Oupd un romon de $onathan $wift

tc)c€

Cdtdtoriite [ui

Gu[titer

lll EdlturatUl t-.t nr cr FT

Quprins

1. lncepe aventura .................7

2. Regatul Lilliput ................17

3. La curtea din Lilliput ......31

4. Mildendo gi libertatea ........... ............42

5. Gulliver - apdrdtorul ......... ...............49

6.Yiala in Lilliput .....:........................... 55

T.Evadarea ir:r Blefuscu ............ ............ 60

8. intoarcerea lui Gulliver ......... :............................ 63

9. Sosirea la Brobdingr.ag .....................67

10. Fatafermierului .............75

11. Gulliver la curte .............77

l2.inpalatul regelui ...........79

13. Maimula din regat ........81

14. Regele qi regina ..............84

15. Propunerea lui Gulliver ............ .....88

16. Gulliver gi cdpitanul ..........17. Olandezul ......... .......,......96

18. Oamenii din Laputa ....100

19. Explicalia fenomenului ................105

20. Capitala ............. ............109

21. Academia din Lagado ..................11.4

22. Academia .......... ............12L

23. Sosirea la Maldonada ......... ..........125

181

24. Cdldtoria prin Glubbdubdrib ......... ............... I2g25. intoarcerea la Maldonada .............................. 13026. Struldbrugii ........ .......... 1332T.Dinluggnagg inJaponia .............Ig628. Gulliver gi revolta ............. .............1,4029. Houyhnhnmii ..............14630. Mullumindu-lpe stdpdn ..............15131. StdpAnul comandd 9i Gulliver spune ...........15532. Descrierea Angliei ........................................... 15833. Observaliile stdpAnului ............... ................... 16234. Yahoo gi virtulile Houyhnhnm-ilor ..............16435. Plecarea de la Houyhnhnm-i .......... ...............171,36. inapoi in Anglia ...........175

Q.apitotut I

4n npn a\entura

atdl lui Gulliver avea

Nottinghamshire, iardintre cei cinci fii. igi

o micd moqie inel era al treileaincepu studiile

la Colegiul Emanuel din Cambridge la vArsta de

paisprezece ani. Rdmase acolo timp de trei ani,

apoi deveni un devotat ucenic al domnului James

Bates, eminent chirurg din Londra, cu care continud

colaborarea pret de patru ani. Fusese recomandat de

cdtre bunul sdu maestru, domnul Bates, pentru a fichirurg pe vasul Swallow, sub comanda cdpitanuluiAbraham Pannel, cu care lucrd vreme de trei aniqi jumitate, fdcdnd cdteva cSldtorii in Levant gi inalte tinuturi. Dupd ce se intoarse, se hotdri sd se

stabileascd la Londra, iar domnul Bates il incurajd,

recomandAndu-l cAtorva pacienji. igi inchirie o parte

dintr-o casd micd, din vechiul cartier evreiesc. La

sfatul prietenilor, se cdsdtori cu domnigoara MaryBurton. Ea era cea de-a doua fiicd a domnuluiEdmund Burton, negustor de ciorapi de pe strada

Newgate, de la care primi o zestre de patru sute de

lire.

incepe aaentura

incnp" aventura

Dar bunul sdu maestru Bates muri dupd doi ani,

iar Gulliver avea pulini prieteni. Afacerea lui incepusd meargd prost, deoarece congtiinla nu il ldsi sd

imite practicile viciate ale confralilor. Dupd ce se

consultd cu sofia gi cAteva cunogtinle, se hotdrA sd

plece dinnou pe mare. Acceptd o ofertd avantajoasd

de la cdpitanul William Prichard, proprietarulvasului Antelope, care urma sd facd o cdldtorie inmdrile Sudului. Ridicard pdnzele din Bristol pe 4rnai1699, iarlainceput, cdldtoria lor se ardtd, foartepromildtoare.

Pe drumul spre Indiile de Est, furd indreptali de

cdtre o furtund violentd spre nord-vestul linutuluiVan Diemen. Dupd un calcul, igi dddurd seama cd se

aflau la treizeci de grade gi doud minute latitudinesudicd. Doisprezece oameni din echipaj murird dincauza muncii istovitoare gi a hranei proaste. Cei

rdmagi erau foarte s15bi1i. Pe data de cinci noiembrie,

care marca inceputul verii in acea zottd' vremea era

foarte celoasd, iar marinarii descoperird o stAnc5 la o

jumdtate de cablu de vas. Vdntul era atAt de puternicincdt ii indreptd direct spre ea,.iar vasul se sfdr6md.

$ase oameni din echipaj, printre care gi el, ldsard

barca la apd gi incepurd sd vAsleascd pentru a se

indepdrta de stdncd. VAslird, dupd calculele sale, cam

vreo cincisprezece kilometri, pAnd ce nu mai avurdputere sd migte barca. Erau atAt de ostenifi incAt se

incepe aaentura

ldsard in voia valurilor, iar dupd aproape jumdtatede ord, barca fu rdsturnatd de un vAnt ndprasnicdinspre nord. Cu greu igi dddu Gulliver seamace se intAmplase cu tovardgii sdi din barcd, cu ceicare scdpaserd gi se addpostiserd pe stAnci sau carerdmdseserd pe vas. Presupuse cd pieriserd cu totii.

CAt despre Gulliver, acesta inotd la voiaintAmpldrii, fiind impins de vdnt gi maree. incercdde mai multe ori in zadar sH atingd fundul mdrii cupicioarele, dar cAnd nu mai putu sd inoate, igi ddduseama cd putea ajunge cu picioarele pe nisip. intretimp, furtuna se domoli. Panta era atAt de micd incdtmerse aproape un kilometru jumdtate pAnd ajunselarnal, cAnd presupunea cdar ftfost ora opt seara.Inaintd apoi incd vreo opt sute de metri, dar nudescoperi nici urmd de case sau locuitori, luAnd incalcul gi posibilitatea cd era atdt de epuizat incdt nuobservase. Era foarte obosit de vremea neprielnicd gibduse un sfert de litru de coniac inainte de a pdrdsivasul, astfel cd incepu sd alipeascd. Se intinse peiarba care era foarte scurtd gi moale, unde dormimai adAnc decAt o fdcuse vreodatd; cam noud ore,dupd calculele sale, deoarece cAnd se trezi, abia selumina de zi.

incercd sd se ridice, dar nu putu sd facd niciomigcare. Cum se afla intins pe spate, igi dddu seamacd avea mAinile gi picioarele strAns legate pe ambele

10

incepe aoentura

pdrli, de pdmdnt. Pdrul sdu, lung gi des, fusese prinsin acelaqi fel. Simli mai multe legdturi subliri pe

tot trupul, de la subsuori pAnd la coapse. Auzi unzgomot nedeslugit pe ldngd el, dar dinpozilialn care

se afla, nu putea vedea decAt cerul. Dupd pufin timp,simli ceva migcAndu-se pe piciorul sdu. Ceva care

inaintd pe pieptul sdu gi ii ajunse aproape de bdrbie.

iqi cobori privirea cdt de mult putu gi observd ceea ce

pdrea a fi o fiiinfd umand, nu mai inaltd de o palmd,

ce avea un arc ai sdgeli in mdnd gi o tolbd in spate.

intre timp, simli patruzeci sau mai mulli asemenea

omulefi parcurgAnd acelagi traseu. Fu incredibil de

uimit qi rdcni atAt de tare incAt fugird cu tolii inapoi,infricogafi, iar unii dintre ei se rdnird, cAnd sdriri de

pe picioarele lui qi se lovird de pdmAnt. Oricum, se

intoarserd curAnd. Unul dintre ei se aventurd atdt

de mult incdt ivdzaintreaga fala alui Gulliver. igiridicd mdinile gi ochii plin de mirare gi strigd cu un

lipdt ascufit dar deslugit:

- Hekinah degul!Ceilalli repetard de mai multe ori aceleagi cuvinte,

dar Gulliver nu gtia ce insemnau. in cele din urmd,luptAndu-se pentru a se elibera, avLt norocul de arupe sforile qi de a scoate ldrugii ce ii lineau mAna

stAngd la pdmdnt, descoperind asta atunci cdnd igi

duse mdna in dreptul fefei. Atunci vdztt metodele

pe care le folosiserd pentru aJ lega gi tot atunci, cu

11

incepe aoentura

o smuciture care ii pricinui mari dureri, igi smulsesforile care ii tineau pdrul pe partea stAngd, astfelcd putu sd igi intoarcd pulin capul. in acel Loment,creaturile fugird pentru a doua oard, fdr dca Gulliversd le poatd prinde. Imediat incepurd sd scoatd nigtelipete puternice gi asculite, iar cdnd acestea sedomolirS, se auziun strigdt puternic:

- Tolgo phonig se auzi, cu ecou.In cdteva momente, dupd ce furd strigate acele

cuvinte, Gulliver simfi mai mult de o suti de sdgetitrase in bralul sdu st6ng, care il impunserd ; ;mullime de ace. Mai traserd o salvd in aer; aceastasemdnd cu bombardamentele in Europa, iar multedintre ele cdzurd pe trupul sdu gi cAteva pe fafd,pe care gi-o acoperi imediat cu mAna stdngd. CAndaceastd ploaie de sdgeli se termind, Gulliver incepusd geamd de necaz gi de durere. in timp ce se chinuiasd se elibereze, traserd o altd salvd, mai puternicddecAt prima. Unii dintre ei incercard sd ii impungdcoastele cu sulite, dar din fericire, Gulliver aveao scurtd din piele de bivol, pe care nu puturd sdo strdpungd. Oricum, dupd pdrerea lui, cea maiprudentd metodd ar fi fost sd stea nemigcat pdndla ldsarea serii cdnd, cu ajutorul mdinii stangidejadesfdcute, ar fi putut sd se elibe reze crtrrq,rri;pa. ir,ceea ce-i privea pe locuitori, Gulliver se gAndea cdputea combate ceamai mare armatdpe care acegtia ar

12

incepe aaentura

fi putut sd o aducd. Credea asta din cauza diferenleide mdrime dintre el gi omuleli, dar soarta ii pregdtialtceva..CAnd omulelii vdzur6" cd stdtea nemigcat,opriri ploaia de sdgeli, dar dupd zgomotul pe care ilatni,Gulliver igi dddu seama cd numdrul lor cregtea.

Camlapatru metri distanld de urechea sa dreaptd,auzi timp de o ord zgomote ca de construclie, gi igiintoarse capul, atAt cdt ii permiteau sforile gi ldrugiicu care fusese prins. Ydzuun podium ridicat la vreojumdtate de metru deasupra pdmAntului, in stare

si lind patru omuleli, cu doud sau trei scdri pentrua alunge la el, de unde unul dintre ei, care pdrea opersoand importantd,, linu un discurs lung, din care

Gulliver nu pricepu o iotd. Apoi, fir jur de cincizeci de

locuitori venird gi tdiard sforile care ii lineau parteastAngd a capului. Asta ii dddu libertatea de a-gi

intoarce capul spre dreapta. Observd persoana care

finuse discursul gi gesturile pe care le fdcea. Pdrea

de vdrstd mijlocie gi de indlfime mai mare decAt cei

trei care il insofeau.'Unul dintre ei era pajul care

ii linea trena gi pdrea ceva mai inalt decAt degetulmijlociu al lui Gulliver, iar ceilalli doi se agezard.

lAngd el, pentru a-l sprijini. Omul ce linea discursulpdrea un orator priceput, iar Gulliver igi putu daseama cd recurgea la amenin!6ri, promisiuni, mil5gi bundtate. Gulliver ii rdspunse in cAteva cuvinte,dar in cel mai umil mod cu putin!5, ridicdndu-gi

13

Incepe aaentura

mana stdngd gi privirea cdtre soare. Fiind aproapemort de foame, deoarece nu mdncase nimic cucdteva ore inainte de a pdrdsi vasul, simli pornirilenaturale atAt de puternic incAt nu se putu ablinesd igi arate nerdbdarea, ducdndu_gi de mai multeori degetul cdtre gur6, ca sd arate cd ii este foame.Hurgo (dregdtorul) ll lnlelese perfect. Cobori de pepodium gi dddu ordin ca mai multe scdri sd fie fixatein lateralele lui Gulliver. pe aceste scdri, mai multde o sutd de locuitori se urcard gi merserd spre gurasa, incdrcati cu coguri pline cu carne care fuseserdstrdnse gi trimise la ordinele regelui, indatd ce acestafu anuntat de sosirea lui Gulliver. Simli gust decarne de la mai multe animale: ciozvArte,mugchi gipulpe aducdnd cu cele de oaie, foarte bine pregdtite,dar mai mici decAt aripile unei ciocArlii. Le mdncdcu gura plind, cAte doud sau trei deodatd, la fel cape pAine, care era de dimensiunea unei alice. iiaduserd mdncare cAt de repede puturd,fiind uimitide mdrimea gi de apetitul sdu. Apoi Gulliver fdcu unalt semn, care insemnd cd voia sd bea. Ridicard, cumultd dexteritate, unul dintre cele mai mari butoaiepe care il aveau, apoi il rostogolird cdtre mAna sa giii scoaserd dopul. Gulliver il bdu dintr_o sorbiturd,foarte ugor, deoarece nu avea mai mult de un sfert delitru. Avea gust asemdndtor unui vin de Burgundia,dar mult mai delicios.

'1.4

incepe aaentura

:-=)

-s

--. _--:_

u fi'%.-'!3,%"-,.'6

15