,r l

,de Duminic&Niciodatd linigtea nu era mai deplind in Tdrgul Bistrilei ca in diminelile de duminicd, cdnd

oraqul pdrea adormit qi pustiu. Doar cdte o quvild de fum, ce se ridica qovdielnic din cogurile caselor,trdda go spod5riile in care se orAnduiau treburile c e nu sufere au amdnarc.

Mai tArziu, cdnd clopotele celor cinci biserici igi ingAnau tdnguitoarea simfonie ce chema laslujbd, oragul se inviora surprinzdtor. Se iveau atunci pe la porli, imbrdcali in straie de sdrbdtoare,numeroqi ordqeni, ce inundau strdzile urbei.

Drumul spre bisericd respecta un ritual anume: familiile mergeau izolate, in frunte cu copiii,apoi bdtrAnii, ca cei in floarea vdrstei sd incheie grupul.

O familie numeroas5, ordonati gi prefios vestimentatd, se dorea etichetatd ca una cu bundstare,ce merita respectul celorlalfi, lucru pe care il gtiau gi il r6vneau cu tojii.

Romdnii din oraq participau la slujbele religioase in trei ldcaqe de cult: Biserica greco-catolicd(Biserica din sus), Catedrala ortodoxd qi Biserica romano-catolicd (Sf. Anton). Num5rul enoriagilor eracel mai mic la ultima din ele, deoarece aici slujba se oficia in limba latind.

De obicei, femeile tinere, ca gi coristele din stran6, purtau frumoase costume populare, cupdnzdturi, cdmdqi gi pieptare inflorate, meqtequgit cusute, intr-o mare diversitate de culori. Cele mai invdrstd aveau fuste largi, negre, cdmdqi albe, scurte, de bargon, basmale gi nelipsita ndfrdmuld cu ramuride busuioc Ai mdghiran. B[rbafii aveau o finuti sobri, doar gulerele cdmdqilor gi chimirele, uneoricusute in mdrgele, erau pastelate, trdddnd elemente de apartenen[lla o anumitd zond folcloricd.Crzmele,pantalonii cambrali,laibdrele qi scurtele negre, le dddeauun aer festiv.

Corul bisericii din anul 1905 - Kirchenchorvon 1905 - The Church choir in 1905

Credinciogii romdni greco-catolici, majoritari pe atunci, erau mdndri atdt de preofii Petringel,Sdngeorzan gi Tdtaru ce au oficiat la Biserica Greco-catolicS, pAnd la al doilea rdzhoimondial, dar maiales de ldcaqul pe care romdnii il cumpdraserd de la cdlugdrii minorili, in secolul aI XIX-lea, cu marieforturi pecuniare.

** :?ffi ?

$

l t .Biserica Greco-Catolicd este cel mai vechi monument arhitectonic al oraqului, construit in

secolul al Xlfl-lea (1210-1280), cu contraforturi in doud trepte, statuete, fresce exterioare, cu multeelemente de artd murali qi sculpturald renascentistd.

Edificiul reprezenta mai mult dec6t o bisericd oarecare, el era un templu al romAnilor, primuldobindit de ei in vechea cetate slseascd a Bistrilei. Aici fuseserd botezali gi cununali majoritateaenoriaqilor autohtoni. De generalii, ei iqi pistrau locurile in bdncile de stejar, ce umpleau naosul. Erauunii care, prin merite sau bani, dobflndiser[ scaunele de lAng[ iconostas, scaune ce se transmiteauereditar. Acest lucru era acceptat tacit qi pentru celelalte locuri. Se qtiau locurile lui Oloiu, Cilica, Jujica,Oni1a, Zeta, Goroiu, Mutddealu ca qi a altoracu alte porecle, ce erau unanim acceptate, in spatele cdroraerau familii onorabile, wednice de totrespectul.

Dacd in venirea la bisericd exista un perceptibil iz de paraddostentativd, serviciul divin inldturaorgoliile, generdnd o mare afectivitate. Acesta se desfigura dupd ritualul binecunoscut, intr-o deplindcucernicie gi avea intotdeauna un rol de aleasd primenire sufl eteasci.

Dupd sdvdrqirea slujbei, femeile qi copiii se indreptau spre case, pentru a pregdti prdnnlagteptat gi binevenit, dupd ajunul duminical. Odatd cu plecarea acestora, in grupuri mari qi g5l6gioase,b[rbafii se retrdgeau ,, pentru apertracta", de reguld, la crAgmele Europa, Buraga sau Pipa, la un paharcubere, sau ,, alag curum".

Biserica Si casa parohiald 1923Kirche und Pfanhof 1923The Church and the vicarage, I 92 3

Catedrala Ortodoxd, I 939Orrhodoxe Kathedra le I 9 39

The Orrhodox Cathedral, 1939

,olB is erica Romano- cato licd, I 9 3 6Rtimisch-kathol. Kirche I 9 3 6The Roman-Catholic church, 1936

€

Edificatd intre anii 1370-80, Biserica Greco-Catolicd dinBistri\a afost cumpdratd de la cdlugdrii minorifi in 1895

Errichtet in den Jahren 1370-80, wurde die sriechisch-katholischeKirche 1895 von den Minoritenbri)dern gekauft

The Greek-Catholic.church of Bistrila, founded betwen I 370-80,was boughtfrom the Minorite monks in 1895

Sonntagrnorgen

Im Markt Bistritz war es niemals so vollstdndig ruhig wie an den Sonntagmorgen' rye1n die

Stadt ausgestorben und schlafend schien. Nur einige Rauchfahnen, die sich unstet aus den Rauchfiingen

der Hduser erhoben verrieten die Haushalte, in deien die Dinge geordnet wurden, die keinenAufschub

vertrugen.Spriter, wenn die Glocken der fiinf Kirchen ihren symphonische_n Illang begannen-um zum

Gottesdienst zu rufen, belebte sich i.iberraschend die Stadt. zihlreiche stddter in Feiertagskleidung

tauchten dann an denToren aufund fiillten die StraBen der Stadt.

Der Weg zur Kirche unterlag einem bestimmten Ritus: die Familien gingen ernzeln, angefiihrt

von den Kindern, dann die Alten, die Eltern beschlossen die Gruppe

Eine zahlreiche Familie, geschmiickt und kostbar gekleidet, die ihren Wohlstand zeigen wollte,

verdiente den Respekt der anderen, was auch alle wuBten und erstrebten'

Die Rumiinen der Stadt nahmen an drei Orten an den religiosen Feiern teil: die griechisch-

orthodoxe Kirche (Biserica din sus), die orthodoxe Kathedrale und die romisch-katholische Kirche (St'

Anton). Die zahlder pfarrkinder in derLetztgenannten war die kleinste, weil hier der Gottesdienst in

Latein gehaltenwurde.Gewohnlich trugen die jungen Frauen wie auch die Chorsiingerinnen ihre schonen

volkstrachten, mit Leinenzeug, Hemden und Brustlatzen, meisterhaft mit Blumen in groBer

Farbenpracht besticki oi. art.t"* hatten weite schwarze Rocke, weiBe Hemden, schafwollene Jacken,

Kopftticher und das nicht fehlen diirfende Taschentiichlein mit zweigenvon Basilikum und Majoran'

Die Mdnner waren einfacher gekleidet, nur die Hemdkrdgen und die Gtirtel waren in Pastellfarben

gehalten und manchmal mit Gi"asperlen Lestickt, was die Zuordnung zu einer bestimmten volksgruppe

verriet. Die Stiefel, Stiefelhosen, Leibchen und schwarzen Jacken gaben ihnen ein festliches Aussehen'

Die rumdnische Mehrheit stellten damals die griechisch-katholischen Gldubigen, sie waren auf

ihre Pfarrer Petringel, Sangeozan und Tataru stoli, die bis zum zweiten weltkrieg dieses Amt

innehatten. vor allem waren sie aber stolz auf denAltar, den die Rumdnen von den Minoritenmonchen

imXlX.Jh.mitgroBenfinanziellenOpferngekaufthatten' . r -- crr^-r+ EDie griechisch-katholische Kirche-ist das rilteste architektonische Monument der Stadt. Es

wurde im XIII. Ih. (1270-12g0) erbaut, mit Strebemauer inzweistufen, Statuetten, AuBenfresken und

vielen Elementen von Wandmalereien und Skulpturen der Renaissance'

Dieses Bauwerk ist mehr als irgendeine Kirche, es war ein Tempel der Rumdnen, als erstes

Gebdude in der alten sachsischen S"tadt von ihnen erworben. Hier wurde die Mehrheit der

einheimischen c6ubigen getauft und getraut. seit Generationen bewahrten sie ihre Prirtze in den

Eichenbiinken, die das"Kirihenschiff fii"llten. Einige hatten durch Verdienste oder bezahlt Sitzpldtze

neben der Ikonostase erhalten, die weiter vererbt wurden. Das wurde schweigend auch fiir die anderen

pldtze akzeptiert.Man kannte die Pldtze des Oloiu, Cilica, Jujica, Onita, 7,eta,Goroiu, Mutadealu, aber

auch die der anderen, mit anderen Spitznamen, die einstimmig akzepiert waren' Dahinter standen

ehrbare Familien, alien Respektes wtirdig'Nach Beendigung d.. Gottesdilnstes gingen die Frauen und Kinder nach Hause, um das

N{ittagessen zu bereiten. Die Manner versaflrm.It.tt ri.h in groBen, liirmenden Gruppen und-zogen sich

in die wirtshriuser Euro pa,Buraga oderPipazu einem Glas Bier oder ,,Geist mit Rum" zuriick'

Iru

Samday Mornings

rul

There were no other more peaceful times than Sunday mornings in the burgh of Bistrila, when

the town seemed to be sleeping and empty. Only some smoke coming up hesitatingly from chimneys

revealed the houses where pendantworkwas stillbeing done.Later on, when ttre bells of the five churches started tolling their sorrowful symphony calling

people to the religious service, the town would surprisingly come to life. Then, crowds of townspeople,

dreJsedup intheir Sunday clothes, usedto come up to the gates and fill the town streets.

TLe way to the clurch respected a certainritual: the families were walking isolated: first the

children, thenthe oldpeople andthe others atthe end.Anumerous famiiy, tidy and well-dressed, tended to be considered a wealthy one, deserving the

others respect, whichwas known andwished forby everybody.The Romanians in town used to go to three churches: The Greek-Catholic Church (The Church

up town), the Orthodox Cathedral andthe Roman-Catholic Church (St. Anthony). The number of

parishioners was smaller at the last ofthem, as the service was done in Latin here.

Theyoungwomen as well as the choirwomen inthe lecternwere usuallywearingbeautiful folk

costumes, with liien, long shirts and flowery waistcoats masterfully sewn in a greatvariety of colours'

The older ones had lar{e, black skirts, white short shirts made of velvet, handkerchiefs and the

handkerchief adornedwiihbasil andmarjorambranches. Menhad sobre clothes, onlythe shirts'colla1s

and the money belts, sometimes decorited with beads, were colourful, revealing elements of their

belonging to a certain folk area. The boots, the tight trousers, the black waistcoats and jackets made

them look quite solemn, festive.The Romanian dreek-Catholic believers, which were most numerous at the time, were proud of

their priests petringel Sangeorzan arrdTdtaru, who served the Greek-Catholic church till World War

Two,ind -or"o,r.i by their church building, which they had bought from the Minorite monks in the

1 9th century with big financial efforts.The Greek-iatholic church is the oldest architectural monument of the town, built in the 13th

century (1270-12g0) with two-stepped buttresses, statues, exterior frescoes with many elements of

Renaissance mural and sculptural art.The building represented more than a church; it was a temple of the Romanians, the first they got

in the old Saxon fojress of Bistrila. Here most of the native parishioners had been baptized and married.

For generations, they had kept their seats in oak pews which were to be inherited by their own merits or

for rioney, had received the ieats near the iconostasis, which were to be inherited by their descendents.

This wasiacitly accepted for the other seats, too. They used to know the seats of Oloiu, Cilica, Jujica,

Onita, Zeta, Gororu,^Mutadealu and others bearing special nicknames, commonly accepted who had

honourable families deserving consideration'Coming to church imptea some ostentatious parade, but the religious service put any pride

aside, generatiig much affection. This followed the well-known ritual, in fulI devotion, with its ever-

lasting role of spirifual cleanness.After tlie service, women and children used to go home to prepare the long waited-for lunch,

following the Sunday fasting. After they had left, men used to go, in noisy groups, to party at Europa,

Buraga or Pipa pubs with a glass ofbeer or rum drink.

Casa *e {xttxr&Revdzdnd vechi ilustrate din urbea noastrd, una din ele mi-a atras atenfia in

reptezenta Casa de culturd (Gewerbeverein). Ceea ce o deosebea de celelalie cusupratiparul cu urmdtorul continut:

mod deosebit. Eaaceeaqi temd era

Sictr**x Gewerbcverein

,,Bistri!a-2I aprilie 1907, Jrfulleul de 25 de ani de activitate a reuniunii meseriaqilorGeverbeverein".

Iatd cd se implinesc 1 1 9 ani de cAnd organ iza[ii ale meseriagilor, asociafii culturale, institufii, cagi cetdfenii de rdnd ai oraqului, s-au implicat intr-o vastd, difiaile gi nobild operd de-emancipareculturald gi spiritualS.

Activitatea, aici, dup6 inceputurile timide, a primit un caracter profesional qi entuziast. Laactiunile culturale participau, in calitate de animatori, toli intelectualii urbei gi nu numai.

Cu wemea, cei ce iqi petreceau o mare parte din timpul liber aici, au reuqit sd-i conqtie ntizezepeconcitadini cdin activitatea gi spectacolelercalizateincadrul Casei de Culturd s-apresdrai gi oparte dinsufletul lor, a celor ce credeau cd ceea ce fac nu este numai o datorie, ci qi o onour".^C."d cd acest spirit afost prezent in mentalitatea tuturor generafiilor care au fost implicate in culturd pdnd in ziua de uii. 1.guse explicd faptul cd in scurt timp a apdrut chiar qi o orchestrd simfonicd bistrileand, care asuslinut in1912 qi spectacolul cu opereta "Liliacul" de Johann Strauss, unde aldturi de cdntdreli autohtoni au fostLnvltati 9i doi soliqti ai Operei din Viena. De la inceputuri gi pdnd, astdziau existat formalii de teatru inlimbile romdni, maghiard qi german5, echipe de dansuri romdnegti qi germane, coruri, ianfare,teatru

t,,

rrl

de pdpugi gi orchestre de muzicd populard qi ugoard, toate in misur[ sd susfind concerte gi spectacole desine stdtbtoare.

Formaliile iqi etalau adeseori virtvozitatea qi al5turi de artigtii profesioniqti din lardstrdindtate, ele oferind spectacole de neuitat pe scena Casei de culturd ce astdzinumele poetului George Co gbuc.

Nu-mi sunt cunoscute decdtpar,tial, dinpresawemii, afiqele gi invitafiile, ce int0mpldtor mi-auparvenit, ale spectacolelor dinainte de rdzhoi. Cu ing[duinla dumneavoastrd, m-ag opri la douddin acestea, pentru a reveni apoi la wemuri mai cunoscute gi apropiate nou[.

Iatdoprimd invitafie, criurmdtorul conlinut: ,,TEAIRU, CONCERT qi PETRECERE CU JOCcu ocaziuneaAdundrii generale a ,,ASOCIAIiEI eENfRU LITERATURA ROMANA qi CULTURAPOPORULUI ROMAN" BISTRIT Ain2l gi 22 septembie 1907 .

Lareprezerrtaliateatrald de sdmb[t[, 21 septembrie, va juca trupa domnului artist dramaticZaharia B0rsan.Concertul de duminicd va fi susfinut de domnigoarele Virginia Gall, Valega Papp,domnul Nicolae Brdteanu, Constantin Pavel qi CORUL REI-INIUNII ROMANE DE CANTARI DINBISTRITA sub conducerea domnului C.F. ROHRBECK".

Din cel de-al doilea program de sal6 spicuiesc urmdtoarele : ,,AZI, MIERCURI, 12 octombrie1 93 8,in sala Geverbeverein din Bistrifa, "DE LEMN TANASE".

-ansamblul de 120 persoane, sub direclia de scen6 a lui C. T[nase , spectacol in2 acte gi 52 detablouri, Puiu Maximilian, Stroe, Vasilache gi Cristodulo, conducereamttzicald apafiindnd domnilorGherase Dendrino giV. Vasilache".

Baletul era compus din 80 balerine gi 24 boy's. Dintre interpreli ag aminti pe Nutzi Roman,Vivette Popescu, domnii C. Tanase , Nae Roman, G. Trestian, R. Zaharescu gi mul1i, mulfialfii.Revenind la vremuri cunoscute mie, recunosc cd nu ag fi avut motive sd iubesc activitatea de laCasa de culturd dupd primul meu contact cu aceasta. Era pe vremea cdnd, elevi fiind, la sugestiatdndrului de atunci Alexandru Misiuga, am acceptat s[ facem figurafie in spectacolul Teatrului Nalionaldin Cluj cu piesalN ota zero la purtare".

Numeroasele picioare gi pumni luafi pe scend de la actoriiZighiMunthe qiAurel Giurumia ne-au nducit qi speram sd nu mai repetdm nesdbuinla. Explicaliile ulterioare, cd toate acestea au fostnecesare pentru"veridicitatea spectacolului, ne-au convins ins[ cd sdvArgisem un lucru bun pentruspectatori, qi cd succesul ni se datora gi nou6. Ah, sf6ntd naivitate ! . . . Ca urmare, o mare parte a tinerefii

qi dinpoart6

Itn

#,rx,xrb*varei*

T

^' t ,

x :J , l*:ir:::i:lil:lllllil

rol

am petrecut-o prin silile de repetilie ale acesteia, cunoscdndu-i oamenii gi faptele.Nu gtiu caf dintre bistrifenii seniori iqi mai amintesc de spectacolele de teatru cu Dr. Traian

Tretiu, Dr. FelicianAnca, Szoreny Marghit, Suciu I., Bragoveanu G., RomulufaAdace, Silvia Zdgrean,derealizdrtle acestoradinpiesele : "Ultimaord","Pasacaglia","Actvenefian" sau"Maginade scris", despectacolele teatrului maghiar in interpretarea lui Horvath Pal gi Piroska, FarkasAttila, Szereny gi alfii.

Talentalii mdnuitori de pdpuqi Nita Salvan, Misiuga, Olteanu, Toma, Olinca, au adus la Bistri{apremiullpe tard"at"Ladacuzestre", caqi echipade dansuri geflnane, curenumitul dans al cireqelor.

CAtd eleganfd gi talent la dansatorii precum Corneliu Botos, Binder, Visuian, Encean, MediMorar, Gellner Maria, Miiller, Weinrauch gi allii ! Vd mai amintili de renumitele concerte de fanfard dinPavilionul de pe promenadS? Cine oare ar reugi astdzi sd refacd o fanfard ca aceea cu peste 50 deinstrumentiqti, cum a fost cea din1957 sub conducereaprofesorului Dotz?

Parcd rev[d spectacolul de varietili "Am indrdgit o melodie" sau "Estrada fulgilor" gi orchestracondusd de Elvira Botoq gi Corneliu Botog, dintre membrii cdreiaimi amintesc de Doru David, EugenPetringel, Bubi Bolog, Ciobuca Carol, Alexandru Jula qi mul1i al1ii.

Imi amintesc de emofiile de dinaintea spectacolelor ale regretafilor fotografi Victor Frich giPetre Roman, neintreculi prin efectele luminoase in spectacolele formafiilor artistice, de FranciscPaetsch, responsabil cu recuzita, sau de Binder Bacsi, celebrul vdnzdtor de bilete, vestit prin modul incare-l anunfase pe directorul Casei de culturd despre sosirea actorilor clujeni ceintdrziaula spectacolulcu piesa ,,Bdddranli" de Carlo Goldoni, care,la aparrlia actorilor clujeni, cu un fipdt de bucurie ne-disimulat[, se frcu receptat cu promptitudine de spectatori, actori qi toli cei din Casa de culturd astfel:,,Domnul Directoru, sosit bdddranii ! ", spre hazul tuturor .

Pe vremea cdnd terasa dinspre parc a Casei de culturi, neacoperitd, era un loc de taifas girelaxare a bbutorilor de bere, in s5lile cu oglinzi din spatele scenei se organizau qi neuitate baluri. Demulte ori acestea erau mascate gi, ca atare,linutaera obligatorie. Costumafi cu tofii, mulli imprumut6ndcostume din recuzita Casei de culturd, dansau pdnd dimineala printre prinli gi prinfese, piraJi qitigdncuge , negrese gi cowboy. La aceasta se adduga gi ingeniozitatea vestimentafiei unora, cu privire lacarc curiozitatea erariscantd.Astfel imi amintesc depromptitudinea cu care unii curioqi inchideau la locuga sobei de tabld ce valsa prin mullime, nevenindu-le sd creadd cI lemnele puteau fi atAt de bu cdlate.Laaceste baluri avea acces toatd lumea; veneau cu tolii gi se simfeau minunat. Era o societate frri V.I.P.-uriqi ifose, cdnd eravorba de distracfie.

Magnetofoanele erau pufine, televiziunea lipsea cu desdvdrgire, casele de vacanld incb nu erauconstruite, veniturile erau modeste.

Eram insi tineri, entuziagti, gi exista o coeziune sufleteascd a tuturor concitadinilor, care eramarele c6gtig, al abelorvremuri. O, tempora ...

Fanfara germand fu anul I95BPrimul spectacol al Ansamblului"Cununa de pe Someq", 1969

Fornalia de muzicd uSoarain spectacol, 1962

intdlnirea dupii t0 ani de activitate amembrilor fonnaliunilor artistice, I 9 6 6

intruniri dansante in saloaneleCasei de Culturd, 1967

S drb dtorind s uc c es el e ans amb lului " Cununa "la intoarcerea din primul turneu, I 969

Tbatrul german din Bistrila, 1957

Formulii artistice ale Casei deCulturd Bistrila

Die kiinstlerischen Formqtionen desB istritzer Ku ltur h s u s e s

Art Groups ofthe

l r t

"Act venelian" in regia Dr Tretiu

Formatia de dansuri din anul 1957Corul sindicatului invdydmdnt, I 97 3

Grupul vocal al Cooperaliei me$te$ugdresti

Dansul cireSelor

16l

fwe*ert{e cu joc, balarile

Ca evenimente mondene, balurile sau, mai precis, ,,petrecerile cu joc ", cum se numeau ele la

inceputul secolului, erau ocazii ce nu puteau fi ignorate, mai ales de c[tre familiile ce aveau fete de

mdrilat, sau de cele ce doreau sd iasi cu fetele labal,deoarece le sosise vremea prezentdrliin societate'

Cum evenimentele de acest gen nu erau prea numeroase, sunt lesne de infeles nerdbdarea cu care erau

aqteptate qi, de ce nu, speranfele ce se doreauimplinite'Aga se frcea cidatadesf[gurbrii acestora se cunogtea cu multd vreme inainte, pentru a fi timp

suficient de pregltire. Croitoresele gi coafezele erau asaltate, iar magazinele de stofe qi spileriile,

deveneau netncapato are. Era o agitalie generald, in care erau angrenafi cu toiii. Majoritate,a

gospodarilor erarlpreocupali de amenajarea trdsurilor, de impodobirea 1or ca qi a cailor cu tot felul de

ior)o*r";cdnaci, petele qi zurgFihi,incdt sosirea lor la bal s[ fie cAt mai mult remarcatd. Femeile, de la

bunici la nepolele, cutreierauhagazinele in speranla cd vor gdsi "acel ceva" ce sd o facd pe tdndra

dansatoare mai distinsdprintre suratele de labal'Numai cei instdiili erau mai pufin preocupali de aceste aspecte, deoarece ei i$i aduceau familia

la bal cu birj ele, iar imbrdcdmintea multora dintre odraslele lor se confecliona la casele de mod[ din alte

pdrfi. Nu esie mai pufin adevdr at, cdmareparte dintre participanli. veneau pe jos, in grupuri, pe familii.

Aqa se pute afaceo etalare maipe indelete atoaletelor, ce se doreaurematcate.Singura preocupare co-mund a tuturor participanlilor la petrecere era pregdtirea preparatelor

culinare ce urrnau sd fie servite invitafilor spre miezul nopfii, c6nd muzica frcea pauza cea mare qi

incepea osp6!ul. Atunci incepea qi vdnaiea tinirilor, care, poftili la mese, erau obligali la taifas qi supugi

unoiteste iacitede c[tre cei-care invitaser[. Cu cAt feciorii erau mai numeroqi gi masa mai bogat6, cu

at6t orgoliile gazdeierau mai satisf6cute. Iatd de ce nu mira pe nimeni cd mesele erau mai mult decAt

imbelgugate.De obicei, ele se rdnduiau pe marginile salii de dans, l6ngd lailele de unde pdrinfii i$i urmbreau

cu admiralie qi emolii odraslele, obr.*urr, unde se bdrfea pe indelete, dar se qi alegeau viitorii invitali.

De cele mai multe ori, in timpul pa'szer,se aduceau gi mese suplimentare, pe care se revdrsau bucatele,

aduse in coquri mari, acoperite cu gtergare inflorate.Petiecerile se oiganizau de reguld in Sala mare de la Gewerbeverein, la Bombardir, sau la

Cerculcultural.Aceste baluri erau precedate de spectacole artistice, de cele mai multe od cei din formaliile

artistice rdmdnAnd dupd aceea in costumele populare cu

c are s - au pr ezentat in sPectacol'Iatd care eta conlinutul programului la

manife stare a din 2 | -22 septembrie I 9 07 bun[o ard :

,, Invitare la Representalia teatrald, concert Si petrecerea

cu joc, ce se va dq in Bistrild, in sala cea mare de la

,,Gewerbeverein" cu ocaziunea adundrii generale din 2l

si 22 Septembre n.1907 a ,, Asocialiunei pentru literatura

romdn d q i cultur a p o p orului ro mdn "Representalia teatrald va li Sdmbdtd ln 21 Septembre n'-

Vi iuca trupa dlui artist dramatic Zaharie Bdrsan'

inceputul searala orele 7 ".

T&ATRU, fr0Mfr&RTPUTREIfiRK CIU ,tr0fi

AO. \A.d l cENL&I 1 "A iO\LAi lUs l l USIXU

r,r rlrn"rlrm g)il{NA $1. cill,Tina lor0RuLul

Concertul vafi Duminecd in 2 2 Septembre. Vor concerta; D-Soarele Virginia Gall,Valeria Papp,d-nii Niculae Brdteanu, Constantin Pavel Si corul,, Reuniunei romdne de cdntdri din Bistrigd" subconducerea dlui C.F Rohrbeck. inceputul la orele 7 I . Dupd concert urmeazdpetrecerea cu joc. Prelulde intrare; De persoand Locul I- 3 cox locul II-2 corlocul de stat I cor. Galerie 8|fileri Venitul curat edestinat pentru scopfilantropic Si culturale" Iatd cum ardta,laacea manifestare invitalia gi carnetul cuordineade dans.

Dupi asemenea baluri, s[pt[mAni intregi bunicile, mamele dar gi suratele dansatoare comentauintAmpldrile vdzute, auzite sau presupuse. Ce mai, balurile erau un prilej de a ,,sloboz7" guratdrguluipentrumult[vreme !

Formalia artisticd condusd de invdldtorul Lungu, 1923Ki)nstlertruppe geleitet von Lehrer Lungu 1923

The arstistic group led by the teacher Lungu, 192j

l r t

Pereche de tineri logodnici, 1937Jung Verlobte 1937YoungJiances, l93T

:

CdluSarul FriSan, 1914Calusarul Frisan l9l4

FriSan performing " C dluSul "

folkdance, l9l4

Surorile Butuc - druSte, 1921Die Schwestern Butuc als Brautjungfern 1921

Butuc sisters - girls accompanying the bride, 1921

CaluSarii fucheiau intotdeauna spectacolele, 1 924Die Calusarii besthlossen imnter die Aulrtihrungen 1924

The "Cdlusarii" dancers were always the last in a

*lDomnisoare in linutd de bal, 1907

Junge Damen in Ballkleidung 1907Ball-dressed young ladies, 1907

Tineretul qcolar participa Si el la reprezentaliile artisticeAuch die Schuljugend nahm an kiinstlerischen Auffihrungen teil

students alv)dvs took Dart in artistic shows

Elevele Gimnaziului de fete inainte de spectacol, I93lSchiilerinnen des Mridcheng,,mnasiums

vor einer Auffiihrung 1931The girl-students of the Women Gymnasium

before the performance, l9iI

l r t

fondurile de teatru romdnBistrila 7 - 8 noiembrie I 902

Tinere venite la bal, I 907Junge Ballteilnehmerinnen I 907

Young ladies at the ball, 1907

. . . , r . . . . : . . . i , : : : , . . , r

$* tl*x SamslE* den .tr, Jtnuctr igtgj tn

grossen $oale des !-everbeve:eins stollJindenden

SfuCenlenballelodel naJlichsl ein

das Xanilee,

Iishitz. in Jdnun tgt9.

€lrkbi d pe.ie iO X.aner"

'." rgji*i;i,3slr* .

ftn/erg 3 l[h. sberls

Abhch? Catl.tle etutns.At.

Invitalie la Balul elevilor germani, 1919Balleinladung der deutschen Schiiler 1919

Invitation to the German students ' Ball. I 9 I 9die Enkelinnen am Ball 1907Grandmother used to watch her

granddaughters at the ball, 1907

r&weSWffisMarlea era ziuade tdrg sdpt6mAnal in Bistrila, prilej cu care ordqenii se intdlneau in PiaJa Mare

sau in Pieligor , nu neapdrat cu scopuri mercuriale, cit mai ales pentru a privi, a se intAlni, a sta la taifas,

pentru a impleti, din cele vdzute, auzite gi bdnuite, fire de poveste ce aveau sd le deqire, pAnd sdptdmdna

urmdtoare, pentru cei ce ar fi dorit sd le asculte, pdnd ce altele, gi altele le vor lua locul.Pulini erau cei ce nu-qi petreceau cel pufin o parte din diminefile zilelor de marli printre

precupeli.Cu excepfia gospodinelor gi a unor calfe, care erau implicali direct in piald, ca 9i pu{inii

cumpdrdtori qi pbtenliallvdnzdtori, ceilal1i, mareamajoritate, aveau un rol mai mult decorativ, fiind

interesali de atmosfer[ gi, in mai micd mdsurS, de marfa ce abunda peste tot. Cum prezenla multora era

drdmuitd de timp, vdnzoleala qi agitalia era mare. Dacd addugdmlatoate acestea 9i eforturile, deloc

neglijabile, ale Celor ce-gi fbceau reclamd mdrfii, putem rcaIiza forfota qi gdldgia, str[ind in general

bistrileanului, acceptatd insd, pentru cdteva ore sdptdmAnal aici.Cu totul alta era situalia la tdrgurile

de fard, ce lineau de la trei pdn6la gase zile.De patru ori pe &L, pielele deveneau ,ne incSpdtoare, ndv i l ind bdrg iuani i , 193qieu{enii, someqenii, cei de pe cdmpie, gi nunumai ei, deoarece tdrgurile Bistrilei eraurenumite in toati !ara. Abundenla de produsenurivaliza dec6t cu mullimea t0rgovelilor 9icu buna dispozilie ce se instala in aceste zilede adevdratd sdrbdtoare,

Tdrgurile anuale incepeau in lunamartie, cind in zilele de opt, noud qi zece eraTdrgul Mdr,tigorului, continuau cu TdrgulCucului, intre 14 gi 16 mai, cu Bulgiul, intre19-25 august gi se incheiau, intre l5-L1noiembrie cu TdrgulCatrinei.

Acestea erau perioadele de peste anin care oragul devenea o scend pe care serevirsau veselia qi buna dispozilie, datinile qiobiceiurile strdmogeqti. Jocul gi cAntecul nuconteneau pe toatl perioada tdrgurilor.

Noplile, printre sutele de cdrule dinPiala Mare (astdzi Decebal), se ridicau

- . Hospitql'Street on an2arket day, 1907,rugnri, la lumiffi%ffiotu t"lncmgeau rnvrirtitele gi bdrbuncurile indrdcite, in ritmurrle ntrgillaelor celor

deipe Valea $ieului. Abia cindicestea se potoleau, se puteau distinge, in pasul molcom sau alert 9ijocurile celoi de pe valea Someqului sau ale celor de pe alte vii, ale bdrgduanilor, sau ale celor de pe

tampie. Abia acum, in armonia,,someqenelor", ,, de-a lungului" gi ,,invArtitelot", mai apucai sd-tauzigi s6-i bagi in seam[ gi pe muzican{ii din tarafurile asudate ale lui Goghii, Carcsy sau Bubi'

Tdrgovelii ?mpAnzeau ziua oraqul. Printre tinerii numerogi puteai distinge, incd in numdr mate,

batrini cupletele lungi, retezatelabazaurechii, cu clopurile groase de piele, cuboruri latgicuzale,care

igi aprindeau pipa cu amnarul qi iasca.Fetele, in minunate costume populare, inldnfuite de brafe,

se plimbau fredondnd cdntece populare, specifice satelor lor qirareori se amestecau cu cele din alte pdrli, ceea ce nu se intdmpla,insi, in prdv[liile gi spi]eriile oraqului. Aici, la toate farmaciile:,,Lapeqti",,,Minciuna",,, Bancu " qi altele, eramare vdnzoleall,produsele cele mai solicitate fiind ,, laptele de fat[ mare" gi ,,unsoarea de musci vdduvd ", pe care le foloseau fetele pentru a-gi albi obrazul, imbujorat apoi cu hartie creponatd rogie, pestecare se adduga pomada amintitd, ce aducea strilucire fefelor,care p[reau de porlelan sub pdldriile gi ndfrdmile viu colorate.

In tArg se gdseau de toate: de la fructe, legume gizarzavaturi, bucate qi animale, pdnb la obiecte alemeqtequgarilor autohtoni, de la mobild gi unelte agricole, lamaqini gi agregate sau obiecte artizanale.La indemdna tuturorerau pdsdrile cdntdtoare din lut qi mingile colorate, care, prinsecu un elastic, deveneau obiecte de joacd pentru toatd lumea. Laacestea se addugau nelipsitele turte dulci cu oglinjoare gi

- Familie auf MarhbesuchAfamily who came to the Fair

ale bdrgduanilor.Nelipsite erau lopdlelele din brad, vopsite, cu care feciorii igi ,,mdng6iau" simpatiile, peste

poalele qi pdnzbturile ce acopereau proeminenfele dorsale. Doamne, cdtd zawd mai ficeau cele,,bdtute" pentru a atrage atenlia suratelor cd sunt bdgate in seam6 !

Cu cdteva zile inaintea tArgurilor, se instalau in Piafa Mare: Circul Franzini, ringhigpilul,bdrcile, menajeriile, zidul morlii, stroqneiderii sau vestilii iluzioniqti, care prezentau numere ce ne

e4l l6saustupefiafi.I Pastrama, friptanele, micii qi cdrn[ciorii de la grdtarele gi tarabele fbr[ numdr, in amestec cu

mustul, vinul gi berea, ce se revdrsau din belgug gi ele, trebuie sd recunoagteli, cd-i addugau Bulgiului oaromdinplus.

Ce mai!? Tdrgurile erau pentru tineri, gi atunci, o implinire a unor vise ce ddinuiau de luni dezile. Ne dezlipeam intotdeauna cu regret qi fr6nli de oboseal5 de ele, duc6nd pentru cei rdmaqi acasd,,puiul tdrgului", iarpentru noi, speranfa reintdlnirii gi revederii, la tdrgul urmdtor.

$ieuSeni la tdrgKl eins c h o gener auf d em Markt

Sieul people at the market

m5iestri t imp6natea1edoamneiUrsu,gen!i legigepciledeiasc6Wale secuilor, patariite de paie, greblele sau oalele gi blidele delutFo*itievenitd ta

*

n "

.r*r

e

Pdnd in 1920 Tdrgurile se lineau in Piala CentraldBis 1920 wurden die Mrirde auf dem Hauptplatz abgehalten

Before 1920 markets were held in Central Square

r. l

Lilografie "Tdrg in Piala Centrald"Lithogralie " Markt auf dem Hauptplqtz "

Market held in Central Square" - lithography

zumSir, could you tell me the way to the station?

tm

A photography to show to my friend.s on the Mures Valley

Wssta se*n# #e'€r&etwn

Fdr[ s[ fin a-lparafrazaneapdratpe Frangois Villon, m[ intreb qi eu astizi unde sunt zdpezile dealtddatd, deoarece nu-mi aduc aminte, copil fiind, ca iarna gi mai ales Crdciunul, sd nu fi fost cu zdpaddmult6, iar gerul sd nu faci sd crape pietrele de frig.

Cdnd ninsoarea contenea qi cerul seinsenina priveam cu uimire cum de la homoaielecaselor ce-qi aqteptau colinddtorii se ridicaugovdielnicele guvife de fum spre puzderia de stele,mai luminoase qi mai numeroase parc6, atunci canicicdnd. Aga c5, bine incotoqmdnifi , intr-o veseliede nedescris, noi, copiii, plecam deweme lacolindat, dupd indelungile pregdtiri incepute odatdcupostul Cr[ciunului,

In seara de ajun se colinddpentru cd acestaera gi este obiceiul din mogi-strdmoqi, prin care sevestegte naqterea Domnului. Era un prilej demanifestare a bucuriei, dar qi de cucernicie gi mareevlavie.

Rare erau familiile necolindate, ca cele ceaparlineau unor secte, ori familiile neprimitoare(zgdrcite), rare pe vremea aceea. Se colindau deobicei prietenii gi colegii de vdrstd apropiatS, dar gigazdele,vecinii, rudele gi arareori casele str[inilor.

Colindele erau numeroase; din ele voi redamai jos c0teva. Cele mai cunoscute insd erau celece se cdntd qi astdzi cai ,,O, ce veste minunatd",,Trei pdstori", .. Slobozd-ne gazdd-n casd" gi,,Zioreldeziua" . Dar se obignuia sb se meargd gi cu"Steaua", copiii pl"nd la 12-13 ani, cu Viflaimul(colindat de tinerii intre 14 qi 18 ani), cu "Turca", mai ales fecioraqii de ligani intre 14-18 ani, dar giromdni de diferite vdrste, intre 18-30 de ani.

De obicei se colinda in cete, iar qeful grupului avea rolul de organrzator, ales fiind un bdiat saufldcdu mai dezghelat,mai iste!, mai indrdznet gi un bun cunoscdtor al colindelor, care intra in cas6 giintr eb a gazdele dacd primesc colinditorii.

In cazul in care existau gi cisitorili in ceatd, se obignuia sd se colinde mai intdi pe la caselepdrintegti ale acestora, ca apoi sd continue pe rAnd pe la casele rudelor gi abia apoi gi pe la alte case.

Hrubenii, ca si Podenii, nu au colindat niciodatd pe la familiile de altd nalionalitate, deoarece incartierul lor erau puline familii de unguri, ligani sau sagi.

Acegtia aveau alte obiceiuri, iar sagii sau ungurii bistrileni nici nu-i primeau pe rom6ni cucolindul, in ajun, tocmai din aceastd cauzE".

Nu colindau ciungii gi ologii, pentru cd in aceste cazuri, marea sdrbdtoare a Crdciunului ar ficdpdtat un aspect cle cerqetorie, ceea ce era strdin tradiliei qi credinfei. De asemenea cei cdsdtorili sau

lror

W4nter im Stadtpark

rc{l

divorlali nu colindau decAt in vecini gi la neamuri. Se intAmpla ca ei si colinde gi pe la caselecunoscufilor insi aceste situalii erau rare. Cetele de colinddtori intrebau gazdeledacd au vole sd colindeastfel: Primili steaua? Primifi turca? Primiti Irodul ( Viflaimul)?

Feciorii colindau afard, la usd sau lafereastrd, de cele mai multe ori. in cantl in careerau poftifi in casd, se colinda gi aici, in tindd.

Turca se juca numai in cas5, acolo unde segdsea un spafiu mai larg. hozli iqi desfbgurauintreaga reprezentalie tot in casd sau tindd, inspaliul dintre masd gi ug5, unde gazdele fbceau dintimp un loc suficient de mare.

Colinditorii erau recompensa{i astfel:copiii primeau bani, mere, nuci sau covrigei; semai coceau de citre gazde uneori qi turtile pentruaceqtia, dar erau numeroase $i turtAriile din orag dela care se cumpdrau din vreme turtile colorate,avdnd diferite forme: de inimd, sabie, steluJe ,fructe etc. Dacd se colinda la casa unde un fecior dinceatd igi avea iubita ,el ii aducea acesteia in dar, dupd ce a colindat, o turtili mare, de obicei in formd deinim6, in mijlocul cdreiase gdsea o oglinjoard.

_ Fetele obignuiau s6-i serveasci pe colinddtori cu pl5cinte, turte sau chiar prdjiturele coapte deele.

- .Banii primifi de colinddtori erau adunafi la un loc, intr-o pungd, de cdtre geful cetei (vdtaful), iarlaterminarea colindatului eraunumdra[idefa15 cuintreaga ceatd qi impdrtiti frdpeqte.

Dupd ce a colindat intr-o casd, ceata de colinddtori mullumea gazdelor, urdndu-le apoiSdrbdtori fericite qi La Mulli Ani !

In timpul deplasdrii intre doud case, daci distanfa era mai mar e, ceala colinda una din colindelecunoscute sau striga urdri de ,,La mulli ani cu fericire pentru gazde qi colinddtori !", ceea ce f6cea ecoucolindelorpeste oraq, deoarece romdnii trdiau ?n afaracartierelor amintite gi in Gribgil, intre Mirigti, peBurichi sau in Valea Boilor gi Dealul Jelnii.

$efii cetelor de colinddtori nu purtau nici un semn distin ctiv, dar pdstrau banii qi darurile pe tottimpul colindatului. In timpul colindatului, nu se obiqnuia ca ceatade colindatori sd rdmdnd,maimulttimp la o casd. Dupd ce acegtia colindau igi luau ,,plata" plecdnd m ai departe.

Fetele rdm6neau la casele lor, agteptAnd alli colinddtori, doar fetigele intre 8 gi 14 ani colindauimpreuni cu bdiefi de aceeaqi vdrstd, dar nu maitdrziu de ora22.

Se credea cd fetele gi femeile aduc ,,nenoroc" gi sdrdcie la casa omului, dacd intrau in casdstrdind in seara de ajun sau in prima zi a Anului Nou, de aceea ele rdmdneau la casele lor. Dacd seintdmpla sd vini ligdnci sau femei din satele vecine, acestea nu erau ldsate sd intre in casi.

Feciorii colinditori, ce erau imbiati cu biutur5. inchinau sazdei zicdnd:

iar gazda le rispundea:

"SA fii gazdd sdndtoasd,Sd pldteqti colinda noastrd,Cu-n cdrna! qi cu-n cdlbag,Cu o litrd de jinars,La anu qi la mulli ani ! ...,"

"Mulfumim pentru colindd,La mulli ani cu sdndtateNaqterea Domnului cu bine qi fericire!..."

Darurile nurcprezenta vestirea

erau obligatorii, nu se colindau numai instdrilii, ci qi cei sdraci. Colindatulnagterii Domnului, iar el nu se f6cea pentru a agonisi. in atari condilii nu existau

Cu Steaua - Mit dem Stern - Going to sing "The Star"

nemullumiri in ceea ce privea darurile primite sau valoarea lor.Ag aminti mai jos cAteva din colindele bistrilene de acum mai bine de jumdtate de

veac in variantele 1or locale.Nu existau colinde specifice pentru cete, fiecare ceatd colinda ceea ce gtia gi a

invdfat pdnd atunci. Nu existau colinzi preferate la nici o casd.

"Hai cu tolii sd suim in veqnicul ViflaimCd acolo mesele-s intinse$i frcliile aprinseDar la masi cine gade?$ade o fiicd tinericd

Cu pruncul ldngd ea.Pruncu-i mic gi desfbqatDe ingeri inconjuratIngerii in coruri cdntd

Bucur5-te Maicd SffintdCd sfhntd egti$i sfdntd ai fostCd, ai dat fAtd lui CristosLa mAnfuitoru'nost."

:f

"Cobordt-o, cobordtDomnul sfdnt pe acest pdmAnLui Irod i-o fost ur6tIuda iubitor de baniA strigat la a lui liganiDe mi-!i datrizdci de arginfiEu vi-l dau sd-l rdstignifiPe Cristos aga l-au prinsSus la Golgota l-au dus,Pe o cruce de brad l-au pusCdnd cuiele i le biteaSdngele pdrdu curgeaLuna s-a'necat in sAnge? . .lngerii incepurd-a pldnge. "

{<

"Trei crai de la rdsdritCu steaua au cildtoritSteaua inainte mergeaIngerii cu toli vesteaCd ast6zi s-a ndscut Mesia."

TREI CRAI DE LANASAruT"Trei crai de la rdsdritCu steaua-u cdl[torit,Cdnd in cale purcedeaSteaua-nainte mersea.

$i-au mers dupd cum o gtimPdnd la Ierusalim.ln aici dac-au ajunsSteaua lor li s-a ascuns$i au f6cut o intrebareDe-o naqtere de-un crai mare,-Unde gti{i cd s-a ndscutUn crai tdnir de curdnd?Iard lrod tmpdratFoarte riu s-a supirat,Mulli coconi el atdiat."

Se recita:"Acest Praznic luminatNoi cu drag l-am agteptatS-auzim ingeri cAnt6ndMagi cu stea cdlitorind

SOSIT:A PRAZNICUL IARA

"Sosit-a praznic;.lJiard

De care ne bucurdmCdci Isus din cer coboari

Sd se nascd-n Viflaim.

Din Maria Maica Sfbnt[

$i mama lui DumnezeuN-are loc sd se odihneascd

Sd nascd pe fiul siu.

Ei umblau din casd in casdDar nimeni nu-i primeaEi umblau din poartd in poarti

PAnd din orag ieqeau.

La pdstori cum ei sosiri

Dupd ce se odihnird

Cerul frumos str[luceaDe o stea ce rdslrea.

I ros

1041

Sd se bucure oricineDe nagterea lui IsusCd ne-a scos din focul vegnicDupd cum proorocii au spus.

Sd se roage lumea-ntreagd

impiratului cerescSd trimitd pacea sfrntd

Latot neamul omenesc.

Noi dorim ca-n dst lScag

Unde acuma colind[m$i la anul care vineSdndtoqi s5 vd afldm."

Rdul Bistrila Si podul lui KeintzelDer Fluss Bistritz und die Keintzel-Briicke

The Bistrila riyer and Keintzelb bridse

,Ob,ieeiurile de Ct&eiwn la sapdf din,GhindaCdnd cdmpiile erau goale, pomii desfrunzili qi ceala de noiembrie se intindea peste pimAnt,

atunci venea sfAntul timp de Advent ( Postul Criciunului), cu toate datinile pline de mister, gi incepeapentru copiii nogtri cel mai frumos timp al anului. Acum totul se pregdtea cu rdbdare pentru Sffintanoapte de Crdciun de citre adulfi qi mai ales de cdtre femei, care ajutau cu hirnicie la aceste pregdtiri.

Incd din prima duminic5 dinAdvent, de la orele opt seara, se trdgeau clopotele in fiecare zi plnd,la Sf. Silvestru. Cdnd clopotele bdteau, copiii veneau in fala ugilor caselor in care se fbceau gezitori, culumdndri gi ldmpage in mdini, cdnt6nd cdte o serenadd, un cdntec de advent, iar cind Crdciunul seapropia, qi cdte o colind5. Felinarele erau purtate de cdtre patru dintre cei mai vdrstnici biiefi.

In dimineala de Crdciun se inlocuiau cdntecele qi se intonau ,,Haideti impreund" qi,,Kristlieder".

Copiii formau patru grupe. Bnielii aduceau o sorcovd gi cel mai v0rstnic o finea pe sanie insofitde urmitorul ca vdrstd, ce stitea 16ngd sanie, in vreme ce toli ceilal1i, cu batiste rogii la pdlSrii, se inhdmau la sdniile ce stribdteau toate hdrtoapele din imprejurimile satului, evitdnd drumurile, ceea ce creao veselie de nedescris pentru toli deopotrivd.

Seara, frdnfi de oboseald, dar voiogi nevoie mare, erau aqteptalilacind.Fetele se duceau separat pe cdmp cu foarfece gi cogulefe sd culeag[ vdsc,jucdndu-se pe acolo

pAnE seara, c6nd primeau gi ele cina. Ele duceau in una din serile de dinaintea Crdciunului vAscul labdiefi. In seara urmdtoare, ei aduceau vAscul pe o prdjind. Cel mai vdrstnic oferea buchetul celei maivdrstnice fetile gi agamai departe, incdt fiecare feti{dprimeaunbuchelel. De fiecare datd, cu acestprilej,se oferea o cind de cdtre pdrinlii fetelor aducdtorilor de v0sc.

Mamele copiilor incepeau cu multe sdptdmdni inainte de Crdciun sd confecfioneze flori dinmdtase, hArtie creponat[ gi staniol, incdtpdnd la Crdciun ele sdpoatdimpodobi felinarele.

Preocupali de toate acestea, aproape cd nu ifi dddeai seama ce repede trecea timpul pdnd lasosirea nopjii de Cr6ciun.

Cdnd se trdgeau clopotele inamurg, grupuri de oameni, pe familii,se duceau la cimitir cu lumdniri gipomi de criciun impodobifi. Eradeosebit de emolionant cAnd printrepietrele funerare strdluceau ati\iabrazi,luminaJi de sutele de lumdndrilinute de cei ce se reculegeau inmemoria inaintagilor in acest ajun denoapte sfdnt6.

Se intorceau apoi, in aceeagilinigte, spre acas[, ca nu dupd multdvreme sd inceapi pocnetele de bice gidangitul clopotelor bisericii, ceanunlau cd mogii de Crdciun au

inceput sd cutreiere satul.Flicdii igi puneau cojoacele pe dos igi luau clopofei qi bice, pe l6ngd imensul sac inc[rcat cu nuci,

mere, turte sau chiar alte daruri, ce ufinau a fi impdrfite copiilor gi porneau spre sala cea mai mare

lrt

hne MoSul - Der Weihnachtsmann kommt - Santa Claus is coming

1121

din sat,.unde aqteptau cu tolii. Desigur ci existau copii ce tremurau de fricd emofionafi, dar fiecaredintre ei primea daruri. Cei mai mari erau pedepsili pentru nd zbdtllleflcute in decursul anului. Mamelecu copii mai mici ,avdnd in batiste flori, se duceau la cele patru mese unde se amenajau buche{ele, multeq"tt: ele confeclionate din flori artificiale la care r. uddugu.t acum gi ramuri de buxus, tisa gi vasc.Buchetele rotunde conJineau mulli trandafiri. in tot acest timp. copiii alergau printre mese, aruncaupocnitori gi povesteau despre Mog Criciun. Pe o banc6,ldngd"iobd,-stdteau-bnni.il., bucurdndu-se devoioqia celor din jur, supraveghindu- gi nepof eii.

Intr-o altd incdpere, stdteau bdrba{ii la unpahar de vin, confecliondnd lum6ndri pentrufelinarele de Crdciun. Fiecare gospodar aduceaceard sau bani ce uffnau sd fie da{i in dar bisericii.Pe o sobd, intr-o oali mare cu apd f,rerbinte, sefbceau cAte doudsprezece lumdndri pentrulampioanele impodobite ce se vor duce seara labisericd de cdtre fiecare copil. Doar preotul giinvildtorul primeau cdte un felinar confectionatde sdteni.

La orele noud feciorii se urcau in turnulbisericii sd,trag1 clopotele o jumdtate de ord, apoiveneau la uqile camerei unde se fbceau lumdndrile,cdntdnd cAntece de Crdciun . Patru dintre cei maivdrstnici feciori intrau apoi in camerd aducdndmullumiri bdrbalilor pentru confeclionarealum6ndrilor.

intre timp, in sala mare se ,, aprindeapomul de Crdciun". De multe ori, cdnd acesta erape scend, se amenaja l6ngi el gi iesleaM6ntuitorului.

Acum, cdnd erau reunili cu tofii, secolinda, ca apoi preotul si {ini o scurtd aloculiune.Fiecare copil primea cdte un cadou. Eraemolionant sd-i vezi cum aceqtia se inghesuiau canu cumva sd fie uitaqi. Sirbdtorirea Crdciunului insal6 oferea prilejul participirii tuturor sitenilor, Pregdtili de Crdciuni - Fiir weihnachten vorbueitet - Preparedfor christmasfbr[ sd indure frigul din biseric[. Dupd cdteva cdntece inchinate Crdciunului mergeau cu tofii la culcare,deoarece dimineafatrebuiau sd se scoale devreme.

La patru dimineaJa bdteau clopotele de utrenie gi era foarte frumos ca la casele acoperite dendmefi sd strdluceascd ferestrele feeric luminate. Acum se cdntau trei cAntece, cu duiogib: ,, Dininillimea cerului vine cdtre noi", "Apari lumini" qi " in ziua de CrIciun". Se indreptau apoi cu tofii sprebisericd.

Dupd predica pe care o finea intotdeauna inv[fitorul, se adunau copiii cu ldmpage, cantAnd incor,, Venifi impreun6". Femeile veneau qi ele curioase mai ales sd vadd cinl are cel mii fiumos felinar.In spatele felinarelor,copiii aveau qi cdte o lumdnare ce o fineau str6ns inpumnii lor albagtri de frig.

Cu c6ntecul ,, Stille Nacht " se incheia utrenia . Toate felinarele se l5sau pe aliar gi rdml6neauacolo pdnd la serbarea celor,, Trei Sfinli pdrinfi".

Copiii se intorceau la casele lor, in vreme ce vdrstnicii impodobeau altarul cu noi gtergare,broderii, feie de mas6. Preotul gdsea aici intotdeauna gi importante sume de bani, puse d" tiaitrinecunoscute, ca dar pentru bisericd.

Doamna Grete Litschel, cea care a descris aceste obiceiuri de Crdciun din satul Ghinda. dinurmd cupeste 70 de ani, afirma c[ degi se consi derdcd, sirbdtoarea de Crdciun este una de familie, nu armai.vrea si o petreacd altfel decdt cu intreaga comunitate, deoarece numai aga tofi formau o marefamilie qi se simleau astfel legali unii de alfii.

,,Dacd" vrei si s[rbitoregti cu adevdrat un Criciun, trebuie neapdrat sd mergi la sat", spuneaDoamnaGrete.

Hani bacsi qi nena - Hani-Batschi und Nena - Hani bacsi and nena

I rrs

Avenit gi Sogorul Barth din AldodSchwager Barth aus Aldorfist auch da

Sarth, the Hungarianfrom Aldodhas also arrived

inainte de plecarea la bisericdVor dem Kirchgang

Before going to the church

1 1 8 |

Schieferberg

CAnd era vreme frumoasi, bistrilenii dovedeau dragoste de natur6, petrecdnd multe clipe inmijlocul ei, ca admiratori qi perseverenji drumeli gi excursionigti.

Dacd cei instirili mergeau de reguld, la sfArgit de sdptdmdnd, in Munfii Rodnei in Cdlimani, saula cabanele din Colibifa, Tihula qi FAntdnele, ori participau la memorabile partide cinegetice, or[qeanulde rAnd invada pddurile ugor accesibile gi pulin costisitoare din preajm6.

Totul era sd hotirdqti unde te duci; in Schieferberg, Schullerwald, pe Burich sau in pddureaGhinzii, a$a cum le numeau cu tofii, pdndlazelul toponimic al unora de acum 30 de ani, cdnd au devenitCodrigoq Dumbrava, Dealul Tdrgului, denumiri sub care sunt ele mai cunoscute astdzi.

Pddurile din oreajma oragului erau nu numai locuri de drumefie qi petrecere in zilele desdrbdtoare. <t pi agreabile zone de plimbare, 'le promenad[ cotidiand. In urnta rrm,:naj,irilor de lainceputul secolului al XX-lea, Schiefebergul avea potecile bine intrefinute, u$or accesibile, cunumeroase locuri de odihn5, unde mesele, ca gi bdncile de mesteacin, ofereau nu numai locuri de popasci qi admirabile panorame ale oragului.

Aici se ajungea peste podul lui Keintzel, urcugul fiind domol, pdnd la cele trei poienile de peculme. in chiogcul special amenajat aici,fanfarele prezentau concerte duminicale, urmdrite de pe terasarestaurantului "La Rusu", cu mare interes. Bine aprovizionat gi cu servicii ireproqabile, localul era unloc ?n care te puteai ospdta qi veseli pe cinste. Nu erau pulini cei ce-gi petreceau duminicile insorite aici!

Cei mai mul1i, insd, veneau in pddure de dimineajd, intr-o linutd lejerd, pentru a petrece la iarbdverde cu intreaga familie. Aga se face cd erau cu zecile grupurile r[spdndite prin luminiguri, poieni,prinpddurea de brazi sau chiar in livezile din Lempesch sau Bobeica.

Buna dispozilie nu se ldsa mult aqteptatd. Nu mira pe nimeni cd acordeoanele, chitarele qi chiar

Pe plaiurile munlilor CdlimaniAuf den Calimani-Bergen - Gebirge

Up in the Cdlimani mountains

instrumentele de suflat, atAt de numeroase pe afunci, seauzeaupeste tot.

Repertoriulvarial, de la vals gi lendler la romanlegi cdntece de pahar, crea o atmosferd pldcut6, la carecontribuiam gi noi, drumefii, ingdndnd melodiilecunoscute, pe mlsura inzestrdrii muzicale a fiec5ruia.Acolo unde ii intAlneam pe cei talentali in ale muzicli, caBuntzi Reschner, Nori Zalmann, Alexandru Jula ,ElviraBotog, ca gi mul1i, mul1i al1ii, numdrul admiratorilorcregtea rapid, incropindu-se recitaluri ad-hoc.

Nici iarna bistrilenii nu l6sau pddurea singuri,sdniugul, ski-ul, patinajul gi drumelia atrlgdndun numdrmare atdt de practicanfi, cdt gi de asistenfi. Ambelecategorii alcdtuiau o lume pestrigi, de la cei ce stdteau cugreu in picioare din pricina vdrstei, fie prea fragedd, fieprea inaintatd", pdndla cei in plind vigoare.

Din mullime se detagau sportivi consacrafi, cumau fost $tefania Botcar, participantd la Jocurile Olimpicede la Cortina D'Ampezzo, Radu Negulescu, campioneuropean la tenis de masd, schiorul Sorin Pagcu- decanulde mai tdrziu al Facultdlii de EducalieFizicd" 9i Sport dinCluj, Christa Maksay sau Reschner Klaus, fogti campioninalionali la atletism, respectiv ?not, care impresionau gi inpracticarea sporturilor de iarnd.Oare c6!i ne mai amintimastdzi de trambulina din Pddurea de brazi qi despectaculoasele sdrituri ale lui SorinPagcu?

Amenajarea Schieferbergului, ca zond de agrement, a fost fbcutd de edilii oraqului. Pdstrarea | 1s

acesteia era ,insd, o chestiune a tuturor, de la asocia{ii, instiuii, intreprinderi qi qcoli, p6nd la ultimulordqean deoarece gtiau cu tolii cd pddurea trebuie pdstr atd,nealteratd, caloc de linigte, odihnS qi relaxare.Ea igi avea locul in sufletul gi inima origenilor ce o doreau frumoasd qi curat[ gi pentru urmagii lor,respectiv, pentru dumneavoastrd.

Podul lui KeintzelKeintzel-Bri)ckeKeintzel bridge

Biserica Evanghelicd vdzutd de pe SchieferbergEvang.Kirche Bistritz vom Schieferberg aus

PddureWald

Forest