bistrita. nostalgii citadine - partea a 6-a

8/6/2019 Bistrita. Nostalgii citadine - partea a 6-a

1/25

s{@M@ffiw&MDegimai pu{in numeroasi caetnie,maghiarii bistrifeni numdrauconformrecensdmdntului in1930numai 136ide membriisitu6ndu-see oculpatrudupdromAni, ermanigievrei,ei auavutunrolimportant n activitdlile socio-culturalealeoraquluinostru a mijlocul secolului recut.Dacdungurii aureugit sd"realizezenumeroaseanifestdriculturalede sine stdtdtoaren numeleReuniunii meseriagilormaghiari sau a gcolilor maghiare din oragnu estemai pu,tinadevdratcd cei de etnie maghiari au

parttcipatde numeroaseorialdturi de bistrilenii celorlalte nafii la manifestdri comuneprilejuite deierb6rile debreasld,de drguri saucuprilejul s[rbdtorilor religioasesaucomemorativecomune.O activitate culturald cu totul remarcabilda desfbguratAsociajia tineretului creqtinmaghiar(K.K.A.S.E.),depe 6ngdBisericareformatdmaghiardinperioada927 1933generate esdrbdtorireaa cinci deceniide aedificareaBisericii inBistrila.Spectacoleleprezentate e inerii maghiari din orags-aubucuratde un real succes u numai nBistrila in curteaColegiului Unitar ori la Saladegimnastic6ci gi n spectacolele rezentate e sceneledin Ciuj qiBaia Mar". bitrtr. formafiileparticipante a aceste pectacole -au emarcat n moddeosebitechipa-de gimnasticd alcdttritdde tineriii Tokes, Olteanu, Erdelyi, Molnar, Kelemen, Szilagyi 9ilraghici, cea de boxeri, formatd din sportivii Boross-Keres-Tesztes,Gyemant-Ripka precum 9inurnereledegimnasticdsportivdsusfinutedeDeutschLaslogiFisherPista.De maresucces -abucuratechipa de dansuriartistice,,FANTASIA", & fetelor.Dintre membreleacesteiaamintescpe ReinholdIrma, Nasgy ren, Konyii Iolan qiDelczeg olan.Spectacolele portivealeAsocialiei tineretului cregtin eformatmaghiardin Bistrila au excelatla Olimpiada uniorilor cea avut oc la Budapestala29 mai 1934

Membrii Asocialiei Tineretului CreStinMaghiarThe membersof theAssociation of Christian Hungarian Yoth

l


2/25


3/25

tiilor "a schleiderelorcu goioabedeplumb" sd ostim parolapentruaputea recemai departe. n caz cdnu o gtiam, cum se intAmpls de cele mai multe ori, urma un rechizitoriu prelungit. Recunoscdndautoritateaunora aua altora,asuprap[durii, primeampermisiuneade a cutreieracodrii invoie.Pevremea aceea,vacan\a e vard era mpdrlit5 in doud de cdtremajoritateaelevilor; in primaparte munceam in livezile Stafiunii pomi-viticole, in tAmpldriile Iprodcoop-ului, sau la plivitulterasamentului dilor ferate sau n altepd{ri,undegdseamocuri de muncd, cum era strdnsulspicelordupdsecerdtori icombine.Degi tineri, adeseaucram in 3 schimburi, la cei 11-13anigori, lard a imputa cuiva cd suntemexploatali saumai pulin iubiJi. Era un mod de ane ajutapdrinfii in procurareabanilor necesaripentruuniformele girechizitelegcolare.Cealaltdumdtate de vacanldera ns6 numai a noastrdgio petreceam n tabere, a scalddsaupe,"."t1urilede oac5dinpreajmacasei.imi imintesc di totul de oacd "intre brazi", in care numai in clipele de rdgaz seputea uca"pitule", izbind cu ?nvergunaremonedelevechi de zidurile Azilului de bdtr6ni. Cdnd seadunaumaimulli copii, incepeaumemorabilelemeciuri de fotbal, carene umpleau oate dupd arniezlleqi aici, vdrog sd md credefi, se etalauorgolii gi nu era delocugor sd entezi pe l6ngd adversariqi cei unsprezecebrazi ce nu menajau de oc pe copiii carese ncumetaus[ nu-i dribleze.Credcd unii fotbaliqti bistrileni,printre careqi frafii Ciocan,Stan,ca gi al1ii, careau deveni fotbaligti consacrafimaitdrziu, au de adusmulgumirigicopacilor de aici pentruvirtu ozitateadobdndit[ in conducerea alonului.Nu rareori, cdte un gut neinspirat spulbera geamurile vecinilor Odrobineac, Trines sauRomanesi, isdndu-nepe toli inmdrmurifi. In scurtbweme vinovafii reparau stricdciunile,prezentdndscuzelede rigoare, ca apoi meciul sdpoatdcontinua ntr-un ritm mai domol pdnd"la einfierbdntareaspiritelor.Unde sunte{ivoi, neast6mpirafilorTori, Miga,Resi,Traian,Horsti, Werner,TudorelSiPiqti ?Aqdori sdqti\icd,braziinumai sunt,au osttdialide ceide aprimdrie, fiind acum,pistrali doarin amintireanoastrd.Alvostruprietendejoaca,Oti ! pzs


4/25

^k,.4#wm&reMmemmDintre personalit5lilebistrijenedr.AlexandruMoldovan a fostunadintrecelemai proeminenteatdtcarenumitmedic veterinarcdtgi ca distinsom de culturi implicat profund in propdgiieaneamuluisdugiavalorilor urbeinoastre.S-aniscut a Bistrila a 31octombrie1906cacelde-al reileacopil a ui Moldovan oanaGoritiidepestePodulBudaculuiqia sofieisaleMariaCilica.$coalaprimard,gimnaziul gi iceul le face a nemli urmdnd iceul evanghelic utheranpe care-labsolvi in 1926. Bacalaureatul l susfine a Cluj avdndu-i in comisie pe renumilii profesoii AlbertBergergiBogdanDulcd.Urmeazf"apoi la Bucureqti,Facultateade medicindveterinard,, btinAnd itlul de doctor n iulie1932.

. incepdnd cu 1 ianuarie 1932, ndeplineqtesuccesivpentru scurtdvreme posturile de medicveterinar primar al judefului Buzdu gi Iagi, ca apoi sd ocupe funcfiile de medic veterinar alcircumscripfiilor Horezu VAlcea,Budegti gi Piteqti Argeg.Reugegte u greu sd revind spreplaiurilenatale n august 1932 pdnd n decembrie 1940c6nd il regdsim a Rodna de unde in urma ocupalieimaghiareesteobligat sd a drumul refugiului reveninddinnou abia n august1945 noragulseunataicam9d!cprimar al udefului Ndsaud,ocup6ndapoiposturile demedic al circumscripfiei gi .ea de medicgefal raionului Bistrila pdnd n 1958.Obligat si se pensioneze,doctorul Alexandrescu Moldovan insistd si fie reangajat fie giprovizoriu undeva fi nevoie de el acceptdndgi slujbe neretribuitenumai pentrua se afla in activitatedeoarece entruun om atdtde dinamic cu o activitate profesionalS emarcabilddepesteo umdtatedeveacpensionarea evenisegreusuportabild.Agase aceci vamai lucraalli 15ani camedic a Satu Nou,Orheiul Bistrilei qi aCentrulde deratizare icombaterea dundtorilordin Bistrila.Ca medic veterinar s-a distins ca un desivdrgit profesionist ceea ce l-a fbcut sd se bucure nscurtdwemedeaprecereaelorce-isolicitauserviciilegiceidinbreasla a.Fiind un om ovial cu o fire deschisS, atasdvind oricdnd n ajutdrul semenilorsdiel a fost giunmarepatriot.Multe au fost activitdlile saleextraprofesionale entrucarea meritat aude ncontesta6ile,ca gi stima gi preluirea contemporanilor.El a definut gi funcfia de pregedintede onoareal ReuniuniiMeseriagilor,Comercianlilor gi IndustriaqilorRomdnidin RodnagiJur,din decembrie1932estenumitmembru al Cercului cultural din Rodna iar din iulie 1935 estedetaqatpe ldngd Fundafia cultural6Principele Carol in cadrul cercetdrilor echipelor socio-cultural etnograficealelui Dimiirie Gusti incomunele$anfgiLegu.Pentruavddaseamade felul siu deschis, e bonomiasagi de felul s5ude a fi,acelaal unui om fErd prejudecdfiestebine sd vd spuncelor carenu l-au cunoscutcd el a acceptatqistatutuldepreqedinte eonoarea iganilor din Rodna,caurmareapropunerilorvenitede a Bucur^egtihurmaunor donafii pecuniaremai consistenteicute de elpentruaceqtivitregili ai soarteicese oveaudemari greut[fi materialegi nechitdli sociale.Ca mare patriot ce-gi irnpdrtdqeaadeseagdndurile tuturor el ajunge la scurtdweme dupdocupareaArdealului n urma Dictatului de a Viena sd ntre indizgraliaautoritdfilor maghiarec""u .e i^facesi ia drumul refugiului fiind apoicoptat a conducereaefugLliior din Ardealul de {ord din pitegtiundeactiveazd'inceipestepatruanipetrecufiacolo.Din Piteqtiestemobili zatpefront unde n calitateademedic-locotenent i apoi aceadecipitan aI armateiromdnes-adistinsca bun ofi1ergi comandantalserviciului veterinar. S-a distins in luptele pentru eliberareaMoldovei qi cucerirea Odesei, fiindconducdtorulserviciului veterinaral regimentufui 17 Artilerie, detagat e ldngdArmata a 3-a.Iatd,ce


5/25

scrie desprecomandantulEtapelorde Est generalulArbore in foaia decalificative: ,,foartedisciplinat,preabuniamarad, manierat n societate, onqtiincios,cu curajulrSspunderii, nergic,cumult[ puteredemuncd. Pentru abnegafiegi curaj pe cdmpul de lupti il propun la inaintarea la gradul de cdpitanveterinar."Pentrumeritele saleprofesionale,socialeqimilitare a fost distinscunumeroase rdine9imedaliiprintre care: CoroanaRomAniei in gradul de CAVALER cu panglicd de ,,VIRTUTE MILITARA",,,Membrual ordinului CoroanaRomAniei" n gradulde CAVALER caqi Ordinul "steauaRominiei" 9imulte altele.Doctorul Alexandru Moldovan a fost un om deosebitdepreluit gipentru elul sdudea fi, un bunsfetnic, un mare prieten al sdracilor qi al celor oropsili. Sandi, cum ii spuneaucei apropria[i, eta oadevdratdenciclopedie,un om agreabil dispus sd-gi etaleze alentul sdu narativ, pentru a creea oatmosferdplinb de voie bundgiantren,bucurdndu-se opilireqte c[ puteasd nldtureprietenilor sdichiargipentrucatevaclipeg0ndurile de a grijile cotidiened[ruindu-le bunadispozilie.Mulli igi aminlesccuplicere de naraliunile salepe cdt depldcuteqi reconfortantepe atdtdepline depovele .., Cemai, !an{iitu ,tn partenerdeosebitde agreat n agapeleprieteneqticdt qi in fala sutelorde sdteniprin cdmineleculturaiesaugurile de exploatareorestiereundeeradesprezentca membrual brigdzilor gtiinfifice.

Dacd"-armai fi trdit, in zilele acesteaar fi implinit 101 de ani. Ldsdndmultd tristefe in sAnulfamiliei gi celor care -au cunoscuta trecut a celevegnice n 17 septembrie 991.OraqulBistrila s-adespdrJit tuncide un om demare valoare,deputateparhialal EparhieiRomdneaVadului, Feleacului9iClujului,peste 0 deani.

Izs

Dr. Alexandru Moldovan (Sandi)


6/25

24ol

ffixsMeWDin motive pufin cunoscute,dacdnu dintr-o modestieancestral5exageratd,avem biceiul de anu ne evaluaoameniigi fapteleacestoraa adevdrataor valoaredecdtatunciidnd acestea -aucuibdritin memorieca valori ce auaparlinut recutului cu toatec[ aveamcertitudineaperenitdlii faptelor or cumultd weme inainte. Dacdam faceacest ucru doar din modestiear fi condamnabil,deoareceau fostpreamulte personalitdliledepeaceste laiuri caregi-augdsitaprecierea irecunoagterea eritelor doar

dupd recereaor in lumeaumbrelor. Aziimi faceo deosebitd ldcerecaacum, a inceputde an,s6aducun omagiu uneia dintre cele mai proeminente personalitdli bistrilene ale secolului XX, doctorulLicinius Grapini, cdruiapeaceastd ale i urdm multd sdndtate, sigurdndu-lde dragosteagiprietenianoastr[, dragostegi prieteniepe care nsuqi Domnia Saa oferit-o mereu,ajutdnddezinteresat e tolindpdstuifiisoartei.S-andscut n Comuna$anf a 19 august 923,fiindfiul renumitului luptdtorpentru drepturilesocialeqinafionaleale neamuluisdu,EneasGrapini.$coalaelementard i iceul le face aBistrila dupdcareurmeazd,Facultateae Medicinddin Clujpe careo termind n anul 1948.Este numit apoi ca medic de circd a S6ngeorz di. Din anul l95l afuncfionat ca medic microbiolo glaLaboratorul de Igiend din Bistrifa piste 47 de ani. Atdtca gefalunitdfii cdt 9i ca microbiolog el a fost evidenfiat n repetate dnduri pentrucalitdfile sale de desdv6rgitspecialistgi pasionatcercetltor. Degi nutrea realeaptitudini pentruihimie, frzicd",matematicdgi rnaialesastronomie,nu aavuttimp suficient si sedediceacestorpasiuniextraprofesionale eoarece, iindinzesttatcu o sensibilitateexcesivd a suferinfelesemenilor,$i-apetrecutmult timp la cdpdtiiuf celorbolnavi doftoricindu-i qialindndu-lesuferinlele.Prin sufletulsdudischis, prin generozitate ipricepere,dr._LiciniusGrapini, Lifi cum ii spuneauprietenii, sebucurd de stima qfpref,rireaconcitadiniloi s[i.Imbucurdtora fostqi aptul cdmunicipalitateai-a acordatqi itlul de CetSlean eOnoareal Bistritei.Mi inclin cudeosebitd onsiderafien fafaunorastfelde OAMENI r


7/25

I

=

==E=ktrFF:Ta

l9n {N&elp*W$Dintre concitadinii nogtri mul1i au fost medici cu vocafie, cu talente ntr-ale scrisului gi alemuzicii, cadre didactice cu har sau prestigioqi conducdtori de institufii, fondatori de aqezdminteculturalesaupersonalitdlicu frrnclii socialedemare esponsabilitate.Parepufin verosimil, insd,ca o singurdpersoand d e fi intruchipat petoate acestea itotugicelce a fosthdrdzit cutoal,e eleamintitemai susaici, lanoi, a fost DOCTORUL IULIAN CHITUL.DespreDomnia Sa,cei mai mulli gtiupuline lucruri, pe de-opartedatoriti respectdriide cdtrefogtii sdi prieteni a doringeisale expresede a nu i se facepublicitate gi a i se respecta anonimatul avremea senecfufii, ar pe de altaparte din motive de ignorare a celor din perioada ,,proletariatuluivictorios"acelortreculi acelevegnice eauaparlinutaltorpdturisauclase ociale.Deqi bistrifearrprin ,,adop!ie" el s-a dedicat concitadinilor sdi nu numai cu probitatea saprofesionali deexcepfiedar qi cu talentelesalepe cdt de valoroasepe atAtde multilaterale gi necesarepentru popula{iaromdneascd Bistrifei in acele wemuri de restrigtea inceputului de secol XX. El apetrecutpemeleagurile toastre este50 de ani ddruindu-se istrifenilor.Dacd,lanumeroasele alevirtuti mi-ar fi ingdduit si mai adauguna aceasta r fi generozitatea,atdtde bine evidenfiatfi rr dragostea entruneamul sdu,pentruacdruiemancipare ocialSqinafionalda | - .trudit o viafd ntreagd. ---'' r -"-' * i'243Iulian Chitul s-a ndscut la 24 iunie, 1872 la Haleg, fiind unul dintre cei cinci copii aiperceptorului loan Chitul pi al soliei sale Marta. Rimaqi de mici orfani de tatd, ei primesc totugi oeducaliealeas6, earecempma or, fica preotului Cherestegiu, -a ocupatmult deacegtiamai alesdupdce semutasealituri depdrinlii sdi a Chefiu, dng[ Beclean.Iulian a fost crescutde mic in dragostepentru imba gineamul om0nesc, n datinile obiceiurilegi tradiliile sale,astfel nc0t adevenit o viafd ntreagdunzelos serv al semenilorsii, unul dintre cei maicongtincioqiexponenliai migcdriide dobdndirea drepturilorpentru naliunea omdnd.Primeleclase e face a $coalaprimardconfesionalddin Gherla,continudndapoi a ,,Gimnaziulsuperior lpiarigtilor,,din Cluj pecare-labsolvdinanul1892,cu,,Magna um audae .Ca elev eminent se distinge gi n activitdlile cultural - artisticescriindversuri giprozd, frind giprimul redactoral revistei clandestinea Societdlii,,Julia".El a fost dealtfel gi ntemeietorul orchestrei

elevilor liceului clujean.Degi eraun isousit violonist ?ndrigeqtegi flautul pe care l va studiacu pasiuneastfel ncAt lgdsim gi angajatperrnanental orchestreiOperei clujene, ca flautist, in perioada studenfiei sale laFacultatea eMedicinddin Cluj.La 25 iunie 189Eobline titlul de doctor in medicina universald.A exercitatprofesiade medicpeste54 de ani, ca doctofsgrcual a Beclean 1898- 9l4), apoi doctor militar qicomandantulSpitaluluimilitar din Bistri{a( I 914-1918).Din 1919 Corlsiliul Dirigent al Transivaniei il numeqtemedic primar al Judelului Bistrijaincepdndcu14octombrie1919, unclieceadelinut-opdndinanulpensiondrii ale,1933.A desfSgurat ihtqnsdactivitate de educafiesanitarda sdtenilor mai ales,prin numeroaseleprelegeri icute prin conluneleudefului Solnok-Dibdca qiNdsdud,cu scopprofilactic. Prelegeri inutein limbile romflni, mdghiardsaugermand n funclie denafionalitateaauditoriului s-aubucurat de unreal succes. Dintre Inuterialele suslinute atunci ag aminti cdteva pe care le mai pdstrez inoriginal:,,Lupta contr.[ t)olilor venerice" , ,,Desprebolile contagioasece setransmit de la animale",,,Obligativitateadeclardrii avorturilor" , ,,Despre uberculozi sau hectic6" , ,,Despreajutorul intAi la


8/25

2441

sAngerdri i fracturi deoase".Multe dintre aceste,prelegerilepentrupopor" cum e numeaDr. Chitul inperioadaanilor I9II-19I4 se efereauqi a altedomeniidecdtcel sanitaraqa um au fostcele eferitoarela: ,,Deprinderi ele apoporulnostru" sau ,Despre iferite soiuri degunoi gi ntrebuinfarea1or".Din 1919 a fost numit de Consilul dirigent din Sibiu in paralel qi medic-legist pe ldngltTribunalul Bistrifa.A publicatmult in presavremii, in ziaregirevistede specialitate rintre care ,Clujul medical" ,,,Revistamedical[ budapestand" ,Revista chtlarrd" ,,NouaTransilvanie" sau n buletinul oficial alInspectoratului generalal sdndtdfiipublice ,,sinitatea Publici". Dar a scris gi cdrli ce au apIrut inedituraBibliotecii popularea asociafiuniiAstradin Sibiu.Pentrumeritelesaleprofesionalea fost distinscu Medalia deonoareclasaa I-a cu decoraliaderdzboide c[tre CruceaRoqie, ,Diplomade audd" decdtreComandamentulmilitar din Sibiu, cagicu ,,SignumLaudis",Diploma de onoaregi,,MedaliacomemorativiA.R.P.A",Crucea,,Meritul Sanitar"clasa -a, Semnulonorific ,,RdsplataMuncii pentru25 de aniin serviciul Statului" , ,,Ordinul CoroanaRomdniei n graddeCavaLer" agi ,OrdinulCoroanaRomdniei n gradde Comandor".Ministerul Sdndtdlii l numegtecu datade 12 septembrie1928qi director medical al bdilor dinS0ngeorzul-romdn.n aceastdultimd calitatese implici in mare mdsuri in studiul efectelor apelorminerale, cercetdndefectele balnearegi curative ale izvoarelor de aici ca apoi s5 publice in 1937lucrarea ,,Rezultatele erapeuticeoblinute in tratamentul diabetului zahnat cu apa Hebe din com.SdngeorzBAi ud. Ndsdud" editdndapoiginumeroase ltepliantedepopulaizarea stafiunii.De-altfel, Dr. Chitul a fost cel care apusbazelegtiinlifice a tratamentuluibalneo-climateric injudefulnostru.Degi pensionat ca medic generalist, activitateasa de medic balneolog la SAngerz-B[i acontinuat iind numit chiargidirector adminis rativ al stafiunii n perioada1948-1952.Dinl923,anulinfiinfdrii Liceului romdnesc,,AlexandruOdobescu"dinBistrifa afuncfionat camedic al qcolii gi profesor de anatomieqi igieni. Demisia sa din 4 feb. 1945din aceastl funclie a fostrespinsdprin adresanr. 67 din 9 feb. 1945astfel;,,la abzicereaDomniei Voastre d rugdm sd revenilidin motivul cd incepdndde la infiinlarea acestui iceu ali funclionat neintrerupt in aceastdcalitate,achitdndu-vd n modulcel mai conStinciosfaldde ndatoriile Domniei Voastre.Menliondm mai departecd intre imprejurdrile de astdzinici nu ali puteafi inlocuit Sicd orelede giendSianatomie evom a$ezain orar conformdorinlei Domniei Voastre".Aga se face cd timp de 25 de ani a indeplinit qi funcfia de cadru didactic a primului liceuromdnescdin Bistrifa, activitate ncheiat5 n anul 1948.Doctorul luliu Chitul s-a mplicat de impuriu in activitateacultural-artisticd.Dupdce a nfiinlatDespdr,tdmdntul,Astra" din Beclean, duminici de duminicd susfinea n cele peste 80 de comuneapa\indtoare,conferinfegi spectacole u formaliile artisticepregitite de el. Ainfiinlat qi supravegheatcorurile sdteqti in localitdlile apar,tindtoare.Dupd terminarea Primului rdzboi mondial 'infiin\eazd la Bistrila ,,societateaCorald lacobMureqanu" a cdrui pregedintea fost necontenit pdni in 1940.Au fost organizatede societatesubconducereasa lunar concertede coruri gi orchestrS, inAndu-seastfelmereu aprins[ flacdracultuluipentrumuzicdgiarti in oraqulgi udeful nostru.Cuprilejul acestormanifestdrise nterpreteazdpentraprimaoar6 a Bistrita, cuartiqtii autohtonioperetele om0negti ,CraiNou" de Ciprian Porumbescu,, $ezdtoarea" eTiberiu Brediceanugi ,,BabaHdrca" de Al. Flechtenmaher.Nu este mai pulin adevdratcd, u fost interpretategi arii qi coruri dinoperele ,Tanhauser" ,,Faust", ,,VasulFantomd" saudin operetele ,Dragostede !igan",,,Liliacu1",,,Gioconda",,,Viduva eseld"gialteleIn cadrul Societdfii corale el a avut grijd de repertoriu incluzdnd intotdeauna muzicaromdneascdctiltd, dar frcea gi prelucriri gi aranjamentedin tezauruI olclorului romdnescdin jurulBishifei. A avut o activitatemuzicaldatdtde bogati incdt a compuspeste200 piesemuzicale,operete,doineqidansuri omdnegti, omanfe,marguri,valsuriugoaregiclasicecagibaladecu motive romdnegti.Tot el a fost gi libretistul operetelor sale. Activitatea in acestdomeniu al muzicii a fost atdt deprodigioasd ncdt a.devenitmembru al Uniunii Compozitorilor din Rom6nia, mt;zicasaa fost frecventinterpretatdde ansambluriprofesionistedeprestigiu qi des difuzatdpepostul nafionalderadio. Multedintrecreafiilesalen-auvdzut ncd umina tiparului ginu au ost nterpretate iciodatb.Dacd mi este ngdduit agcita un fragmentdin articolul apdrut n ,,TribunaArdealului la l0 oc-


9/25

tombrie 1943sub semndturaui TitusPoienaru ,Dr lulian Chitul deo viald intreagd ucreazd n taind,cu talent Sipasiune, indrdgostit desonoritdlile infinite ale muziceiSide motivelede crealitzspecificeneamuluinostru.Lucrdnd in tdcere,Jdrd eclamdSiJdrdgrabd,cuspecificulmarilor creatori" Despreactivitateamuzicalda Dr. Iulian Chitul voi reveni,pe indelete, nsd cuun altprilei.Frate mai mic al scriitorului Tit Chitul, cel care prin romanele ,,O fatd de tarabostes",,,CatastrofaDaciei" qi ,,SteauaOrientului" a fost consideratntemeietorulromanului istoric rom6nesc,Iulian nu afost ipsit qiel de alent iterar dovadd iind numeroasele realii ceau dmasde a Domnia Sa.Dintre acestea u aqnominaltza acumnici una, ag eleva doar aspectulcantitativ deareceo evaluarevaloricS ipseqtedeocamdatd,multe dintre lucrdrile salenu aufostpublicate iind qi astdziin stadiuldemanuscris.Ag aminti scrierile pentru copii cum sunt cele opt piesede teatru,patrupiesede teatru cucAntecegi 26 de povegti. Pentru adulli a scris 13 piese de teatru, unele dintre ele in patru acte, 6monoloage i30 denuvele oatecreaten perioada1944-1960.S-astins din viaJd a vfirstade 93deani, n anul 1965.Un piosomagiugivie recunoqtin!5 entrucelde aacdrurnagtere -arimplini n acest n135deani.Ar fr o mare bucurie,pentru mine, dacdag ntdlni oameni de specialitatedoritori s[ scoatdalumind ceeace estevaloros n operasa,deoarece olumul mare de materialece trebuiesc evdzuteqipregitite de ipar depdqescosibilitdlile meleactuale'

lz+s

Dr. Iulian Chitul


10/25

Fotogrufii, msrtori la evenimente bis,tri{eneFotogrufienals ZeagnisseBistritzer BegebenheitenPhotographs witnesseso Bistri(a events

Prefectura - Priifektur - ThePrefect'soffice Piala centrald - Hauptplatz - Central Square

- Reformierte Kirche - TheProtestant church Gimnaziul de - The girls giq.r.Lw

azarmaStrohgasse - Straw Street Kasetne des RegimentesNr. 84 - Regiment EJ 6c-r:L'


11/25

Restaurantul Rusu 1902Restaurant usu1902RusuRestaurant, 902

StradaAlbert Berger,1904Albert-Berger-Str. I 904Albert Berger Street, 1904

Vedere enerald, 190jStadti)bersicht903Panoramic iew,1903

Izse


12/25

Cufamilia inainteaplecdrii la rdzboi, 1914Mit der Familie vor Antritt des.,.Milixirdianst9;*:.!9ffikfyith thefamily beforegoing onfrontj i l Mi i l l l l

Hotel Fritsch, 1914HotelFritsch 9I4FritschHotel. 9l4

* ***l

2541. r r " - . . . r . . ! . { . . . . ,

t,l td13:str j tT, Si .knbi l f ! {r .i'ii {-ln'"" 1'fttLiceul Evanghelic-luteran, I 9 IEvang.Juth.yzeum 9 I

Vederegenerald dinspre Goldberg, 1904Stadtansicht egenden Goldberg1904Panoramic iewrom Goldberg,904

Slujba religioasd tnainteaplecdrii pe front, 1914Gottesdienstor derAbreisean dieFront I 914The eligious ervice efore oing o thefront,1914

, ' o , , . . n i , , { , ^ . f / ' ' r ' a i - - ' . - / ') , \ ; r r ' ' , ' { ' . , , ' , , , A , 7 i l l t t f ;, 1,:i "(:V i'i.r'l,-;,'/ii,;',( ' ' ' ' ' ' / - n ' " ' , )" ' , : / ' / ' /17 " - " ' / ^Spitalul Keinzel, 1901SpitalKeinzel1901KeinzelHospital, 1901

Vdndtori bistrileni, 1907Bistritzer dger1907Bistrila hunters, 907

TheEvangelical-Lutheran highschool, I 9 I


13/25

In curtea $colii primare romdneqti, 9I4AUJ emHof der rumrin.Grundschule914Inside heRomanianrimaryschool ard, 9 4

Societateabistrileand de ajutor la a 50-a aniversare, 1920BistritzerHilfsotganis tionbeim50-jd.hr.Jubilcium920Bistrilahelpsociety t the50thanniversary, 920

Defilarea de la l0 mai 1936 (Prefectul Nacu Dumifiu, PrimarulDr. MureSan, Subprimarul loan Rusu, Comandantul Si adjunctulDiviziei 2 Vdnatori muntelDefilee zum 10.Mai 1936 (Prtifeh Nacu Dumitru,B,ilrgermeister Dr. Muresan, tr4zebiirgermeisterIoan Rusu,Kommandant und Adjunkt der 2. Division der Gebirgsjriger)10thMay, 1936 Paraile (Theprefect Nacu Dumitru,The Mayor Dx MureSan, The Mayor-Depufit Ioan Rusu,The Commander and the Deputy of theSecondDivision Mountain Coros)

Corpul profesoral al Liceului german, 1923Professorenkollegiumesdeutschenyzeums 923TheGerman ighschooleachers, 923

Culesul de struguri la WiSoara,1920Weinlesen l'iisoara1920Grapes artesting t Wiqoara, 920

Wzita Mitropolitului Bdlan la Bistrila in 3 marrie 1931Besuchdes Mitropoliten Balan in Bistritz am 3. lfir 19-11The visit of Bdlan, the Mefi'opolitan bischop.in Bistrita on March 3rd 1931

Izss


14/25

6|

Besuchvon Erzbischofluliu Hosu in Bistritz 1942Bishop Iuliu Hossu's yisit to Bistrila in 1942

Familia Hopdrcd in curteagospoddriei depe Burich, 1942FamilieHopdrcdbei hremBauernhofam urgberg 942TheHopdrcdamily in theirhousehold n Burich, 942

Defilarea sa$ilorbistriteni, 1940Defileeder BistritzerSachsen940TheBistrilasaxon eopleb arade, 940

Vederegenerald din CodriSor, 1940Ubersicht oinCodrisor us 940Panoramicviewrom Codrisoa 1940

Fichy torcdnd, 1948FichybeimSpinnen

s f - tl f ,

La sdniuS e Dealul Budacului, 26 ianuarie 1986BeimSchlittenfahrenuf demBudakerBergam 26.Jrinner 1986Sleighing n BudacuHill, January 6th,1986

i;IflI


15/25

Sistri{u ieri gi aziBistritz gesternund heateBistri{a: Ycsterfuyww&@

lzst

Der Fa"Bbinder-Turmurnul Dogarilor -


16/25

I Biserica evanghelicd - Die evangelischeKirche - TheEvangelical Church#d'ffiw'

i*i A,#$j

Sala Polivalentd - Der Allzwecksaal - The Sports Centre


17/25

-*fr'{,J

is;ie**i:{ff1l;ffi

259oSta veche - Die Alte Post - The old Post ffice


18/25

sss{""j##-+i*

i , : \+

260|

,'

Blocul Si complexul comercial "Domus" - Wohnblockmit GeschdftskomplexDomus" - The block offlats and the "Domus" shopping centre

Casa Argintarului - Das Haus des Silberschmiedes - Silver Jewellerb House


19/25

Casa Municioald de Culturd - Das st(idtischeKulturhaus - The TownHouse of Culture

$llsgl

1261

ffi#ffi,, #

Camerade Comer{, ndustrieSiAgricultura a.iudeluluiKammerr) rHandel,ndustrie ndLandvitlschaftes andh'eises - TheCounr;Chartber;' t ,;;n;n;;r;. 1'":".:7'

Trff#


20/25

t{ffiTffi1'tr,tfi1

- Hotel Codrisor - "Codrisor" Hotel

' , 'K. l ti . r -"

$liriiffii i in l l i l l l ti i rLuf : l ! i lColegiul Na|ional "Liviu Rebreanu" - Nationalcollegium ,,Liviu Rebreanu" - "Liviu Rebreanu" National College


21/25

Strada George CoqbucStrada GeorgeCosbucGeorgeCoSbuc treet Izsr

r

I


22/25

Primdria municipiului - Rathausder Stadtgemeinde - The Tbwn Hall

Prefectura - Prcifektur - ThePrefectbOlfice


23/25

Noul pod al Budacului Die neueBudaker Briicke The new Budac Bridge Iz

Palatul dejustilie - Der Justizpalast The Court qflat


24/25

ffi

Piala Centrald - H(tuptplatz - Central Square

Bulevardul Independenlei - Bulevardul Independenlei - The Independence Boulevard


25/25

lzaz

'.;;?,l;4

*"q

&.-'!.

{'+"* *ili*n.!.::, ! Fft,ir i- lr i;i :rJPr 1r{r :

bistrita. nostalgii citadine - partea a 6-a

Documents