Biosecuritatea

Biosecuritatea reprezinta totalitatea masurilor luate pentru a reduce si elimina riscurile potentiale ce pot aparea ca o consecinta a utilizarii organismelor modificate genetic care ar putea avea efecte adverse asupra sanatatii umane si asupra conservarii si utilizarii durabile a diversitatii biologice.

Organismul modificat genetic este orice organism, cu exceptia fiintelor umane, in care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin imperechere si/ sau combinare naturala.

Cadrul institutional

In Romania, cadrul institutional in domeniul biosecuritatii este asigurat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, Comisia pentru Securitate Biologica si alte autoritati publice centrale.

Ministerul Mediului coordoneaza si asigura aplicarea principiului precautiei pentru evitarea efectelor adverse potentiale ale organismelor modificate genetic asupra sanatatii umane si asupra mediului, asigura cadrul legislativ in domeniul biosecuritatii si stabileste proceduri de comunicare cu Comisia Europeana si cu alte state membre in functie de solicitarile organismelor comunitare.

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului gestioneaza procedurile de notificare si autorizare, emite autorizatii, acorduri, conform prevederilor legale in vigoare, le suspenda sau anuleaza, colaboreaza cu Autoritatea Publica Centrala pentru Protectia Mediului, autoritatile implicate, notificatorul, comisia pentru securitate biologica si cu organul de control, colaboreaza cu autoritatile nationale si comunitare in procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizarea directa ca aliment sau hrana pentru animale, ca produse medicamentoase de uz uman sau veterinar, realizeaza si gestioneaza baza de date pentru functionarea Biosafety Clearing- House (Mecanismul de Schimb de Informaţii pentru Biosecuritate (BCH) a fost stabilit ca un mecanism internaţional pentru informarea tuturor Părţilor Protocolului despre utilizarea casnică şi plasarea pe piaţă a OMG-rilor, despre mişcarea transfrontalieră pentru uzul direct ca hrană sau furaj, sau pentru prelucrare; pentru facilitarea schimbului ştiinţific, tehnic, ecologic şi legal al informaţiei şi experienţei cu privire la OMG-ri şi pentru promovarea şi facilitarea conştientizării, educaţiei şi participării publicului cu privire la transfer, păstrare şi utilizare a OMG-rilor (Art.20 al Protocolului de la Cartagena privind Biosecuritatea) . La nivel national asigura raportarea stadiului evolutiei si implementarii legislatiei in domeniul microorganismelor si organismelor modificate genetic, atat catre Comisia Europeana , in contextul indeplinirii obligatiilor de natura comunitara ce revin Romaniei in calitate de stat membru, cat si in raportarea catre Comisia pentru Diversitate Biologica ( CDB), respectiv catre Biosafety Clearing- House ( BCH), in contextul indeplinirii

1

obligatiilor de natura internationala ce revin Romaniei in calitate de stat Parte la Protocolul de la Cartagena.

Comisia pentru Securitate Biologica este autoritatea stiintifica cu rol consultativ in procesul de luare a deciziilor de catre Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM).

Alte autoritati publice centrale: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Autoritatea Nationala Sanitar- Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, Ministerul Sanatatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, Ministerul Educatiei, Cercetarii di Tineretului, au atributii in procedura de notificare, stabilirea capacitatii necesare de a primi si evalua notificarile, indeplinirea/ realizarea de catre utilizatori, a evaluarilor de risc, pentru evaluarea efectelor potential periculoase a organismelor modificate genetic asupra diversitatii biologice, luand in considerare, de asemenea, riscul asupra sanatatii umane, realizarea registrului locatiilor introducerii deliberate in mediu a plantelor superioare modificate genetic (PSMG), pentru testarea in camp sau pentru cultivarea, informarea si participarea publicului referitor la introducerea deliberata in mediu si plasarea pe piata a organismelor modificate genetic si asigurarea transabilitatii si etichetarii produselor plasate pe piata.

Procedura de autorizare

Inainte de introducerea in mediu sau pe piata a unui organism modificat genetic, orice persoana juridica trebuie sa prezinte o notificare la ANPM prin care sa solicite obtinerea autorizatiei acordului de import privind activitatile care implica organisme modificate genetic.

Dupa primirea notificarii,ANPM, pe baza informatiilor cuprinse in dosarul tehnic, poate incepe procedura de autorizare care consta in: informarea si consultarea publicului cu privire la notificarea primita; transmiterea rezumatelor dosarelor de notificare depuse la Comisia Europeana; consultarea Comisiei pentru Securitate Biologica(CSB); solicitarea avizelor autoritatilor publice centrale pentru agricultura, sanatate, siguranta alimentelor, protectia consumatorilor

Dupa primirea avizelor CSB si celorlalte autoritati implicate, precum si dupa consultarea publicului, ANPM emite autorizatia si/ sau acordul de import privind activitatile care implica organisme modificate genetic.

Evaluarea riscurilor

Obiectivul evaluarii riscurilor asupra mediului il constituie identificarea si evaluarea posibilelor efecte negative pe care OMG il poate avea asupra sanatatii umane sau asupra mediului, pe parcursul introducerii deliberate in mediu sau pe piata, efecte ce pot fi directe sau indirecte si care pot aparea imediat sau cu intarziere.

Principile si liniile directoare pentru analiza riscului si evaluarea sigurantei alimentelor modificate genetic presupun investigarea efectelor directe asupra sanatatii (toxicitatea), a

2

tendintei de a provoca reactii alergice (alergenitate), a componentilor specifici care ar putea avea propietati antinutritionale ori toxice, a stailitatii genei inserate, a efectelor nutritionale associate cu modificarea genetica specifica si a oricaror efecte neintentionate care ar rezulta ca urmare a insertiei transgenei.

In acord cu principiul precautiei in elaborarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului, ale utilizarii lui, care pot avea efecte adverse, trebuie sa fie comparate cu cele prezentate de organismul nemodificat din care provine si cu utilizarea acestuia in situatii similare;

Evaluarea riscurilor trebuie sa se realizeze pentru fiecare caz, ceea ce inseamna ca informatiile solicitate pot varia, in functie de tipul de organisme modificate genetic implicate, de utilizarea preconizata si de mediul potential receptor, tinand cont, printre altele, de organismele modificate genetic existente deja in mediu; realizarea unei analize a efectelor cumulative pe termen lung in legatura cu introducerea deliberate in mediu si pe piata.

Efectele cumulative pe termen lung se refera la efectele cumulative ale autorizarilor asupra sanatatii umane si asupra mediului, inter alia, asupra florei si faunei, asupra fertilitatii solului, asupra animalelor, precum si la aspectele ce tin de rezistenta la antibiotice.

Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente

Activitatile care privesc organismele modificate genetic sunt supuse procedurii de monitorizare asupra potentialelor efecte negative asupra sanatatii umane si mediului inconjurator. Activitatea de monitorizare se desfasoara dupa obtinerea autorizatiei de introducere deliberata in mediu sau pe piata a organismelor modificate genetic.

Notificatorul are obligatia de a elabora un plan de monitorizare care se depunde la autoritatea competenta, odata cu notificarea.

Interpretarea datelor colectate prin monitorizare trebuie facuta in functie de toate conditiile de mediu existente si de toate activitatiile. In cazul in care se observa modificari in mediu, trebuie sa se aiba in vedere o evaluare suplimentara, cu scopul de a stabili daca aceste modificari sunt o consecinta a organismului modificat genetic sau a utilizarii sale, precum si, daca, asemenea modificari pot fi un rezultat al factorilor de mediu, altii decat introducerea pe piata a organismului modificat genetic.

Monitorizare caz – specifica reprezinta analiza efectelor potentiale evidentiate in studiul de evaluare a riscurilor. Exemple: diseminarea prin intermediul polenului, persistenta, invazivitatea,compatibilitatea sexuala cu specii inrudite, apartia formelor de rezistenta la anumite insecte etc.

Monitorizarea prin supraveghere generala reprezinta efecte neanticipate, neprevazute (perioada de timp este lunga , observatii, zone mai etinse) – realizata cu ajutorul fermierilor

3

(recomandare EFSA). Exemple: efecte negative asupra ecosistemului, biodiversitatii, modificarea biologie plantei in timp.

Notificatorul are obligatia de a transmite rapoartele de monitorizare autoritatii competente, Comisiei Europene si autoritatilor competente ale statelor membre.

Prin Ordinul M.M.G.A. nr 606/2005 a fost aprobat Formularul pentru prezentarea rezultatelor introducerii deliberate in mediu a planetelor superioare modificate genetic, in alte scopuri decat introducerea pe piata.

Etichetarea si trasabilitatea OMG

Etichetarea si trasabilitatea sunt elemente importante ale activitatilor care urmeaza dupa procedura de autorizare din cadrul sistmului de biosecuritate.

Actele normative care reglementeaza aceste activitati sunt: Regulametul Parlamentului European si al Consiliului nr.1830/2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea produselor alimentelor si furajere obtinute din organisme modificate genetic, transpus prin H.G. nr. 173/2006 privind trasabilitatea su etichetarea organismelor moficate si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, obtinute din organismele modificate genetic si Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr.1829/2003 privind alimentele si furajele obtinute din organisme modificate genetic, transpus in legislatia romaneasca prin H.G. nr.256/2006.

Transabiliatea

Poate fi realizată numai în urma etichetării corespunzătoare de-a lungul întregului lanț, începand cu organismele modificate genetic din laboratorul amelioratorilor și continuand cu producătorii de semințe, fermieri, procesatori și/sau importatori/exportatori.

Elemente de trasabilitate s-au introdus prin Ordinul M.A.P.D.R. 471/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic.

M.A.D.R., în baza acestui ordin, este autoritatea națională competentă pentru evidența agenților economici care cultivă PSMG. Ordinul prevede obligativitatea agenților economici (persoane fizice sau juridice, asociații fără personalitate juridică) de a declara la Direcțiile pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, respectiv a municipiului București, suprafețele cultivate cu PSMG și producțiile realizate. Declarația se completează în 2 exemplare astfel, un exemplar se depune la DADR în decurs de 30 de zile de la încheierea semănatului.

După încheierea recoltatului agenții economici sunt obligați să depună o declarație privind producția obținută și destinația acesteia, pana la data de 15 decembrie. Informațiile se centralizează la DADR și se transmit, electronic, la Centrul de Calcul al MAPDR (Registrul de evidență al agenților economici care cultivă PSMG în Romania). Pentru a asigura respectarea O.M. al M.A.P.D.R nr.

4

471/2006, companiile transmit clienților lor o dată cu documentele de vanzare a seminței și formularele de declarații pe care trebuie să le completeze și să le transmită direcțiilor agricole.

Importul semințelor se face numai după obținerea avizului de import eliberat de M.A.D.R. Marfa este ambalată în saci, iar pe etichetele și documentele însoțitoare se menționează că soiul este modificat genetic. Pentru evidența semințelor distribuite, clienții sunt obligați să restituie companiilor ambalajele goale după încheierea semănatului.

M.A.D.R. poate lua măsuri de interzicere a utilizării unui soi modificat genetic pentru o parte sau pentru întreg teritoriul țării, dacă se constată că solul este dăunător culturilor din alte soiuri sau alte specii, ori prezintă risc pentru mediu sau pentru sănătatea umană. Un soi modificat genetic nu poate fi testat și înregistrat fără ca solicitantul să dovedească faptul că aceasta îndeplinește condițiile legale privind protecția mediului și a sănătății umane.

Controlul implementării legislației

Controlul implementării legislației este de o importanță deosebită pentru credibilitatea sistemului de biosecuritate. Funcționarea unui corp de inspecție de biosecuritate și a unor laboratoare acreditate în detectarea și cuantificarea OMG, sunt condiții esențiale pentru organizarea unui sistem funcțional în acest domeniu.

Autoritățile cu responsabilități de inspecție și control în domeniul biosecurității sunt: M.M prin Garda Națională de Mediu (G.N.M) în atribuțiile căreia intră verificarea conformării cu prevederile legislației specifice domeniului, respectarea condițiilor de autorizare, potrivit tipului de organism modificat genetic sau de combinații de organisme modificate genetic sau de produse care conțin sau constau din organisme modificate genetic sau potrivit tipului de activități.

Locații și suprafețe cultivate cu plante modificate genetic și operatorii în domeniu

Guvernul Romaniei a decis interzicerea cultivării soiei modificate genetic, începand cu data de 1 ianuarie 2007, conform reglementărilor în vigoare în Uniunea Europeană.

La nivelul Uniunii Europene soia este autorizată doar pentru utilizarea ca aliment sau furaj.

În conformitate cu prevederile Deciziei 98/294/EC, singurul soi de porumb modificat genetic,acceptat pentru cultivare în UE este MON 810. Întrucat deciziile Comisiei Europene cu caracter general sunt acte obligatorii pentru toate statele membre și pentru toate persoanele fizice și juridice aflate pe teritoriul acestora,această decizie se aplică de la data aderării și în Romania.

Porumbul MON 810 este un porumb modificat genetic obținut prin introducerea unei gene specifice din bacteria Bacillus thuringiensis care se găsește în sol în mod natural – într-un porumb convențional. Gena introdusă protejează porumbul împotriva anumitor dăunători lepidopteri (molii și fluturi), inclusiv Sfredelitorul european al tulpinilor de porumb (Ostrinia nubilalis) și Sfredelitorul mediteranean al

5

tulpinilor de porumb (Sesania spp.) ale căror larve atacă porumbul hrănindu-se cu boabe de pe știuleți și săpand galerii în interiorul tulpinilor.La nivel european porumbul MON 810 este autorizat atat pentru a fi cultivat cat și pentru a fi utilizat în alimentația animalelor și a oamenilor.

Coexistenta

Coexistenta se refera la abilitatea fermierilor de a face o alegere practica intre agricultura, conventional, ecologica sau cea care utilizeaza Organisme Modificate Genetic indeplinind obligatiile legate de etichetare si/sau standarde de puritate.

Abilitatea de a mentine diferite sisteme de productie agricola este o preconditie pentru furnizarea unui inalt nivel de alegere a consumatorului.

Conceptul de coexistenta este legat de potentialele pierderi economice si impactul amestecarii productiei modificate genetic cu cea nemodificata genetic si cele mai potrivite masuri de management care pot fi luate pentru a minimiza amestecarea.

Comisia Europeana considera ca masurile de coexistenta trebuie dezvoltate si implementate de Statele Membre.

Conform Recomandarii Comisiei nr 556/2003 masurile de coexistate trebuie sa fie: eficiente,specifice fiecarei culturi , sa dea prioritate masurilor de managment al fermelor si sa se bazeze pe practicile existente de separare de exemplu cele privind semintele.

Fermierii care cultiva plante modificate genetic trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

crearea unor zone tampon, esalonarea in timp a semanatului, pentru prevenirea impurificarii prin polenizare incrucisata a culturilor ecologice sau conventionate apartinand proprietarilor de terenuri situate in vecinatatea culturilor modificate genetic;

luarea tuturor masurilor necesare pentru a preveni amestecul fizic al produselor modificate genetic cu cele ecologice sau conventionate pe parcursul operatiunilor de recoltare,transport, depozitare si conditionare a productiei obtinute din culturile modificate genetic ;

depozitarea separata a productiei, curatarea masinilor de semanat,a instalatiilor de conditionare , a mijloacelor de transport, conform prevederilor legislatiei in vigoare privind producerea semintelor.

PerspectiveIn acest sens, trebuie organizate o serie de dezbateri pe tema organismelor modificate

genetic, la care sa participe specialisti din institutii implicate in reglementarea Organisme Modificate Genetic (M.A.D.R , M.M ,A.N.P.M, A.N.S.V.S.A ,A.N.P.C ,M.S),institutii de cercetare si invatamant superior agricol din Romania,parlamentari, reprezentanti ai producatorilor de seminte modificate genetic,ai cultivatorilor si procesatorilor de plante

6

modificate genetic,ai asociatiilor de agricultura ecologica, ai unor organizatii neguvernamentale pentru protectia mediului.

Trebuie facuta o analiza riguroasa a tuturor aspectelor legate de acest sector, avand in vedere avantajele tehnico-economice, sociale ,dar si riscurile cultivarii plantelor modificate genetic pentru mediu, sanatate, pentru agricultura conventionala si ecologica, aspectele etice ale acestei tehnologii.

Romania va continua armonizarea legislatiei nationale cu cea a Uniunii Europene , construirea cadrului institutional pentru implementarea acesteia, in vederea intaririi sistemului de inspectie si control al activitatilor cu organisme modificate genetic .Trebuie dezvoltata capacitatea de control la frontiera (a importurilor,exporturilor si tranzitului Organisme Modificate Genetic) precum si crearea de laboratoare pentru detectia,identificarea si cuantificarea Organisme Modificate Genetic.

Opinii pro si contra Organisme Modificate GeneticBeneficiile utilizarii plantelor modificate genetic (transgenetice)se concretizeaza in

productivitatea sporita, prin combaterea eficienta a buruienilor, a bolilor si a daunatorilor, profituri mai mari pentru producatori, prin reducerea costurilor de productie respectiv preturi mai scazute pentru consumatori ,reducerea globala a cantitatilor de pesticide, cu impact pozitiv asupra biodiversitatii, contribuind in acest fel la protectia mediului, reducerea dependentei de pesticidele conventionale , care au efecte nefaste asupra sanatatii consumatorilor ,inbunatatirea apelor freatice si de suprafata , prin reducerea rezidurilor de pesticide.

Inducerea in mediu si utilizarea fara discernamand a plantelor modificate genetic prezinta anumite riscuri, intre care posibilitatea ca planta transgenetica sa se comporte ca o buruiana in agrosistem sau sa invadeze habitatele naturale, posibilitatea producerii unui "flux de gene" prin intermediul polenului transportat de vant sau de insecte la plante inrudite, cultivate sau din flora spontana,impactul direct si neanticipat asupra unor specii nevizate.

Toate aceste efecte nedorite pot fi prevenite prin studiul atent, de la caz la caz , in fuctie de planta modificata genetic , utilizarea propusa si arealul in care a fost propusa.

Acceptarea neconditionata a produselor biotehnologice este periculoasa, dar la fel este si respingerea preconceputa a acestora, fiind similara cu renuntarea la beneficiile oferite.

7

Codex alimentarius

Codex alimentarius este o colecție de standarde internaționale, de coduri de bună practică alimentară,

de ghiduri și de alte recomandări referitoare la produsele alimentare, la producerea și siguranța acestora.

Numele derivă din “Codex Alimentarius Austriacus”. Cuprinsul acestui codex a fost elaborat în

anul 1963 de către Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație (FAO) în colaborare

cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Comisia creată în acest scop avea drept obiectiv protejarea

sănătății consumatorilor și asigurarea unor practici pentru oținerea produselor alimentare. Codex

Alimentarius este recunoscut de către OMS ca punct de referință pentru rezolvarea disputelor referitoare

la securitatea alimentară a consumatorilor. 

Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau

crude și pentru distribuția către consumator, prevederi în ceea ce privește igiena alimentară, aditivi

alimentari, reziduri de pesticide, factori de contaminare, etichetare și prezentare, metode de analiză și

prelevare.

Controversa privind Codex Alimentarius se referă la percepția că acesta este un standard obligatoriu

pentru siguranța produselor alimentare, inclusiv pentru suplimentele de vitamine și minerale. Suporterii

Codex Alimentarius spun că acesta este o referință voluntară pentru produsele alimentare și că țările nu

sunt obligate să adopte standardele Codexului. Din punctul de vedere al adversarilor Codexului

Alimentarius, una din principalele cauze de îngrijorare este că acest Codex Alimentarius este recunoscut

de către Organizația Mondială a Comerțului ca un standard internațional de referință pentru soluționarea

litigiilor privind siguranța alimentară și protecția consumatorului. Susținătorii Codexului Alimentarius

spun că folosirea acestuia în litigiile internaționale nu exclude utilizarea altor referințe sau studii

științifice ca dovadă a protecției consumatorului și securității alimentare.

Cum ne afecteaza Codex Alimentarius?

Deși adoptarea de către state a diferitelor standarde și linii directoare dezvoltate de Codex este

teoretic opțională, crearea World Trade Organization (WTO, Organizația Comercială Mondială) la 1

ianuarie 1995, a schimbat în mod esențial statutul lor internațional, prin aceea că acum ele sunt utilizate

din ce în ce mai mult de către WTO, fiind considerate foarte importante în adjudecarea disputelor

comerciale internaționale, care implică alimente. Ca atare, potențiala amenințare de a fi implicat într-o

astfel de dispută face acum adoptarea standardelor și liniilor directoare ale Codex efectiv obligatorii,

astfel încât nu lasă țărilor membre WTO aproape nicio opțiune decât aceea de a se supune acestora. De

aceea, având în vedere că 149 țări sunt membre WTO, și de asemenea standardele și liniile directoare ale

8

Codex acum există în mod virtual pentru orice aliment, aceasta înseamnă că activitățile Codex afectează

acum vasta majoritate a oamenilor de pe planetă.

În afară de a se ocupa cu alimentele obișnuite însă, Codex stabilește de asemenea standarde și linii

directoare pentru: suplimente alimentare cu vitamine și minerale; mențiuni de sănătate; alimente organice;

alimente modificate genetic; etichetarea alimentelor; aditivi alimentari și reziduuri de pesticide. Codex

pune accent din ce în ce mai mult pe interesele economice – în special pe cele ale industriei chimice și

farmaceutice – înaintea sănătății umane.

Liniile directoare ale Codex pentru suplimentele alimentare cu vitamine și minerale

Standardele și liniile directoare Codex există acum în mod virtual pentru toate alimentele.

Liniile directoare pentru suplimentele alimentare cu vitamine și mineraleau fost adoptate de Comisia

Codex Alimentarius ca un nou standard global la intalnirea de la Roma, Italia, în iulie 2005. Proiectate pe

baza restrictivei Directive a Suplimentelor Alimentare a Uniunii Europene, liniile directoare obligă la

stabilirea de limite superioare restrictive în dozarea vitaminelor și mineralelor și interzicerea declarațiilor

cum că suplimentele cu vitamine și minerale ar fi potrivite pentru administrare în vederea prevenirii,

ameliorării, tratamentului sau vindecării unei boli. Ca rezultat, și păstrând în minte  muntele de dovezi în

continuă creștere, care demonstrează impresionantele ameliorări ale sănătății care pot fi obținute prin

utilizarea suplimentelor nutritive, se poate vedea că, departe de a ocroti sănătatea consumatorilor,

impunerea globală a acestor linii directoare va face ca produsele de sănătate curative, preventive și

terapeutice sa rămâna in domeniul exclusiv al industriei farmaceutice.

Mențiuni de sănătate

Există deja diferite texte ale Codex care pun restricții asupra beneficiilor de sănătate ce pot fi atribuite

produselor alimentare și, poate, cel mai semnificativ dintre acestea este Codex General Guidelines on

Claims. (Liniile directoare generale ale Codex asupra mențiunilor de sănătate). Adoptate în 1979 și

revizuite în 1991, aceste linii directoare sunt în anumite privințe însăși rădăcina problemei Codex – prin

aceea că ele caută efectiv să se asigure că singurele produse care pot emite pretenții privind prevenirea,

ameliorarea, tratamentul și vindecarea bolilor sunt medicamentele farmaceutice. În mod specific, și

9

printre alte lucruri, Liniile Directoare Generale ale Codex cu privire la mențiunile de sănătate interzic

orice declarație cum că o dietă echilibrată sau alimentele obișnuite nu poate oferi cantități adecvate din

toți nutrienții și orice declarație că produsele alimentare sunt potrivite pentru a fi utilizate în prevenirea,

ameliorarea, tratamentul și vindecarea bolilor. Ca atare, se poate vedea că acestea protejează

esențialmente patentul controlului industriei farmaceutice asupra sistemelor noastre de asistență medicală.

Alimente organice

 

Alimentele organice au beneficiat de atenție sporită din partea Codex în ultimii ani, iar acum este din

ce în ce mai clară încercarea Comitetului Codex pentru Etichetarea Alimentelor de a dilua standardele

organice globale pentru a permite utilizarea de substanțe cum ar fi dioxidul de sulf care poate cauza

reacții alergice la unele persoane; nitritul și nitratul de sodiu care sunt potențial cancerigene și au fost

implicate în hiperactivitate la copii și caragenanul pentru care există dovezi că este asociat cu formarea de

ulcere și tumori canceroase la nivelul intestinelor. Mai rău este ca a fost aprobata includerea etilenei în

Liniile Directoare Codex pentru Producția, Procesarea, Etichetarea și Comercializarea Alimentelor

Produse Organic. Etilena se folosește pentru a induce coacerea artificială a fructelor și legumelor când ele

sunt în procesul de coacere și ca atare aprobarea acesteia pentru utilizare asupra alimentelor organice

reprezinta un pas tulburător către acceptarea impusă de WTO a acelorași practici agricole dubioase și

nenaturale cărora deja le sunt supuse alimentele ne-organice.

De ce dorește Codex să dilueze standardele organice în acest mod? La nivel de bază este doar pentru

că hrana organică este mai scumpă decât cea simplă, neorganică și ca atare marii producători de hrană

neorganică vor avea o oportunitate ușoară de a intra pe piața produselor organice și a face profituri mai

mari. Totuși, la un nivel mai profund, alimentele organice promovează o sănătate mai bună decât cele

neorganice, în virtutea faptului că ele conțin niveluri mai ridicate de micronutrienți. Desigur, alimentele

organice nu conțin pesticide, reziduuri de medicamente veterinare sau organisme modificate genetic.

10

Ținând cont de faptul că o bună sănătate nu este în interesul ”afacerii cu boala”, în ultimă instanță cererea

crescândă de alimente organice devine o amenințare la adresa industriei chimice și farmaceutice; nu doar

pentru că alimentele organice promovează o bună sănătate, ci și pentru că asta înseamnă o cerere mai

scăzută de pesticide, medicamente veterinare și alimente GM (modificate genetic) - și deci, profituri mai

scăzute.

Mai mult, spre deosebire de semințele modificate genetic, semințele organice nu pot fi patentate. Ca

atare, dat fiind faptul că unii dintre jucătorii majoritari din industria chimică și farmaceutică cum ar

fi Bayer și BASF, sunt de asemenea jucători majori si în industria biotehnologiei, se poate vedea cu

ușurință că popularitatea în creștere a alimentelor organice nepatentabile este de fapt o amenințare

serioasă și crescândă asupra profiturilor " afacerii cu boala" a industriei farmaceutice.

Alimentele modificate genetic

 

Comisia Codex Alimentarius a adoptat primele sale linii directoare și principii pentru alimente

modificate genetic (GM) în 2003. Aceste texte au devenit ulterior instrumentale în Statele

Unite, Canada șiArgentina lansând, și câștigând o dispută a WTO împotriva Uniunii Europene (UE), unde

s-a discutat faptul că UE aplicase un moratoriu asupra aprobării și importării de alimente care conțin

material modificat genetic (GM).

Alte linii directoare și standarde pentru alimentele GM sunt acum în curs de a fi proiectate de Codex.

Eventuala adoptare a acestor texte va contribui mai departe la a face aprobarea și importul de alimente

modificate genetic, conforme cu ele, obligatorii pentru toate țările membre WTO. De aceea, crucial este

că, Statele Unite, Canada și Argentina fac de asemenea presiuni pentru a nu se cere producătorilor și

exportatorilor de alimente modificate genetic să dezvăluie prezența organismelor modificate genetic pe

etichetele produselor lor. Aceasta este exact ceea ce doresc marii producători de alimente modificate

genetic, desigur, după ce au înțeles că din ce în ce mai mulți oameni se opun alimentelor modificate

genetic și mai mult, că nu vor putea schimba curând opinia publică asupra acestor produse.

11

Etichetarea alimentelor

Un comitet specific al Codex care se ocupă de problema etichetării alimentelor, Codex Committee on

Food Labelling (CCFL)(Comitetul Codex pentru Etichetarea Alimentelor), există încă din 1965.

Problema etichetării alimentelor este crucială pentru răspândirea ulterioară a informațiilor despre

sănătatea naturală care poate salva viața, deoarece restricțiile asupra conținutului scris al etichetelor de

alimente contribuie, alături de cele pentru reclamă, la împiedicarea producătorilor de suplimente naturale

să informeze oamenii asupra beneficiilor dovedite ale suplimentelor alimentare. De aceea, CCFL a refuzat

să recunoască rolul nutriției optime în prevenirea, ameliorarea, tratamentul și vindecarea bolilor și ca

atare, în loc să protejeze sănătatea consumatorilor, poate fi văzut acționând in interesul ”afacerii cu boala”

a industriei farmaceutice.

Reclama

Disputele despre dacă sau cum Codex ar trebui să intervină în probleme de publicitate continuă încă

din 1972.

Aceste dispute continuate la Întâlnirea CCFL din mai 2006 la Ottawa, unde s-au centrat pe întrebarea

dacă ar trebui inițiată o definiție a publicității, și dacă da, unde anume (adică în textul Codex) ar trebui ea

plasată. După discuții considerabile asupra acestei probleme CCFL a decis că lucrul la o definiție a

publicității trebuie într-adevăr început.

Din perspectiva sănătății naturale totuși, definiția propusă este departe de a fi satisfăcătoare:

"Reclamă: orice reprezentare publică, prin orice mijloace, altele decât o etichetă, care intenționează

sau este susceptibilă să influențeze și să modeleze atitudinea, convingerile și comportamentele, pentru a

promova direct sau indirect vânzarea alimentelor”

Formularea acestei definiții propuse ridică mai multe întrebări cheie.

De exemplu, pe lângă faptul că există posibilitatea de a interzice promovarea lucrărilor de cercetare

ştiinţifică fundamentate, cu referate privind oportunitatea publicării, există şi posibilitatea de a împiedica

organizaţiile non-profit ce susţin tratamentele naturiste să ia atitudine şi să pledeze în favoarea vânzării

suplimentelor nutritive?

În mod similar, ar putea anumite restricții asupra publicității, care se bazează pe aceste definiție, să fie

declarate ca și contravenind dreptului la libertatea de opinie și expresie și/sau la libertatea de a avea opinii

fără interferențe și de a căuta, primi și distribui informații și idei prin intermediul mijloacelor media și

fără frontiere (ambele fiind incluse în Articolul 19 din Declarația Universală a Națiunilor Unite asupra

Drepturilor Omului)?

În orice caz totuși, având în vedere că ”afacerea cu boala” a industriei farmaceutice depinde, pentru

supraviețuirea sa, de restricționarea oricăror și tuturor mijloacelor prin care consumatorii pot avea acces la

12

informație despre sănătatea naturală, posibilele restricționări asupra publicității sunt în mod clar o

problemă cheie a Codex.

Aditivi alimentari

Codex are un comitet specific care se ocupă de siguranța aditivilor alimentari, una din funcțiile sale

principale fiind stabilirea nivelurilor maxime ale acestora. În total, Codex Food Additive Index (Indexul

aditivilor alimentari ai Codex) cuprinde în prezent 300 aditivi individuali – atât sintetici cât și naturali –

care sunt permiși a fi utilizați în alimente.

Totuși, deși unii aditivi artificiali sunt în esență siguri când sunt consumați în cantități mici și separat

unii de alții, realitatea este că nu a existat o considerare substanțială din partea Codex asupra faptului că

aceste chimicale sunt consumate nu separat, ci împreună unele cu celelalte. Ca atare, și spre beneficiul

producătorilor acestora, efectul cumulativ pe termen lung al consumului de multiple produse chimice

patentate și aditivi artificiali asupra sănătății consumatorilor, a fost ignorat pe scară largă.

Bolile cauzate sau agravate de consumul de pesticide pe termen lung mărește piața potențială a

medicamentelor farmaceutice.

De aceea, în mod revelator mulți aditivi artificiali sunt produși de unele dintre aceleași firme chimice

și farmaceutice care vor să interzică suplimentele cu vitamine și să forțeze alimentele modificate genetic

în farfuriile noastre. Și, așa cum este cazul și cu medicamentele farmaceutice și semințele modificate

genetic, motivul principal pentru care cele mai multe din aceste substanțe există este pentru că pot fi

patentate – iar patentele înseamnă profituri mai mari.

Pesticidele

Comitetul Codex pentru Reziduuri de Pesticide s-a format în 1996 și este responsabil pentru stabilirea

limitelor maxime pentru reziduuri de pesticide în anumite produse alimentare sau în grupuri de produse.

Încă o dată însă, siguranța sau nu a oricărui pesticid este în mod general examinată în izolare, iar efectul

pe termen lung pe care l-ar putea avea prezența lor colectivă asupra organismului uman este ignorat. De

aceea, având în vedere că multe din aceste produse chimice periculoase sunt fabricate de companiile

chimice și farmaceutice, nu este greu de imaginat că răspândirea lor pe scară largă poate fi văzută de

13

aceste industrii ca având un beneficiu financiar dual, prin aceea că ele cresc în mod potențial dimensiunea

pieței - și implicit profiturile ce se pot face de aici – pentru medicamentele patentate folosite ca tratament

pentru orice boală ce poate fi cauzată de consumul acestora pe termen lung.

14

ROMANIA A ADERAT LA CODEX ALIMENTARIUS

Genocidul planetar incepe in 2010

In 30 de ani vor muri trei miliarde de oameni: unul din lipsa hranei, alte doua din cauza bolilor *

Directive: eliminarea suplimentelor naturale, a mineralelor si vitaminelor* Animalele vor fi tratate cu

hormoni si iradiate, iar plantele - modificate genetic* Cine va folosi produse naturale va face inchisoare*

Usturioul, menta si alte produse comune vor deveni droguri

De la 31 decembrie 2009, Guvernul Romaniei a inceput, alaturi de alte 165 de state semnatare

(reprezentand aproape 85 % din populatia planetei), implementarea temutului Codex Alimentarius. Un

compendiu de legi alimentare, de factura nazista, introdus de AG Farben si care va stabili regulile de

alimentatie ale natiunilor. Implementarea, prevazuta pe mai multe etape, porneste de la faptul ca populatia

globului este mult prea numeroasa ca Terra sa poata sustine o alimentatie naturala. Astfel, produsele

trebuie modificate genetic, construite in laborator, aditivate si iradiate. Toate aceste date pot fi studiate pe

site-ul www.codexalimentarius.com.

Conform acestui site, Romania a trimis formularele de inscriere si aderare in ultimile zile ale anului

trecut, iar din iulie 2010, dupa intalnirea de la Roma va incepe implementarea proiectului, prima etapa

prevazand plantele modificate genetic, precum si normativele aditivilor alimentari. In privinta aditivarii

sunt implicate marile concerne farmaceutice mondiale, aceleasi care sunt acum implicate si in fabricarea

vaccinurilor anti-gripale, precum cel impotriva virusului AH1N1.

Secretul hranei artificiale

Codex Alimentarius este unul din cele mai bine pastrate „secrete deschise". Este finantat de

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Organizatia pentru Alimente si Agricultura (FAO), ambele

apartinand de ONU. Este cel mai mare dezastru pentru sanatatea noastra, intrucat va interzice elemente

vitale de alimentatie. Adeptii teoriei conspiratiei sustin ca planul "Guvernului Mondial" e menit sa

decimeze populatia planetei, aflata in continua crestere. Daca pana acum razboaiele mondiale erau cele

care reglau numarul populatiei, de acum solutia sta in alimentatie. Aceiasi adepti sustin ca in 30 de ani de

la implementarea Codului, populatia planetei se va stabiliza la doua miliarde, o masa suficient

controlabila, care este indeajuns pentru resursele planetei si care este in acord cu normele de poluare etc.

In acest interval un miliard de oameni vor muri din lipsa elementelor principale de hrana, iar alte doua

miliarde datorita bolilor ce vor fi generate in organism.

15

Hrana farmaceutica si cancerigena

Denumirea Codex Alimentarius provine din limba latina si se traduce prin codul produselor

alimentare. Reprezinta o colectie de standarde alimentare adoptate la nivel international, care au ca scop

declarat protectia sanatatii consumatorilor si asigurarea practicilor corecte in comertul alimentar. Codex

Alimentarius cuprinde standarde pentru toate alimentele, fie ele preparate, semipreparate sau crude si

pentru distributia catre consumator, prevederi in ceea ce priveste igiena alimentara, aditivi alimentari,

reziduuri de pesticide, factori de contaminare, etichetare si prezentare, metode de analiza si prelevare.

Codex Alimentarius intentioneaza sa puna in afara legii orice metoda alternativa in domeniul sanatatii

cum ar fi terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor si tot ceea ce ar putea

constitui mai mult sau mai putin un potential concurent pentru industria chimiei farmaceutice. Cine se va

opune sau va folosi alimente in afara Codex-ului va face inchisoare. Practic, omenirea va avea parte de o

hrana farmaceutica. Doctorul Matthias Rath, un specialist german care duce campanii la nivel mondial

pentru folosirea tratamentelor alternative in cazul multor boli grave, descrie aceasta situatie astfel:

„Adevaratul scop al industriei farmaceutice mondiale este de a castiga bani pe seama bolilor cronice, si nu

de a se ocupa de prevenirea sau eradicarea acestor boli. Industria farmaceutica are un interes financiar

direct in perpetuarea acestor maladii, pentru a-si asigura mentinerea si chiar cresterea pietei de

medicamente. Pentru acest motiv medicamentele sunt facute pentru a alina simptomele si nu pentru a trata

adevaratele cauze ale bolilor. Trusturile farmaceutice sunt responsabile de un genocid permanent si

raspandit, ucigand in acest mod milioane de oameni. La fel va fi si in cazul Codexului care nu e altceva

decat o masura de decimare a populatiei planetei care va manca produse farmaceutice, ce vor fi iradiate,

vor contine cobalt si vor fi modificate genetic, generand cancere."

16

Aplicatiile Codexului

Directivele Codex-ului Alimentarius enuntate de catre Directiva Europeana in ceea ce priveste

suplimentele alimentare trebuie aplicate sub amenintarea sanctiunilor financiare.

1) Eliminarea oricarui supliment alimentar natural. Toate aceste suplimente vor fi inlocuite de 28 de

produsi de sinteza farmaceutica, care vor fi dozati si vor fi disponibili numai in farmacii, pe baza de

prescriptie medicala. Clasificate ca "toxine" (!!), vitaminele, mineralele si plantele medicinale vor fi pe

piata numai in doze care NU au impact asupra nimanui. De exemplu coenzima Q10, glucosamine etc., vor

fi ilegale, folosirea lor sanctionandu-se cu inchisoarea.

2) Medicina naturista cum ar fi acupunctura, medicina energetica, ayurvedica, tibetana etc, vor fi

interzise.

3) Agricultura si alimentatia animalelor vor fi reglementate conform normelor fixate de trusturile

chimiei farmaceutice, interzicand din principiu asa numita agricultura bio. Aceasta implica, de exemplu,

ca fiecare vaca de lapte de pe planeta sa fie tratata cu hormonul de crestere bovin recombinat genetic

produs de Monsanto. Mai mult, potrivit Codexului, orice animal de pe planeta folosit in scopuri de hrana

trebuie tratat cu antibiotice si cu hormoni de crestere. Regulile Codexului permit ca produsele ce contin

organisme modificate genetic (OMG) sa nu mai fie etichetate corespunzator. In 2001, 12 substante

chimice despre care se stie ca sunt cauzatoare de cancer, au fost interzise in mod unanim de 176 de tari,

inclusiv de SUA. Ei bine, Codex Alimentarius aduce inapoi 7 dintre aceste substante interzise, precum

hexachlorobenzene, dieldrin, aldrin etc, care vor putea fi folosite la liber din nou.

4) Alimentatia umana certificata legal va trebui sa fie iradiata cu Cobalt. Sub regulile Codexului,

aproape toate alimentele trebuie iradiate. Si nivelurile de radiatie vor fi mult mai mari decat cele permise

anterior. Codex Alimentarius va controla accesul asupra acizilor aminati esentiali, asupra vitaminelor si

mineralelor.

Cum va fi implementat programul

Pe langa Romania, la Codex Alimentarius au mai aderat alte 165 de tari, ai caror reprezentanti se

intalnesc alternativ fie la sediul FAO de la Roma, fie la sediul OMS de la Geneva. Comisia functioneaza

dupa un Plan Strategic, elaborat pentru perioada 2008-2013. Obiectivele stabilite pentru aceasta perioada

sunt promovarea unor cadre solide de reglementare a activitatilor, si anume un sistem solid national de

control si sisteme de reglementare legislative pentru intregul lant alimentar.

17

- suplimentele alimentare nu se vor mai comercializa nici in scop preventiv, nici terapeutic;

- vor fi necesare retete pentru toate medicamentele peste o doza extrem de mica;

- usturioul sau menta, alaturi de alte produse comune, vor fi considerate droguri de categoria a 3-a

care pot fi comercializate doar de catre marile corporatii farmaceutice;

- toate suplimentele alimentare ce vor aparea vor fi interzise pana ce nu vor trece anumite teste

prevazute in noul cod;

- produsele modificate genetic vor fi comercializate fara avertizarea consumatorilor, niciun fel de

eticheta nefiind necesara.

Specialistii in nutritie preconizeaza ca aplicarea acestui program va produce, in maximum 30 de ani

de la implementare, peste trei miliarde de victime umane, un miliard murind din cauza lipsei de hrana alte

doua miliarde din cauza bolilor generate in organism si cauzate de proasta calitate a alimentelor

disponibile.

18

"Codex Alimentarius" incepe să îşi arate efectele

Codex Alimentarius incepe sa decimeze Planeta, cu Romania varf de experiment cu painea

Titan.

Pe pachetele de paine Titan scrie deja ca painea este fabricata cf Codex Alimentarius. Romania va

experimenta pe populatie produsul cancerigen ‘initium’, atat pe aceasta paine, cat si pe legume si fructe

(din 2010 incepe cu cartofii, ceapa, rosiile si strugurii).

Experimentul “Codex Alimentarius” începe cu România. De la 31 decembrie 2009, Guvernul Boc a

fost obligat să înceapă implementarea “Codexului”, alături de alte 165 de state semnatare (95% din

populaţia planetei).

“Codex Alimentarius” este un pachet de norme după care se vor alimenta populaţiile ţărilor

semnatare. Acesta porneşte de la principiul că Terra nu mai poate hrăni pe toată lumea natural, ca atare se

va trece la hrana artificială, din produse chimice, cea modificată genetic etc. Adepţii Teoriei Conspiraţiei

susţin că măsura nu este altceva decât una de exterminare, care va reduce populaţia globului la cca doua

miliarde, o masă mult mai uşor de hrănit şi de controlat de forţele oculte.

Nu a trecut o lună şi iată că apare ştirea că România este prima  ţară din lume care va folosi în

agricultură un compus chimic pe bază de initium, un ingredient activ din noua clasă a substanţelor

chimice impuse de”Codex Alimentarius”. Produsele vor furnizate de compania germană BASF şi vor fi

folosite pentru culturile de struguri, cartofi, roşii, castraveţi şi ceapa.

Pentru publicul larg se spune că “beneficiile pe care le-ar aduce această substanţă sunt legate în

primul rând de combaterea dăunătorilor, dar, totodată ea micşorează şi durata în care se obţine recolta.”

19

După ce acest produs va fi experimentat în

România, urmează să fie omologată utilizarea lui şi în Olanda, Germania , Franţa, SUA, Canada şi Marea

Britanie.

Neoficial, conform cercetătorilor care combat “Codex Alimentarius”, folosirea produselor cu

initium sporeşte cu până la 65% rata riscului de cancer de colon, substanţă care intră rapid în combinaţii

chimice, devenind reziduală în organism.

De pilda 1 mg de initium intrat în organism o singură dată se elimină în aproape un an. Ori, dacă

acest produs este folosit zilnic, practic el nu mai este eliminat din organism. Apoi, aşa cum initium ajută

la creşterea rapidă a celulelor leguminoase, la fel de repede va conduce la mărirea tumorilor maligne.

20

Concluzii

Codex nu se referă doar la suplimentele nutrivite. De fapt, este câmpul principal de luptă politică

unde războiul are ca temă cine va reglementa și controla aprovizionarea globală cu alimente, de la fermă

până la furculiță. Acest ”război” se duce de către o rețea din ce în ce mai densă de autorități globale, mari

interese financiare și de afaceri și ca atare, comerțul și profitul sunt scopurile lor principale - și nu

sănătatea umană.

Indicațiile curente sugerează că învingătorii pe termen lung în bătălia de a obține controlul asupra

aprovizionării cu alimente a lumii sunt susceptibile să fie industriile chimice și farmaceutice; în special

dat fiind că adoptarea liniilor directoare ulterioare ale Codex pentru alimente derivate din biotehnologie

acum pare aproape inevitabilă. Ca rezultat, libertatea noastră de a alege, sănătatea și mediul nostru în

viitor sunt clar expuse unui risc.

Nutriția bună și sănătatea optimă amenință ”afacerea cu boala” a industriei farmaceutice deoarece

micșorează dimensiunea pieței pentru medicamente sintetice. Totuși, alimentele care nu conțin reziduuri

de pesticide, aditivi artificiali și alți agenți de contaminare pot apărea, prin definiție, doar ca rezultat al

unei utilizări globale mai scăzute, sau ideal a eliminării integrale a acestor chimicale. Aceasta, desigur, nu

ar fi în interesele financiare ale companiilor farmaceutice și chimice care produc asemenea substanțe,

întrucât ar genera în mod clar profituri mai mici, sănătate mai bună pentru întreaga populație și ca o

consecință, reducerea utilizării de medicamente sintetice.

In concluzie, deși pare să fi fost recent ”în afara luminilor rampei”, susținerea ”afacerii cu boala” de

către Comisia Codex Alimentarius a continuat neabătută iar spectrul larg al activităților sale le face să fie

un pericol semnificativ pentru sănătatea viitoare a umanității.

21