Universitatea Tehnicǎ “Gh. Asachi” Iaşi Facultatea de ElectrotehnicǎSpecializare Inginerie Economicǎ

PROIECT LA U.O.E.E.

Cuptoare cu arc

Studenţii:

2008

Bilanţ electroenergetic

Cuptoare cu arc

1.Măsurători efectuate

1.1.Instrumente de măsură utilizate

- Analizor de reţea trifazată tip CA 8334, pe cuptorul cu arc CA2

- Analizor de reţea trifazată tip EMA 90, pe cuptorul cu arc CA1

- Multimetru profesional Metrahit S29

1.2 Curbe de sarcină înregistrate

CA1 în intevalul 13.08.2007, ora 22 -16.08.2007,ora 14, cu perioada de eşantionare de 1 min.

Analizorul a fost montat pe primarul transformatorului de alimentare a cuptorului, în montaj trifazat,

cu utilizarea circuitelor secundare de curent şi tensiune existente. S-au înregistrat următorii

parametri electrici :

-putere activă,

-putere reactivă,

-energie activă,

-energie reactivă.

CA2 în intervalul 14.08.2007, ora 22 – 16.08.2007,ora 14, cu perioada de eşantionare este de 1 min.

Analizorul a fost montat pe primarul transformatorului de alimentare a cuptorului, în montaj trifazat,

cu utilizarea circuitelor secundare de curent şi tensiune existente. S-au înregistrat următorii

parametri electrici: putere activă, putere reactivă, putere aparentă, energia activă, energia reactivă,

tensiunile de linie şi de fază, curenţi de linie, factor de putere monofazat şi trifazat.

2

2

2.Date privind cuptorul cu arc si procesul tehnologic

2.1. Caracteristicile cuptorului

Transformator de alimentare : TTU 630KVA; 6000/216 V; Usc=41,68 % ;60 /1685 A

Răcirea transforamatorului se realizează prin ventilaţie forţată astfel: la cuptorul 1 este funcţional

un ventilator de 4KV iar la cuptorul 2 sunt funcţionale 2 ventilatoare de 4KV.

Controlul arcului electric se realizează printr-un sistem automat de deplasare a electrozilor cu

acţionări individuale pentru fiecare electrod.

Sistem de răcire cu apă industrială netratată, recirculată cu pompa de 15kW/3000rp

Cuptorul are 5 sub-sisteme de răcire :

- 1 sistem răcire uşa de încărcare ;

- 1 sistem răcire bolta ;

- 1 sistem răcire port-electrozi grafit.

Debitul de apă necesar răcirii cuptorului se reglează de operator în funcţie de regimul de lucru al

cuptorului.Este măsurată şi vizualizată presiunea apei de răcire.

2.2.Date tehnologice

a) De regulă, în cuptoarele cu arc se elaborează oţel şi fontă.

Materia prima este constituită din :

-fier vechi

-fontă veche

-fontă recirculată (reţele de turnare)

Materialele de adaos în şarja pentru obţinerea compoziţiei chimice standardizate sunt:

feromangan, ferosiliciu, recarburizator.

Procentul materiilor prime şi a celor de adaos, în încărcătură, depinde de sortimentul de fontă

elaborate. Corecţia compoziţiei chimice a şarjei se realizează în oala de turnare.

b) Regimul de lucru la cuptoare în perioada analizată, s-a lucrat în 2 schimburi – schimburile 1 si 3,

regimul fiind similar regimului de funcţionare al cuptorului cu inductie. Practic, în 2 schimburi

cuptorul se răceste.

3

2

c) Compoziţia chimică a otelului, elaborate:

Componenţa C Si Mn P S Cr Ni Cu Fe

Pondere[%] 0.25 0.6 1 0.035 0.35 0.35 0.04 0.4 97

d) Caracteristicile şarjelor elaborate în perioada în care s-au făcut înregistrări ale parametrilor

electrici de funcţionare a cuptoarelor, sunt redate în tabele de mai jos:

CUPTOR CU ARC 1- parametri şarja

Nr.Crt.

Data Material/Masa [Kg]

Interval şarja T topire[min]

T pauza[min]

WabskWh/sarja kWh/to

S1 13.08 sch.3 Otel/600 22:35-00:37 120 53 828.84 1380.84S2 13.08 sch.3 Otel/600 01:30-03:08 98 46 703.38 1171.83S3 13.08 sch.3 FC/600 03:54-05:18 84 89 481.05 801.4S4 14.08 sch.1 Otel/600 06:47-08:29 102 22 701.43 1168.58S5 14.08 sch.1 Otel/600 08:51-10:31 100 40 735.81 1225.86S6 14.08 sch.1 Otel/600 11:11-12:53 102 18 649.18 1081.53S7 14.08 sch.1 Otel/600 13:11-14:15 64 - 475.11 791.53S8 14.08 sch.3 Otel/600 22:28-01:56 208 26 769.26 1281.58S9 14.08 sch.3 Otel/600 02:22-03:41 79 35 592.23 986.65S10 14.08 sch.3 Otel/600 04:16-05:36 80 96 511.88 852.79S11 15.08 sch.1 Otel/600 07:12-09:39 147 21 837.27 1394.89S12 15.08 sch.2 Otel/600 10:00-11:37 97 25 725.29 1208.33S13 15.08 sch.3 Otel/600 12:02-13:40 98 - 721.13 1201.4S14 15.08 sch.3 Otel/600 22:57-01:21 125 67 794.45 1323.55S15 15.08 sch.3 Otel/600 02:28-03:55 87 194 658.64 1097.3S16 16.08 sch.1 Otel/600 07:09-09:26 135 31 852.85 1420S17 16.08 sch.1 Otel/600 09:57-11:31 94 42 688.87 1147.65S18 16.08 sch.1 Otel/600 12:13-13:43 90 - 631.01

CUPTOR CU ARC 2 – parametri sarja

Nr.Crt.

Data Material/Masa [Kg]

Interval sarja Ttopire[min]

Tpauza[min]

WabskWh/sarja kWh/to

S1 14.08 sch.3 Otel/600 00:22-02:41 79 16 808 1346.66S2 13.08 sch.3 Otel/600 02:41-04:21 134 25 561.84 936.40S3 13.08 sch.3 FC/600 04:21-07:32 103 89 688.14 1146.9S4 14.08 sch.1 Otel/600 07:32-10:35 115 69 748.76 1247.9S5 14.08 sch.1 Otel/600 10:35-12:37 83 40 624.9 1041.5

4

2

S6 14.08 sch.1 Otel/600 12:37-14:03 87 - 587.4 979.0S7 14.08 sch.1 FGN/600 22:25-00:22 101 17 736 1226.7S8 14.08 sch.3 FGN/600 00:22-02:30 107 22 731.7. 1219.5S9 14.08 sch.3 FGN/600 02:30-04:29 108 12 530.9 884.8S10 14.08 sch.3 FGN/600 04:29-07:16 101 68 759.5 1265.9S11 15.08 sch.1 Otel/600 07:16-10:15 118 62 817.3 1362.26S12 15.08 sch.2 FC/600 10:15-10:27 91 42 574.4 957.33S13 15.08 sch.3 FC/600 12:27-13:52 87 - 568.4 947.33.

e) Parametri statistici şarje oţel CA1

ts[min] tmed[min] dt[min] dt[%] Ws[Kwh] Wmeds dW[Kw] dW[%]120 107.41 12.59 11.72 828.84 685.66 143.18 20.8898 107.41 -9.41 -8.76 703.38 685.66 17.72 2.58102 107.41 -5.41 -5.04 481.05 685.66 -204.61 -29.84100 107.41 -7.41 -6.90 735.81 685.66 50,51 7.31102 107.41 -5.41 -5.04 649.18 685.66 -36.48 -5.3264 107.41 -43.41 -40.42 475.11 685.66 -210.55 -30.71208 107.41 100.59 93.65 769.26 685.66 83.60 12.1979 107.41 -28.41 -26.45 592.23 685.66 -93.43 -13.6380 107.41 -27.41 -25.22 511.88 685.66 -173.78 -25.35147 107.41 39.59 36.86 837.27 685.66 151.61 22.1197 107.41 -10.41 -9.69 725.29 685.66 39.63 5.7898 107.41 -9.41 -8.76 721.13 685.66 35.47 5.17125 107.41 17.59 16.38 749.45 685.66 108.79 15.8787 107.41 -20.41 -19.00 658.64 685.66 -27.02 -3.94135 107.41 27.59 25.69 852.85 685.66 167.19 24.3894 107.41 -13.41 -12.48 688.87 685.66 3.21 0.4790 107.41 -17.41 -16.21 631.01 685.66 -54.65 -7.97

f) Parametri statistici şarje oţel CA2

ts[min] tmed[min] dt[min] dt[%] Ws[Kwh] Wmeds dW[Kw] dW[%]79 102.7 -23.7 -23.1 808 690.9 117.1 16.9134 102.7 31.3 30.5 561.84 690.9 -129.1 -18.7103 102.7 0.3 0.3 688.14 690.9 -2.8 -0.4115 102.7 12.3 12.0 748.76 690.9 57,9 8.483 102.7 -19.7 -19.2 624.9 690.9 -66.0 -9.687 102.7 -15.7 -15.3 587.41 690.9 -103.5 -15.0118 102.7 15.3 14.9 817.3 690.9 126.4 18.3

5

2

Notăţii folosite :

Pentru durata şarjelor

- -ts[min] – durata şarjei (topire);

- -tmed[min] – durata medie a unei şarje;

- dt[min] – abaterea duratei reale a şarjei faţă de durata medie realizată în intervalul urmărit, în

valoare absolută;

- -dt[%] – abaterea duratei reale a şarjei faţă de durata medie, în procente

Pentru energie

- Ws[kWh] – consum de energie electrică pe şarjă;

- Wsmed[kWh] – consum mediu de energie electrică pe şarjă;

- dW[kWh] – abaterea consumului real de energie pe şarjă faţă de consumul mediu pe şarja realizată

în intervalul urmărit, în valoare absolută;

- dW[%] – abaterea consumului real de energie pe şarjă faţă de consumul mediu pe şarja realizată în

intervalul urmărit, în procente;

g) Analiza datelor tehnologice în corelare cu consumul de energie

Diferenţa între valorile medii ale consumurilor de energie pe şarjă, pe cele două cuptoare este

redusă: 685.66 în raport cu 690.9 kWh;

Se observă diferenţe semnificative de pâna la 62% între consumurile energetice ale şarjelor;

La timpi similari de topire, apar diferenţe de pâna la 50% între consumurile de energie pe şarje;

În general, şarjele cu timpi mici de elaborare înregistrează şi consumuri reduse de energie, fără a

exista o relaţie de proporţionalitate între diferenţele de timp şi diferenţele de energie înregistrate;

Timpul redus de elaborare poate fi influentat de calitatea şi cantitatea materialului utilizat;

Şarjele de început ale schimbului 3 au consumul energetic cel mai ridicat şi se explică prin răcirea

accentuată a căptuşelii refractare a cuptorului pe perioada schimbului 2 când nu lucrează cuptorul.

3.Bilant energetic pe şarjă

3.1. Date generale despre şarjă

S-a ales şarja 4 pentru elaborarea bilanţului energetic

Masa şarjei este de 600kg

Durata şarjei este de 1.7 h (102 min)

6

2

Temperatura de topire oţel C

Temperatura de supraîncălzire C

Energie electrică absorbită este de 701.43 kWh

Cantitatea de apă în şarjă

-1.2 kg în umiditate în şarjă

-0.6 kg apa de cristalizare în oxizii de fier

Cantitatea de oxizi de fier în încărcătura de 6kg, din care:

-4.8 kg ( / Fe)

-1.2 kg ( / FeO),

Cantitatea de electrod consumată prin ardere 1.92 kg

3.2 Calculul pierderilor

3.2.1. Pierderile prin conducţie şi convecţie prin pereţii exteriori ai cuptorului

Zona cuptor Suprafaţa [mp] Tmed[ ] []

Wp [kWh/şarja]

Bolta 2.8 132 16.09 9.59Imbinare bolta – perete lateral

1.79 110 13.09 3.96

Perete lateral 8.71 120 13.59 19.25Cuva – zona conica

4.77 110 13.09 9.08

Cuva- zona inferioara

1.13 110 11.87 2.61

3.2.2. Pierderi prin radiaţie

Zona radiaţie Suprafaţa [mp] tmed[ ] [coef diafragmare]

Wp [kWh/sarja]

Gura de incarcare

0.2 1400 0.62 95.81

Gura evacuare 0.07 1400 0.33 17.72Locasuri electrozi

0.094 1400 0.2 14.10

3.2.3.Pierderi electrice

7

2

a) Date pentru calculul pierderilor electrice

Nr.Crt.

Parametru electric UM Valoare

1 kVA 6302 V 60003 kW 1.254 kW 8.25 - 28.1

6 kW 408.67 kVAr 299.78 KVA 506.79 - 0.8

10 - 0.7911 A 47.2412 A 132613 Durata conectare bobina de reactanta h 0.2514 Ω 0.03215 Ω 0.0004

b) Pierderi electrice

Nr.Crt.

Tip de pierderi UM Valoare

1 Pierderi in transformator kWh 7.371.1.

Pierderi in fier kWh 2.12

1.2.

Pierderi in cupru kWh 5.25

2 Pierderi in cabluri si electrozi kWh 3.583 Pierderi in bobina de reactanta kWh 0.36

Total pierderi kWh 11.31

3.2.4. Pierderi prin caldură evacuate prin apa de răcire

8

2

Debit apă răcire = 15 000 litri/oră

Temperatura apă intrare 22

Temperatura apă ieşire 31

Energie evacuate în apă 266.86 kWh

3.3. Calculul energiilor utile

3.3.1. Energia necesară topirii şi supraîncălzirii oţelului

= [ [kWh]

- masa şarjei de oţel;

- căldura specifică de topire a oţelului;

- căldura latentă de supraîncălzire a oţelului topit; -

căldura latentă de topire;

= 1500 - temperatura de topire a oţelului;

3.3.2. Energia necesară topirii şi supraîncălzirii zgurei

= [ [Kwh]

- masa zgurei formate ;

- căldura specifică de topire a zgurei;

;- căldura latentă de topire a zgurei;

= 1350 - temperatura de evacuare a zgurei;

3.3.3. Energia necesară desfăşurării reacţiilor endotermice (ardere oxizi de fier)

= [ + ]/860

9

2

3.3.4. Energia necesară eliminării apei din şarjă

apă – umiditate în şarja

apă de cristalizare – în oxizii de fier;

3.3.5.Energii exoterme – generate de arderea electrozilor

= /860 [kWh]

;

3.4. Pierderile prin conductive şi convecţive prin pereţii exteriori ai cuptorului după vopsirea

cu lac de aluminiu

Zona cuptor

Aria [mp]

tmed[ ]

[ ] Wp [kWh/sarja] [kWh]

Fara lac Al Cu Lac Al Fara lac Al

Cu Lac Al

Bolta 2.8 132 16.09 9.39 9.59 5.59 3.99Imbinare bolta-perete lateral

1.79 110 13.09 7.02 3.96 2.12 1.84

Perete lateral

8.71 13.59 7.23 19.25 10.25 9

Cuva –zona conică

4.77 120 13.09 7.02 9.08 4.86 4,22

Cuva – zona inferioa-ră

1.13 110 11.87 5.8 2.61 1.27 1,34

Total 44.49 24.09 20.39

10

2

3.5. Pierderile prin radiaţie – calcule de reducere

3.5.1. Gura de încarcare – prin reducerea timpului de deschidere de la 1.7 h la 0.7 h

Zona radiaţie

tmed []

S[mp]

Wp(1.7h)[kWh] Wp(0.7h)

[kWh][kWh]

Gura de încarcare

1400 0.2 0.62 95.81 39.45 56.36

3.5.2. Gura de evacuare prin acoperire practic totală ( )

Zona

radiaţie

tmed

[ ] [mp]

Wp

[kWh

]

[mp]

Wp

[kWh] [kWh] [kWh]

Gura de

încarcare

1400 0.07 0.3

3

17.72 0.01 0.1 0.76 16.96 16.81

Prin suprafaţa de 0.06 mp – aria obturată se pierd prin convecţive şi conductive s-

a definit

4. Bilant electroenergetic real

4.1.Prezentare tabelară detaliată

Denumire componentă Valoare Pondere

11

2

[kWh] [%]

Total energie intrată 719.59 100

Energie electrică intrată în contur 701.43 97.47

Energie exotermă (ardere electrozi) 18.16 2.52

Total energie utilă 268.36 37.29

Energie necesară topirii şi supraîncălzirii oţelului 252.20 35.04

Energie necesară topirii şi supraîncălzirii zgurei 6.41 0.89

Energie necesară desfăşurării reacţiilor endoterme (ardere

oxizi de fier)

7.55 1.04

Energia necesară eliminării apei din şarjă 2.20 0.30

Total pierderi 450.26 62.57

Pierderi prin conducţie şi convectie 44.49 6.18

-prin suprafaţa bolţii 9.59 1.33

-prin suprafaţa îmbinării boltă-perete lateral 3.96 0.55

-prin suprafaţa peretului lateral 19.25 2.67

-prin suprafaţa cuvei, zonă conică 9.08 1.26

-prin suprafaţa cuvei, zonă inferioară 2.61 0.36

Pierderi prin radiaţie 127.60 17.73

-prin gura de încarcare 95.81 13.31

-prin gura de evacuare 17.72 2.46

-prin deschiderile între electrozi şi boltă 14.10 1.96

Pierderi electrice 11.31 1.57

-în transformator 7.37 1.02

-în reactanţă 0.36 0.05

-în bare, cabluri şi electrozi 3.58 0.49

Pierderi prin căldură evacuate cu apa de răcire 266.86 37.08

Eroare închidere bilanţ 0.97 0.13

4.1. Prezentare tabelară simplificată

Denumire componentă Valoare [kWh] Pondere [%]

12

2

Total energie intrată în

contur

719.59 100

Total energie utilă 268.36 37.29

Total pierderi 450.26 62.57

Pierderi prin conductie si

convective

44.49 6.18

Pierderi prin radiaţie 127.60 17.73

Pierderi electrice 11.31 1.57

Pierderi prin căldura

evacuată cu apa de răcire

266.86 37.08

Eroare închidere bilanţ 0.97 0.13

4.2. Diagrama Sankey

5. Analiza bilanţului energetic real şi a datelor bilanţului

1. Din bilanţ rezultă că pierderile de energie cele mai importante sunt:

-pierderile prin căldură evacuate ăn apa de racire – 266.86 kWh (37.08%)

13

2

-pierderile prin radiaţia deschiderilor cuptorului – 127.60 kWh (17.73%)

Pierderi prin radiaţia gurii de încărcare - 95.81 kWh (13.31%)

Pierderi prin radiaţia gurii de golire - 17.72 kWh (2.46%)

Pierderi prin deschiderile electrozilor - 14.10 kWh (1.96%)

Pierderi conductive şi convecţive prin pereţi - 44.49 kWh (6.18%)

Prin suprafaţa bolţii - 9.59 kWh (1.33%)

Prin suprafaţa îmbinării boltă – perete lateral - 3.96 kWh (0.55%)

Prin suprafaţa peretului lateral - 19.25 kWh (2.67%)

Prin suprafaţa cuvei, zona conică - 9.08 kWh (1.26%)

Prin suprafaţa cuvei, zona inferioară - 2.61 kWh (0.36%)

2. Pierderile care pot fi diminuate sunt:

Pierderile prin radiaţia deschiderilor cuptorului, prin reducerea timpului de deschidere ale

acestora: gura de încarcare şi de evacuare. Prin obturarea gurii de evacuare pe perioada şarjei se

reduc pierderile cu minim 16 kWh pentru şarjă, durată egală sau economie orară de 9.4 kWh, cu

luarea în considerare a pierderilor conductive şi convective care apar prin gura obturată. Prin

reducerea timpului de deschidere a gurii de încărcare cu 50 %, economia este de minim

40kWh/şarjă cu durata egală sau economie orară de 23.5kWh.

Pierderile conductive şi convective prin pereţi – prin acoperire cu lac de aluminiu a suprafeţelor

metalice exterioare a cuptorului se economisesc 20,39 kWh/şarjă.

3. Aşa cum s-a menţionat la analiza parametrilor şarjelor , apar diferenţe mari între consumurile de

energie la şarje cu timpi de elaborare relativi egali; ca posibile cauze ar fi calitatea materialului şi

dispunerea materialului încărcăturii în cuvă.

Pentru o evaluare corectă a factorilor care influenţează consumul de energie este necesară

monitorizarea combinată a parametrilor tehnologici şi electrici ai cuptoarelor şi corelarea acestora.

4.O mare cantitate de energie – 266.6 kWh – energie se pierde prin apa de racire care nu se poate

recupera decat prin utilizarea unei pompe de caldura.Implementarea unei pompe de caldura implica

o analiza tehnico-economica riguroasa pentru stabilirea eficientei economice.

6. Plan de masuri pentru reducerea consumului de energie

14

2

1.Monitorizarea combinata a parametrilor tehnologici si electrici ai cuptoarelor si corelarea acestora

pentru stabilirea factorilor care influenteaza consumul de energie, legati de materailul utilizat, de

factorul uman, de instalatiile din aval(capacitatea de turanrea pregatita), de particularitatile tehnice

ale cuptoarelor.

2.Analiza posibilitatii de oprire a functionarii pompei de la circuitul apei de racier pe perioada de

oprire in schimbul 2 a cuptoarelor; o ora de functionare a pompei pentru apa de racier este

echivalenta cu un consum de energie de 9.73 kWh. In afara de acest consum suplimentar trebuie

luata in considerare si pierderea de energie al primei sarje prin apa de racire care se gaseste in

consumul suplimentar de energie al primei sarje dupa oprire.Practic, prin activarea circuitulu apei

de racire se raceste accelerat cuptorul.

3. Acoperirea cu lac de aluminu a suprafeţelor metalice ale pereţilor cuptorului;

economia realizată este de 20.39 kWh/şarja sau 11.99kWh/oră de funcţionare cuptor.

4. Obturarea gurii de golire a cuptorului pe perioada fncţionării şi a schimbului 2 când cuptorul este

în aşteptare; economia realizată este de 16.81 kWh/şarja sau 9.88kWEh/oră de funcţionare

cuptor.

5. Reducerea timpului de deschidere a gurii de încărcare la 40 % din timpul elaborării şarjei;

economia de energie realizată este 56.36 kWh/şarja sau 33.15 kWh/oră de funcţionare cuptor

7. Bilanţul energetic real şi optim – prezentare tabelară comparativă

15

2

Denumire componentă Bilanţ real Bilanţ optim

Valoare [kWh]

Valoare [kWh]

Total energie intrată 719.59 626.05Energie electrică intrată în contur 701.43 606.92Energie exotermă(ardere electrozi) 18.16 18.16Total energie utilă 268.36 268.36Energie necesară topirii şi supraîncălzirii oţelului 252.20 252.20Energie necesară topirii şi supraîncălzirii zgurei 6.41 6.41Energie necesară desfăşurării reacţiilor endoterme (ardere oxizi de fier)

7.55 7.55

Energia necesară eliminării apei din şarjă 2.20 2.20Total pierderi 450.26 356.72Pierderi prin conducţie şi convecţie 44.49 24.09-prin suprafaţa bolţii 9.59 5.59-prin suprafaţa îmbinării boltă-perete lateral 3.96 2.12-prin suprafaţa peretului lateral 19.25 10.25-prin suprafaţa cuvei, zona conică 9.08 4.86-prin suprafaţa cuvei, zona inferioară 2.61 1.27Pierderi prin radiaţie 127.60 54.46-prin gura de încarcare 95.81 39.45-prin gura de evacuare 17.72 0.91-prin deschiderile între electrozi şi boltă 14.10 14.10Pierderi electrice 11.31 11.31-în transformator 7.37 7.37-în reactanţă 0.36 0.36-în bare, cabluri şi electrozi 3.58 3.58Pierderi prin căldură evacuate cu apa de răcire 266.86 266.86Eroare închidere bilanţ 0.97 0.97

8. Bilanţ electroenergetic optim

8.1. Prezentarea tabelară simplificată

16

2

Denumire componentă energetică Valoare

[kWh]

Valoare

[kWh]

Total energie intrată 626.05 100

Total energie utilă 268.36 42.86

Total pierderi 356.72 56.98

Pierderi prin conducţie şi convecţie 24.09 3.84

Pierderi prin radiaţie 54.46 8.69

Pierderi electrice 11.31 1.80

Pierderi prin căldură evacuate cu apa de răcire 266.86 42.62

Eroare închidere bilanţ 0.97 0.15

8.2 Diagrama Sankey

BIBLIOGRAFIE:

17

2

1) Firma S.C. Euro Casting S.R.L. din Iaşi

2) http://www.lindegaz.ro/international/web/lg/ro/likelgro.nsf/DocByAlias/nav_ind_libo

3) Cursurile R.E.S.C.C.E. – Prof.dr.ing. Sărmăşanu Constantin

4) http://facultate.regielive.ro/proiecte/mecanica/sudura_cu_arc_electric-11887.html

5) http://www.arcelectric-hazleton.com/

6)http://www.didactic.ro/?

cid=disciplina&did=13&what=planuri&pid=22992&type=0&redirected=files

%2F13%2Flucrarea_de_laborator_nr.3.pdf

7) http://www.straaltechniek.net/ro/products.asp?id=6

8) http://www.armyacademy.ro/revista1_2000/rev1_art17_2000.html

9) http://www.uzinsider.ro

18

2