BIBLIA PIERDUTA

ROMAN IN CINCI PARTIt

CU O POSTFATA DE,

JnaN Hennrs

EDITIA A DOUA

npvi.zur,4. qr,Loi,ucrr,L

Icon BrncrBn

rtfr

editurit rao

PROLOG

Deschise ochii, dar ochii nu se deschiserl. Mai incerci odati. Pleoapele pireau cI se migci. Dar nu se intAmpli nimic.Cu efort, ridicd braful. O inlepituri groazntcdaproape ii para-lizd de durere umlrul. Duse totugi mAna la ochi. Deschigi.Pleoapele erau ridicate. igi simli genele. Clipi cAnd le atinse. Siatunci, de ce nu vedea nimic? incerci sI se concentreze. Visa?Durerea din umir urci pe gAt gi se fixi in cregtetul capului. igimuti mAna in spate, in locul unde pdrea infipt un ac lung sisublire care ii intra direct in creier. Ce naiba se intAmpla?Durerea deveni gi mai asculiti un timp scurt. Simli ci leginl.indepirti mAna qi durerea piru si cedeze. Deveni mai difuzd.Simli pe degete ceva umed 9i lipicios. ,,E sAnge.., isi spuse.Ochii incepeau sI se obignuiasci treptat cu intunericul. CebeznIl N-a mai experimentat niciodatd un intuneric atit deadAnc. Ochii se vor obignui. Ugoa ugor. Ficu un efort. Rdsucicapul gi cduti cu privirea o sursl de lumini oricAt de mici, ungeam, o ddrd difuzit care sd scape pe sub vreo ugi, prin vreocrlplturi. Nimic.

Era intins pe spate. iqi aduni forlele gi incercd si igi adunegAndurile. Nu igi amintea nimic. pipii cu mAinile in jur. pimAnt.Inspird addnc gi un miros fetid ii umplu ndrile. Umezeali. Nusimlea aer proasplt, deci nu era afard.,,Sunt ingropat de viu..,i;i spuse. Apoi ridicl ambele mAini ca pentru a atinge capaculsicriului. Nimic. Miinile se indllari in gol pAni la limita dure_rii, stripungAnd aerul. Micar avea aer. Era bucuros cd putea

16 IGOR BERGLER

respira chiar dacl il dureau coastele. Nu era ingropat. Pentru a

se convinge, se ridici in cot, se rostogoli pe o parte, apoi se

ridici in patru labe. Nu indrlzni mai mult. Niciun reper spa-

!ial, dezorientare totald. PIrea subsolul unei case vechi. Nu gtia

cAt de inalt era subsolul gi nici unde erau perefii. Se temu si nu

se loveasci mai tare.

incerci si se adapteze cAt mai repede la intuneric. igi spuse,

atat cat putea gAndi, ci trebuie si igi foloseascl celelalte simfuri.

Inspiri din nou. Acelagi miros infepdtor de pimint reavln

amestecat cu un aer st[tut. Umezeali. $i mai era ceva, ceva ce nu

recunogtea, ceva ingrozitor. Mirosul nu ii folosi la nimic. Aga cd

ciuli urechile. Mdinile gi picioarele ii tremurau. Pietricele iiintrau in palme. igi sim{i genunchii sub greutatea considerabill

a corpului ca gi cAnd ar fi stat pe coji de nuci, Se rostogoli dinnou pe spate qi ascult[. Nimic. Ca gi intunericul, 9i ticerea era

des[vArgitl. Niciun zgomot de pe strad[, daci o fi fost vreo

strad[ pe undeva prin preajmi.Unde era? $i cum ajunsese acolo? Ultimul lucru care ii

venea in minte. Care era ultimul lucru? Era acasi. Se pregitea

de culcare. Patul era ficut, pregitit pentru somn. Partea soliei

era goali, nederanjati. Solia il p[risise de mult, dar el inc[ avea

obiceiul de a o cluta inainte de culcare. Lumina de la baie era

aprinsi gi uga ugor crlpati. Un obicei de demult, de cAnd se gtia.

De pe wemea cind ii era foarte fricl de intuneric. O aprindea

invariabil, in fiecare seari incl inainte de a incepe si se intu-

nece. iEi plrdsea micul atelier de tAmpllrie pentru a urca siaprind[ lumina, apoi se intorcea Ia mobilele lui. intunericulatirna greu. Mai ales acolo, in oragul lui. Mai ales de cdnd era

din nou singur. Flcu eforturi si iqi aminteasci, dar nu ii veni

nimic altceva in minte. Si fi adormit imediat? Poate ci visa.

Durerea din cregtet plrea totuqi al naibii de reali. incercS, sd

se mai agale de ceva. incS' o amintire. Parcl totugi visase ceva. I se

fbcuse foarte frig. DArdAia sub plapumi. $i o umbrl se prelin-gea pe peretele dormitorului. O umbri lunguiali gi diform[.

Biblia pierdutd t7

O umbri care se apropia de patul lui. $i mirosul acela. O mAnIpe fa1l. ii cuprinse capul ca o menghind. Ceva ii zgdrie obrazul.in mai multe locuri. Ii dldu singele. O bucatl de pAnzi ii aco-peri gura gi nasul. Respira tot mai greu.

Aiurea! iqi duse mAna la obraz pentru a se convinge dacl afost real. Tresiri cAnd se atinse. San{urile din obrazul drept ilusturau. SAnge inchegat care incepea si. prindd crusti. Deci eraadevdrat. Se concentri. Dacd,brazdele din obraz fbceau poj-ghi1i, insemna ci trecuse ceva timp. De cAnd era acolo? CAt adormit? De cAnd era inconqtient?

Un zgomot ii intrerupse firul gAndurilor. pirea aproape, gitotuqi in afara inclperii in care se afla. Un scdr{Ait. inci un zgo-mot. Si fi fost pagi? Era un zgomot ciudat. pireau picioare carese tArAiau. PAni gi tdrdiala aceea de picioare suna diferit. Ca gicum cineva ar merge atingind ugor pimintul, la intervale regu_late. Un plutit gchiop. Lumini. Un pic de lumini. Se intoarse dinreflex spre sursi. Era suficient de slabi pentru a nu-i rini ochiideprinsi cu bezna. Vizu un fel de gauri in perete, doar ci inlocul ferestrei erau nigte bare din fier. Gratii. Lumina venea deundeva de afari, de pe un coridor. $i cregtea in intensitate. Unmoment se opri. intoarse privirea. SAngele ii inghe{d. ChiarIAngi el, aproape atingAndu-i tAmpla, vdzu niqte picioare. Setrase instinctiv ln spate, intr-o parte. Durerea era insuportabild.Orice miscare bruscd era cumplit de dureroasi. F[cu un efortsd se adune. Se ridicl in cot. Picioarele se prelungeau cu uncorp gol. ,,Dumnezeule marel" Era un cadavru. Mirosul aceladevenea nducitor. Se amplifica. Abia in acel moment creierullui procesa ce vedea. Simfi mirosul cu creierul. Miros de trupin descompunere. in ciuda durerii, se trase si mai in spate. Selovi de ceva. Ceva moale. Nu era peretele, pentru cI se migca laatingere. Duse mAna la spate. O alti mAni. Cineva il apucasede mini. Scoase un lipIt, dar nu auzi nimic. incerci sd strige.Glasul ii pierise cu totul. igi scuturd braful, iar mina care ilprinsese cizu inerti. inci un mort.

18 IGOR BERGLER

Lumina porni din nou spre el. $i zgomotul. Cregteau amAn-

doui. inciperea se mai lumini pufin. Acum vedea mai clar. infala lui zicea un cadavru. Dezbricat gi galben. Poate era lumina

de vini. Lumina care pAlpAia gilbui. Lumini de luminare.

in spate alt cadavru. $i atunci vdzu umbra care trecea peste

cadavre, plutind impiedicat ca pagii de afari. Se lovi de un cada-

vru, se impiedici de celilalt. Palid, cu ochii larg deschigi. I se

fbcu pielea de giini. Inima ii gonea ca apucati de streche. Nuerau ochi. Erau g5,uri. Cadawul din fali nu mai avea ochi. Doar

niEte gropi in care lntunericul pirea lbrd sfArgit. Umbra igi con-

tinui drumul. Se proiecta pe perete. Era hidoasi.

Se ridici in picioare. Si se apere. Degi murea de fricl, deqi

avea senzalia ci inc[run]ise brusc, degi ii tremurau mdinile 9ipicioarele, degi simlea pe piept o piatri: de mormAnt, o lespede

care cAntdrea o tond. Auzi un scirlAit de balamale gginite. O

uqi din fier. in spatele lui. incerc[ si se intoarci, dar nu mai avu

cArrd. Frica iI cuprinse cu totul. Ilparaliza. Nu simfi nimic cAnd

fu apucat din spate de o mini de opl. O mini care ii cuprinse

ceafa, ii trecu pe sub bral gi il imobilizi. Frica era prea mare.

Murea de fricl. Poate era mai bine aga. Era o antilopi prinsi de

tigru. Adrenalina ii anula durerea. Groaza il anestezia. Mai simlio ugoari inlepituri in gAt. Apoi i se fbcu frig. Din ce in ce mai

frig. AtAta mai simli. Liane de ghea{i incepuseri s[ se urce pe el,

s[ il infbgoare. $i in clipa in care sim]i asta, inceti si mai simti.

CAPITOLUL 1

Discursul lui Charles Baker fu intrerupt exact in momen-tul in care clopotul bisericii din deal anunta dong[nit miezulzilei. in mica, dar cocheta sali de conferinle a hotelului CentralPark, microfonul aproape cd nu era necesar. Toati lumea se

cunostea cu toati lumea gi fiecare era foarte interesat de pre-zentirile celorlalli colegi. Cei qaizeci gi opt de invitafi intoar-seri la unison capul, c6nd uga silii izbi violent peretele gi ornAni de uniforme amestecate cu geci lungi din piele le invadSspafiul. Intelectualii nu sunt foarte obignui]i cu purtarea gro-solani a poliligtilor, mai ales a celor din {iri unde recenta lordemilitarizare nu le lisase inc[ rigazul de a invifa sI se poarte.t)e la pupitru, Charles Baker fbcu o glumi despre o invazieostrogoti. Oaspelii neinvitali rimaseri in ugi. Unul dintre eise apropie cu pagi mari de pupitru gi ii gopti ceva profesoruluiIlaker Ia ureche. Acesta, intr-un gest reflex, acoperi microfonulcu mina. Dup[ ce asculti cu aten{ie ce avea polilistul de spus,il intrebi:

- Dureazi mult?Polilistul ridici din umeri. Engleza lui era mai mult decAt

aproximativ5. Rispunse scurt, incercAnd si se faci inleles.

- I hope no. My chief tell you.lCharles se intreba ce treabi avea el cu orice se intAmpla in

orasul acela minuscul din mijlocul Transilvaniei. Scrisese niEte

c[r]i care aveau o vagi legituri cu locul gi era in momentele

I Sper nu. $eful meu spune la tine. (engl.) (n.red.)

20 IGOR BERGLER

acelea la un simpozion de istorie medievall. Polifiqtii de la ugi

st[teau nemiqca]i, cu picioarele infipte autoritar in covorul

gros de doisprezece centimetri al silii. Intre ei, se distingea o

femeie tunsi blie]egte care igi plimba ochii prin sali 9i se opri

si citeascd afigul care anunla conferinla extraordinari de isto-

rie medieval5 cu participarea renumitului profesor de la

Princeton, Charles S. Baker, esq.1 Presupuse ci celebritatea i-o

luase inainte qi c[ i se solicita sprijinul in rezolvarea unui caz.

Desf5gurarea de forle i se piru ins[ exagerati.

- Autoritifile locale au nevoie de calit{ile mele de detectiv

pentru cAteva ore. Propun si lulm o pauzd. gi si reluim la ora

patru, conform programului. Aq wea gi eu sd aud expunerile

colegilor mei, fohansson qi Briot, de,la universitilile din Uppsala

qi de la Sorbona. imi cer scuze. Mi cheamS' a doua meserie.

Spuse aceste ultime cuvinte accentuAndu-le ironic. $tia ci de

cdnd cu cele doui aqa-zise realizdri - de cAnd aflase gi expusese

lumii cel mai bine pizit secret despre Abe Lincoln Ei misterul

cocoaqei pierdute, aga cum ii spunea el, a lui Richard al III-lea -lumea il considera un fel de Sherlock Holmes cultural. Lu-

crurile luaserf, o aga amploare, incit primea frecvent scrisori

de la fel de fel de indivizi care se ofereau si il angajeze si dez-

lege tot felul de enigme, de la comori ingropate de aztecipdnd

la identitatea fantomelor care bAntuiau un castel cumpiratrecent de un milionar rus in Cornwall.

De reguli, stitea de vorbi cu orice |iclnit care il aborda.

Din cauza importanlei oaspetelui, autoriti{ile locale insista-

seri si iirepartizeze un polilist care s[ il protejeze. Cum nu iipllcea deloc si fie piiit ca un inalt demnitar sau ca vreun

mafiot dintr-o |arl estici, refuza intotdeauna astfel de oferte'

Dar insistenla primarului fusese atAt de serioasi gi de catego-

ric6, incAt se gindi ci doui zile nu aveau si fie chiar sfirEitul

lumii, Mai ales cind il vizu pe cel care trebuia s[ il pizeasci.

IEsquire - formul[ de curtoazie (engl.) (n.red.)

Biblia pierdutd 2t

Ceru si i se promiti cd, daci va dori sd rimini singur la unmoment dat, din raliuni personale, bodyguardul improvizat se

va retrage fhriL comentarii.in seara de dinainte, la cina de bun venit de Ia barul-restau-

rant al hotelului, un individ incercase si se apropie de el camprea mult. Pdrea disperat si li inmineze ceva. Avea in m6ni ornapl maronie care pdrea plini cu documente. intr-un tArziu,intervenise bodyguardul hotelului qi il indepirtase. Omulopusese rezistenfi cind fu terdt afare, infigindu-gi tocul de lacizme in podea. Apoi, in acea diminea{i, la micul dejun sue-

clez incircat cu delicatese, o femeie intre doui virste chiarreugi si se strecoare la masa lui gi si ii inmdneze un bilet.Aceasta se retrase repede firi ca Baker s[ apuce sI reac]ioneze.Nu consideri cb. era cazul si apeleze la polilistul obez care tre-buia sI il protejeze, dar care era prea preocupat si infulece cupatru mAini minunile ce se intindeau pe cele sase mese unitede Ia parterul restaurantului. VArdse, din reflex, biletul inbuzunar Ei uitase de el.

Charles Baker nu era nici plin de aere, nici simandicos,cloar ci in ultimul timp oameni de toate felurile il clutau din terniri ce motive, unele concrete, altele perfect aiurea. igi spusese

ci, daci qi-ar fi dorit o celebritate de felul acela, s-ar fi flcutrock star. Asta daci i-ar fi ieqit vreodatd pe guri vreo melodiecare si nu semene cu toate celelalte. Singurul cintec care ii reu-

9ea intr-o anumiti mlsurl era imnul Americii, pe care se chi-nuise allturi prietenii lui, ani in qir, sd il inve{e. in alti ordine de

idei, melodia era mereu aceeagi. insl cuvintele le cunoqtea laperfecfie. iqi aminti de cAntecul lui Phil Collins, You can wearmy hat, qi se gAndi ci, poate, ar fi trebuit si igi comande batistegi cravate monogramate pe care si le ofere acestor tipuri de fani.

Cobori scirile, flancat de mica armati de insolitori carei[ conduse politicos la cele doui magini. Pe el il invitarl in cea

rnai luxoasi dintre ele. Singurul Volkswagen al poliliei

22 IGOR BERGLER

oragului. LAngi el se urci femeia tunsi scurt. Aceasta ii intinse

mAna birbitegte qi se prezent[ sec:

- Sunt Christa Wolf.

- Charles Baker, spuse profesorul. Poate mi puneli lacurent pAni ajungem la comisariat. in felul ista cdgtiglm timp'

$i poate o sd rezolv enigma pAni acolo.

Spre surprinderea lui, femeia de allturi ii rispunse intr-oenglezb fluent[ cu un puternic accent britanic, intr-o expri-

mare academicd perfecti.

- Nu mergem la comisariat gi nu v-am invitat pentru cali-

tilile dumneavoastrl de deductie.

Mesajul fu transmis frust, fhri urml de aroganfi. Baker o

privi mai atent pe femeie. $i decise c[ ii place. Aga era intot-

deauna cu femeile. Prima impresie tindea sd riminl definitivi.Degi in absolut toate lucrurile pe care le fhcea in viali igi pistramereu mintea deschisi gi era intotdeauna pregitit s[ accepte o

pirere contrari a ceea ce gdndea el, daci era bine argumentati,

ba chiar si iqi schimbe plrerea daci interlocutorul reugea si ilconvingi, in ceea ce privegte femeile, prima impresie era totul.

La Christa Wolf i se plreau interesanfi ochii mari gi tenul mis-liniu, tunsura de b[ie1oi qi il intriga cicatricea care cobora de

dupi ureche in cdmaga inchisi cazon pAni la gAt.

- $i atunci, pentru ce?

- Nu v[ pot spune acum, dar in cdteva minute ve[i afla, cu

siguranli.Femeia pdrea cd inchisese discu{ia, aga ci lui Charles nu ii

rimAnea decit si priveasci prin geamul maginii intrarea in ora-

gul medieval al Sighiqoarei, pe care il cunogtea atAt de bine. Era

pentru a patra oari acolo gi continua si fie fermecat de casele

strAmbe care se sprijineau una pe alta ca nigte bitrAni in nevoie,

obligali si se bazeze unul pe celilalt. Motivul pentru care venise

prima dat[ era o carte care ii adusese celebritatea in rAndul citi-torilor obiEnui{i. Pe cea academici o cucerise cu mult timp inurmi qi de multe ori. La fel pe cea politici, in calitate de gef de

Biblia pierduti 23

campanie electoral[ pentru gase senatori gi un pregedinte al

Statelor Unite. Toate cAgtigitoare. Cartea lui despre propagandl

i;i manipulare de-a lungul a citeva milenii de istorie devenise a

doua cea mai citatd sursi in toate publica{iile gi tezele de docto-rat despre comunicare in ultimii zece ani in lume.

Magina trecu pe sub portalul strAmt al pielei centrale a

orasului, o lui Ia dreapta scurt, urci scirlAit pe piatra cubicineregulati gi se opri aproape debaza scirilor. in fali erau mairrrulte maqini de polilie cu girofarurile pornite gi un cordonde poliligti care incerca s[ {in6 departe mullimea de gur6-casci.

lrra inceputul verii gi in acest anotimp Sighigoara era plini de

turigti. in special striini care voiau sI viziteze un orag medieval

perfect conservat de la marginea lumii qi si vadi casa unde se

crede ci s-ar fi niscut prinlul intunericului, Vlad al III-lea'fepeg, zis qi Dracula.