Ministerul Agriculturii şi Dezvolt ării Rurale

BIOMASA DIN AGRICULTUR Ă

Conferin ța ”Biogaz pentru produc ția de energie

electrica și termic ă”Bucure şti, iunie 2013

“Declara ția Rio – 1992”

CARTA PĂMÂNTULUI

“…Ne aflăm într-un moment de răscruce al istoriei Pământului, un momentîn care umanitatea trebuie să decidă viitorul său. Pe măsură ce lumeadevine din ce în ce mai interdependentă ş̧i fragilă, viitorul ne poate rezervaatât mari pericole cât ş̧i nebănuite oportunităţi. Pentru a progresa trebuiesă recunoaştem că în mijlocul diversităţ̧ii magnifice de culturi şi forme deviaţă suntem o singură familie umană şi o singură comunitate terestră cuun destin comun.Trebuie să ne unim pentru a construi o societate globală durabilă bazatăpe respectul pentru natură, drepturi umane universale, justiţie economicăşi o CULTURĂ A PĂCII.În acest scop este imperativ ca noi, oamenii de pe Pământ, să declarămresponsabilitatea noastră unii faţă de alţii, faţă de marea comunitate afiinţelor vii şi a generaţiilor viitoare…. “

SCHIMBĂRI CLIMATICE

� din anul 1970, emisiile de GES rezultate din activităţileumane au înregistrat o creştere masivă de 70% la nivelmondial, rezultată din concentraţiile de CO2 şi CH4 caredepăşesc cu mult nivelurile naturale găsite în atmosferă în650 mii ani; dacă emisiile de GES continuă în ritm actual,spre 2100…planeta va fi mai caldă cu 1,80 - 40 C;

� dacă temperaturile cresc cu peste 20 C faţă de perioadapreindustrială, impactul schimbărilor climatice ar puteadeveni tot mai brusc sau ireversibil, cu riscuri serioase laadresa securităţii internaţionale, inclusiv asupra securităţiialimentare şi siguranţei energetice.

� în dreptul internaţional al mediului s-a cristalizat un num ărde principii fundamentale pentru protec ţia mediului .

Conform art.2 alin. a), Dir.2009/28/CE, înseamnă:

“Energie din surse regenerabile nefosile, cum sunt:eoliană, solară, aerotermală, geotermală,hidrotermală şi energia oceanelor, energiahidroelectrică, biomasă, gaz de fermentare adeşeurilor, gaz provenit din instalaţiile de epurare aapelor uzate şi biogaz”.

Energii din surse regenerabile

Defini ţii conform Directivei 2009/28/CE, art 2:

BIOMASĂ: frac ţiunea biodegradabil ă a produselor, de şeurilor şireziduurilor de origine biologic ă din agricultur ă (inclusiv substan ţevegetale şi animale), silvicultur ă şi industriile conexe, inclusiv pescuitul şiacvacultura, precum şi frac ţiunea biodegradabil ă a deşeurilor industriale şimunicipale.

“BIOCARBURAN ŢI” – combustibil lichid sau gazos pentru transport,produs din biomas ă;

“BIOLICHIDE” – combustibil lichid produs din biomas ă, utilizat în scopurienergetice altele decât pentru transport, inclusiv pentru energie electric ă,energie destinat ă încălzirii şi răcirii;

BIOMASĂ, BIOCARBURAN ŢI, BIOLICHIDE

Poten țial biomas ă �România - potenţial energetic ridicat de biomasă (cca 7,6 mil.tep/an ~ 318 PJ):

� reziduuri din exploatări forestiere şi lemn de foc: 15,5%� deşeuri de lemn – rumeguş şi alte resturi de lemn: 6,4%� deşeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb,� resturi vegetale de viţă de vie s.a: 63,2%� biogaz: 7,7%;� deşeuri şi reziduuri menajere urbane: 7,2%

(Sursa: INCDA Fundulea)

•…potenţialul energetic de biomasă al RO se completează, în ultimul timp,prin cultivarea plantelor energetice nonagricole.

•Tot acest potenţial de biomasă va fi şi o sursă importantă pentrubiocarburanţii din generatia a 2-a precum şi pentru alte energii.

Clasificarea resurselor de biomas ă

Domeniul Resursa Categoria de combustibil

Agricultura Reziduuri vegetale Lignoceluloză uscată (ex.paie, resturivegetale)

Reziduuri zootehnice Celuloză umedă

Lignoceluloză uscată

Culturi energeticeLignoceluloză uscată

Seminţe oleaginoase pentru metilesteri

Culturi pentru etanol, zahăr/amidon

SilviculturaCombustibil lemnos Lignoceluloză uscată

Reziduuri forestiere Lignoceluloză uscată

Clasificarea resurselor de biomas ă

Domeniul Resursa Categoria de combustibil

Industria Reziduuri industrialeLignoceluloză uscată

Celuloză umedă

Reziduuri Reziduuri uzuale Reziduuri urbane

Reziduuri din demolări

Reziduuri neuzuale Nămol de epurare

Alte reziduuri

Parcuri şi grădini Lemn urban Lignoceluloză uscată

Iarbă cosită Celuloză umedă

Politica energetic ă a UE

Adoptarea pachetului legislativ Climă-energie regenerabil ă

=>până în anul 2020, cei 20 - 20 - 20 :

�Reducerea cu 20% a emisiilor de CO 2 (faţă de 1990);�Ponderea energiilor din surse regenerabile de energie (SRE ) 20%din consumul final brut de energie;� Creşterea eficien ţei energetice cu 20%;

CONFERINȚELE de la Copenhaga, Cancun și Durban, organizatesub egida ONU

temperaturile s ă nu dep ășească 2 grade C fa ță detemperaturile din perioada preindustrial ă.

LEGISLAȚIE ÎN ROMÂNIA

• Legea pentru stabilirea sistemului de promovare aproducerii energiei din surse regenerabile de energie,

instituiesistemul de promovare a producerii energiei electrice dinSRE, pentru energia electrică livrată în rețeaua electricăși/sau la consumatori, produsă din: energia hidraulică(centrale cu P<10 MW); eoliană; solară; geotermală --biomas ă; biolichide, biogaz.

Ordinul MADR nr. 46/2012 privind aprobarea procedurii de em iterea Certificatului de origine pentru biomasa provenit ă din agricultur ăşi industriile conexe , utilizat ă drept combustibil sau materie prim ăpentru produc ţia de energie electric ă (MOf. nr. 162/12.03.2012)

>> Certificatul de origine se elibereaz ă produc ătorilor de biomas ăob ținut ă din:--culturi energetice și/sau-- deșeuri din agricultur ă, horticultur ă, acvacultur ă, pescuit și de laprepararea și procesarea alimentelor (generatori de de șeuri)

>>>Certificatul de origine se elibereaz ă de cătreDirec țiile pentru agricultur ă judetene (DAJ) <<<

LEGISLAȚIE ÎN ROMÂNIA

Art. 10/ MOf. nr. 162 din 12 martie 2012

• (1) Direcţiile pentru agricultură judeţene şi cea a municipiuluiBucureşti ţin evidenţa certificatelor de origine într-un registru unic(anexa nr. 9).

• (2) Direcţiile pentru agricultură judeţene şi cea a municipiuluiBucureşti transmit, în prima decadă a fiecărei luni, MADR situa ţiacertificatelor de origine emise pentru biomasa provenit ă dinculturi energetice /deşeuri, utilizată drept combustibil sau materieprimă pentru producţia de energie electrică, în luna precedentă,conform modelului prevăzut în anexa nr. 10.

Lista culturilor de plante agricole și nonagricole energetice destinate produc ţiei de biomas ă utilizat ă în scopul producerii energiei electrice

Rapi ță - Brassica carinata - 12-14 t su/haPorumb - Zea mays - 22-30 t su/haSorg zaharat - Sorghum saccharatum - 22-35 t su/haSorg x Sudan - Sorghum sudanese - 25-30 t su/haSalcie energetic ă - Salix - 15-18 t su/haIarba elefantului - Miscanthus spp - 12-18 t su/haAnghinare - Cynara cardunculus – 12-18 t su/haPlop - Populus spp. - 10-15 t su/haMei - Panicum virgatum - 12-14 t su/haStuf gigant - Arundo donax - 15-18 t su/haTopinambur - Helianthus tuberosum - 17-25 t su/ha (biomasă); 4,4-9,4 (tuberculi)Copacul Prin ţesei - Pawlownia tomenthosa - 12-18 t su/haArbust de petrol - Jatropha sp. – 5-14 t su/haLaptele câinelui - Euphorbia lathyris - Euphorbia tiriculli - 10-15 t su/haIarba energetic ă - Eliytrigia elongana - 10-12 t su/ha

Listadeşeurilor din agricultur ă şi horticultur ă, acvacultur ă, pescuit și

de la prepararea și procesarea alimentelor

• 02 01 - Deşeuri din agricultură şi horticultură, acvacultură și pescuit• 02 02 - Deşeuri de la prepararea şi procesarea cărnii, peștelui și

altor alimente de origine animală• 02 03 - Deșeuri de la prepararea și procesarea fructelor, legumelor,

cerealelor, uleiurilor comestibile, pulberei de cacao, cafelei, ceaiuluiși tutunului; producerea conservelor; prepararea și fermentareadrojdiei și extractului de drojdie și melasei

• 02 04 - Deşeuri de la procesarea zahărului• 02 05 - Deșeuri din industria produselor lactate• 02 06 - Deșeuri din industria produselor de panificatie și cofetarie• 02 07 - Deşeuri de la producerea băuturilor alcoolice şi nealcoolice

(exceptând cafeaua, ceaiul și cacaua)

LEGISLAȚIE ÎN ROMÂNIA• În schema de plată unică pe suprafață au fost cuprinse începând din

anul 2011 plantele energetice nonagricole

Baza legal ă -> Ordinul nr. 32/2013 privind aprobarea formularului-tip decerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2013

• Cod 953 - plop hibrid energetic, salcie energetică, anghinare, iarbaelefantului, mei - cultură permanentă, Copacul Prinţesei, stuf gigant,arbust de petrol, Laptele câinelui, Topinambur, sorg zaharat, şofrănel şialtele asemenea.

• Cod 214 - Planta energetică Camelina sativa (inişor) se înscrie la "Alteplante industriale".

LEGISLAȚIE ÎN ROMÂNIA

• HG nr. 935/2011 privind promovarea utilizariibiocarburantilor si a biolichidelor

(MO nr. 716/11.10.2011)• MECMA – autoritatea responsabila pentru implementare și

monitorizare• Criterii de durabilitate:

Biocarburan ții și biolichidele nu pot fi obtinu ți/te din materiiprime care provin de pe terenuri bogate în biodiversitate

(păduri primare, p ășuni bogate în biodiversitate, terenuri custocuri mari de carbon, zone umede, zone desemnate de legepentru protec ția unor ecosisteme, suprafe țe dens împ ădurite,turb ării etc.)

LEGISLAȚIE ÎN ROMÂNIA

Ordinul MECMA 136/2012 privind certificareabiocarburantilor si biolichidelor (MO 99/08.02.2012)

• aprob ă cerin țele de evaluare a respect ării criteriilor dedurabilitate;

• aprob ă cerin țele de evaluare și de recunoastere a organismelorde certificare a respect ării criteriilor de durabilitate și deverificare a rapoartelor anuale;

• prevede schemele voluntare, recunoscute de CE pentrudemonstrarea conformit ății cu criteriile de durabilitate întemeiul Directivei 2009/28;

• instituie obliga ția operatorilor economici de a transmite datelesolicitate conf. HG 935/2011

BIOMASA în Rom ânia (1)

�România - teritoriu geografic echilibrat (1/3 munţi, 1/3 dealurişi 1/3 câmpii)

�excelente condiţii pedoclimatice pentru cultivarea unei gamelargi de plante energetice.

�suprafaţa ce poate fi destinată acestor culturi, fără a afectasecuritatea alimentară, în condițiile actuale, este de cca. 10 -12% din suprafaţa arabilă a țării noastre

�România - potenţial energetic ridicat de biomasă

� Deşeurile agricole - principalele surse poten ţiale de substratpentru producerea de biogaz în Rom ânia și nu numai

� Problem e: costurile de colectare

� Fermele zootehnice: înc ă sunt dificult ăţi legate de managementulgunoiului de grajd

� Reziduuri din culturi vegetale: cerin ţe speciale pentru colectare,varia ţie sezonier ă ridicat ă (max. vara-toamna)

� Deşeuri organice din industria alimentar ă:– avantaje determinante:

* multe companii fac parte, acum, din lanţurile internaţionale, cuexperienţă şi interes pentru biogaz* cantităţi mari şi constante de reziduuri organice şi produsesecundare, cu umiditate ridicată (nămoluri)* consum termic ridicat (pentru pasteurizare, coacere, fierbere etc.)

BIOMASA în Rom ânia (2)

Structura şi num ărul exploata ţiilor agricole în func ţie de statutul lor juridic

Statutjuridic

Total exploata ţii

agricole

(nr.)

Suprafa ţa agricol ă utilizat ă

( mii ha)

Suprafa ţa agricol ă medie

utilizat ă/exploata ţie

(ha)

Exploata ţii agricole individuale 3825 mii 7445 1,95

Unităţi cu personalitate juridic ă 31 mii 5853 189

Total 3856 mii 13298 3,45

Sursa: INS –Comunicat de presa nr 136/30 iunie 2011, RGA 2010 rezultate provizorii

Proiect România – Banca Mondial ă

• Proiect MMSC – BM privind Operaționalizarea Strategiei Naționale

privind schimbările climatice a programelor operaționale 2014-2020

Baza legală – HG nr. 240/2012*

Context – Exercițiul financiar 2014-2020 > identificarea și includerea în

programele operaționale a aspectelor relevante privind schimbările

climatice;

Obiectiv���� Pregătirea Planului Național de Acțiune al României privind

Schimbările Climatice / rezultat -> scenarii de dezvoltare pentru 2010-

2050 /impactul și costurile marginale ale politicile de mediu/ creștere

economică a României cu emisii reduse

Oportunit ăţi

• România are o vastă experienţă de cercetare în domeniul agricol,inclusiv în cultura biomasei. Există o bază ştiinţifică puternică carepoate fi utilizată pentru ameliorarea plantelor energetice existente şiintroducerea în cultură a unor noi plante.

• Valorificarea optimă a biomasei poate contribui la creşterea veniturilorexploataţiilor agricole.

• Exploataţiile forestiere pot furniza o importantă cantitate de deşeuri debiomasă: forestiere (crengi, etc.) la care se adaugă şi cele rezultate dinprelucrarea lemnului (aşchii, rumeguş).

• Existenţa unei cantităţi mari de deşeuri agricole (ex. paie) disponibilepentru producerea de biocarburanti.

• Costul ridicat al energiei impune găsirea unor soluţii pentru reducereaacesteia prin valorificarea resurselor locale (mult mai ieftine).

• Există întreprinzători străini, cu experienţă în domeniu.

CONCLUZII

Pentru România cele trei ţinte ( 20 – 20 – 20), până în anul 2020, sunt posibil a fi atinse:

- reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 (faţă de 1990);- ponderea energiilor din SRE: 20% din consumul final brut de energie (pentru România, obiectiv 24%);- creşterea eficienţei energetice cu 20%;

Necesitatea trecerii la producţia de biocarburanţi din generaţiile a II a si a III-a pentru utilizarea biomasei

�Utilizarea fondurilor structurale şi de coeziune ale UE pentru investiţii înproducţia de ER.

�Realizarea unei pieţe a ER pentru a contribui la realizarea obiectivelorstrategiei revizuite de la Lisabona (creşterea ocupării forţei de muncă,dezvoltarea activităţilor de cercetare şi inovare etc.)

VĂ MULŢUMIM PENTRU ATENŢIE !

Benone VELCESCU – Consilier Superior

Speranta-Liliana NEAGUconsilier pentru afaceri europene

speranta.neagu@madr.ro

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale www.madr.ro