IlustraEii: Cuberschi ConstantinDTP: Simona ElenaCorecturi: Zecab*lia

Descrierea CIF a Bibliotecii Nagionale a RomlniciswrFTJONAn{AN

Cil&oriile lui Gulliver / Jonathan Swift; - trad. gi adapt.:Tinela lrimiciuc. - Ed. a 4-a. - Bucureqti: Steaua Nordului. 2011

rsBN 978-606-511-Ms-6I. Irimiciuc, Tinela (trad.)821.111-311.3=135.1

@ Toate drepturile asupra acestei versiuni sunt rezervate. Editurii Steaua Nordului.

Pentru comenzi online: www.steauanordului.ro

)onathan Swift

Cf,liltoriile luiGulliver

Note de subsol:

(1)un stang este un girug de gaisprezece picioare

jumitate.(z)o lege a fost dati de atunci de parlament

prin care pierderea increderii era considerati crimicapitali.

(3)Britannia - Sir W. Scot.

(4)Londra - Sir W. Scot.

(S)Acesta este textul revizuit adoptat de drHawksworth (1766). Paragraful din edigia originali(1726)incepe altfel:,,|-am spus ci daci va fi si triiesc?ntr-un regat unde mulgi erau in vogi". Numele

Tribnia gi Langdon nu sunt menfionate gi ,,sciunelul"gi semnificagia lui nu apar.

(6)Acest paragraf nu este in edigia originali.(7)Edigia originali gi cea a dr Hawksworth

mengioneaze numele Rotherhith aici, degi mai

devreme in aceeagi lucrare Redriff se spune ci ar filocul unde se afli casa lui Culliver in Anglia.

CUPRINS

PREFATA ................................................................... 5

PARTEA I " ,

O cALAToRIE iN LILLIPUTCapitolul 1

Capitolul 2..............................r............................... 3oCapitolul 3................................................ .............. 46

."............. 58Capitolul 5.. ,.......67Capitolul 6...... 78

93Capitolul 7Capitolul 8....................r.......................................704

PARTEA A II-Ao cALAToRIE iN BRoBDINGNAG

Capitolul tCapitolul 2................ro.............................. ..........,.1g7Capitolul 3.'.....i...........................'............ ........,.... 148

476 477

Capitolul 165174

204215

243

Capitolul 5.....

...........466

Capitolul 5...... 384396

Capitol ul 8................

PARTEA a lll-acAIATONIA LA LAPUTA, BAINIBARBI,

IUGGNAGG, GLUBBDUBDRIB $l JAPONIA

Capitolul 3........................................,...................257Capitol ul 4................................... 265Capitolul 5 .........275Capitolul 6...... 289

298306317

........339

Capitoluf 7......,....... ................. ............4o7capitorur ,..........:::::::::::::::::::::::::::::::....... ............41sCapitolul 9................................,...........................43oCapitolul 10 .............................................,....;..,.,..439Capitolul 11

Capitolul tzNote de subsol: 476

Capitolul 1

Capitolul 2

................. .. 234aa a a a aa aaa a aaa aaaa a aaa a a

Capitolul 10

Capitolul 11

478 479

pentru a-i aproba. Respectul tuturor m-ar ajuta la fel

de mult ca gi nechezatul celor doi biegi Houyhnhnmpe care-i gin in grajd pentru ci, chiar gi aga, in ciuda

condigiei lor; tot mi-ar innobila virtu;ile fArA a da

nattere vreunui viciu.Au puterea aceste biete animale si gAndeasci

faptul ci am decizut atit de mult incAt imi apirpropria veridicitate? Yahoo cum sunt, se ttie in totHouyhnhnmland-ul ci doar la indrumarea gi dupiexemplul ilustrului meu stepAn am fost in stare, in

doi ani de zile (degi mirturisesc, cu mare dificultate),si scap de obiceiul groaznic de a mingi, ignora, ingela,

echivoca atAt de adAnc inridicinat in sufletele intregiimele specii, dar mai ales in europeni.

Mai am gi alte nemulgumiri, dar mi voi opri aici

pentru a nu-mi stirni supirarea sau pentru a nu tederanja. Trebuie si mirturisesc ci, de cind m-am

intors, ceva din spiritul meu corupt de Yahoo a revenit

intrAnd in contact cu ceilalgi membrii ai speciei, dar

mai ales cu cei din familia mea, dintr-o nevoie ce nupoate fi evitati; de altfel, nu ar fi trebuit si inigiez un

proiect atat de absurd, gi anume acela de a realiza

o reformi a rasei Yahoo in acest regat, dar aga potafirma ci am ficut-o prin teorii ce vor pirea mereu

vizionare.

L2

2 aprilie,1727

13

PARTEA I

o CALATORIE iN TILLIPUT

Capitolul 1

[Autorul ne dd cdteva detalii despre el 5i familia sa. Ce

l-a determinatsd plecein caldtorie.Cum naufragiazd 5i

scapd cu viald inotdnd. Ajunge cu bine Ia ldrm in gara

numitd Lilliput; este luat prizonier Si dusin toatd fara.l

atil meu avea o mici proprietate in

Nottinghamshire, eu fiind al treilea dintre cei

cinci fii. CAnd am implinit paisprezece ani,

tata m-a trimis la Colegiul Emanuel din Cambridge,

unde am rimas gi m-am dedicat studiului timp de

trei ani, dar costurile intreginerii mele fiind prea mari,

degi primeam foarte pufini bani, erau peste puterile

piringilor gi am fost nevoit si intru ucenic la domnul

James Bates, un bine cunoscut chirurg din Londra la

care am rimas pentru patru ani. Din cAnd in cAnd,

cu banii pulini trimigi de tata, am inceput si invigsi navighez gi si-mi insugesc Ai ceva cunottinge

de matematici, foarte folositoare celor ce vor sicilitoreasci, dupi cum credeam ci-mi va fi dat sifac Ai eu la un moment dat.

CAnd am plecat de la domnul Bates, m-am lntors

acase, unde cu ajutorul tatilui meu, al unchiului

John gi al altor rude am primit patruzeci de lire gi

promisiunea de a primi treizeci de lire pe an pentru arimAne la Leyden; acolo am studiat medicina doi anigi gapte luni, gtiind ci-mi va fi folositoare in timpullungilor cilitorii pe mare.

La scurt timp dupi ce m-am intors din Leyden, la

recomandarea bunului meu profesor; domnul Bates,

am fost angajat ca doctor chirurg pe vasul Swallow sub

comanda cipitanului Abraham Pannel. Timp de treiani gijumitate am rimas pe acest vas cilitorind spre

Levant gi alte destinagii. La intoarcere m-am hotiritsi rimAn in Londra gi din nou incurajat de profesorul

meu, domnul Bates, am luat cigiva paciengi de-ai

dumnealui. Apoi mi-am cumpirat o casi in vechiulcartier evreiesc gi, sfituit si-mi schimb starea civili,m-am cisitorit cu doamna Mary Burton, cea de-a

doua fiici a domnului Edmund Burton, proprietarulunui magazin de ciorapi de pe strada Newgate, de lacare am primit o zestre in valoare de patru sute de lire.

Din picate, dupi doi ani, bunul meu profesor,

domnul Batet s'a stins gi neavAnd prieteni afacerea

mea a. inceput si meargi prost intrucAt conttiinlamea nu mi lisa si fac treburile de mintuiali ca atAgia

algii din brangi. Dupi ce am avut o discu;ie cu sogia

mea gi cigiva amici, m-am hotirAt si plec din noupe mare. Am fost chirurg pe doui vase gi dupi mai

T4 L5

multe cilitorii pe mare timp de gase ani in lndiilede Est gi de Vest mi-am rotunjit un pic veniturile.

Timpul liber mi-l petreceam intotdeauna citind dinmultele opere pe care le aveam la dispozigie scrise de

autorii cei mai buni, antici gi moderni. CAnd eram pe

uscat analizam felul in care se comportau gi simgeau

oamenii, le ?nvigam limba, lucru ce-mi venea foarte

ugor deoarece am o memorie foarte buni.in ultima cilitorie nu am fost prea norocos

qi fiind gi obosit am luat decizia de a rimAne acasi

alituri de sogie gi familie. M-am mutat din vechiul

cartier evreiesc in Fetter Lane, gi de aici in Wapping

cu speranga de a gisi ceva de lucru printre marinari,

dar totul a fost in zadar.

Dupi ce am atteptat trei ani ca situagia si se

imbunitigeasci, am acceptat in cele din urmi ooferti avantajoasi de la cipitanul William

Prichar4 proprietarul navei Antelope, care

pornea intr-o cilitorie inspre Marea de Sud. Amridicat ancora din Bristol, pe 4 mai 1699,9i cilitorias-a dovedit de bun augur inci de la inceput.

Nu s-ar cuveni, din anumite motive, si-l obosesc

pe cititor cu detaliile acelor aventuri pe mare, e

suficient si-i spun ci, in drum spre lndiile de Est,

vasul nostru a fost impins de o furtuni niprasnicicitre partea de nord-vest a ginutului Van Diemen.

UitAndu-ne atent pe harti, am realizat ci suntem la

30 de grade gi 2 minute latitudine sud. Doisprezecemembri ai echipajului au murit de epuizare fizicisau malnutrigie, iar ceilalgi erau intr-o stare foarteproasti. Pe 5 noiembrie, ce reprezinti inceputulverii in acele ginuturi, vremea fiind foarte cetoasi,marinarii au observat o stanci la vreo 200 de metride vas, dar vAntul bitea puternic gi ne-a izbit direct inea, rupindu-ne ambarcatiunea. $ase oameni, printrecare gi eu, am lansat o barci pe mare, am coborAt inea gi ne-am indepirtat cAt mai repede posibil de vas

gi de stAnci. Dupi calculele mele, am vAslit cam treileghe pAni nu am mai putut, dar eram deja istovigi demunca de pe vas. Aga ci ne-am lisat tn voia valurilorcAnd dintr-odati un vAnt puternic dinspre nord ne-a

risturnat in mare. N'ag putea spune ce s-a intAmplatcu tovarigii mei de pe barci sau cei ce au scipat destAnci sau de pe corabie, dar cred ci in cele din urmiau pierit cu togii. in ceea ce mi privegte am inotatin voia sorgii, impins de vint gi de ffux. Deseori imilisam picioarele in jos gi nu simgeam fundul miriidar deodati, toropit cum eram gi firi niciun pic deputere, am atins pimAntul; furtuna se potolise demult. Marea nu era foarte adAnci, dar am mers camo mili pini la mal gi cred ci era cam opt seara. Am?naintat pe plaji cam jumitate de mili, dar nu era

nicio urmi de casi sau de vreun locuitor, sau poateeram prea slibit pentru a-i observa. Eram extrem de

t6

obosit gi toropit de vreme, cilduri gi jumitatea delitru de coniac biuti pe corabie gi voiam si dorm.M-am atezat pe iarba scurre gi moale gi am cilzatintr-un somn adAnc de vreo noui ore cred, cici atuncicind m-am trezit era deja ziui.

Am incercat si mi ridic, dar nici nu mi puteammisca, stiteam intins pe spate, iar bragele gi picioareleerau legate puternic de pimAnt, la fel gi pirul meu lunggi des. Tot corpul de sub brage gi pAni Ia coapse imi eralegat de nigte atele subgiri gi nu puteam privi decAt insus. Soarele ardea puternic gi lumina imi rinea ochii.Deslugeam un zgomot confuz in jurul meu, dar dinpozigiain care eram, nu puteam vedea nimic altceva

decAt cerul. Peste ceva timp am simgit ceva migcAnd

pe piciorul stAng avansAnd incet spre piept gi apoi

aproape atingAndu-mi birbia; cAnd mi-am coboritprivirea cAt de mult am putut, am realizat ci era ofiingi umani de cAgiva centimetri in inilgime cu un'arc gi o sigeati in mAni gi o tolbi de sigegi in spate.

intre timp am mai simgit vreo patruzeci de asemenea

creaturi (sau cel pugin aga binuiam) urmAnd-o pe

prima. Eram mut de uimire gi cind am scos un gipet

puternic ca un riget, togi s'au retras speriagi; gi chiarunii dintre ei, aga cum mi s-a spus mai tArziu, s-au rinitatunci cAnd au sirit de pe mine la pimint. Cu toateacestea, au revenit imediat pe pozigii gi unul dintreei a indriznit chiar si ajungi pAni aproape de fagi,

ridicAndu-gi mAinile giochiiin admiragie gi gipAnd cu o

voce pigigiiati:,,Hekinah degul'l ceilalgi au tot repetataceleagi cuvinte, dar pe atunci nu aveam nici cea mai

vagi idee ce ar.putea insemna. in tot acest timp, eu

steteam intins intr-o pozigie foarte incomodi, dupicum vi puteliinchipui. in cele din urmi, in incercarea

mea de a mi elibera, am reugit si rup firele gi si scotcArligele ce mi gintuiau la pimAnt de bragul stAng gi

astfel ridicAndu-lam vizut prin ce metode m-au legat,

iar printr-o smucituri, ce m-a cam durut, recunosc,

am reugit si slibesc Ai firele ce-mi legau pirul pe

partea stAngi, aga ci am putut astfel si-mi ridic capul

cAgiva centimetri. Dar creaturile au luat-o la sinitoasa

18 L9

din nou inainte si le pot prinde eu, scotand gipetestridente gi, imediat dupi, cineva dincre ei a strigartare Jolgo phonac"; dintr,odati am simgit sute desigegi in mAna stAngi ce mi ingepau ca nigte ace gi

apoi au lansat inci o salvi in aer precum aruncim noibombele in Europa, din care multe mi-au atins trupul(dar nu prea le-am simgit), iar altele faga, pe care dinreflex am acoperit-o imediat cu mAna stAngi. CAnds-a incheiar aceasre ploaie de sigegi am gemur denecaz gi de durere, apoi pe cAnd incercam din nousi mi eliberez au mai trimis un rAnd de o mai mareamploare decAt primul gi in tot acesr timp unii miimpungeau cu sulige; norocul meu a fost ci purtamo scurti din piele pe care nu au putut-o stripunge.M-am gAndit ci cel mai bine era si stau nemigcatgi intengionam si stau ata gi peste noapte, cAnd cuajutorul mAinii srAngi deja eliberate si-mi dezleg totcorpul; cAt despre locuitori, puteam si stau linigtitcici puteam face fagi gi celei mai mari armare pe carear fi adus-o impotriva mea daci togierau de inilgimeacreaturii pe care o zirisem. Dar soarta imi pregiteaaltceva. CAnd localnicii au vizut ci stau tinigtit n-aumai aruncat nicio sigeata, dar dupi zgomotul ce-lauzeam, mi-am dat seama ci numirul lor crescuse gi ladepirtare de vreo patru yarzi,la urechea mea dreaite,am auzit timp de o ori un ciocinit precum cel pecare-l fac oamenii la lucru. Mi-am intors capulin acea

,,4Nw*-::..,::.direcgie, pe cAt imi permiteau clemele gi firele, gi am

vizut o sceni ridicati la cAgiva centimetri deasupra

pimAntuluice susginea cam patru omulegi, previzuticu doui sau trei sciri pentru a urca pe ea gi de pe

care unul dintre ei, care pirea un fel de oficialitate,

imi ginea un discurs din care nu am ingeles nimic, nici

micar o silabi. Dar ar fi trebuit si mentionez ci inainte

si-gi inceapi discursul personajul a strigat de trei ori

,,Langro dehul san" (cuvinte care, ca gi cele dinainte,

mi-au fost repetate giexplicate maitirziu), dupi care

la scurt timp, cam cincizeci de pitici s-au apropiat gi

mi-au tiiat firele de pe partea stAngi a capului, ceea

ce mi-a dat posibilitatea de a-l intoarce la dreapta gi

de a observa gesturile gi infigigarea persoanei care

urma si vorbeasci. Pirea de virsti medie, dar mai

inalt decAt ceilalgi trei care-l insogeau, printre acegtia

20

un paj care ii ginea trena gi care era ceva mai maredecAt degetul meu mijlociu; ceilalti doi stiteau de oparte gi de alta ca si,l ajute.

Juca perfect rolul unui orator cu momente, dupicAte ingelegeam, cAnd ameninta, promitea sau cereamili gi bunitate. Am rispuns in cAteva cuvinte, foartesupus, ridicind mAna stAngi gi ochii citre soare ca gi

cum mi-ar fi fost martor gi, ripus de foame, cici numAncasem nimic cu mult inainte si pirisesc corabia,am cedat forgelor naturii gi nu mi-am putut controlaneribdarea (gest poate impotriva regulilor bunului-simg) de a primi ceva de mAncare ducAnd des undeget spre guri pentru a le arita ci,mi este foame.

Hurgo (cici aga numeau ei pe cineva important)m-a ingeles foarte bine. A coborAt de pe sceni gi

a ordonat si fie atezate mai multe sciri pe careurcau peste o sute de pitici spre gura mea, incircaticu coguri pline de carne, trimise la ordinele regeluiimediat ce acesta aflase de prezenga mea in regat.Mi-am dat seama ci mAncam carne de diferiteanimale, dar nu puteam si le deosebesc dupi gust.Erau coaste ptrlpe, miruntaie ce aduceau cu cele deoaie, dar foarte bine pregitite insi mai mici decitaripile unei ciocArlii. Le-am mAncat pe nerisuflatecu cAte trei pAini odati care erau mari cAt nigte alice.imi tot dideau si mininc cit de repede puteau gi

ei mirAndu-se gi minunindu-se de cic puteam si

27

mininc. Apoi am ficut un semn cum ci imi era sete.

$i-au dat seama dupi apetitul meu ci o cantitatemici nu era suficienti gi fiind un popor isteg mi-au

aruncat cu mare dexteritate unul dintre cele mai mari

butoaie, apoi l-au dat de-a dura spre mAna mea, i'auscos cepul gi l-am biut pe tot dintr-odati firi mare

dificultate, cici era mai pugin de jumitate de litru gi

avea gustul unui vin ugor de Burgundia, dar mult mai

aromat. Mi-au adus un al doilea butoi, pe care l-am

biut la felde repede gi le-am ficut semn si maiaduci,dar nu mai aveau. VizAnd aceste minuni, au inceput sigipe de bucurie gi si-mi danseze pe piept repetand ca

gi prima dati:,,Hekinah degul". Mi-au ficut un semn

si arunc cele doui butoaie, dar ferind mai intii totioamenii din cale strigind:,,Borach mevolah"; cind au

vizut recipientele in aer s-a auzit un strigit general:

,,Hekinah degul". Recunosc ci mi tenta, atunci cAnd

coborau gi urcau pe mine, si prind vreo patruzeci,

cincizeci sau cAgi imi cideau in mAni gi si-i izbesc de

pimAnt. Dar amintindu-mi ce durere am simgit mai

devreme, gtiind ci nu e lucrul cel mai riu ce mi-l potface gi vizAndu-i atAt de onoragi de prezenga mea -sau cel pugin aga am interpretat eu - mi-am infrAnat

imediat acele porniri. in plus, mi simgeam obligatprin legile ospitalitigii si mi port onorabil fagi de

nigte oameni care m-au tratat atAt de bine. $i totuginu mi puteam abgine si nu mi mir de curajul acestor

22

muritori minusculi care indrizneau si se cagere gi

si meargi pe tot corpul meu in timp ce una dintremiini imi era liberi firi si rremure de frici in faga

unei creaturi gigant, ata cum trebuie si le fi pirut eua fi. Dupi ceva timp, cAnd au vizut ci am incetat sile mai cer carne, in faga mea a apirut trimisul regelui,o persoana cu o pozigie inalti in regat. Excelenga sa

urci pe partea mai subgire a pulpei piciorului drept,inainti spre fagi, insogit de o duzini de curteni, gi imiprezenti ordinul scris al regelui cu sigiliul regal, dupicare vorbi vreo zece minute firi si dea vreun semnde furie, dar foarte hotirAt aritAnd undeva inaintela vreo jumitate de mila distangi, ce reprezenta defapt, am aflat mai tdrziu, capitala unde se hotirAsede majestatea sa regele gi consiliul siu si fiu dus. Amrispuns in cAteva cuvinte, dar nu foarte clar; gi amficut un semn cu mina mea liberi spre cealalti mAni(ocolind capul excelengei sale gi a suitei) gi apoi citrecap gi corp pentru a-l face si ingeleagi ca voiam si fiueliberat. Se pare ci mi ingelesese foarte bine, dar a

refuzat dAnd din cap dezaprobator gi a ridicat minapentru a arita ci trebuie si fiu dus ca un prizonier.

Totugi am ingeles din semnele pe care le ficea civoi beneficia de un ffatament foarte bun, mAncaregi biuturi din belgug. Auzind acesr lucru, m-amgAndit din nou si incerc si mi eliberea dar cAndam simgit durerea sigegilor care-mi riniseri faga gi

23