Ovidiu Moceanu

n.benswuc

Interviuri

ffifr$rftr&*

201.6

CUPRINS

Cuaint-inainte 7Cultivarea speranfei 9(1993-10-09. Puiu Leder Marateia)Starea de sdrbitoare 19(1994-0L-02. Puiu Leder Marateia)Despre Filocalie 28(1995. Adriana BArsan)A fi in actualitatea rom6neasci 30(1996. Dumitru Crudu)Despre Eminescu 34(200 4-0t-19. Ovidiu Grddinar )Din Pridvor 40(2004-08-05. Rdzvan Bucuroiu)Profesorul 55(2004-09-09. Maria BAgiu Marino)Preotul 64

{2004-09-1,6. Maria BAgiu Marino)Intre sacru gi profan 75(2006-08-05. Cristian Curte)La ASCOII la un izvor 90(200 6-11, -20 Monica Colceriu)Ofgenul sufletului nostru 96(2007. Interviu ASCOR)Bucuria slujirii lui Hristos 99(2007 -05 -0 6. Ramona Aroneasa)Despre post 109(2007 -1,1,-22. Pr. Florin GArlonfa)Carte de identitate 129(2007 -11 -25 -Andrei Bo diu)Bucuria impdclrii cu Dumnezeu L40(2009 -02-25. Silvana Enadre)

Credinla lui Eminescu 152(2009 -03-19. Pr. Cristian Muntean)Catedra, condeiul qi altarul 1,62

(2009-05-20. Ovidiu Gridinar)Unpopas 172(2009-05-30. A. Munteanu)Eminescu - poezia creqtini 176(2009-05-15. Pr. Mihai Petian)Miraculoasa povestire LU(2009 -07 -t6. Pr. Cristian Muntean)Filologie gi Teologie 193(2009 -LL-L3. George VAlcu)Teologul bucuriei creqtine 197(2009 -11,-L9. Pr. Cristian Muntean)De la pdmAnt la cer 2L4(2010-05-L5. Cristian Curte)Dumnezeu-iubire 219(2010. Alina Sburlan)O cAt de modesti iluminare 222(2010. Raisa Vasile)Sentimentulimplinirii 226(2012-04-02. Diaconul Mircea Toma)Taina viselor 240(2013-03-2L. Pr. Cristian Muntean)Rdstimpul unei priviri 249

(2013-09-03. Ioana Mihai)Romanul bucuriei de a fi 253(2013-10-03. Pr. Cristian Muntean)Credinli gi culturl 2A(2013-10-19. Pr. Stelian Manolache)N-am fost un rlsfdlat al premiilor literure 269(2015 -Ol -23. Andreea Constantines cu)O chemare tainicd 279

(20L5. Ancheta Revistei,,Alpha")

Cultivarea speranlei 1

Puiu Leder Marateia: Stimate domnule profesor,cum aratd viafa literari a Filialei Braqov a Uniunii Scrii-torilor? Vi ir:rtreb, gtiut fiind cd sunteli conducdtorul ei. . ..

Ovidiu Moceanu: in diferite imprejurdri literare,ne intAlnim cam aceiaEi. Unii, din motive, cum spunepreotul, binecuvAntate, nu sunt prezenti, altii, dinaceleagi motive, nu vor sd participe g. a. m. d. Totuqi,s-a observat dorinla de colaborare, mai ales cAnd noi,anul acesta, prin bun[vointa ,,Gazetei de Transilaania" qia intreprinderii ,,Eartec", amreuqi! sd acordim premiileanuale, care nu s-au acordat in Filiala Brasov a UniuniiScriitorilor de cinci ani trcoace.

PLM. A[i reuqit sd le acordafi pentru cinci ani?OM. Pentru toli cei cinci ani, prin aceasti sponsori-

zare. Atunci s-a vdzut, in discufiile care s-au purtat, cdnu se poate desfHqura activitatea pe grupulete pentruci este afectat driar statutul scriitorului. Tot ceea ce seintAmpld acum la Uniune, cu scandalul in care e impli-catd conducerea (cunoagtefi cAteva date in acest sens)nu e atAt cX o tipograhe, cic6., a mers ir altd parte, cici e afectat statutul scriitorului in ochii publicului, carepoate spune: ,,Iatd, nurnai scandaluri, certuri... Dacd qi,criitorul, care este o instantd morald, se preteazd. la astfel de.umtri, atunci ce sd mai agteptdm de la allii?"

i. lnterviu cu Puiu Leder Marateia la Radio L BragonEmisiunea,,Inoitatul zilei", 1993.1,0.A9.

9

Ovidiu Moceanu

PLM. Pe de altH parte, activitatea scriitorului poatefi afectatd de aceste veqnice frecuguri...

OM. Bineinfeles. Activitatea literard este agitatd dediferite valuri. Bine, ldsim la o parte faptul ci acela care

flne la meseria sa, la stafuful siu, nu se lasd impresi-onat. Pe mine, de exemph:, md lasd absolut rece aceste

drestiuni, din punctul de vedere al scrisului meu. Leconsider nigte epifenomene, nu lucruri care ating esenlaproblemelor qi esenta vielii de scriitor. Au fost qi inainte,cu substraturi de diferite feluri. Eu cred cd sunt lucmritrecdtoare. Bine ar fi sd fie adevHrat ceea ce cred eu.

PLM. Scopul dialogului nostru este gi si aflim maimulte despre activitatea dumneavoastrd. S[ trcepem cudebutul literar, care am inleles cd s-a petrecut in 1969larevista ,,Tribunt".

OM. Da, era un articol solicitat de revista ,,Tribuna" .

A urmat adevHraful contact cu ceea ce este presa scrisH

prin revista ,,Echinox", revista studenlilor clujeni, care

a ficut o adevdratd gcoald in anii care au venit qi care

este in literatura noastrl un reper. Apoi debutul ir:lvolum, in 1983, cu povestirile din volumul O prfuire spre

loan. Au urmat romanul Eiibinatenit, cdldtorule,in1986,gi romanul Ordinul Bunei Speranle h 1989. intre timp,pagini publicate prin revistele literare...

PLM. Ati colaborat la ,,Echinox", ,,Tribunt",,,SteALta", ,,Vatra", ,,Astrfl", ,,lnten)a|", aceasta din urmdcea mai noui...

OM. in unele dintre aceste publicafil mai mult, inaltele mai pulin, in funclie, desigur, gi de profilul lor,pentru ci unele sunt publicafi mai mult de criticd lite-rard, deci mai pufin de creaEie. in generaf cum este, deexemplu, oVatra", se pistreazi un edrilibru intre parteade creafie, de critici gi comentariu literar.

10

Sens unic

PLM. Ce fel de literaturX scrieli dumneavoastrd?OM. Rdspunsul la aceastd intrebare trebuie si-I dea

fiecare scriitor, i:r fafa propriei conqtiin{e. Drumul luireflect5, de fapt, rdspunsul. Literatura mea se intere-seazd de problemele fundamentale ale existenfei umanegi caut5, reflecti infruntdrile dintre individ gi colecti-vitate, individ qi mersul timpului, societate, ciutareaidentitdlii... Cam acestea ar fi dimensiunile cele mailargi ale prozei pe care o scriu. Md intereseazi mdsuratr care individul ca personalitate reugegte si depXgeasc5aceste confrunt[rl, pentru cd individul ca unicitate seconfruntd cu timpuf societatea ftr care triiegte, de multeori agresivd, cu ceilalfi... Aceste probleme structureazdcdutdrile mele in prozd.

PLM. Dintre romanele publicate sau prozele scurte,care titlu vI este cel mai drag?

OM. Desigur, totdeauna ultima carte este maiindrdgitd. Pentru mine, Ordinul Bunei Speranle. Acordo semnificalie deosebitd acestui titlu. Nu este ir:rtdm-pldtor. Exista o speranld inainte de '89 cd lucrurile vorevolua altfel qi se va produce o schimbare. $i, apropode problemele fundamentale, cultivarea speranlei mi separe un lucru foarte important. Titlul este semnificativdin acest punct de vedere. Nu este de ignorat nici celd-ialt roman Fiibineaenit, cdldtorule. Pentru cei care ar vreasd deslugeascd nigte sensuri acolo, ar fi foarte potrivit sdciteascd ceea ce a scris N. Steinhardt despre el.

PLM. Am intuit bine cd dumneavoastri vd regdsifih mai multe personaje in Ordinul Bunei Speranle?

OM. Fiecare personaj este un fragment din ceea cear putea constitui o individualitate complexd. Mai multeogiinzi reflectd, de fapt, acelagi obiect - personajul, nuautorul, ci personaiul.

11

OvidiuMoceanu

PLM. Ceea ce ar fi putut deveni intr-o alti impreju-rare Ovidiu Moceanu...

OM. intr-o altdimprejurare, trtr-o altd dimensiune,ideal5, intr-un alt nivel, sh spunem... Aici se coreleaziIucrurile cu ceea ce sunt nuvelele in curs de aparitie.

PtM. impdratul lubirii... A rimas titlul definitiv?OM. D+ acesta va fi titlul volumului. De fapt, titlul

unei nuvele. Mi s-a pdrut foarte potrivit pentru ceea

ce este acest volum. Dar sd revin la romanul OrdinulBunei Speranle. Eu cred cd fiecare om iqi construiegteun personaj, cu care dialogheazd, cu care este in acordsau nu. Fiecare om are o dublurd in mintea sa, imagineapropriei persozme. Acest personaj, sctrimbHtor, este

subiectul romanului, care incearcd sd ii fixeze dripul indiverse ipostaze. Si in volumul impdratul lubirii revinasupra subiectului cu alte falete ale problemei.

PLM. V-ag ruga sfl aborddm o altil temd: Modulin care se regiseqte in proza dumneavoastrd starea desirbdtoare.

OM. Consider ci in Ordinul Bunei Speran[e stareade sdrbitoare este supratema. Anumite elementes-au perpetuat gi tr volumul de nuvele care urmeazdsi apari. Fiecare nuvelH are o temd distinctd: lumina,iubirea prietenia, singurdtatea, regdsirea de sine... Se

va vedea ci la starea de sdrbdtoare nu ajungi aqa de ugor,ci dupd multe incerciri, de ordin psihologic binefirleles,gi cd nicio incercare nu reugegte si stdvileascd ndzuinfaomului spre fericire.

PLM. Credefi cH unele din teme, din temele acestuivolum, le vefi dezvolta intr-un viitor roman?

OM. in mod sigur, avAnd in vedere cd proza meaeste atenti la ce se intAmpli cu omul in diferite contextede via![...

72

Carte de identitatele

Andrei Bodiu: BunI seara qi bine ali venit la Cartede identitate.

Ovidiu Moceanu: Bine v-am gdsit. Md bucur foartemult. Vd mullumesc pentru invitafie.

AB. Ag vrea sd ne plimbdm putin prin toate zonelevocafiei dumneavoastrd. $i ag vrea sX vX intreb despreultimele aparifii ca prozator, ali mai scris prozi?Pregdtifi ceva, pentru c5, sigur, avefi un public cititorgi in Bragov, sunteli un scriitor cunoscut gi una dintreintrebdri e normalS, adici ce facefi? Mai scrieli prozd?

OM. Bineinfeles, nu uitim noi ceea a fost primadragoste, sd zicem aga.

AB. Afi inceput cu prima dragoste.OM. Da. Publicul cunoaqte lucrul acesta. A fost

domeniul de afirmare, de fapt. $i nu numai acesta, ciqi critica qi istoria literarH, i:rcd inainte de a ajunge launiversitate. Proza este cea care mi dojenegte zilnic gimd face sd cred cd nu fac nimic ce trebuie pentru c[ eaeste foarte geloasd. Proza, poezia sunt foarte geloase gitrebuie sd te lagi de tot ceea ce te preocupd in rest, sd teapleci asupra lucrului respectiv.

AB. Bdnuiesc cd atunci cAnd ali lucrat la romane,nu?, aveaS un regim de lucru...

19. Interviu realizat de Andrei Bodiu la RTT Braqov, Emisiunea,,Carte de identitate" , 2007.11.28.

1,29

Ovidiu Moceanu

OM. Extrem de sever qi cu un program foarte strict.Ca gi acuma de altfel numai c6,, sigtr, condiliile suntaltele. Cele mai multe cdrli de prozd,le-am scris noaptea.Aveam un program foarte bine pus la punct in aceastH

privin{a insd acum trebuie sd fac puncte. Mi inlelegeAndrei Bodiu foarte bine, trebuie si scrii ca sd publici inreviste bine cotate...

AB. E vorba de cercetarea care se cuantificd lanivelul universitdfii...

OM. Exact. insd sper ci ajuti Dumnezeu ca, pAndIa sfArqitul semestrului al Il-lea, pAnil in iunie, si terminromanul la care lucrez gi din care au apHrut, deja cAtevafragmente i1.:. ,,Astra" - A mai apdrut intr-o revistd de laCluj, ,,Cetatealiterard" . Va apHrea ftr ,,Vatra" un fragmen!de asemenea. Este o carte care imi este foarte drag5, atAtde dragd, incAt n-ag vrea sd md grdbesc, deqi lucrez demai multi ani la ea, pentru c[ parcH weau si scriu numaipentru sufletul meu, pentru definirea personalitdtii melede prozator/ a ceea ce este strucfura mea de prozator.Dar, cum am spus, au fost imprejurHrile care au fHcut ca

din L994 si nu mai apard un volum de prozH. Iati cd dela ultima carte de prozd. sunt aproape 15 ani. inainte de1994 ultimul volum a fost publicat atunci, un volum deprozdscurt5, a fost o caden(d de tipul acesta: un volum deptozd scurt5, un romEu:I. $i acum4 firesc, dupH volumulde prozd, scurtd, ar fi romanul. Nu? Aqa se explicd de ce

sunt angajat acuma, sunt prins in aceastd lucrare, careeste una din cele mai mari bucurii pe care Ie am.

AB. Deci ai definit tot teritoriul, personajele?OM. CAnd scrii o carte, mai ales cAnd scrii un

romeu:t, trebuie sd ai toatH atmosfera ftr degeful mic, casd spunem aq4 felul cum vor evolua unele personajeetc. Anumite structurHri mai vin gi pe urm5, dar trebuie

130

Sens unic

s[ ai, in ceea ce este lucrarea ta, lucrarea infuifiei,inspirafiei etc. atmosfera, sensul fundamental qi, mdtr,telegi ce spun, pentru cd eqti autor de roman...

AB. Da oricum unul singur...OM. tntre timp, din l994pAndacum, au fost cirfile

celelalte...AB. Cdrfile de istorie literarS, inclusiv cele cu profil

spiritual, nu?OM. De teologie. Am absolvit o a doua facultate.

Nu-i ugor sd faci gi o facultate, ca un slalom printre cdrligi obligatii profesionale...

AB. Da, existd tofugi o cautiune, nu?OM. Existd explicafie, de fapt. latd., proza este ea

consecventd, dacd tu nu esti consecvent, gi in iubireape care o are pentru tine, in chemarea pe care !i-oadreseaz[...

AB. Frumos spus...OM. Are rdbdare, mai ales dacd dai semne de

aducere aminte din cAnd in cAnd...AB. Vede cd nu a fost uitatd, la rAndul ei...OM. 9i a trebuit sd-mi aduc aminte, gi mi-am

adus aminte cu mare plicere de momentele acelea incare, scriind prozd, simfi ch o intreag6 lume reinvie inmemoria ta, in mintea ta, in via(a ta gi cd lumea se ordo-rrcazd., se aEazd. parcd in rosturile ei, afunci cAnd ai senti-menful cd ai confurat o atmosferd, o lume.

AB. Aq veni acuma pufin cdtre zona cealaltd a scri-sului, adicd spre cea pe care afi enunfat-o mai devreme,legatd de cdrfile de istorie literard gi aq constata cd aveti o,cum sd zic, o cuprindere largd a literaturii, pentru c5, infond, de la istoria literaturii romAne vechi pAnd 14 iatd,Lucian Blaga, e totugi un teritoriu vast. Anumite motivepentru care e el atAt de vast le cunoagtem amAndol

131

Ovidiu Moceanu

nu? E necesitatea, obligafiA sunte$ unul dintre fonda-torii Facultdtii de Litere din Bragov. Afi avut tot timpulobligafia de a scrie cursuri. Pe de altd parte, vreau sd

vH intreb ffr ce mlsurd aceast[ deschidere v-a priit, v-aficut bine, pentru cd qi aceastd provocare permanenti...

OM. Aproape n-a existat an lisat de Dumnezeusd nu trebuiascd sH mai fac un curs... Asta a insemnata fi in prrz{, de fapt. Noi n-am avut niciun rlgaz de lamomentul in care ne-am propus sd infiin![m facultateap6nd acum, nici un moment derdgaz, degi era tentafla silaqi la o parte aceste lucmn, sd nu te g6ndeqti Ia cutaresfudir1 la cutare curs, la cutare... Nu mai departe decAtvara aceasta. Toatd mi-am dedicat-o restructurdrii cursu-rilor, am dedicat-o intocmirii acelui volum de studii alestudenf,lor, aga incAt sunt surprins cd mai rezist, cd o simerg mai departe, pentru ci a fost o solicitare extraor-dinari in toate aceste cdr,ti qi studii. Nu este deloc uqorsi treci de la Istoria literaturii romAne vedd la MihaiEminescu, de la secolul XIX lafirceput de secol XX.

AB. Este o diversitate foarte mare...OM. Dar toate acestea s-au fHcut gi se fac cubucuria

aceasta deosebitd a cercetirii literafurii romAne, undesunt multe domenii, lucruri, aspecte, dimensiuni etc.

care mai trebuie reluate, rediscutate, reordonate.AB. Ag vrea sd vd intreb, toonai pentru ci aveli qi

o vastd experienfd didacticd, nu? Sunteli un profesorcunoscut qi ali predat la nivele diferite, qi primul lucrupe care a$ vrea sH-l discutdm este cum vi se par studenliide astdzi, cum vi se pare gcoala de astdzi, pentru c5,

evident, fiind qi conducHtor de lucriri de grad I avefl uncontact deschis qi direct cu mediul qcolar gi astdzi?

OM. Studenfli de asldzi sunt supuqi la mai pu,urerigori decAt altddatS, gi, cAnd le povesteEti cAteva

132