biserica gotică vs

8
Biserica gotică vs. Biserica romanică  -arhitectura- Stilul gotic , numit si ogival (stilul arcului ascutit). Se naste din arta romanica, in a doua jumatate a secolului XII sub influenta Cruciadelor, a scolasticii si a misticismului religios. Arta gotica datoreaza mult contributiei masive a societatii laice, fiind creata si reprezentata de mesteri si artisti laici, cu concursul material si moral al multimilor de credinciosi, dar inspirata si patronata tot de clerul Bisericii. Pe cand in  perioada romanica, bisericile cele mai importante care s-au cladit erau abatiile (bisericile marilor manastiri ale ordinelor calugaresti), gloria stilului gotic sunt catedralele. Arhitectii, mesterii constructori si lucratorii (zidarii, pietrarii, decoratorii, sculptorii, pictorii etc.) au inceput in sec. XIII sa se organizeze in adevarate corporatiuni ambulante, raspandite mai ales in Germania si Anglia ; acestea stau la originea asociatiilor de francmasoni (zidari-liberi) de mai tarziu. In comparatie cu stilul romanic  , stilul gotic   se distinge prin urmatoarele caractere generale : a) Planul predominant e cel de cruce latina (romana), iar edificiil e sunt de dimensiuni mari. b) Zidurile masive din stilul romanic sunt inlocuite cu ziduri mai subtiri si inalte, sprijinite la exterior de contraforti in forma de arcuri butante (proptitori ingusti si inalti, meniti sa preia o parte din greutatea boltilor). c) Interiorul e impartit (ca si la basilici) in mai multe nave longitudinale, (trei sau cinci), delimitate prin siruri de coloane subtiri. d) Elementul nou si specific stilului gotic e arcul frant sau ascutit (unghiul format de intretaierea a doua segmente de cerc), dar mai ales ogiva si bolta ogivala (bolta sprijinita pe doua arcuri diagonale de sustinere, care se incruciseaza in punctul de cheie a boltii). Elementele acestea aparusera sporadic, inca din sec. XII, la unele catedrale romanice din nordul Frantei. e) Dintre incaperile bisericilor de tip romanic dispar nartica de la fatada si criptele de sub chor, dar se mentin deambulatoriile, formate din siruri de coloane, iar absidele altarului sunt mai mult poligonale decat semicirculare, fiind flancate spre exterior de mici capele. f) Ferestrele sunt foarte numeroase, largi si inalte, terminate in forma de rozeta sau de flacara si impartite longitudinal prin colonete, avind geamuri multicolore (vitralii translucide), care dau interiorului lumina multa (goticul a cultivat cel mai mult arta vitraliilor, dintre care unele cuprind o minunata iconografie a sticlei colorate, fiind adevarate opere de arta) . g) In ornamentatia interioara pictura este intrebuintata m ai putin ; predomina (mai ales la exterior) sculptura monumentala (statuara). Stilul gotic decade in sec. XVI, cand este concurat din ce in ce mai mult de arta noua a Renasterii.

Upload: eleonora-vangu

Post on 03-Jun-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Biserica gotică vs

8/12/2019 Biserica gotică vs

http://slidepdf.com/reader/full/biserica-gotica-vs 1/8

Page 2: Biserica gotică vs

8/12/2019 Biserica gotică vs

http://slidepdf.com/reader/full/biserica-gotica-vs 2/8

 

Monumente reprezentative Ca monumente celebre ale stilului gotic in arhitectura bisericeasca, amintim:

a) In Franta (patria stilului, care, impreuna cu Germania, are cele mai multe biserici gotice) :

- Catedrala Notre-Dame din Paris, construita intre 1163- 1245 si remaniata in sec. XIV, cu cinci nave, galerii siun transept;

- La Sainte Chapelle din Paris, construita de Ludovic cel Sfant in sec. XIII ;

- Catedrala din Reims (catedrala incoronarii regilor Frantei), construita in secolele XIII-XIV, lunga de 138,70 m,vestita prin decorul ei sculptural, cu cea mai impunatoare fatada principala din toata arta gotica;

- Biserica manastirii Saint-Ouen tot din Rouen (secolele XIV-XVII), remarcabila  prin dimensiunile  ei  si prinsplendoarea  decoratiei  sculpturale;

- catedrala din Riga (sec. XIII), socotita in general ca o capodopera a stilului gotic si una din  bisericile cele mai

mari din lume (suprafata 8000 m2, lungime 143 m., latimea 65 m. si inaltimea 43 m);

- Catedrala din Laon (sec. XII), cu cele mai frumoase turnuri de tip oriental, socotite printre cele mai reusiteproduse ale geniului constructiv francez din Evul-Mediu ;

b)  In Germania, unde s-a dezvoltat scoala renana, cea mai desavarsita realizare a stilului gotic este  catedraladin  Colonia  (Cologne,  Koln), din sec. XIII;

c)  In Anglia (unde romanicul persista mai mult), amintim catedralele din orasele : Canterbury (inceputa in sec.XII), York (sec. XIV),  Salisbury (cu abside patrate), Durham, Exeter (sec. XIV) s.a.

d)  In Belgia si Olanda mentionam : catedrala Sf. Gudula din Bruxelles, catedrala Sf. Martin din Ypres (sec.XIII), catedralele  din  orasele Bruges, Anvers s.a.

e) In Elvetia : catedrala din Lausanne (sec. XIII).

f)  In Cehoslovacia: catedralele Sf. Agnes (sec. XIII) si  Sf. Vitus din Praga (sec. XIV), Sf. Barbara (Varvara) dinKuttenberg (sec. XIV) s.a.

g)  In Suedia si Norvegia: catedralele din orasele Uppsala  (secolele XIII-XV), Trondheim (Trondjem, secoleleXII-XIII) s.a.

h) In Tarile Baltice : catedrala din Riga (Letonia, sec. XIII) s.a.

i) In Italia mentionam de exemplu catedrala din Milano (secolele XIV-XVI, cu fatada din sec. XIX), una din celemai mari  biserici din lume (lungimea 158 m, inaltimea navei centrale 48 m, ferestrele chorului 27 m inaltime).Caracteristic catedralelor gotice din Italia este folosirea picturii in fresca pentru decorarea interiorului, prinpictori celebri, precursori ai Renasterii italiene din sec. XIV, ca florentinii Giotto si Cimabue, sau Duccio siSimone di Martino din Sienna s.a.

 j) In Spania si Portugalia catedralele din orasele : Burgos, Toledo (sec. XIII), Leon, Sevilla (sec. XV),Salamanca (sec. XIII), Barcelona,  biserica manastirii din Belem (sec. XV) s.a.

Biserici de stil gotic tarziu (decadent), de proportii mai mici si de o valoare artistica mai redusa, s-au construit sila noi, in Transilvania, de catre germani (sasi) si unguri (secui), ca de exemplu biserica manastirii cistercienedin Cirta (1202), biserica din Prejmer, biserica Sf. Bartolomeu din Brasov,   biserica evanghelica din Cristian,biserica Sf. Mihail din Cluj, biserica Neagra din Brasov s.a.

Page 3: Biserica gotică vs

8/12/2019 Biserica gotică vs

http://slidepdf.com/reader/full/biserica-gotica-vs 3/8

Page 4: Biserica gotică vs

8/12/2019 Biserica gotică vs

http://slidepdf.com/reader/full/biserica-gotica-vs 4/8

6. Catedrala din Sevilla 

Construit pe locul unde odinioară era marea moschea Almohad, catedrala

medievală din Sevilla a fost construită pentru a demonstra puterea şi bogăţia

noilor cuceritori după Reconquista. La momentul finalizării sale în secolul al

XVI-lea, aceasta era cea mai mare catedrală din lume, luând locul Sfintei Sofii

din Constantinopol, transformată în acea perioadă în moschee. Acesta este

 încă cea mai mare catedrală gotică şi a treia cea mai mare biserică din lume.Constructorii au folosit unele coloane şi elemente de la moschee. Cel mai

faimos element “recuperat” este Giralda, un minaret transformat într -un turn

clopotniţă. 

5. York Minster  

Una dintre cele mai mari catedrale gotice două din nordul Europei (alături de

Catedrala din Köln, din Germania), York Minster domina orizontul anticului

oraş York. Biserica York Minster include toate etapele majore de dezvoltare a

stilului arhitectural gotic din Anglia. Clădirea actuală a fost început în anul

1230 şi finalizată abia în 1472. “Marea Fereastră de Est” din interiorul

catedralei este cel mai mare vitraliu medieval din lume.

4. Notre Dame de Paris 

Notre Dame de Paris este una dintre cele mai frumoase catedrale catolice. Se

găseşte  în arondismentul al patrulea al Parisului. Începută în 1163 aceasta a

fost terminată în jurul anului 1345. Una dintre cele mai faimoase catedrale

gotice , Notre Dame cel mai bun exemplu de arhitectură gotică franceză,

sculptură şi vitralii. În timpul Revoluţiei Franceze, în 1790, o mare parte din

sculpturile sale şi de comori au fost avariate sau distruse. Napoleon

Bonaparte a fost încoronat împărat aici, pe 2 decembrie 1804. 

3 Catedrala din Cologne 

Cu uşurinţă cea mai mare catedrală gotică din Germania, Catedrala din Köln

(Kölner Dom) a fost cel mai faimos reper din acest oraş pentru secole. După

ce o vreme a fost cea mai înaltă clădire din lume, încă doboară un record – 

are cea mai mare faţadă. Celebra catedrală se află pe locul unui templuroman din secolul IV, unde ulterior fusese ridicată o biserica de către

Maternus, primul episcop creştin din Cologne. Construirea bisericii gotice a

 început în anul 1248 şi a luat, cu numeroase întreruperi, mai mult de 600 de

ani pentru a o finaliza. Acesta a fost ridicată în onoarea sfinţilor Petru şi Maria

şi este scaunul episcopal al arhiepiscopului catolic din Köln. 

Page 5: Biserica gotică vs

8/12/2019 Biserica gotică vs

http://slidepdf.com/reader/full/biserica-gotica-vs 5/8

2. Santa Maria del Fiore 

 Începută în 1296, în stil gotic şi finalizat în 1436, Basilica di Santa Maria del

Fiore este situată în frumosul oraş italian Florenţa, fiind simbolul acestei urbe.

Exteriorul bazilicii este placat cu panouri de marmură policrome în diferite

nuanţe de verde şi roz marginite de alb. Basilica este una dintre cele mai mari

biserici din Italia şi, până la epoca modernă, Domul a fost cel mai mare dinlume. Chiar şi după ce invenţiile moderne au modificat radical posibilităţile de

construcţie, acesta rămâne cel mai mare dom de cărămidă construit vreodată. 

1. Catedrala din Chartres 

Catedrala din Chartres, un mic oraşel în apropiere de Paris, pare aşezată într -

un loc care nu se pretează cu măreţia impusă de un asemenea monument.

Totuşi acest edificiu are căteva lucruri care o fac o construcţie aparte. În

primul rând catedrala din Chartres este unul din cele mai bune exemple alestilului gotic francez, iar principala sa calitate este faptul că s-a conservat

aproape perfect. Majoritatea ferestrelor au vitraliile originale, care din cauza

faptului că a fost un oraş mult prea mic pentru evenimente deosebite şi

oarecum ferit de zonele de conflict au supravieţit intacte. În privinţa

arhitecturii, aceasta este aproape identică cu cea de la finalizarea lucrărilor

din secolul XIII, în timp efectuându-se doar câteva modificări minore. 

Page 6: Biserica gotică vs

8/12/2019 Biserica gotică vs

http://slidepdf.com/reader/full/biserica-gotica-vs 6/8

Biserica gotică 

Dupa curentul romanic din arhitectura, in jurul anului 1200 d.Hr., cele mai multepopoare din Europa de Vest au inceput sa construiasca biserici crestine si palate in stil

gotic. Cea mai simpla deosebire dintre cele doua stiluri este ca biserica romanica arebolte rotunde iar biserica gotica are bolte ascutite.

Dar mai exista o multime de alte diferente intre cele doua. De exemplu,catedralele si bisericile gotice au mai multe ferestre, care sunt mai mari, ceea ceinseamna ca nu sunt la fel de intunecate ca bisericile romanice. Acest lucru sedatoreaza faptului ca arhitectii au invatat unele noi moduri de a face acoperisurile siperetii de sustinere, in special ogiva si arcul butant.

Biserica gotica este, de obicei, mai mare decat o biserica romanica. Prin 1200d.Hr., oamenii aveau mai multi bani la dispozitie si isi permiteau sa cheltuiasca mai multpe construirea de biserici mari. O alta diferenta intre cele doua stiluri este la nivelulacoperisului: multe biserici romanice aveau acoperisul din lemn (care suferea maiintotdeauna cate un incendiu), iar bisericile gotice aveau acoperisul de piatra.

Departe de presupunerile pe care le fac unii oameni “mai puţin iniţiaţi”, catedralegotice nu sunt construcţii religioase a vechilor goţi, ci nişte catedrale creştine construite

 în arhitectura numită la un moment dat în istorie, gotică. Pe scurt la fel cum vandalismnu are nimic de a face cu vandalii, arhitectura gotică nu are nimic de a face cu goţi.  

 În fond este un stil de arhitectura care s-a dezvoltat în Franţa, din stilul romanic, însecolul al 12-lea, şi a fost pur şi simplu cunoscut în epocă sub numele de “stil francez”. Arhitectura gotică s-a răspândit în toată Europa de Vest şi a continuat să evolueze până   în secolul al 16-lea, înainte de a fi inclusă în arta Renasterii. În acest timp a căpătatnumele de “Gotic”, mai degrabă ca o poreclă, ce desemna un lucru învechit, barbar.  

Stilul gotic subliniază verticalitatea şi lumina. Acest aspect a f ost realizat prindezvoltarea unor anumite caracteristici arhitecturale, cum ar fi coloanele grupate, bolţicu nervuri de zbor şi contraforturi. Deşi arhitectura gotică este prezentă  în multecastele, palate şi reşedinţe ale unor organe ale statului, catedrale gotice întruchipeazăadevărata frumuseţe a acestui stil arhitectural.

Page 7: Biserica gotică vs

8/12/2019 Biserica gotică vs

http://slidepdf.com/reader/full/biserica-gotica-vs 7/8

  Vlad Ţepeş - legendă si istorie 

Vlad Ţepeş  a fost fiul lui Vlad Dracul, domnul Ţării

Româneşti. Vlad, tatăl, fusese primit în Ordinul Dragonului decătre Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, din carecauză i se spunea „Dracul“, de la dragon. Sub numele Draculasau Draculea, în sensul „al lui Dracul“, era cunoscut decontemporani fiul său, Vlad, în timp ce turcii îl numeau Ţepeş,din cauza pedepsei sale preferate – trasul în ţeapă. La noi s-a

 încetăţenit în traducere românească porecla dată de turci, Vlad Ţepeş, în timp ceporecla Dracula, preferată de occidentali, a căpătat un alt sens, dat de personajulprincipal al romanului lui Bram Stoker.

Copilăria şi adolescenţa şi-a trăit-o mai mult pe meleaguri străine, prinTransilvania şi Ungaria, alături de tatăl său, iar după ce Vlad Dracul, pus pe tron deSigismund de Luxemburg, s-a supus sultanului, a petrecut câţiva ani în ImperiulOtoman, ca ostatic. Până la preluarea domniei a trăit mai mult în afara ţării, ceea cepoate explica politica sa internă. A cunoscut culturi diferite: cea maghiară şi germanădin Transilvania, cea otomană şi poate mai puţin pe cea românească. Aceste contactecu medii diverse i-au permis crearea unui concept propriu despre ideea de guvernare.

Povestirile contemporane despre Vlad Ţepeş germane, slave sau româneşti, aupăstrat în memoria timpului câteva acţiuni ferme de guvernare. Chiar dacă ele sunttransmise într-o formulă mai degrabă anecdotică, aceste legende medievale nedezvăluie dimensiunile şi principiile programului său de guvernare: măsuri drastice

 împotriva hoţiei (poveştile cu negustorii, cu preoţii sau cu cupa de aur la izvor);promovarea muncii şi pedepsirea leneşilor (povestea soţiei leneşe care a fostpedepsită pentru că nu i-a cusut o cămaşă suficient de lungă soţului ei); primulprogram cunoscut de integrare a ţiganilor, prin implicarea lor în luptele cu turcii(povestea despre forţarea ţiganilor să lupte cu turcii); primul program cunoscut deigienizare a societăţii româneşti prin eliminarea fizică a cerşetorilor (povestea despreospăţul dat tuturor cerşetorilor); desfăşurarea unui comerţ cinstit (poveştile desprenegustorii străini) şi, desigur, fidelizarea boierimii prin pedepsirea drastică atrădătorilor. 

Vlad Ţepeş ştia foarte bine rolul boierilor în guvernarea ţării şi era conştient denecesitatea fidelizării lor. Mai avusese experienţa unei scurte domnii în 1448, cândurcase pe tron cu sprijinul turcilor, în timpul în care domnitorul Vladislav al II-leaparticipa la bătălia de la Kossovopolje, în 1448, alături de Iancu de Hunedoara. A fosto domnie efemeră din cauza lipsei unui sprijin ferm din partea ţării. La întoarcereadin campania militară Vladislav l-a alungat fără mare greutate din Ţara Românească.Acelaşi pericol al pierderii tronului plana asupra lui Vlad Ţepeş şi după urcarea petron, în 1456.

Page 8: Biserica gotică vs

8/12/2019 Biserica gotică vs

http://slidepdf.com/reader/full/biserica-gotica-vs 8/8

  Vlad Ţepeş a optat pentru o domnie autoritară, în care poziţia domnului săprimeze în faţa boierimii. Nu a pregetat să îi pedepsească pe trădători, inclusiv pe ceidin familia domnească, pentru a elimina pericolul formării unui nucleu partizan înjurul unui pretendent. Orice bănuială de trădare inducea rapid la acuzarea celuibănuit şi pedepsirea sa, de obicei cu tragerea în ţeapă şi confiscarea averii.  

In urma unui complot este acuzat de trădare si voievodul nostru a fost arestat şi închisaproape 12 ani la Vişegrad, reşedinţă regală pe Dunăre situată la nord de Buda.Regele Mathias Corvin l-a recunoscut pe tronul Ţării Româneşti pe Radu cel Frumos,care a domnit 11 ani fără să fie deranjat de către cele două mari puteri suzerane.Practic, s-a exercitat din nou regimul dublei suzeranităţi. 

După eliberarea sa, în 1474, Vlad Ţepeş a condus câteva campanii militare maghiare în Bosnia împotriva turcilor. După o promisiune de a fi pus pe tron în 1475nerealizată, abia în 1476, în contextul războaielor cu turcii conduse de Ştefan celMare, devenit între timp şi el vasal al regelui maghiar Mathias Corvin, Vlad Ţepeş a

ajuns din nou domnitor pentru scurt timp. Nu s-a bucurat de sprijinul boierimii, carenu uitase domnia sa autoritară şi, după cum ne spun cronicarii străini, a fost răpus deai săi. 

Vlad Ţepeş a rămas în imaginarul nostru ca un model de şef de stat prin acţiunile saleferme de guvernare şi igienizare a societăţii. Desigur, i-am acordat un rol esenţial înpleiada luptătorilor antiotomani, desprinzându-l, ca de obicei, din contextulinternaţional. În ciuda cărţilor scrise despre el, rămâne încă loc destul pentrutratarea corectă a locului său în istorie. 

Blazonul familiei Moneda din timpul sau

Tragerea in teapa Mormantul lui

Tepes Voda