Bistrila era strdbitutdp?nd acum c0teva decenii de numeroase p0raie, ce-i dddeau oragului unfarmec apafie, idilic. Ele erau insofite pe maluri de giraguri de sdlcii qi arini, printre care apa qipoteazglobie. Era greu, daci nu imposibil, sE faci abstracfie de Canalul Morii, pe wemea cdnd rdchitelepldngitoare de pe maluri inrobeau oragul cu parfumul florilor, ce se statornicea o weme peste tot.Pdraiele indeplineau funcfii igienico-sanitare, in lipsa canalizdrii, dar aveau qi rolul de a asigura apanecesard numeroaselor mori existente in acele wemuri.

Unele dintre ele drenau apa pluviald de pe versanlii sudici ai Burbergului, cum erau ValeaRusului, Valea Cdstdilor sau Valea Boilor, altele ins[ igi aveau obArgia in Rdul Bistrifa, in urma unoramenajdri exprese.

Dintre cele ce stribdteau oragul, Pdrdul Morii era celmai insemnat, avindgi debitul cel mai mare. El curgea de labarajul de la Cascadi, de unde se despletea dinR0ul Bistrilagi strdbitea oraqul pe direclia est-vest, avind cursul de-alungul actualelor strdzi Calea Moldovei, 1 Decembrie,Ispirescu, pe lAngd actualul Hotel Bistrila, prin Piafa Morii,ca apoi si sffirgeascd, din sus de Stadionul municipal, inRdulBistrila.

Apa acestuia punea in funcliune Moara dintre richifi,Moara sistematici, precum gi cele doub turbine ale vechiiuzine electrice (azi sub tribunaB a Stadionului Municipal).

in spatele Morii dintre rdchili (in arealul actual alblocurilor din Cartierul Petre Ispirescu) a fost amenajatlainceput de secol un gtrand ordgenesc, numit qtrandul luiBonnet (dupd numele proprietarului).

Acest loc de scaldd pentru orSgeni era amenajatastfel inc0t pe un mal avea o suprafafd poditd cu scdndur[, pecare st5teau la soare numerogii cetdleni ce-l frecventau inverile toride.

$trandul avea numeroase cabine, unde cei ce veneauaici se puteau schimba gi-n care-gi puteau 15sa hainele in siguran!6, gi bdnci confortabile de jurimprej ur pentru odihn5.

Un pode! din lemn, deasupra cdruia se impleteau ghirlande de trandafiri sdlbatici, asiguraaccesul pe cel6la1t mal. Aici, pe iarbd,la umbra silciilor pldngdtoare ce formau un pdlc mdrigor, sedesfbgurau de obicei petreceri la umbri qi r[coare, de c[tre de grupuri venite special pentru a se distra laiarbd verde, in mare mdsurd ferili de ochii iscoditori ai curiogilor.

Egafodajul morii, inalt, din bdrne groase, era folosit adeseori ca trambulind de citre cei ce fbceausalturi acrobatice in apa addncd gi inspumatd de migcarea zbaturilor morii ce se invOrteau necontenit,involburAnd apa; Spre deliciul celorvenifi la scaldd.

Lapoarta gtrandului, Domnul Pauliner, cu alura sa impozantd, controla biletele gi veghea caliniqtea celor ce foloseau gtrandul sd nu fie deranjatd de "cei cu mdini intinse" sau de alli neaveniJi.

De altfel, din gtrand lipseau pe atunci gi copiii, deoarece ei nu erau dispuqi sd pldteascd taxa deintrare, de vreme ce malurile intregului rdu al Bistrilei le erau la indemdni gratis.

I rzs

Una dintre cele qase mori de pe pdrduEine der ser:h,s Mrliltlen ant Bttth ane of the ,sir mills ott tJte rivulel

l2 iul ie 1929' f i30 | 5 attgust 1930

La sedrldet

Dupi cel de-al doilea tdzboimondial.incepuful vacanfelor gi al sezonului estival, pentrubistrifeni' era asociat i:1"^t9;;r;l""i tiq. oe ci.esa;;u?i.!rr-u florilor a. t.i. cdnd suawl pirtumal teilor punea stdpanire pe orag' inrob;nou-i ililffi;; ile, toatd,lumea gria cd a sosit vremeail'#ff$tl,irdihnei si a iau;;;1'ro."iiro, a. pop*1il.1..r..r, in umbra copacilor din zdvoaielJcum

"Moaradintre rdchiti", ca gi numeroasele canalec arebrdzdauodinioard oragul dispdruserlde cdfiva ani, din motive a. uruuni.-, il.y:l: d" pl"j;;il;baie se inqirui; d;_a lungul r6ului. DacIpustii' sau ceilalli cu timpul gta-"ii ri 1ar1.9g ;#; lJ, a.-u r""Lri-"r.rr" ia, eraumulfi cei ceffif#:;'::,?,?,1';,xi"m,li*i**;;*l*i:li*ist*,saupodu,Secui,or,undeapamaispecraculoar. rerituii"

poourile dmamitate in timpul rdzboiului or"..uu il'l#"il##'tilJi:rffi

j rse

sdrbdtori, mareamajoritate "

Ulr,rrf."ii"l ;#;1.d,:,9ur:ada,,, sitiata fa: f.m, in u_o"r. de orag.Yry:?'9 drumul spre.Aldor! Fla;;; moard eiGradinile bulsdroai;ffi#''"?ii',:ff : ffi:: j#,f ;3 #:?yl J; ft :;

31#r l*drj'tffirT' ffx+f;Tc6nd apsre;;';;:;;;:;;;"1:i"TKt#o,y,r,rawe?Fiffiib.r$ir*,tr??",r,*nhr::t":#Mikle' Bulea' Moraru sau Gotea, u-pidnau-". o. p*i

"eT#uia de-a dreptul invidia, dar incercam id-iisnordm Pe r::,1i:1 fll:1tldil:qgrysur criperor imediat urmatoare.

,"*.*"o.1?11,?J*u"l'ffif#r".ffijXi5i1Tf,n*.lffi;il,ffiil?i?*.,pecareserevdrsaudeEste de necrezatt' cate lucruri''.'puteuu aduce aici, de.la colaci de cauciuc ai cigti de baie, lareviste qi cdrfi, cosmetica-le, -"t*t, .aj1 a.3ru, srr.ffii,ri,.andr9Je, copii de leagdn, cearceafuriprosoape' acordeoane gi chitare, .u4i o"ior, uino.iuri, ?"G gah, radiouri ,-dar maiales cele ." uuru,

{il,

IIIt:

IFtr

G

134 |

peste zi menirea de a inlocui energia pierdutd in vAltoarea apei qi a j ocului, produsele culinare gi sticlelecu,,energizante".

Cascada propriu-zisd era un complex de baraje, canale gi bazine cu stdvilarele adiacente. Era giun canal de fugd descoperit ce asigura apa pentru turbinele hidrocentralei electrice de aici. In imediataapropiere a digului apa eru addncd,permildnd efectuarea mult comentatelor qi apreciatelor ,,sturz-uri",de cdtre ,,oamenii cascadei" printre care: Reschner Klaus, Pacuraru Vasile, Licd Precupeanu, TitaMofoc, Mircea Dohotaru qi cAli gi mai cA\i allli, care erau aici din aprilie p6na in septembrie aproape inpermanenld".ln aval, pe canal, apa repede gi pulin addncd fbcea deliciul celor mai mul1i, inc6t p6nd lastdvilarul uzinei electrice forfota era de nedescris.

Cdnd debitul rdului era mare sau nu funcJionau turbinele, apatrecea gi peste barajul propriu-zis,pr[vdlindu-se tumultoasb intr-o perdea sidefie spre cele doud bazine de inot, unul mare, cu o lungimede 50 de m gi o addncime de 1,60 m, altul de 30 de m lungime gi cu o addncime de I m, oferind astfelf,rec[ruia posibilitatea de a-qi alege bazinul dupi statur6, vArstd gi capacitatea de a se menfine lasuprafa![.

Doamne, ce hidroterapie se fbcea c0nd te apropiai de potopul ce se prdvdlea peste tine de la oinillime de 8 m! In spuma bazinelor se incingeau cele mai acerbe jocuri de polo qi volei, in asistenlasutelor de spectatori ingirali la soare pe incinqii parapeli de beton ai cascadei. Latoate acestea, se pot a-diuga gi multe picanterii de culise, pe care prefer sd le omit.

Trebuie spus ins[, c[ mulli veneau aici s[ admire qi siluetele qi costumele frumoaselor noastreconcitadine. Le observam gi pe cele ce frceau plajd impietrite, absente, insinuAnd oboseala gi soarelest0njenitor pentru a-gi motiva linuta nongalantd, ca qi pe cele ce, in gralioase unduiri, se plimbau indorinfa de a-gi etala deopotrivd bronzul qi ingeniozitatea vestimentafiei, destul de sumari qi in aceavreme.

Seara, acelagi cortegiu, acum domolit, extenuat de frumuselea si extazul de peste zi, se risipeape la case, nu inainte de a-gi potoli setea la bodegile gi grddinile de vari ce ne stdteail in cale, cu renumitabere bistrileand.

Rdul la Podul JelniiDer FW von Senndorf/Jelna aus

The river at Podu Jelnii(Jelna Bridge)

Rdul la Puntea SdcuilorDer FIUJJ an der SzeklBr Briicke

The river at the Szecklerl'footbridge

Cascada in 1960Wasserfall 1960 - The Waterfall in 1960

Sistemul de stdvilare afost tonstruit in 1906Das Dammsystem wurde 1906 erbaut - The dam system was built in I 906

Protnensd,u

incepAnd cu primele zlle deprimdvard, bistrilenii invadau Parcul Mare, ocupdnd aleile, bdncilegi terasa din jurul Pavilionului fanfarei gi al Gewerbenverein-ului. Cu tofii erau chemafi aici deparfumul mdlinilor gi al iasomiei. Mirosul ce se fbcea simfit pAnd in cele mai m[rginaqe cartiere aleoragului de atunci.

Parcul era un loc de agrement, c[utat pentru aerul sdu proaspdt gi inmiresm at, dar gi . . . . un loc deintdlnire gi prezentare.

I ras

Promenade,l 952'

140 I

Concertele fanfarelor gi grddinile de vard din preajmd ofereau prilejul de popasuri prelungite.Se accepta unanim cd mirosul frigdruilor gi al micilor ce se prepar au aici,nu altera aerul inmiresmal, inschim-b ii supunea lacaznepe grfinanzi. Mult mai numerogi erau cei ce-gi potoleau setea cu cdte un lapsau o halbS cu bere pe terasa Casei de culturi, la Grddina dintre castani, sau la Bombardir.

Pe alei se formau cortegii nesfhr-qite. "Promenada", cum se numea aleeaprincipald, ce linea din "figdnime" pdndla Podul Budacului. era cea maiaglomeratd.

Saluturile joviale, prezentdrile,scurtele taifasuri, generau din loc in loc,cdte un mic grup care se dizolva rapid,inghifit de caruselul in permanentdmiqcare, ce gerpuia necontenit pe alei.

I n z i l e le de sd rbd toa re ,proprietarii vilelor din parc cu grddinilespre promenadd, gedeau in chioqcuriledintre florile cultivate cuatdtadragoste gibun gust, incdt stArneau, dacd"nu invidia,cu siguran! d, admir alia. Ca la o expozilie,se puteau admira ingeniozitatea gioriginalitat ea arunjumentelor florale alestraturilor qi rondourilor. Lalelele,zambilele, irigii qi magnoliile se aflaupeste tot primdvara, ca apoi ele sd cedezelocul rozelor qi zorele^lor, ce inundaup6ndgi perefii caselor. In grddini, printregardurile vii, bine intrefinute, tunse scurt,englezegte, se contorsionau alei inarabescuri marmorate ) care duceau dereguld la fAntAnile arteziene din mijloculgrddinilor. Printre rondourile sau pe l6n-

Tbrasafird copertind, 1901 - Te,asse ohne Dach l90l - The uncovered terrace, l90I

gd boscheJii decorativi, pitici din ipsos, viu coloraf i, pdzeauflorile in compania globurilor multicolorede sticld, ce impodobeau suporlii plantelor agdfdtoare.

Deseori, porlile dinspre parc se deschideau, pentru a primi oaspeli, neamuri sau cunosculi. Numira pe nimeni cd aceste grupuri igi tridau prezen[aprintr-o veselie nedisimulatd ore in qir. CAntecele gibuna dispozifie erau imprumutate gi celor ce treceau pe alei, seara tdrziu.

Astdzi ... pe locul superbelor grddini cu flori de altddatd abundd straturile cu ceapd, rogii qifasole, sprijinite de araci schingiuifi, acolo, unde se mai intAlnesc qi acegtia.

Bil[riile gi urzicile, deqi viguroase, nu mai impresioneazd pe nimeni, iar cotefele de gdini gimagazllle ddrdpdnate aduc a sirdcie gi promiscuitate deranjantd pentru o civilizatie citadindtradifionald',ce cu puline decenii in urm6, s-a dovedit remarcabild .

Trdiesc cu speranla sd fie aproape vremea, c0nd prosperitatea va duce la dispariJia acestoramprente ale sdrdciei, dezn[dejdii, qi ale grijiipentru ziuademdine.

l . o

'o'l

CorrpFiecare dintre noi am trdit clipe, daci nu vremuri, c0nd stelele ne erau la indemdnl, cdndflorile

aveau menirea de a fi, mai mult dec6t un evantai cromatic parfiimat, fiind pur qi simplu un buchet de

sentimente, de tr[iri afective de mare gingigie, ce le credeam perene. Era wemea cdnd sufletul nostru

curateraplinde sensibilitate gi speran![ juvenil5. .C-a1i dintre noi nu amtrditastfel de momente in adolescen!5, cdnd totul ni se pdrea posibil, cdnd

bundtatea gi generozitatea izvorau din dragostea ce inunda, uneori, totul, in jurul nostru, fbcdndu-nemai ingdduitori gi mai generogi cu cei din preajm6? Era pe wemea cAnd confundam dorinla cu speranla,ce ne pdreau in acelaqi fbga$, crezdnd sincer cd rlul gi falsitatea, minciuna g irdutatea, sunt strdine tuturor.

Din genero zitate gi ignoranli, acceptam lumea aqa cum era, qi mi se pare un sacrilegiu caazi, sd

condamn acile vremuri, cdnd nu aveam alte etaloane de apreciere social6, decdt pe cele filtrate prin

sufletul nostru de tineri inocenfi, neindoctrina[i,incd, ce apreciam totul prin propriile noastre tr[iri 9isentimente.

Abia se sfhrgise rdzboiul, sdr[ci a eramare dar bucuria qi speranla rdsdreau pretutindeni.Sd fi fost o manifestare a izbdnzii de supraviefuire? Posibil. Cert este cd acceptasem cu tofii

s[rdcia gi o imp[rfeam frdfeqte. Nimeni nu-gi etala ostentativ bundstarea, dacdeaar fi existat cumva.Era pe wemea cfind leul avea subdiviziuni, din care puteai s6-1i cumperi o jeml[,

ori un litru de lapte. Tot oropsitul igi putea permite, in caru.l cd dorea, un loc in grddinile de vari ale

oragului, unde sd mdnince un grdtar impreund cu familia, fdrd sd se gdndeascd la repercusiunilepecuniare, in zilele urmdtoare, deoarece prefurile erau mai mult decdt accesibile. Acest calvar il trdim

ibia acum dup dcincizecide ani de ,, efervescenJd creatoare gi grijd nedisimulatd, a oamenilor de bine",

fa!6deceimulfi.Era obiceiul, pe atunci, camareparte dintre ordgeni sd-gi petreacd serile plimbdndu-se pe Corso,

a$a cum se numea, po4iunea de trotuar dintre Tribunal qi cofetdria "Trandafirul". Aici, seard de sear5,

oamenii formau un qir neintrerupt, sub castanii inflori1i, de pe vremea, cdnd ei cerneau peste noi,petalele albe ale florilor din lampadarele inflorescenlelor, primivdratice, pdni tdrziu in toamn[, cdndfrunzele ruginite eraurisipite de vdnturile prevestitoare ale iernii.

Erau mulfi cei ce se incdp5!0nau sd nu p[rdseascd Corso-ul, acel loc tulburdtor al verii, unde seintdlneau atdtea priviri drdgistoase, acel loc al infelegerii din priviri gi al conspirafiilor afectuoase tacite.

Ldfimea mare a trotuarului fbcea posibil ca doul coloane de plimbdreli s5 se deplasezenestdnjenifi.PuteaisS-iadmirigisd-iobservipeindelete peceiceseplimbaupeCorso,deoareceajunqila capitul acestuia, intregul gir se intorcea spre celdlalt capdt. Desigur c5, privindu-se in cursul mai

multor astfel de raiduri, se purtau in fiecare grupule! disculii legate de cei observali, de la imbrdciminte,frumusefe, cunogtinfe, pdndlafigurile noi pe care le reperam cu uqurinfd. Nu rareori bSielii ieqeau dincortegiu, postdndu-se in spatele fetelor ce ii interesau gi veneau din sens invers, incercdnd politicos sdlege o conversalie discreid. in canrl acceptdrii acesteia, in urma flirtului goptit, grupul se mbrea qi

veselia devenea perceptibil5.Ce mai? Corso-ul era un loc de trecere in revistd a bistrilenilor, un loc de intdlniri 9i de

povestioare cotidiene, era un carusel ce murmura, deoarece exprimdrile cu voce tare nu erau la modd,iar trivialitdlile lipseau cu des[vdrgire.

Pdnd Si cofetdria din Piala Micd (PieliSor), luase numele atdt de drag noud de "Corso"Sogar die Cafeteria am Kleinen Markt (PieltSor) hatte den Namen ,,Corso", der uns so lieb war

Even the caJb in Pielisor (The Small Marke) took the dear name of "Corso"

I r+s

KMkewrw$Jin acea toamn6 tdrzie aveam obiceiul ca in fiecare dimineald sd dau binele pulinelor frunze ce

mai r6m6seser6 pe mdlinul de la fereastra mea. Obignuisem ca in ultima vreme sd ne impdrtdgim

singurdtatea si gdndurile, stdnd lataclale ore intregi.intr-o dlminealS un vflnt hain imi risipise prietenele. Aga cd, deweme, am plecat in cdutarea

lor, in speranla s6 le gdsesc Ai s[ ne ludm mdcar rdmas bun.-Am cutreierat Parcul Mare, Stadionul, ba chiar qi malurile riului, frtdsd dau de ele. Vremea

rece formase, deja, o pojghifd de ghea!6, in care iarna se oglindea gi se legdna in bdtaia soarelui. Gdndul

imi fugise spre alel frricel de ap[ de altddatd,ce se desprindea cAndva din Canalul Morii 9i avea menirea

de a aJoperi terenul de fotbal "n

ntr lat de palmd de apdpe care iama avea grijd sd-l transforme intr-un

patinoarnatural, de care se bucurau ordqenii.Edilii aveau grijd ca cei ce se ocupau de intrefinerea patinoarului sd asigure cele mai bune

condilii de patinaj. La sihrqit de toamnd se amenajapavilionul ce eraprevdnttcuspalii incdlzitepentru

echipare, in care se aflau duldpioare individuale, ce puteau fi inchiriate sezonier pentru pdstrarea

echipamentului, contra unei sume modice. Tot aici se putea servi o ceagc[ de ceai fierbinte, sau un pahar

cu vin fiert. Existau dealtfel gi tonete cu produse de patiserie qi dulciuri, deoarece mulli dintre cei ce | .roveneau aici, mai ales dintre copii, petreceau din zori pAnd in noapte. Orarul de funcJionate era de la 8 | '+v

dimineala la 8 seara.Surprinzdtor este faptul c5, in acele vremuri, veneau la patinoar qi numerogi vArstnici. Mu[t

dintre ei practicau patinajul artistic, incdntdndu-ne pe noi ceilalli cu piruetele, salturile qi dansurile ce le

executau. Cdnd numdrul patinatorilor cregtea, organizatorii aduceau gradene, cu care ii izolau in

mij locul ringului pe cei consacrafi,pentru a nu fi deranjafi deincepdtori.

Dintre virtuoqii patinatoribistrileni ag amintipeLeni Cosma,pe frafii Linul, comer-ciantulMassler, Dr. Bdlan, avocatul Tini g,gi lista ar putea continua cu mul1iallii.

Sunt convins cd qi astdzi,cu eforturi nu prea mari,amenajarea unui astfel de patinoarar fi posibild gi beneficd pentruto!i. Nu trebuie decAt sd doreasc[acest lucru gi personalit[lile curesponsabilitSli civice. Benefici-arr ar fi atdt nostalgicii, cit maiales tineretul, de care s-a uitat inultimavreme nepermis de mult.

Iatd ofotografi.e cu patinatori adulli realizatd la I6februarie 1930, in care

distingem ;i pe regretatul maistru Vasile AmbruSErwachsene EisTiufer am lO.2.1SSO, darunter der verstorbene Meister Vasile AmbruS

Here is a photo presenting adult skaters on February I6th' 1930'We can also see here the late master Vasile Ambrus

t

1521

S"kW Am$mW&rcm#adConformrecensdmAntuluipopulalieidinlg30,Bistrilaaveaopopulafie de14.l28locuitoridin

cate 5666 erau de nafionalitate romdn6, ceea ce reprezentapeste 40 prbr.nie din totalul locuitorilororaqului. Cu toate acestea, pulini au fost cei ce au reugit, dupi 1918, ra d.gtta imobile in arealul vechiiceti{i medievale, fiedatoritd situaliei materiale precare, fie datorita faptuiui cd sagilor le-a fost indicatsdnu-qi instrdineze bunurile imobiliare altoretnii.

Aga se face cE marea majoritate a rom6nilor trdiau in cartierele mdrginage Hrube qi peste podulBudacului. Erau pulini cei ce-qi dobdndiserdproprietifi in Burich, intre liliriqti sau Gribgil.

Locuitorii se cunogteau bine intre ei, oraqul avdnd o populalie pulin numeroasd. De cele maimulte ori, ins5, pentru individualizare,se foloseauporeclele . . .. porecle,ie nu erau date in bitaie dejoc,sau nu defineau neapdtat o trdsdturd caracteristi cd,legatdde aspectul fizic, psihic sau indeletnicire ci,pur gi simplu, doreau sd pund in eviden![ numdrul mare al descldenlilor din aceiagi familie, .u urp..tdistinctiv.

_ Pentru populafia de origine germand ,, Spitzname"-ele erau cunoscute qi tolerate, la fel giporeclele romAnilor erau acceptate un anim, frrd" a aveaun caracter peiorativ.

In cele ce ttmeazd. vom nominaliza cdteva familii de bagtinagi romdni cu poreclele purtatedecenii de-ar0ndul;

Din cartierul Hrube amintim:Fam. Bilegan:purtaporeclele: Oloiu, Mucea, Pucu, Tunariu, Mihai guruld gi pacurdi;Fam.Dohotar: Morghenstein,Rdma,Moroiu,pusla,Herqo-Motoc, Bori qi Moroiu;Fam. B eclenag : Tiuga banda,Ciocolada, Toader Unsurosu;

Familie Bilegan (Covrig) aus dem Senndorfer-Tal - The Bilegan (Covrig) famity from the Jelna Valley

Fam. Moldovan: aveauporeclele de Goroiu, Dascdlu, Cuiufu,Cdlbdgelu, Bugti, Pipaqu gi BAsu;Fam. Naghiu: Miniuc, Picaos,Cuza, Melchi gi lepurele;Fam. Odorhean : B arb a, Jugvelu, C [p5ldu,Albu qi Albucu;Fam. Petringel: Icodim;Fam. SAnge otzani Grdsonu,Macarie,Leq,Pipilifa qi Fansula;Fam. Urs: Mutd dealu,Ghergjhelea,Bindioiu,Jucu, Onifa,Chici,Ripu,gi lpate;Fam.Prislopan: Jigdnagu,Bura,Bobu;Fam. Simion: Bigndroiu;Fam. Tdrnovan: Vigtag, Bobaru- Boaq6;F am. Zd,grean: Curcd, CuhS;Fam. Ndsdudean: $pricu, Toicu;Fam.Iuqan: Omufu;Fam. Vichi:Morcojelu;Fam. Bucur: Rapi, $cdrla,Clihanu,Cdmpduc Ai Clisa;Fam. Timoc: Flocea;Fam.Ilie: Pldcinta;

Dintre podeni ag aminti:Fam. Filimon cuporeclele: Mintiuca qi Pleteoanca;Fam. Somegan: Togmag;Fam. Pagcu: Unsurosu;Fam. Ciurar: Ioiu;Fam.Ieremia: Scobgea;Fam. Moldovan: Jujica;Moldovan $tefan: Scuturicea.Desigur cd in urma schimbirii domiciliului sau a incheierii cdsdtoriilor, familiile s-au mixat,

imprumutAnd numele unuia dintre cei doi pdrinfi sau au ap[rut familii in cartiere sau zone noi, cum aufost cei din Drumul Ndsdudului, Valea Ghinzii sau Valea Jelnii, ca familiile Onigor-Cracu, Palagichi- I n^"Boboaqa,Iencean-Manghi, Puicufa, Gdldlean-Lapte acru, Sigmirean- Tdurean, Petru!-$omcuta, Toma- I '--

Pojar qi mulfi allii.Am amintit cdtevadin vechile familii de rom6ni bistrifeni ai cdror urmaqi, azi,pot fi mAndri de

inaintaqii 1or, deoarece prin munca, priceperea gi hdrnicia lor, au reugit sd-gi transforme porecla inrenume, sd se faci apreciali gi cinstili de concitadinii lor de orice etnie.

In fotografie Fam. Encean Florica qi Mihai(a lui Ociucu gi a lui Pila, Unturifa) din Hrube (vezipag.83), cu hicele Maria cds. Marcu, Susana cds. Urs(Oni!a), Rafila cds. Doroftei(foiom),Mihai(Colonelul),Zedacas. Naghiu (Mejchi) gi Ioan (Majurul), fotografie realizatdin anul 1892.Pentru avdputea da seama de sporul natural pe acele vremuri, doresc si v5 fac cunoscut cd cei qase copii dinfotografie au avut 28 de urmagi direcli.

Familia D-lui profesor de muzicd, 1907Familie des Musik-Professors 1907

The music teacher's family, 1907

Familia vecinilor noStri, 1917Die Farnilie unserer Nachbarn l9l7

Our neighbours' family, I 9 I 7

15

Lanuntdin 1930 - Hochzeitsbild 1930 - Wedding,t93l

154 I

Cu bunica Si nepolii din Hrube, I 926Mit Grofmutter und Enkeln aus der Hrube 1926

Tbgether with grandmother and granclchildrean from the Hrube

Cu nasii Berbec(tr in 1914Mit denTrauzeugen Berbecar l9l4

Together with the Berbecar godparents, 1914

* ' 1

j'

; ' 1 iw{

&

liiliiliilllll::'rr.: i: I a I : i I I r i i : I : i : .

:

fll:l::i:a::::i:r:,:itt::r:t:tr',:taaaaa,,:::::li:::lii

' . i !

Familia Encean (Encenucu), 1892 - Familie Encean (Encenucu) 1892 - The Enceanfamily(Encenucu), 1892

I rss

The priest C' b familv in 1906 A numerous family from Hrube. l92l

milia preotului Cdmpeanu tn 1906Familie des Pfaners Cdmoeanu 1906 Zahlreiche Familie aus der Hrube l92l

Zuhause bei den Vemandten in Gribsil 1922 - At home to the relatives in Gribsil

#*rr&t&S#Ke& *Wf€Yizitatd' cu numeroase ocazii, Bistrila i-a plScut poetului George Cogbuc din moment ce intr-o

scrisoare adresati fratelui siu, pe cdnd era la Bucuregti, afirmal ,dW6 trecerea celor 12 aniregulamentari de interdicfie a autoritdqrlor militare de a md reintoarce in lara ungureasci, imi voi face ocasd la Braqov sau Bistrila ca s[ stau cdteva luni pe an acolo".

in,,Notile biografice, amintiri din viala lui George Coqbuc", a senatorului Dr.Leon Scridon,acesta afirma cd s-a intdlnit cu poetul Coqbuc de mai multe ori la Bistrifa.

Profesorul de limba rom0nd al lui Cogbuc, Gregoriu Pletosu, la care poetul linea foarte mult, semutase gi el in oragul nostru, ca protopop, incd din anul 1 909.Pe c0nd se afla in orag la o agapl prieteneascd cu unii dintre colegii de gcoald, cinstindu-se laRestaurantul Paulini din strada Lemnelor (aziLiviuRebreanu), Gorge-Cogbuc, il zdripe fereastralocalului , trecAnd gribit pe dascdlul sdu, gi-i scrise la repezeaT[, pe rin bilejel , urmdtoarele versuri:

iliil-,;1ff'#:'."JJ', 3l'#:TffiJlL'',1s8l

Noi suntem la paulini,La vin vechi qi chelneri noi',.

Invitalia era semnati: ,,George Cogbuc, membru corespondent al Academiei RomAne" giGeorgeLinul".

A fost una dintre cele din urmd intdlniri dintre poet gi mentorul sdu , carevatrece la cele veqnicein anul I934,fiindingropat ca protopop pensionar stavrofor l6ngd Catedralaortodoxd din Bistrila, pecare a slujit-o cu evlavie gi smerenie peste un sfert de secol.

Asupra acestei fotografii majoritatea biografilor marilor nogtri literali afirmd cd ea a fost fEcutdla Karlsbad, .., numai cd asupra ei existi cdteva incertitudini, una dind u...u cd, ea afost efectuatd demarele fotograf bistrilean Alexandru Roqu in anul I9I2, iar personajul din centrul fotografiei esteavocatul bistritean Dr. D. Ciuta.

La acestea ag mai ad[uga qifaptul cd pe ldngi denumirea maghier:dqi romdni de Carte poqtaldpe revers, sespecific5 qi denumirea de ,,BdileSdngeozul - romdn", precum qimenfiunea,,reproducerea interzisd",ceea ce nu qi-ar fi permis sd faci unartist consacrat, cum a fost marelefotograf bistrileanAlexandru Rogu, incazul unei neconcordanfe reale.

Din momentul in care elautentificd fotografia prin propria sigld,sunt inclinat sd cred mai degrabdcleaafost efectuati pe plaiurile noastre gi nuinaltd"parte.

Sdngeorz-Bdi, I9l2 de la stdnga la dreapta:Sdngeorz-Bdi I9I2, von linl<s nach rechts: Sdngeorz-Bdi 1912, ftom left to right:George CoSbuc, D-na Dr Vaida, Dr. D.Ciuta, Dr. A. Vaida, Si t.L.Corolnt"

I

I

I

kMWWeWwewW#*r&*sw$&M

Romdnii din Transilvania au fost cuprinqi dg * enfuziasm de nedescris cdnd au luat lacunogtinfd c5, imediat dupd unirea cu biserica Romei, impdratul Leopold I gi-a linut promisiunea gi adispus infiinlarea primelor gcoli cu limba de predare romdnd, pentru cei de confesiune greco-catolicd. infapt,maitdrziu,IalT54,se deschide laBlaj prima gcoal[ centraldcu doud clase in limbaromAnd.

La noi in judej, infiinfarea invdfdmAntului cu limba de predare romAnd s-a f6cut incepdnd cuafii 1763 qi 1764, in cadrul ,,gcolilor grdniceregtT" apdrute sub domnia Mariei Teresia, dupdcare aufostinfiinfate inI778 gcoalanormalddinNdsiud, gcoliletriviale dinMonor, Prundul-BArgdului,SAngeorz, Telciu qiZagra. Dupd 1838, au luatfiinfdintoate cele44comune gr[nicereqti qcolilepopularenaiionale cu limba de predare romdn5. Dispozifiile Ministerului de Cult gi Instrucjiune Publicd a permisinfiinlarea gi organizarea gi a Asocialiunilor profesionale ale slujitorilor gcolii. La scurti vreme ainceput gi in Districtul Nisdud o asidud activitate de infiinlare a reuniunii invS!5torilor, sub pregedin{iaProf. Maxim Pop din N[sdud, ce apregdtitstatutele gi a intreprins demersurile necesare , astfel incdt din29 ianuarie 187 6, ea devine oficiald, recunoscutd in drept

Reuniunea aprimit numele de ,,MAR[ANA", in memoria invdfdtorului Ioan Marian, unul dintre | _ - .ceimaizeloqidascSli romdnidindistrict. 1161

In adunarea generalS din 2 iunie 1878, finutd laN[siud, s-au ales membrii comitetului reuniuniiconform statutului. Biroul qi comitetul au fost alcdtuite dinurm[torii: vicarul Grigore Moisil, in calitatede pregedinte gi Mihaiu Domide, Iacob Pop, Ioan Jarda,Isidor Titieni, Maxim Pop, CosmaAnca,PetruTofan, TeodorRotariu gi Iacob PopNdseudeanu, in calitate de membri.

Adundrile generale ale Reuniunii se desfEgurau de obiceiarrual, sau la cel mult2 ani,in localitilidiferite, prilej cu care se prezentau de citre unii membri gi ,, disertaliuni cetite si pertractate".

Adunarea generald din anul 1899 s-a linut la Bistrifa, in zilele de 5 si 6 noiembrie, aga cum reiesegi din imaginea aldturatd. Cu acest prilej s-au prezentat gi urmdtoarele materiale: ,,Cultura simoralitatea" de inv[fitorul Iuliu Chitta din Bistrila, ,,Cum poate invdfdtorul cdgtiga iubirea, incredereagi respectul comunitdlii sale" de invi![torul Silvestru Mureqan din Rodna-Veche gi ,,Proiect de planspecial pentru gcolile repetifionale economice" susfinut[ de invd!5torul Ioan St. Pavelea din Runclucrare ce a fost gi premiati, dealtfel, de adunarea general[ cu l0 florini.

Aqadar, au trecut peste 100 de ani de la aceastd manifestare, ce a avut loc la Gewebeverein(actuala Casi de culturd,,George Co gbuc ").

Prin bundvoinla Domnului Profesor George Vasile Rafiu, amaflatcu mare bucurie cd la 15 oct.1990 Asocialia Mariana a fost reinfiinfatd, cupinzdnd, acum, toate categoriile de cadre didactice, agacum o consfinfegte de altfel Hotdrdrea cu nr. l67lPJll990, a Judecdtoriei Bistrila datd cu care aredobAndit personalitatea juridicd, dupl ce in 1940 ea a fost desfiinlatd in mod samavolnic deautoritdfile maghiare de ocupafie.

Regretabil este faptul cd actualul preqedinte, George Vasile RaJiu, intdmpind, inc[, foarte multegreutdfi in redobAndirea bunurilorAsociafiei, mai ales din partea celor cu responsabilitifi in domeniu,ceea ce este greu deTn{eles.

i'i;:lali:,u:iul

Reuniunea invdydtorilor gr cat. "MANANA" in semn de aducere aminte de la adunarea generald

linutd in 5 Si 6 Novembre 1899 in cetatea Bistrila

Verein der griech.-kath. Lehrer "MANANA" bei der Generalversammlung am 5. und 6. November 1899 in Bistritz

The "MAMANA; Greek-catholic school-teachers'Reunion at the general assembly held on November 5th - 6th, 1899 in Bistrilt162 I

KMM&MeWincepdnd cu a doua jumdtate a secolului al XIX-lea, populafia romAneascd din cartierele

mdrginage ale oraqului, in dorinfa de emancipare sociald, a desfdqurat o intensd activitate cultural-artisticd. Aceasta avea ca scop atAt educarea tinerilor in spiritul dragostei pentru limbi gi neam, cdt gidorinfa de etalare a tradijiilor qi a obiceiurilor romdnegti, in mdsurd sd sensibilizeze concitadiniicelorlalte etnii.

Frumusefea datinilor, a dansului, a portului popular, ca gi preocupdrile artistice gi culturale aleromAnilor, se doreau a fi un argument cd rczewa unor ordqeni, cu privire la stabilirea rom6nilor inoragul vechi, era neintemeiatd gi cd atdt preocupdrile rom6nilor, c6t gi tradifiile qi ndzuinlele 1or, aveauaceeagi valoare cu cele ale celorlalfi conlocuitori.

Primele formafiuni culturale romdnegti ce aLLprezentat spectacole pe scenele oragului Bistrifaau fost cele infiinlate pe lAngd Biserica greco-catolic[. Dintre acestea ag aminti; ,,Reuniunea femeilorMariana ",,,Corul bisericii" gi,,Fanfara romAnd".

Maitdrziu, sub indrumarea unor intelectuali romdni, printre care gi numeroase cadre didactice,au luat frin[d, ,,Asocialia pentru literaturd romdnd gi cultura poporului romdn" precum gi ,, Reuniunearomdnd de cdntdri din Bistrifd", organiz{ii artistice care, decenii de-a rdndul, auprezentatspectacolemult apreciate de toji ordgenii, spre marea satisfacfie a populaliei romdnegti. I r os

{ : }

Reuniunea "SJiinta Maria" afemeilor de plugari romdni din Bistrila, 1922Verein ,,SJbnta Maria" der rumcinischen Briuerinnen von Bistritz 1922Romanian ploughmen wives "Saint Mary" Reunion in Bistrila, 1922

de jos ln sus/from down to up: Ion Cucu, Dumitru Berbecari $tefan Vaida, Miyi Vaida, Elena Berbecar Diniziu Vaida, Ioan Moldovan,Pavel Berbecar, Susana Bebecar, Maria Pop, Maria (Jrs, Florica Berbecar, Dionoziu Vaida, Ra/ila Filimon, Roza Vaida,

Yeronica Petringel, Susana SomeSan, Ioan Petringel, Florica lrimie, Maria Bucur, Maria Filip, Anula Berbecari Florica Sdngeorzan- Maria Cucu, Maria Lichi, Fira rJrs, Florica Naghy, Maria Cucu, Maria Onisori Maria Sdngeorzan, Ana Berbecar, Florica MoldovanMaria PaScu, Veronica Bilegan, Florica Petringel, Ana Horhondar, Florica Berbecar, Maria Berbecari Maria Berbecar Dochia loliciu,

- Paraschiva Cristurean, Fira Urs, Florica Solovdstru,Maria Moldovan, Maria Bacheq, Maria Berbecar, Maria CepdnarFlorica Dohotar: Ani;ca Tdrnovan, Rafila Filimon, Susana Ceucq, Florica LeSan, Paraschiva MureSan, Florica Ws

- Lucrelia Bulz, Maria Butuc, Ion Somesan, Firuca $andor, Ioan Berbecari Veronica Sdngeorzan Vasile Sdngeorzan, Maria Mdgheru$an,Maria Tbma, Maria Moldovan, Ioan lrimie, Anuca Somesan, Florica Toma, Veronica Moldova.,

166 |

Femei din Reuniunea Mariana de pe ldngd biserica gr. cat., 1920Frauen des Vereins ,,Mariana" 1920

Womenfrom "MARIANA" Reunion around the Greek-Catholic Church, 1920

Corul bisericii gr cat. in 1942Griec h. - kath. Kirc henchor I 9 4 2

The Greek-Catholic church choir in 1942

Reuniunea romdnd de cdntdri Bistritra in anul 1914Rumiin.Sdngenerein Bisffitz I 9 I 4

The Bistrila Romanian Singing Reunion in l914

Suslindtori financiari ai bisericii, I 9 I 9Finanzielle Untersttitzer d.Kirche I 9 I 9

Church sponsors, 1919

Cei mai importanli cantribuabili la strdngerea sumei necesare cumpdrdrii bisericii in 1895Die wichtigsten Beitragszahler zum Kauf der griech.-kathol. Kirche I 895

The most important sponsors for gathering the necessary amount of money to buy the church in I895

k#exwWW_ Organizatd, dupd, modelul sagilor bistrileni, ,,Reuniunea meseriagilor rom6ni" din orag, s-a

alcituit din breslagi, ce se aflau intr-o gontlnud competifie, chiar gi artistica. Dealtfel ca 9i saiii, eipdstrau steagurile breslelor in bisericd, ba chiar gi locurile ce le ocupau in strand erau stabilite gi peaceste criterii.

Fiecare breasld igi avea formajiile sale artistice ( fanfard, formafiuni teatrale, grupuri dedeclamatori, grupuri vocale etc. ).

De multe ori ins5, meseriagii rom0ni iqi uneau for,tele in organizarea unor spectacole comune,aga cum a fost cazul gi in cel despre care este vorbainrandurile de maijos.

latd cvn atdta invitagia originald la unul din spectacolele ie au avut loc in anul l9l9 (vezipag.90).

Prefurile de intrare erau stabilite astfel: Locul I - 6 coroane, Locul II - 5 coroane, Locul III - 4coroane ' Loc de stat gi galeria - 3 coroane. Se menliona cd venitul creat e destinat in favorul reuniunei gicd suprasolvdrile qe primesc cu mulpmitS. Comitetul reuniunei mai preciza pe prima pagini aprogramului cd: ,,Bileteledevdnzare sepot cdpdtalacasd,delal1-I2,precum gi seara de la6 oare,,.

Programul a constat in declamarea poeziilor ,,Meseriagul" db Mihai Eminescu, de cdtre Ioan rBozgagi a poeziei ,,infrdlireanoastri " de Di. Comqa, in interpreiarea domnigoarei Victoiiu nigurr. I r osS-au interpretat dou[ piese intr-un act, prima fiind ,, in sat la Tinguiegti" de Virgil 5nifu, cu

urmdtoarea di stribuf ie ;Gditan, f Sran econom, ..............pavel ButucLipug, firan econom, ...............Vasile NdsdudeanIlie Gufan,mdiestru mdsar, .......Alexandru MdgheruqanLelea Mdri e, fdrancd,................Eugenia HaraFlorea, fl Scdu din sat,................Ioan BotcariuToader G0lbwu,.ldranbdtrin,...Maximilian popFlorica,fatdmare,......... VictoriaFiganflig,crdgmarin sat,......... Iuliu GramaInvd!6toru1Gavrild,..... OctavianLuneBdiefi de qcoali

Cea de a doua piesd a fost ,, Vl5duful mamei", av6nd urmdtoarea distribufie:Vlddulul mamei, scolar din sat,........ Iuliu GramaEftimie SbArcio g, bdtrdn pddurar. . . . . Ioan Fri ganCostici $oimescu, tdnir boier,........Ioan ArchiudeanSevasta, mama lui Vldduf ,...............Elena FilipSmdrindila,fica lui Eftimie,.............Elena Rui[dranigi ldrance

Spectacolgl s-a incheiat cu jocurile populare ,,Cdluqerul" gi ,,Bituta", conduse de AlexandruMdgherugan.

Ca intotdeauna, dupi astfel de spectacole, urma petrecerea cu joc pAnI dimineafi. Dans, chef giospdlintoatlreguh !

Interprelii piesei "Idil la lard" Si "Trei doctori", 3 martie 1907Darsteller des Stickes ,,Idylle am Land" und ,,Drei Doktoren" am 3. Mrirz 1907

The actors ofthe plays "Love story in the country" and "Three doctors", march 3rd, 1907

170 |

INV I IARE,' ' . . .

Reuniun@ Blf fr is l i ln. . r i ' t Bi3rrtp

' ' i r ' r v r L ' v r b w r h

Producfluneo teolrotdi rnprotrnala cu iuc,

Duft lne& ,r lu n*.r t t" iL n' lg lgl n , a l e ( e , { 4 t u d e : 4 C \ w * * r e r e : r <

t'"8'r'

I n , e t , t " i p . t r i s l a 7 r t r , . e r r .

. , f c

Aspecte din piesade teatru jucatd cu

aceastd ocazie

Ansichten aus dem beiGe I e g e nhe i t aufgef.ihrt en

Theaterstiick

Snaphots from the playperformed on this occasion

Iatd trei dintre cei mai activi artisti amatori ai Reuniunii meseriasilorHier sieht man drei der aktivsten Amateurbiinstler des Handwerker-vereinsHere are three of the most active amateur artists of the craftsmen Reunion

Flavius Dumbravd Pavel Butuc Alexandru Moldovan

lnt

Ansamblul artistic al meseriasilor maghiari din Bistrila la spectacolul din decembrie 1919Kiinstlerensemble der ungar.Handwerker in Bistritz bei einer Auffihrung im Dezember 1919

Bistt'i1a's Hungarian craftsmen artistic group performing in December l9l9

1741

Co mitetu,l b,isericii Gre c o-C uto lice&omdne din f.istrits sn, 1924

" "';!T:f :*:"f';;! ;2::;:,f: u l:::; u:tr;; ; : ;' ;::,:l /:: r, j'i'Cu rol de emancipare nafional5, culturald qi sarcini ecleziastice, Comitetul Bisericii cuprindea

pe cei mai onorabili cetileni qi cu o mare autoritate.De jos in sus: Ioan Sandor, Vasile Berbecar, Mitru Toma, Ioan Moldovan, Ioan Sasu, $tefan

Ocnean, Marcu Pavel, Pavel Urs GoroiuGeorge Matheiu, Ioan Cucu, dr. Alex. Palagies, Pavel Sdngeorzan, Ioan Petringel, Dioniziu

Vaida, dr. D.Login, dr. GeorgeLinul, PavelBotcar, PavelBequan,IlieMuresianIoan Somesan, Toader Moldovan, Stefan Vermesan, Ioan Toma, Pavel Bilegan, Mihai Encean,

Vasile Sdngeorzan, Ioan Tirnovan, Vasile Bucur, Ioan IliePavel Pagcu, Ioan S0ngeorzan, Pavel Filimon, Mitru Urs, Dumitru Berbecar, Pavel Berbecar,

Gorila Toma, Ilie Moldovan

Defilare cu steagu.l Reuniunii, 19Defilee mit der Vereinsfahne 19

Parading with the Reunion flag, l9

I *--=+-=*:=' =rr*T J< - r r " " l t1 " . iF € : * .

.q;arc'ff=-€s*,'

Fanfara Reuniunii, I 92 8Vereinsmusik 1928The Reunion brass-band. 1928

Fotografia grupului vocal, 1927Chorgruppe 1927The photo ofthe vocal group, 1927

lrzs

* . .1

O rg unizaliil e tin e,retu,Iui gcolardin Sistr$,e, la fneeput de secal

Tineretul studios german a avut organizalli cucaracter cultural emancipativ incd din secolul alXVII-lea. Abia la sfhrgitul secolului al XIX-leatinerii au participatla manifestdri culturale cu uncatacter permanent, devenite in scurt[ vremetradifionale. Manifestdrile artistice si sportive,odatd cu extinderea oraqului au inclus gi qcolile dinperiferiile romdnegti gi maghrare, primind uncaracter concuren{ial.

Marea majoritate a manifestdrilor erauetalate cu prilejul serbdrilor gcolare qi al maialurilortradifionale, cdnd se respectau cu rigurozitatetradifiile specifice.

Fdrd indoiald, cd, specificul nafional eraprezent atdt in Societatea elevilor germani"Bistrifia", c6t qi in asocialia studen{ilor romdni"Dacia" sau in a celor maghiari.

Abia mai tdrziu, incepdnd cu 1913, cdnd iafiinfd qi in judelul nostru migcarea cercetdqeascd culegiunile, cohortele gi centuriile diverselor gcoli,e l e m e n t u l n a f i o n a l i s t s e e s t o m p e a z dtr eptat, impundndu-se caracterul competitiv.

Organizalille tineretului studios au avutastfel nu numai un caracter de emancipare na{ionald,ci qi de integrare sociald gi de competifie citadind.

Astfel, intre organizallile Geschichte derDeutschen Phadf inder Bis t r i tz (D.p.F) , aGimnaziu lu i evanghel ic B is t r i fa , Cohor ta"Gherasim Domide" a l iceului . .AlexandruOdobescu" qi miqcarea cercet5geascd maghiard,,Cserkesz Csapat", s-a instalat o atmosferi decolaborare qi concurenld beneficd abia in deceniul altreilea al secolului XX. Aceasti deschidere s-adatorat in primul rdnd, miqcdrii cercetdgegti.

Infiinfatd in Anglia, de cdtre Generalul SirBaden Powel, in anul 1908, migcarea ,, Boi Scauts "s-a extins cu repeziciune in toati lumea ,deoarececorespundea dorinlelor de instruire gi autoeducarea tineretului din acele vremuri. Prin legile sale, cercetdgia nu a venit in contradiclie nici cu dogmelereligioase qi nici cu cele morale ale societdlii, ba mai mult, ea a constituit un imbold in dorinta=de o

1781

Organizalie a elevilor din gimnaziul maghiar 1915Organisation der ungarischen Schiiler des Gymnasiums I9l 5

Coetus Bistritia, organizalie a elevilor germani, 1927Coetus Bistrilia, Organisation der deutschen Schiiler 1927

a lrceulut roman,Kohorte ,,Gherasim Domide" des rumtinischen Lyzeums 1923

The "Gherasim Domide" scouts from rhe Romanian iigh school, 1923

intr-O lume atAt de plind de Contradi clli, Ca Organizalia "Cserkesz Csapat", 1940 - ungaxverein "cserkesz Csapat"

ceadeazi,cercetdgiareugegtes5insufledragosiea,

perfecfionare gi autodepdgire atdndrului, o nizuinfd,aspiralie la autoperfeclionare.

Indemnul de a iubi natura, de a petrece cdtmai mult timp in mijlocul ei, qi de a o ocroti,dezvoltarea spiritului de iniliativl", a curajului, adragostei fafd de semeni, fald de adevdr, aldturi deefortul permanent de a te intrece pe tine insufi, auconstituit liantul care a fbcut ca migcareacercetSgeascd sd prospere peste decenii, s[ cdqtigedin ce in ce mai mulli adepfi, astfel incdt azi sd semanifeste in toate colturile lumii.

lacarc sd se rdspundd cu dragoste.Iatd de ce a fost imbrdligatd qi de tineretul

studios al Bistrilei, cu mult entu ziasm.Migcarea cercetdgeascd din RomAnia ia

fiinld in 1913, dar eaa fost imbrdfigat5 la noi injudefcevamaitdrziu.

tncd de la inceputul secolului, tinerii gi maiales elevii de liceu, ,,studenlii" cum se numeau peatunci, s-au organizat in asocialii, cum au fost,,Bistricia", a nemlilor din gimnaziul luteran,,,Dacia", a elevilor liceeni romdni din Bistrila, saucele ale maghiarilor din orag. Ele aveau mai mult uncaracter de emancipare nalionald, prin valorificareaobiceiurilor 9i tradiliilor strimogegti, devenind demulte ori separatiste, chiar prin condilionareaparticipirii tineretului la activrtd[Ile organizate denalionalitatea ac esluia.Odat5 cu inf i inlarea miqcdri i cercet5gegti,principiile umanitare gi perfecjioniste depdgesccaracterul etnic, apcentul punAndu-se pe apdrareavalorilor umane universale.

Miqcarea cercetdgeasci rom6neascd din

conducerea maestrului de gimnasticd Longin Bucur, prima cohortd cepurta numele memorandistului Gherasim Domide qi care numdra 42 decercetaqi, care au depus jurdmAntul, conform Regulamentuluicercetdqesc. Cohorta a avut un numdr impresionant de activitdfi pe planlocal, particip0nd gi la Jamboreele internalionale de la Sibiu ,Mamaia,ca gi lacele dinGo{rilo (Ungaria) 9i GdiniadinPolonia.

In primele zlle ale anului 1930, a fost intemeiatd gi miqcareacercetdqeascd la Liceul evanghelic-luteran din Bistrila-DeutschenPfadfinder Bistrite ( D.P.B.), sub conducerea lui Richard Suhany ,preludnd gi eleme4tele valoroase din Asociajia Wandervogel ce activade mulfi ani, insum6nd acum circa 100 de membri.

In anul 1930, se organizeazd la Pietrig primatabdraa cercetagilorgermani din sud-estul Transilvaniei, sub conducerea luiAlfred Bonfert,la care participd $1 cercetagii romAni, se pun bazele unei colabor[riinteretnice fructuoase pe plan local.

Practic, din aceastl perioadd acfiunile tuturor cercetaqilorbistrileni au primit un caracterunitar, indiferent de etnie. Tot acum se re-

l 1 7 e

Bist r i !aseorganizeazd|aLiceu1deb5ie! i , ,A1.*organiza| iag im,o, , , / , f f iOdobescu" in anUl 1923, cdnd aici ia fiinld, sub vereindesMridchenstmnasiums - Thegirtsgtmnasiumotsanisation

Carte poStald ac erc etas i I or bis tri! eni

Postkarte derBistritzer Pfadfinder

Postcard ofBistrila Scouts

Strdjeri bistrileni in anul 1937

nunl6 la floarea de crin, ca simbol al cercetagilor bistrifeni, preludndu-se ca simboluri v6rful de lance qi

insemnul runic al biruinfei. Sediul cercetaqilor devine Turnul Dogarilor din Bistrila.Dupi reorganizdri, epurdri, renunfdri qi dispute succesive, in anul 1930 numdrul cercetaqilor

bistrileni germani se ridica la c ca. 60.Migcarea cercetdgeascd maghiard a avut o activitate intensd mai ales in perioada 1940-1945,

fiind indrumatl gi condusd de Dr. Sarosi. Numitd Cserkesz Csapat, ea cuprindea insi 9i mulli adulliqi mai ales meseriagi. O altdmitate era organizatd la Liceul de biiefi ,, Hunyadi Janos",ce cuprindea 5grupe, num6r6nd cca.1 10 membri. in cadrul organizaliei de aici se puteau inscrie insb gi tinerii de altenalionalitdfi, vorbitori ai limbii maghiare.

Toate aceste organizalirau al'ut acliuni multiple, cu accent pe formarea unor deprinderi practice

de supraviefuire in cadrul naturii, de dezvoltare a dragostei pentru natur6, de formare a unor tr[sdturi decaracter de respect gi intrajutorare, de dragoste pentru semeni gi fara in care s-au ndscut gi trdiesc.

in atrui l992,la insistenfele domnului Flavius lJrsu, fost lider al cercetagilor bistrifeni, gi cusprijinul cercetaqilor seniori austrieci din Salzburg, se reinfiint eazdla $coala Generald Nr.2 din Bistrila

liost ticeul A.Odobescu),Unitatea Gherasim Domide, aldturi de care au venit astdzi alte cinci unit6ti,formdnd Centrul Local Bistrifa al Cercetagilor Romdniei din care am onoarea sd fac gi eu parte.

180 I

Cercetaqii bistrileni in.Austria, I 997Bistritzer PfadJinder in Osteneich 1997

Bistrila scouts in Auslria, 1997

13 iunie 1998, data ffiinldrii celei mai tinere unitdli de cercetasi1 3. Jdnner 1 998, Griindungsdanm der jiingsten Pfadfinder'Einheit

June l3th, 1998 - thefounding ofthe Youngest scouts unit

impreund cu Cristl Weber reprezentanta cercetagilordin Salzburg Si Flavius Urs mentorul reinJiinldrii

miscdrii cercetds eSti bistrilene, I 992Oscar Scrabel, Christl Weber als Vertreterin der Salzburger Pfadfinder und Flavius Urs,

der Berater f.ir die Wiedergrilndung der Bistritzet Pfadfindet I 992Together with Christl Weber the representative ofSalzburg

Scouts and Flavius IJrs, the mentor ofrefounding the Bistrila Scouts movement, 1992

Soc,ie,fufu ,rDACfA"

Iatd ce mi-a povestit dr. Alexandru Moldovan despre societatea ,,Dacia", a c5rui membru afost:

"La inceputuri, activitdfile extraqcolare se rezumau la cele din cadrul societdlilor gcolaregermane Wandervogel qi Bistrifiae, in care manifestdrile ?n aer liber aveau un rol preponderent.

Abia in clasa a VI-a, in 1923, am trecut la Societatea studenfilor romdni ,,Dacia" din Bistrila,societate constituitd, ca gi cea a elevilor germani, dupd modelul studenfilor din Heidelberg. Multe oream petrecut noi,elevii romdni de la Liceul german, la Ber[ria din Hendergasse, unde ne aveam sediul.Scopul societdlii era, conform regulamentului, dezvoltarea congtiinJei nalionale gi educarea in sensnafional, dezvoltareaspirituald gi trupeascd a membrilor, unirealor in cuget si simliri" .

Mitglieder der Verbindung ,,Dacia" 22. Juni 1924 Members of "Dacia" Society, June 22nd 1924

Membri fondatori ai Societdfii au fost elevii clasei a XII-a din anul qcolar 1909-1910,Alexandru Bugi1d, Emil Mdndstireanu, Valeriu Pop qi Emil Rebreanu. Un statut ferm stabilea cadrul incare se desfiqurau activitdtile, modalitdlile de adresare ca qi obligajiile qi drepturile fiecdruia.Asupramultora dintre acestea nu voi insista. Ag dori totugi sd spicuiesc cdtevadin articolele statutului pentru asublinia valenfele formative ale organizaliei, ca qi caracterul nostalgic Ai chiar desuet al enunldriiarticolelor din Statut, a$a cum au fost ele formulate in acele timpuri:

$ 4. membri ordinari sunt studenlii din cls. VI-VIII ale liceului evanghelic-luteran din Bistrifa.$ 24. Fiecare client este indatorat sd invefe statutele societifii, istoria qi literatura neamului

rom6nesc, cdntecele gipoeziile stdrorite, drept aceea este obligat de a se supune unui examen.$ 25.Fiecare membru ordinar are dreptul sd dezvolte activitatea in sdnul societ[fii, conform

scopurilor ei, sd foloseascibiblioteca, sdpropund gi sdvoteze.$ 34. Oficianfii societdfii sunt; prefectul, proprefect-secretarul, tribunul, cassar-bibliotecarul,

paharnicul, cantor loci qi conducdtorul exerciqiilor de gimnasticS.

I ras

186 |

Statutul era insolit de Comentul de commers al societdfii ,,DacLa" spre deliciul membrilor girezerva pdrinfilor. Spre gtirea celor interesafi iatd cAteva exemple a$a cum erau ele formulate in aceavreme:

$ 2. Comersul va fi deschis de cdtre praesidiu cu cuvintele ,, Ad loca, silentium ! Commerciumincipit !Dupd care se cdnta ,, Hai sd ciocnim pocalul" La sfrrgitul cdntdrii exclamd praesidiul ,, Cdttaresuplimdex! Un Schmollis frajilor! Dupd ce corona urmeazd"cu ,, fiducit" incheiat va fi commersul decdtre presidiu cu cuvintele ,, Silentiuml Commercium ex!" qi cu cdntarea,,StrigaJi bdiefi."

$ 4. Ca materie de comment este strict luatd numai berea. In mai larg inleles insi toate bduturilealcoolice. Nealcoolicilor e permis sd fie prezen[i la commers, insd se supun urmdtoarelor scurtdri dedrepturi; Lor nu le este permis 1. Sd bea Schmollis, 2. Sdiaparte la duel cu bere. Fdrd amai intra inam[nunte cu privire la duelul cu bere, boicotul de bere este necesar a fi ldmurit deoarece era greu deinfeles gi pentru pdrinfii din wemea aceea cd deviza,, Neincetat va fi beut" nu se referea la bdutul innegtire, ci cd in ori ce moment oricare membru poate fi provo cat ,,Ia duel", fiind in stare si participe fbrda depSgi limita bunei cuviinle qi a suportabilitAfii sale. Existau ritualuri gi pentru Commentul amorului,Commentul luiALAH, Salamandrulq, Introitus gi Libertinifrcarea,toate insoJite gi de cdntece.

Fiecare dintre membri aveau nume de comers ca: Cep, Corb, Dac,Lac, Mo!, Nuc, Pip, Rac, g,Tip, Zor etc. Numele meu eraArc.

Societatea, lisdnd la o parte ritualurile libertine incorsetate in regulamente studenlegtiimprumutate, a fost o qcoald de insugire gi etalare a congtiinlei nafionale. Printre rigurozitateadisciplinard impusd noud elevilor ?n liceul evanghelic-luteran gi libertinajul admis in cadrul societdfiiDacia,mi-am fbcut ucenicia educafionald" - spunea interlocutorul dr. A. Moldovan.

Festliche Veranstalttmg und Postkarte zu den Feiern aus Anla.fJ des 2S-jdhr Bestandes der Vereinigung ,,Dacia" im Jahre 1935Thefestive assembly and the postcard issued on the occasion ofcelebrating 25 years ofactivityfor "Dacia" Society, 1935

intrunireafestivd Si carte"a poStald emisd cu prilejul sdrbdtoririi in anul 19i5 a unui sfert de veac de activitate a Societdlii "Dacia"

1eo I

Liceul,*ALEXANDRU OD OBE SCU u

Lainceputul secolului, in oraqul nostru exista o singuri scoali cu limba de predare romdnd, ceera situatd in partea de sus a oraqului, pe actuala stradd a Crinilor, in care funclionausimultan clasele I-IV. Posibilitilile absolvenlilor de a continua qcoala gimnaziald,in limba romdni erau limitate doar laqcolile din Ndsdud gi Blaj, dar gi aici accesul era ingreunat de puterile f,rnanciar e scdzuteale romanilor.

Iatd de ce, cei mai mulgi dintre cei ce-gi doreau copiii gcolifi erau nevoi{i sd-i dea la una dinqcolile locale cu predare in limbile germand sau maghiarS, cum erau $coala confesionald catolicd(Roman Katolikus Ellemi N6p Iskola), cea a Bisericii reformate (Reform6tus N6p Iskola), ambele cupredare in limbamaghiard,, sau gcoala germand din cadrul Liceului evanghelic-luteran, sau Gimnaziulde fete, ambele cu limbi de predare germand.

Mai funcfionau, in acele vremuri, pe l6ngd acestea, qi unele gcoli confesionale pe ldngi bisericagreco-catolicS, in limba romAnd, qi una isr aelrtd",pe ldngi sinagoga evreiascS, ultimele nefiind asimilatecu cele de stat. Ele aveau mai mult rolul de a invdla copiii sd scrie qi sd citeascd in limba m atemd,avdnd.un pronunlat caracter religios, deoarece in aceste agezdminte, cursurile erau susjinute de preofi.

. Cum populafia romdneascd a devenit m qoritardqi in oraqul Bistrifa, se impunea infiinlarea unorscoli gimnaziale gi liceale romdnegti. Datoritb politicii nalionaliste dusd de Statul ungar, acestiucru nu alost posibil decdt dupd fEurirea Statului nalional romdn. Astfel, in urma iniliativelor rom6nilor bistrifenidinI920 qi,, Memoriului" inaintat,Ministerul Instrucfiunii aprobd cu adresa nr.688911923infiin[areala Bistrifa a Liceului romdnesc ,,Alexandru Odobescu", ce va funcfiona in localul fostei Scoli regegti destat maghiare, de pe acttala str. Al. Odobescu (azi $coala General5 Nr.2). Aici, de altfel, igi deifbguraactivitatea, deja din 1919, $coala civild de stat romdneasci de bliefi din Bistrifa. Clddirea a fostconceputd ca unitate de invdldmdnt qi a fost edificatd in anii 1893- 1894, dupd planul arhitectuluivienezFrrilisch. Liceul "Alexandru Odobescu" a funclionat aici pdnd in anul l940,cdnd, in urma Diktatului dela Viena, el este desfiinfat, reluAndu-gi activitatea abia dupd 1 944, in cadrul fostului liceu german.

f,q'*FT =

Heutige Grundschule Nr. 2

Deschiderea festiv[ a Liceului romAnesc s-afrcutla22 septembrie 1923, cdnd, dupi celebrareaSf. Liturghii , profesorii qi elevii s-au intrunit intr-o sal[ de clas5, unde directorul Emil Domide a linutun discurs festiv emofionant. Corpul profesoral avea urmdtoarea componenfd: Emil Domide-director,profesor de matematicd gi frzicd, Macedon Linul - profesor de limba romdnd gi geografie, GrigoriuToma - profesor de desen gi caligrafie, Longin Bucur profesor de muzicd, gimnasticS, Ioan Loliciuprofesor de istorie, geografie, Ludovic Dunogier profesor de francezd, Ioan Buta - profesor degerman6, romdn6, Liviu Greabu - religie greco-catolicd, Constantin FlSmind - religie ortodoxd, AnaCucu - gtiinfe naturale qi chimie iar Dr. Iulian Chitul - era medicul gcolii. Laaceqtias-au aldturat in aniiurmdtori alli dascdli de prestigiu, cum au fost $tefan Lupu, Jtiger Francisc, Ieronim Bal, AnchidimCandale, Marcu Tiberiu qi mulli a[ii. Aceqtia au fost dascdlii care s-au ocupat de instruirea gi educareacelor 1 99 de elevi ordinari din clasele I- V, incd din primul an de funclionare.

Dupd confesiune, 133 elevi au fost greco-catolici,46 ortodocAi, 6 romano-catolici, 2reformali,1 lutherangi 11 izraelili.

ConformAnuarului I al Liceului reiese cd, dupd nalionalitate, rom0nii erau in numdr de 181,germani 1, maghiari 6 gi evrei ll.Marea majoritate a elevilor era din orag gi din alte localit[1i aleJudefului Bistrifa-Ndsdud. Datoritd prestigiului de care s-a bucurat, maitdrziu,liceul a inceput sd fiefrecventat gi de cdtre copii de altd na\ionalitate. Astfel, numai dupd trei ani de funclionare, numdruIelevilor maghiari creqte la 21, iar al evreilor la I 4.

Profesorul $tefan Lupu, ultimul directoral liceului inainte de desfiinlarea acestuia

Professor Stefan Lupu, der letzte Direktordes Lyzeums vor seiner Aufldsung

The teacher $tefan Lupu, the last headmasterof the high school, before it was broken up

| 1e1

$coala de agricaltwr&

Forumul Universitdlii sdseqti din Sibiu hotdrdgte la 12 decembrie 1868, ridicarea a trei gcoli deagriculturd in Transilvania, menite sd instruiascd tinerii agricultori sagi, astfel ca, dupd 700 de ani deagriculturd tradifionald, sd dobdndeascd gi noile descoperiri europene in domeniul culturii plantelor gicreqterii animalelor. HotdrArea prevedea ?nfiintarea acestor $coli la Feldioara, Mediag qi Bistrita.

La Bistrifa, gcoala de agriculturd s-a deschis la 15 aprilie 1S7O,funclionAnd pe ldngd Gimnaziulevanghelic ,pendcdndreprezentanfii numili ai noii institulii vor construi noul sediu al celei ce va devenicelebra Ackerbauschule.

$coala era frecventatd de baielii fdranilor sagidin Bistrila qi mai ales ai celor din satele din i ..xr**t;3lr,r*.",,:*- ,:imprejurimi, de unde veneau qi subvenfiile ce seridicau la peste 2000 de guldeni, la inceputuri,ajungAndu-se la peste 20.000 de coroane anual, prinanul 1918.

Ridicarea noii qcoli pe Ridul Rosenburg s-adatorat dob6ndirii de la primdrie aici a unei suprafefede 5755 m.p. teren, care prin donafii gi cumpdrdrisuccesive, a ajuns s5 mdsoare peste 100 hectare. Peacestterens-auinfi in!atSera,1oturi1eexperimentale;pomicole, viticole gi horticole, ca gi o ferm[ zootehnicd. .s"t n,uo,,"nfi:X:::,!;;r:''I1l!,,2,1j!"ur"r""r in ]8e8Aici, sub supravegherea inginerilor agronomi, qcolali la institute europene, a tehnicienilor qiprofesorilor, elevii germani, cu vdrste ?ntre 13 qi 17 ani, in doi ani de qcolarizare trebuiau sd-gi formezedeprinderile practice qi s6-gi ?nsuqeascd cunoqtinlele necesare pentru a fi buni agricultori.

Dupb 1918 gcoala qi-a pierdut caracterul etnic, fiind deschisd tuturor elevilor, ea devenind maitdrziu renumita ScoalS horti-viticold qi apoi Liceul agricol, ce ddinuie qi azi in Bistrifa.

Iat6, care au fost directorii $colii de agriculturd din Bistrifa, pdnd,Ia cel de-al Il-lea rdzboimondial: Ferdinand Krcek 1870- I 871

AloisFarmatti 1 8 7 1 - 1 8 8 2HeinrichGrasner 1883-1887WilhelmBock r88t-1917MichaelEnglisch 1918-1940.

Aceastd gcoald a avut un rol deosebit in dobAndirea de cdtre marea mas[ de tineri !d-raniacunoqtinlelor legate de agrotehnicile moderne, de agricultura desfrguratdpe baze qtiinlifice, lanivelul acelor timpuri. tn sistemul agricol de inv[!6m6nt erau admigi doai copii saqilor. Cummajoritatea acestora aveau un numdr mic de copii, iar suprafala terenurilor agricole din proprietatedepdqea, de regul6, capacitatea forfei de muncd a familiilor, ei au fost obligali sd apeleze la ajutorulvecinilor romdni, care, din bund vecindtate, omenie sau chiar in calitate de slugi angqate,au contribuitla prosperitatea gospoddriilor sdsegti. Nu este mai pufin adevdrat cd ,,imprumutdnd" noutdlile vdzute qipracticate in gospoddrii sdsegti, romAni ardeleni s-au dovedit mult mai gospodari decdt confrafii lor depe ste munfi, stdpdnind o agrotehni cd mai avansatd.

De altfel, pentru orice tdndr, efectuarea stagiului militar gi absolvirea gcolii de agriculturd erauatuurile principale pentru intemeierea unei familii, erau o dovadd de responsabilitate sociald, ce eraapreciatl,caatare.

l r ss

r i , a1

*

1e6 |

6t

Cu Scoala terminatd Si armata/dcutdMit abgeschlossener Schule frisch vom Militdrdienst

School graduated and military preparation done

W WCei ce se plimbau odinioard pe promenada din Parcul Mare, trecdnd podelul peste Canalul

Morii, spre cartier-ele din sus ale oraqului, cunoscute cu numele de Hrube sau Gribgil, se trezeau, dintr-

odatd,intr-un peisaj cu totul aparte.

Era aici o strddu!6 ingustd, cu cdsufe inghesuite, pe doud r6nduri, printre care i9i fbceau cu greu

loc potecile, spre micile refugii solitare din spate, incropite din motive igienice, str6du!6 pe care cu toJii

o numeauJigdnimea.

I rss

2oo I

Acoperigurile supradimensionate striveau parcd acele case sub povara lor qi, cu toatd vioiciuneaadusi de muqcatele de la ferestrele mici gi intunecate, aici totul p[rea in suferinld qi sdrdcie. Aceastd

senzafie era sesizabild mai ales dimineafa gi in zllele de sdrbdtoare, cAnd o linigte atotstdpdnitoare,nefireasci, dddea impresiaunei str[du{e p[rdsite, abandonate de curdnd.

Zugrdvellle Colorate ale caselor nu reu$eau nici ele sb ascund[ crdpdturile qi deniveldrile din

ziduri, uimind cu incdpdldnarea lor de a rdmdne in picioare, aga gdrbovite cum erau. Denumirea de

,,Tigdnime", atribuit[ sinistrei str[dule, devenit[ ulterior ,,Barbu Ldutaru", nu avea nimic peiorativ sau

neapdratcu conotalii etnice, ci mai degrabd se dorea a tuqa aspectul ei discordantfa\dde celelalte strdzi

ale oragului, prin lipsa de preocup arc alocatarilor de a-gi intreline edificiile.Ea erao striduld s ctrtd,cu vechi case ddrdpdnate (amplas ateinzona actualei S51i Polivalente),

ce au fost demolate la inceputurile deceniului aI VII lea al secolului trecut.

,,Jigdnimea", cum s-a numit inainte de a primi numele celebrului 16utar, era o striduld linigtitS,

adormitd pe stezi,ce se invioraabiaspre seard, cind de peste tot se auzeau acorduri muzicale.Aiordurile din muzica instrumental[ clasicb sau ldutdreasc[ tridau indeletnicirea celor de aici,

ce exersau acum, dupd odihna diurnd. Cu tolii erau ldutari ce-qi transmiteau ldcaqul, meseria qi talentul

din generalie in generalie.- Impresia inifiald cd aici ar locui cea mai oropsit[ categorie sociald a concitadinilor noqtri, se

risipea raprd, cAnd ii intilneai pe trditorii din aceastS stradS, intr-o linutd deosebit de ingrijitd, cuprestanJd, pulin orgolioasd, insd, plini de respect gi solicitudine.

Caoameni umblali prin Europa, pe scenele gi prin localurile marilor metropole, cu prieteni in

lumea interlopd, ei iqi fEuriser[ un sistem de relalii ce cu siguran{d le asigura o anumitd bundstare,neetalatd, insd. Muzican{ii dovedeau o jovialitate fireasc5, uneori cultivatd, altoitd pe un servilismgenetic moderat, ceea ce-i fbcea deosebit de agreabili.

Virtu ozitateaurtora le crease o aureold cu un statut apafie de artigti consacra{i, stabilindu-se o

rerarhizareunanim acceptatb chiar printre ei, sesizabil[ cu uqurintl de c[tre ceilalli.Iati cijiva dintre cei mai cunoscufi muzicanlicare puteau fi intdlniJi peste tot pdnb acum cdteua

decenii, la mrnfi, botezuri gi chiar la inmormdntdri, in sala Omnia, acompaniind filmele mute, in

restaurantele Braedt, Central, Hofmann, in grddinile de vard Tufi, Bombardir sau Stefan, pe scenele

Gewebeinverein-ului sau la renumitele baluri ale cercului militar, ale amploiafilor de la primdrie qi

prefecturd sau in diversele asocialii gi uniuni cu conotafii f,rlantropice, culturale sau etnice: violonigtii-Goghi Carol, Musta Dionisie, Sebeg Anton, Mihai Carol, MoldovanAlexandru, Arman Jancsi, Istvan

Gheorghe, care au cdntatin lungi turnee in Italia, Austria, Germania, Ungaria qi bine-n{eles, sezonier,aproape in toate stafiunile balneare din RomAnia.

Din tarafurile locale au mai fbcut parte:saxofonistul Toth Zoltan,clarinetigtii Sebes Ioan 9iYar ga Ionel, ac ordeoni qtii : Tini Io s if, Istvan Stefan,M u l l l e r M i h a i , U r s P a v e l , v i o l o n c e l i qtii: Tini Ioan si Baloi Ioan, contrabasigtii:CiubucaCarol, bateriqtii Mihai Oden gi Tini Ernest, cdt qi

fambalagiul Dongo Francisc. Fdr[ preteniia de a fiepuizat lista muzicanlilor din liginime, deoarecearcitoata lumea exersa, de la cei mai mici pdndlacei vdrstnici, sper totuqi s6-i fi amintit pe cei mairenumiti din acele wemuri.

De altfel, cu excepfia flordresei Wagner, afierarului Adamifi, a precupelei Marianda gi a croitorului Ignatinci, toli ceilalfi erau l5utari.

Ei au avut grijd ca decenii de-a rdndul sd ddruiascd bistrilenilor buchete de melodii, atdt in

momente de bucurie gi exuberan{d, cdt qi in cele de cumpdnb sau chiar de restriqte gi durere.intotdeauna au frcut-o cu profesionalism gi cu afectivitatea cumpdtatS a artistului. Iat[ de ce

i-am preluit gi ii amintesc cu respect qi bucurie.

Orchestra reunitd a muzicanlilor bistrileni cu cea a Batalionului 84,la balul din ,i938 sub patronajul chestorului de polilie Pop Baldi

Vereinigte Orchester der Bistritzer Musikanten mit dem des Bataillons Nx 84, beim Ball von 1938 unter der Patronanz des Polizeidirektors Pop BaldiThe Bistrila musicians orchestra united with the 84 Battalion orchestra at the 19j8 ball by the pollice fficer Pop Baldi

lzot

In der Krihe spielend im Restaurant Ciocarlia I 974Singing in the cold "Ciocdrlia'l 7

Orchestra bistrileand in concertDas Bistritzer Orchester bei einem Konzert in Klausenburs 1958 -

In clipele de relache se incingea cAk un joc de cdrliIn den Pausen gab es manch Kartenspiel

they used to play cards

Cluj, 1958The Bistrila orchestra performing in Cluj, 1958

206 |

Poate pulini dintre cititori gtiu cd oraqul nostru era, la inceputul secolului al XX-lea, unul dintrecele mai cunoscute centre muzicale ale Transilvaniei.

Dacd infrinfarea unei fanfare intr-o unitate militard,, cum a fost Regimentul 84 Infanterie dinBistrila, era un lucru firesc, o obligafie, existenla unei orchestre simfonice, ca cea a Filarmonicii dinBistrila, ce suslinea concerte de sine stdtitoare incd din anul 1898, a fost nu numai o exceplie, ci gi orevelalie.

Existenla numeroaselor fanfare civile, printre care qi cea aReuniunii meseriagilor bistrifeni, sedatora tradifiei. Mai ales in familiile sdsegti, numeroase pe atunci in orag, instrumentele muzicale desuflat, fbceau parte tradilional din zestrea familiald. Insugirea tehnicii instrumentele, dezvoltareaaptitudinilor qi a culturii muzicale se ficeau inc6 din copildrie ca o indatorire ce se transmitea dingenerafie in generafie.

Muzicanlii numerogi ce asigurau orchestrele din localurile bistrifene, la nunli qi baluri, atdt denumeroasepeatunci,fbceaupartedintr-o altdcategorie,desprecarevomvorbipeindelete.

Ag dori acum sd v5 prezint oameni care, ati de-a rdndul au desfbqurat o activitate, dacd nuneapdrat artistic6, cu siguran!6, plind de har gi strdns legatd de lumea muzicald bistrileanb lutierii.

Aq face o nedreptate, care nu mi se va ierta, dacd nu ag aminti aici pe doi dintre ei, oameni de odeosebitd probitate profesional6 qi de o noblefe sufleteasci cu totul aparte. Este vorba despre DomniiIulius Chita gi Ilie Griga, care au cunoscut in amdnunt viefile, bucuriile qi tristelile muzicanJilor gil[utarilor autohtoni.

Lutieri talentati, bine cunosculi, ei au construit,reparat gi intrelinut, decenii de-a rdndul, instrumentelecu coarde ale localnicilor gi nu numai, deoarece ei aveauun renume binemeritat ?n totArdealul.

Aici, in Bistrila, in ateliere, se impleteau gidespleteau de cdtre muzicanti toate poveqtile, giintdmplSrile din spectacolele qi petrecerile la care auparticipat, impestrifate intotdeauna cu cancanurile deculise.

in aceste ateliere, pe perelii cdrorc erau expuseinstrumente muzicale cu coarde de toate tipurile, sedialoga de cdtre megter doar cu proprietarulinstrumentului. Atelierele acestea asigurau atdtatmosfera zdmislirii instrumentelor muzicale, cdt qi peaceea de confesare a muzicanfilor.

Cu siguranfd cd multe din viorile frcute aici aupurtat in rezonanla 1or qi sensibilitatea lutierului,alSturi de personalitatea interpretului.

Pe 10ng[ viorile fEurite de mAna lutierilorbistrifeni, au trecut prin aceste ateliere qi viori alerenumitelor ateliere cremoneze, ale marilor lutieriitalieni Guarnieri, Amatti sau Stradivarius. Atelierul Iulia Chita, 1920

Werkstatt des Iulius Chila 1920The lulia Chitu l|orkshop, 1920

Pufini gtiu ca marele nostru violonist Ion Voicu a concertat, ani de-a rdndul, pe marile scene alelumii, cu vioara ce aapa\infilutierului bistrifean Griga Ilie.

Iatd o meserie sau, dacd vreli, o indeletnicire, pe care azi oragul nostru a pierdut-o, odatd cutrecerea in eternitate a ultimilor lutieri bistrifeni, ce qi-au ar,ut atelierele aici, pe strada AndreiMureqanu, vis-d- vis unul de celilalt, ca seflrn al prieteniei lor de o viald,, al respectului ce qi l-au purtat,Iuliu Chita qi Ilie Griga, dascdl qi discipol, oameni de talent qi mare sensibilitate.

Iatd o fotografie din anul 1927 a atelierului qi a maestrului Ilie GrigaWerkstatt des Meisters Ilie Griga, Fotografie von 1927

Here is a photo of master llie Griga and his worlcshop in 1927

lzot