MUNICIPIUL BISTRITA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ NAPOCAFACULTATEA DE CONSTRUCTII

PROIECT MANAGEMENT URBAN

Şef Lucrări dr. ing. Cadar Rodica

Pozitia geografica:• In contextul teritoriului national: se află în partea de

nord a ţării, în apropierea graniţei cu Ucraina şi la zona de contact dintre regiunile istorice Transilvania şi Moldova.

• In contextul teritoriului Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord): este un centru urban relativ periferic, al cincilea ca mărime din regiune.

• In contextul teritoriului judeţean: este reşedinţa judeţului Bistriţa Năsăud, principalul centru urban, administrativ, economic şi cultural al acestuia.

Studiul dendrografic indica pentru Bistrita incadrarea in ordinul II ,ceea ce inseamna un spatiu functional larg la nivel interjudetean si judetean ,cu perspective de a deveni un centru de importanta nationala.

Istoric-date cronologice1264- Bistrita este atestata documentar prima oara ca oras.1353: Orasul capata dreptul de a organiza un targ anual.1409: Sigismund de Luxemburg acorda bistritenilor dreptul de a ridica ziduri de aparare in jurul orasului.1465: incepe constructia sistemului de fortificatie al Bistritei.1485:prima centura a zidurilor de aparare cu 13 tunuri si un bastion.Sec. al XV-lea : se ridica noi constructii din piatra sau caramida in locul celor preponderent din lemn.Sec. al XVI-lea: apogeul dezvoltarii urbanistice medievale.Sec. al XIX-lea: modificarea zonelor de locuire si a orasului in general.1913: A fost inaugurata uzina electrica, s-a introdus in oras iluminatul electric si s-a definitivat sistemul de canalizare.1950: a luat fiinta Sfatul Popular al orasului.1968: Consiliul Popular Bistrita.1979: orasul Bistrita a fost ridicat la rangul de municipiu.

Teoria care sta la baza aparitiei orasului Bistrita este cea a apararii.

Suprafata: 14744,7 haIntravilan: 2560,3 haExtravilan: 12184,4 ha

Sate aflate in administratie:

• Unirea (5 km)• Slătiniţa (10 km)

Ghinda (8km) • Viişoara (5 km) • Sigmir (6 km) • Sărata (10 km).

Localitati limitrofe:• Dumitra• Tarpiu• Sieu-Magherus• Mariselu• Jelna• Livezile

OBIECTIVE PROTEJATE Cladirile cu valoare arhitecturala sau istorica precum si siturile arheologice sunt inventariate si publicate in Lista Monumentelor Istorice 2004, si protejate de catre Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Bistrita-Nasaud, serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor, cu personalitate juridica.

<-Casa de Cultura “George Cosbuc”

Biserica Evanghelica->

<-Turnul Dogarilor

^ |

Complexul “Sugalete”

Sinagoga

ZONE PROTEJATE In municipiul Bistrita exista doua arii protejate de interes local, ambele situate in zona de actiune urbana:

• Parcul municipal Bistrita, declarat in baza deciziei nr. 58/1976 a Consiliului Judetean si reconfirmat prin Hotararea nr. 3/1995, are o suprafata de 7 ha din care 5 ha cu statut de arie protejata de interes judetean aflat in administratia Consiliului Local Bistrita. Suprafata spatiilor verzi din parc se imparte in 76 de parcele de diferite marimi si totalizeaza 1487 de arbori si 352 arbusti. Pe arterele de circulatie sunt plantati arbori de aliniament,iar in zonele cu plantatii florale se folosesc anual circa 220.000 plante anuale si bienale.

• Gradina dendrologica a Colegiului National “Liviu Rebreanu” , declarata in baza deciziei nr. 58/1976 a Consiliului Judetean si reconfirmat prin Hotararea nr. 3/1995, se intinde pe o suprafata de 1 ha. Gradina se afla in administratia Colegiului National “Liviu Rebreanu” si contine specii valoroase de arbori si plante.

Functia comerciala a orasului a parcurs o distanta lunga de la functia sa istorica de targ regional pana la aproape 500 milioane de euro ,cat s-a inregistrat valoarea cifrei de afaceri a firmelor bistritene care s-au indeletnicit cu comertul in 2007.

ZONE INDUSTRIALE

Prima platformă industrială a Municipiului Bistriţa este situată în partea de nord a oraşului, fiind delimitată de Drumul Cetăţii, Drumul Sigmirului, Str. Subcetate, Str. Zefirului şi calea ferată si contine: IPROEB S.A. ,POLIMED S.R.L, REMAT S.A., ROMBAT S.A., TRANSMIXT S.A.,LEONI WIRING SYSTEMS RO S.A. În partea de sud a oraşului, la ieşirea către Viişoara, între podul peste calea ferată, râul Bistriţa şi Drumul Sigmirului există o mică platformă industrială şi de servicii, cu diverse funcţiuni:

-MOIŞAN TRANSIMPEX S.R.L. – transporturi - ROMBAT AUTOMOBILE S.R.L. – showroom auto - ROMFULDA PROD S.R.L. – comerţ - TEHNOPROD PLAST S.R.L. – mase plastice - TOPAZ GRUP – mase plastice

ZONA CENTRALA Zona centrală a municipiului este una relativ bine delimitată şi cu funcţiuni complexe (politico-administrative, comerciale, turistice şi religioase), fiind elementul definitoriu al oraşului. Aceasta se împarte în centrul vechi, ce corespunde vechii fortificaţii (între Parcul Municipal, Str. Dogarilor, Bd. Republicii, Piaţa Petru Rareş şi Str. Ecaterina Teodoroiu) şi centrul nou, sistematizat în perioada comunistă, care apare ca o fâşie estică a centrului istoric.

Specificul local îl reprezintă pasajele, alei de legătură între străzile majore din nucleul istoric, cu un aer medieval.

În prezent, se află în derulare o serie de investiţii publice finanţate din fonduri europene, respectiv private, care vor influenţa semnificativ spaţiul urban central: • Regenerarea urbană a centrului istoric – AXA TURISTICA 1, 2,3 (reabilitarea pasajelor

din centrul istoric); • Reabilitarea şi modernizarea clădirii monument istoric de categoria A în care

funcţionează Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc”.• Restaurarea şi consolidarea clădirii situată pe str. Nicolae Titulescu, nr. 8 - monument

istoric de categoria A „Casa cu Lei” şi transformarea sa în Centru de artă tradiţională;

Astfel, nucleul central, cu zona istorică şi centrul civic, cu principalele funcţiuni de interes public, este unul bine definit şi delimitat de principalele căi de comunicaţii care străbat oraşul pe direcţia nord-sud, respectiv est-vest. Zona centrală este flancată radial de zone rezidenţiale formate din ansambluri de blocuri construite în perioada 1960-1990.

In total, in zona de actiune urbana se gasesc: 6 biserici, 156 case, 6 licee si scoli, 1 muzeu, 1 bust, 4 vestigii istorice, 8 situri arheologice, 1 societate agricola si alte monumente.

ANALIZA

PUNCTE SLABE PUNCTE TARI

• Fatadele blocurilor din zona centrala

• Locuinte cu risc seismic si gradul de uzura avansata

• Cersetoria in zona centrului istoric

• Ocuparea spatiilor comune ale unor imobile cu constructii ridicate fara autorizatie

• Depuneri necontrolate de deseuri si moloz in jurul imobilelor

• Nivel ridicat al poluarii atmosferice provenite din traficul rutier de-a lungul axei de circulatie principale.

• Extinderea invatamantului universitar

• Aparitia zonelor rezidentiale• Oras infratit cu:L'Aquila, ItaliaBesançon, Franţa (1997)Montreuil , Franţa (1993)Zielona Góra, Polonia (2001)Columbus, Georgia, United States (2003)Herzogenrath, Germania (2005)• Dezvoltarea moderna a

arhitecturii peisagistice

Infrastructura rutieră Dezvoltarea urbană a municipiului Bistriţa în următoarea perioadă, este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii rutiere, atât în municipiul Bistriţa cât şi în cele şase localităţi componente: Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara.

SISTEMUL DE TRANSPORT

Căile rutiere principale sunt:

Drumul european: E58(Cluj-Napoca – Dej – Bistriţa).

Drumurile Naţionale: DN17 (Bistriţa – Vatra Dornei)DN15A (Bistriţa – Reghin – Tg.Mureş - Bucureşti)DN170 (Bistriţa – Năsăud – Salva – Valea Izei

SISTEMUL DE TRANSPORTDN17 strabate :Bulevardul Independentei, Bulevardul Republicii si Calea Moldovei;DJ151:Str. Soarelui, Str. Sigmirului, Drumul Cetatii;DJ173:Drumul Jelnei;DJ173C:Str.Mihai Viteazul, Str. Valea Budacului

Bulevardul Independentei-str de categoria a II-a

Str. Artarilor-Categoria a III-a

Str. Albert Berger- Categoria IV-a

TRANSPORTUL PUBLIC

Transportul public în comun din Municipiul Bistriţa este organizat pe 14 trasee de transport public local care însumează circa 200 km, cu 155 de staţii şi dispune de un parc auto format din: o 28 de autobuze, cu o uzură medie de 50%; o 32 de microbuze, cu o uzură medie de 20%; Municipiul Bistriţa are o reţea densă de trasee de transport în comun, care asigură legătura, atât pe direcţia nord-sud, cât şi est-vest între diferitele zone rezidenţiale,industriale ale oraşului şi zona centrală. De asemenea, toate satele componente sunt legate de Bistriţa prin cel puţin un traseu. Operatorul de transport în comun este societatea S.C. Transmixt S.A.

De asemenea există circa 300 de licenţe de taxi, firmele de profil practicând preţuri foarte atractive şi concurând reţeaua de transport în comun, mai ales prin prisma faptului că au staţii în apropierea celor de transport public.

TRANSMIXT S.A. BISTRITA

TRANSPORTUL FEROVIAR Orasul Bistrita impreuna cu localitatile componente se afla in vecinatatea confluentei dintre doua magistrale de cale ferata 400 si 406. Transportul inspre si dinspre Municipiul Bistrita si localitatile componente se face pe reteaua feroviara existenta, care cuprinde urmatoarele ramuri:• Magistrala 400, care trece prin Saratel.• Magistrala 406, care trece prin Saratel si Bistrita.

Municipiul Bistrita, prin racordarea acestor doua magistrale la reteaua nationala de cai ferate,Are legaturi practic cu toate orasele importante ale tarii, inclusiv cu Municipiul Bucuresti.

DEMOGRAFIE Începând cu anul 1912 numărul populaţiei municipiului Bistriţa a crescut gradual până în 1966 când s-a dublat aproape (de la 13,236 locuitori în 1912 la 25.519 locuitori în 1966). În anul 1930, populaţia oraşului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari ş.a. În perioada 1966-1977 – într-un singur deceniu - a avut loc o creştere comparabilă cu cea din intervalul 1912-1966 (54 de ani), de 25.519 la 44.339 – o creştere cu 57,55%. Numărul maxim de locuitori s-a înregistrat la recensământul din 1992, când numărul populaţiei ajunge la 87.710 locuitori. În deceniul următor, populaţia scade la 81.259 locuitori. În prezent populaţia totală a municipiului Bistriţa este de 89.492 locuitori, din care: femei 45.916 si bărbaţi 43. 576. Creşterea vertiginoasă din anii comunismului se datorează industrializării forţate şi exodului populaţiei din mediul rural. După anul 1992, numărul populaţiei scade pentru prima dată cu 7,36% din mai multe cauze, cum ar fi: reducerea semnificativă a activităţilor industriale şi reîntoarcerea în mediul rural, emigrarea în Occident pentru muncă, în condiţiile liberalizării circulaţiei forţei de muncă şi scăderii natalităţii ca urmare a liberalizării avorturilor.

Din punct de vedere confesional, populaţia Bistriţei este alcătuită din:67.138 Ortodocşi (19 biserici) 4.172 Catolici (4 biserici) 867 Baptişti (4 biserici) 3. 613 Penticostali (4 biserici) 110 Nedeclaraţi 77 Atei 5.282 Alte religii (7 biserici)

Structura pe etnii:Români 73.613Maghiari 5.204Rromi 1.958Germani 370Altele 114

Bibliografie• www.arr.ro Autoritatea Rutiera Romana• www.cfrcalatori.ro• www.insse.ro Institutul National de Statistica• www.primariabistrita.ro-Studiu de trafic-Strategia de dezvoltare locala a municipiului Bistrita-Plan integrat de dezvoltare urbana• www.transmixtbn.ro • http://www.hartionline.ro/bistrita/bistrita.html• http://www.prefecturabn.ro/• Consiliul Local al Municipiului Bistrita-Lista proiectelor de

modernizare,reabilitare si amenajare strazi.• Raicu, S. –”Sisteme de transport”, Editura AGIR, Bucuresti, 2007• Danila Stefan – Bistriţa: Mic Indreptar Istoric(1967)• Craciun Pompei – Bistrita-Nasaud Monografie(1979)• S.C. Search Corporation S.R.L –”Actualizarea studiului de circulatie generala si

organizarea transportului public urban din Municipiul Bistrita” 2006