boala inflamatorie pelvina lucrare de licenta

7/27/2019 Boala Inflamatorie Pelvina Lucrare de Licenta

1/96

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. IASI

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Indrumator Candidat:

Asist.med.pr Ana Maria Gindac

Georgeta Pasnicu

Iasi

2013

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. IASI


2/96

Iasi2013


3/96

Motto:

"Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o

pretuiasca, desi

aproape toti se nasc cu ea."

Hippocrate


4/96

CUPRINS

ArgumentI.Capitolul I Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului genital

feminin...................................................................................................................

7

II.Capitolul II Delimitarea notiunii de boala inflamatorie

pelvina..................................................................................

II.1Definitie

II.2Etiologie...................................................................................................

-Anatomie patologica...............................................................................

-Simptomatologie.....................................................................................

-Diagnostic...................................................................................... ........

-Tratament................................................................................................

-Evolutie si prognostic...............................................................................

Capitolul III Evidentierea rolului asistentului medical in

examinarea clinica si paraclinica.................................................................

Capitolul IV Acordarea ingrijirilor specifice........................................

Capitolul V Elaborarea planurilor de ingrijire......................................

Prezentarea cazului A..........................................................

Prezentarea cazului B..........................................................

Prezentarea cazului C......................................................... .

Capitolul VI Educatia pentru sanatate..................................... ...........

Bibliografie

Anexe


5/96

ARGUMENT

Boala inflamatorie pelvin este considerat, n acest moment, una din bolile cele

mai frecvente, ntlnit n special la femeile tinere de vrst fertil. Prevenireaacestei boli este de importan major, deoarece, nediagnosticat la timp sau

tratat incomplet poate duce la infertilitate, sau poate cauza complicaii grave.

Am ales aceast tem deoarece, o lunga perioada am facut voluntariat

intr-un cabinet de ginecologie. Am avut timp s observ numrul mare de femei

diagnosticate cu boal inflamatorie pelvin. Unele, diagnosticate la timp, sunt, n

prezent, mmici.

n acelai timp, mi-am dorit s aprofundez cunoaterea legat de factorii

etiologici precum i de metode i tehnici ct mai eficiente de ngrijire i, nu n

ultimul rnd, msuri profilactice.

Astfel, sper ca aceast lucrare sa mi fie de mare ajutor n viitoarea mea

meserie de asistent medical pentru a fi apt n orice situaie de a preveni o

recidiv a bolii i dac este posibil, chiar s i dezvolt capacitile fiziologice i

psihologice, pentru ca riscul de recidiv a bolii s fie ct mai sczut.

Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de nelegere i

cunoatere a fiinei umane i al modului n care se pot iniia i ntreine relaii

interpersonale cooperante bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire i

cel ngrijit.


6/96

CAPITOLUL I.

NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE ALE APARATULUI

GENITAL FEMININ

STRUCTURA PELVISULUISacrul i coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultat din

fuziunea celor cinci vertebre sacrale i a celor patru vertebre coccigiene, legate

printr-o articulaie de tip simfiz (articulaia sacrococcigian) ce permite un

oarecare grad de mobilitate.

Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezint trei componente : ilionul,

ischionul i pubisul. Prin unirea acestor componente se formeaz acetabulul, ocavitate n form de cup, n care ptrunde capul femural.


7/96

Articulaiile oaselor pelvisului

Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaii :

- Dou articulaii cartilaginoase de tip simfiz articulaiile sacrococcigiene

i simfiza pubian aceste articulaii sunt nconjurate anterior i posterior de

ligamente puternice.

- Dou articulaii sinoviale articulaiile sacroiliace acestea sunt

stabilizate de ligamentele sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral,

sacrotuberos i sacrospinos.

2.MUCHII PELVIENI cuprind :

a)Muchii peretelui pelvin lateral acetia trec n regiunea gluteal pentru a

facilita rotaia i aducia coapsei. Acetia includ muchii piriform, obturator

intern i iliopsoas.

b) Muchii planeului pelvin, care sunt :

- Diafragma pelvian format din muchii coccigian i ridictor anal,

alturi de fasciile acestora inferioar i superioar.

- Ridictorul anal ( levator ani ) format de ctre pubococcigieni.

- Diafragma urogenital.

STRUCTURILE GENITALE

1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se ntinde dela vestibulul vulvei pn la uter. n poziia dorsal de litotomie, vaginul este

orientat posterior ctre sacru, dar axul su este aproape orizontal n poziie

vertical a corpului. Este ataat la extremitatea superioar de uter, chiar deasupra

cervixului. Spaiile dintre cervix i vagin sunt cunoscute sub numele de

formixuri vaginale ( anterior, posterior i lateral ).


8/96

Deoarece ataarea vaginului posterior se face la un nivel mai nalt dect

anterior, peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung dect cel

anterior.

Vaginul este ataat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale

endopelviene cu arcul tendinos ( linia alb ).

Deschiderea vaginului poate fi acoperit de o membran sau nconjurat de

un pliu de esut conjunctiv, numit himen.

Vaginul se afl n relaie intim anterior cu uretra, colul vezical i regiunea

trigonului i poriunea posterioar a vezicii ; posterior cu corpul perineal,

canalul anal, rectul inferior i fundul de sac posterior.

Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura i adventicea.

Aportul sanguin al vaginului include artera vaginal i ramuri din artera

uterin, rectal medie i arterele ruinoase interne.

2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde n partea inferioar


9/96

a) Cervixul segmentul cervixului aflat n relaie cu vaginul este

exocervixul ( portio vaginalis ).

b) Corpul uterin variaz n mrime i form n funcie de statusul

hormonal i al naterilor. Corpul uterin este mprit n mai multe regiuni

distincte :

- cavitatea endometrial caracterizeaz suprafaa mucoasei corpului uterin

- miometrul stratul muscular al uterului, alctuit din fibre musculare

netede ntreptrunse, cu dimensiuni ntre 1,5 i 2,5 cm.

- peritoneul acoper cea mai mare parte a corpului uterin i cervixul

posterior, formnd seroasa uterin.

Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterin, care se

anastomozeaz cu artera ovarian i cea vaginal.

Anexele uterului:

a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezint terminaiile

proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variaz de la 7 la

12 cm.

Funcii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepie,

transportul i nutriia ovulului fertilizat.

Tubele sunt mprite n mai multe regiuni : regiunea interstiial, istmul,

ampula i fimbria.

Aportul sanguin al tubelor se realizeaz de ctre arterele uterine i ovariene.

b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variaz n dimensiuni pn la

5x3x3 cm. Variaiile dimensiunilor sunt consecina produciei endogene de

hormoni, care se modific cu vrsta i cu fiecare ciclu menstrual. Substanele

exogene, inclusiv contraceptivele orale sau medicaia de inducere a ovulaiei,

pot stimula sau suprima activitatea ovarian.

Fiecare ovar prezint o zon cortical i una medular. Zona cortical esteformat dintr-o strom specializat i foliculi aflai n diferite stadii de evoluie.


10/96

Medulara ocup o poriune mic a ovarului i este compus din esut

fibromuscular i vase sanguine.

Aportul sanguin al ovarului se realizeaz de ctre artera ovarian, care se

anastomozeaz cu artera uterin.


11/96


12/96

Capitolul II

NOTIUNI DESPRE BOALA INFLAMATORIE PELVINA

II.1Definitie

Boala inflamatorie pelvin este o infecie polimicrobian dat de unagent patogen transmis pe cale sexual i const n colonizarea ascendent cu

bacterii vaginale aerobe i anaerobe.

Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvin nu prezint semne i

simptome, motiv pentru care nu urmeaz un tratament. Astfel, boala inflamatorie

pelvin este depistat trziu, cnd femeia are dificulti n a rmne nsrcinat,

sau cnd sufer de durere cronic pelvin.Infeciile ulterioare cu alte bacterii sunt des ntlnite. Dup un prim episod de

boal inflamatorie pelvin, 20 % din femei prezint infecii ulterioare, n interval

de 2 ani.Se estimeaz c 1,7 % din femei sufer de boal inflamatorie pelvin.

Boala este cu siguran subdiagnosticat, deoarece majoritatea femeilor nu sunt

contiente de prezena bolii, fie datorit lipsei simptomelor, fie pentru c nu

cunosc cauza acestor simptome.

Boala inflamatorie pelvin netratat este o problem de sntate

serioas,care are efecte pe termen lung.

Boala inflamatorie pelvin este o condiie fr o definiie precis i poate

include inflamaia oricrei structuri anatomice : endometrul, oviductele, ovarele,

peretele uterin, seroasa uterin i ligamentele largi.

Salpingita este infecia i inflamaia unei trompe uterine sau a ambelor.

Anexitele sunt inflamaii ale trompelor i ovarelor.

Cand inflamaia cuprinde uterul, trompa i ovarele, se numete metroanexit.

Cervicita este inflamaia colului uterin.

Endocervicita i endometrita intereseaz cervixul i endometrul.


13/96

II.2 Etiologie

Anatomie patologica

Boala inflamatorie pelvin poate fi cauzat de mai multe tipuri de bacterii,

dar n majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de dou

boli cu transmitere sexual frecvente : gonoreea i chlamidioza.

Bacteria care provoac chlamidioza (chlamydia trachomatis) este

responsabil pentru 50% din cazurile de boal inflamatorie pelvin. Bacteria

care cauzeaz gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabil pentru circa

14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile cu boal inflamatorie pelvin sunt

infectate cu ambele tipuri de bacterii.

Unele metode de contracepie pot crete riscul de apariie a bolii

inflamatorii pelvine de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau

sterilet. n schimb, alte metode contraceptive precum prezervativul i diafragma

reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu ofer protecie

mpotriva bolilor cu transmitere sexual. Dar, acestea ofer o protecie indirect

impotriva apariiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul c determin ingroarea

cervixului, astfel nct bacteriile nu pot ajunge cu uurin la tractul genital

superior.

Uneori, bacteriile care provoac boala inflamatorie pelvin ajung n

tractul genital n timpul naterii, n urma unei ntreruperi de sarcin, sau a unui

avort spontan, sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la

nivelul uterului (biopsie endometrial). Rar, cauza infeciei care duce la boala

inflamatorie pelvin nu este identificat se crede c n aceste cazuri, bacteriileinofensive, prezente n mod normal n vagin i colul uterin sunt responsabile

pentru aceast boal.


14/96

Simptomatologie

- durere n abdomenul inferior i pelvis

- secreii vaginale abundente, cu miros neplcut

- menstruaie neregulat

- durere n timpul actului sexual

- durere lombar

- febr, oboseal, diaree sau vomitturi

- miciune dureroas sau dificil

Primele semne constau n iritaie i n secreii vaginale anormale, survenind

n 2-5 zile dup infectare n cazul gonoreei i n 7-21 de zile n cazul chlamidiei.Numeroase femei prezint secreii vaginale care nu se datoreaz unei boli cu


15/96

transmitere sexual. Dar dac se observ o modificare n aspectul secreiei (dac

devine mirositoare sau este nsoit de prurit), n special la cteva zile dup un

contact sexual, se poate suspecta o boal cu transmitere sexual.

Boala inflamatorie pelvin se manifest printr-o durere abdominal surd,

constant i prin accese ocazionale de febr. n plus, poate aprea un disconfort

sau chiar durere n raporturile sexuale. Dac infecia atinge i endometrul pot

aprea sngerri ntre menstrele normale.

Boala inflamatorie pelvin poate cauza semne i simptome minore sau poate

fi asimptomatic. n acest ultim caz, boala se datoreaz n mod frecvent unei

infecii cu chlamydia.

Lipsa semnelor i simptomelor crete posibilitatea ca femeia s transmit

chlamydia mai departe. Totodat, n lipsa unui tratament adecvat, organele

genitale pot fi grav afectate.

Un mare numr de femei cu boal inflamatorie pelvin prezint simptome

discrete sau uoare ce nu pot fi uor recunoscute ca fiind tipice pentru boala

inflamatorie pelvin. n consecin, ntrzierea stabilirii diagnosticului i

instituirii tratamentului, contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii

la nivelul tractului genital superior.

Diagnostic pozitiv si diferential

Diagnostic pozitiva. Criterii clinice

Boala inflamatorie pelvin este adesea dificil de diagnosticat deoarece

simptomele bolii sunt variabile i pot fi greit considerate ca fiind datorate altor

condiii medicale. De asemenea, nu exist un test unic care s poat detecta

boala inflamatorie pelvin.

n mod tradiional, diagnosticul de boal inflamatorie pelvin s-a bazatpe triada de semne i simptome alctuit din durere pelvian, sensibilitate


16/96

cervical i anexial i febr. Astzi, ns, se tie c exist o larg varietate de

semne i simptome ce apar la femeile cu boal inflamatorie pelvin, ceea ce

face ca boala inflamatorie pelvin s fie dificil de diagnosticat.

Pentru acurateea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de diagnostic

suficient de sensibile pentru a depista cazurile uoare, dar i suficient de

specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt

infectate.

Exist cazuri n care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvin fr

s prezinte nici un simptom.

La examenul pelvin, pacientele cu boal inflamatorie pelvin prezint

sensibilitate a organelor pelviene, fie sensibilitate uterin simpl, fie asociat cu

sensibilitate anexial. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugereaz prezena

inflamaiei peritoneale, ce determin apariia durerii atunci cnd peritoneul este

ntins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracionat odat cu peritoneul

pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominal direct sau de rebound.

b. Criterii de laborator

Evaluarea secreiilor tractului genital inferior, att vaginale ct i

endocervicale, reprezint factorul cheie n evaluarea pacientei cu boal

inflamatorie pelvin (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu

boal inflamatorie pelvin prezint un numr crescut de leucocite

polimorfonucleare la examinarea microscopic a preparatului proaspt din

secreiile vaginale sau n secreia mucopurulent.

Deoarece un diagnostic incorect poate determina creterea inutil amorbiditii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de

diagnostic, cum ar fi :

- biopsia endometrial pentru confirmarea endometritei

- ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor

abcese tubo-ovariene

- laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei.


17/96

- nivelul proteinei C reactive i a vitezei de sedimentare a hematiilor este

crescut (n caz de boal inflamatorie pelvin, ambele sunt crescute)

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferenial se face cu apendicita mai ales la formele

unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopic, avortul n

curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian,

torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinal, ocluzia intestinal,

limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.

Evaluare

Examen abdominal i pelvin complet, ecografie pelvin n boala

inflamatorie pelvin acut, se sesizeaz ngroarea trompelor uterine peste 5 mm

i lichid n fundul de sac Douglas.

Standardul de aur n diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat

a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate

aceste, procedura este recomandat doar n cazul n care rezultatele examenelor

precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente.

Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica

biopsierea esutului endometrial i culdocenteza recoltarea de lichid din fundul

de sac Douglas.

Se efectueaz hemoleucograma, urocultur, test de sarcin, coloraie

Gram a secreiilor vaginale i culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei,sngelui i lichidului peritoneal. Dac nu s-a fcut recent, este recomandabil

efectuarea testului Papa Nicolau.

Tratament

a.Tratamentul antibiotic principii generale


18/96

Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvin trebuie s acopere

un spectru larg de ageni patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia

trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi i streptococi.

Boala inflamatorie pelvin i bolile cu transmitere sexual necesit un

tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobinuit

sau durere, se recomand consultarea fr amnare a unui doctor, chiar dac

simptomele nu par a fi serioase.

Dup nceperea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvin,

doctorul va oferi instruciuni specifice n legatur cu ngrijirea la domiciliu.

Persoana afectat trebuie s respecte aceste instruciuni i s vin la consultaiile

recomandate de doctorul curant.

Se recomand urmtoarele msuri de tratament la domiciliu:

- ingestia unor cantiti mari de ap i consumul unei diete echilibrate,

care ajut organismul s lupte mpotriva infeciei

- odihn ct mai mult posibil, pn ce simptomele ncep s se amelioreze

(de obicei dup cteva zile), apoi reluarea treptat a activitilor zilnice.

- administrarea regulat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene

(AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dac durerea nu se amelioreaz n

primele 48 pana la 72 ore de la nceperea tratamentului, este indicat un nou

consult medical

- evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu

antibiotice, dispariia complet a durerii i pn la restabilirea complet a strii

de snatate. De asemenea, evitarea contactului sexual pn cndpartenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boal cu

transmitere sexual

- stabilirea i respectarea ntlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori s

fac un nou consult la 2-3 zile de la nceperea tratamentului cu antibiotice ca s

se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar un alt consult dup alte

7-10 zile pentru a se vedea dac starea persoanei respective s-a ameliorat ipentru discutarea despre metodele n care poate fi evitat o nou infecie. Mai


19/96

poate fi recomandat o consultaie la 4-6 sptmni pentru a se vedea dac

vindecarea este complet

- contactarea medicului dac simptomele se agraveaz sau reapar.

Partenerii sexuali ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin trebuie

investigai i tratai pentru infecie uretral cu Chlamydia sau gonococ. Testele

uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boal

inflamatorie pelvin non-gonococic i non-Chlamydia nu evideniaz de obicei

prezena uneia dintre aceste infecii. Se recomand oprirea raporturilor sexuale

pn la terminarea tratamentului i dispariia infeciei.

b.Tratament patogenic i simptomatic

Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din

clasa antiinflamatoare nonsteroidiene (ibuprofen) Paduden, Nurofen

administrate oral, de dou ori pe zi.

De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior i pelvis se face cu

butilscopolamin Scobutil de preferat administrat intravenos sau

intramuscular, deoarece n administrarea oral se absoarbe puin din intestin i

are eficacitate sczut. Se vor administra 1-2 fiole/zi. De asemenea, se pot folosi

i supozitoare Scobutil.

n condiiile n care febra nu scade n cazul unei administrri corecte aantibioticului, se vor administra antipiretice la nevoie.

Tratarea vrsturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid

comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare n caz de

vrsturi incoercibile.

Evolutie si prognostic

Vindecare in conditiile unui episode acut correct diagnosticat si tratat


20/96

Evolutia spre piosalpinx, abces, care poate devein o urgent chirurgicala prin

ruperea abcesului cu peritonita generalizata

Evolutia spre cronicizare- formarea aderentelor cu interesarea tuturor organelor

pelvine, determinand bazinul inghetat, cu aparitia urmatoarelor simptome:a. Durerea pelvina cronica

b. Tulburari menstruale

c. Sterilitatea

d. Fenomene digestive

Recurentele sunt frecvente

Boala inflamatorie pelvin netrat poate produce cicatrici tisulare(aderente) ce pot cauza durere pelvin cronic, sarcin ectopic i infertilitate.

Femeile cu risc de infecii pelvine care utilizeaz un dispozitiv intrauterin,

pot fi sftuite s opteze pentru o alt metod de contracepie pentru a reduce

riscul de boal inflamatorie pelvin. n cazul pacientelor nsrcinate, infectate cu

HIV, sau care nu rspund la tratamentul cu antibiotice orale, se recomand

spitalizarea. Tratamentul const n administrarea de antibiotice intravenos, apoi

pe cale oral.

Dac tratamentul antibiotic iniial a vindecat infecia cauzat de boala

inflamatorie pelvin, nu este necesar un tratament de ntreinere. Cu toate

acestea, este important s se tie cu siguran c infecia a fost vindecat i acest

lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor.

ALTE CAUZE DE INFECIE PELVIN

A. Salpingita granulomatoas

1. Tuberculoza salpingelui aproape ntotdeauna reprezint tuberculoza

sistemic. Incidena este crescut n rile srace i foarte sczut n rile

dezvoltate. Afecteaz femeile aflate n perioada reproductiv, dar o cretere a


21/96

incidenei a fost nregistrat la femeile postmenopauz. TBC genital primar

este foarte rar n SUA.

a. Aspectul fizic este variabil. Pacientele prezint frecvent mase anexiale.

Induraia se poate observa la nivelul esuturilor paracervicale, paravaginale i

parametriale. Pacienta tipic este femeia de 20-40 ani cu TBC cunoscut i mas

pelvic. Simptomele sunt asociate unui istoric familial de TBC i constau n

durere pelvin joas, infertilitate i amenoree.

b. Patologie. Trompa uterin are aspectul unei pungi de tutun"- lrgit i

destins. Captul proximal este nchis, iar fimbriile sunt edemaiate i lrgite.

Microscopic, tuberculul prezint o reacie epitelioid i formarea de celule

gigante, Inflamaia i cicatrizarea sunt intense i ireversibile.

c. Tratamentul const n schema standard pentru TBC diseminat,

incluznd izoniazid, rifampicina i etambutol. Prognosticul este excelent dar

redobndirea fertilitii este rar.

2. Salpingita leproas. Aspectul histologic este similar celui TBC i sunt

dificil de difereniat pe baze histologice. Sunt prezente celule epitelioide i

celule Langerhans gigante. Pentru diagnosticul TBC sunt necesare culturi

pozitive.

3. Actinomycoza. A. israelli, agentul etiologic, este patogen pentru

oameni, dar nu i pentru alte mamifere. Majoritatea infeciilor ginecologice sunt

infecii secundare unei infecii apendiculare, unei afeciuni a tractului

gastrointestinal sau folosirii DIU. Anual se raporteaz 100 cazuri, vrsta medie

fiind de 20-40 ani.a. Aspecte fizice. Jumtate din leziuni sunt bilaterale i constau n

sensibilitate i lrgire a anexelor. Aceste semne se pot confunda cu ale

apendicitei.

b. Patologie. Apare o inflamaie tubo-ovarian iar pe seciuni ale trompei

se observ material necrotic. Lumenul tubar poate avea i un aspect adenomatos.

Microscopic se vd granule sulfurate" actinomicotice. Din centru radiaz


22/96

filamente cu aspect de mciuc. Apare un infiltrat monocitar i pot fi prezente

celule gigantice.

c. Tratamentul const n administrare prelungit de penicilin.

4. Schistosomiaza apare mai frecvent n Extremul Orient i Africa

a. Semnele sunt reprezentate de durere pelvin, tulburri menstruale i

infertilitate primar. Diagnosticul se pune de obicei histopatologic.

b. Patologie. Leziunile apar ca un proces tubo-ovarian nonspecific.

Microscopic, schistosomul apare nconjurat de o reacie granulomatoas cu

celule gigante i epidermoide. Un ou n zona inflamat este un semn foarte

sever.

5. Sarcoidoza. Foarte rar, sarcoidoza poate da o salpingita

granulomatoas.

6. Salpingita cu corp strin apare prin folosirea unui material insolubil

n ap pentru histerosalpingografie; poate apare i secundar substanelor plasate

n vagin, cum ar fi amidon, talc sau ulei mineral.

B. Salpingita nongranulomatoas se refer la orice alt infecie

bacterian, de obicei a cavitii peritoneale, ce poate da secundar infecie tubar,

cum ar fi:

1. Apendicita

2. Diverticulita

3. Boala Crohn

4. Colecistita5. Abces perinefretic


23/96

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA

PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI CLINICE SI

PARACLINICE

Asistenta medicala are indatorirea de a observa starea generala a pacientei

inca de la intrarea acesteia in cabinet. Ea trebuie sa stie sa evalueze starea de

sanatate a pacientei pentru a transmite medicului date importante pentru

stabilirea diagnosticului si pentru stabilirea ingrijirilor de care are nevoie

pacienta. De aceea se recurge la examinarea clinica si paraclinica, in careasistenta medicala joaca un rol important. Astfel, printr-o observatie clinica ,

justa si sustinuta asupra pacientului, are obligatia sa observe si sa consemneze

aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea, varsta aparenta si reala ,

aspectul pielii, tinuta, faciesul, mersul, starea psihica.

Sarcinile asistentei in pregatirea pacientei, sunt urmatoarele:

respecta medicamentul prescris de medic identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare,

miros, consistenta.

verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea

medicamentelor solide

respecta caile de administrare prescrise de medic

respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a sementine concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de

eliminare a medicamentelor

repecta doza de medicament doza unica

respecta somnul fiziologic ( se trezeste pacientul in cazul administrarii

antibioticilor cu ore fixe de administrare ).

evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutiimedicamentoase in aceeasi seringa in acelasi pahar


24/96

serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale

orala

respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe cale

orala solide, lichide, apoi injectii, dupa care se administreaza supozitoare

informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste

efectul urmarit si efectele secundare

anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea

medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare

administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane

respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiileintraspitalicesti.

PREGATIREA PACIENTILOR PENTRU EXAMENE PARACLINICE

1. Recoltarea produselor biologice

Punctia venoasa

Definitie: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces in-tr-o vena

prin intermediul unui ac de punctii .

Scop

1)-explorator: recoltarea produselor de sange pentru examene de laborator

hematologice, biochimice, bacteriologice, serologice

2) terepeutic:- administrarea de medicamente sau soluii perfuzabile

-recoltarea de sange in vederea transfuzarii acesuia-se efectueaza direct transfuzii de

sange

Materiale necesare: -seringi sterile, ace de diferite dimensiunu,

vacutainere, tampoane sterile cu alcool, tavita renala, leucoplast, garou, si alte

materiale in functie de scopul punctiei venoase


25/96

Pregatirea psihica:

-efectuarea pregtirii const n instruirea acestuia privind necesitatea tehnicii,

comportamentul su n timpul recoltrii, colaborarea sa pentru reuita tehnicii.

-Pacientul este pregtit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, aezndu-

l ntr-o anumit poziie n funcie de recoltarea ce se va efectua decubit dorsal

sau sezand.

Tehnica:

-se pregatesc materialele necesare infunctie de scopul punctiei venoase;

-pacientul este asezat in pozitie decubit dorsal, mana pacientului se afla in

abductie si supinatie fiimd bine intinsa;

-asistenta medica se spala pe maini;

-se aplic garoul aproape de locul punciei. Plasarea garoului la distan face ca

patul venos n care se adun sngele s fie mai mare i implicit venele care

urmeaz a fi puncionate vor fi mai puin umplute. Garoul va fi strns n aa fel

nct va fi ntrerupt doar circulaia venoas nu i cea arterial (oprirea

circulaiei arteriale va face dificil umplerea venoas).

-dup plasarea garoului pacientul este rugat s nchid i s deschid pumnul de

mai multe ori ceea ce va duce la creterea fluxului sanguin n membrul respectiv

cu o mai bun vizualizare a venelor;

-se identific vena ce urmeaz a fi puncionat;

-se dezinfecteaz zona pe o suprafa larg cu alcool;

-cu policele de la mana stanga se fixeaza tegumentul la o distanta de 4-5 cm de

locul punctiei;-cu mana dreapta intre policele si restul degetelor se sustine seringa cu acul

atasat cu bizoul in sus;

-se inteapa in ordine tegumentul, apoi peretele venos sub un grad de 30,dupa

care se schimba directia paralel cu vena;

-se recolteaza sau se ataseaza transfuzorul sau perfuzorul;


26/96

-se da drumul la garou, se extrage acul de puntie punand la baza lui un tampon

steril;

-pacientul este rugat sa tina mana intinsa si sa faca compresie pe tampon 3-5

minute;

-se reorganizeaz locul de munc;.

Accidentele punctiei venoase: hematom, perforarea venei, lipotemie,

ameteala.

Recoltarea sangelui pentru:

recoltare pentru detrminarea H.L.G,

-recoltarea se face prin puncie venoasa strict 2ml de snge pe cristale E.D.T.A.

(acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0,5ml.

-valoarei normale:-eritrocite: - 4,5-5 ml./mm3 la brbai;

- 4,2-4,8ml./mm3 la femei.

-reticulocite: - 10-15%o;

-hematocrit: :-46+/-6% la brbai;

-41+/-5% la femei.

-hemoglobin: - 15+/-2 la brbai;

-13+/-2 la femei.

-leucocite: - 4200-8000/mm3.

-limfocite: - 20-40%.

-monocite: - 4-8%.

-trombocite:- 150.000-400.000/mm3.

ionograma

-se recolteaz prin puncie venoas

-valorile normale: -Na+:135-148 mmoli/l

-K+ : 3,5-5,5 mmoli/l

timp de sngerare (TS)

-valori normale: 2-4 minute


27/96

timp de coagulare (TC)

-valori normale: - 8-12 minute.

Timp Quick (PT-AP)

-valori normal: 12-15 secunde sau 80-100%. rezerva alcalina

-se recolteaza 5 ml de sange cu heparina anticuagulant;

-valoarei normale: 55-65 vol. CO2/ 10ml sange sau 27 mEq/l;

creatinina serica

-pentru determinarea creatininei serice se recolteaza 5 ml. sange prin punctie

venoasa fara anticuagulant;-valorile normale: 0,6-1,00 mg%

ureea sangvina

-pentru determinarea ureei sangvine se recolteaza 5 ml. sange prin punctie

venoasa fara anticuagulant;

-valorile normale: 20-40mg sau 15-42 mg/dl;

PERFUZIA

Definitie :- introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatura cu

picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si

volemica a organismului.

Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea

medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si

favorizand excretia din organism a produsilor toxici: completarea proteinelor

sau altor componente sangvine, alimentatie pe cale parenterala.

Pregatirea psihica si fizica a bolnavului :-i se aplica bolnavului necesitatea

tehnicii.-se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu

antebratul in extensie si pronatie. Pregatirea materialelor necesare:- tava

medicala acoperita cu un camp steril;- trusa pentru perfuzat solutii ambalata

steril;


28/96

- solutii hidrante in sticle R.C.T. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica

sau in pungi originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la

temperatura corpului;- garou de cauciuc;- tavita renala;- stativ prevazut cu

bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;- 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu

ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate;- o perna musama;-

1- 2 pense sterile; o pensa hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casolete cu

comprese sterile;- substante dezinfectante; alcool; tinctura de iod; benzina

iodata; romplast; foarfece; vata.

Tehnica :-se pregatesc instrumentele si materialele necesare.

-se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la

flacara parafina de pe suprafata dopului, care se dezinfecteaza cu alcool.

-se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul.

-se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul

flaconului.

-se inchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se indeparteaza

teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de

cauciuc, fara sa se atinga trocarul.

-se suspenda flaconul pe suport.

-se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, avand grija sa

depaseasca nivelul solutiei sau al substantei medicamentoase.

-se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon.-se

indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica deasupranivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor prestubul,

lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca picuratorul sa se

umple cu lichid.

-se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, fiind

eliminate complet bulele de aer.-se ridica picuratorul in pozitie verticala si se

inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ.


29/96

-se aseaza sub bratul ales o perna tare, acoperita cu musama si camp steril.

-spalarea pe maini cu apa si sapun.

-se examineaza calitatea sistarea venelor

.-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.

-se dezinfecteaza plica cotului cu alcool.

-se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese. -se

verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul

aparatului de perfuzie la ac

.-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se

regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in

functie de necesitate.

-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia,

de piele bolnavului

-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.

-daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta

medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului.

-inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a

impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la

noul flacon.

-se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de

schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele

refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.-

inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupravenei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o

miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.-se

dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se

fixeaza cu romplast.


30/96

Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

-se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.

-se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).-se

supravegheaza bolnavul.

Reorganizarea locului de munca

-se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele, aparatul de perfuzat se arunca,

se pregatesc pentru sterilizare.

-se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a

efectuat perfuzia.

Accidente si incidente

- Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem

pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul

perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.

- Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne

prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei

inainte de golirea completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu

presiune si retinerea 2 - 3 cm de solutie pentru control, in cazul in care s-ar

produce un accident

Rolul asistentei medicale in recoltarea varsaturilor

Pregatire pacienta:

-psihic - va fi incurajata si sustinuta in timpul varsaturii

-se aseaza in pozitie sezand sau decubit dorsal cu capul intors lateral;

-se aseaza sub cap un prosop sau in jurul gatului;-se protejeaza lenjeria de pat si de corp cu musama sau traversa.

Executie :

-se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul)

-i se ofera tavita renala sau o sustine asistenta

-sprijina fruntea bolnavei

-daca varsa dupa interventii chirurgicale intraabdominale va fi sfatuita sa-sicomprime usor cu palma plaga operatorie


31/96

-dupa varsaturi se indeparteaza tavita

-i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura (arunga in alta tavita)

-ingrijirea ulterioara a pacientei :se sterge gura pacientei; se indeparteaza

materialele folosite ;se aseaza pacienta in pozitie comoda si se inveleste ;se

aeriseste salonul ;se supravegheaza pacienta in continuare.

Pregatirea produsului pentru examen de laborator:

-se completeaza buletinul de recoltare si se trimite produsul la laborator.

Notarea in foia de observatie :

-se noteaza aspectul macroscopic, cantitatea si unele semen insotitoare sau

premergatoare (cefalee, vertij, transpiratii, emisie fara effort, in jet etc.).

Rolul asistentei medicale in supravegherea functiilor vitale si vegetative

Masurarea si notarea temperaturii

-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;

-scop: descoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corporale

-valorile temperaturii se noteaza in foaia de temperatura.

Masurarea si notarea respiratiei


-scop: constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei

bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii;

-valorile respiratiei se noteaza in foaia de temperatura.

Masurarea si notarea pulsului arterial


-scop: obtinerea de informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si

veselor;

-valorile pulsului se noteaza in foaia de temperatura.

Masurarea si notarea tensiunii arteriale


-scop: descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimii si vaselor

-valoarea tensiunei arteriale se noteaza in foaia de temperatura.


32/96

Observarea, masurarea si notarea diurezei

-reprezimta cantitatea de urina eliminata in 24 ore;.

-diureza se noteaza in foaia de temperatura.

Observarea, masurarea si notarea scaunului

-scop: urmarira de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si

urmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia;

-scaunul se noteaza in foaia de temperatura.

Observarea, masurarea si notarea varsaturilor-scop: obtinerea de informatii privind continutul gastric pentru stabilirea

diagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism;

-varsaturile se noteaza in foaia de temperatura.


33/96

CAPITOLUL IV

ACORDAREA INGRIJIRILOR SPECIFICE PRIVIND

INGRIJIREA PACIENTEI CU BOALA INFLAMATORIEPELVINA

Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii

pelvine. Bolnava nu necesit spitalizare dect n cazurile n care femeia este

insarcinat, este foarte bolnav, prezint vrsturi, este necesar o intervenie

chirurgical pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcin ectopic (care pot firezultatul unei boli inflamatorii pelvine),sau dac persoana respectiv nu se

poate trata singur la domiciliu.

Dei bolnava poate ncepe s se simt mai bine mai devreme este necesar

administrarea tratamentului in toat aceast durat de maxim 2 sptmni. n caz

contrar, infecia poate s reapar.

Trebuie efectuat o nou consultaie la 2-3 zile de la ncepereatratamentului. Persoana respectiv ar trebui sa aib o durere sau o sensibilitate

diminuat in timpul examenului abdominal i pelvin. Monitorizarea ulterioar,

ce const ntr-o nou consultaie la 7-10 zile i o alta la 4-6 sptmni este de

obicei recomandat pentru sigurana c tratamentul a avut succes.

Se recomand internarea n spital, mai ales n cazurile cu diagnostic incert, cnd

se suspecteaz un abces pelvian, cnd semnele clinice sunt severe, sau cnd

pacienta prezint complian redus la tratamentul urmat ambulator.

Internarea pacientei n spital

Internarea bolnavei cu BIP se face n clinica de obstretica si ginecologie cnd

acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment

important n viata bolnavei deoarece ea se desparte de mediul sau obisnuit si

este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini


34/96

Internarea n spital a bolnavei se face pe baza buletinului de identitate, a

biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda

internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer

eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor,

asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.

Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii

internati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de

observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de

la bolnav sau nsotitori

Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi,

bolnava trece prin serviciul de internare unde:

- va fi mbaiata si - daca e cazul deparazitata;

- hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe

perioada internarii.

-bolnava va fi imbracata cu camasa de noapte sau pijamele ,capot, papuci;

Bolnava astfel pregatita va fi dirijata pe sectia unde se prezinta la

asistanta sefa sau registratorul medical n vederea internarii.

O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnava la

internare si usureaza adaptarea ei la mediul spitalicesc. Asistenta de salon

introduce bolnava n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilalti bolnavi, o ajuta

sa-si aranjeze obiectele n noptiera, o conduce pentru a cunoaste sectia,

prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, ii aduce la

cunstinta regulamentul de ordine intreioara.

Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientei

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de

aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de

igiena. De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod

discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de


35/96

dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnava sa se autoingrijeasca . Daca

este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si

ngrijita.

Observarea pozitiei pacientei n pat

Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia

bolnavei n pat,faciesul, pentru a sesiza eventualele modificari survenite n

timpul tratamentului.

Pregatirea patului si accesoriile lui

Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si

bolnava majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie

comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca

ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavei sa fie usor de efectuat.

Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful

plic, fata de perna.

Schimbarea lenjeriei de pat

Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si

ngrijirea bolnavilor. La intrarea n salon bolnava gaseste patul pregatit cu

lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este

nevoie si pe parcursul internarii.

Supravegherea functiilor vitale si vegetative.

Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru

asistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari

evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii.Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia

de observatie.

Alimentatiabolnavei cu boala inflamatorie pelvina este o alimentatie

activa cu regim alimentar normal.Se recomanda un consum suficient de lichide

1,5-2L\zi si o dieta bogata in legume si fructe, care sa asigure un aport marit de

vitamine. De asemenea se recomada produse lactate in special iaurt care mentine


36/96

echilibrata balanta microorganismelor intravaginale si pentru cresterea

rezistentei la infectii acizi grasi omega3 care stopeaza procesul inflamator(ulei

de in, nuci, peste)

Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind

consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data

calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de

administrare, doza unica si orarul.

Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala

sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de

administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau

vindecarea bolilor. La indicatia medicului asistenta medicala administreaza

medicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a

medicamentel.

Opiuni de medicamente

Tratamentul sufer diverse modificri pe masur ce se inventeaz noi

antibiotice sau pe masur ce bacteria ce a determinat infecia devine rezistent la

antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control i de

Prevenie a Bolilor recomand unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:

- pacient neinternat, regimul A:

Ofloxacin sau levofloxacin cu sau fr metronidazol. Ofloxacina se

administreaz sub forma de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.

Levofloxacina se administreaz sub form de tablete, o data pe zi, timp de 14zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile nsarcinate. Metronidazolul,

sub form de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile. Este contraindicat

consumul de alcool in timpul administrrii de metronidazol.

-pacient neinternat, regimul B.

Unul din urmtoarele trei cefalosporine este folosit n asociere cu

doxiciclina:


37/96

Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administreaz o dat, sub

forma de injecie intramuscular. Doxiciclina se administreaz sub form de

tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Doxiciclina este contraindicat la

gravide. De asemenea se recomand evitarea expunerii prelungite la soare n

timpul tratamentului cu doxiciclin

Cefoxitina se administreaz o singura dat, sub forma unei injecii

intramusculare. Probenecid se administreaza sub form de tablete, administrat

in priz unic, n momentul injeciei. Doxiciclina se administreaz sub form de

tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.

Alta cefalosporin, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclin, cu sau

fr metronidazol. Cefalosporinele se administreaz o singur dat, sub forma

unei injecii intramusculare. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete,

de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Metronidazolul este sub form de tablete, de

dou ori pe zi, timp de 14 zile.

- pacient internat. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea

bolii inflamatorii pelvine. n spital, antibioticele sunt iniial administrate pe cale

intravenoas timp de cel puin 24 de ore, apoi sunt administrate pe cale oral,

tratament care poate fi continuat la domiciliu dup externarea din spital.

- pacient internat, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se

administreaz intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclin.

Cefoxitinul se administreaz intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se

administreaz intravenos sau sub form de tablete la fiecare 12 ore. Dupa cel

putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale(doxiciclina sau clindamicina)

- pacient internat, tratament intravenos, regim B

-clindamicina

- gentamicina

Clindamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se

administreaz intravenos la fiecare 8 ore sau o dat pe zi.


38/96

Dup cel puin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se

administreaz antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina).

1. Endocervicita cuNeisseria gonorrhoeae

- Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doz unic ) sau

- Ofloxacin 400 mg oral (doz unic ) sau

- Cefixim 400 mg oral (doz unic ) sau

- Ciprofloxacin 500 mg oral (doz unic ).

2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis

- Doxiciclin 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau

- Azitromicin 1 gr oral (doz unic ) sau

- Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau

- Eritromicin baz 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau

Externarea pacientelor este considerat cnd acestea nu mai prezint

febr, cnd numrul de leucocite a revenit la normal, iar examinrile repetate

indic o ameliorare marcat a sensibilitii organelor pelvine.

Externarea bolnavei

Momentul plecarii bolnavei din spital este stabilit de medicul curant si

sef de sectie. Asistenta aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le

va pune la dispozitia medicului de salon.

Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura

alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din

spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic,

cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare latratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator

tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata

sa se prezinte la control. Asistenta va nsoti bolnava pna la magazia cu efecte,

unde o va ajuta sa primeasca hainele si va lua de la bolnava efectele spitalului.

nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnava are biletul de

iesire si retetele pentru tratamentul prescris.


39/96

Spltura vaginal

Spltura vaginal nseamn introducerea unui curent de lichid (ap sau

soluie medicamentoas) n vagin, curent de lichid care, dup ce va spla pereii

vaginali se va evacua pe lng canul.

Scop: terapeutic,pentru ndeprtarea coninutului vaginal, dezinfecie local,

calmarea durerilor, reducerea proceselor inflamatorii.

Materiale necesare :

1.De protecie : - paravan, prosop

- muama, travers, cearaf

- tvi renal

- pens porttampon

2. Sterile : - mnui de cauciuc

- tampoane de vat

- canula vaginal

- irigator

- bazinet


40/96

Medicamente: 2 litri soluie medicamentoas, dup caz : ap oxigenat,

soluie cloramin, soluie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianur de mercur

1:4000.

Pregtirea psihic i fizic a pacientei

Pregtirea psihic : Pacienta este informat asupra tehnicii i a necesitii

efecturii splturii vaginale.

Pregtirea fizic :Se izoleaz patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu

muama i travers. Pacienta va fi aezat n poziie ginecologic, apoi i se

introduce bazinetul sub bazin. Se spal organele genitale externe cu ap i

spun. Splarea organelor genitale externe se poate face i cu tampoane de vat

montate pe pensa porttampon.

Splarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubian spre

anus, pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din

regiunea anal.

Tehnic:

Asistenta se spal pe mini cu ap i spun, apoi mbrac mnuile sterile. Se

adapteaz canula la tubul irigatorului. Verific temperatura soluiei, apoi scoate

aerul din irigator. Cu blndee, introduce canula n vagin i deschide robinetul

irigatorului. Scoate canula nainte ca irigatorul s se goleasc i penseaz tubul

irigatorului. Canula va fi pus n tvia renal.

Dup terminarea splrii, asistenta scoate bazinetul i examineaz lichidul de

spltur ; la indicaia medicului, acesta va fi trimis la laborator.

Dup scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genital i cea anal.ngrijiri ulterioare :

Asistenta va ndeprta materialele folosite i va aranja patul, apoi va

ndeprta paravanul.

Pacienta va fi ajutat s se mbrace i va fi aezat ntr-o poziie comod.

Se va nota n foaia de observaie tehnica i aspectul lichidului de spltur.


41/96

MASURAREA TEMPERATURII

SCOP: evaluarea functie de termoreglare si termogeneza

LOCUL DE MASURARE:

Axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.

MATERIALE NECESARE:

Termometru maximal;

Csoleta cu tmpoane de vata si comprese sterile;

Recipient cu solutie dezinfectanta cloramina 1%;

Tava medicala;

Lubrafiant;

Alcool medicinal;

Ceas;

Pix albastru;

Foaie de temperatura.

INTERVENTIILE ASISTENTEI:;

Pregatirea materialelor langa pacient;

Pregtirea psihica a pacientului; Spalarea pe maini;


42/96

Se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu

o compresa, se scutura;

Se verifica daca este in rezervor mercur.

Pentru masurarea in axila:

Se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitia sezanda;

Se ridica bratul pacientului;

Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;

Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu

toracele;

Se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flexat pe suprafata anterioara a

toracelui;daca pacientul este slabit, agitat, precum si copii, bratul va fi mentinut

in aceasta pozitie de catre asistenta;

Termometrul se mentine timp de 10 minute.

Pentru masurarea in cavitatea bucala:

Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe partea

externa a arcadei dentare;

Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas;

Se mentine termometrul timp de 5 minute.

Pentru masurarea rectala:

Se lubrafiaza termometrul;

Se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare in

semiflexie, asigurandu-I intimitatea;

Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si

inaintare;

Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii;


43/96

Se mentine termometrul 3 minute;

Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate,

se sterge cu o compresa;

Se citeste gradatia in care a ajuns mercurul termometrului; Se spala termometrul, se scutura;

Se introduce in recpientul cu solutie dezinfectanta- solutie de cloramina

1%;

Se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura;

Notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului, pentru

fiecare linie orizontala corespund doua diviziuni de grad;

Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru curbei termice;

In alte documente medicale se noteaza cifric;

Interpretarea curbei termice.

Masurarea temperaturii de face:

Dimineata intre orele 7.00 8.00;

Seara intre orele 18.00 19.00.

Functie de valorile obtinute, curba termica se interpreteaza astfel:

Afebril temperatura corpului sub 37C;

Subfebril temperatura corpului se mentine intre 37 C 38 C;

Febra moderata intre 38 C 39 C; Febra ridicata intre 39 C 40 C;

Hiperpirexie cand temperatura se mentine peste 40 C


44/96

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

SCOP: evaluarea functie cardiovasculare (forta de concentratie a inimii,

rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaaselor).

ELEMENTE DE EVALUAT:

Tensiunea arteriala sistolica (maxima);

Tensiunea arteriala diastolica (minima)

MATERIALE NECESARE:

Aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:

Cu mercur Riva-Rocci;

Cu manometru;

Oscilometru Pachon;

Stetoscop biauricular;

Tampon de vata;

Alcool;

Creion rosu sau pix cu mina rosie.

METODA DE DETERMINARE:


45/96

Palpatorie;

Auscultatorie.

INTERVENTIILE ASISTENTEI:

Pentru metoda auscultatorie:

Pregatirea psihica a pacientului;

Asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute;

Spalarea pe maini;

Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, spijinit si in extensie;

Se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea

inferioara a mansetei;

Se introduc olivele stetoscopului in urechi si se pompeaza aer in maseta

pneumatica, cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile;

Se decomprima progresiv aerul din maseta prin deschiderea supapei, pana

se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii arteriale

maxime);

Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului,

pentru a fi consemnata;

Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devin tot mai puternice;

Se retine valoarea indicata de coloane de mercur sau acul manometrului,

in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala

minima;

Se noteaza pe foaia de temperatura vlorile obtinute cu o linie orizontala de

culoare rosie, scotandu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur;

Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza asptiul

rezultat;


46/96

In alte documente medicale se inregistreaza cifre: exp.: TA max=150

mmHg/TA minim=75mm Hg

Se deinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.

Pentru metoda palpatorie

Determinarea se face prin palparea arterei radiale;

Nu se foloseste stetoscopul biauricular

Etapele sunt identice metodei auscultatorii;

Are avantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palpareapulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii

exterioare.

DE RETINUT:

Manseta pneumatica va fi bine fixata de bratul pacientului;

Manometrul va fi plasat la nivelul srterei la care se face determinarea;

Masurarea va fi precedata de linistirea pacientului;

In caz de suspiciune, se reia masurarea fara a scoate manseta de pe bratul

pacientului;

La indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele

brate.

RECOLTAREA SANGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE

HEMATOLOGICE


47/96

Pregatire pentru VSH

Materiale:

- sterile

- seringa de 2ml uscata

- solutie de citrat de Na 3,8%

- ace pentru punctia venoasa

- nesterile

- stativ si pipete Westergreen- pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata

- solutii dezinfectante

- alcool 70

Pacient :

- pregatire psihica :

- i se explica cu 24 ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii- pregatire fizica :

- se anunta sa nu manance

- sa pastreze repaus fizic

Executie :

1. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun,

2. imbraca manusi de cauciuc sterile


48/96

3. aspira in seringa 0,4ml citrat de Na 3,8%

4. punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2ml (1,6ml)

5. retrage acul si aplica tampon cu alcool

6. scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent

7. aseaza eprubeta in stativ

8. se asigura o pozitie comoda in pat

9. se supravegheaza pacientul

Pregatirea produsului pentru laborator:

1. se completeaza buletinul

2. se eticheteaza produsul

3. se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ

pe dopul de cauciuc, in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul

bolnavului).

TEHNICA INJECTIA INTRAMUSCULARA

Scop: terapeutic administrarea medicamentelor

Loc de executie: muschi voluminosi lipsiti de trunchiuri mari de vase denervi:


49/96

1. Regiunea supero-externa a fesei;

2. Fata externa a coapsei in treimea mijlocie;

3. Fata externa a bratului in muschiul deltoid.

Solutii administrate: solutii izotone, uleioase, coloidale, cu densitate

mare.

Pregatirea injectiei:

1. Materiale: se incarca seringa;

2. Pacientul: se informeaza;

3. Se recomanda relaxarea musculaturii;

4. Se ajuta sa se aseza comod, in pozitie decubit ventral, decubit lateral,

ortostatism, sezand;

5. Se dezbraca regiunea.

Executarea:

1. Asistenta isi spala mainile;

2. Dezinfecteaza locul injectiei;

3. Se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa

perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa;

4. Se injecteaza lent solutia;

5. Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul;

6. Se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia favorizand

rezorbtia.

Ingrijirea ulterioara a pacientului: se aseaza in pozitia comoda in

repaus fizic, 5-10 minute.

Incidente Si Accidente

1. Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale:retragerea acului, efectuarea injectiei in alta zona;


50/96

2. Paralizia prin lezarea nervului sciatic: se evita prin respectarea zonelor

de electie a injectiei;

3. Hematom prin lezarea unui vas de sange;

4. Ruperea acului: extragerea manuala sau chirurgicala;

5. Supuratie aseptica: se permite prin folosirea unor ace suficient de lungi

pentru a patrunde in masa musculara;

6. Embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase: se

previne prin verificarea pozitiei acului.

TEHNICA INJECTIA INTRAVENOASA

Definitie

Crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.

Scop : terapeutic-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si

perfuziei intravenoase

Locul punctiei :

1. venele de la plica cotului (bazilica si cefalica ) unde se formeaza

un ,,M,, venos

2. venele antebratului

3. venele de pe fata dorsala a mainii

4. venele subclaviculare

5. venele femurale


51/96

6. venele maleolare interne

7. venele jugulare si epicraniene (mai ales la copil mic )

Pregatirea punctiei

Materiale

1. perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza

2. tampon cu dezinfectant

3. seringa cu ac steril

4. manusi

5. garou

6. solutii medicamentoase

7. tavita renala

Pacientul

pregatire psihica

1. se informeaza asupra scopului punctiei

2. pregatire fizica

3. pentru punctia la venele bratului, antebratului

4. se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru

persoana care executa punctia (decubit dorsal)

5. se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima

6. se dezinfecteaza tegumentele

7. se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei,strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.

8. Se recomanda pacientului sa stranga pumnul

Executarea punctiei

1. asistenta isi spala mainile si imbraca manusile sterile si se aseaza vizavide bolnav


52/96

2. se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei

exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine

3. se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in

mana dreapta,intre police si restul degetelor

4. se patrunde cu acul traversand in ordine, tegumentul in directie oblica,

apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul

inainteaza in gol

5. se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei

6. se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa

7. se continua tehnica si anume injectarea medicamentelor,recoltarea

sangelui, perfuzie

8. se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea

garoului si a pumnului

9. se retrage brusc

10. se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta

11. se comprima locul punctiei 1-3 min bratul fiind in pozitie verticala

12. Reorganizarea locului de munca

Accidente

1. hematom prin infiltrarea sangelui in tesutulperivenos

2. strapungerea venei

3. ameteli, paloare, lipotimie

Diagnostic diferential

Apendicita, sarcina ectopica, avort septic, endometrioza, hemoragii la

nivelul corpului galben, chist ovarian, rasucirea anexelor uterine, boala

inflamatorie intestinala, limfadenita mezenterica, pielonefrita sau alte afectiuni

intra-abdominale.

Evaluare - Examen abdominal si pelvin complet. Se efectueazahemoleucograma, urocultura, test de sarcina, coloratie Gram a secretiilor


53/96

vaginale si culturi de la nivelul: endocolului, rect, uretra, sange si lichidului

peritoneal. Daca nu s-a facut recent, este recomandabil efectuarea testului

PapaNicolau.

3.1.1. Examene de laborator:

a. examenul secreiei cervico-vaginale (bacteriologic i parazitologic,

determinarea PH-ului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul

citotumoral Babe-Papanicolau),

Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala si col

Secretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa

cuprinda cca 4/5 din lungimea lamei

Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala

Testul Babes-Papanicolau,

Este cea mai simpla si eficienta metoda de a depista din timp cancerul sau

modificarile precanceroase ale colului. Testul Babes-Papanicolau ramane

metoda de screening cea mai eficienta in depistarea cancerului de col uterin, un

test Papanicolau poate sa evidentieze modificari ale colului, asociate cu diverse

infectii, inflamatii, atrofie.

Conditii de recoltare:

-absenta inflamatiei / hemoragiei cervico-vaginale abundente

- femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica,- pacienta nu trebuie sa fi avut contact sexual in ultimele 48 de ore

- pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 24 de ore inainte de recoltare

Materiale necesare:

- Specul ginecologic

- Manusi chirurgicale de unica folosinta

-Lame de microscop- Fixator citologic
http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/testul-babes-papanicolau-o-investitie-in-sanatate_1016http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/cancerul-de-col-uterin_2273http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/screeningul-cancerului-de-col-uterin_766http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/cancerul-de-col-uterin-a-posibilitati-de-diagnostic-precoce_804http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/dieta-pentru-combaterea-inflamatiei_5911http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/atrofia-vaginala_4777http://www.sfatulmedicului.ro/Investigatii/testul-babes-papanicolau-o-investitie-in-sanatate_1016http://www.sfatulmedicului.ro/Cancerhttp://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/cancerul-de-col-uterin_2273http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/screeningul-cancerului-de-col-uterin_766http://www.sfatulmedicului.ro/HPV-si-cancerul-de-col-uterin/cancerul-de-col-uterin-a-posibilitati-de-diagnostic-precoce_804http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/infectie_1204http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/dieta-pentru-combaterea-inflamatiei_5911http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genitale-feminine/atrofia-vaginala_4777


54/96

- Instrumente de recoltare:

Spatula Ayre - de lemn sau plastic,

Pensula citologica cu peri lungitudinali inegali

Periuta cervicala cu peri transversali egali.

Recoltarea probelor pentru laborator dureaza cateva minute si este o

operatiune nedureroasa. Medicul foloseste un specul vaginal, care tine vaginul

deschis, iar cu o spatula sau o perie fina, recolteaza celule de pe colul uterin.

Tehnica recoltarii
http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/specul_4993http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/specul_4993


55/96

Recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de

medicul specialist.

Se verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru

efectuarea examenului din secretii genitale.

Se invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si

relaxat. Se atentioneaza asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o

usoara senzatie de disconfort.

Se introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si

se departeaza peretii vaginului pentru a se exprima colul uterin intre cele doua

valve.

Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginalea

Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele

Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac

vaginal

Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva

posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe

aceasta; retrage tamponul

Se extrage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame

de microscop (stearsa in prealabil cu alcool si uscata)

Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se executa o miscare

energica de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Secretia astfel

intinsa

trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 dinlungimea lamei

Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau

umezeala


56/96

CAPITOLUL V

ELABORAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE

PREZENTARECAZ I

Nume : G.Prenume : A.

Vrsta : 21 ani

Domiciliu : Iasi, Todiresti

Religie : ortodox

Ocupaie : student la stomatologie

Data internrii : 27. 05. 2013 ora 18.50Diagnostic internare : Anexit acut bilateral

Motivele internrii : durere accentuat n etajul abdominal inferior,

greuri, vrsturi, subfebril.

Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic

APF : menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile.

Nateri 0 ; Avorturi : 0

APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei fr

antecedente i alte boli cronice

Istoricul bolii :

Bolnava afirm c n seara zilei de 26.05.2010 are greuri, vars n cursul

nopii i dimineaa are febr 37,4 C ; acuz stare general rea, cu durere

puternic n toat zona inferioar a abdomenului ; se prezint la un consult

medical i rmne internat pentru investigaii i tratament.

Examene paraclinice :

Hemoleucograma : Ht : 35 % ; Hb : 11,6 % ; Hematii 4 190 000 ;

Leucocite 8 600 ; Trombocite 285 000.

VSH: 8


57/96

Examen obstetrical : col de nulipar, fr leziuni

TV : col nchis, uter n anteflexie de mrime i consisten normal,

sensibil la mobilizare, anexa dreapt 4/4 mm, elastic, dureroas, mobilitate

redus ; anexa stng palpabil, dureroas ; Douglas suplu.

Echo : vezic urinar n semirepleie, uter 71/30/50 mm; anexa dreapt

hipoechogen 30/20 mm; anexa stng 20/19 mm. Nu sunt colecii n Douglas.

nlime 155 cm; Greutate : 42 kg

T.A. 110/60 mm/Hg

Puls 80b/minut

Temperatur 37,6 C.


58/96

NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA MODELUL CONCEPTUAL AL

VIRGINEI HENDERSON

NR.

CRT.

NEVOIA MANIFESTARI DE

DEPENDENTA

SURSE DE

DIFICULTATE1 A respira si a avea o

buna circulatie

Dispnee (polipnee) Anxietatea.

2 A bea si a manca Greata, varsaturi Iritaie peritoneal

3 A elimina Greata, varsaturi Boal infecioas

acut4 A se misca si a

avea o buna postura

Pacienta nu manifest dependen

n satisfacerea acestei nevoi

Pacienta nu

manifest

dependen n

satisfacerea acestei

nevoi5 A dormi si a se

odihni

Somn insuficient calitativ i

cantitativ

Durere, greuri,

vrsturi6 A se imbraca si a se

dezbraca

Pacienta nu manifest dependen

n satisfacerea acestei nevoi

-

7 A fi curat, ingrijit si

asi pastra tegumen-

tele curate

Pacienta i menine igiena intim

i general n limite satisfctoare

; are deprinderi igienice bine

conturate (baie, du zilnic).

-

8 Asi pastra tempera-tura in limite nor-

male

Subfebrilitate - Boal infecioasacut

9 A evita pericolele Semne inflamatorii Durere10 A comunica Pacienta comunic uor, folosete

un limbaj adecvat, dar

respectuos ; i exprim dorinele,

emoiile

-

11 A se realiza Incapacitatea de a face ceea ce-i Spitalizare, durere


59/96

place

12 A se recrea Diminuarea ariei de interes Anxietate13 A invata Pacienta dorete s cunoasc ct

mai multe (educaie sanitar),

pentru a evita o nou spitalizare

-

14 Asi practica religia - -

Probleme :

- alterarea confortului fizic din cauza durerii

- potenial deficit de volum lichidian

- deficit de cunotine

- alterarea vieii sexuale

- risc de complicaii


60/96

PLAN DE INGRIJIRE CAZ I

PROBLEME

DE

DEPEDENTA

OBIECTIVE INTERVENTII EVALUAREAUTONOME DELEGATE

Stare generala

alterata

-Somn alterat

-Dureri

hipogastrice

-Leucoree

-Tulburari

urinare-Jena

- Combaterea

durerii i

asigurarea unui

somn suficient

-Mentinerea

unei bune

igiene locale

- se asigur salon bine aerisit,

curat, linitit.

- am asezat pacienta n repaus

fizic, n poziie comod,

relaxant

-am supravegheat functiile vitale

-am pregatit pacientul pentru

recoltarea de analize de sange,-meninem o igien local

satisfctoare (efectuarea toaletei

de ctre pacient)

la indicatia medicului

- administrm antalgice,

antispastice antiinflamatoare

(Algocalmin, Scobutil,

Piafen, Movalis supozitoare)

- administrm Diazepam 1 tb

seara

-stare gener

relativ stabila

- durerea

amelioreaz u

dup administra

medicaiei,

reapare dup

ore, ns mai slan intensitate

- pacienta reue

s doarm 6 ore

timpul nopiiRisc complicaii Prevenirea

complicaiilor

- monitorizm funciile vitale

dimineaa ,seara i meninem

la indicatia medicului am

administrat:

- TD : 36,8C

- TS : 37,4C


61/96

temperatura corpului n limite

normale

- facem bilanul ingesta-excreta

cu evaluare clinic general

-educ pacientul sa nu consumebuturi carbogazoase, grasimi

-am educat pacientul sa evite

fumatul si alcoolul si sa respecte

tratamentul prescris de medic

-conving pacientul i familia de

meninerea regimului igenico-

dietetic i respectarea conduitei

terapeutice prescrise pentru a

prevenii apariia unor complicaii

-urmresc respectarea regimului

alimentar att n perioada

internrii ct i ambulator.

- i.v. Ampicilin 1 gr/ 6ore

i Gentamicin 1 fiol / 8 ore

- recoltm frotiu vaginal

(pacienta va fi anunat s nu-

i fac toaleta intim n searaprecedent)

- dimineaa pacienta e

chemat n sala de tratament

- se execut tueu vaginal, cu

palpare abdominal a

anexelor, apoi pe valv se

recolteaz din col i endocol

secreie vaginal pentru test

Papanicolau

- pacienta este condus n

salon i este aezat n poziie

comod

-am recoltat snge pentru :

HLG, VSH, urina, ureea

- nu prezint friso

- stare general m

ameliorat

nu prezint sem

dedeshidratare

- Ht 35% ;

11,6%

Hematii 4 190 00

Leucocite 8 600

VSH 8

Ex. urin : nim

pathologic

- pacienta

nsuete informa


62/96

sanguina, glicemia,

ionograma,Alimentare i

hidratare

necorespunztoa

re

Alimentare i

hidratare n

limite normale

- hidratm pacienta cu ceaiuri

ndulcite, cldue

- instituim o alimentatie usor

digerabila, fara condimete si

grasimi

- mprim raia alimentar n

mai multe mese, respectnd

mesele principale

- supraveghem tolerana

pacientei la alimentele ingerate

La indicatia medicului

administreaz solutiile

electrolitice indicate de acesta

prin perfuzie IV

- se administreaz i.m.

complex de vitamina B

- pacienta

prezint senzaie

grea sau vrstu

- ingera cu plac

fructe si manc

pregtit de acas

- respect indica

i mnnc puin

des

- nu prezi

simptome

intoleranAlterarea

echilibrului

hidro-electrolitic

-pacientul sa fie

echilibrat hidro-

electrolitic

-am notat zilnic cantitatea de de

lichide ingerate si eliminate

-am mentinut integritatea

tegumentelor prin educarea

pacientului sa aiba o igiena

riguroasa

am administrat la indicatia

medicului

-antiemetice: Metoclopramid

1 f/zi i.m.

-Glucoza 5% 250m

-un complex de vitamine

-pacienta e

echilibrata hid

electrolitic

TA=110/60mmH

P=70bat/min

R=18R/min


63/96

-am supravegheat functiile vitale

-am administrat un regim

lichidian complex: ceaiuri,

supe,compoturi, 2-3l/zi,

Milgama 1f/zi t0=36,40C

Disconfort psihic

- deficit de

informaii

-anxietate

-Asigurarea

unui confort

fizic adecvat

-Combaterea

anxietatii

-am asigurat un climat de linite ,

securitate si support moral

-am ncurajat pacientul sa-i

exprime temerile

-am facilitat contactul cu familia

- meninem n continuare un

nivel eficient de comunicare cu

pacienta

- facilitm legtura dintre medic,

familie, pacient, informnd

asupra evoluiei sale

- i comunicm pacientei c va fi

externat n urmtoarea zi, ca

urmare a evoluiei favorabile

- la cerere, i administrm seara o

tableta de Diazepam

-la indicatia medicului am

administrat un anxiolitic 0,25

mg /zi

-pacientul prezint

stare generala bun

-pacienta este m

mai linitit

cauza atenu

simptomelor

-familia e

implicat activ

susinerea ei


64/96

- deficit de

cunotine

Dobndire de

cunotine noi

- lmurim pacienta c recoltarea

- asigurm suport moral

rutin n ginecologie

frotiului vaginal este un examen

de

_ Pacienta este tot

nelinitit

privina rezultatu

avnd n ved

incidena cancerude col uterin

femei tinere


65/96

Epicriza: Pacienta in varsta de 20 ani, fara antecedente patologice personale, se

prezinta in clinica ginecologica, internandu-se de urgenta. La examenul clinic se

constata durere hipogastrica, greturi si o stare generala rea. Examenele clinice si

paraclinice sustin diagnosticul de boala inflamatorie pelvina. In urma tratamentului

administrat evolutie este favorabila.

Se externeaza cu recomandarile:

- continuarea ambulator a tratamentului antispastic i antibiotic oral

- evitatrea ortostatismului prelungit, expunerea la frig si umezeala

- acordarea unei atentii deosebite in igiena locala intima

- evitarea folosirii tampoanelor intravaginale

- evitarea relatiilor sexuale timp de o saptamana- regim alimentar care sa previna constipatia

- sa revin la control peste 7 zile sau n caz de reaparitie a durerii


66/96

7/27/2019 Boala Inflamat

boala inflamatorie pelvina lucrare de licenta

Documents