statiile meteorologice

8/10/2019 Statiile meteorologice

1/22

STATIA METEOROLOGICA.

-- TURCULET ALEXANDRU--TURISM 111.


2/22

Cuprins

1.------Introducere ,scurt istoric al meteorologie in Romania-----Pag.2-6.

2.----- Oraganizatia Meteorologica Mondiala------Pag.6-8.

3.------Organizarea unei statii meteorologice-----Pag.9-10.

4.------Influentele negative pentru statiile meteo-----Pag.11-12.

5.------Planul schematic al platformei meteo standard-----Pag.13 6.------Planul schematic al platformei de dimensiuni reduse-----Pag. 14

7.------Adapostul meteorologic-------Pag.15-16

8.------Efectuarea observatiilor meteorologice la statii------Pag.17-18.

9.------Inscrierea observatiilor meteorologice efectuate la statii----Pag.19. 10.-----Statiile meteorologice automate.------Pag.20-21.

11.-----Bibliografie.----Pag.22


3/22

Introducere Pentru intelegerea cat mai precisa a timpului si climei de pe teritoriul

tarii este necesar ca determinarile meteorologice sa se efectueze dupao metoda unitara , intr-un numar mare de puncte cu distributiegeografica pe cat posibil uniforma.

In spatiul Romaniei se poate vorbi de o retea meteorologica propriuzisa abia din perioada 1880-1882 cand au fost organizate inprincipalele orase dunarene , 12 statii meteorologice.Ea precede cucativa ani infiintarea Institutului Meteorologic Centralcare are loc in

30.07.1884 in timpul domniei lui Carol I.Acesta reprezinta unul dintrecele mai vechi institute stiintifice romanesti.


4/22


5/22

Din anul 1970 , Institutul Meteorologic transformat in Institutul deMeteorologie si Hidrologie , functioneaza in cadrul MinisteruluiAgriculturii , Industriei Alimentare si Apelor.Sfera larga a preocuparilor lui

poate fi dedusa usor din structura organizatorica deosebit de complexaa celor trei sectii care se ocupa cu probleme de meteorologie siclimatologie.

1.Sectia meteorologicasinoptica si aeronautica

Laborat. de prevedere atimpului de scurta durata

Laborat. de prevedere de

lunga durata simeteorologie dinamica

Laboratul de meteorologieaeronautica

2.Sectia de fizicaatmosferei.

Laborat. de difuzieturbulenta., radioactivitatesi chimia aerului.

Laborat. de radiometrie,electricitate si fizica norilor.

Laborat. de aerologie.

Laborat. Deagrometeorologie.

3.Sectia de climatologiesi aparaturameteorologica.

Sectorul de climatologiegenerala.

Sectorul de climatologiefizica si microclima.

Laboratorul de aparaturameteorologica siclimatologie tehnica.


6/22

Institutul ,cu sediul la Bucuresti , coordoneaza si controleaza activitateaunei retele vaste , alcatuita din 167 de unitati meteorologice repartizateuniform pe teritoriul tarii.

Reteaua respectiva este impartita in 7 sectoare de meteorologie(SMH),cu sediile la Bucuresti,Cluj,Craiova,Iasi,Oradea,Sibiu siTimisoara.Din ea fac parte 7 centre meteorologice de prevedere atimpului (Arad,Bacau,Cluj,Constanta,Craiova,M.Kogalniceanu siSibiu),doua observatoare aerologice (Cluj si Constanta) 7 laboratoare de

agrometeorologie (la cele sapte sectoare mentionate), 153 statii cuprogram climatologic (din care 100 cu progream complet 53 cu programredus) 155 de satii cu program sinoptic (din care 93 cu program completsi 62 cu program redus)53 de statii cu program agrometeorologic , 23

de satii cu program de sondaj pilot , 20 de staii cu progran deradiocativitate ,8 statii cu program de radiometrie (Bucuresti-Afumati ,Cluj , Constanta,Craiova,Galati ,Iasi ,Timisoara si Vf. Omu) 3 statii cuprogram de radiosondaj (Bucuresti Mogosoaia ,Cluj si Constanta) si 3statii cu program de sondaj radar (Bucuresti , Cluj si Constanta).


7/22

Organizatia Meteorologica Mondiala.

Dezvoltarea pe suprafete vaste de dimensiuni continentale a proceselor atmosferice si deplasarea

lor pe distanta de mii si zeci de mii de kilometri a impus ca pe o necesitate inevitabila colaborarea

majoritatii statelor lumii in actiunea de cercetare continua a atmosferei.

Colaborarea nu poate fi insa eficienta in absenta unui for unic de coordonare a eforturilor

intreprinse pe linie meteorologica de fiecare stat in parte.Organizatia Meteorologica Internationala(O.M.I)aparuta in Europa anului 1887 a avut tocmai

menirea sa satisfaca aceasta necesitate stringenta.In martie 1951 a luat fiinta la Paris , Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM) ca organizatie

specializata a O.N.U.Aceasta organizatie numara 125 de state membre , printre care si R.S.Romania.

OMM coordoneaza in linii mari activitatea din domeniul meteorologiei la scara intregii lumi si

elaboreaza o serie de indicatii stiintifice referitoare la modul cum trebuiesc efectuate observatiile

asupra diferitilor parametri atmosferici.


8/22

O.M.M initiaza si coordoneaza actiuni de cercetare simultana , la scara

planetara a unor fenomene meteorologice si geofizice ,care nu pot fistudiate decat prin conjugarea eforturilor intreprinse de nenumarate state

ale lumii.Asadar ,astfel de actiuni au fost cele din cadrul:Anului Geofizic

International(1957-1958)caracterizat printr-o intensa activitate solara siAnilor Internationali ai SoareluiCalm(1964si 1965) caracterizati printr-

o activitate solara slaba.Dar mai presus de aceasta colaborare speciala cu caracter episodic

este colaborarea curenta materializata in schimburi reciproce de informatiipe care serviciile meteorologice ale tuturor statelor lumii le fac de cel putinsase ori pe zi.

Schimburile de informatii mentionate se efectueaza prin telex sauradio si se refera la starea actuala si viitoare (probabila) a vremii din regiunilerespective.


9/22

Organizarea unei statii meteorologice O statie meteorologica se compune de regula:a) dintr-o cladire in care se

amenajeaza biroul ei,b) o platforma pentru efectuarea majoritatiideterminarilor . c) o parcela(sau doua) destinata observatiilor privitoare la

stratul de zapada(platforma nivometrica)

Platforma meteorologica este o suprafata de teren special amenajata pecare se efectueaza la statii cea mai mare parte a observatiilor meteo.

Cerinta primordiala fata de o astfel de platforma este ca ea sa fiereprezentativa, adica situata intr-un spatiu deschis, tipic pentru regiunea incare se gaseste statia meteo respectiva.Aceasta inseamna ca dateleobtinute vor fi valabile nu numai pentur locul unde se fac determinarile , cipentru o suprafata mult mai intinsa de teren , aflata in jurul statiei.


10/22

In biroul statie se fac determinari cevizeaza valorile presiunii atmosfericefolosindu-se barometrul cu mercur ;are locverificarea exactitatii datelor inregistrate ;se transcriu datele de observatie dinregistrul de statie RM-1 M in tabelelemeteorologice ; se descifreaza diagramelede la aparatele inregistratoare(termogramehigograme,pluviograme,barograme etc.)

Platforma meteorologica reprezintasuprafata de teren special amenajata pecare sunt instalate majoritateainstrumentelor si aparatelormeteorologice cu care se efectueaza lastatii cea mai mare parte a observatiilormeteorologice.

Pe platforma nivometrica se efectueazadeterminari privind structura si densitateazapezii dar si masuratori ale grosimistratului de nea.


11/22

Influentele negative pentru statiile meteorologiceOMM impune o serie de reglementari stricte ce vizeaza amplasamentul

platformelor meteorologice.Astfel pentru evitarea influentelor nefavorabile pe care le-arexercita obstacolele joase si izolate (case mici, pomi izolati,etc.) asupra determinarilor instrumentale ,platforma se amenajeaza la o distanta egala cu cel putin 10 ori inaltimea acestora.

In cazul obstacolelor mari(paduri, grupuri mari de constructii etc.)platforma trebuie sa segaseasca la o distanta egala cu cel putin 20 de ori inaltimea acestora.

La statiile aflate in apropierea unor suprafete mari de apa (rau,lac,mare) platforma trebuie sa seamenajeze la o distanta de cel putin 100 m fata de linia celui mai inalt nivel posibil al apei din bazinulrespectiv.

In scopul asigurarii omogenitatii sirului de date , platformele meteorologice se amenajeaza deregula in afara localitatilor , la distante suficient de mari fata de marginile acestora .Se evita astfelmutarile lor repetate impuse de dezvoltarea spatiala a localitatilor invecinate.

Platformele meteorologice trebuie sa evite de asemenea , apropierea soselelor , cailor ferate,fabricilor , uzinelor etc. deoarece , fumul , praful si trepidatiile influenteaza negativ functionalitateaintrumentelor si aparatelor meteorologice , astfel obtinundu-se valori neconcordante cu realitatea.


12/22

OMM recomanda crearea si mentinerea unor statii climatologicede referinta instalate acolo unde conditiile de amplasare suntsusceptibile de a ramane constante pe o perioada foarte lunga detimp.Aceste cerinte au determintat stramutarea a mai multor statiimeteorologice care functionau in interiorul unor centre urbane ,eliminandu-se astfel neajunsul creat de specifiul termoconductibilitatiisi albedoului specifice suprafetelor active din cadrul oraselor.

Daca amplasamentul ramane neschimbat este obligatoriu sa se

specifice in istoricul statiei eventualele modificari care au surenit inimprejurimile acesteia , modificari care pot perturba mai mult sau maiputin caracteristicile climatice.


13/22

Suprafata platformei meteo trebuie sa fieorizontala , perfect neteda si acoperita cuvegetatie ierboasa.Dimensiunile ei variaza in funtie de volumuldeterminarilor efectuate.

Platforma meteo standard(in imagineaalaturata)este un patrat cu laturile de 26x26 m,orientate pe diretiile E-V si N-S.

Planul schematic al platformei meteo

standard.

1.Girueta cu placa usoara;2.Girueta cu placagrea;3.Chiciurometru;4.Adapostulpsihrometric;5.Adapostul pentru aparateleinregistratoare;6.Loc pentru adapostul derezerva;7.Pluviograful;8.Pluviometrul

Tretiakov;9.PluviometrulI.M.C;10.Heliograful;11.Rigla de zapada;12.Parcela cu sol dezgolit de vegetatie pentrutremometrele de suprafata si Savinov; 13.Parcelainierbata pentru instalarea termometrelor cu

tragere verticala ; 14.Glaciometrul.


14/22

In cazul statiilor meteo cu

program redus platforma poate

avea forma unui dreptunghi cu

latura orientata E-V de 16 m

si latura orientata N-S de20m.

Planul schematic al

platformei meteo de

dimensiuni reduse1.-Girueta cu placa usoara.2.-

Girueta cu placa grea 3.-

Chiciometrul. 4.-Adapostul

psihometric 5.Adapostul pentru

aparatele de inregistrare . 6-Pluviometrul I.M.C;7.-Pluviometrul

Tretiakov 8.-Parcela cu sol dezgolit

de vegetatie pentru termometrele de

suprafata si Savinov.


15/22

Adapostul meteorologic. Serveste pentru protectia impotriva radiatiei solare ,precipitatiilor si

vantului , a instrumentelor si aparatelor cu care se determinatemperatura si umezeala aerului.

Cusca sau adapostul propriu-zis este o cutie de lemn cu peretiiconfectionati din jaluzele subtiri , inclinate la 45* pentru a permitecirculatia libera a aerului.In acelasi scop dusumeaua adapostului secompune din doua scanduri fixate in cruce si avand locurile libereacoperite cu o plasa de sarma cu ochiuri mari.Acoperisul adapostuluieste dublu iar usa formata din doua parti se deschide in afara.

Adapostul meteorologic este vopsit in alb la exterior si in negru lainterior .Suportul pe care se instaleaza este alcatuit din patru picioarede lemn cu inaltimea astfel aleasa incat rezervoarele termometrelordin interiorul custii sa se gaseasca la 2 m deasupra suprafetei terestre.

d l l l d f d l b b d


16/22

Fixat de cele 4 picioare prin mijlocirea a 4 coltari de fier , adapostul trebuie sa aibe dusumeaua

perfect orizontala si usile orientate catre N.

In fata usii duble a adapostului se pozitioneaza o scara de lemn cu

trei trepte pe care meteorologul de serviciu va urca pentru a verifica

functionalitatea aparatelor si instrumentelor de masurat.Accesul pe

platforma se realizeaza prin intermediu unor alei a caror latime nudepaseste 40-50 cm profilul transversal al acestora fiind putin bombat

.Ele nu vor fi betonate sau asfaltate deaorece se modifica starea

naturala a suprafetei active.Accesul observatorilor pe platforma se

face pe o portita situata pe latura nordica a acesteia.Pentru

efectuarea observatiilor meteo nocturne platforma trebuie sa fie

prevazuta cu instalatie electrica.


17/22

Efectuarea observatiilor

meteorologice la statii. Observatiile meteorologice la statii se efectueaza atat pe cale vizuala cat si pe cale

instrumentala.Pentru ca rezultatele determinarilor efectuate in diferite puncte pesuprafata tarii sau a intregului glob terestru , sa fie comparabile(si deci utilizabile) estenecesar ca ele sa respecte o metoda unica si sa se incadreze intr-un program unitar.Estede asemenea absolut necesar ca instrumentele si aparatele folosite sa fie verificate dupaetaloane cu caracter universal deoarece numai astfe , informatiile meterologice pot aveao circulatie rapida si o eficienta practica maxima.

La efectuarea determinarilor observatorul trebuie sa respecte cu rigurozitate cateva reguliesentiale si anume: a) sa noteze in registru numai valori determinate de el insusi

b) sa efectueze cu regularitate rondul preliminar , pentru a putea inlocui

eventualele aparate defecte cu cel putin 20 de minute inaintea determinarii.

c)sa respecte cu strictete ordinea tip de efetuare a observatiilor;

d)sa manuiasca atent aparatele si intrumentele meteorologice , ferindu-le

deteriorari;

e)sa efectueze determinari numai cu aparate si instrumente etalonate la

laboratorul de verificare al I.M.H

Programul observatiilor este stabilit in concordanta cu programele corespunzatoare din

celelalte tari membre O.M.M.


18/22

Programul observatiilor

Inainte de orele de observatie , meteorologul de serviciu are obligatia saexecute ,,rondul preliminar , ocazie cu care verifica functionalitatea

aparatelor si instrumentelor. Orele climatologice de baza , dupa timpulsolar mediu local sunt: 01 ,07 ,13 , si 19 , iar pentru statiile cu programsinoptic observatiile se efectueaza la orele 02,05,08,11,14,17,20 si 23 dupaora oficiala a Bucurestiului .Pentru toate punctele situate pe meridianulcentral ora oficiala corespunde cu ora locala .Pentru a determina

meridianul locului este necesar sa existe un pilon fixat pe vertical care salase o umbra ingusta, un ceas si sa se cunoasca ora amiezii , dupa timpullocal .Determinarea orei amiezei , dupa timpul local, se poate realiza cuajutorul unei harti de navigatie , pe care se determina longitudinea(meridianul)locului unde se gaseste amenajata platforma meteorologicacu o precizie de o zecime de grad.Apoi , se stabileste diferenta dintremeridianul ce trece prin platforma meteorologica si meridianul de30*(fusul orar nr.2)dupa care s-a stabilit si ora oficiala aBucurestiului.Diferenta de longitudine obtinuta se transforma in timp ,avandu-se in vedere ca unui grad de longitudine ii corespunde un timp de 4minute.

i ii i


19/22

Inscrierea observatiilor meteorologice

efectuate la statii Rezultatele observatiilor meteorologice efectuate la statii se inscriu in

registre si formulare speciale , aprobate de IMH.Inscrierea se face direct in

rubrica respectivca din registru , imeadiat dupa citirea fiecarei valori.Inacest scop se foloseste creionul negru.

Eventualele corecturi , nu se fac prin stergerea valorii initiale ci prin taiereaei cu o linie (astfel incat sa mai poata fi citita)si inscrierea inlaturata a noiivalori.

In stituatiile cand o anumita observatie nu s-a putut efectua rubricarespectiva din registru va fi completata cu o liniuta .Daca observatia a fostefectuata , dar fenomenul nu s-a produs (de pilda nu au cazut precipitatii)rubrica corespunzatoare din registru ramane necompletata.

Datele obtinute ca si diagramele intregistratoarelor se prelucreazaimeadiat dupa terminarea observatiilor de la ora respectiva.In afararegistrelor si tabelelor utilizate pentru inscrierea si prelucrarea datelormeteorologice , la statii exista si trei registre tehnice.Registrul cu istoriculstatiei , Registrul de predare si luare in primire a serviciului si Registrul degreseli.


20/22

Statiile Meteo Automate. Seriile de statii meteo automate mici , de tip MAWS ,

reprezinta noua generatie de statii meteorologice automateexecutate atat pentru instalarea permanenta , cat si pentruaplicatii unde este necesara transportarea lor interen.MAWS prezinta caracteristici de inalta performantaintr-o forma foarte compacta.Utilizand tehnologiesofisticata , usor de operat , MAWS este alegerea idealapentru un domeniu larg de aplicatii meteorologice caresolicita masuratori meteorologice precise si de incredere

efectuate cu costuri mici.Statiile MAWS au urmatoarelecaracteristici:sunt compacte,portabile si usoare;seinstaleaza ,configureaza si intretin usor;consuma putinaenergie electrica ;sunt fiabile si precise ;au posibilitati dedezvoltare software.

MAWS utilizeaza componente executate de firma d

echipamente meteorologice Vaisala , probate si expertizatepe teren si asigura utilizatorului calitatiile prevazute desistemele mari.Senzorii de baza masoara:parametriivantului(viteza si directie);temperatura;umiditatearelativa;cantitatea de precipitatii.In plus se poate masura deexemplu temperatura solului si a apei;radiatia solara sinivelul apei.


21/22

MAWS 201 Vaisala.


22/22

Bibliografie

,,Cursul de Meteorologie manual practic-,Sterie Ciulache

,,Meteorologie si Hidrologie lucrari practice ,

Adrian Amadeus Tiscovschi si DanielConstantin Diaconu.

statiile meteorologice

Documents