Microbiologia bolii parodontaleMicrobiologia bolii parodontale

• Boala parodontalăBoala parodontală - cea mai frecventă - cea mai frecventă condiţie inflamatorie cu caracter distructiv condiţie inflamatorie cu caracter distructiv din patologia umană. din patologia umană.

• Infecţie produsă de specii bacteriene cInfecţie produsă de specii bacteriene careare interacţionează cu ţesuturile şi celulele interacţionează cu ţesuturile şi celulele gazdei ducând la gazdei ducând la eliberarea de eliberarea de citokine si alţ i mediatori ai citokine si alţ i mediatori ai inflamaţieiinflamaţiei , având drept consecinţă , având drept consecinţă distugerea structuri lor parodontale.distugerea structuri lor parodontale.

Notă: imaginile preluate de pe internet, fără sursă Notă: imaginile preluate de pe internet, fără sursă bibliografică au fost şterse pentru a nu exista nici un bibliografică au fost şterse pentru a nu exista nici un aspect care să fie asociat plagiatului. LS Iancuaspect care să fie asociat plagiatului. LS Iancu

Clasif icarea boli i parodontaleClasif icarea boli i parodontale

• 1999 ADA (1999 ADA (American Dental AssociationAmerican Dental Association) ) 1.Gingivita1.Gingivitaasociată cu biofilmul bacterianasociată cu biofilmul bacterianneasociată cu biofilmul bacterianneasociată cu biofilmul bacterian2.Parodontita cronică2.Parodontita cronică (PC) (PC)localizatălocalizatăggeneralizatăeneralizată - >30% din din - >30% din dinţţi sunt afectai sunt afectaţţii

Clasif icarea boli i parodontaleClasif icarea boli i parodontale33 . . Parodontita agresivăParodontita agresivă (PA) (PA)• localizatălocalizată• generalizată generalizată >30% din din>30% din dinţţi sunt afectai sunt afectaţţii;;

Severitatea se apreciază pe baza adâncimii pungii (PDSeveritatea se apreciază pe baza adâncimii pungii (PD = = periodontal pocket depthperiodontal pocket depth)) şi a pierderii de ataşament gingival şi a pierderii de ataşament gingival (CAL(CAL = = clinical attachment levelclinical attachment level):):

uşoară 1 ~2 mm;uşoară 1 ~2 mm; medie 3 ~ 4 mm;medie 3 ~ 4 mm; severă ≥ 5 mm;severă ≥ 5 mm;

4. Parodontita din boli le sistemice4. Parodontita din boli le sistemice5. Boala parodontală necrozantă5. Boala parodontală necrozantă (BPN) (BPN)• gingivita ulceronecroticăgingivita ulceronecrotică• parodontita ulceronecroticăparodontita ulceronecrotică

Clasif icarea boli i parodontaleClasif icarea boli i parodontale

6.Abcese ale ţesutului periodontal6.Abcese ale ţesutului periodontal• abces gingivalabces gingival• abces parodontalabces parodontal• abces pericoronalabces pericoronal

7.Parodontita asociată cu leziuni 7.Parodontita asociată cu leziuni endodonticeendodontice

Clasif icarea boli i parodontaleClasif icarea boli i parodontale• Modificări aduse de această clasificare:Modificări aduse de această clasificare:• ““parodontita adultului” a fost înlocuită cu parodontita adultului” a fost înlocuită cu

“parodontita cronică”;“parodontita cronică”;• eliminarea termenilor de “parodontită eliminarea termenilor de “parodontită

recurentă” şi “parodontită refractară”;recurentă” şi “parodontită refractară”;• înlocuirea termenului de “parodontită cu înlocuirea termenului de “parodontită cu

debut precoce” cu “parodontita agresivă”;debut precoce” cu “parodontita agresivă”;• înlocuirea termenului de “parodontită înlocuirea termenului de “parodontită

ulcero-necrozantă” cu “boala parodontală ulcero-necrozantă” cu “boala parodontală ulcero-necrozantă”ulcero-necrozantă”

Biofilmul dentar asociat cu boala Biofilmul dentar asociat cu boala parodontalăparodontală

• Începutul secolului trecut - consecinţa Începutul secolului trecut - consecinţa acumulării plăcii subgingival şi a diminuării acumulării plăcii subgingival şi a diminuării răspunsului imun, precum şi a creşterii răspunsului imun, precum şi a creşterii susceptibilităţii odată cu vârsta.susceptibilităţii odată cu vârsta.

Etiologia bolii parodontaleEtiologia bolii parodontale

• Teoria nespecificăTeoria nespecifică - boala parodontală - boala parodontală este rezultatul elaborării de produşi toxici este rezultatul elaborării de produşi toxici de către întreaga flora a plăcii. de către întreaga flora a plăcii.

• Teoria specificăTeoria specifică - anumite tipuri de - anumite tipuri de placă sunt patogene iar patogenitatea placă sunt patogene iar patogenitatea depinde de prezenţa sau de numărul mare depinde de prezenţa sau de numărul mare al unor microorganisme specificeal unor microorganisme specifice. .

Teoria „ecologică”Teoria „ecologică”

– boala parodontală este rezultatul modificărilor boala parodontală este rezultatul modificărilor habitatului (nutrienţi, pH, potenţial redox): habitatului (nutrienţi, pH, potenţial redox): • selecţia bacteriilor patogene este selecţia bacteriilor patogene este

influenţată direct de schimbările de mediu;influenţată direct de schimbările de mediu;• boala nu are o etiologie specifică; orice boala nu are o etiologie specifică; orice

specie cu anumite caracteristici poate specie cu anumite caracteristici poate contribui la evoluţia bolii. contribui la evoluţia bolii.

Teoria „ecologică”Teoria „ecologică”

• Astfel semnificaţia clinică a speciilor nou Astfel semnificaţia clinică a speciilor nou descoperite poate fi stabilită pe baza descoperite poate fi stabilită pe baza caracterelor fiziologicaracterelor fiziologicce ale fiecăreia dintre ele.e ale fiecăreia dintre ele.

• Boala poate fi prevenită nu numai prin atacul Boala poate fi prevenită nu numai prin atacul ţintit asupra patogenilor parodontali ci şi prin ţintit asupra patogenilor parodontali ci şi prin interferarea cu presiunea selectivă a factorilor interferarea cu presiunea selectivă a factorilor de mediu responsabili de înmulţirea lor.de mediu responsabili de înmulţirea lor.

Grupurile de bacterii din biofilmul dentarGrupurile de bacterii din biofilmul dentar subgingivalsubgingival

GrupGrup Specii bacterieneSpecii bacterieneGrupul violetGrupul violet VVeillonellaeillonella parvula parvula

AActinomycesctinomyces odontolyticus odontolyticusGrupul galbenGrupul galben Streptococcus sppStreptococcus spp..Grupul verdeGrupul verde EEikenellaikenella corrodens corrodens

Capnocytophaga spp.Capnocytophaga spp.

Grupul Grupul portocaliuportocaliu

P. intermediaP. intermedia// nigrescens nigrescens MMicromonasicromonas micros micros

CCampylobacter ampylobacter r reectusctusFFusobacterium nucleatumusobacterium nucleatum

Grupul roşuGrupul roşu PPorphyromonasorphyromonas gingivalis gingivalisTTannerellaannerella forsythia, T forsythia, Treponemareponema denticola denticola

Criterii de identificare a patogenilor Criterii de identificare a patogenilor parodontaliparodontali

Potenţialul patogen trebuie:Potenţialul patogen trebuie:• să fie asociat cu boala, prin creşterea ca să fie asociat cu boala, prin creşterea ca

număr în număr în situssitus--ul afectat de boală;ul afectat de boală;• să fie eliminat sau să scadă ca număr în să fie eliminat sau să scadă ca număr în

situssitus--urile cu evoluţie clinică bună sub urile cu evoluţie clinică bună sub tratament;tratament;

• să ducă la apariţia unui răspuns imun din să ducă la apariţia unui răspuns imun din partea gazdei;partea gazdei;

Potenţialul patogen trebuie:Potenţialul patogen trebuie:

• să fie capabil să fie capabil ssă producă boala la un ă producă boala la un animal de laborator;animal de laborator;

• să aibă factori de virulenţă responsabili de să aibă factori de virulenţă responsabili de distrugerea ţesutului parodontal; distrugerea ţesutului parodontal;

• în lipsa inoculării de patogeni parodontali în lipsa inoculării de patogeni parodontali la animalele la animalele germ freegerm free nu trebuie să apară nu trebuie să apară gingivite sau parodontite.gingivite sau parodontite.

Microbiologia bolii parodontaleMicrobiologia bolii parodontale

• Numărul total al bacteriilor din placa Numărul total al bacteriilor din placa subgingivală este de 2 ori mai mare în subgingivală este de 2 ori mai mare în starea de boală comparativ cu starea de starea de boală comparativ cu starea de sănătate, răspunsul imun fiind crescut în sănătate, răspunsul imun fiind crescut în prima situaţie.prima situaţie.

• Şi morfotipurile bacteriene diferă în cele 2 Şi morfotipurile bacteriene diferă în cele 2 situaţii: în starea de sănătate sunt mai situaţii: în starea de sănătate sunt mai puţine spirochete, bacili gram negativi puţine spirochete, bacili gram negativi decât în starea de boală.decât în starea de boală.

PatogenPatogen SănătateSănătate PAPA PCPC BPNBPN

StreptococcusStreptococcus ++++++ ++ ++ ++

ActinomycesActinomyces ++++++ ++ ++ ++

VeillonellaVeillonella ++ ++ ++ ++

AggregatibacterAggregatibacteractinomycetemcomitansactinomycetemcomitans

-- ++++ ++ ??

CCapnocytophagaapnocytophaga +/-+/- +/-+/- +/-+/- +/-+/-

Treponeme oraleTreponeme orale +/-+/- ++++++ ++++++ ++++++

Porphyromonas gingivalisPorphyromonas gingivalis -- ++ ++++ +/-+/-

Prevotella intermediaPrevotella intermedia +/-+/- ++ ++++ ++++

Tannerella forsythiaTannerella forsythia -- ++++ ++++ ??

Fusobacterium nucleatumFusobacterium nucleatum ++ ++ ++++ ++++

Concluzie:Concluzie:- - biofilmul dentar subgingival al stării de biofilmul dentar subgingival al stării de

sănătate poate găzdui în cantităţi foarte sănătate poate găzdui în cantităţi foarte mici patogeni parodontali, ei fiind mici patogeni parodontali, ei fiind incapabili să concureze cu bacteriile incapabili să concureze cu bacteriile gram pozitive zaharolitce dominante.gram pozitive zaharolitce dominante.

• La acumularea biofilmuluiLa acumularea biofilmului,, răspunsul inflamator răspunsul inflamator ccareare apare duce la creşterea fluxului lichidului apare duce la creşterea fluxului lichidului crevicular gingival cu alterarea crevicular gingival cu alterarea statusstatus--ului ului nutriţional localnutriţional local

• aacesta duce la înmulţirea bacteriilor proteolitice cesta duce la înmulţirea bacteriilor proteolitice gram negative, creşterea pH-ului şi scăderea gram negative, creşterea pH-ului şi scăderea potenţialului redox. potenţialului redox.

• Proteazele interferă cu controlul gazdei asupra Proteazele interferă cu controlul gazdei asupra răspunsului inflamator, agravat şi prin creşterea răspunsului inflamator, agravat şi prin creşterea continuă a masei bacteriilor gram negative.continuă a masei bacteriilor gram negative.

• BiofilmBiofilm subgingival subgingival– stare de s– stare de sănătate – ănătate – domină domină bacterii gram pozitive zaharoliticebacterii gram pozitive zaharolitice;;

• Biofilm subgingival – Biofilm subgingival – inflamaţieinflamaţie – domină – domină bacteriile bacteriile gram negative proteoliticegram negative proteolitice..

• Trecerea de la gingivită la parodontită Trecerea de la gingivită la parodontită depinde de 3 factori:depinde de 3 factori:

susceptibilitatea gazdei;susceptibilitatea gazdei; prezenţa bacteriilor patogene;prezenţa bacteriilor patogene; prezenţa bacteriilor „protectoare”;prezenţa bacteriilor „protectoare”;

MMotivele care fac ca etiologia bolii otivele care fac ca etiologia bolii parodontale să nu fie pe deplin parodontale să nu fie pe deplin elucidatăelucidată::• ddiversitatea speciilor bacteriene din placa iversitatea speciilor bacteriene din placa

subgingivala asociată bolii parodontale,subgingivala asociată bolii parodontale,• variaţiile în compoziţia florei de la un variaţiile în compoziţia florei de la un

individ la altul, individ la altul, • diferenţele în răspunsul gazdei la acţiunea diferenţele în răspunsul gazdei la acţiunea

diferitelor specii bacterienediferitelor specii bacteriene, etc, etc..

Asocierea bacteriilor suspectate cu boala parodontalăAsocierea bacteriilor suspectate cu boala parodontală

Foarte puternicăFoarte puternică PuternicăPuternică ModeratăModerată

AggregatibacterAggregatibacteractinomycetemcomitansactinomycetemcomitans

FusobacteriumFusobacteriumnucleatumnucleatum

Streptococcus Streptococcus constellatusconstellatus

Porphyromonas gingivalisPorphyromonas gingivalis Prevotella Prevotella intermediaintermedia

Parvimonas micraParvimonas micra

Tannerella forsythiaTannerella forsythia Campylobacter Campylobacter rectusrectus

Actinomyces Actinomyces viscosusviscosus

Treponema denticolaTreponema denticola Eikenella Eikenella corrodenscorrodens

Actinomyces Actinomyces odontolyticusodontolyticus

www.topleyonline.comwww.topleyonline.com

Microbiologia bolii parodontaleMicrobiologia bolii parodontale

• Microbiota parodontală –sistem ecologic Microbiota parodontală –sistem ecologic complexcomplex,, cu multe interacţiuni structurale cu multe interacţiuni structurale şi fiziologice între bacteriile rezidente şi şi fiziologice între bacteriile rezidente şi între bacterii şi gazdă.între bacterii şi gazdă.

• Nivele crescute ale unor bacterii – Nivele crescute ale unor bacterii – consecinţa bolii.consecinţa bolii.

• Lipsa leziunii – număr mic de bacterii, Lipsa leziunii – număr mic de bacterii, susceptibilitate scăzută a gazdei, diferenţe susceptibilitate scăzută a gazdei, diferenţe de virulenţă intraspeciii.de virulenţă intraspeciii.

Microbiologia bolii parodontaleMicrobiologia bolii parodontale

• Bacteriile “protectoare”:Bacteriile “protectoare”:• ocupă spaţiul vital ce ar putea fi populat ocupă spaţiul vital ce ar putea fi populat

de bacteriile patogene;de bacteriile patogene;• inhibă aderenţa bacteriilor la parodonţiu;inhibă aderenţa bacteriilor la parodonţiu;• inactivează anumiţi patogeni.inactivează anumiţi patogeni.

Rolul virusurilor în boala Rolul virusurilor în boala parodontalăparodontală

• Citomegalovirusul (CMV) şi virusul Epstein-Citomegalovirusul (CMV) şi virusul Epstein-Barr (VEB):Barr (VEB):

• efect citopatic pe fibroblaşti, celule efect citopatic pe fibroblaşti, celule epiteliale, celule inflamatorii;epiteliale, celule inflamatorii;

• supresia mecanismelor de apărare a supresia mecanismelor de apărare a parodonţiului cparodonţiului careare permite multiplicarea permite multiplicarea patogenilor parodontali;patogenilor parodontali;

• alterarea micromediului calterarea micromediului careare devine propice devine propice pentru înmulţirea patogenilor parodontali;pentru înmulţirea patogenilor parodontali;

Mecanisme patogenice în Mecanisme patogenice în boala parodontalăboala parodontală

• Adeziunea, coagregarea, invazia;Adeziunea, coagregarea, invazia;• Producerea de exotoxine;Producerea de exotoxine;• Constituienţii celulari;Constituienţii celulari;• Producerea de enzime;Producerea de enzime;• Eludarea răspunsului imun;Eludarea răspunsului imun;

Metode de diagnostic microbiologic Metode de diagnostic microbiologic îîn boala n boala parodontalparodontalăă

Microscopia optică:Microscopia optică:– cu fond luminoscu fond luminos– cu fond negru cu fond negru – cu contrast de fazăcu contrast de fază

Cult ivareaCult ivarea Tehnici PCRTehnici PCR Teste imunoenzimatice – ELISA, BANATeste imunoenzimatice – ELISA, BANA ImunofluorescenţaImunofluorescenţa Gaz l ichid cromatografieGaz l ichid cromatografie Alte testeAlte teste

Diagnostic microbiologicDiagnostic microbiologic

1.1. Recoltare:Recoltare: Proba – biofilm bacterian subgingival;Proba – biofilm bacterian subgingival; Etape:Etape:• izolarea dintelui;izolarea dintelui;• îndepărtarea mecanică a plăcii supragingivale;îndepărtarea mecanică a plăcii supragingivale;• uscare;uscare;• recoltarea probei cu ajutorul conurilor de hârtie recoltarea probei cu ajutorul conurilor de hârtie

de filtru.de filtru.

2.Transport:2.Transport:

- maxim 30 minute; - maxim 30 minute; - - mediu de transport : bulion thioglicolat cu mediu de transport : bulion thioglicolat cu resazurină.resazurină.3. Incubare - 373. Incubare - 37°°C în anaerobioză, 5-7 zile.C în anaerobioză, 5-7 zile.

Examenul microscopicExamenul microscopic

Frotiuri colorate GramFrotiuri colorate Gram• rapid, ieftin şi util rapid, ieftin şi util

pentru pacient;pentru pacient;• rol în stabilirea rol în stabilirea

prognosticului;prognosticului;• justifică continuarea justifică continuarea

investigaţiei microbio-investigaţiei microbio-logice.logice.

Microscopia cu fond negruMicroscopia cu fond negru şi şi contrast contrast dede fază fază

• Nu diferentiază între treponeme patogene şi Nu diferentiază între treponeme patogene şi comensalecomensale

- Frotiul Gram: placa bacteriană asociată cu starea de sănătate parodontală este compusă din coci, Gram pozitive. - O creştere relativă a numărului de bacil i Gram negativi, de formă şi dimensiuni variabile este legată de apariţia gingivitei iar flora abundentă constituită din bacil i Gram negativi la care se asociază un număr mare de spirochete se asociază la rândul său cu parodontita adultului.- Prezenţa spirochetelor este direct proporţională cu adâncimea pungii parodontale, acestea fiind teoretic absente în cazul unui parodonţiu sănătos.

• Recoltarea pRecoltarea probele din pungile parodontalerobele din pungile parodontale de la pacienţi cu de la pacienţi cu diagnostic clinic de parodontitădiagnostic clinic de parodontită marginală cronică. marginală cronică.

• Recoltarea sRecoltarea se facee face cu conuri de hârtie sterile de 20 de mm ce au cu conuri de hârtie sterile de 20 de mm ce au fost menţinute timp de 30 secunde în punga parodontală după fost menţinute timp de 30 secunde în punga parodontală după îndepărtarea prealabilă a plăcii bacteriene supragingivale, pentru a îndepărtarea prealabilă a plăcii bacteriene supragingivale, pentru a se evita contaminarea probei cu flora supragingivală.se evita contaminarea probei cu flora supragingivală.

• Conurile Conurile se descarcăse descarcă în tuburi sterile cu 0,5 ml ser fiziologic steril. în tuburi sterile cu 0,5 ml ser fiziologic steril.• b. Examinarea microscopicăb. Examinarea microscopică• Din suspensia obţinută în ser fiziologic, sDin suspensia obţinută în ser fiziologic, see prelev prelevăă volume volume

standardizate cu ajutorul unei anse calibrate de 10μl, volume care standardizate cu ajutorul unei anse calibrate de 10μl, volume care ssee folos folosescesc pentru prepararea frotiurilor. pentru prepararea frotiurilor.

• Frotiurile Frotiurile se colorează Gse colorează Gram şi ram şi se se examinexamineazăează la microscop. la microscop.• Aspectele oferite de examinarea unui frotiu colorat Gram folosite Aspectele oferite de examinarea unui frotiu colorat Gram folosite

drept criterii de evaluare drept criterii de evaluare pot fipot fi::– – încărcătura bacteriană a probeiîncărcătura bacteriană a probei;;– – prezenţa florei Gram negative (bacili)prezenţa florei Gram negative (bacili);;– – prezenţa prezenţa ttreponemelor oralereponemelor orale..

Alte Alte sistemesisteme de identificare de identificare

• Detectare de enzime preformate (constitutive) Detectare de enzime preformate (constitutive) cu substrate cromogene sau fluorogene – cu substrate cromogene sau fluorogene – Rapid ANA, Rapid ID 32 A, BBL Crystal, Rapid ANA, Rapid ID 32 A, BBL Crystal, API ZYMAPI ZYM

• CDC –Presumpto plates I, II, III – agar CDC –Presumpto plates I, II, III – agar Lombard DowellLombard Dowell

• Microbe Lynx System – spectroscopie de masMicrobe Lynx System – spectroscopie de masăă

• TOPAS TOPAS ((Toxic OralPathology AssayToxic OralPathology Assay) ) este produs de catre este produs de catre ALT BioscienceALT Bioscience U.S.A. şi reprezintă un test de toxicitate U.S.A. şi reprezintă un test de toxicitate bisecvenbisecven--ţial, colorimetric, care se face ţial, colorimetric, care se face extemporaextempora--neu, în cabinet şi care se neu, în cabinet şi care se bazează pe detectarea a bazează pe detectarea a doi markeri doi markeri ai ai infecţiei bacteriene la nivelul fluidului infecţiei bacteriene la nivelul fluidului crevicular gingival.crevicular gingival. Sursa slide-uri 34-40: Sursa slide-uri 34-40: REVISTA ROMÂNĂ REVISTA ROMÂNĂ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIV, NR. 2-3, AN 2008 121DE STOMATOLOGIE – VOL. LIV, NR. 2-3, AN 2008 121

Iniţial, testul TOPAS este desemnat să detecteze prezenţa toxinelor bacteriene din l ichidul şanţului gingival. Aceste toxine sunt produşi de metabolism ai bacteriilor anaerobe patogene ce apar la nivelul siturilor bolnave, active, de la nivelul şanţului gingival şi al feţei dorsale a limbii şi includ compuşi volati l i ai sulfului (hydrogen sulfurat şi metil-mercaptan) şi poliamide (putresceina şi cadaverina), toxine ce au fost arătate a se afla în concentraţii extrem de mari la nivelul siturilor parodontale infectate şi active.

PrincipiuAcest test se bazează pe reacţia dintre toxinele microbiene şi un amestec de reactivi chimici din care rezultă un produs de culoare galbenă a cărei intensitate colorimetrică este direct proporţionalăcu concentraţia de toxine microbiene din mostra recoltată.

• Cea de-a doua parte a testului TOPAS este desemnată să Cea de-a doua parte a testului TOPAS este desemnată să detecteze nivelul crescut al detecteze nivelul crescut al proteinelor totale din l ichidul proteinelor totale din l ichidul crevicularcrevicular ..

• Aceste proteine totale includ atât proteine bacteriene, cât şi proteine Aceste proteine totale includ atât proteine bacteriene, cât şi proteine inflamatorii de tipul anticorpilor şi proteinelor serice umane inflamatorii de tipul anticorpilor şi proteinelor serice umane (albumina serică) şi asta se datoreaz(albumina serică) şi asta se datorează ă faptului că infecţia bacteriană faptului că infecţia bacteriană creşte nivelul acestor proteine pe măsură ce lichidul şanţului creşte nivelul acestor proteine pe măsură ce lichidul şanţului gingival se transformă dintr-un transsudat seric sărac în proteine gingival se transformă dintr-un transsudat seric sărac în proteine într-un exudat seric bogat în proteine, această creştere provenind într-un exudat seric bogat în proteine, această creştere provenind atât de la gazdă, cât şiatât de la gazdă, cât şi de la microorganismele ce se dezvoltă în de la microorganismele ce se dezvoltă în număr mare la nivelul sitului infectat.număr mare la nivelul sitului infectat.

• Cu cât nivelul proteinelor totale este mai mare, cu atât Cu cât nivelul proteinelor totale este mai mare, cu atât reacţia de reacţia de culoare albastră va fi mai intensă;culoare albastră va fi mai intensă; trebuie remarcat faptul că trebuie remarcat faptul că sângele sau saliva pot contamina mostrele recoltate şi afecta sângele sau saliva pot contamina mostrele recoltate şi afecta rezultatele testului în sensulrezultatele testului în sensul indicării unui nivel mai crescut de indicării unui nivel mai crescut de proteine.proteine.

• TOPAS este calibrat folosind hidrogenul sulfurat (HTOPAS este calibrat folosind hidrogenul sulfurat (H22S) S) astfel încât standardele de toxicitate variaza de la 0mM (nu astfel încât standardele de toxicitate variaza de la 0mM (nu există toxicitate) şi până la 2 mM (toxicitate severă).există toxicitate) şi până la 2 mM (toxicitate severă).

• În plus faţă de HÎn plus faţă de H22S, TOPAS detectează şi prezenţa altor S, TOPAS detectează şi prezenţa altor compuşi sulfhidrici de tipul compuşi sulfhidrici de tipul mmercaptanului (CH3 SH), ercaptanului (CH3 SH), ddimetilsulfidelor (CH3 S CH3) şi imetilsulfidelor (CH3 S CH3) şi ddimetildisulfidelor (CH3 SS imetildisulfidelor (CH3 SS CH3) precum şi toxine fungice ce reacţionează cu thiolul, CH3) precum şi toxine fungice ce reacţionează cu thiolul, de tipul de tipul ggliotoxinei.liotoxinei.

• În plus, TOPAS reacţionează cu poliamide de tipul În plus, TOPAS reacţionează cu poliamide de tipul ccadaverinei şi adaverinei şi pputresceinei, producând o coloraţie galbenă.utresceinei, producând o coloraţie galbenă.

• TOPASTOPAS este de asemenea desemnat să detecteze este de asemenea desemnat să detecteze nivele nivele crescute de proteine de la nivelul l ichidului şanţului crescute de proteine de la nivelul l ichidului şanţului gingival gingival şi care sunt caracteristice siturilor parodontale active; şi care sunt caracteristice siturilor parodontale active; aceste proteine provin din surse microbiene, surse locale produse aceste proteine provin din surse microbiene, surse locale produse de factori ai organismului gazdă (de tipul de factori ai organismului gazdă (de tipul aanticorpilor, nticorpilor, aalbumineilbuminei serice, serice, aaspartat aminotransspartat aminotrans--ferazei, ferazei, bbetagluconidazei şi etagluconidazei şi ffosfatazei osfatazei alcaline) şi din protein serice.alcaline) şi din protein serice.

• Această a doua fază a TOPAS se bazează pe colorarea acestor Această a doua fază a TOPAS se bazează pe colorarea acestor proteine cu pigmenţi albaştri, intensitatea culorii fiind direct proteine cu pigmenţi albaştri, intensitatea culorii fiind direct proporţională cu cantitatea de proteine de la nivelul lichidului şan-proporţională cu cantitatea de proteine de la nivelul lichidului şan-

• ţului gingival.ţului gingival.• TOPAS este calibrat în acest sens folosind albumina serică umană TOPAS este calibrat în acest sens folosind albumina serică umană

ca standard proteic, cu nivele de la non-detectabil (<5 microgr.) ca standard proteic, cu nivele de la non-detectabil (<5 microgr.) până la abundent (>50 microgr.) şi asta deoarece albumina serică până la abundent (>50 microgr.) şi asta deoarece albumina serică este considerată ca fiind cea mai abundentăeste considerată ca fiind cea mai abundentă proteină de la nivelul proteină de la nivelul lichidului şanţului gingival, atât la nivelul situsurilor sănătoase, cât şi lichidului şanţului gingival, atât la nivelul situsurilor sănătoase, cât şi la nivelul celor bolnave.la nivelul celor bolnave.

• a. Recoltareaa. Recoltarea• Determinările cu testul TOPAS se fac obligatoriuDeterminările cu testul TOPAS se fac obligatoriu înainte de orice înainte de orice

altă procedură terapeuticăaltă procedură terapeutică dentară.dentară.• Se Se usucă situusucă situ s-uls-ul din care se va face recoltarea cu medin care se va face recoltarea cu meşşe sterile e sterile

sau cu un jet de aer de la unitul dentar, cu scopul de a îndepărta sau cu un jet de aer de la unitul dentar, cu scopul de a îndepărta orice posibilitate de contaminare externă fluidă cu salivă înainte de orice posibilitate de contaminare externă fluidă cu salivă înainte de recoltare.recoltare.

• Se scot conurile de hârtie din pachetul steril.Se scot conurile de hârtie din pachetul steril.• Dacă suntem interesaţi de statusul unui anume dinte, atunci Dacă suntem interesaţi de statusul unui anume dinte, atunci

recoltarea mostrelor de lichid crevicular gingival se va face la nivelul recoltarea mostrelor de lichid crevicular gingival se va face la nivelul şanţului atât mesiovestibular cât, şi mesiolingual.şanţului atât mesiovestibular cât, şi mesiolingual. Dacă suntem Dacă suntem interesaţi de o anumită pungă parodontală, atunci recoltarea se va interesaţi de o anumită pungă parodontală, atunci recoltarea se va face de la nivelul acesteia.face de la nivelul acesteia.

• Se inseră conurile de hârtie în interiorul şanţului gingival, respectiv Se inseră conurile de hârtie în interiorul şanţului gingival, respectiv al pungii parodontale, direcţionând vârful conului de hârtie apical al pungii parodontale, direcţionând vârful conului de hârtie apical până când se simte o rezistenţă uşoară. Se lasă conul de hârtie pe până când se simte o rezistenţă uşoară. Se lasă conul de hârtie pe loc timp de loc timp de 1 minut1 minut , după care se agită uşor, după care se agită uşor tubul cu capacul tubul cu capacul galben pentru determinarea toxicităţii în scopul aşezării reactivului galben pentru determinarea toxicităţii în scopul aşezării reactivului din interior pe fundul acestuia. Se desface capacul şi se aşază în din interior pe fundul acestuia. Se desface capacul şi se aşază în poziţie verticală în stativ.poziţie verticală în stativ.

• b. Determinarea propriu-zisăb. Determinarea propriu-zisă• După 1 minut se plasează imediat conul de hârtie în tubul cu reactiv asigurându-ne După 1 minut se plasează imediat conul de hârtie în tubul cu reactiv asigurându-ne

că vârful conului este submers în totalitate în reactivul respectiv.că vârful conului este submers în totalitate în reactivul respectiv.• Se închide tubul cu capacul pentru a împiedica evaporarea eventualelor toxine Se închide tubul cu capacul pentru a împiedica evaporarea eventualelor toxine

volatile, după care se agită uşor tubul în vederea amestecării compuşilor din lichidul volatile, după care se agită uşor tubul în vederea amestecării compuşilor din lichidul şanţului gingival cu soluţia de reactiv. Se lasă tubul în repaus timp de 5 minute până şanţului gingival cu soluţia de reactiv. Se lasă tubul în repaus timp de 5 minute până când se formează culoarea galbenă de reacţie, după care se măsoară cu ajutorul când se formează culoarea galbenă de reacţie, după care se măsoară cu ajutorul scalei de toxicitate;scalei de toxicitate; cu cât culoarea galbenă este mai intensă, cu atât nivelul de cu cât culoarea galbenă este mai intensă, cu atât nivelul de toxine bacteriene din lichidul şanţului gingival este mai ridicat.toxine bacteriene din lichidul şanţului gingival este mai ridicat.

• Apoi se deschide capacul albastru de la tubul cu reactiv pentru proteine şi se toarnă Apoi se deschide capacul albastru de la tubul cu reactiv pentru proteine şi se toarnă în tubul cu capac gaben, cel cu reactiv pentru toxine. Se pune din nou capacul în tubul cu capac gaben, cel cu reactiv pentru toxine. Se pune din nou capacul albastru şi se agită viguros conţinutul tubului, se lasă timp de 2 minute pentru a sealbastru şi se agită viguros conţinutul tubului, se lasă timp de 2 minute pentru a se

• produce colorarea.produce colorarea.• Este necesară cronometrarea exactă la 2 minute, deoarece colorarea continuă în Este necesară cronometrarea exactă la 2 minute, deoarece colorarea continuă în

timp şi depăşirea termenului poate să ducă la obţinerea de rezultate false!timp şi depăşirea termenului poate să ducă la obţinerea de rezultate false!• Dacă mostra de l ichid crevicular conţine proteine, soluţia va vira de la o Dacă mostra de l ichid crevicular conţine proteine, soluţia va vira de la o

culoare aquamarine (albastru deschis) la o culoare albastru închisculoare aquamarine (albastru deschis) la o culoare albastru închis ; cu cât ; cu cât mostra conţine mai multe proteine, cu atât reactivul va avea o culoare mai intensă de mostra conţine mai multe proteine, cu atât reactivul va avea o culoare mai intensă de albastru închis iar determinarea se va face cu ajutorul scaleialbastru închis iar determinarea se va face cu ajutorul scalei de proteine.de proteine.

GLC –gaz lichid cromatografieGLC –gaz lichid cromatografie

• Evidenţiază produşi finali ai metabolismului Evidenţiază produşi finali ai metabolismului bacterian:bacterian: acizi graşi cu lanţ scurtacizi graşi cu lanţ scurt acizi graşi cu lanţ lungacizi graşi cu lanţ lung

TehniciTehnicidedebiologie biologie molecularămoleculară

real timereal time PCRPCRMicro-IdentMicro-Ident

Micro-IdentMicro-Ident- Testul micro-IDent A face posibila determinarea celor cinci markeri importanti parodotogeni: Aggregatibacter actino-mycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus si Treponema denticola). - In unele cazuri de parodontita spectrul de diagnostic poate fi largit prin determinarea altor 6 germeni: Peptostreptococcus micros, Fusobacterium nucleatum/periodonticum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium nodatum si Capnocytophaga spp (testul micro-IDent B).

Testele micro-IDent sunt ut i le pentru:- identificarea zonelor cu risc si recunoasterea precoce a recidivelor;- alegerea antibioticului adecvat si documentarea succesului terapeutic;-evaluarea riscului de implant nereusit inaintea tratamentului.

Sursa slide-uri 44 – 46: Sursa slide-uri 44 – 46: REVISTA ROMÂNĂ DE REVISTA ROMÂNĂ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIV, NR. 2-3, AN 2008 121STOMATOLOGIE – VOL. LIV, NR. 2-3, AN 2008 121

Specimen recoltat – prelevarea probei se face de către medicul stomatolog cu ajutorul beţişoarelor de hârtie conţinute in trusa de recoltare, obligatoriu înaintea tratamentului mecanic sau cu antibiotice. -Cu ajutorul unei pense sterile se introduce un beţişor in punga parodontala până la baza acesteia (adâncimea pungii parodontale trebuie sa fie de cel puţin 4 mm). - Beţişorul va rămâne pe loc timp de 10 secunde, dupa care va fi retras si introdus in intr-un tub de transfer. -Se pot recolta maxim 4 probe din pungi parodontale diferite. -Toate betişoarele provenite de la acelasi pacient vor fi introduse intr-un singur tub de transfer . -Tubul va fi plasat in trusa albastra de recoltare împreuna cu o fişă care contine datele pacientului.-Transportul catre laborator nu ridică probleme, fiind vorba de determinarea ADN.Stabil i tate proba – 1 săptămâna la 2-8°C. (http: synevo.ro)

Interpretarea rezultatelorIn cazul detecţiilor ADN pozitive,  pentru fiecare bacterie patogenă rezultatul va fi raportat astfel:-“slab pozitiv”, -“pozitiv”, -“intens pozitiv”. Aceste moduri de comunicare se coreleaza cu cantitatea de germeni identificati in probă.

ELISAELISA

BANABANA

• Test colorimetric Test colorimetric • Testul pozitiv – indică prezenţa Testul pozitiv – indică prezenţa

Treponema denticola, Porphyromonas Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis, Bacteroides forsythus gingivalis, Bacteroides forsythus în în probă.probă.

JOURNAL OF CLINICAL MICROBIOLOGY, July 1990, p. 1551-1559WALTER J. LOESCHE, et all

• Treponema denticola, Porphyromonas (Bacteroides) gingivalis, and Bacteroides forsythus are among the

• anaerobic species frequently associated with adult forms of periodontal disease.

• These organisms hydrolyze the synthetic peptide benzoyl-DL-arginine-naphthylamide (BANA), and such enzyme activity can be detected in the plaque and related to clinical disease and the presence of spirochetes.

• …..In this investigation, the liquid BANA assay was compared with a commercially developed BANA assay which employed a paper format and which could be read after a 15-min incubation.

TESTUL BANA TESTUL BANA este o adaptare a testului de hidroliza BANA este o adaptare a testului de hidroliza BANA conceput de Dr. Walter Loesche (Univ. Michigan) care se bazeaza conceput de Dr. Walter Loesche (Univ. Michigan) care se bazeaza pe detectarea unei enzime care este secretata de pe detectarea unei enzime care este secretata de Porphyromonas Porphyromonas gingivalis, Treponema denticola gingivalis, Treponema denticola si si BacteroidesBacteroides forsythusforsythus, , cele cele trei trei bacterii anaerobe frecvent asociate cu parodontita adultului sau cu bacterii anaerobe frecvent asociate cu parodontita adultului sau cu halena fetida. halena fetida. -Din 60 de specii subgingivale studiate [Manabu M, 2001] doar Din 60 de specii subgingivale studiate [Manabu M, 2001] doar acestea trei secreta aceasta enzima capabila sa hidrolizeze acestea trei secreta aceasta enzima capabila sa hidrolizeze peptidul sintetic peptidul sintetic benzoil-DL-argininnafti lamida benzoil-DL-argininnafti lamida (BANA) cu (BANA) cu care este îmbibata banda test. care este îmbibata banda test. -Daca oricare din aceste trei specii este prezenta se produce Daca oricare din aceste trei specii este prezenta se produce hidrolizarea enzimei BANA si apare culoarea albastra, indicatorul hidrolizarea enzimei BANA si apare culoarea albastra, indicatorul testului pozitiv. testului pozitiv.

- - Cu cât este culoarea mai intensa cu atât concentraCu cât este culoarea mai intensa cu atât concentraţţia microorganisia microorganis--melor BANA pozitive este mai mare.melor BANA pozitive este mai mare.-Testul BANA poate detecta simultan prezenta uneia, a doua sau a celor Testul BANA poate detecta simultan prezenta uneia, a doua sau a celor trei microorganisme, cu aceeasi acuratetrei microorganisme, cu aceeasi acurateţţe ca si sondele ADN, testul e ca si sondele ADN, testul ELIZA sau imunofluorescenta indirecta [Loaesche WJ, 1992]. ELIZA sau imunofluorescenta indirecta [Loaesche WJ, 1992]. - - Sensibilitatea acestor trei metode este de 90-96 % iar acuratetea de 83-Sensibilitatea acestor trei metode este de 90-96 % iar acuratetea de 83-92 %. 92 %. -În acelasi studiu comparativ efectuat de Loesche metoda detectarii În acelasi studiu comparativ efectuat de Loesche metoda detectarii acestor microorganisme prin culturi microbiene a avut o acuratete de 50-acestor microorganisme prin culturi microbiene a avut o acuratete de 50-62%.62%.

ImunofluorescenţaImunofluorescenţa

Alte tehniciAlte tehnici

• FISH FISH ((Fluorescence in situ Fluorescence in situ hybridizationhybridization) ) –hibridizare fluorescentă –hibridizare fluorescentă in situin situ

• Electroforeză în gel de poliacrilamid Electroforeză în gel de poliacrilamid duodecil sulfatduodecil sulfat

http://www.accessexcellence.org/RC/VL/GG/fish.phphttp://www.accessexcellence.org/RC/VL/GG/fish.php

Metoda FISHMetoda FISH (fluorescence in situ hybridization)- este utilizată pentru (fluorescence in situ hybridization)- este utilizată pentru analiza ADN prin vizualizare directă pe preparate microscopice celulareanaliza ADN prin vizualizare directă pe preparate microscopice celulare sau cromosomiale. sau cromosomiale. SSe vizualizează simultan caracteristicile genotipice şi fenotipice a celulelor e vizualizează simultan caracteristicile genotipice şi fenotipice a celulelor şi alecromosomilor. şi alecromosomilor. SSe ultilizează molecule de ADN monocatenar specific marcat radioactiv e ultilizează molecule de ADN monocatenar specific marcat radioactiv sau chimic (unnucleotid fluorescent) cu fluorocromi= sonda ADN- sonda sau chimic (unnucleotid fluorescent) cu fluorocromi= sonda ADN- sonda ADN are capacitatea de a se ataşa de secvenţa ADN complementară ADN are capacitatea de a se ataşa de secvenţa ADN complementară indiferent undeeste situată aceasta în genom.indiferent undeeste situată aceasta în genom. SSonda marcată poate fi asociată cu anticorpi monoclonali=> utilizarea mai onda marcată poate fi asociată cu anticorpi monoclonali=> utilizarea mai multor fluorocromi, creşterea intensităţii semnalului (ADN = antigen).multor fluorocromi, creşterea intensităţii semnalului (ADN = antigen).Poate marca: cromozomiPoate marca: cromozomi metafazici; nuclei interfazici; cromozomi elongati; metafazici; nuclei interfazici; cromozomi elongati; fibra de cromatinfibra de cromatină.ă.

Sursa slide-uri 55- 56: Sursa slide-uri 55- 56: REVISTA ROMÂNĂ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIV, NR. 2-REVISTA ROMÂNĂ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIV, NR. 2-3, AN 2008 1213, AN 2008 121

SDS-PAGE (PAGE = poliacrilamid gel electroforeza)SDS-PAGE (PAGE = poliacrilamid gel electroforeza)Electroforeza constituie o metoda rapida de cuantificare, Electroforeza constituie o metoda rapida de cuantificare, comparare sicomparare si caracterizare a puritatii proteinelor, ADNcaracterizare a puritatii proteinelor, ADN--ului ului sau ARNsau ARN--ului.ului.Principiul electroforezei: moleculele incarcate (proteine, Principiul electroforezei: moleculele incarcate (proteine, acizi nucleici) seacizi nucleici) se deplaseaza de-a lungul unui gel intr-un deplaseaza de-a lungul unui gel intr-un camp electric. camp electric. Gelul este asemeni unei siteGelul este asemeni unei site moleculare care permite moleculare care permite moleculelor mai mici sa se deplaseze mai rapid, iar celor moleculelor mai mici sa se deplaseze mai rapid, iar celor maimai mari sa inainteze mai lent.mari sa inainteze mai lent.Amestecurile de proteineAmestecurile de proteine sunt separate prin intermediul sunt separate prin intermediul SDS-poliacrilamidSDS-poliacrilamid electroforezei (eng.electroforezei (eng. SDS = SDS = sodium sodium dodecyl sulfate dodecyl sulfate - dodecil sulfatul de sodiu). - dodecil sulfatul de sodiu). Tehnica aTehnica a fost fost introdusa de Shapiro si colaboratorii in 1967. introdusa de Shapiro si colaboratorii in 1967.

Acizii nucleici sunt separati de obiceiAcizii nucleici sunt separati de obicei folosind geluri de folosind geluri de agaroza.agaroza.

ConcluziiConcluzii

• Cultivarea şi PCR – cele mai folosite. Cultivarea şi PCR – cele mai folosite. • Nici o metodă nu poate fi considerată “per Nici o metodă nu poate fi considerată “per

se “ de referinţă.se “ de referinţă.• Combinarea de teste – cea mai buna Combinarea de teste – cea mai buna

“metodă”.“metodă”.

AntibiogramaAntibiograma• Antibiograma ATB ANA (BioMerieux) – nu mai este Antibiograma ATB ANA (BioMerieux) – nu mai este

acceptatăacceptată

• EX: ATB ANA susceptibi l i ty test.EX: ATB ANA susceptibi l i ty test. The ATB ANA strips (bioMérieux, Marcy The ATB ANA strips (bioMérieux, Marcy l’Etoile, France) permit determination of the susceptibility of anaerobic bacteria l’Etoile, France) permit determination of the susceptibility of anaerobic bacteria to antibiotics in a to antibiotics in a semisolid mediumsemisolid medium under conditions similar to those used for under conditions similar to those used for the agar dilution method. A suspension of no. 3 McFarland standard was the agar dilution method. A suspension of no. 3 McFarland standard was prepared by homogenizing without shaking prepared by homogenizing without shaking C. difficileC. difficile colonies in 0.85% saline colonies in 0.85% saline buffer, and 200 μl was transferred into an ampoule of ATB-S medium; 135 μl buffer, and 200 μl was transferred into an ampoule of ATB-S medium; 135 μl was then distributed into each cupule of the strip containing dehydrated was then distributed into each cupule of the strip containing dehydrated antimicrobial agents. The strips were incubated for 24 h at 37°C in an anaerobic antimicrobial agents. The strips were incubated for 24 h at 37°C in an anaerobic atmosphere. The turbidimetries of the cupules were observed by visual reading, atmosphere. The turbidimetries of the cupules were observed by visual reading, and interpretation was performed according to the manufacturer’s and interpretation was performed according to the manufacturer’s recommendations. The breakpoints to be used for interpretation of the results recommendations. The breakpoints to be used for interpretation of the results were as follows: 1 to 4 μg/ml for erythromycin, 2 μg/ml for clindamycin, 8 μg/ml were as follows: 1 to 4 μg/ml for erythromycin, 2 μg/ml for clindamycin, 8 μg/ml

for tetracycline, 4 to 16 μg/ml for rifampin, and 16 μg/ml for chloramphenicolfor tetracycline, 4 to 16 μg/ml for rifampin, and 16 μg/ml for chloramphenicol..

Sistemul Vitek si E-Test

• Abstract:• Abstract. The aim of the present investigation was to determine the

susceptibility of Prevotella intermedia, Porphyromonas gingivalis, Fusobacterium and Peptostreptococcus micros to metronidazole in vitro. Two methods were applied on each isolated strain: agar dilution and epsilometer Etest®. A total of fifty three wild test strains (13 P.intermedia, 14 P.gingivalis, 14 F.spp and 12 P.micros) were isolated from patients with periodontitis. The Etest® appears to be a simple, rapid and reliable method for the metronidazole susceptibility testing. The results show that all P.intermedia, P.gingivalis and F.spp strains were susceptible to metronidazole. The mean values of minimal inhibitory concentration obtained with the agar dilution method were, respectively, 0.98 g/ml, 0.122 g/ml and 0.242 g/ml. For P. micros, the minimal inhibitory concentration was of 12.14 g/ml. Comparatively to break points, only 60% of P.micros strains seem to be susceptible, in vitro, to metronidazole. This study demonstrated the excellent activity of metronidazole against P.intermedia, P.gingivalis, F.spp except perhaps for P.micros.

• Keywords: metronidazole; minimal inhibitory concentration; anaerobic bacteria; periodontal disease; human study

Terapia cu antibioticeTerapia cu antibiotice

• Antibiotice – beneficiu Antibiotice – beneficiu versusversus folosire în folosire în exces cu afectarea ecologiei orale.exces cu afectarea ecologiei orale.

• Scop: controlul biofilmului, nu eliminarea Scop: controlul biofilmului, nu eliminarea lui.lui.

• Sensibilitatea la antibiotice a patogenilor Sensibilitatea la antibiotice a patogenilor parodontali variază considerabil, terapia parodontali variază considerabil, terapia empirică este, deci, dificilă.empirică este, deci, dificilă.

• Sensibilitatea bacteriilor componente ale Sensibilitatea bacteriilor componente ale biofilmului diferă de cea a bacteriilor în biofilmului diferă de cea a bacteriilor în stare planctonică din cauza:stare planctonică din cauza:

penetrabilităţii scăzute a antibioticelor în penetrabilităţii scăzute a antibioticelor în structura biofilmului;structura biofilmului;

bacteriile din bibacteriile din bioofilm pot avea ţintele de film pot avea ţintele de atac ale antibioticelor modificate, sau chiar atac ale antibioticelor modificate, sau chiar pot lipsi;pot lipsi;

straturile profunde ale biofilmului pot straturile profunde ale biofilmului pot constitui un mediu nefavorabil acţiunii constitui un mediu nefavorabil acţiunii antibioticelor.antibioticelor.

Categoriile de pacienţi ce pot beneficia Categoriile de pacienţi ce pot beneficia de antibioterapia sistemică:de antibioterapia sistemică:

• ppacienţii cu parodontite agresive;acienţii cu parodontite agresive;• ppacienţii cu parodontite cronice severe;acienţii cu parodontite cronice severe;• ppacienţii cu parodontită cu manifestări sistemice;acienţii cu parodontită cu manifestări sistemice;• pparodontite cu pierderi progresive de ataşament arodontite cu pierderi progresive de ataşament

după tratament corect;după tratament corect;• aabces parodontal cu extinderea în lojile bces parodontal cu extinderea în lojile

învecinate şi adenopatie severă;învecinate şi adenopatie severă;• bboala parodontală necrozantă cu starea oala parodontală necrozantă cu starea

generală influenţată.generală influenţată.

Cum alegem un antibiotic?Cum alegem un antibiotic?

• În funcţie de identitatea patogenilor În funcţie de identitatea patogenilor parodontali.parodontali.

• În funcţie de sensibilitatea În funcţie de sensibilitatea in vitroin vitro a a patogenilor parodontali.patogenilor parodontali.

Terapia sistemică cu antibioticeTerapia sistemică cu antibiotice

• Metronidazol: 3x500mg, 7-10 zile Metronidazol: 3x500mg, 7-10 zile • Amoxicilină: 3x500mg, 7-10 zile Amoxicilină: 3x500mg, 7-10 zile • Amoxicilină Amoxicilină + acid clavulanic:+ acid clavulanic: 3x500mg, 7- 3x500mg, 7-

10 zile 10 zile • CClindlindaamicinmicină: 4x300mg, 7-10 zile;ă: 4x300mg, 7-10 zile;• MetronidazolMetronidazol+amoxicilin+amoxicilinăă+acid clavulanic;+acid clavulanic;

Terapia cu antibioticeTerapia cu antibiotice

• Penicilina, amoxicilina: Penicilina, amoxicilina: bactericide;bactericide;50% din bacilii gram negativi anaerobi 50% din bacilii gram negativi anaerobi

produc produc ββ lactamaze. lactamaze.asocierea cu acid clavulanic.asocierea cu acid clavulanic.

Terapia cu antibioticeTerapia cu antibiotice

• Clindamicina:Clindamicina:acţiune foarte bună pe anaerobi;acţiune foarte bună pe anaerobi;Toate tulpinile de Toate tulpinile de Eikenella corrodens Eikenella corrodens şişi

Aggregatibacter actinomycetemcomitans Aggregatibacter actinomycetemcomitans sunt rezistente;sunt rezistente;

Terapia cu antibioticeTerapia cu antibiotice

• Tetraciclina:Tetraciclina:spectru larg;spectru larg;bacteriostatic;bacteriostatic;multe tulpini de anaerobi au dobândit multe tulpini de anaerobi au dobândit

rezistenţă;rezistenţă;

Terapia cu antibioticeTerapia cu antibiotice

• Metronidazol:Metronidazol:antibioticul de elecţie în infecţiile produse antibioticul de elecţie în infecţiile produse

dede anaerobi; anaerobi;nu acţionează pe facultativi anaerobi (nu acţionează pe facultativi anaerobi (E. E.

corrodens, A. actinomycetemcomitanscorrodens, A. actinomycetemcomitans).).

Tratament localTratament local

• Produse cu eliberare controlată de Produse cu eliberare controlată de tetraciclină, metronidazol (geluri, polimeri, tetraciclină, metronidazol (geluri, polimeri, fibre).fibre).

• Antiseptice: hipocloritul de sodiu, Antiseptice: hipocloritul de sodiu, clorhexidina, compuşi cationici biguanidici, clorhexidina, compuşi cationici biguanidici, hyaluronan, triclosan (în geluri, sprayuri, hyaluronan, triclosan (în geluri, sprayuri, ape de gură, paste de dinţi, gume de ape de gură, paste de dinţi, gume de mestecat)mestecat)

Tratamentul local cu antibioticeTratamentul local cu antibiotice

• apare rapid rezistenţa;apare rapid rezistenţa;• are mai puţine reacţii adverse decât are mai puţine reacţii adverse decât

terapia sistemică;terapia sistemică;• complianţa este bună;complianţa este bună;• mai scumpă decât terapia sistemică;mai scumpă decât terapia sistemică;

• Tratamentul cu antibiotice nu înlocuieşte Tratamentul cu antibiotice nu înlocuieşte tratamentul mecanic stratamentul mecanic sttomatologic.omatologic.

• Combinarea tratamentului mecanic cu Combinarea tratamentului mecanic cu antibioterapia sistemică sau locală dă antibioterapia sistemică sau locală dă rezultate statistic mai bune decât fiecare rezultate statistic mai bune decât fiecare din ele luate separat.din ele luate separat.