush”al celor de la DNCE, `n care o interpre-teaz[ pe iubita solistului Joe Jonas. Are2,8 milioane de fani pe Instagram ;i pro-pria p[pu;[ Barbie, iar finalul de an og[se;te `n postura de jurat[ a emisiunii„America’s Next Top Model”. Fiind co-fondatoarea ALDA – „un grup de modelecare reprezint[ frumuse\ea dincolo dem[rime ;i care pune la ̀ ncercare no\iunileconven\ionale din interiorul industriei demod[” - Graham a luat cuv]ntul ;i `n ca-drul Summit-ului „Empowering Women”de la Na\iunile Unite, a participat ca in-vitat[ la Cina Coresponden\ilor de Pres[de la Casa Alb[, a g[zduit o conferin\[TEDx intitulat[ „Plus size? More like mysize”, care are peste 1 milion de vizualiz[ri.A ap[rut ;i pe coperta revistei „Forbes”,`n topul din 2016 al celor mai influen\i ti-neri sub 30 de ani.

Ashley Graham nu ;i-a `nceput ca-riera `n modelling cu g]ndul s[ schimbeabordarea societ[\ii fa\[ de formele femi-nine, iar succesul ei actual o surprinde.Timp de 16 ani s-a luptat cu impresariicare, `n mod repetat, o limitau la apari\ii`n campanii publicitare mai pu\in impor-tante. Crescut[ ̀ ntr-o familie cre;tin[ dinstatul Nebraska, al[turi de cele dou[ surorimai mici, Graham atribuie `ncrederea `nsine ;i optimismul mamei sale, Linda.„~ncrederea de sine `ncepe de acas[, iarmama nu ne-a l[sat s[ ne privim `noglind[ ;i s[ spunem c[ suntem grase sauur]te. Ea nu ne-a dat voie s[ ne consi-der[m altfel dec]t normale ̀ n ceea ce pri-ve;te modul ̀ n care ar[tam.” A participatla primul ei casting la v]rsta de 14 ani,pentru o reclam[ la sutiene. La 17 ani asemnat un contract cu Ford Models ;i s-a mutat `n New York. De;i avea succes,Ashley nu a

fost imun[ la problemele cucare se confrunt[ adoles-centele. „M-am sim\it`ntotdeauna pe locul al doi-lea. Nu eram niciodat[ ceamai dr[gu\[, cea mai slab[sau cea mai rapid[ la orelede sport. Nici cea maide;teapt[, fiindc[ suf[r dedislexie. Iar apoi, dintr-odat[, oamenii ̀ mi spuneauc[ sunt minunat[, iar mienu-mi venea s[ cred.”

Mutarea la New York af[cut-o s[ descopere ;i fa\amai pu\in str[lucitoare a lu-mii modei. Dup[ ce un im-presar a convins-o c[ ar pu-tea c];tiga mult mai mul\ibani dac[ ar sl[bi, imagineafa\[ de propriul corp a in-trat `n declin. Atunci a tre-cut printr-o perioad[ ̀ n ca-re a `ncercat o mul\ime dediete, care `ns[ nu aufunc\ionat `n cazul ei,aduc]ndu-i ̀ n schimb mul-te kilograme `n plus. :i-asunat mama pl]ng]nd,hot[r]t[ s[ renun\e la mo-delling, ̀ ns[ aceasta a ̀ ncu-rajat-o ;i a convins-o s[-;i schimbe modulde via\[. Tat[l ei, care este consultant `nafaceri, a sf[tuit-o ̀ nc[ de la ̀ nceputul ca-rierei sale s[ abordeze modellingul ca peo afacere. A;a c[, a `nceput s[ priveasc[acceptarea de sine ca adev[rata cheie spresucces. A `nceput s[ aib[ mai mult[ grij[la ceea ce m[n]nc[ ;i s[ fac[ mi;care detrei ori pe s[pt[m]n[, schimb[ri care auajutat-o s[-;i recapete ̀ ncrederea de sine.

C]nd agen\ia Ford Models a luat de-cizia de a ̀ nchide divizia plus-size ̀ n varalui 2013, cinci dintre fostele manechineau hot[r]t s[ implementeze o colaborarecare s[ le permit[ s[ reprezintefrumuse\ea f[r[ bariere de m[rime. De laformarea ALDA, ele au semnat contractecu agen\ia IMG ;i au participat cu succesla mai multe castinguri importante. Treidintre modele au ap[rut `n 2014 `ntr-uninedit editorial publicat de revista „Vogue”.„Ceea ce-;i propune ALDA s[ fac[ este s[schimbe percep\ia fa\[ de frumuse\e, fiec[ e vorba de v]rst[, ras[ sau m[rime”,spune Ashley.

Chiar dac[ timp de zece ani cei dinindustria modei i-au spus c[ va fi doarun model de cataloage, niciodat[ de co-pert[, schimbarea agen\iei care o repre-zint[ i-a adus lui Graham cinci apari\iide acest fel `ntr-un singur an. ~ns[ ea nudore;te s[ se opreasc[ aici - dup[ fiecarereu;it[ se `ntreab[ ce poate face mai de-parte. Printre proiectele sale se num[r[linia de lenjerie intim[ ;i costume de baie`n colaborarea cu un brand canadian, lan-sat[ la S[pt[m]na modei de la New York.„Sunt foarte mândră de faptul că liniamea de lenjerie a fost lansată. Acum, oricefemeie care nu s-a sim\it vreodată repre-zentată în modă sau mass-media din cau-za formelor voluptoase, va avea un motivsă se simtă importantă. A fost o zi în caream celebrat femeile.” Pl[nuie;te, de ase-menea, s[ scrie o carte ̀ n care s[ vorbeasc[despre modul ̀ n care abordeaz[ ea fitnes-sul ;i frumuse\ea.

Pe l]ng[ fanii ei, care o ador[ ;i o ̀ ncu-rajeaz[, fotomodelul are parte ;i de apre-cieri negative `nmediulonli-

ne, fiind deseori acuzat[ c[ promoveaz[obezitatea ;i un stil de via\[ mai pu\ins[n[tos. „Nu ;tiu cum po\i s[ spui desprecineva dac[ e s[n[tos sau nu doaruit]ndu-te la acea persoan[?” ~n noiem-brie 2015, Ashley a ap[rut `n emisiunea„Good Morning America”, ocazie cu cares-a urcat pe banda de alergare ;i ;i-a f[cutmai multe teste medicale care au demons-trat c[ este s[n[toas[ ;i ̀ ntr-o form[ fizic[foarte bun[. „Cred c[ putem fi s[n[toaseindiferent de ce m[rime purt[m, iar sco-pul meu este s[ le educ pe femei `n acestsens. Nu conteaz[ c[ por\i m[rimea 2 sau22 – po\i fi s[n[toas[ at]ta timp c]t aigrij[ de corpul t[u, faci mi;care ;i ̀ \i apre-ciezi propria frumuse\ea f[r[ s[ iei ̀ n con-siderare partea negativ[ a standardelorde frumuse\e promovate de industria mo-dei.”

Experien\a ei `n lumea modelling-ului a `nv[\at-o s[-;i \in[ capul sus. „Tottimpul a trebuit s[ demonstrez c[ suntmai bun[ dec]t altcineva, fiindc[ aveammai multe kilograme ̀ n plus. ~ntotdeaunaam fost mai plinu\[, am avut un bust maimare. Am fost mai g[l[gioas[ sau am avutun r]s mai colorat. ~ns[ am `nv[\at c[`ncrederea de sine trebuie s[ intre ̀ nainteata ̀ n orice ̀ nc[pere.” Fotomodelul dore;tes[ `ncerce s[ schimbe modul `n care fe-meile g]ndesc despre propriul trup. „:ieu am avut parte de tot felul de experien\e.Am pierdut joburi pentru c[ eram preavoluptoas[, dar uneori ;i pentru c[ nueram suficient de plinu\[. De `ndat[ ceam realizat c[ nu m[ voi ̀ ncadra niciodat[perfect `n tiparul pe care societatea l-aconstruit, am sim\it o eliberare. Acestaeste corpul meu ;i sunt fericit[ a;a cumsunt.”

AshleyAshley Graham,Graham, un fotomodel cu atitudine