Bazele conceptiei integrate a produsului si a proceselor. Bazele ingineriei integrate

Inglobeaza eforturile umane,tehnice,globale p/u a atinge anumite scopuri.

Ingineria integrate incearca sa legalizeze diversitatea larga de produse (proiecte de marketing,constructive,tehnologice,manageriale) in legatura cu activitatile concrete in acelas timp toate activitatile sau produsele intermediare sunt orientate spre realizarea produsului final.

Integrarea produsului si a proceselor se face pe parcursul produsului prin sistemele tehnologice cit si la nivel de intreprindere,ramura tara.Produs-informatie inglobata intr-un material cu ajutorul energiei.

Tipologia industrial

Tipuri de produse

Un produs este ansamblu industrial destinat utilizarii.Produsele pot fi de uz interior si exterior in ambele cazuri produsul poate fi clar identificat de clientele.Cele exterioare fac parte din catalogu intreprinderii Produsele semifinite-sunt ansambluri industrial care fac parte din produsele finite dar pot fi comercializate separate inclusive ca piese de schimb Produsele finite pot si realizate de catre intreprinderi in mai multe situatii-in variante-alegerea doligatorie-cu obtiuni-alegerea nu este obligatory-ca accesoriu-obtine montata inafara uzinei-dupa destinatie-produse complexe-de tip bun de echipament

Ex:Automobilu-produse complexe se caracterizeaza prin varietatea si diversitatea modurilor de obtinere

Exista nomenclator p/u aceste produse care specifica variantele si accesoriile. Produse standart de tip”mare public”sau “bun de larg consum” Sunt produse mai putin complexe dar si variante mai ieftine Exista nomenclator care este foarte stabil. Produse complexe cu mare valoare adaugata:Avioane,Vapoare,Imobil. Ele se caracterizeaza prin complexitatea inalta si printr-o serie de procese successive in procesul realizarii produsului Produse elementare- produse simple constituite dintr-un numar redus de component,nu exista nomenclatura iar daca exista este foarte redus. Ex.cuie,chibrite,pixuri.

Tipuri de produse Dupa modul de obtinere*Precedenta clasificare are avantajul de a disocia natura produsului de modul de elaborare*David Blacklock,dimpotriva le asociaza atunci cind propune clasificarea “VAT”.*Aceasta clasificare pune in evident numarul de produse finite obtinute in functie de numarul de materie prima si/sau de component utilizate*Produsele de tip V corespund produselor obtinute in industriile de tip process.Pornind de la un numar restrins de materie prima se fabrica o gama mare de produse finite.Aceste produse au o structura “divergent”.foarte adesea nomenclatorul nu exista sau este foarte mic. Exemple:produse din industria chimica,siderurgica.*Produse de tip A corespund produselor asamblate in mod classic.Pornind de la component numeroase este fabricata o gama mica,de produse.In intreprindele respective se repara in general,fabricatia componentelor de asamblarea produselor.Produsul are o structura “covergenta”.Nomenclatorul este importat si se constata adesea existente a numeroase component in stoc. Mp____ Produs 1 Produs 1 ____Mp Mp____Proces_Produs 2 Produs 2____Proces____Mp Mp____ Produs 3 V Produs 3 ____Mp A Produs 4 Produs 4 Produs 5 Produs 5

*Produse de tip T corespund produselor obtinute printr-o asamblare moderna.Pornind de la component commune sunt asamblate numeroase produse finite.Aceasta permite adaptarea la o piata competitive si fluctuanta.Este un produs cu structura liniara.Nomenclatoru de produs este important.*Produse de tip X .Acest tip este un derivate al produselor de tip T obtinut printro combinative a proceselor de tip A si V.Se fabrica mai intii un numar limitat de produse semifinite de tip A , apoi prin multiple combinatii ale acestor produse semi-finite se fabrica numeroase produse finite de tip V adaptate nevoilor specific ale clientilor.acest mod de fabricatie este characteristic produselor care au numeroase variante.

Moduri de productieModul de productie a unui produs se caracterizeaza in principal prin combinatia dintre cantitatea produselor de fabricat lansata deodata si fluxul procesului de productie. Modurile de productie sunt:

*Productia continua (flow-shop)>La acest mod de productie,numit si productie liniara,produsele sufera o aceeasi secventa de operatii avind eventual timpi operative diferiti>Productia continua priveste in general produsele ale caror process de transformare a materiilor prime,nu trebuie sa se intrerupa intre doua posture de lucru consecutive,adica fara stocuri intermediare intre posture>Procedeele de transformare folosite la acest mod de productie inpun investitii considerabile si o puternuca automatizare.

>Posturile de incarcare sunt dispuse in linie,ceea ce necesita o buna calibrare,viteza regulate de trasformare si de transfer,system de aprovezionare eficienta.>La acest mod de productie se recurge atunci cind volumul productiei este important si exista o buna stabilitate a cererii.>Productia continua este specifica industriei siderurgice,petrochimice.----Op1----Op2----Op3----Op----

*Productia discontinua (job-shop)>La acest mod de productie,numit si productie neliniara sau discrete.Elaborarea produsului,antreneaza o utilizare a posturilor de incarcare intr-o ordine variabila,in functie de procesul sau tehnologic.>Un produs este realizat in ateliere formate din unitati de transformare distinct>Procesul sau poate fi fractionat,penru a permite reluarea produselor semifabricate.>Productia discontinua este specifica industriei mecanice.

Tipuri de productie

Tipul de productie este destinat de un ansamblu de factori interdependenti care prin actiunea lor asigura proportiile obiective ale desfasurarii procesului de productie in spatiu sit imp.

Dupa contitatea produselor fabricate si repetabilitatea productiei se disting trei tipuri de productie:1.Productie unitara2.Productie de serie3.Productie de masa

Productia unitara

-Produsu este fabricat ca unicat sau in citeva exemplare,diversitatea fiind foarte mare,in conformitate cu necesitatile specific.-Realizarea unor astfel de produse necesita in general multa manopera si implica un ciclu de productie relative lunga fiind necesara o dotare universal si o mina de lucru policalificata.-Acest tip de productie este specific mai ales constructiilor navale si aeronautice,atelierelor de reparatii si manufacturelor.

Productia de serie

-Pentru a fabrica o varietate mare de produse analoage, da nu identice este utilizata aceeasi dotare in mijloace de productie.-Productia este lansata pe laturi,a caror marime poate varia de la citeva bucati la citeva sute de bucati.-Orce schimbare a lotului de fabricatie necesita un mare reglaj,care poate merge la reconfigurarea complete a postului de lucru.Aceasta antreneaza o crestere a costului produselor fabricate-Cu toate aceste inconveniente productia de serie este specifica unui mare numar de

intreprinderi ca oferind suplete de reactive fata de cererile clientilor.

Productia de serie.Principalele caracteristici ale productiei in serie Caracteristici Serii mici si mijlocii Serii mari

Produse realizate multiple in numar mik unice in numar mareraspuns la piata la cerere prin program de fabricatiePreviziuni pe termen scurt pe termen lung si mediuFactor de productivitate termen costEchipamente universal de mare flexi. Specializate de mare productivitateFlux de productie discontinuu continuuMina de lucru polivalenta putin calificataCalitatea produselor buna si foarte buna sufficient de bunaCostul de productie important acceptabil

Productia de masa--Produsele sunt produse in cantitati foarte mari avind o buna stabilitate in timp,dar total lipsita de diversitate,fiind unice.--Acestea sunt produse standartizate sau similar,care necesita utilizarea mijloacelor de productie specializate constituite din masini-transfer.--Organizarea productie si tehnologiile de mare productivitatea folosite permit atingerea unor costuri de productie minime.--Acest tip de prductie este specific produselor de tip”bun larg consum”si “bun de echipament”, electromenajere,autoturisme.

Tipul de Fabricatie-Tipul de fabricatie al unui produs permite definirea relatiilor intreprindere client.-El caracterizeaza totodata tipul de disponibilitatea si de specificatii de produselor fabricate.-Se disting trei tipuri de fabricatii *Fabricatia la comanda *Fabricatia pentru stagnare *Fabricatia mixta

Fabricarea la comada - Aceasta priveste produsele costisitoare,special sau prototipuri -In cadru acestui tip de fabricatie produsul nu este disponibil in momentul comenzii si necesita un termin de realizare.-Nici pretul nu este fixat,negociindu-se in acelas timp cu termenul la incheerea comenzii. Ex: immobile,constructii navale etc.

Fabricatia p/u stocare-Aceasta priveste produsele putin costisitoare sau de uz general fabricate in cantitate mare-Produsul este disponibil imediat vinzarii,la un prêt fixat in catalog

-Productia este adesea de masa sau pe loturi economice.-Ex: electromenajere,aparatura audio-video etc.

Fabricatie mixta-Acest tip de fabricatie deriva din fabricatia la comanda scopul urmarit fiind insa acela de reducere a termenilor de realizare.-Produsele sunt concepute astfel incit personalizarea acestora sa fie realizata in momentul comenzii,prin asamblarea unor subansamble modulate fabricate anterior,dupa politica p/u stocare.-Toate intreprinderile care doresc sa-si amelioreaza performatiile fata de clientii lor tinind sa aleaga din ce in ce mai mult acest tip de fabricatie. Ex: utilaj de gradinarit,de agreement….

Tipuri de intreprinderii * intreprinderi pot fi clasice in functie de urmatoarele criteria:>gradul de complexitate al produselor (simplu,complex,foarte complex.)>gradul de diferentiere sau de standartizare al produselor (standart,personalizate, unice,multiple)>modul de producetie (continuu,discontinuu)>tipul de productie(unitara,serie,masa)>tipul de fabricatie (la comanda,pe stoc,mixta)> Una dintre clasificarile cele mai representative pentru explicarea diferitor tipuri de intreprinderi aparitia lui Woodward.

Tipuri de intreprinderi*Intreprinderea de TIP I-PROIECT:>se caracterizeaza printr-un produs unic;>constituie un raspuns original la o cerere specifica,fara reproducerea ulterioara exacta a aceluiasi model>fiecare comanda acopera o perioada lunga si conduce la rezolvarea de noi dificultati.>Exemple:uzine la cheie,central nucleare etc.

Tipuri de intreprinderi*Intreprinderea de TIP II-ATELIERE>se caracterizeaza prin produse multiple,lansate in fabricatie pe loturi>productia trebuie organizata astfel incit sa faca fata cu mare suplete comenzilor>produsele comporta numeroase optiuni personalizate,fiind constituite din component standartizate sau fabricate la comanda.Acestea sunt,in general,produse cu valoare adaugata mare.>Exemple:masini-unelte,avioane usoare etc.

Tipuri de intreprinderi*Intreprideterea de TIP III-MASA:> se caracterizeaza prin produse diverse,de larg consum,lansate in serii mari

>accentual se pune le inalta productivitate.Se face apel la componentele standartizate.>Exemple:autoturisme,electromenajere etc.

TIpuri de intreprindere*Intreprindere de TIP IV-PROCES:>se caracterizeaza,in general,prin materie prima unica si productie continua a unei categorii de produce.>randamentul si productivitatea sunt asigurate prin investitia initiaala,functionarea unitatii fiind adesea in intregime automatizata.>Exemple:industriile siderurgica,petrochimica etc.

Tip IV Tip I PROCES PROIECT Produs unic sau diver Produs unic.Organizate sitate mica.Productie co specifica si efemerantinua(Flaw shop)

Tip III Tip II MASA ATELIER Produse multiple. Produse multipleSerii mari.Productie Serii mici.discontinua. Productie discontinua

Organizarea si gestiunea intreprinderii*Organizarea unei intreprinderi depinde in mod essential de importanta sa si de tipurile de produse fabricate.*Se poate considera ca resursele unei intreprinderi sun intr-un fel sau altu organizate dupa o anumita structura determinate de functiile intreprinderii.

Functiile intreprinderii Cele cinci functii principale ale intreprinderii sunt:*functia marketing,al carui rol este de a percepe nevoile clientele;*functia productie,care regrupeaza conceptia si realizarea cererilor clientele,in conditiile impuse de obiective intreprinderii;*functia distributiei,care asigura difuzarea produsului fabricat;*functia financiara,care priveste optimizarea resurselor financiare ale intreprinderii;*functia personala,care priveste gestiunea personalului necesar la bunul mers al intreprinderii.

Aceste functii pot fi:*repartizate in servicii independente,pentru marile intreprinderi;*regrupate in citeva servicii,pentru intreprinderile mijlocii;*centralizate in acelasi serviciu,pentru intreprinderile mici.

Organizarea intreprinderii*Organizarea unei intreprinderi difera deci in functie de marimea sa.*Cu cit aceasta crestere,cu atita este mai structurata,si cu atit responsabilitatile sunt mai diluate.*Astfel,se poate reprezenta intreprinderea in dezvoltarea sa structural,de la intreprinderea artizanala (familial) la macro-intreprindere si holding

Intreprindere mica----Intreprindere mijlocie—Intreprindere mare

*In intreprinderea familial conducatorul asigura sincronizarea tuturor functiilor *Dimensiunea redusa a intreprinderii ii permite sa aiba o vedere globala asupra problemelor si sa asigure gestiunea productiei *Intr-o intreprindere mare functiile sunt mai structurate si mai ierarhizate,existind o gestiune a productiei. *Aceasta se sprijina adesea pe principiile tayloriste,care nu mai sunt in present garantele unor bune performante. *Aceste intreprinderi sunt confruntate cu restructurari industrial care integreaza toate metodele avansate de gestiunea de productie. *In intreprinderile mici si mijlocii problema se face resimtita cel mai mult in present. *Fluctuatiile rapide ale cerintelor clientilor sit alia intreprinderii nu mai permit o conducere eficienta a productiei fara adoptarea unor demersuri de ameliorare specific.

Functia productie

Functia productie consta in:*a produce-in timpul dorit-in cantitatile cerute de catre client,-la cost si calitate determinate*realizind optimizarea resurselor intreprinderii in asa fel incit sa se asigure:-perenitatea (stabilitatea)-dezvoltarea-competivitatea.

In aceasta difinitie,toate cuvintele scrise cu caractere italic au importanta lor,iar conceptele pe care le reprezinta trebuie tratate .

*A produce.Scopul oricarei intreprinderi industriale este binenteles,de a produce bunuri sau servicii pe care sa le puna la dispozitia consumatorului, -Timpul dorit.Acest concept consta in a fabrica sau a aproviziona exact la timp (Just in Time) ,nici prea devreme pentru a cauza imobilizarea financiara,dar nici prea tirziu,pentru a cauza insatisfactia clientilor dau penalitati de intirziere.

-Cantitatile cerut.Pina nu demult,pentru a aavea siguranta satisfacerii comenzilor,in productie efectuata se integra si o cota de rebut.Se fabrica deci mai mult decit este necesar,ceea ce determina o crestere a costurilor si a stocurilor de produse.Apare deci

necesitatea de a imbunatati gestiunea productiei si a calitatii,astfel incit sa nu se fabric decit cantitatile cerute.

Cost determinat.-In vederea cistigarii unui avantaj concurential pe piata,realizarea unui cost de productie cit mai redus constituie dorinta permanenta a oricarei intreprinderi.-De altfel,atunci cind se negociaza o piata,intreprinderea se angajeaza fata de client sa furnizeze serviciul sau produsul la un anumit prêt.-Ea trebuie deci sa navigheze incit costurile de productie sa nu depaseasca angajamentele financiare,daca doreste sa obtina beneficii.

Calitatea determinate.Calitatea unui produs poate fi privita sub doua aspect:*calitatea legata de conceptia produsului:-aceasta este fixa de catre proiectant si trebuie sa reflecte cerinta clientului;-ea va intra in pretul produsului,si in consecinta,supracalitatea este la fel de prejudiciabila ca si subcalitatea;-calitatea legata de elaborarea produsului:un demers de calitate intr-o intreprindere poate conduce la obtinerea de cistiguri substantiale,evitind luarea in considerare,intre altele,a cotei de rebut cum era mai inainte.

Optimizarea productiei*Pina nu demult exista obiceiul de a incerca atingerea maximului de productie de fiecare masina.*in present este usor de demonstrate ca acest demers nu corespunde.*Optimizarea nu inseamna deci a realize maximum de productie ci consta in a reagulariza ritmul productiei,in scopul minimizarii timpurilor neproductivi si evitarii proaste utilizari a rezurselor,ameliorind rentabilitatea.

*Perenitatea,in conteztul economic actual,cind in fiecare zi se constata inchideri de intreprinderi,principalul obiectiv este de avea o productie stabile si durabila.

*Dezvoltarea,in scopul de a putea dezvolta productia trebuie castigate segmente de piata,ceea ce impune a fi mai performant decit concurentii.

*Competivitatea.Pentru a asigura perenitatea si dezvoltarea,intreprinderea trebuie sa devina mai competitive,adica sa propuna mai rapid consumatorilor produse care sa raspunda nevoilor.

**Reactivitatea in raportul cu fluctuatiile neincetate ale pietei si flexibilitatea de actiune devin noile percepte de reflexive pentru intreprinderile care vor sa ramina”in picioare”.

**Concurenta indeamna intreprinderile la o evolutie permanenta,oricare ar fi dimeniunea lor,trecutul sau activitatea pe care o desfasoara,intreprinderea trebuie sa raspunda la intrebarea:”Cum sa fii competitive pe piata in conditiile concurente?”

**Obiectivul fiecarui manager de intreprindere trebuie sa fie obtinerea celor mai bune performante in ceea ce priveste costurile,termenale,calitatea si flexibilitatea,fata de diversitatea cererilor.

--Intreprinderea are ca prim obiectiv asigurarea perenitatii sale,bazindu-se pe o strategie de dezvoltare a gamei de produse.--Produsul este suma competentilor intreprinderii,el trebuind sa prezinte urmatoarele virtue:cost,calitate si avans tehnologic.--Acestea presupun ca actorii implicate,de la definirea necesitatii si pina la distrugerea si recilcarea produsului,sa fie capabil sa intervina cit mai rapid posibil in aceasta cursa spre obiectiv,prin aplicarea de noi structure organizatorice si de menegement in intreprindere, mai mult sistemice decit ierarhice si disponibilitate de informative pentru toti.--Pe de alta parte,avansarea produselor de inalta tehnologie,caror durata de dezvoltare necesita ,ai multi ani,trece in mod imperative la reducerea acestor durate.

Gestiunea intreprinderii Obiectivele intreprinderii formalizeaza si sintetizeaza urmatoarele cerinte:*reducerea termenilor de lansare si fabricare a produsului,*reducerea costurilor de productie,*imbunatatirea calitatii produselor fabricate,*asigurarea mentenabilitatii si sigurantei de functionare a produselor,*prevederea reciclabilitatii produselor.

Reducerea termenilor de lansare ale produsului.Pot fi retinute trei solutii principale,grupate sub termenul generic”competitive bazata de timp”(time based competition):*Exact la Timp (Just in Time-JTI).*Conceptia pentru fabricatie (Design for Manufactunng-DFM).*Inginerie simultana (Concurrent Engineering –CE).

Exact la Timp (Just in Time-JIT)*O reducere a termenelor de obtinere a unui produs inseamna si o reducere a stocurilor care pot intirzia rezolvarea problemelor cotidiene si pot genera comportari ineficiente.*Strategia traditionala de organizare a fabricarii prin “impingere” este depasita si inlocuita cu strategia de “tragere”.

Strategia “Impingere” Lansare cu Receptie numarrezerva legata------Operatia 1-------Operatia i-------Operatia n -------necesar de produse de rebutare Rebut Rebut Rebut cu surplus necontrolat 1 necontrolat I necontrolat n

Strategie “Tragere” Comanda lansarea Comanda Op.1 Comanda Op.i Comanada Op.nlansarea peresponsabilitatea-----Operatia 1-----Operatia i-----Operatia n-----Receptie numaroperatorului 1 Rebut 1 Rebut I Rebut n necesar de produse

Conceptia pentru fabricare (Desing for Manufactunng-DFM).*Aceasta este un demers care trebuie integrat la nivelul serviciul de conceptie constructive.*El viseaza reducerea coplexitatiii produselor si a pieselor component.

*In versiunea contemporana Conceptia pentru fabricatie este largita si se utilizeaza termenul Desing for X,unde:*X este fabricare,asamblare,reparare,mentenanta,exploatare,lichidare.

Inginerie simultana(Concurrent Enginering-CE).-Termenul “inginerie simultana”a fost preferat pentru a traduce”concurrent engineering”,in scopul eliminarii ambiguitatii semantic intre cuvintele concurrent-competitor si concurrent-convergent.-Prin termenul de iniginerie simultana se exprimaa faptul ca un ansamblu de personae converg simultan spre un obiectiv comun,care este proiectul produsului.-Inainte de toate trebuie precizat ca ingineria-simultana nu este o tehnologie,ci mai degraba o filozofeie,care are ca obiectiv principal ameliorarea reactivitatii intreprinderilor,facindu-le capabile sa scoata pe piata produse intr-un timp mai scurt in conditiile concurentei international.-Ingineria simultana (concurenta) este filozofia ce sta la baza organizarii intreprinderii extinse/virtual (Virtual/Etended Enterprinse) si a intreprinderii concurente (Concurrent Enterprise),care constituie modelul intreprinderii mondiale a secolului XXI.

Reducerea costurilor de productie Tehnicile utilizate frecvent sunt:*Etalonarea concurentiala (Benchmarking).*Ingineria valorii (Value Engineering).*Conceptia pentru cost (desing for cost).

Reducerea costurilor de productie :Etalonarea concurentiala (Benchmarking).--Ea consta in cautarea solutiilor din propriul domeniu in afara intreprinderii,in sinul concurentei.--Rezultatele gasite trebuie comparate cu cele din propria intreprindere,ceea ce permite identificarea slabiciunilor si punerea in aplicare a mijloacelor care vor conduce la masuri de remediere.--Finalitatea este de a fi cel mai bun in domeniu (best in class).--Bemchmarking-ul permite intreprinderii sa cunoasca mai bine domeniile in care detine intiietatea,sa-si optimizeze activitatile,dar sis a cesioneze sectoarele in care se depisteaza slabiciuni.

Reducerea costurilor de productie.Etalonarea concurentiala (Benchmarking). Factori de success. Rezultate ale proceselor

Ce este important Cine este mai pentru compania bun?Cu cit este noastra? Mai bun? Cit de buni suntem? Culegerea informatiei Analiza Informatiei. Noi Ei

Ce procese Care procese avem noi? Sunt mai bune? Procese,Practici,Metode

Reducerea costurilor de productie:Ingineria valorii (Value Engineering).*Aceasta este o metoda creative,care urmareste satisfacerea necesitatii consumatorului.*Demersul de conceptie este atit functional,economic,cit si pluridisciplinar.*Produsul este considerat ca un asamblu de functii si nu ca un ansamblu de piese.*Scopul analizei valorii este de a creste valoarea unui produs prin reducerea costurilor de productiei,in acelasi timp cu ameliorarea calitatii si a performantelor.

Principiul abordrii globale de stat*Abordarea globala de stat sau a economiei nationale se evidentiaza prin punerea in solutionarea problemelor importante de pe pozitia generala de stat,spre deosebire de problemele particulare,la rezolvarea carora sunt interesate collective dinstincte.*Aceasta abordare se exprima de asemenea in analiza oricarui produs drept cost la utilizator sau calitatea neceseara publica,iar consumurile pentru evidentierea acestei utilitati ca un cost global-ce inseamna suma algebrica a costurilor din intreg ciclul de viata al produsului studiat de pe pozitita satisfacerii calitatii necesare publice.*O astfel de abordare in practica inseamna urmarirea principiului:-activitatea fiecaruia dintre executanti individuali sau a colectivului,este utila in acea masura,in care ea este utila intregii comunitati.*Rezolvarea tehnica sau managerial se considera profitabila daca la o crestere a cheltuielilor,ca rezultat,intr-un stadiu al ciclului de viata,are loc o micsorare a sumei costurilor in ansamblu.*Aceasta abordare presupune cercetarea factorilor care determina calitatea si costurile in complex si acelasi timp sub toate aspectele produsului:conceptie,constructive,tehnlogii,organizarea productiei;toate tipurile de resurse:de munca,de material,tehnice,energetic,de finantare;a tuturor stadiilor ciclului de viata ale produsului:preproiectare,proiectare,pregatirea si fundamentarea productiei,a productiei in sine,comercializare,exploatare,intretinere.*Este vorba,de asemeni,de aspectele complexe cantitative si calitative ale fiecarui factor.*Modificarea oricarui dintre factori enumerate,are influienta asupra starii celorlalti.*Ca rezultat,se formeaza o anumita proportionalitate,care trebuie neaparat sa fie echilibrata.

*Abordarea sistemica-consta in ceea ca in cercetarea produsului,pe de o parte,aceasta este tratat ca o entitate sau ca un system,ce cuprinde in sine elementele component ce se gasec in

interactiune,iar pe de alta ca o parte a unui alt system,de la nivel mai inalt,in care produsul analizar se raporteaza cu alte subsisteme in interdependente determinate.*Oricarui intreg,cum este cunoscut,ii sunt proprii citeva particularitati,caracteristice pentru component sa.In acelasi timp el dispune de caracteristici proprii lui,ca system.*De aici rezulta ca imbunatatirea raportului “calitate-cost”pentru componentele separate ale sistemului nu poate sa se produca izolat.*Acest gen de perfectiune,va trebui neaparat sa ia in considerare acea influienta pe care o va avea si asupra sistemului de rang uperior.*Astfel,rezultatul Ingineriei Valorii va trebui sa fie neaparat echilibrul tehnico-economic efectiv al produsului analizat ca sistem.

Principiul corespondentei inportantei functiei si a consumurilor pentru realizarea ei

*Principiul corespondentei importantei functiei (utilitatii actiunii elementelor si legaturilor ce realizeaza aceasta functie) si consumurile pentru realizarea ei.*Acest principiu urmeaza pe cel al abordarii functionale si consta in aceea ca:>fiecare functie se cerceteaza in structura ierarhica,>din punct de vedere al importantei ei,>in raport cu alte functii (cel mai frecvent pe cale expert),>sunt comparate cu cheltuielile pentru realizarea ei,>mai précis a cotei acestor cheltuieli fata de suma tuturor consumurilor necesare pentru realizarea ansamblului finctiilor obiectivului analizat.

Principiul gradului de influienta al demersului Ingineriei Valorii in lantul operational

*Pricipiul gradului de influienta al demersului Ingineriei Valorii in lantul operational din cadrul ciclului de viata.*In studiul factorilor multipli ce actioneaza in Ingineria Valorii,intr-un process dynamic si interdependent,se descopera o influienta fundamental denumita influienta operational.*Ne referim la insemnatatea esentiala a constituirii ca,gradul de manevra al demersului maximizarii calitatice a functionalului,cu minimum de costuri,scade pe masura parcurgerii lantului operational al ciclului de elaborare a produsului.*Cu alte cuvinte,fiecare veriga a acestui ciclu genereaza restrictii pentru actiunile din cadrul verigilor urmatoare.*Astfel,conceptia si proiectarea produsului este faza cea mai libera se constringeri si de aceea este cea,care poate adduce contributia cu cea mai mare eficienta.*Valoarea produsului,determinate de caracteristicile functionale,de performanta,estetice,de exploatare etc.mrezulta direct din conceptia functional-structurala-constructiva.

Principiile directoare ale inginerii valorii

*Cercatarile effectuate,concluziile realizate din aplicatiile practice au permis enuntarea unr principia ce cuprind orientarile de baza in demersul Ingineriei Valorii.*Aceste principia constituite baza,de la care au realizat procedeele concrete de lucru ale metodei ingineriei valorii: >Principiul conceptiei functionale. >Principiul dublei dimensionari a functiei produsului. >Principiul echilibrului intre valoare de intrebuintare si costuri.

Principiul conceptiei functionale

*Functiile unui obiect se transpun in valori de intrebuintare elementare si contribuie fiecare in parte la constituirea valorii de intrebuintare totale a produsului.*Aceste valori de intrebuintare elementare (functii),derivate din necesitatile la care raspunde produsul dunt exprimate prin calitati sau insusiri,determinate astfel incit sa poata fi masurate prin una sau mai multe unitati de masura,rezultatul acestei masuri fiind dimensionarea tehnica a functiei.*Astfel se poate formula primul principiu al ingineriei valorii-Conceptia constructive a unui produs este rezultatul solutiilor tehnice adoptate pentru materializarea functiilor sale.*In ingineria valorii se concept modalitati de materializare a fiecarei functii,care fiind asamblate dau conceptia produsului.*Acest principiu al Ingineriei Valorii determina diferenta in a concepe un produs nou si a re-proiect unul existent.Ea nu adapteaza solutii constructive existente,ci concepe solutii noi.

20.10.11

PRODUSULFunctie→Proprietate→Efect fizico-tehnic→Structura fizico-tehnica→Masura tehnica ↓ ↓↑ Costuri materiale, → Masura energetice,informatio. Economica

ORGANIZATIE,INTREPRINDEREFunctie→Proprietate→Efect organizatoric→Structura tehnico-organizatoric→Masura teh-organ. ↓ ↓↑ Costuri materiale, → Masura energetice,informatio. Economica

Principiul dublei dimensionari a functiei*Functiile unui produs au doua dimensiuni:o dimensiune tehnica exprimata printr-o unitate de masura tehnica adecvata si o dimensiune economica,exprimata in prêt de cost.*Se introduce astfelnotiunea de dimensiune economica sau pretul de cost al functiei produsului.*In ingineria valorii se lucreaza nu cu pretul de cost al produsului,ci cu pretul de cost al functiei

sale,a fiecarei component a valorii sale de intrebuintare.*Pretul de cost al unei functii se raporteaza la o anumita calitate a produsului,masurabila cu o anumita unitate de masura tehnica.*Astfel atribuim pretului de cost al unei functii date caracterul de dimensiune.Ea este dimensiuea masurata in unitati monetare cu ajutorul cheltuielilor de mijloace si de manopera,ocazionate de inglobarea intr-un produs a unei anumite calitati,masurabila la rindul sau cu o anumita unitate de masura tehnica.*Aceasta este denumita dimensiunea economica a functiei,adica a valorii de intrebuintare elementare pe care calitatea respective o adauga produsului.

Principiul echilibrului intre valoarea de intrebuintare si costuri*Acest principiu are in vedere dubla proportionalitate,cu care fiecare din functiile unui produs intervine in valoarea sa de itrebuintare si in pretul sau de cost si este formulta astfel: >Ingineria valorii actioneaza in directia maximalizarii raportului intre vloarea de intrebuintare si intrebuintarea si pretul de cost.*Problema de baza este aceea a masurarii valorii de intrebuintare.*Marimea parametrilor sai functionali,psiho-senzoriali,economici,de folosinta,etc.determina gradul,in care un produs satisface un sir de necesitati,carora le este destinat si,deci,determina marimea valorii de intrebuintare a produsului.*A determina nu inseamna a masura.*Nu trebuie confundata dimensiunea tehnica a unei valori de intrebuintare cu dimensiunea ei sociala,cu efectul ei util.*Avind la indemina un instrument important,acela al descompunerii valorii de intrebuintare de ansamblu in valori de intrebuintare elementare (prin functiile produsului),in ingineria valorii este interesanta nu masurarea valorii de intrebuintare,ci masurarea varietatii lor.*Se pune intrebarea : Variatia dimensiunilor tehnice ale unei valori de intrebuintare elementare,poate fi considerate identical cu variatia insasi a valorii de intrebuintare elementare?*Ipoteza acestei identitati de variatie este acceptabila in anumite limite,ceea ce face aplicabil principiul echilibrului intre costuri si valoare de intrebuintare.*Se ajunge astfel la urmatoarea concluzie: >In anumite limite,variatia dimensiunilor tehnice ale unei functii a produsului (valorii de intrebuintare)este acceptata ca fiind identical cu variatia a insasi valorii de intrebuintare elementare.*Putem sa determinam,intr-un system bidimensional,legile de legatura intre dimensiunea tehnica a functiilor produsului si dimensiunea economica (costuri).*principiul echilibrului “valoarea de intrebuintare-cost”se aplica si la nivelul intregului produs.In acest caz,se asumeaza variatia valorilor de intrebuintare,ponderate la greutatea specifica a afiecarei functii in valoarea de intrebuintare a produsului.