Specificul dezvoltarii culturii în Basarabia

Basarabia a cunoscut o intensă dezvoltare culturală în cadrul Romăniei întregite. A sporit numărul știutorilor de carte. Au înregistrat succese importante știința, literatura, artele.

Marea Unire de la 1918 a influențat benefic învațămîntul din Basarabia. În perioada de după numărul școlilor și a profesorilor a crescut.În anul 1939 numarul elevilor din Basarabia era de 348 mii, fața de 80 mii în anul 1917. Acordarea dreptului la învățătură pentru toți copii și introducerea învațămîntului primar obligatoriu au impus deschiderea școlilor primare în sate și orașe. În anul 1940 funcționau aproximativ 2700 de școli primare. Pe lîngă școlile românești în Basarabia se deschid și școli evreiești, ruse, germane, poloneze, bulgare. A crescut numărul liceelor, gimnaziilor, școlilor normale. Se deschid lice în Chișinău , Soroca, Bălți, Cahul. Facultatea de Teologie este înființată la Chișinău-1926, se deschide și Facultatea de Agronomie a Universității din Iași-1933. Mulți tineri își definitează studiile la Iași și București. Crește o nouă generație de intelectuali basarabeni.

Literatura basarabeană recunoaște o mare dezvoltare. În domeniul literaturi devin cunoscuți Gheorghe Madan, Leon Donici, poeții Andrei Ciurunga și Nicolai Costenco, George Meniuc, Bogdan Istru, poetul bulgar de expresie românească Teodor Nencev, etc. Constantin Stere a jucat un rol important în literatura basarabeană.Om politic, funcționar și scriitor , rectoral Universității din Iați, părinte spiritual al Unirii din 1918, fondador al revistei Viața românească, autor al unor studii estetice și al romanului fluviu În preajma revoluției- o epopee în 8 volume. El a îmbinat a îmbina în opera artistică bogata sa experiență de viață. Printre cele mai importante reviste din Basarabia se enumeră : Viața Basarabiei, Pantelimon Halippa, Cuget moldovenesc, Bugeacul , Poetul , Pagini Basarabene.

În 1919 , în Chișinău este inaugurat Conservatorul Popular, unde în 1924-1929a studiat interpreta Maria Cebotari. Ea a evoluat pe scenele teatrelor din București, Viena, Paris, Dresda, Berlin, Praga, Milano. A interpretat circa 60 de roluri în operele lui Puccini, Ceaikovski, Mozart, Verdi. S-a produs, de asemenea în filmele:Fete în alb, Cîntec de leagăn, Inimi tari... O contribuție importantă în dezvoltarea muzicii a adus Societatea Armonia.În anul 1919 s-au constituit Societatea Muzicală Moldovenească și Societatea Operei Basarabene. În 1928 a fost creat Conservatorul

Național, iar în 1936 în Chișinăueste deschis Conservatorul municipal. Devin cunoscuți în domeniul artei E. Coca , T. Popovici, M. Berezovski, A. Dicescu- muzicieni, E. Lucezarski, A. Antonovski, L. Lipovski., Costescu Duca, N. Leonard, renumitul compozitor G. Enescu, cîntărețul de operă Fiodor Șaliapin. Tetrul Național î-și începe activitatea în 1923, iar pe scena lui evoluiază renumiții actori M. Fiotti, P. Sturdza, T. Bulandra... În această perioadă în Basarabia devin cunoscuți de asemeanea scluptorii Al. Plămădeală, Claudia Cobizev, pictorii E. Malișevski, A. Baillayre.. În 1923-1925 Al . Plămădeală realizează statuia lui Ștefan cel Mare , înălțată în 1927.

Știința agricolă se dezvoltă , mai ales , în cadrul Facultății de Agronomie din Chișinausub conducerea lui A. Cardaș. Gherghe Bontea a efectuat investigații în domeniul corelării condițiilor natirale cu sistemele economice în agricultură. Sănt create o serie de instituții șiințifico-practice și centre experimentale la Cetatea Albă, Bălți, în județele Tuighina, Lăpușna, Hotin. A fost fondat InstitutulSocial Român din Basarabia. Florcloristica din Basarabia interbelică se impune prin activitatea lui Gh. Madan și a lui Petre Ștefănucă, savantul care a cercetat sub aspect științific folclorul basarabean. Lucrarile lui au fost editate în România, Franța și în alte țări din Europa. A murit la vîrsta de numai 35 ani în GULAG-urile staliniste. În filologie și istorie s-a impus Ștefan Ciobanu, profesor universitar, istoric literar, vicepreședinte al Academiei României, ministrul cultelor și artelor în guvernul G. Tătărescu, autorul unor importante studii Cultura românească în Basarabia sub stăpînirea rusă, Basarabia, Istoria literaturii române vechi.. Istoriografia este prezentată prin autorii ca Alexandru Boldur cu volumele Istoria Basarabiei, Românii și strămoșii lor în istoria Transnistriei, Petru Cazacu, autor al lucrării Moldova dintre Prut și Nistru.

În perioade interbelică existau în Basarabia 1090 de biserici ortodoxe cu 1104 preoți, 20 de mănăstiri și 9 sihăstrii cu 2414 călugări. Biserica catolică era frecventată d e12 mii de polonezi, germani, cea luterană avea 23 de biserici și 67 de case de rugăciuni. M,ajoritatea armenilor țineau de biserica armeano-gregoriană. Comunitatea izraelită dispunea de 336 de sinagoși și case de rugăciuni.

Anii 1918-1940 sînt calificați drept perioadă de aur a culturii românești.Integrarea profundă a acesteia a fost posibilă datorită identității culturale a provinciilor unite, legăturile culturale de secole ale Țărilor Române, relațiile cu lumea , iar Basarabia a beneficiat din plin de toate aceste condiții favorabile create de Unire.

EseuPe tema:

“Specificul dezvoltării culturii

în Basarabia”

Efectuat: Cazacliu Cristina

Controlat: Cazacliu Gheorghe