Basarabia la rascruce

1. Criza politica si Alegerile parlamentare din 25 februarie

2. Tabloul clasei politice din Basarabia

3. Criza economica

4. Cadrul regional si geopolitic

5. Situatia Mitropoliei Basarabiei - testul adevaratei orientari aguvernelor din republica Moldova

Cuvant inainte

“Basarabia la rascruce” este un material realizat de un grup detineri basarabeni, absolventi ai unor facultati de jurnalistica, stiintepolitice si economice, care si-au propus sa ofere opiniei publice dinRomania, factorilor politici si mediilor de presa, o scurta analizadocumentara asupra situatiei din “tara vecina” – Republica Moldova.

Acest demers a plecat de la nevoia clara, obiectiva, de a aduce lacunostinta publicului romanesc cateva date elementare ce privescevolutia situatiei politice si social economice a micului dar totusiimportantului teritoriu romanesc de dincolo de rau, momentanRepublica Moldova, dar cu perspectiva (nefericita dar cum nu se poatemai acuta) de a redeveni RSS Moldova.

Am plecat de la constatarea lipsei acute de informatii cu privire alsituatia din Basarabia, atat in mediile politice cat si cele gazetaresti.Ne-am asumat, pripit oarecum, si impinsi de strigenta contextuluipolitic din Moldova, intentia de a realiza o colectie de date siinformatii cu caracter public, binecunoscute in mediile informate dinOccident, de exemplu, dar practic ignorate in mediile romanesti. Cea

2

mai mare parte a cazurilor de coruptie prezentate au fost scoase laiveala de Comisia de Ancheta a Parlamentului Moldovei, de Curtea deConturi si de Procuraturam. Unele au fost cercetate de organele deancheta sau se afla inca in cercetare atat in Moldova cat si in StateleUnite ale Americii sau Romania. Nici un dosar de ancheta nu s-afinalizat pana acum cu trimiterea dupa gratii a celor vinovati,cunoscuti de intreaga opinie publica din Moldova.

“Basarabia la rascruce” este o lucrare documentara libera decopyright, destinata deci liberei informari, realizata gratuit si oferitagratuit, cu concursul unor sponsori carora le respectam anonimatul.Orice pasaje pot fi preluate liber, multiplicate si folosite de oricinefara nici o restrictie. Din motive care vor deveni usor de inteles laincheierea lecturii nici autorii nu-si vor declinat numele.Subiectivismul unor aprecieri si al unor puncte de vedere cuprinse inacest material il consideram firesc avand in vedere optiunea pro-europeana, asumata de “semnatari”.

Autorii

Basarabia la rascruce

Din punct de vedere economic, Republica Moldova traverseazauna dintre cele mai dificile perioade de dupa 1991. Dupa crizaeconomica rusa din 1998 importurile si exporturile moldovenesti s-auprabusit datorita dependentei fata de spatiul sovietic. Datoriile externecatre Rusia, Ucraina si Romania, legate in special de importurile deenergie, greveaza bugetul deficitar al Republicii. Una dintre ramurilecare asigura, totusi, un anumit echilibru economic – agricultura – afost serios afectata de seceta prelungita.

Practic, Republica Moldova risca sa intre in noul an 2001 fararesurse energetice, fara suficienta hrana pentru populatie si, ceea ceeste si mai grav, fara resursele financiare prin care sa compensezeaceste neajunsuri.

3

In ceea ce priveste problema Transnistriei, lucrurile sunt departede a putea fi rezolvate curand. Desi face parte oficial din teritoriulRepublicii Moldova, Transnistria are, de fapt, un guvern care conduceregiunea, dar pe care nu il recunoaste nimeni. In ceea ce privesteproblema retragerii Armatei a 14-a, acordurile diplomatice cu Rusiaprin care aceasta sa fie retrasa de pe teritoriul actual au fost in mareparte incheiate, insa masurile practice nu au fost puse inca in aplicare.Singura sansa de perspectiva a Moldovei ar putea fi cuprinderea inprocesului de integrare europeana si euro-atlantica.

Politica Rusiei este insa de mentinere a controlului asupra unuiteritoriu pe care se poate conta (Transnistria), ceea ce da posibilitateacontrolului asupra unui teritoriu mai larg, care include Moldova, prinasa-zisa mediere pentru incheierea conflictului, prin pastrarea fortelormilitare pe teritoriul ocupat si afisarea ca “garant” al pacii si utilizareamecanismelor economice. Republica Moldova este mentinuta intr-oizolare care, pe termen lung, va genera in continuare dependentapolitica si economica, situatie la care isi aduce o importantacontributie politica ambigua si duplicitara a clasei politice de laChisinau, aflata vadit, in cea mai mare parte, sub influenta sau chiarcontrolul Kremlinului.

Clasa politica – reteaua mafiei de stat

Tabloul clasei politice din Basarabia poate prezenta o imagineedificatoare asupra cauzelor crizelor accentuate care amenintaMoldova, crize care pot iradia si catre Romania, constituindu-se astfelin factor de amenintare. Exponentii de varf ai campului politic,prezenti in ultimul deceniu in fruntea institutiilor statului“moldovenesc” ilustreaza, prin profilul lor infractional, fenomenul deinstalare si crestere a dominantei unui adevarat sistem politico-mafiot,care constituie principala cauza a crizei accentuate din RepublicaMoldova.

Republica Moldova a intrat in topul tarilor afectate grav decoruptie si detine locul 13 in lume la acest capitol conformTransparensy International (TI), organizatie internationala pentrucombaterea fenomenului coruptiei cu sediul la Berlin, infiintata in1993. Raportul organizatiei Transparecy International pentru anul2000 arata ca Republica Moldova a intrat in topul tarilor afectate grav

4

de coruptie si detine detine locul 13 in lume la acest capitol, iar lanivel nivel european, locul patru.

Potrivit estimarilor expertilor straini, in Republica Moldovaeconomia subterana constituie circa 70 la suta din Produsul InternBrut iar printre cei mai corupti functionari sunt cei de la Ministerul deFinante si de la Interne. Expertii internationali considera ca cele maidezvoltate domenii ale coruptiei in RM sunt cele care au de-a face cuimporturile de produse petroliere si comertul atat extern, cat si intern,cu productie alcoolica si articole de tutungerie.

Sunt de asemenea semnificative luarile de pozitie ale unor inaltireprezentanti ai unor institutii internationale, aflati in misiune laChisinau. Atitudinile publice ale acestora fac de prisos orice altcomentariu. Pot fi citati reprezentantul Fondului Monetar Internationalla Chisinau, Marc Horton, care a declaratcu doi ani in urma ca “unelepersoane cu trecut corupt au ajuns sa figureze pe lista candidatilor laguvernare, lucru care ma ingrijoreaza mai mult decat, pur si simplu,participarea comunistilor in guvern. (…) Unele persoane cu trecutcorupt au ajuns sa figureze pe lista candidatilor la guvernare. Cred caexista probe destule de la Curtea de Conturi si de la Procuratura, caredemonstreaza cine a fost corupt in trecut. Si acest aspect este cel carema ingrijoreaza mai mult decat, pur si simplu, participareacomunistilor in guvern. Atunci cand ne uitam la o lista cu potentialicandidati, trebuie sa ne uitam si la trecutul, si la experienta lor".

In opinia lui Mark Horton, explicatia cea mai plauzibila pentrutoate "esecurile si oportunitatile ratate pe parcursul istoriei moderne aRepublicii Moldovei ar fi coruptia si interesele de grup".Reprezentantul de atunci al Bancii Mondiale, James Parks, s-asolidarizat si el cu aceasta declaratie. Intrebat de presa basarabeanadaca impartaseste ingrijorarea reprezentantului permanent al FMI inceea ce priveste nominalizarea la portofoliile in noul guvern a unorpersoane corupte sau sub ancheta, Parks a declarat: "Este clar ca ideeasi speranta noastra este ca guvernul cu care lucram sa fie transparent.Nicaieri in lume nu avem dorinta de a lucra cu un Guvern care ar ficorupt". Gradul de corupere a demnitarilor a trezit si ingrijorarea luiRoger Grawe, inalt responsabil al Bancii Mondiale, care a atentionatla randul sau clasa politica guvernanta sa treaca la masuri concrete dedezradacinare a coruptiei care paraliza aparatul de stat.

5

Din pacate declaratiile importantilor reprezentanti ai institutiilormondiale sunt mai actuale ca oricand si acum iar sansele Moldovei dea iesi din cercul vicios se ingusteaza pe masura ce orizontul politiccare se profileaza este innegurat de revenirea in spatiul de deciziepolitica a majoritatii actorilor marilor scandaluri de coruptieinregistrate in ultimii ani. Se stie deja ca viitorul parlament va ficontrolat de comunisti care vor intra in coalitie cu Alianta Braghis,condusa de actualul prim ministru, fost comsomolist de frunte, omulde paie al fostului secretar CC al PCUS Chiril Chirilovici cunoscut inRomania sub numele de Piotr Lucinschi, presedintele Republicii.Intamplator sau nu, toti cei aflati in topul coruptiei in Basarabia suntrusofoni, comunisti, sau comunisti revopsiti in culorile “democratiei”,parteneri la guvernarile care au promovat, cu foarte rare exceptii, cuma fost guvernul Druc, o politica antiromaneasca si antieuropeana.

Sunt semne ca pana si Moscova a inceput sa fie oarecumstanjenita de asocierea cu unii dintre cei care reprezinta intereserusesti in Republica Moldova, dar pana in prezent nu se observavizibil o interventie a Kremlinului care sa limpezeasca cat de cat apelesoioase ale politicii care se poarta intre Nistru si Prut.

Cazuri de coruptie surprinse de Comisiea de anchetaparlamentara conduse de Iurie Rosca

15 octombrie 1998. Printr-o hotarare de Parlament a fost creataComisia de ancheta pentru examinarea materialelor referitoare laraportul Curtii de Conturi si modul de comercializare a avioanelor dinpatrimoniul statului. In fruntea acestei Comisii a fost numitvicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca. Materialul ce urmeazacuprinde cateva dintre principalele cazuri examinate de Comisie,aflate in dosarele realizate de reprezentantii Partidului Popular si degeneralul Nicolae Alexei, fost sef al Departamentului de Combatere aCrimei Organizate, actualmente candidat pe listele Partidului Popular,intr-o pozitie de frunte, imediat dupa Iurie Rosca.

6

Distrugerea flotei aeriene a statuluiAfacerea MIG-29

9 decembrie 1998. Comisia de ancheta a prezentat, in sedintaplenara a Parlamentului rezultatele controlului efectuat. TextulRaportului a fost elaborat si aprobat in unanimitate de catre totimembrii Comisiei de ancheta.

Raportul includea faptele, stabilite de catre Comisia de ancheta,care se refereau la modul de comercializare a avioanelor MIG–29 siTU 154B din patrimoniul statului, iar in partea finala cuprindeaaprecierile juridice date de Comisie acestor fapte.In urma controalelor efectuate, s-a constatat ca in sedinta sa din 23octombrie 1996 Colegiul Ministerului Apararii a deciscomercializarea avioanelor de lupta MIG–29 din dotarea ArmateiNationale. Preturile de vanzare ale avioanelor au fost stabilite de ocomisie guvernamentala sub presedintia viceministrului apararii IonNani.

Au existat cateva oferte, venite in principal de la firme particularestraine, care figurau ca intermediari intre autoritatile RepubliciiMoldova si potentialii cumparatori. In acest sens, poate fi mentionataoferta firmei coreene “Colon International COBD” de a achizitionaavioanele mentionate pentru suma de 84 milioane dolari SUA. A fostchiar perfectat un contract, care nu a fost semnat de Ministrul AparariiPavel Creanga. O alta oferta a venit din partea firmei panameze“Sitea International” S.A. Dl Farih Tabbah, din partea “SiteaInternational”, a trimis la 23 mai 1997 un mesaj Presedintelui PetruLucinschi, cu intentia de a procura 27 de avioane de tip MIG-29.Firma in cauza oferea suma de 101 milioane dolari SUA pentru toateavioanele, echipamentul accesoriu, piesele de schimb si munitie. Niciaceasta oferta nu a fost acceptata.

In luna iunie 1997 Ministrul Apararii Valeriu Pasat a fostcontactat de reprezentanti ai Departamentului Apararii al SUA cupropunerea de a vinde aceste avioane Guvernului Statelor Unite.Avioanele intrasera in atentia Iranului, deoarece tipul respectiv deMIG-uri are potential nuclear fiind capabil sa poarte echipament cuincarcatura nucleara. Pentru Statele Unite achizitionarea acestoravioane de lupta a fost o sarcina prioritara, conform unor declaratii sidocumente ale unor inalti responsabili militari americani.

7

Dupa mai multe intalniri ale ministrului Pasat cu functionarisuperiori ai Departamentului Apararii al SUA, pe data de 26septembrie 1997 Departamentul de Stat al SUA a adresat un mesajPresedintelui Republicii Moldova in care exprima dorinta GuvernuluiSUA de a achizitiona cele 21 avioane MIG–29 cu munitii si utilajulaccesoriu, facand in acest sens urmatoarea oferta – 40 milioane dolariSUA si diverse echipamente si utilaje militare (2 avioane de transportHercules, vehicule s.a.). Despre aceasta oferta au fost informatiMinistrul Apararii Valeriu Pasat, Prim–ministrul Ion Ciubuc,Presedintele Parlamentului Dumitru Motpan, Ministrul AfacerilorExterne Nicolae Tabacaru, presedintele Comisiei parlamentarepentru securitatea statului si asigurarea ordinii publice GrigoreBratunov.

Pe 25 iunie 1997 Valeriu Pasat, Ministrul Apararii al RepubliciiMoldova, a primit un mesaj din partea reprezentantului “SiteaInternational” dl David Massie, in care se mentiona lipsa de interespentru procurarea celor 27 MIG-uri. Autorul scrisorii sublinia deasemenea, ca dl V.Pasat este o persoana, careia ii lipseste experientain afaceri internationale.

De mentionat, ca pe data de 11 septembrie 1997 a intrat in vigoareLegea cu privire la Programul de privatizare pentru anii 1997–1998,articolul 56 al careia prevede ca vanzarea patrimoniului militarneutilizat din cadrul Ministerului Apararii, Ministerului AfacerilorInterne si Ministerului Securitatii Nationale se efectueaza in temeiulProgramului de privatizare conform unui regulament si unor listeaprobate de Parlament.

Dupa primirea ofertei americane, Comisia de evaluare aMinisterului Apararii a stabilit costul a 21 avioane MIG–29 la 63milioane dolari SUA, iar a munitiilor si utilajului accesoriu – la 7,9milioane dolari SUA, in total – 70,9 milioane dolari SUA.

La 10 octombrie 1997 a fost incheiat Acordul intre MinisterulApararii al Republicii Moldova si Departamentul Apararii al StatelorUnite ale Americii privind cooperarea in domeniul unor proiecte deprevenire a proliferarii armelor de distrugere in masa. PentruRepublica Moldova Acordul a fost semnat de catre Ministrul AparariiValeriu Pasat. Acest Acord prevedea vanzarea celor 21 avioaneMIG–29 cu munitii si utilajul accesoriu pentru suma de 40 milioanedolari SUA. In aceeasi zi a fost semnata si Declaratia comuna a

8

Ministerului Apararii al Republicii Moldova si DepartamentuluiApararii al Statelor Unite ale Americii care stipuleaza inceputul unuiprogram de asistenta militara pentru Republica Moldova.

Programul in cauza prevede furnizarea catre Republica Moldova adiferitor bunuri, cum ar fi vehicule, echipament de comunicatii,echipament si tehnica video, tehnica de calcul, veste anti–glont, paturis.a. Din explicatiile demnitarilor audiati de catre Comisia de ancheta,acest program urmeaza a fi inteles ca o compensare pentru acceptareapretului de 40 milioane dolari SUA propus de partea americana. Desiin textul Declaratiei nu sunt indicate cantitatea, nomenclatorul sitermenele de livrare ale ajutoarelor oferite, partea moldoveneasca aprimit asigurari ca suma acestor ajutoare va depasi costul avioanelorHercules si al celorlalte bunuri, incluse in oferta initiala aDepartamentului de Stat al SUA. Asupra acestor aspecte s–a convenitla o intalnire a Ministrului Apararii cu negociatorii americani, intalnirece a avut loc cu doua zile inainte de semnarea Acordului si aDeclaratiei.

Partea americana a respins propunerea partii moldovenesti de ainclude in textul Declaratiei date certe referitoare la cantitatea sitermenele de livrare a bunurilor respective, explicand aceasta prinfaptul ca nu se pot estima resursele financiare care vor fi alocatepentru asemenea programe in bugetul SUA pe anul viitor. Din datelede care dispune Comisia de ancheta, programul anuntat de Declaratiacomuna este in curs de desfasurare, in Republica Moldova fiind livratepana la aceasta ora diverse bunuri militare (vehicule, echipament decomunicatii s.a.), dar nimeni nu poate numi o suma concreta.

In urma afacerii MIG-29 bugetul de stat al Republicii Moldova apierdut circa 60 (saizeci) milioane dolari SUA, ceea ce constituiaaproximativ o jumatate din datoria externa anuala a RepubliciiMoldova sau suma datoriilor totale la salarii ale bugetarilor.

Afacerea Tupolev

3 noiembrie 1998. In sedinta Comisiei de ancheta a fost discutataproblema avioanelor TU 154, una dintre afacerile cele maiscandaloase ale acestei perioade.Referitor la modul de comercializare a avioanelor TU 154B, Comisiade ancheta a scos in evidenta urmatoarele aspecte. Spre mijloculanului 1997, conducerea Companiei Aeriene de Stat “Air Moldova”,

9

analizand starea economico–financiara a Companiei, precum sisituatia creata pe piata transporturilor aeriene, a ajuns la concluzia caeste necesara innoirea parcului de aeronave. Se avea in vederecomercializarea aeronavelor bune de utilizat (de tipurile TU 134A – 2unitati, TU 154B – 6 unitati si AN 26B – 3 unitati), achizitionareaunor avioane de tip mai mic (IAK 42), precum si a unor piese deschimb necesare pentru reparatia altor avioane din parcul Companiei“Air Moldova”. Problema parcului de avioane a fost adusa lacunostinta Administratiei de Stat a Aviatiei Civile, care a fost de acordcu solutiile propuse de conducerea Companiei.

Pentru realizarea celor propuse, la 7 octombrie 1997 “AirMoldova” a incheiat cu firma “ARD–plus” SRL un Protocol deintentii, precum si un Acord privind activitatea economico–financiaracomuna. Aceste acte prevad vanzarea a 6 avioane TU 154 si a 2avioane TU 134 catre Societatea pe actiuni de tip deschis“Aviazapciast” din Federatia Rusa, firma “ARD–plus” figurand incalitate de reprezentant al companiei rusesti.

Chiar de la inceput, conducerea Companiei de Stat “Air Moldova”a optat pentru comercializarea avioanelor respective prin intermediulnegocierilor directe cu “Aviazapciast”. in acest sens, Directorulgeneral al “Air Moldova” Petru Ciobanu, prin scrisoarea nr. 03/50din 12.01.98, solicita sprijinul Administratiei de Stat a Aviatiei Civilepentru organizarea negocierilor directe in vederea comercializariiavioanelor TU 154. insa Legea privind Programul de privatizarepentru anii 1997–1998 (intrata in vigoare pe data de 11 septembrie1997) permite comercializarea unor bunuri din patrimoniul statuluiprin negocieri directe doar in cazul unui singur cumparator si cuconditia ca patrimoniul a fost scos anterior la licitatie sau concurs decel putin doua ori (art. 16 (1) al Legii). Astfel, a avut loc deturnareaprocesului de privatizare a avioanelor de la procedura prescrisa delegislatia in vigoare.

Firma de audit KPMG Moldova SRL, contractata pentru a evaluacostul avioanelor TU 154 si AN 26 din patrimoniul “Air Moldova”, aprezentat la 28 februarie 1998 Actul de evaluare a costului parcului deavioane. Conform acestuia, costul de piata a 6 avioane TU 154B dinpatrimoniul CAS “Air Moldova” se cuprinde in limitele a 640.000 –790.000 dolari SUA.

12 martie 1998. Petru Ciobanu adreseaza MinisteruluiPrivatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat scrisoarea nr. 04/265in care iarasi insista asupra negocierilor directe ca modalitate decomercializare a 6 avioane TU 154.

10

Dand curs initiativei Companiei de Stat “Air Moldova”,Ministerul Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, ca unicadministrator a proprietatii statului, aproba comercializarea avioanelorin cauza prin licitatie, desemnand Agentia Teritoriala Chisinau incalitate de responsabil pentru operatiunea de estimare si pentruorganizare a licitatiei.

Prin ordinul nr. 35 din 27 martie 1998, semnat de Petru Ciobanu,este creata Comisia pentru vanzarea activelor neutilizate, inconformitate cu Regulamentul privind modul de privatizare a activelorneutilizate in procesul tehnologic al intreprinderilor, aprobat prinHotararea Guvernului nr. 665 din 29.11.96. Comisia a intocmit Actulde evaluare a activelor neutilizate in procesul tehnologic al CAS “AirMoldova”. Conform acestui act, pretul initial de vanzare a 6 avioaneTU 154, propus de Comisie, este de 4.465.000 lei (950.000 dolariSUA la cursul zilei).

In continuare, Ministerul Privatizarii urma, in conformitate cuRegulamentul privind licitatiile cu strigare si negocierile directe(aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1056 din 12.11.96), sa formezeo comisie de licitatie pentru comercializarea avioanelor respective.

Insa la 21 aprilie 1998 prim–ministrul Ion Ciubuc (favorit al luiLucinschi), prin dispozitia nr. 1405–505, dispune comercializareaavioanelor prin negocieri directe. In copia scrisorii se vede bine casintagma “Realizarea definitiva se va efectua dupa deciziaGuvernului” a fost adaugata ulterior. In baza acesteia, MinistrulPrivatizarii Iurie Badar (omul presedintelui Lucinschi) il desemneazape viceministrul Zosim Bodiu sa supravegheze tranzactia respectiva.

Nici dupa formarea noului Guvern al ADR Ciubuc-2, procesul decomercializare a avioanelor nu a intrat pe fagasul legalitatii. De fapt,avioanele respective au fost vandute in doar cateva zile, dupa ce timpde mai bine de jumatate de an soarta lor era incerta. Astfel, pe data de10 iunie 1998 viceprim–ministrul Ion Sturza (PD) expediaza prim–ministrului Ion Ciubuc scrisoarea nr. 34–1986 in care se pronunta infavoarea desfasurarii negocierilor directe, ignorand etapa obligatorie acel putin doua licitatii. Foarte prompt, prin dispozitia nr. 1408–681 din11.06.98, prim–ministrul Ion Ciubuc permite comercializareaavioanelor la preturile stabilite prin negocieri directe.

A doua zi, pe data de 12 iunie 1998 setul format din 6 avioane TU154 este transmis de la Agentia teritoriala Chisinau pentru privatizarela Comisia de negocieri directe. Procesul verbal privind transmiterea–preluarea setului este semnat si de catre Vladimir Filat (PD), directorgeneral al Departamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii deStat, care apare in actul respectiv ca presedinte al comisiei de

11

negocieri directe. Este de retinut ca respectiva comisie de negocieridirecte a fost formata prin Ordinul Ministerului Privatizarii siAdministrarii Proprietatii de Stat nr. 111 din 17 iunie 1998 (ministercare era deja desfiintat ca urmare a modificarii structurii Guvernului).Reiese ca, presedintele comisiei de negocieiri directe Vladimir Filatsemna procese verbale in numele acesteia cu cinci zile inainte deformarea respectivei comisii. Ordinul nr. 111, prin care a fost formatacomisia de negocieri directe, ridica mai multe semne de intrebare. Incomponenta comisiei sunt incluse persoane din doua structuri care nuau coexistat nici o zi: Directorul general al Departamentul Privatizariisi viceministrul privatizarii. Mai mult decat atat, ordinul a fost semnatde Zinaida Grafchin, viceministru al privatizarii. Fiind interpelat inlegatura cu Ordinul nr. 111, viceprim–ministrul Ion Sturza nu a datun raspuns satisfacator. Nici Zosim Bodiu, ex–viceministru alprivatizarii, ulterior vicedirector al Departamentului Privatizarii siAdministrarii Proprietatii de Stat, fiind intrebat despre acest ordin insedinta Comisiei de ancheta, nu a lamurit neclaritatile aparute.

Este de mentionat ca aceasta Comisie de negocieri directe aactivat doar o singura zi. Pe data de 18 iunie 1998 (a doua zi dupaformarea comisiei) Serghei Leontiev, reprezentantul Societatii peactiuni “Aviazapciast” din Federatia Rusa, a depus cererea pentruparticipare la negocieri directe, negocieri care au avut loc in aceeasi zide 18 iunie 1998. In urma acestor negocieri a fost intocmit procesul–verbal nr. 2, conform caruia pretul initial al lotului era de 950.000dolari SUA, iar pretul final a fost stabilit la suma de 1.110.000 dolariSUA.Persoane din componenta comisiei de negocieri au declarat in sedintaComisiei de ancheta ca cifra de 1.110.000 dolari SUA a fost propusade Vladimir Filat, presedintele comisiei de comercializare aavioanelor si acceptata de membrii comisiei.Pe data de 14 iulie 1998 a fost semnat Contractul nr. 44 intreCompania Aeriana de Stat “Air Moldova” si Societatea pe actiuni“Aviazapciast”. Conform clauzelor acestui contract, Societatea peactiuni “Aviazapciast” cumpara de la “Air Moldova” 6 avioane TU154 la pretul total de 1.110.000 dolari SUA. Pe parcursul examinariiacestui caz, Comisia de ancheta a solicitat concursul unor organe destat. Astfel, in demersul Comisiei catre ministrul Securitatii NationaleTudor Botnaru, acesta este rugat sa clarifice daca avionul TU 154 cunumarul de bord 85332, vandut companiei “Aviazapciast”, a vostrevandut ulterior Detasamentului aviatiei civile din orasul Djambul,Kazahstan, care la randul sau a dat aeronava in arenda unei firmedintr-o tara araba.

12

Ministrul Tudor Botnaru in raspunsul sau afirma ca unul din celesase avioane marca TU154, nr. de bord 95324, a fost revandut de catre“Aviazapciast” companiei “Crilia Taraza” din orasul Taraz,Kazahstan, iar cazul privind implicarea lui Iurie Armas la fondareaacestei companii se cerceteaza.Pe numele Prim-ministrului Ion Ciubuc au fost expediate scrisorilenr. 1/2 – 50 din 16 octombrie 1998 si nr. 363 din 21 octombrie 1998etc. Din raspunsurile parvenite, reiese ca vinovati sunt “...Administratia de Stat a aviatiei Civile, Compania de Stat “AIRMoldova”, Ministerul Privatizarii, Administrarii de Stat si MinisterulEconomiei si Reformelor”. Nici un functionar al acestor institutii n-afost pedepsit.Analizand cele expuse si pornind de la prevederile legale in vigoare,Comisia de ancheta a ajuns la concluzia ca atat cele 21 de avioaneMIG–29 din dotarea Armatei Nationale, cat si cele 6 avioane de tipulTU 154B din patrimoniul Companiei Aeriene de Stat “Air Moldova”au fost comercializate cu incalcari grave ale legislatiei in vigoare. Maimult, in ambele cazuri pretul avioanelor a fost stabilit in mod arbitrar,fara a se respecta procedura legala.Comisia de ancheta a ajuns la concluzia ca urmatoarele persoane sefac vinovate de multiplele incalcari ale legislatiei comise in procesulcomercializarii avioanelor MIG–29 si TU 154B:– Petru Lucinschi, Presedintele Republicii Moldova. A autorizatcomercializarea avioanelor militare MIG–29, incalcand Legea privindProgramul de privatizare pentru anii 1997–1998;– Ion Ciubuc (omul lui Lucinschi), prim–ministru al RepubliciiMoldova. Fiind la curent cu tranzactia ce se pregatea pentru vanzareaavioanelor MIG–29 nu a intreprins nimic pentru a o orienta pe fagasullegalitatii.– Valeriu Pasat (sprijinit de Randunica), Ministrul Apararii.Principalul responsabil de comercializarea ilegala a avioanelor MIG–29, a semnat Acordul care prevede vanzarea celor 21 de avioaneMIG–29, contrar prevederilor legii citate;– Ion Sturza (PD), viceprim–ministru, Ministrul Economiei siReformelor. A sprijinit ideea privatizarii avioanelor TU 154B prinnegocieri directe si a permis Departamentului Privatizarii siAdministrarii Proprietatii de Stat, subordonat dansului, sa efectuezeoperatiunea ilegala de comercializare a avioanelor respective;– Vladimir Filat (PD), directorul Departamentului Privatizarii siAdministrarii Proprietatii de Stat. Executantul principal al afaceriiilegale de vanzare a avioanelor TU 154B, vinovat si de faptul ca a

13

semnat, in numele unei Comisii de negocieri inexistente, procesulverbal de preluare a setului din 6 avioane TU 154B;- Nicolae Tabacaru (PD), Ministrul Afacerilor Externe. A eliberatdepline puteri ministrului Pasat pentru a semna in numele RepubliciiMoldova Acordul care prevede vanzarea celor 21 avioane MIG–29 cuincalcarea Legii privind Programul de privatizare pentru anii 1997–1998;– Dumitru Motpan, fostul Presedinte al Parlamentului. Fiind lacurent cu tranzactia ce se pregatea de comercializare a avioanelormilitare MIG–29 a tolerat derularea acesteia, contrar prevederilorlegale;– Grigore Bratunov, fostul presedinte al comisiei parlamentarepentru securitatea statului si asigurarea ordinii publice. Fiind informatdespre operatiunea de vanzare a avioanelor MIG–29 nu a luat masuripentru a asigura adoptarea unei decizii legale de catre Parlament;– Petru Ciobanu, Director general al CAS “Air Moldova”. Incalitatea dansului de administrator al avioanelor din proprietateastatului, a initiat procedura ilegala de comercializare a avioanelor TU154B prin negocieri directe;– Zosim Bodiu, fost viceministru al Privatizarii, actualmentevicedirector al Departamentului Privatizarii si AdministrariiProprietatii de Stat. in calitate de membru al Comisiei de negocieridirecte pentru comercializarea avioanelor TU 154B a contribuit laprivatizarea ilegala a avioanelor din propietatea statului;– Zinaida Grafchin, fost viceministru al Privatizarii, actualmentevicedirector al Departamentului Privatizarii si AdministrariiProprietatii de Stat. A semnat Ordinul de creare a Comisiei denegocieri directe, ignorand etapele obligatorii ale privatizarii, stabilitede Legea mentionata;– Constantin Lozovanu, directorul Agentiei teritoriale de privatizareChisinau. Contrar prevederilor legale si Ordinului MinisteruluiPrivatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat nr. 03–05–1159 din23.03.98, care punea estimarea si organizarea licitatiei in sarcinaAgentiei teritoriale de privatizare Chisinau, a transmis setul format din6 avioane TU 154B Comisiei de negocieri directe;– Iurie Armasu, fost director general al Administratiei de Stat aAviatiei Civile. S–a impotrivit derularii unui contract de arenda cucompania “Air Balkan”, contract care, in opinia Comisiei de ancheta,era mai avantajos decat alte variante.

Procuratura Generala si Curtea de Conturi, solicitate deComisia de ancheta, au refuzat sa colaboreze iar Comisia de ancheta apropus grupurilor parlamentare ale CDM, condus de Mircea Snegur, si

14

BpMDP, condus de Dimitru Diacov, sa retraga sprijinul politicdemnitarilor mentionati care au fost inaintati de catre fractiunilerespective pentru posturile pe care le detin. Liderii vizati nu au datcurs solicitarii respective.Fata de datele Comisiei de ancheta din acea perioada se adauga sinoile date aparute in cursul lunii ianuarie 2001. In afacerea MIG-21oficialitatile Republicii Moldova si-au insusit in beneficiu propriutoate cele 40 mln. USD cash, iar firma intermediara Virtual DefenseInternational, cu sediul la Washington, a fost pagubita de 9 mln USD,contravaloarea comisonului. Firma care a mediat afacerea cu MIG-uri-le formata din fosti oficiali ai CIA, FBI, Departamentul Apararii,Departamentul Comertului si Departamentul de Stat a Statelor Unite aactionat in judecata Guvernul Republicii Moldova, iar pana acum s-auprezentat la audieri fostul ministru al Justitiei, Ion Paduraru (PFD),si fostul ministru al Apararii Valeriu Pasat (favorit al lui Lucinschi),precum si alte oficialitati de rang mai mic. Petru Lucinschi eraimplicat direct in aceasta afacere, deoarece in perioada negocierilor unconsilier al Presedintelui a cerut sa fie varsat intr-un cont bancar secretsuma de 2 mln USD, dedusa din valoarea comisionului. La toateintalnirile cu oficialitatile statului a fost prezent si Boris Birstein,despre care se stie ca este in foarte stranse legaturi cu mafia rusa.

Ruinarea industriei tutunului

La inceputul anului 1998 Curtea de Conturi a efectuat un controlasupra activitatii economico-financiare a Societatii pe actiuniCombinatul de Tutun din Chisinau.

Comisia a descoperit implicarea in acest caz a lui Vladimir Filat(PD), ex-ministru de Stat, fost director al Departamentului Privatizariisi Administrarii Proprietatii de Stat, care era in acelasi timp directorgeneral al Societatii Comerciale “Romold Trading” S.R.L. cu sediul laIasi, Romania, si, in aceasta ultima calitate a sa, era partener de afacericu Mircea Ciubara, director al CTC-Tutun. De altfel, Vladimir Filat(PD) este si protagonistul unor dosare penale instrumentate inRomania pentru contrabanda cu tigari si evaziune fiscala.Chiar si dupa numirea in functia de director al DepartamentuluiPrivatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat, Vladimir Filat (PD),contrar legislatiei in vigoare, si–a continuat activitatea de om deafaceri. In conformitate cu clauza 5.1 a contractului, “RomoldTrading” urma sa achite in avans pretul fiecarui transport. Acesteprevederi contractuale nu au fost respectate niciodata, la sfarsitulanului 1998 “Romold Trading” fiind dator Combinatului de tutun

15

657.017 lei (sau 107.867,5 dolari SUA). Aceste fapte sunt confirmatesi de controlul efectuat la S.A. “Tutun-CTC” de catre DepartamentulControl Financiar si Revizie al Ministerului Finantelor la solicitareaComisiei de ancheta. Valoarea maxima a datoriilor firmei “RomoldTrading” catre S.A. “Tutun-CTC” (1.576.501 lei) este inregistratachiar in timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare dinmartie 1998.

Fabrica de fermentare a tutunului din OrheiLa mijlocul lui iunie 1999 Comisia de ancheta a fost sesizata de catredl Gheorghe Cotruta, director al acestei unitati economice, demersulin cauza fiind semnat de cca 100 de angajati ai acestei intreprinderi.Intreprinderea fusese transmisa in administrare fiduciara unei firmeprivate, si anume SRL “Magura – Group”. Era vorba de una dintrecele 7 intreprinderi de fermentare a tutunului din Republica Moldova.Indicii economici din ultimii doi ani demonstrau ca fabrica mentionataera rentabila. In 1998 ea avea un beneficiu de 2 mil. 195 mii lei, cu unprofit de un milion 268 mii lei, sau 1, 37 lei la fiecare actiune. In 1998fabrica atransferat in buget 3 mil. 650 mii lei, din care impozit pevenit – 927 mii lei si dividende pe actiunile statului 250 mii lei.Valeriu Bulgari (Lucinschi), ministru al Agriculturii si IndustrieiPrelucratoare, desi daduse asigurari conducerii fabricii caintreprinderea va functiona in regim obisnuit a adresatDepartamentului Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat(Vladimir Filat, Randunica), un demers privind transmiterea SA“Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei” in administrareafiduciara SRL “Magura-Group”.La 30 aprilie 1999 Departamentul Privatizarii, condus deja deAlexandru Oleinic a adoptat hotararea privind transmiterea acesteiunitati in administrare fiduciara. Astfel SRL “Magura-Group” aobtinut dreptul sa micsoreze capitalul propriu al acesteia cu 20%, iarprofitul pana la un leu pentru fiecare actiune (in 1998 acesta era de1,37 lei). Dividendele proprietarului, adica ale statului, au fost stabilitella 30% din profit, statul detinand 97,7% din actiuni. Aceste prevedericauzau mari prejudicii statului in calitatea lui de proprietar, afectand inmod direct si bugetul.Legislatia interzicea darea in administrarea fiduciara a intreprinderilorincluse in programul de privatizare, asa cum este cazul si acesteifabrici.Dumitru Diacov a obstructionat inlaturarea acestei ilegalitati. Delocintamplator in acest caz, ca si in cel al “CTC – Tutun”, in prim-planapar aceleasi persoane: Valeriu Bulgari (Lucinschi), Vladimir Filat

16

(PD) si Alexandru Oleinic (PD). Comisia de ancheta nu a reusit sastabileasca legaliatea in cazul acelei unitati economice.

Jaful de la Banca de EconomiiSituatia trecerii ilegale a controlului Bancii de Economii in mainilepatronilor companiei Neftegasgroup a fost un caz flagrant de furt indauna statului si a cetatenilor.

IstoricIntreprinderea mixta “M–Credit” (23,33 %), intreprinderea cu capitalstrain “Transworld–Invest” (28,33%) si compania de asigurare“Compasinter” (8,03%), toate trei fiind controlate de companiaNeftegasgroup, au preluat pachetului de control de actiuni ale Banciide Economii (59,69 %), in urma emisiei a III–a, incheiata la 22septembrie 1995.

Ca urmare a emisiei ilegale statul pierde definitiv controlul asupraBancii de Economii. Presedinte al Consiliului bancii devine GrigoreCusnir, care a ocupat un timp functia de presedinte al ConsiliuluiEconomic Suprem al presedintelui Petru Lucinschi. in functiile devicepresedinti ai Consiliului de Administratie al Bancii de Economiiau fost numiti Vadim Popov si Serghei Golic, cetateni ai FederatieiRuse. Reprezentanti ai statului in banca in aceasta perioada au fostIurie Badar, Nicolae Luchian si Nelea Garascenco.

La 13 noiembrie 1995, Guvernul a stabilit printr-o hotararemarimea proprietatii de stat in Banca de Economii in suma de 14milioane 334,2 mii lei.

Timp de trei ani situatia a ramas conservata. In tot acest timppatrimoniul de stat era utilizat de Banca de Economii, acestapierzandu-si din valoare si neaducand proprietarului, adica statului,nici un beneficiu. Ca urmare, statul a pierdut venituri in marime decirca 50 mil. lei.

Dupa intervenirea Comisiei de ancheta, cota statului in capitalulBancii de Economii a constituit 57,96% si totusi Procuratura Generalan-a intentat dosar in cazul dat. Procuratura a constatat doar ca intr-adevar aceste incalcari sunt, insa n-a fost stabilit prejudiciul material.Deaceea la 13 iunie 1996 a fost refuzat intentarea dosarului penal.Comisia de ancheta a mentionat ca urmatoarele persoane se facvinovate de situatia creata la Banca de Economii si de multipleleincalcari ale legislatiei comise in procesul constituirii si functionariiinstitutiei financiare nominalizate:

- Andrei Sangheli, fost prim-ministru al Republicii Moldova;

17

- Leonid Talmaci, guvernatorul Bancii Nationale a Moldovei;- Dumitru Ursu, viceguvernator al Bancii Nationale a Moldovei;- Ion Prodan, viceguvernator al Bancii Nationale a Moldovei;- Constantin Bulgac, fost presedinte al Bancii de Economii;- Nicolae Surdu, fost vicepresedinte al Bancii de Economii;-Ceslav Ciobanu, fost Ministru al Privatizarii si Administrarii

Proprietatii de Stat, in prezent ambasador al Republicii Moldova inStatele Unite ale Americii;

- Valeriu Chitan, fost Ministru al Finantelor;- Andrei Cucu, in prezent vicepremier, fost prim-viceministru al

Privatizarii si Administrarii Proprietatii de Stat;- Iurie Badar, fost Ministru al Privatizarii si Administrarii

Proprietatii de Stat, in prezent consilier al Presedintelui republicii.- Nicolae Luchian, viceministru al Finantelor.

Cazul PetrolbankIn atentia Comisiei de ancheta s-a aflat si problema “PetrolBank”–ului, unul din pilonii de baza ai imperiului lui Grigore Cusnir ( NGGMoldova). Privatizarea Bancii de Economii s-a relizat prin intemediulPetrolBank, institutie finaciara constituita pe bani publici.

La 4 noiembrie 1994 Guvernul a adoptat o hotarare conformcareia, in scopul asigurarii functionarii complexului energetic inperioada de iarna 1994-1995, se intervine pe langa compania“NefteGasGroup” inregistrata in Malta (conducator GrigoreCusnir, presedinte al Consiliului Economic Superior al lui Lucinschi)in vederea acordarii Concernului de Stat “Moldenergo” a unui creditcu destinatie speciala in suma de 50 mln dolari pentru procurarearesurselor energetice. S–a stabilit ca Ministerul Finantelor urma saacorde garantia din partea Guvernului, iar Banca Nationala sa oconfirme.Pentru executarea sus–numitei Hotarari a Guvernului, la 1 decembrie1994 a fost incheiat acordul de creditare KL–50 dintre compania“NefteGasGroup”, in calitate de creditor, si “Moldenergo”.Ministerul Finantelor a incheiat la 10 decembrie 1994 cu“Moldenergo” un acord referitor la obligatiunile reciproce in legaturacu acordarea garantiei Guvernului.Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare acordaRepublicii Moldova la 9 decembrie 1994 un credit in suma de 60milioane dolari SUA. Anume din acesti bani, aflati la contulMinisterului Finantelor, acesta transfera in Elvetia pe contulcompaniei “NefteGasGroup” in Union Bank of Switzerland sumade 11,8 milioane dolari SUA in data de 22 decembrie 1994 si suma de

18

15 milioane dolari SUA la 10 februarie 1995, in total 26 milioane 880mii dolari SUA. Aceste transferuri au fost efectuate in baza a douaordine de plata ale Ministerului de Finante, semnate de ValeriuChitan, Petru Veverita si Svetlana Banari. Ordinele respective au fost, chipurile, eliberate in temeiul HotarariiGuvernului nr. 906 din 14 decembrie 1994. In realitate, hotarareamentionata se numeste “Cu privire la perfectionarea formeiorganizatorico-juridice de gospodarie si asanare a situatieifinanciare a Combinatului de vinuri de marca si spumoase dinCricova” si nu are nici o legatura cu “Neftegazgroup”. Comisia deancheta a stabilit ca a existat o alta hotarare de Guvern cu acelasinumar 906 din 14 decembrie 1994. Aceasta a doua hotarare nu a fostniciodata publicata si prin urmare, nu a existat din punct de vederejuridic. Faptul ca responsabilii din Guvern au recurs la falsificareaunei hotarari demonstreaza ca afacerea pusa la cale nu putea firealizata in cadrul legislatiei in vigoare la acea data. Prin urmare, siordinele de plata ale Ministerului Finantelor, neavand nici o bazajuridica, sunt ilegale.

Acordul de credit dintre compania “NefteGasGroup” siCompania de Stat “Moldenergo” n–a fost, insa, executat pana la capatde catre Neftegasgroup, care n–a livrat intreaga cantitate de resurseenergetice. Ca rezultat s–a format o datorie a companiei“NefteGasGroup” fata de Compania de Stat “Moldenergo” in sumade 10 milioane dolari SUA.

Anume acesti bani au fost utilizati la constituirea bancii“Petrolbank” cu capitalul social in marime de 43 milioane lei, sumapractic echivalenta, la acea vreme, cu 10 milioane dolari SUA. Dincapitalul social al bancii, 99 % apartineau companiilor afiliate“NefteGasGroup” – ului, si anume “M-Credit”, “Transword-Invest” si “CompasInter”, care mai tarziu au privatizat Banca deEconomii.

Schema a fost urmatoare. Compania “NefteGasGroup” transferao parte din suma de 26, 8 milioane dolari SUA, primita de laMinisterul Finantelor al Republicii Moldova, pe contul sau din SUA.Iar mai tarziu vireaza 10 milioane dolari SUA pe contul companiilor“M–Credit” (3 mil. dolari SUA), “Transword-Invest” (4,5 mil.dolari SUA) si “CompasInter” (2,5 mil. dolari SUA), care au sifondat Banca Comerciala de Investitii pe Actiuni (BCIA)“Petrolbank” cu un cuantum respectiv de 2,9 mil. dolari, 3,9 mil.dolari si 3 mil. dolari (in total 9,8 mil dolari SUA).

In temeiul demersurilor companiei “Neftegasgroup LTD” (care afost nevoita sa recunoasca datoria fata de “Moldenergo” prin

19

scrisoarea, semnata de dl Grigore Cusnir si adresata MinistruluiFinantelor) s–a emis Hotararea Guvernului nr. 724 din 30 iulie 1997“Privind restructurarea datoriilor companiei “Neftegasgroup LTD”fata de Compania de Stat “Moldenergo”, care stipuleaza modalitateade restucturare si achitare a datoriei mentionate mai sus prinintermediul transmiterii a 62,6% din pachetul total al actiunilor BCIA“PetrolBank”. In asa fel s–a incercat preluarea a doar 63,2 % dinactiunile bancii, desi statul este, practic, actionar unic cu 100%.Hotararea in cauza n–a fost indeplinita din motivul taraganariiexecutarii ei si a instrainarii nelegitime a unor actiuni.In baza Hotararii Judecatoriei Economice din 11 decembrie 1997Ministerului Finantelor i s–a transmis patrimoniul in suma de 10 mil.dolari SUA al companiei Neftegasgroup. In scopul executarii acesteihotarari, prin decizia Judecatoriei sectorului Buiucani din 6 ianuarie1998, Ministerului Finantelor i–a fost transmis dreptul de proprietateasupra cotei parti ce apartinea Companiei Neftegasgroup. In bazaacestei decizii, Ministerul Finantelor urma sa preia pachetele deactiuni sau cotele parti ale companiilor “CompasInter”, “Mediavit”S.A., Centrul tehnic international “CTI Print” SRL, “M–Credit”S.A., “AIR TRANS NG GROUP” SRL. Mai apoi MinisterulFinantelor, cu participarea Departamentului Privatizarii siAdministrarii Proprietatii de Stat, trebuia sa convoace adunareagenerala a actionarilor pentru a transmite actiunile “PetrolBank”–uluiin folosul statului. Insa nici pana in prezent acum, MinisterulFinantelor nu s-a grabit sa preia patrimoniul aflat, timp de 3 ani, ilegalin posesia unor companii private.

In urma investigatiilor Comisiei de ancheta, Parlamentul a aprobato hotarare despre necesitatea valorificarii urgente a actiunilor pe carele detine statul in “PetrolBank”. Pana in prezent nu s-au luat masurilenecesare.

Comisia de ancheta a ajuns la concluzia ca daca ar fi fostgestionata rational suma de 10 mil. dolari, actualizata ar constitui cca40 mil dolari, suma care ar fi putut acoperi cu prisosinta datoriilela pensii.

Concluzii

Banca de Economii a fost privatizata ilegal. Depunerilepopulatiei au fost folosite de unele persoane pentru a se imbogati.

20

“PetrolBank” a fost constituita pe banii publici, insa in acesti 5ani a fost, chipurile, proprietate privata iarasi a unor demnitari sus–pusi.

“Moldinconbank” de 5 ani utilizeaza patrimoniul public in sumade 5 milioane 326 mii lei, fara a vira absolut nimic in bugetul statului.O gestionare normala a acestui patrimoniu ar fi adus statului cca 20mil lei.

Cazul Tabacaru

Ex-ministrul de externe, Nicolae Tabacaru, a eliberat ilegalpasapoarte diplomatice

Nascut in 1955, in satul Cioara-Marza, raionul Tarutino, regiuneaOdesa, Ucraina. A absolvit Universitatea de Stat de la Chisinau siScoala de Politologie din Leningrad intre 1987-1989, apoi, intre 1991-92, Academia Diplomatica din Moscova. 1992-93 - director, directiaONU, director protocol MAE. 1993-96 - consilier, ministru-consilieral Ambasadei RM (tot) in Regatul Belgiei. 1996-97 - sef al directieiEuropa si America de Nord, consilier al presedintelui RM, PetruLucinschi. Din 1997 - ministru de externe.

2 octombrie 1998. Ex-ministrul de externe Nicolae Tabacaru a fostacuzat de crestin democrati de faptul ca a eliberat pasapoartediplomatice mai multor persoane care nu intra in categoriile stipulatede lege. Sa dovedit, analizand listele MAE, ca insusi Tabacaru aeliberat pasapoarte ilegal, dupa adoptarea amendamentelor la legearespectiva din februarie 1998. Ministrul Tabacaru a incalcat si legeaveche, de pana in februarie 1998, potrivit careia “pasaportuldiplomatic se elibereaza cetatenilor Republicii Moldova, in vedereaindpelinirii unor misiuni diplomatice si consulare sau altor functiioficiale peste hotare”. La 25 martie 1997, MAE a eliberat pasaportdiplomatic lui Vladimir Voronin, care, in lista prezentata la comisiaparlamentara figureaza cu functia de “membru al partidului”,pasaportul fiind eliberat la demersul Partidului Comunistilor.Tabacaru nu a inclus in lista toate persoanele carora li s-a eliberatpasaport diplomatic, existand banuiala ca pasapoartele diplomatice aufost eliberate pe sest unor persoane cu insarcinari dubioase si careaveau nevoie de acoperire in cadrul unor deplasari in strainatate, cumar fi Ludmila Scalnaia, Mihai Petrache – consilieri al presedinteluiPetru Lucinschi, Valeriu Daraban, Iurie Tabarta, fostul director alTeleviziunii de Stat, ambii din anturajul Presedintelui precum si

21

ministrului adjunct al Mediului – Alexandru Jolondkovski, caruia is-a eliberat pasaport de acest tip la solicitarea lui Dumitru Diacov,ministrul adjunct al Transporturilor, Iurie Gherghita, caruia i s-aeliberat pasaport la 13 martie 1998, Alexandru Zavtur si IuriePanzaru, ambii tot consilieri ai presedintelui Petru Lucinschi. Ulteriorsi Nicolae Andronic, care nu ocupa la acea data nici o functie in stat,a recunoscut ca se afla in posesisa a nu mai puitn de trei pasapoartediplomatice si unul de serviciu.

Cazul SokolovLegatura dintre Evgheni Sokolov si separatistii transnistreni

9 iunie 1998. Deputatii crestin-democrati Stefan Secareanu si VladCubreacov au interpelat in repetate randuri Procuratura Generala,Ministerul Justitiei si Ministerul Securitatii in legatura cu abuzurile siinfractiunile comise de ex-ministrul adjunct al Justitiei si directorulDepartamentului Institutii Penitenciare, Evgheni Sokolov. Subconducerea sa administratia penitenciarelor de la Chisinau, a furnizatluptatori pentru separatisti, in perioada conflictului militar din 1992.Vlad Cubreacov a sesizat Procuratura Generala pentru verificareafaptelor descrise iar Procurorul general, Valeriu Catana, a confirmatabuzurile comise de Socolov si a dispus, la 16 octombrie 1998,intentarea unui dosar penal in legatura cu evadarile din inchisoareanr.4, produse in anii 1997-1998 si cu transferurile ilegale de detinuti inpenitenciarele din stanga Nistrului, in perioada conflictului armat depe Nistru.

Ministrul Securitatii, Tudor Botnaru, a confirmat in fata Comisieide ancheta a Parlamentului abuzurile lui Evgheni Sokolov. Botnaru aprezentat date potrivit carora Evgheni Sokolov a folosit detinutii, inanii 1996 si 1997, la constructia unor case de locuit si la construtiaunor magazine. Prin munca gratuita a detinutilor au fost construitecasa lui Evgheni Sokolov din localitatea Milesti, pavilionul nr.9 alZonei Antreprenoriatului Liber “Expobusiness Chisinau” si alteobiective. Intreprinderea de stat “Sarmat” din cadrul Coloniei nr.19din Cricova, care gestiona mina de extragere a pietrei din localitate,era de fapt, potrivit unor date procurate de la Ministerul Securitatii, ointreprindere particulara a lui Evgheni Socolov. Tot Sokolov percepeabanii pentru prestarea unor servicii de paza unor baruri si magazine decatre o subunitate a Departamentului Institutii Penitenciare, creata deSokolov pentru reprimarea actelor de rebeliune in penitenciare.Evgheni Sokolov a instituit la Departament un sistem de percepere ataxelor pentru eliberarea conditionata a detinutilor inainte de termen,

22

pentru acordarea concediilor din diferite motive si pentru alte favoriacordate detinutilor. De asemenea, Sokolov asigura protectia maimultor subalterni ai sai, implicati in delapidari si tranzactii financiareilicite, impreuna cu subalternul sau, Gheorghe Codru, care anteriorfusese implicat intr-o operatiune de deturare de fonduri in valoare deaproximativ 3 milioane de lei, exercitand functia de presedinte alCooperativei nr. 5 de constructie a locuintelor din orasul Ialoveni.

In urma interpelarilor deputatilor crestin-democrati, abuzurile sicazurile de coruptie in care era implicat Evgheni Socolov au fostexaminate atat la Ministerul Justitiei, cat si la Guvern, dupa care, inluna aprilie 1999, Evgheni Sokolov a fost demis.

Scandalul nuclearAndronic si Cernomaz au promovat tranzitarea deseurilor

de la Kozlodui pe teritoriul Moldovei

Scandalul iscat in jurul tranzitarii in august 1998 pe teritoriulRepublicii Moldova a trenului cu combustibil nuclear si deseuriradioactive de la CAE Kozlodui a starnit o fireasca ingrijorare dinpartea opiniei publice in legatura cu eventualele efecte nocive. Pentrutranzitarea deseurilor nucleare Caile Ferate din Moldova au primit50.000 USD, ceea ce reprezinta o suma neinsemnata, cheltuielilepentru astfel de operatiuni fiind de zeci de ori mai mari. Evident,comisionul afacerii a fost mult mai mare decat suma care a intrat invisteria statului. Unul dintre principalii protagonisti al scandalului afost Nicolae Andronic, cel care s-a straduit din toate puterile sa facaposibila tranzitul deseurilor radioactive in pofida legilor statului,foarte aspre in ceea ce priveste riscul ecologic si care precizeaza chiarca “Tainuirea si denaturarea informatiei asupra unui risc radioactivpentru populatie se va califica drept crima de stat’’.Vicepremierul Andronic a fost cel care a solicitat Parlamentuluiadoptarea proiectului de hotarare “Privind imputernicirea GuvernuluiRepublicii Moldova de a autoriza transportarea combustibiluluinuclear”, iar in Nota informativa prezentata deputatilor sementioneaza ca in anul 1998 Comisia condusa de N.Cernomaz, omullui Lucinschi, “a eliberat trei permise numai pentru transportareacombustibilului nuclear neutilizat”.In motivatia prezenta atat in Nota informativa, cat si in luarea decuvant a dlui N. Andronic rezulta ca acea hotarare s-ar lua “intru

23

respectarea Legii privind protectia mediului inconjurator carestabileste neadmiterea tranzitului prin teritoriul Republicii Moldova adeseurilor de orice fel, precum si a Legii cu privire la radioprotectia sisecuritatea nucleara, care determina ca nici o sursa de radiatie ionizatanu poate fi transportata, pastrata sau depozitata definitiv in alt mod,decat conform regulamentelor si cerintelor organelor publice dereglementare in domeniul radioprotectiei si securitatii nucleare”.De aici a inceput trucajul terminologic pe care l-au facut adeptiiimplicarii Republicii Moldova in acest joc nuclear periculos. Ei cautausa convinga opinia publica de caracterul inofensiv al acestorincarcaturi prin inlocuirea arbitrara a notiunii de “combustibil utilizat”de cea de “deseu”. Asta in timp ce art.1 al “Legii cu privire ladeseurile de productie si menajere” stipuleaza: “Deseuri suntconsiderate substantele, materialele, obiectele, resturile de materieprima, provenite din activitati economice, menajere si de consum, caresi-au pierdut integral sau partial valoarea initiala de intrebuintare,dintre care unele sunt reutilizabile dupa prelucrare”. “Legea privind protectia mediului inconjurator”, prin art.77, prevede:“Republica Moldova nu va admite pe teritoriul ei construirea determocentrale atomice, amplasarea si tranzitul armelor atomice,importul, amplasarea si tranzitul deseurilor nucleare de orice fel”.Andronic a afirmat ca Romania si-ar fi dat acordul acordul pentrutranzitarea acestor incarcaturi, ceea ce era cu totul fals. Autorizatiaemisa de autoritatile romane partii bulgare a fost valabila pana la 31iulie 1998, Bulgaria solicitand prelungirea acesteia pana la 31octombrie 1998.Incarcaturile in cauza n-au tranzitat niciodata cu trenul teritoriulRomaniei, ci au trecut doar pe Dunare, prin zona neutra, desi pentrubulgari ar fi mult mai avantajoasa calea pe uscat.

Cazul Valeriu ChitanImplicarea fostului ministru de Finante in acordarea decredite frauduloase Companiei “Neftegazgroup”

In februarie 1999 ca urmare a interpelarilor Partidului Popular cuprivire la afacerile ex-ministrului Finantelor Valeriu Chitan,Procuratura Generala a fost nevoita sa confirme faptul ca acesta faceobiectul unui dosar de cercetare penala legat de una dintre cele maispectaculoase frauda realizate de Concernul “NefteGazGroup”. In4.11.94 Guvernul Republicii Moldova a intervenit catre Compania“NefteGazGroup” LTD Malta cu rugamintea de a acordaConcernului de stat Moldovaenergo un credit in suma de 50 mln

24

dolari SUA sub garantia Guvernului Republicii Moldova in scopulfunctionarii normale a complexului energetic in perioada de iarna1994-1995.

Intre CS Moldenergo si Compania “NefteGazGroup” a fostincheiata la 1.12 94 Conventia de credit nr. L-NGG-MD-ME-50.Conform prevederilor acestor conventii Compania “NefteGazGroup”urma sa acorde CS Moldenergo un credit in suma de 50 mln dolariSUA pentru procurarea a 100 mii tone de pacura si 1,7 tone decarbune de la Compania “NefteGazGroup”. Achitarea acestui crediturma sa fie efectuata dupa primirea surselor energetice, cat si in bazaprezentarii documentelor necesare, care ar confirma livrarea resurselorenergetice.

Ministrul Finantelor, Valeriu Chitan, neavand la dispozitiedocumentele care ar confirma livrarea resurselor, contrar prevederilorHotararii Guvernului Republicii Moldova nr. 797-“Cu privire laacordarea unui credit Concernului de Stat Moldenergo”, Conventiei decredit din 1.12.94, Contractului de livrare prin ordinile de plata nr. 001din 22.12.94 si 10.02.95, a transferat neintemeiat 26,9 milioane dolariSUA pe contul Companiei “NefteGazGroup” in Union Banc dinElvetia, chipurile in contul rambursarii creditului, care de facto n-afost acordat CS Moldenergo.

Ulterior, pe parcursul anului 1995, Compania “NefteGazGroup” incontul banilor transferati, adica 26,9 milioane dolari SUA, a livratresurse energetice in suma de 16,9 min dolari SUA, iar suma de 10mln dolari pana in prezent n-a fost restituita destinatarului, astfelcauzandu-se statului paguba materiala in valoarea nominalizata.

In prezent anchetarea proceselor continua si se intreprind masurile deincheierea a anchetei preliminare.La 12 aprilie 2000 Procuratura Generala a transmis pentru examinareCurtii Supreme de Justitie dosarul de acuzare a lui Valeriu Chitan, ex-ministru de finante in guvernele Sangheli si Ciubuc, actualmentepresedinte al Asociatiei bancilor din R.Moldova.Potrivit rechizitorului semnat de Mihai Murzac, viceprocuror generalal R.Moldova, Chitan era acuzat de abuz de serviciu si falsificare adocumentelor publice. In urma acestor actiuni Chitan ar fi prejudiciatstatul de mai multe milioane de lei. Potrivit datelor din dosarul penalintentat lui Valeriu Chitan, in anii 1994-1995, cand detinea functia de

25

ministru de finante, el ar fi falsificat doua dispozitii de plata in carefigura suma de 9 mln USD.Pe de alta parte, Chitan a facut mai multe declaratii publice in careinterpreta acuzatia drept "un santaj politic si o tentativa de a-ldiscredita in fata opiniei publice". Presedintele Asociatiei bancilor aprecizat ca intr-adevar a semnat in luna decembrie 1994 dispozitii deplata, care prevedeau transferul sumei de 26 de mln USD ca mijloacecreditare pentru "Moldenergo". Potrivit lui Chitan, creditul a fostrambursat in intregime la 1 noiembrie 1997, plus 4,4 mln USDdividente.La inceputul lunii iulie Procuratura Generala a formulat o acuzatie maiaspra presedintelui Asociatiei bancilor Valeriu Chitan. Initial Chitan,fostul ministru de finante, era suspectat in baza art.184 pentru abuz deserviciu. Pe parcurs Procuratura a mai acumulat probe impotriva luiChitan si l-a acuzat pe acesta in baza art. 185 alin.3 din Codul Penal,care prevede de la 5 la 12 ani de detentie pentru depasirea atributiilorde serviciu prin care o persoana cu inalte functii de raspundere acauzat daune considerabile.La sfarsitul lunii noiembrie Valeriu Chitan a fost achitat de CurteaSuprema de Justitie. Instanta si-a argumentat decizia de achitare prin"lipsa elementelor constitutive ale infractiunii".

Cazul Vladimir Filat - ministru de stat (PD)Nascut in 1969 in satul Lapusna, Hancesti. Studii: facultatea de drepta Universitatii Ioan Cuza din Iasi. 1994-97 - director general la"RoMold Trading SRL", Iasi. 1997-98 - presedinte al Consiliuluiadministrativ al Societatii "Dosoftei", Iasi. In 1998 - director generalal Departamentului privatizare si administrare a proprietatii de stat.Istoric:Ministrul de Stat Vladimir Filat, omul lui Diacov, a devenit cunoscutdatorita unei operatii de rasunet: vanzarea a sase avioane "TU-154"unei firme rusesti, prin negocieri directe, de catre o comisie speciala alcarei presedinte a fost Filat. Cele sase aparate de zbor, dintre care doardoua erau scoase din uz, au fost vandute pentru 1 milion 110 miidolari. Pe langa afacerile “TU 154” si “Combinatul de TutunChisinau”, care s-au aflat si in atentia Comisiei de ancheta aParlamentului, Vladimir Filat a mai fost implicat si in alte scandaluride coruptie.Gruparea Lucinschi l-a propulsat pe Filat, unul dintre cei mai deseama infractori din Moldova intr-un post similar celui de Secretargeneral al Guvernului. Vladimir Filat, in calitatea sa de directorgeneral al Societatii Comerciale "RoMold Trading SRL", cu sediul la

26

Iasi, a semnat cu "Tutun SA" (Combinatul de tutun din Chisinau), la 8octombrie 1997, un "contract de distribuire exclusiva" pe teritoriulRomaniei a tuturor produselor de tutun ale combinatului. In timpulcampaniei electorale parlamentare, datoriile firmei lui Filat fata de"Tutun SA" constituiau 1 milion 576 mii 501 lei moldovenesti. Lasfarsitul anului 1998, datoriile firmei erau de 675 mii si, aflandu-se infunctia de director general al Departamentului privatizarii siadministrarii proprietatii de stat, Vladimir Filat isi continua afacerea.Filat, in calitatea sa de functionar de stat, a prejudiciat "Tutun SA",intreprindere la care actionar majoritar este statul. De mentionat ca"Tutun SA" avea, in 1998, datorii fata de Bugetul de Stat, la capitolulimpozite, de aproape 70 milioane lei moldovenesti.Pentru afacerea cu tigari "MT" coordonata de Vladimir Filat a fostintentat un dosar la Parchetul Iasi, recent trimis ParchetuluiTribunalului Bucuresti. Potrivit rechizitoriului, Filat urmeaza sa fietrimis in judecata, dupa stabilirea intregii activitati infractionale,inclusiv cea sub incidenta Legii Sigurantei Nationale a Romaniei.Vladimir Filat a montat o adevarata retea infractionala si de influentala diverse niveluri decizionale ale statului roman - Directia Generala aVamilor, Ministerul Finantelor - pentru a aduce tigari "MT" decontrabanda. Organele Politiei judetului Iasi, impreuna cu ale alteiinstitutii de control, au organizat, la 12 septembrie 1998, un flagrantprin care au fost capturate patru TIR-uri cu 1.852.400 pachete tigariMT de contrabanda, in valoare de 7.409.600.000 lei (romanesti).Captura a fost posibila si datorita interventiei in acest caz a SRI, care amonitorizat, potrivit mandatului nr. 00492/1998 al Parchetului CurtiiSupreme de Justitie, convorbirile telefonice ale lui Filat si a stabilitconexiunile cu autoritati si oameni de afaceri din Romania, precum siorganizarea transportului ilegal, pus la punct cu toate detaliile deoficialul basarabean.Afacerea traficului de tigari a fost organizata, potrivit rechizitoriului,de Vladimir Filat, cetatean al Republicii Moldova, asociat la SCRomold Trading SRL Iasi, de Ionel Stan, directorul general al firmei,si de Cristian Burlacu, angajat ca declarant vamal la Romold Trading,care l-a cooptat in suita de falsuri si ilegalitati pe tatal sau, GheorgheBurlacu, adjunct la Vama Iasi. De asemenea, activitatea a fostfavorizata de Gheorghe Ududoiu, director in Ministerul Comertului,cel care a semnat ilegal aprobari pentru timbre de marcaje, desi astfela incalcat atat atributiile pe care le avea, cat si legea. Romold TradingSRL Iasi a dobandit contractul international de distributie exclusivanr. 56/8.10.1997, prin care a devenit distribuitor unic pentru Romaniaal produselor Combinatului de Tutun din Chisinau. Rechizitoriul

27

probeaza relatia dintre Burlacu, Stan si Vladimir Filat cu factori deraspundere din Ministerul Comertului, relatie care apare intr-o discutietelefonica dintre Filat si Stan, directorul firmei sale, inregistrata deSRI si aflata ca proba la dosar. Cei doi sunt surprinsi intr-o discutiedespre introducerea in tara a transportului ilegal de tigari, de care erauconstienti ca se face cu incalcarea multor dispozitii legale in vigoare.Stan i-a raportat lui Filat ca s-a aranjat falsul si ca nimeni nu-i va maideranja afacerile.Rechizitoriul mai noteaza ca, "din inregistrarile efectuate de catre SRIrezulta in plus fata de celelalte probe administrate in cauza faptul caefectuarea acestui import nelegal a fost indelung elaborata de catreinculpati, invinuiti si Vladimir Filat". De asemenea, au fost identificatinumerosi oameni politici, oameni de afaceri si membri aiadministratiei centrale a statului care au facut trafic de influenta infavoarea lui Filat sau care au actionat in favoarea lui.In calitatea de responsabil de privatizare Filat a mijlocit adjudecareaunui imobil din centrul Chisinaului, in strada M. Kogalniceanu 61, inbeneficiul rudei sale Artur Filat. Dupa ce Artur Filat a cumparatcateva apartamente situate deasupra barului “Solar”, o carciuma cuoarecare vad, si a decis sa puna mana si pe barul amintit printr-olicitatie organizata de Departamentul condus de Vladimir Filat.Evident, la licitatie a fost inscrisa o singura firma, si anume “Artas”care apartinea lui Artur Filat.Cazul Valeriu Pasat – ministru al AparariiNascut in 1958 in satul Scumpia, raionul Falesti. Studii: Universitateade Stat din Chisinau, Academia Diplomatica a MAE al Rusiei.Profesor de istorie, specializare in politica externa si relatiiinternationale, doctor in istorie. 1988-92 - colaborator stiintificsuperior la Institutul de Istorie din Moldova; sef al sectiei ideologie lacomitetul orasenesc Chisinau al partidului comunist. 1992-94 -consilier si ministru consilier la Ambasada RM in Rusia. 1994-98 -Ambasador in Federatia Rusa. 1998-99 - Ministru al apararii. Tovarascu Mitropolitul Vladimir, cu care isi serbeaza, in comun si inintimitate, an de an, zilele de nastere. Este suspectat ca intretinelegaturi homosexuale cu Vladimir. Vladimir a fost avansat de catrePasat la gradul de colonel in rezerva, desi acesta si-a terminat stagiulmilitar la marina, ca simplu soldat, intrand apoi direct in straiebisericesti.

Printr-un ordin semnat de Valeriu Pasat (pe atunci inca ministru alApararii), patrimoniul escadrilei de aviatie mixta a fost transmis inproprietatea firmei cu capital de stat “Vichi”. Acest patrimoniu

28

include toate avioanele de transport militare din dotarea MinisteruluiApararii (de tip AN-26, IL-18, AN-2 si AN-72), parcarile B-6 si B-9,ce apartin escadrilei, cladirea si tehnica centrului aeronautic depregatire, utilaje, tehnica aeronautica, parasute, etc. Doar costul unuiavion de tip AN-72 este intre 300.000 si 400.000 dolari.Aceasta firma, creata inca de fostul ministru Pavel Creanga pentru astoarce bani din buget, a fost inclusa pe lista Comisiei de privatizare,publicata in Monitorul Oficial la 28 mai 1999. Intrucat starea firmeieste precara, iar averea ei nu prezinta interes pentru cumparatori,pretul de vanzare a fost destul de mic.Desi ordinul a fost inregistrat la 24 aprilie, el a fost in realitate emisabia dupa ce firma “Vichi” a fost inclusa in Programul de privatizare.Lucrurile devin clare daca precizam ca de cumpararea firmeirespective se interesa Nicolae Guboglo, seful Statului Major, manadreapta si persoana de incredere a lui Pasat, actualmente sef al SIS(servicul de informatii).Pasat mai este reponsabil de fapte care pot fi confirmate de contractelenr.25/031 din 17.02.1997 si 43/U din 7.02.1997, incheiate intreDirectia aprovizionare a Ministerului Apararii si SA "Megaplast" dinorasul Toliati si, respectiv, SA "Tehnovolga" din orasul NijniiNovgorod (ambele din Federatia Rusa). In baza Hotararii ProcuraturiiMilitare din 23 ianuarie 1998, in luna aprilie a aceluiasi an a fostefectuat un control in Regimentul Independent de Transmisiuni alMinisterului Apararii. In urma acestuia, au fost depistate lipsuri aletehnicii speciale de transmisiuni (tehnica auto, statii electrice, altebunuri), in valoare de 4 milioane 27 mii lei. Asupra acestui caz, la 13iunie 1998 a fost sesizata Procuratura Generala, dar Pasat nu a fostderanjat niciodata. Situatia armatei este foarte grava si exista opinia caintentionat se cauta destramarea completa a corpului militar, carepoate constitui o problema, mai ales datorita prezentei unui segmentde tineri ofiteri si soldati care nu impartasesc orientarea filorusa acadrelor in varsta si a comandamentului politic.

Cazul Valeriu Bulgari - ministrul Agriculturii (PD)

Valeriu Bulgari unul din fruntasii defunctului PDAM si candidat, inalegerile din 1998, pe listele Blocului pentru o Moldova Democraticasi Prospera. s-a ocupat, in principal, de protectionism si deturnare defonduri bugetare in favoarea unor anumite colhozuri conduse deapropiati ai partidului. Nascut in 1956 in sat Larga, briceni. Studii:Academia agricola "Timireazev" din Moscova. 1982-87 presedintele

29

colhozului "Drapelul Rosu", Briceni. 1987-88 - sef de sectie lacomitetul raional al partidului comunist, Briceni. 1988-94 -presedintele executivului raional Briceni. In 1994 este ales deputat pelistele Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM). In cabinetulSangheli - viceprim-ministru. 1998-99 ministru al Agriculturii,alimentatiei si silviculturii.

In postura de ministru adjunct al Agriculturii in guvernul Sangheli side presedinte al Comisiei republicane pentru determinarea agentiloreconomici care au suferit de pe urma calamitatilor naturale, inperioada 1994-1998, Valeriu Bulgari a dirijat catre unele gospodariiagricole (toate colhozuri) mari sume de bani. Un raport al Curtii deConturi din 1997 preciza: “Gospodarii cum sunt colhozul “ViataNoua” (Floresti), S.A Nistru (Ocnita), colhozul Negureni (Telenesti),colhozul “Luceafarul” (Ungheni), Colegiul national de viticultura siVinificatie (Criuleni) au primit compensatii mult mai mari decatpierderile suportate. S.A Zorile a primit 674 de mii de lei, S.A Sculeni– 229 de mii de lei, S.A Costuleni – 176 de mii de lei”.Cazul Anatol Arapu - ministrului Finantelor (PD)Nascut in 1962 in satul Vasieni, Hancesti. Inginer economist,absolvent al Universitatii de Stat din Moldova. 1985-88 - asistent laUSM. 1988-92 - director al trustului "Moldova - EXIM". 1992-94 -vice-prim minstru al relatiilor economice externe. 1994 - director alDepartamentului relatiilor economice externe. 1994-1997 - asistent indirectia executiva a Bancii Mondiale. Amic cu Stolojan si cu Sturza.1997-98 - Ambasador al RM in Regatul Belgiei. 1998-99 - ministru alfinantelor.La insistenta ministrului Anatol Arapu (BpMDP, astazi PD),Guvernul a adoptat o Hotarare prin care Garda Financiara a fosttransferata din subordinea Departamentului control financiar si reviziein subordinea Inspectoratului fiscal principal de stat, cu scopuldeclarat de a imbunatati colectarea impozitelor. Reorganizarile au avutca scop si efect scoaterea pe linie moarta a acestei structuri.

Pe parcursul primelor 10 luni ale anului 1998, numai VamaChisinau a incheiat 642 contracte de amanare a platii TVA. Unprejudiciu de cca 1 miliard lei a rezultat in urma amanarii colectarilorimpozitelor la bugetul consolidat pe 1998. S-au admis cazuri deincheiere a unor noi contracte de amanare a platilor cu agentieconomici care nu achitasera datoriile pentru contractele anterioare.Uneori, acest lucru se facea sub presiunea conducerii MinisteruluiFinantelor. Astfel, in urma unei scrisori semnate de ministrul prim-adjunct al Finantelor, Valentina Badrajan, Vama Chisinau a permis

30

firmei "Clas-S" SRL importul unui lot de carbune, fara a percepeTVA, desi firma respectiva avea deja datorii la buget, tot la capitolulTVA, in valoare de 1048,4 mii lei. In urma unei scrisori a ministrului Finantelor, Anatol Arapu, s-apermis SA "Fabrica de Sticla din Chisinau" sa-si continue operatiunilede import-export, desi aceasta nu achitase datoria de 928 mii lei laTVA. in baza acestei scrisori datoria fabricii crescuse la 981 mii lei.Datoria de stat interna constituia, la 1 ianuarie 1999, 1,6 miliarde lei,dintre care 600 milioane lei - la hartii de valoare de stat. Garantiile destat ale MF fata de bancile comerciale constituiau peste 68 milioanelei. Numai in lunile septembrie-decembrie 1998, sumele nerepatriatedepaseau 20 milioane lei.Din cei 22 de membri ai Guvernului Sturza, 13 au figurat in diversecazuri scandaloase:

1. Ion Sturza, Prim-ministru (PD);

2. Nicolae Andronic, viceprim-ministru (Snegur);

3. Alexandru Muravschi, viceprim-ministru, ministru alEconomiei si Reformei (PD);

4. Oleg Stratulat, viceprim-ministru (PFD);

5. Vladimir Filat, ministru de Stat (PD);

6. Anatol Arapu, ministru de Finante (PD);

7. Mihai Severovan, ministru al Dezvoltarii Teritoriului,Constructiilor si Gospodariei Comunale (Snegur);

8. Nicolae Tabacaru, ministru al Afacerilor Externe(Lucinschi);

9. Valeriu Bulgari, ministru al Agriculturii (Lucinschi);

10. Vladimir Guritenco, ministru al Muncii, ProtectieiSociale si Familiei (Snegur);

11. Valeriu Pasat, ministru al Apararii (Lucinschi);

31

12. Victor Catan, ministru al Afacerilor Interne (Snegur);

13. Ion Paduraru, ministru al Justitiei (PFD);

Irosirea banilor publici sub ancheta Curtii de ConturiAnaliza Curtii de Conturi privind rezultatele controalelor asupraexecutarii devizelor de cheltuieli pe anul 1998 la ministere sidepartamente arata urmatoarele date:

La aparatul Cancelariei de stat a Guvernului (condusa pe atuncide Nicolae Cernomaz):

In anii 1997-1998 a fost finantata cu 375 mii lei reconstructiacladirii in care se afla Ambasada Federatiei Ruse in R.Moldova.Ministerul privatizarii si administrarii proprietatii de stat nu aindeplinit a hotarare de Guvern prin care era obligat sa reorganizezeSA „Ambasador MD” si sa transmita cladirea la balanta Directieigenerale pentru administrarea cladirilor Guvernului. In anul 1995ministerul in cauza a eliberat SA „Ambasador MD” un certificat ilegalcare a servit la inregistrarea societatii. Mai mult, pana in prezent SA„Ambasador MD” incaseaza de la Ambasada Federatiei Ruse chirieiar sumele respective, in loc sa fie virate in buget, sunt incasate de osocietate particulara. Cu toate acestea, Guvernul a mai virat 375 miilei pentru reparatia acestei cladiri, care la moment nu era inregistrataca proprietate a statului.La Ministerul Justitiei (Ion Paduraru, PFD)

Au fost inregistrate depasiri ale cheltuielilor reale la capitoluldeplasari in interes de serviciu in valoare de 1,8 mii lei. in urmainventarierii s-a constatat lipsa bunurilor materiale in valoare de 201,8mii lei. Printre alte bunuri, au disparut si 19 calculatoare, care au fosttransmise in gestionarea birourilor notariale. Controlul CC a permisrestituirea a 10 calculatoare, 9 insa continua sa ramana in posesiaUniunii Notarilor si nemijlocit a presedintelui Uniunii, dna TatianaUngureanu (sotia deputatului snegurist Ion Ungureanu).15 aprilie 1999. In cadrul unor audieri parlamentare, generalulNicolae Alexei a declarat ca DCCOC cerceteaza cazul de vanzare decatre ministrul Justitiei, Ion Paduraru (PFD), a unei masini"Mercedes", furata, potrivit “Interpol”-ului, din capitala Ungariei.

32

La Ministerul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei (VladimirGuritenco, Snegur)

S-au admis supracheltuieli la plata premiilor in valoare de 600 miilei. 12,5 mii lei destinate tratamentului balneosanatorial s-au folositpentru procurarea rechizitelor de birou, a jaluzelelor, abonarea laziare. Din banii alocati pentru realizarea Programului Comisariatuluisuprem al ONU in probleme refugiatilor a fost construit un garaj invaloare de 15,3 mii lei, care nu este luat la evidenta Ministerului si afost cumparat un automobil in valoare de 29,3 mii lei.

La Ministerul Afacerilor Externe (Nicolae Tabacaru)Numai pentru reparatia unui automobil s-au alocat 7,9 mii lei.

Avand la dispozitie 4 automobile de serviciu, aparatul centralfoloseste inca 3 automobile, cheltuielile pentru exploatarea siintretinerea carora se efectueaza din contul Bugetului. Din mijloacelespeciale pentru intretinerea aparatului central au fost retrase mijloacelevalutare in numerar pentru finantarea misiunilor diplomatice, fapt inurma caruia la sfarsitul anului 1998 s-a format o datorie debitoare acorpului diplomatic in valoare de peste 1,007 milioane lei si au fostadmise supracheltuieli in valoare de 608 mii lei.

La Ministerul Apararii (Valeriu Pasat)Numai pentru intretinerea a 45 de automobile, Ministerul Apararii

a cheltuit 396 mii lei. Alte cheltuieli suplimentare neautorizate s-aufacut pentru convorbirile interurbane, telefoane mobile, legaturaguvernamentala. Suma de 10,154 mii lei alocata pentru deplasariinterne a fost folosita pentru deplasarile peste hotare.

La Ministerul Agriculturii si Industriei de Prelucrare (ValeriuBulgari)

Numai modificarea de doua ori a statelor de plata ale acestuiMinister a prejudiciat Bugetul cu 130,2 mii lei.

Presedintele LucinschiLa 27 iunie 1997, presedintele Petru Lucinschi a emis Decretul nr.222-II, prin care stabileste pentru functionarii Aparatului sau “oindemnizatie lunara neimpozabila in marime de doua salarii alefunctiei si o compensare neimpozabila la concediul anual platit inmarime de trei salarii lunare”. La 30 ianuarie 1998, seful statului maiemite un Decret, cu nr. 458-II, prin care stabileste pentru “aparatcici”“urmatoarele compensatii neimpozabile ale cheltuielilor legate deindeplinirea obligatiunilor de serviciu: indemnizatia lunara de

33

compensare conform Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr.222-II din 27 iunie 1997, precum si indemnizatia unica si ajutorulmaterial, in limitele mijloacelor financiare alocate”.

Ambele decrete poarta pecetea “NU SE DA PUBLICITATII”, elenefiind publicate in “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, asacum prevede art. 94, alin.1 din Constitutie, in care se spune ca “Inexercitarea atributiilor sale Presedintele Republicii Moldova emitedecrete…”, iar “Decretele se publica in “Monitorul Oficial…”.

Art. 4 din Legea privind impozitul pe venitul persoanelor fiziceprevede ca raman neimpozate indemnizatiile acordate in bazaasigurarii sociale de stat si asistentei sociale de stat, precum siajutoarele sub forma baneasca si in natura acordate persoanelor fizicedin mijloacele fondurilor organizatiilor de binefacere. Scutireafunctionarilor Aparatului Presedintelui Petru Lucinschi, constituie oevaziune fiscala de proportii fiecare dintre colaboratorii Aparatuluiprezidential primind cate 27 de salarii medii de functie neimpozabilepe an, pe langa salariul legal.

Evaziunea fiscala ar fi doar cea mai mica dintre afacerile patronate deLucinschi. Gruparea Lucinschi a intrat pe o linie ascendenta in ultimiitrei ani. Lucinschi a fost propulsat de Dumitru Diacov, presedinte alBlocului pentru o Moldova Democratica si Prospera, partid format infebruarie 1998, la initiativa membrilor blocului “ Pro Lucinschi” creatde Eugen Gladun. Pe lista BMDP s-a aflat si Grigore Eremei,ambasadorul Republicii Moldova in Romania, acreditat la Bucurestidin 17 iunie 1994 si fost candidat la presedintia Moldovei, in 1991,din partea PDAM. Diacov a fost corespondent TASS la Bucuresti,vreme de sase luni, la sfarsitul anului 1989. Dupa Revolutie s-a stabilitin Moldova. Diacov cunoaste bine o buna parte a ziaristilor dinRomania. Se banuieste ca el a fost supervizorul actiunii de capacitaresi preluare sub control a unor ziaristi care au fost indemnati saparticipe la actiuni de contestare a regimului Ceausescu, cu garantii deprotectie din partea Moscovei.

Serghei Lucinschi, fiul presedintelui, este considerat capul comertuluicu produse alcoolice pe relatia Rusia. Desi tanar, 26 de ani, de numelesau sunt legate deja unele scandaluri publice, fiind acuzat ca a obtinutfraudulos licenta pentru sampania “Yves-Roche”, prin santajareadetinatorului legal. Serghei, absolvent al Institutului de EducatieFizica, a locuit la Moscova, pana in 1998, si vorbeste romaneste cu

34

mare greutate. A inceput sa invete limba romana, odata cu numirea sa,in 1998 in functia de conducator al Agentiei Nationale pentruAtragerea Investitorilor, creata in 18 decembrie 1997.O piesa de rezistenta a gruparii Lucinschi este tot unul dintre oameniilui Diacov, Anatol Arapu, care a reusit performanta de a lichida pur sisimplu Garda Financiara, care inca mai stanjenea anumite afaceri. Lainsistenta ministrului Finatelor Anatol Arapu (BpMDP), Guvernul aadoptat o Hotarare prin care Garda Financiara a fost transferata dinsubordinea Departamentului control financiar si revizie in subordineaInspectoratului fiscal principal de stat, cu scopul declarat de aimbunatati colectarea impozitelor. Reorganizarile au avut ca efectscoaterea pe linie moarta a acestei structuri.Hotararea Nr. 53 din 28.01.1999 a Comisiei parlamentare pentru bugetsi finante tragea urmatoarea concluzie: "Comisia pentru buget sifinante a audiat conducerea Inspectoratului fiscal principal de stat -Nicolae Bivol, a Departamentului controlului vamal - Boris Gamurari,referitor la masurile intreprinse in vederea asigurarii executarii Legiibugetului pe anul 1999 si a constatat ca atat Ministerul Finantelor,Inspectoratul fiscal principal de stat, Departamentul controlului vamal,cat si Guvernul, desi iau masurile respective, sunt ineficiente.Incasarile fiscale la buget reprezentau, in ianuarie 1999, 70 la sutacomparativ cu ianuarie 1998. Organele respective nu poseda o analizaclara a situatiei din economie, a cailor principale de evaziune fiscala sia posibilitatilor reale de majorare a incasarilor veniturilor bugetare. Nuexista o evidenta clara a circuitului banilor "cash", care duce laevaziuni fiscale. Nu se asigura executarea Legii bugetului despreperceperea accizelor, a TVA si a taxelor vamale la frontiera. Secontinua obiceiul rezolvarii "problemelor" la vama prin ocolireaexecutarii legilor in vigoare. Pornind de la cele expuse mai sus,Comisia hotaraste: (...) 5. Guvernul va examina masurile care leintreprinde MF, IFPS, DCV, pentru executarea Legii bugetului lasituatia din 1 aprilie 1999 si, in caz de necesitate, va lua deciziicorespunzatoare de remaniere a cadrelor respective"Situatia la colectarea impozitelor la bugetul consolidat pe 1998 eradezastruoasa: restante - cca 1 miliard lei si venituri - 355 milioane lei.Pe parcursul primelor 10 luni ale anului 1998, numai Vama Chisinau aincheiat 642 contracte de amanare a platii TVA. S-au admis cazuri deincheiere a unor noi contracte de amanare a platilor cu agentieconomici care nu achitasera datoriile pentru contractele anterioare. Inunele cazuri, asemenea cazuri au avut loc la presiunile exercitatedirect de conducerea Ministerului Finantelor. Astfel, in urma scrisoriiNr 02/1-07 din 2 octombrie 1998, semnate de prim-viceministrul

35

Finantelor, Valentina Badrajan, Vama Chisinau a permis firmei "Clas-S" SRL importul unui lot de carbune, fara a percepe TVA, desi firmarespectiva avea deja datorii la buget, tot la capitolul TVA, in valoarede 1048,4 mii lei.Ministrul Finantelor, Anatol Arapu, prin scrisoarea Nr. 04/1-04 din 1septembrie 1998, a permis SA "Fabrica de Sticla din Chisinau" sacontinue efectuarea operatiunilor de import-export, desi aceasta nuachitase datoria de 928 mii lei la TVA. In baza acestei scrisori, VamaChisinau a incheiat cu Fabrica de sticla cateva contracte de amanare aplatii TVA. Conform situatiei din 4 noiembrie 1998, toate termenelede amanare expirasera, dar platile nu au fost efectuate si datoriafabricii crescuse la 981 mii lei.Datoria de stat interna constituia, la 1 ianuarie 1999, 1,6 miliarde lei.Garantiile de stat ale MF fata de bancile comerciale constituiau peste68 milioane lei. Datoria agentilor economici fata de MF pentrumijloacele incasate din buget conform garantiilor, fondului de risc siamenzilor constituieu cca 82 milioane lei. Datoria creditelorgestionata de Guvern in perioada 1991-1998 era de 720 milioanedolari. Numai din lunile septembrie-decembrie 1998, sumelenerepatriate se ridicau la 20 milioane lei.Anatol Arapu are menirea de a rezolva un deziderat major alpresedintelui Lucinschi. Aducerea sub controlul sau a resurselorenergetice ale Moldovei. Concernul rus "Gazprom" este singura sursade aprovizionare cu gaze naturale a Republicii Moldova. GuvernulRepublicii Moldova a transmis "Gazprom"-ului hartiile de valoare destat, in valoare de 90 milioane USD, in termeni stabiliti printr-unacord secret. Guvernul RM a convenit cu Gazprom o noua varianta derestructurare a datoriei de 90 milioane USD, propusa de MinisterulFinantelor al Republicii Moldova, Anatol Arapu.Conducerea"MoldovaGaz", Mihai Lesnic, director, si ValdemarKeisvik, director adjunct, au intreprins o vizita la Moscova, lainceputul anului 1999, pentru a perfecta reesalonarea. Din surse dincadrul Concernului "MoldovaGaz" s-a aflat ca gigantul rus "Gazprom"ar fi de acord sa primeasca, in contul datoriilor, cambii, ce oferadetinatorului garantii financiare mai sigure.

Cazul Valeriu MateiIstoric:Gruparea “Matei” este de data mai recenta dar in ultimii ani a doveditun potential de crestere remarcabil. Figurile de baza sunt ValeriuMatei, Valeriu Moraru si Gheorghe Straisteanu. Matei este nascut in1959 in satul Leova. Licentiat in 1983 al Universitatii "M.

36

Lomonosov" din Moscova, unde a urmat cursurile facultatii de istorie,specialitea etnologie. S-a aflat pana in 1989 la Moscova, unde adetinut functia de consultant al Uniunii Scriitorilor din RSSMoldoveneasca pe langa Uniunea Scriitorilor din URSS. Functia safacea parte din "nomenclatura esaloanelor superioare"Matei are contacte puternice la nivelul superior al MinisteruluiSecuritatii Statului. Cu 8 luni inainte de alegerile din 1998 Matei ainceput sa fie alimentat cu informatii de prima mana cu privire lagruparile celorlalti competitori – Voronin, Snegur, Sangheli. Matei afost consiliat indeaproape de catre ofiteri de informatii care i-auindicat cele mai potrivite tactici politice.Din gruparea lui Matei mai facea parte si un fost ofiter de militie, caresustinea ca ar fi lucrat pentru KGB, Gheorghe Straisteanu. GheorgheStraisteanu este proprietarul companiei “Catalan”, detinatoare a treistatii de benzina de nivel occidental la Chisinau, a unui post deteleviziune si a unui lant de magazine. Compania “Catalan” a fostinfiintata cu capital unguresc si avea, initial, patroni unguri.Straisteanu era la inceput asociat si administrator, dar el se lauda ca i-ar fi “lucrat” pe unguri pana i-a pus pe fuga. Afirmatia esteneconfirmata si exista suspiciunea unui mai strans contact al lui Mateicu Ungaria decat se vede cu ochiul liber, avand in vedere ca in toamnaanului 1997 acesta a fost invitat in Ungaria la un congres internationalal partidelor crestin-democrate.Matei este puternic sustinut de Lucinschi, care a intervenit pentruacordarea de credite guvernamentale in folosul agregatului financiarcontrolat de acesta. Postul Catalan TV este sprijinit de televiziunea destat, fiind privit ca un eventual vector mediatic destinat dublarii puteriide difuzare a mesajului puterii. Gruparea Matei s-a orientat catretraficul cu benzina, intentionand sa monopolizeze acest sector, laputernica concurenta cu Boeana Group, firma lui Petru Sosev, aflatin stransa legatura cu mafia bulgara. Exista informatii ca statiile debenzina Catalan se aprovizioneaza si de la Ploiesti.

La 16 martie 1999, in cadrul perchezitiei efectuate de catre angajatiiDepartamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei(DCCOC) la sediul firmei Trans-Marconi, situata in Hotelul“Moldova”, patronii acesteia, Tudor Leanca, ex-ministru alTransporturilor si Telecomunicatiilor, si Victor Moraru, doi fruntasiai Partidului Fortelor Democratice, l-au chemat de urgenta pe seful lorValeriu Matei. Acesta, a sosit urgent la fata locului, cautat sablocheze efectuarea urmaririi penale, amenintand angajatii DCCOC sipe seful acestora, generalului Nicolae Alexei.

37

Victor Moraru este presedintele companiei “Staff Group” situata inbd. Stefan cel Mare nr. 81 A, care a achizitionat doua hoteluriimportante din Chisinau, Moldova si Chisinau. Acestea sunt inchise invederea amenajarii la standard de lux. O parte din fondurile pentrureamenajare provin din Ucraina. Compania lui Moraru dispune depeste 25 de milioane de dolari pentru investitii in domeniul hotelier inintreaga Moldova, cunoscandu-se intentia companiei de a monopolizaactivitatea hoteliera si de turism din Basarabia.Fruntasii PFD Leanca si Moraru erau cercetati pentru evaziunefiscala iar activitatea firmei Trans-Marconi a fost catalogata dreptuna paguboasa pentru bugetul R.Moldova. Mai mult, in cadrul uneisedinte secrete a Parlamentului, Valeriu Matei a fost acuzat de catregeneralul Alexei, seful DCCOC de faptul ca ar asigura protectiegruparii criminale Micu din Chisinau. Micu a fost popularizat siaparat in ziarul “Mesagerul”, organul de presa al PFD.Printre afacerile in care a fost implicat Valeriu Matei se numarasustragerea de pe contul Caii Ferate din Moldova a sumei de 13milioane lei de catre fostul ministru al Transporturilor siTelecomunicatiilor, Tudor Leanca. Sotia lui Matei, o femeie foartefrumoasa si avida de bani colecta personal mari sume de bani, taxe deprotectie, de la unele firme de taximetre din Chisinau. Pentru aintelege la ce nivel se invart banii in familia Matei este semnificativ dementionat ca acesta a intervenit si in activitatea Comisiei parlamentarede ancheta, pentru a sista examinarea unora dintre cazurile care ilpriveau direct, cum ar fi cel al garantiei oferite de fostul ministru alMuncii si Protectiei Sociale, Dumitru Nedelcu, pentru nepotul sau, invaloare de 300 milioane de marci germane.Cazul Nicolae AndronicTeritoriul Republicii Moldova-instrainat in folosul Ucrainei

La 18 august 1999, la Kiev, Nicolae Andronic, pe atunci prim-viceprim-ministru din partea Partidului Renasterii si Concilierii(PRCM) in guvernul condus de Ion Sturza, negociaza si semneazaun Tratat si un protocol aditional prin care Republica Moldova“transmite in proprietate Ucrainei sectorul de autostrada Odesa-Reniin regiunea localitatii Palanca, precum si a sectorului de teren, princare trece acesta”.Mosia satului Palanca, insa, nu este singurul teritoriu care urma sa fieinstrainat Ucrainei. Conform hartilor secrete, anexate tratatului moldo-ucrainean, Ucraina intra in posesia unei insule situate intre cursulactual al Nistrului si cel de pana la 1948, in dreptul localitatii Crocmazdin judetul Tighina, numit de localnici “Nistrul chior”.

38

Acordul in sine este suspect, dupa cum suspect era si faptul caresponsabila de acesta era Comisia pentru securitatea statului siasigurarea ordinii publice, conduse un timp de Vadim Misin(comunist), personaj aflat in relatii apropiate cu Nicolae Andronic(Snegur). Nu incape indoiala ca este vorba de comercializarea acestuiteritoriu de catre Nicolae Andronic.

Datorita opozitiei ferme a deputatilor crestin-democrati Acordulcu Ucraina n-a mai fost ratificat.

Gruparea “Andronic” dispune de formatiuni paramilitare formate dinfosti veterani “afgani” si de sprijinul unor cadre din procuratura sipolitie cum ar fi seful politiei economice din RM si sefuldepartamentului pentru combaterea crimei organizate. Gruparea luiAndronic este profilata pe santaj cu mana foarte si trafic de influenta.Bancosind, societate bancara controlata de Andronic a obtinut in 1998un credit de 1,8 milioane dolari din Israel cu o dobanda de 6%. Bancaa emis in secret actiuni pentru aceasta suma care au revenit acelorasipersoane care au acordat creditul. Apoi Bancosind a oferit primarieiChisinaului, in scopul achizitionarii de autoturisme din Israel, creditulde 1,8 milioane, dar cu o dobanda de 12%. Furnizorii autoturismelorsunt creditorii evrei ai Bancosind. Afacerea s-a derulat cucomplicitatea interesata a lui Serafim Urecheanu, primarulChisinaului, omul lui Lucinschi.

Cazul DiacovContrabanda cu tigari

2 noiembrie 1999. Fiica presedintelui Diacov a fost retinuta intr-o masina Jeep cu numar fals, C – 155, care anterior insotise TIR-uri cutigari de contrabanda. Aceasta a fost retinuta de colaboratoriiDepartamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei,condus de Nicolae Alexei, la volanul unei masini care i-a fost pusa ladispozitie de doi criminali aflati in cautare.

Jeep-ul respectiv care insotea de fiecare data loturile decontrabanda ce traversau frontiera moldoveneasca, a participat si la unatac banditesc asupra unui depozit de tigari. Natalia Diacov avea la ea un talon special care ii permitea sa sedeplaseze pe teritoriul republicii fara a fi supusa oricarui control.Aceasta a refuzat sa mearga la sediul Departamentului pentru a lamuri

39

lucrurile si a chemat garzile de corp ale lui D. Diacov. Acestea i-ausomat pe colaboratorii DCCOC si chiar au strigat ca politistii suntarestati.

Locotenent-colonelul Racu, sef de sectie in DCCOC, a fost dus inParlament, la Dumitru Diacov, unde cei doi au avut o discutie, incadrul careia, Diacov i-ar fi spus lui Racu ca talonul special, care estedistribuit exclusiv unor servicii care se ocupa de cercetari siinvestigatii operative, i-a fost transmis de ministrul de atunci alAfacerilor Interne, dl Catan.Contrabanda cu motorina

Mai 2000. In urma unui demers scris al Presedintelui Parlamentului,Dumitru Diacov, Departamentul Control Vamal a permis importarea,fara plata accizelor si a taxelor vamale, a 3 mii de tone de motorinadin cele 6 mii tone venite ca ajutor umanitar din Turcia pentruGagauzia. Dumitru Diacov a fost acuzat de deputatii crestin-democratiStefan Secareanu si Iurie Rosca de incalcarea flagranta a LegiiBugetului pe anul 2000. Tot ei au cerut explicatiile de rigoare sisefului Departamentului Control Vamal. Diacov a recunoscut ca asemnat o scrisoare catre Andrei Stratan la rugamintea vicepremieruluiValeriu Cosarciuc, prin care acesta din urma insista ca motorinaturceasca sa fie scutita de taxele vamale.Cu toate acestea, scrisoarea nu a fost gasita in registrele CancelarieiParlamentului. Nici in documentele vamale (registrele de intrare-iesire) din perioada aprilie-mai, nu figurau mentiuni cu privire lamotorina turceasca.De fapt, nu a existat nici o scrisoare oficiala adresata de catre DumitruDiacov sefului DCV. Afacerea a fost incheiata la mica intelegere, caorice tranzactie de contrabanda. Motorina adusa din Turcia, fara taxevamale, nu a ajuns in Gagauzia, ci a fost vinduta in Chisinau, prinintermediul unor firme-capusa, controlate de demnitari de cel mai inaltrang.

Cazul SturzaGuvernul Sturza a compromis privatizarea S.A “Tirex-petrol”Ion Sturza este piesa de marca a gruparii Lucinschi. Sturza s-a nascutla 9 mai 1960, in satul Pirjolteni, raionul Calarasi, RepublicaMoldova. Si-a inceput activitatea in "campul muncii" in anul 1977, inpozitia de constructor (muncitor necalificat) la uzina "Semnal". Dupaabsolvirea Universitatii de Stat din Chisinau, specialitatea economie, a

40

ocupat diferite functii in domeniul relatiilor economice si culturaleexterne. 1883-1985 - Satisface stadiul miltar in calitate de deinstructor superior. Este referent in cadrul Asociatiei de Prietenie cuTarile Straine din 1985 pana in 1987.In 1987 este participant la infiintarea Organizatiei de Comert Exterior"Moldex" (OCEM), de pe langa Guvernul RSS Moldovenesti. Incadrul OCEM au fost elaborate primele proiecte de investitii vizandreutilarea tehnica a intreprinderilor din industria economiei nationale,proiecte care preconizau atragerea de capital strain. Ca directorgeneral adjunct, conduce implementarea proiectelor de finantare,livrare si instalare a unor utilaje performante la fabricile de conservedin Orhei, Camenca, la intreprinderile din Cupcini, Ungheni, Soroca,Floresti etc.In 1991, ocupa functia de director al "Incon" SA, societate care, inscurt timp, a devenit unul din principalele grupuri industrial-financiaredin Republica Moldova. Ulterior infiinteaza si conduce"MoldInconBank", care detine un sediu fastuos pe stradaArmeneasca din Chisinau.In 1996, concomitent cu activitatea in cadrul "Incon" SA, a devenit sipresedintele Consiliului de Administratie al "Fincombank", una dintrecele mai importante banci din republica. Mai activeaza si in calitate demembru al Comitetului de conducere al Asociatiei Internationale aproducatorilor de sucuri de fructe, cu sediul la Paris. Este membru alConsiliului Economic Suprem de pe langa Presedintele RepubliciiMoldova. In baza votului de incredere acordat de Parlament, prinDecretul Presedintelui Republicii Moldova, la 22 mai 1998, a fostnumit in functia de viceprim-ministru, ministru al economiei sireformelor, detinuta pana la numirea sa in calitate de prim ministru.Sturza detine pachetul majoritar al “Incon” SA, care are monopulultotal al industriei sucurilor naturale si al conservelor de legume sifructe. “Incon” SA a primit, datorita sprijinului nemijlocit alpresedintelui Lucinschi, un credit de 22 de milioane de dolari de laCorporatia Financiara Internationala, in scopul retehnologizariifabricilor de sucuri si conserve privatizate, ilegal, cu sprijinul luiLucinschi in beneficiul “Incon” SA.7 octombrie 1998. Intr-o sedinta a grupului de experti creat deMinisterul Economiei (condus pe atunci de ministrul Ion Sturza)pentru studierea cazurilor de nepatriere a mijloacelor provenite dincomertul exterior, s-a decis sa fie prelungite termenele de repatriere avalutei pentru 6 agenti economici. Propria sa firma, Incon SA, caredatora statului suma de 533449 dolari (nerepatriati) a fost exclusa dela control. Firma sa avea cea mai mare suma de valuta nerepatriata.

41

In procesul-verbal al sedintei grupului de experti sunt indicate 16incarcaturi cu concentrat de mere care au trecut vama in perioada 10martie – 5 aprilie 1998. Dupa lege, orice agent economic care exportamarfa din Moldova are obligatia sa repatrieze valuta in maximum treiluni de la data trecerii prin vama.

Daca Incon SA ar fi fost penalizat conform legii, Sturza ar fitrebuit sa achite, pe langa jumatatea de milion de dolari datoratastatului si o amenda de 80.000 dolari catre Bugetul de stat. Incon SA afost eliberata de la plata amenzii si a fost trecuta cu vederea inapoiereasumei de peste 500.000 de dolari.

Scutirea Incon SA de amenda s-a realizat nemijlocit datorita luiDumitru Braghis, pe atunci viceministru al Economiei. Sturza acomis un abuz in serviciu, o escrocherie, cu ajutorul adjunctului sauDumitru Braghis (azi prim-ministru).

Intre timp, pe langa datoria fata de Bugetul de stat CompaniaIncon-SA, in care sunt cuprinse si cele trei fabrici de conserve dinCupcini, Floresti si Ungheni, a acumulat datorii catre creditoriioccidentali de 21 de milioane de dolari americani si se afla in prag defaliment.Proiectele de afaceri ale lui Sturza presupuneau investitii de circa 23mln dolari SUA din partea Corporatiei Financiare Internationale(IFC), membra a grupului Bancii Mondiale care sprijina, de regula,proiecte din sectorul privat. Cota de participare a IFC intr-un proiecteste limitata la 25% din costul estimat si, rareori, poate sa atinga ocota de circa 50% din costul proiectului. Aici, de fapt, a fost buba.Incon SA a considerat drept cota de participare utilajul din dotatie, daracesta nu era de ajuns si a fost nevoie sa apeleze la creditare. Laproiect a participat cu importante fonduri si Moldova Agroindbanc.Problema cea mare a constat in faptul ca contractul de finantare a fostpregatit si semnat, in numele tuturor participantilor la proiect, demanagerii IFC. Ce prevedea contractul, nu stia nimeni, in afara,credem, de Ion Sturza, care a tacut atunci pentru ca Incon-grup eradeja pana peste cap inglodat in datorii fata de IFC si bancilemoldovenesti. Probabil, spera sa-i rezolve problemele financiare de laIncon-grup prin ascensiunea la putere. Dar nu a a reusit.IFC a investit in proiect doar 4 mln de dolari. Asa ca cele 3 fabrici deconserve, cu cele mai bune rezultate pe atunci, s-au pomenit, pe rand,inglodate in datorii. Numai Combinatul de la Cupcini are datorii fatade Moldova Agroindbanc cifrate la 600 mii de dolari si 1,2 mln de lei.Soarta acestor trei fabrici este pecetluita, iar o data cu ele si cea aIncon-grup.

42

13 decembrie 1999. Principalul vinovat de tergiversarea procesului deprivatizare a S.A “Tirex-petrol” o poarta guvernul condus de IonSturza. Economistul Eugeniu Garla, deputat PPCD, afirma ca in modspecial deputatii PD s-au opus in permanenta formulei de conlucrarecu Romania. Dupa ce Legea cu privire la proiectul individual deprivatizare a S.A “Tirex-petrol” a fost totusi adoptata, a inceput unnou val de tergiversari a procesului de privatizare a Companiei – dedata aceasta din partea guvernului Sturza si a conducerii intreprinderiiin cauza. Acestia au amanat constient prezentarea materialelornecesare pentru semnarea contractului de vanzare-cumparare. Scopulguvernului Sturza a fost de a tergiversa, timp de trei luni, procesul denegocieri, deoarece, conform Legii cu privire la privatizarea “Tirex”-ului, daca in aceasta perioada nu era semnat contractul de vanzare-cumparare, partea romana pierdea dreptul sa poarte negocieri. IonSturza si-a manifestat, in acest fel, pozitia reala fata Romania.

Cazul Nicolae AndronicFraudele din magistratura - mii de dolari pentru diplomele de notarLa insistenta deputatilor crestin-democrati, la data de 22 februarie2000 este modificata Legea Notariatului. Inainte de aceasta modificareactivitatea profesionala era controlata de o serie de persoane sus-pusedin PRCM, Partidul Renasterii si Concilierii, intre care NicolaeAndronic si cumnatul acestuia, Ion Ungureanu, deputat pe listaaceluiasi partid. Astfel, pentru a obtine licenta de notar, solicitantultrebuia sa devina obligatoriu membru al Uniunii Notarilor dinR.Moldova. Aceasta prevedere a fost introdusa la insistenteledeputatilor din PRCM, Eugen Rusu si Ion Ungureanu. PresedinteleUniunii Notarilor este Tatiana Ungureanu, sotia lui Ion Ungureanu.Sediul Uniunii Notarilor se afla in cladirea hotelului si cazinoului"Jolly Alon" (afacere condusa printre altele si de fostul colonel KGBLeonid Persivailov, fost SEABECO, proprietate a magnatuluifinanciar Boris Birstein, aflat in strinse legaturi prietenesti cu MirceaSnegur si Nicolae Andronic. Pentru eliberarea diplomei de notar,"Familia" percepea taxe uriase. Dupa modificarea Legii Notariatului,Uniunea Notarilor si-a pierdut dreptul de a superviza eliberarealicentelor de notar.Cazul VoroninComunistii – mafia tutunului

Voronin este Prim secretar al Partidului Comunistilor din RepublicaMoldova. Fost membru al Biroului CC al PCM al RSS Moldovenesti.

43

Prim secretar de partid la Ungheni si la Tighina, apoi ministru deinterne al fostei RSSM.Istoric activitate:Gruparea Voronin detine o retea de firme raspandite pe teritoriulMoldovei, Romaniei, Elvetiei precum si in insula Gibraltarului.Figurile importante ale gruparii sunt Vladimir Voronin, Oleg Voronin,Vasile Iovv, Taisia Iovv, Piotr Sosev, Ion Gutu. Voronin a primit unsprijin important din partea Chinei, inca din august 1997. Pentrucamuflarea implicarii oficiale a statului chinez s-a acreditat ideea caVoronin ar fi deturnat ajutoare umanitare, medicamente, zahar, pe careacesta le-a vandut la preturi de dumping in Rusia si Moldova. Banii aufost transferati in conturi personale, nu in conturi ale partiduluicomunist din Moldova. In realitate informatii conexe indica faptul casprijinul a fost acordat de China lui Voronin pentru finantareacampaniei electorale. Valoarea totala a ajutorului Chinei: 12 000 000dolari. Un alt stat care a contribuit la consolidarea partidului luiVoronin a fost Cuba. In 1998 din Cuba au sosit patru mii de tone dezahar, ca ajutor umanitar destinat spitalelor din Moldova. Voronin avandut o mare parte din acest transport in Kaliningrad si Iasi.Pentru evitarea impozitelor banii s-au transferat intr-o zona libera, inconturile uneia din firmele lui Voronin din Gibraltar, Orbit EntrepriseLTD Gibraltar. Orbit Entreprise LTD Gibraltar a depozitat cea maimare parte a sumelor obtinute din contrabanda cu zahar in contul cunumarul 001-1-841897 de la Chase Manhattan Bank, New York si incontul 14487 de la Ubersee Bank, Zurich, CH 8024.Oleg Voronin este asociat principal, cu cota de participatiune de 90 %,la urmatoarele firme: “Asociatia ZAHAR” – Chisinau, bd. Stefan celMare nr.73; “Metall-Market” – Chisinau, str. Hancesti nr.79;“M.S.I. Trading LTD” – Iasi, str. Mioara de foc. De asemenea Olegmai detine controlul si asupra firmei mixte romano-moldovenesti“Daewoo” din Chisinau, str. Moscova nr.11. La Volgograd,Voronin a obtinut, printr-o privatizare frauduloasa o importantafabrica de produse alcoolice. In Iasi, Oleg Voronin a inchiriat saptedepozite en gross. Anual, pana acum frmele lui Voronin au tranzitat inRomania aproximativ 25-30 mii de tone de zahar. O buna parte dincriza zaharului romanesc si falimentarea unor importante unitati deproductie autohtone, se datoreaza lui Voronin, care de altfel se si laudacu aceasta in cercurile apropiatilor sai.Vasile Iovv, numarul doi pe listele PCRM si fost ministru alTransporturilor, a semnat, in noiembrie 1997, un contract pentruachizitionarea de aparatura de comunicatii pentru minister cu o firmace apartine fiului sau, Dumitru Iovv. Firma, moldo-americana, se

44

numeste Supercom si se afla in str. Alecsandri nr.119 A. Diferentaintre costul real al echipamentelor (3,3 milioane dolari) si pretulincasat (4,23 milioane dolari) a revenit familiei Iovv. Sotia lui VasileIovv, Taisia, detine 90% din firma “Autobussines” din Balti si aobtinut prin privatizare frauduloasa si firma de stat “Universal -Autoservice” tot din Balti.Gruparea “Voronin” era interconectata cu gruparea “Lucinschi”.Voronin si Lucinschi isi impart controlul asupra bancii Fincombank,prin care banii sunt trecuti pentru curatare. Oleg Voroninvicepresedinte si Ion Sturza fostul prim-ministru era presedinte alConsiliului de Administratie. Relatiile in ultimul an s-au mai racit.

3 martie 2000. Dedesubturile pozitiei comunistilor fata deprivatizarea Combinatului de Tutun, subiect al unor incinse dezbateriin Parlament, arata interesul direct al grupului lui Voronin infalimentarea Combinatului si preluarea acestuia practic pe nimic.Situatia financiara la acest combinat:

1. 38 milioane – credite luate de la banci si neintoarse;2. 45 milioane – datorii la diferiti agenti economici;3. Pentru luna ianuarie 2000 Combinatul avea 8 milioane lei datoriila Buget.Daca va achita in continuare neprivatizat, peste doi-trei ani din acestcombinat nu va ramane nimic, se vad foarte clar niste interese purpersonale, sau de grup sau de partid.Directorul Combinatului, Petru Poian, este un vechi prieten alvicepresedintelui, Vadim Misin, de multi ani, fiind colegi de muncala Grigoriopol. Pana la venirea lui Poian la conducerea Combinatuluiactivau aproximativ 18 firme de distribuitori.Dupa venirea lui, au ramas practic doua firme (doi distribuitori), care,din informatiile de care dispunem, sunt patronate de comunistii Misinsi Sosev. O intreaga increngatura de familie tine sub control aceastaramura industriala. Misin a cununat-o pe fiica cea mai mica a luiPoian. Un alt fin al lui Misin – Bataliuc Vitalie – este seful sectieieconomice a Combinatului. Fiul lui Misin, care isi permite sa conducaun automobil jeep “Land Cruiser” de circa 60 mii dolari, patroneazacateva magazine “Duty free”.Sponsorii principali ai lui Voronin sunt Misin si Sosev (carereprezinta, de fapt, capitalistii rosii din Republica Moldova) si dreptmultumire pentru aceasta activitate Misin a fost promovat la functiade vicepresedinte al Parlamentului.

45

Petru Poian, directorul Combinatului de tutun din Chisinau, estedeputat supleant pe lista Partidului Comunistilor, tot el fiind instalat infunctie de guvernarea Sturza-Andronic. Astfel se explica si faptul caimpotriva privatizarii Tutun-CTC, au votat, intr-o perfecta solidaritatecu comunistii, Ion Ungureanu (Snegur), cumnat cu NicolaeAndronic (Snegur), Eugen Rusu (Snegur), legaturi de afaceri cuAndronic, interfrontistul Solonari si Tulbure (finul de cununie al luiIon Sturza). Andronic (gruparea Snegur), Snegur (PRCM), Misin(comunist), Molojen (Birstein) au fost printre nuntasii de vara trecutaai nasului de la Toronto. Aflandu-se in functie doar de cateva luni,Petru Poian a fost gasit foarte “merituos” si de presedinteleLucinschi. Acesta i-a acordat, la sfarsitul anului trecut doua distinctiiai ordinului “Meritul civic” si titlul de “Om emerit”. Poian a maiprimit, din partea Primariei Chisinaului, condusa de SerafimUrechean, titlul de “Businessmanul anului”.

Afacerea Air-Moldova SRLJefuirea capitalului de stat al Companiei "Air-Moldova"Iunie 2000. Chestiunea reorganizarii Companiei "Air-Moldova" dinintreprindere de stat in SRL. In urma acestei operatii 49 la suta dincapitalul de stat al companiei "Air Moldova" au trecut in proprietateacompaniei germane "Unistar Ventures GmbH", iar 51 la suta - inproprietatea Administratiei de stat a aviatiei civile, conduse de Victor|opa. Compania "Unistar Ventures GmbH" a fost reinregistrata la datade 25 mai 2000, are un singur angajat, un capital social de 25 miieuro, sau 48 mii marci germane si un cont deschis la "Dresden-bank".

La 15 iunie 2000 in numarul 68-69 al “Monitorului Oficial” a fostpublicat un anunt de inregistrare ca intreprindere mixta moldo-germana a Companiei aeriene “Air-Moldova” SRL. Inregistrareamodificarii formei de organizare juridica a unei societati econonomicetrebuia sa aiba loc abia dupa o luna de la aparitia anuntului dereorganizare in “Monitorul Oficial”. De fapt, insa, “Air-Moldova”SRL a fost inregistrata in aceeasi zi cu aparitia respectivului anunt.CAS “AIR MOLDOVA” a aparut in 1995 in urma divizarii fosteicompanii de stat “Air Moldova” in mai multe intreprinderi. Insa a fostinregistrata la Camera Inregistrarii de Stat abia la 06.02.1997, adicapeste doi ani. Capitalul statutar la momentul inregistrarii constituia397 mil. 750 mii lei, sau cca 85 mil. USD. In iunie 2000 capitalulsocial constituie 31 mil. 25 mii 504 lei sau 2,5 mil. Dolari. Prinurmare, capitalul social s-a diminuat de 35 de ori .In urma acesteitranzactii in Bugetul statului nu a intrat nici un beneficiu.

46

Desi primul ministru Dumitru Braghis, ministrul Justitiei, ValeriaSterbet si Valeriu Pasat, Director SIS, au fost interpelati in Parlamentde grupul crestin democrat sa puna la dispozitie materialele privindaparitia si activitatea firmelor “Air Moldova International”, “VoiajInternatioanl”, “Petrol Service” si “Catering Air Service”, legate denumele aceluiasi V. |opa, acestia au refuzat de la un raspuns la obiect.Scandalul stampilei vamale a Republicii MoldovaDumitru Braghis a refuzat retragerea stampilei vamale dinmainile separatistilor transnistreni. Republica Moldova riscasanctiuni financiare de zeci de milioane de dolari

Cu ocazia implinirii unui an de activitate a Guvernului, indecembrie 2000, premierul Braghis a declarat in Parlament caretragerea stampilei vamale, de care se folosesc fraudulos autoritatileseparatiste, nu e de competenta sa. “Nu eu am eliberat stampilavamala Transnistriei si nu eu o retrag”, a declarat Braghis, care aadaugat ca stampila trebuie sa fie retrasa de cei care au eliberat-o.In luna noiembrie 2000 societatile metalurgistilor din SUA si Canadaau intentat o actiune contra Republicii Moldova in arbitrajulinternational in legatura cu faptul ca Uzina Metalurgica de la Rabnitavinde bare de otel la preturi mai mici cu 30 la suta decat celemondiale. Uzina respectiva si inca alte opt firme, inregistrate in zonaseparatista, exporta in SUA si Canada bare de otel, folosindu-se destampila vamala a Republicii Moldova.Pentru a solutiona problema in luna august a. c. intre Chisinau siTiraspol au inceput asa-zise tratative. Se avea in vedere ideearetragerii complete a acesteia. Se vede ca intentia Guvernului a fostblocata de anumite forte, deoarece de atunci nimeni nu mai abordeazachestiunea in cauza. In opinia premierului Braghis, retragereastampilei vamale, fara acordul partilor implicate in reglementareadiferendului transnistrean, ar putea duce la blocarea tratativelor.+tampila vamala a Republicii Moldova a ajuns, in 1996, pe manaregimului de la Tiraspol in baza unui acord protocolar privindreglementarea problemelor in domeniul vamal, semnat in februarie1996, document inclus si in Memorandumul privind principiilenormalizarii relatiilor dintre Republica Moldova si Transnistria,aprobat, la 8 mai 1997, de Petru Lucinschi si Igor Smirnov. Pentruca Uzina de la Rabnita sa nu exporte bare de otel la pret de dumping,ar fi fost suficient ca autoritatile de la Chisinau sa-i retraga certificatulde provinienta a produsului. Insa Guvernul pretinde ca nu poate face

47

nimic, motivand ca Acordul de coordonare a actiunilor in domeniulstandardelor, metrologiei si certificarii, semnat in 1996 de catreChisinau si Tiraspol, nu prevede asa ceva. Specialistii sustin ca dacaprocesul judiciar intentat de americani va fi pierdut, RepublicaMoldova s-ar putea alege cu sanctiuni financiare de zeci de milioanede dolari.Conform unor estimari de specialitate din totalul de circa 130 mii detone de laminate, exportate anual de agenti economici din Transnistriain America de Nord, doar 20-30 la suta revine Uzinei Metalurgice dela Rabnita. potrivit declaratiilor mai multor surse americane, peste 60% din veniturile aduse la bugetul Transnistriei au ca provenientaexportul de otel. Restul este acoperit de intreprinderi ruse. E un detaliusemnificativ care explica de ce oficialitatile de la Chisinau nu retragstampila vamala acordata separatistilor.

Cazul Mircea SnegurLegaturile dintre Snegur si mafia rusa

Gruparea Snegur are ca lideri pe Boris Birstein, Artur Gherman,ginerele lui Snegur si Grigore Cusnir.Istoric:Mircea Ivanovici Snegur este casatorit cu fiica unuia dintre generaliiKGB care raspundeau de RSSM. Nascut in 1940, in satul Trifanesti,raionul Floresti din nordul Basarabiei, a absolvit Institutul Agricol"Mihai Frunze" din Chisinau (un fel de scoala superioara de partid) inanul 1961. A lucrat apoi la Colhoz, intai ca inginer agronom, iar apoica presedinte (sef de CAP). ën 1968 este numit director al StatiuniiExperimentale din cadrul Institutului Mihai Frunze. ën 1973 - directorgeneral in Ministerul Agriculturii din RSSM. ën 1981 intra in organelesuperioare de partid: este ales prim secretar al comitetului raionalEdinet al PCM. Dupa patru ani - secretar al CC al PCM. ën iulie 1989ajunge in functia de presedinte al prezidiului Sovietului Suprem alRSSM, functie similara celei detinute la nivelul URSS de catreGorbaciov.Ascensiunea sa politica este in stransa conexiune cu implicarea inafaceri pe picior mare cu un important magnat al imperiului sovietic,totodata agent al intereselor evreiesti, Boris Birstein. Pivotul grupuluiSnegur este Boris Birstein, afacerist cunoscut in intreaga Rusie,apropiat, pe vremuri, de Leonid Brejnev. Boris Berstein a avutmisiunea de a contribui la transferarea fondurilor PCUS in strainatate,cu o buna bucata de timp inainte de caderea regimului sovietic. Boriseste considerat unul dintre proprietarii Republicii Moldova.

48

Activitatile sale, in Basarabia, se desfasoara in principal prin firmeleSeabeco-Moldova, T.K.L., Rosinte LTD.Societatea Seabeco-Moldova a fost infiintata prin asocierea dintreCancelaria de Stat a RM, care detine o parte de 35 % si concernulSeabeco International. In actul de infiintare al Seabeaco-Moldova,Decretul guvernamental nr. 565 din 15 octombrie 1991, se precizeazaca societatea s-a constituit in scopul exploatarii rationale a fostuluihotelul al PC al RSSM de pe str. Maria Ciubotaru nr. 37. Acest scopera insa doar un pretetext de acoperire, deoarece, in realitate hotarareade guvern prevede ca Societatea poate desfasura orice tip de activitatieconomice fara a fi supusa vreunei impozitari, iar guvernul se angaja,in plus, sa asigure prin garantii financiare, juridice si administrative,toate interesele societatii, mijloacele financiare si bunurile. Este un actguvernamental fara precedent in alte parti ale lumii prin care seconsfinteste printr-un document oficial, pe fata, o evaziune fiscala si oprivatizare frauduloasa. Statul a pierdut si cetatenii Moldovei au platitmilioane de dolari, care au intrat in conturile firmei Seabeco. BorisBirstein a fost numit presedintele Consiliului Economic Superior alRM. Ginerele lui Mircea Snegur, Artur Gherman, a fost adus laconducerea Seabeco din ianuarie 1993. La vremea aceea Artur detineafunctia de Viceministru insarcinat cu relatiile economice externe.Activitatea lui Boris Birstein a intrat si in atentia americanilor, fiindintrodusa in raportul Comisiei pentru Securitate si Schimb a StatelorUnite. Este vizata activitatea financiara a concernului "Trimol GroupIncorporated" si relatiile conducatorului acestuia, Boris Birstein, cuinstitutiile situate pe teritoriul Republicii Moldova.Din 1994, Boris Birstein este director al Consiliului Directoral al BCA"Export-Import" ("Exim") cu sediul la Chisinau si cumpara 65% dincapitalul actionar al bancii pentru punerea in functiune si acumulareacapitalului initial. Din acelasi an, el este principalul actionar in catevacompanii din Republica Moldova, printre care un post de televiziunesi o agentie de presa. Companiile detinute de el in Republica Moldovadevin clientii sau debitorii bancii "Exim". In septembrie 1996, Birsteina cumparat pachetul de 35 la suta din actiunile Guvernului RepubliciiMoldova detinute in "Exim".Din 1997, devine director al Consiliului de directori si principalulactionar al "Global Telecom Group LTD", companie particularaspecializata in telecomunicatii internationale, iar din 1998, devine sidirectorul Consiliului Director al Companiei "Trimol Inc". El maidetine inca doua companii foarte active la Chisinau - Jolly AlonLimited si Exim Asint S.A..

49

In aprilie 1996, Banca Comerciala "Exim" a incheiat un acordtrilateral cu Dresdner Bank, Germania (DB) si Tirex-Petrol S.A.(Guvernul Republicii Moldova detinea 80 la suta din pachetul deactiuni al acesteia) privind finantarea importului de produse petrolierein Moldova. Un agent petrolier, numit de Dresdner Bank, a finantattranzactii cu acreditive emise de "Exim". Produsele petroliere erauapoi vandute pe piata moldoveneasca de catre Guvern, platile fiindacumulate in lei. Aceste mijloace erau apoi convertite de catre "Exim"in valuta pentru achitari cu DB. Guvernul a emis si o garantie,semnata de Ministerul Finantelor, prin care s-a obligat sa plateascadatoriile pentru DB, in cazul in care celelalte parti nu vor putea achitadatoriile.Banca "Exim" a mai investit in compania de asigurari "Exim Asint" sia creditat mai multe intreprinderi, acordandu-se preferintebenzinariilor, intreprinderilor vinicole de stat, supermarketelor.Conform unor surse, Boris Birstein a vizitat cu regularitate CapitalaRM atunci cand se intampla ca aceasta sa fie zguduita de crizepolitice, inclusiv de crize de guvern, cum este cea pe care RM tocmaia traversat-o.Gruparea “Snegur” era conectata financiar cu gruparea “Andronic”prin legatura T.K.L.-Bancosind. Nicolae Andronic, fost vicepresedinteal Parlamentului si actual Prim-viceprim-ministru, membru al PRCM,(Snegur) detine controlul bancii Bancosind prin presedintele acesteia,Primak. Bancosind a acordat T.K.L. certificate false privindrepatrierea valutei pentru productia exportata iar la randul sauBancosind a primit credite preferentiale in valoare de mai multemilioane de lei moldovenesti din partea statului. Intre Snegur siAndronic au aparut, in ultimul timp, contradictii puternice, pe careLucinschi le-a speculat sustinandu-l pe Mircea Snegur, in scopulmarginalizarii lui Andronic, care intersecteaza zona de operatii pesectorul energetic a lui Lucinschi. Lucinschi doreste sa obtinaexclusivitatea comertului barter pe sectorul energetic.O firma sora a firmei T.K.L. care apartine tot lui Boris Birstein si princare se opereaza operatiuni finaciare ilegale este Rosinte LTD cusediul in Elvetia. Aceasta din urma achizitioneaza alcool de laCombinatul de sampanie Cricova, intocmeste documente de expedierea marfii in Elvetia, dar de fapt alcoolul se imbutelieaza la ComplexulAgroindustrial Chisinau si se exporta in Rusia. Sumele de bani suntvarsate la City Bank, USA, Capital Bank – Letonia, Banko EspiritoSanto – Portugalia sau sunt introduse in cash inapoi in tara. NataliaGherman, fiica lui Mircea Snegur, a carat dinspre Rusia spre Moldova

50

sute de mii de dolari cu valiza. O data a fost chiar depistata peaeroportul din Moscova de autoritatile rusesti.Unul dintre fondatorii T.K.L., E. Leliakov, om de casa al lui Boris, ainregistrat la Moscova firma “Rostok” care a primit prin intermediullui S. Cunev (gruparea Sangheli), fost vicepremier, privilegiulpreluarii si exportului catre Rusia a unei mari cantitati de zaharproduse de cele 8 fabrici de pe teritoriul Moldovei. Rostok nu a platitnimic furnizorilor. Tot prin intemediul unui membru al grupariiVoronin, Vladimir Iovv, fost ministru al Transporturilor, Rostok aobtinut dreptul de a stinge datoriile Directiei Cailor Ferate din RMcatre caile ferate din Rusia, afacere in urma careia se estimeaza caRostok va avea de administrat peste 10 milioane de franci elvetieni.T.K.L. este in legaturi de afaceri profilate mai ales pe alcool cuSocietatea mixta moldo-germana “Germol”. Nicolae Andronic aprimit in luna mai a anului 1996 un jeep Nissan Pajero de 52 000 dedolari de la firma Germol.

La 25 august 1999, in orasul canadian Toronto, a avut loc nuntafiului lui Boris Birstein, firmele caruia, Seabeco, acum cativa ani isiaveau “resedinta” in mai toate tarile CSI. Reputatia lui Boris Birsteineste dubioasa, el fiind direct legat cu structurile mafiote, iar afacerilelui poarta un caracter clandestin.In calitate de oaspeti la aceasta nunta au fost Mircea Snegur, ex-presedintele R.Moldova, presedinte al PRCM, Nicolae Andronic, peatunci prim-viceprim-ministru in guvernul Sturza, vicepresedinte alPRCM, Vadim Misin, membru al Partidului Comunistilor dinR.Moldova, in prezent vicepresedinte al Parlamentului, alte catevapersoane din filiera grupari moscovite mafiote “Solntevskaia”.

In realitate, adunarea a fost o reuniune criminala, iar nunta a fost doarun pretext. Obiectul discutiilor a fost, nici mai mult, nici mai putin,situatia social-politica din R.Moldova, unde cei din “Solntevskaia” auinterese mari.Imediat dupa aceasta “nunta”, la sfarsitul lunii septembrie 1999,Victor Catan (PRCM), ministru al Afacerilor Interne, sub un falspretext, il demite pe generalul Nicolae Alexei, seful Departamentuluipentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei.

In luna februarie 2000, gruparile lui Snegur, Diacov, Voronin siMatei au votat pentru demiterea lui Iurie Rosca din functia devicepresedinte al Parlamentului, iar in locul lui este ales Vadim

51

Misin. Al doilea vicepresedinte al Parlamentului, ales in aceeasi zi cuMisin, Vladimir Ciobanu, este unul dintre fruntasii PRCM.

Procuratura generala si coruptiaAdjunctii Procurorului General Mircea Iugasunt implicati in contrabanda cu spirt si tigari

Iunie 1999. Dintre candidatii propusi de Procurorul General, MirceaIuga, pentru cele 3 functii de adjuncti, cele mai discutate au fostcandidatura lui Mihai Murzac, fost sef al Directiei Urmarire Penala aMAI si ce a lui Nicolae Ursu.Mihai Murzac a clasat, incalcand prevederile legii, cinci dosareprivind cazuri de contrabanda cu tigari in valoare de 6 mil. dolari.Conform informatiilor provnite de la Directorul SIS, Valeriu Pasat,Mihai Murzac de faptul ca a favorizat o intreaga retea de contrabandacu spirt ce activa la granita dintre Republica Moldova si Ucraina si afost implicat si in clasarea dosarelor ce vizau cazuri de contrabanda cuspirt.

12 noiembrie 1999. Inainte de a pleca definitiv, Guvernul Sturza aimpartit, printr-o hotarare adoptata deja dupa destituire, apartamente latrei deputati din ADR, Vladimir Ciobanu (Snegur), VitaliaPavlicenco (PFD) si Eugen Stirbu (PD). Cu cateva zile mai inainteGuvernul, printr-o alta hotarare, mai acordase apartamente clienteleipolitice a lui Sturza, viceministrilor de stat, Valeriu Lazar si NicolaeMorgun, precum si sefului Inspectoratului fiscal principal de stat,Mihai Pop.Coruptia si Ex-procurorul General Valeriu Catana

Intr-o interventie publica in plenul Parlamentului, Iurie Rosca l-aacuzat pe Dumitru Diacov de faptul ca acesta il proteja pe ValeriuCatana, aflat atunci in functia de Procuror General. Rosca amentionat ca mentinerea in functie a lui Valeriu Catanainmormanteaza lupta cu coruptia in Republica Moldova. Ulterior, incadrul unei sedinte secrete a Parlamentului, generalul Nicolae Alexei,seful Departamentului anticoruptie, l-a acuzat pe Procurorul Generalde clasarea ilegala a unor dosare, in care era elucidata implicarea unorpersoane sus-puse din Guvern si Parlament in afaceri dubioase.Peste un timp, sub presiunea deputatilor crestin-democrati, ValeriuCatana a demisionat, desi Dumitru Diacov s-a opus vehement. Inlocul acestuia a fost desemnat Mircea Iuga, ruda prin alianta cuGheorghe Marin (PD), cunoscut pentru implicarea in diverse afaceri

52

dubioase. Iuga a continuat activitatea predecesorului sau, remarcandu-se prin inversunarea cu care a acoperit matrapazlacurile protectorilorsai din Parlament, Dumitru Diacov, Mircea Snegur, VladimirVoronin si Valeriu Matei. Mircea Iuga continua sa-l haituiasca pegeneralul Alexei, fabricandu-i dosare penale la indicatia patronilor sai.Mireca Iuga a avut un rol important si in exonerarea lui Voronin cuocazia acuzarii acestuia de catre crestin democrati de profanare asimbolurilor de stat.

Intr-o replica la un discurs al deputatului crestin-democrat, SergiuBurca, vicepresedinte al Partidului Popular, Vladimir Voronin, liderulpartidului comunistilor, a numit tricolorul drapel fascist. Deputatii aucalificat aceasta replica drept un delict grav, care cade sub incidentaarticolului 203 din Codul Penal, ce stabileste sanctiuni drastice pentruprofanarea simbolurilor nationale de stat, sub forma de amenda sauprivatiune de libertate de la trei pana la sapte ani. Ei au sesizat oficialProcuratura Generala asupra acestui caz dar raspunsul ProcuroruluiGeneral a fost ca nu are motive serioase pentru intentarea unui dosarpenal in cazul Voronin.Generalul Alexei a intrat in coliziune cu Procuratura, controlata deDiacov, inca din 1998, cand a dat in vileag complicitatea dintrestructurile mafiote si Parchet. Astfel in 1998 au fost clasate, laindicatia Procuraturii Generale, 5 dosare penale privind contrabandacu tigari, care se refereau la marfuri in valoare totala de 5,5 milioanedolari. Alexei a aratat ca are date ca pentru clasarea acestui dosar s-aplatit aproximativ 10 la suta din suma mentionata. Generalul adeclarat ca tot spirtul adus in Republica Moldova vine princontrabanda in regim de tranzit, dar este depozitat la depozitelevamale, care sunt proprietate privata. O treime din cantitatile de spirteste folosita pentru falsificarea bauturilor alcoolice, iar restul seexporta in Ucraina, Belarus si Rusia. Mare parte din mafia alcooluluieste controlata de fiul lui Lucinschi. Tigarile care se vand pe piatarepublicii si care sunt declarate ca provenind din SUA ori Irlanda deNord, se fabrica, de fapt, pe Marea Neagra, pe patru vapoare, si dintutun moldovenesc.Din datele Directiei pentru combaterea infractiunilor economico-financiare a Ministerului de Interne rezulta ca majoritatea dosareloreconomice intentate de politie au fost clasate. In cursul anului trecutau fost clasate de catre organele de ancheta si judecatorii 2000 din cele3483 de dosare intentate de politie.

53

Comisia de ancheta a fost sabotata de Procuratura Generala

28 octombrie 1998. Iurie Rosca, presedintele PPCD a acuzatProcuratura Generala de obstructionarea activitatii Comisiei deancheta a Parlamentului. Astfel, a remarcat Iurie Rosca, in problemacomercializarii celor doua tipuri de avioane, comisia a primit unraspuns formal, de mantuiala. Procuratura Generala, care are nisteimputerniciri exagerate, de multe ori deschidea dosare penale sau pealtele le clasa, fara a avea motive intemeiate. Unii membri ai comisieiau incercat sa solicite niste materiale de la Procuratura Generala.Raspunsul procurorului a fost categoric: nu voi permite accesul ininstitutia mea decat cu permisiunea presedintelui Parlamentului,Dumitru Diacov. Toate acestea dovedesc faptul ca ProcurorulGeneral este protejat de acesta si isi aroga dreptul de a clasa sau de adeschide dosare penale dupa cum doreste. Astfel a fost inmormantatcazul vanzarii ilegale a MIG-urilor. La fel s-a intamplat si cuacuzatiile aduse ministrilor din guvernul Sturza – Filat, Arapu,Bulgari sau Pasat. Desi Curtea de Conturi a semnalat nenumarateincalcari ale legii din partea acestora, Procuratura Generala aconsiderat ca nu are motive intemeiate pentru intentarea unor dosareceea ce demonstreaza ca flagelul coruptiei a atins proportiiinimaginabile, cu concursul nemijlocit al conducerii Parlamentului sial Procuraturii Generale.

Dumitru Diacov si comunistii dizolva Comisia de anchetaComisa de ancheta a lezat interesele personale ale mai multor factoripolitici si de stat care in scurt timp si-au strans randurile si au trecut lamasuri active. La sedinta ADR din data de 01 iunie 1999 presedinteleParlamentului, Dumitru Diacov, a anuntat retragerea reprezentantilorBpMDP din Comisia de ancheta. Iurie Rosca i-a reamintit luiDumitru Diacov ca o Comisie de ancheta poate fi dizolvata doar cuvotul plenului Parlamentului.

Vicepresedintele Parlamentului a tinut sa aduca la cunostintadeputatilor ca in cadrul ultimelor sedinte ale Comisiei au fost abordateproblema Fondului Social, activitatea fostelor guverne in legatura curestantele si achitarile reciproce, instituirea practicii achitarii pensiei innatura, s-a examinat situatia de la "Petrol-Bank" si, nu in ultimul rand,situatia de la SA "Tutun". In legatura cu situatia de la Combinatul deTutun si de la SA "Tutun", Comisia a observat de mai multa vreme caactivitatea ei este boicotata in elucidarea acestui caz.

54

Valeriu Bulgari, ministrul Agriculturii (PD), si Alexandru Oleinic,directorul Departamentului Privatizarii (PD), refuza in mod sistematicsa se prezinte la sedinta Comisiei. In felul acesta, activitatea Comisieia fost obstructionata premeditat de adeptii lui Diacov deoarece ataacesta cat si membri ai familiei sale sunt implicati in afaceriledubioase de la SA "Tutun", asigurand protectia anumitor persoane siagenti economici, inclusiv cu ajutorul Procuraturii Generale.

In contextul discutiilor asupra privatizarii sectoarelor vinificatieisi tutunului, deputatul comunist Vadim Misin l-a acuzat pevicepresedintele Parlamentului, Iurie Rosca, de faptul ca nu arrespecta decizia Comisiei de ancheta a Parlamentului, ai carei membris-au pronuntat pentru amanarea privatizarii Combinatului de Tutundin Chisinau, unde au fost semnalate grave nereguli. Vadim Misin aanuntat retragerea reprezentantilor grupului parlamentar alcomunistilor din Comisia de ancheta a Legislativului, dupa care intreggrupul a parasit sala de sedinte.

Acest lucru, potrivit lui Iurie Rosca, demonstreaza ca partidele isiretrag reprezentantii din Comisia de ancheta in functie de interesele demoment aratand ca pozitia deputatilor comunisti este determinata defaptul ca nu a fost acceptata propunerea acestora de a instala unreprezentant al partidului comunistilor in fruntea Combinatului deTutun, propunere facuta la una din sedintele Comisiei de ancheta.

Destituirea lui Iurie RoscaAlianta dintre Snegur, Diacov si Voronin

17 februarie 2000. La propunerea deputatului Vladimir Ciobanu(Snegur), spicherul Parlamentului, Dumitru Diacov (PD), a supusvotului demiterea lui Iurie Rosca din functia de vicepresedinte alLegislativului si a lui Eugen Garla din functia de presedinte alComisiei Parlamentare pentru Economie, Industrie si Privatizare.

Existau mai multe motive politice de colaborare dintre fostii comunistidin gruparile lui Snegur si Diacov cu actualii comunisti ai luiVoronin. Acestia s-au reunit pentru a compromite incercarile detragere la raspundere a demnitarilor corupti din varful puterii, creind,astfel, un triumvirat Voronin-Snegur-Diacov, sudat destul detemeinic prin interese de clan, cu caracter strict financiar.

55

Eugen Garla a fost demis doar pentru simplul fapt ca este crestin-democrat, el fiind executat politic.

Aceasta demitere spulbera definitiv mitul unei pretinse alinateintre dreapta crestina si stanga comunista.

Agresiuni impotriva fruntasilor crestin-democrati

Membrii ai grupului parlamentar PPCD precum si a familiilor lor, aufost in repetate randuri tinta unor atacuri amenintari etc

Astfel, in seara de vineri, 28 iulie 2000, Mircea Ciobanu, redactor-sefla editura “Stiinta”, fost viceministru al Educatiei si Stiintei, membrual Biroului Permanent al PPCD, in timp ce se intorcea de la serviciucatre casa a fost atacat de doi insi necunoscuti, la circa 200 metri de ostatie centrala de troleibuze. L-au lovit cu o ranga de metal in cap,dupa care, i-au mai aplicat cateva lovituri in fata. Mircea Ciobanu afost transportat intr-o stare grava la spitalul de urgenta, cu diagnosticulfractura bilaterala a madibulei, plaga si contuzie in regiunea globuluinasului, comotie cerebrala.

In aceeasi seara si aproximativ la aceeasi ora, in alt sector almunicipiului Chisinau, deputatul PPCD Dumitru Osipov a fost rapitde niste necunoscuti, tarat intr-un automobil si lovit cu patul pistoluluiin cap pana si-a pierdut cunostinta. A fost purtat cu pistotul la tamplaprin tot orasul, amenintat cu moartea, apoi a fost aruncat din mers dinmasina, la o intersectie. A fost internat la spital in stare grava.

La 18 octombrie 2000, in plina zi, Sergiu Burca, vicepresedintelePPCD, a fost atacat intr-o parcare din preajma Chisinaului de treicriminali. Acestia l-au fortat sa intre pe bancheta din spate si l-au dusintr-o padure din apropiere cu scopul declarat de a-l asasina. A fostlovit in repetate randuri cu cutitul in fata, si s-a tras asupra sa. Dinfericire, Sergiu Burca, fost subofiter in Armata a 14-a, cu stagii inzone fierbinti, a reusit sa sa elibereze, sa puna mana pe o carabina sisa-si goneasca agresorii.

In dimineata zilei de sambata, 21 octombrie 2000, in drum spreBucuresti, Iurie Rosca a fost victima unui ciudat accident rutier pesoseaua Buzau-Bucuresti. Masina acestuia a reusit sa evite la limitaciocnirea cu un TIR, in aparenta turcesc, ce venea frontal, pe

56

contrasens, cu doua randuri de faruri aprinse, in plina viteza.Autoturismul in care se afla presedintele PPCD a intrat intr-un podetde beton si a luat foc. Iurie Rosca si soferul sau au reusit sa iasa dinmasina, care s-a rasturnat de doua ori, inainte ca aceasta sa explodezesi sa arda complet. Politia romana nu intreprins decat cercetariformale, seful de post insarcinat cu cercetarea cazului plecand de lapresupozitia ca soferul masinii lui Iurie ar fi adormit la volan, faptnereal.

Aceasta serie continua un val de agresiuni fizice declansat acum cativaani. Pana in prezent nu au fost identificati nici asasinii lui ValentinCiobanu, presedintele organizatiei teritoriale Botanica din Chisinau aPPCD. La 14 septembrie 1998, Valentin Ciobanu a fost omorat culovituri de rangi in mijlocul zilei, chiar in pragul casei sale, de fata cufamilia. Pana in prezent asasinii nu au fost gasiti, iar organele de dreptdau raspunsuri formale la interpelarile deputatilor PPCD.

Succesiunea guvernelor in ultimii doi aniEpisodul Urechean

9 februarie 1999. Dupa demisia guvernului Ciubuc-2 sinominalizarea de catre presedintele Petru Lucinschi a primaruluiSerafim Urechean pentru functia de prim-ministru, acesta a venit cu ogarnitura de “de profesionisti”, la vederea careia reprezentantul deatunci al Fondului Monetar International la Chisinau, Marc Horton, adeclarat ca “unele persoane cu trecut corupt au ajuns sa figureze pelista candidatilor la guvernare, lucru care ma ingrijoreaza mai multdecat, pur si simplu, participarea comunistilor in guvern”.

Reprezentantul de atunci al Fondului Monetar International laChisinau, Marc Horton, a mai declarat:"Unele persoane cu trecutcorupt au ajuns sa figureze pe lista candidatilor la guvernare. Cred caexista probe destule de la Curtea de Conturi si de la Procuratura, caredemonstreaza cine a fost corupt in trecut. Si acest aspect este cel carema ingrijoreaza mai mult decat, pur si simplu, participareacomunistilor in guvern. Atunci cand ne uitam la o lista cu potentialicandidati, trebuie sa ne uitam si la trecutul, si la experienta lor".

In opinia lui Mark Horton, explicatia cea mai plauzibila pentrutoate "esecurile si oportunitatile ratate pe parcursul istoriei moderne aRepublicii Moldovei ar fi coruptia si interesele de grup".

Pe data de 12 februarie, reprezentantul de atunci al BM, JamesParks, s-a solidarizat si el cu aceasta declaratie. Intrebat dacaimpartaseste ingrijorarea reprezentantului permanent al FMI in ceea ce

57

priveste nominalizarea la portofoliile in noul guvern a unor persoanecorupte sau sub ancheta, Parks a declarat: "Este clar ca ideea sisperanta noastra este ca guvernul cu care lucram sa fie transparent.Nicaieri in lume nu avem dorinta de a lucra cu un Guvern care ar ficorupt".

Gradul de corupere a demnitarilor a trezit si ingrijorarea lui RogerGrawe, inalt responsabil al Bancii Mondiale, care atentionase latimpul sau si Guvernul Sturza-Andronic sa treaca la masuri concretede dezradacinare a coruptiei care paraliza aparatul de stat.lncurajat de atitudinea forurilor internationale Iurie Rosca, pe atunciaflat in postul de vicepresedinte al Parlamentului, al treia functie instat, sa treaca la actiuni ferme acesta fiind momentul initierii formulei“pentru un guvern al mainilor curate”, transformata de crestin-democrati in principala parghie de atac a regimului Lucinschi.Componenta nominala a Guvernului propusa consecutiv de Urecheanliderilor grupurilor parlamentare se caracterizeaza prin prezenta unorcandidaturi care pot fi grupate in trei categorii :1. Reprezentanti ai PRCM si apropiati ai echipei Snegur-Andronic.2. Persoane compromise, mentionate in materialele Curtii de Conturi

si ale Procuraturii (Valeriu Chitan, Ion Casian, Valeriu Bulgari,Ion Musuc, Vasile Iovv).

3. Liderii partidelor extraparlamentare apropiate presedintelui PetruLucinschi care au pierdut alegerile parlamentare (Mircea Rusu,Ion Musuc, Valeriu Munteanu, Vladimir Florea).

Uitand de declaratiile sale privind neparticiparea PRCM la formareaGuvernului in cazul in care Nicolae Andronic nu va fi desemnatcandidat pentru functia de prim-ministru, in negocierile cu Urechean,Mircea Snegur s-a dovedit a fi un zelos promotor al cadrelor PRCM,insistand ca Nicolae Andronic sa detina functia de prim-viceprim-ministru, in subordinea caruia sa fie ministerele de forta.

Fiind lipsit de sprijinul PPCD, Iurie Rosca declarand ca grupulsau respinge oferta acestuia, Urechean a inteles ca nu are sanse sa fieinvestit si s-a retras din cursa.Episodul SturzaCabinetul Sturza a fost investit la a treia tentativa,prin folosirea frauduloasa a votului lui Ilie Ilascu

In sirul desemnarilor facute de presedintele Lucinschi pentrufunctia de premier, Serafim Urechean a fost urmat de Ion Sturza.Candidatura acestuia a fost propusa de Iurie Rosca. Crestin-democratiisi-au declarat intentia de a sprijini un viitor cabinet Sturza cu conditiaca acesta sa nu admita promovarea acelorasi elemente corupte.

58

Sturza intrunea toate preconditiile necesare pentru nominalizarea lafunctia de premier. In plus, acesta reprezenta “noul val” de politicieni.Decretul fiind emis, lui Sturza nu-i ramanea sa faca decat doua-treilucruri simple:1) Sa se debaraseze de elementele dubioase din fostele echipeguvernamentale;2) Sa fie corect si echitabil cu toate partidele din arcul guvernamental;3) Sa demonstreze ca dispune nu numai de competenta, ci si decaracter.In garnitura guvernamentala propusa, singurul element nou pe care l-aadus Ion Sturza in raport cu omul din “vechea garda Ciubuc” a fostextinderea nemasurata a Blocului pentru o Moldova Democratica siProspera asupra absolutei majoritati a posturilor cheie din Guvern. Unsingur partid, avand doar 24 de mandate din cele 60 ale ADR, urma sacontroleze toate structurile guvernamentale cu caracter economico-financiar. Prezenta in echipa Sturza a mai multor persoane cu un trecutdubios i-a facut pe crestin-democrati sa nu sustina echipa propusaParlamentului.Fara voturile crestin-democratilor, guvernul Sturza putea acumula 51de voturi, in timp ce pentru investire erau necesare 52.Dumitru Diacov nu a riscat, totusi, sa supuna votului confirmareacabinetului Sturza. Altfel, neacumularea numarului necesar de voturipe de o parte zadarnicea intentia de a-l instala pe Sturza, iar pe de altaparte apropia pericolul dizolvarii, dupa cel putin 3 incercari, de catrepresedintele Lucinschi, a Parlamentului.In cadrul negocierilor ulterioare pentru formarea cabinetului Sturza,crestin-democratii au cerut posturile de Ministru de Stat si Ministru deFinante. Dupa ce si aceasta cerere a fost respinsa de Ion Sturza, pemotiv ca aceste functii sunt rezervate pentru Vladimir Filat si AnatolArapu, cu care Sturza a lucrat “in echipa”, crestin-democratii aurenuntat la portofoliile guvernamentale si au cerut doar functia deProcuror General si cea de presedinte al Curtii de Conturi. Propunereaa ingrijorat partenerii de coalitie, in special pe Dumitru Diacov, si afost respinsa. Dupa aceste negocieri, Iurie Rosca a declarat ca PPCDeste tratat in mod discriminatoriu si a mentionat ca PPCD a intrat inADR pentru a merge impreuna cu alte partide la guvernare, nu lafurat.In consecinta PPCD a refuzat, pentru a doua oara, sa acorde sprijinpolitic cabinetului Sturza. Scenariul primei incercari s-a repetataproape fara abateri. Ion Sturza a prezentat acelasi program si aceeasiechipa, Iurie Rosca a iesit la trubuna si a expus aceeasi pozitieprincipala. Dupa ce componenta guvernului a fost totusi votata de 51

59

de deputati din formatiunile lui Diacov, Snegur si Matei, crestin-democratii si-au retras reprezentantii din guvern.Votul a fost contestat la Curtea Constitutionala, care i-a anulatrezultatele, astfel incat presedintele Petru Lucinschi a venit inParlament cu acelasi candidat la functia de premier.

De data acesta, premierul desemnat nu a mai purtat negocieri cuPPCD. Venit pentru a treia oara in Parlament ca sa ceara vot deinvestitura, Ion Sturza a pastrat neschimbata lista initiala a guvernului.Dupa ce cabinetul a fost votat de acceasi 51 de deputati dinformatiunile lui Snegur, Diacov si Matei, presedintele Parlamentului,Dumitru Diacov, a declarat ca are o scrisoare a lui Ilie Ilascu, prin careacesta isi da votul pentru guvernul Sturza. Desi regulamentulParlamentului nu prevede posibilitatea votului prin corespondenta,guvernul si-a inceput activitatea.

In acest caz, s-a mizat pe faptul ca nimeni nu va putea sa atace acestvot, nul sub aspect juridic, dar inatacabil sub aspect politic si moral. Elesne de imaginat cat de liber poate fi votul unui condamnat la moarte,vot, chipurile, adus in plic si considerat ca fiind valabil princorespondenta. Se stie cu certitudine ca in celula lui Ilascu nu intranimeni, fara acordul serviciilor secrete ruse si transnistrene.

Fostii parteneri au cautat sa impinga grupul parlamentar al PPCD-uluiin afara aliantei. Din moment ce acesta a fost izolat politic prinutilizarea frauduloasa a votului lui Ilie Ilascu, caderea guvernuluiSturza devenise doar o chestiune de timp.

Aceasta situatie i-a facut pe crestin-democrati sa se uneasca cudeputatii independenti si cu cei comunisti in efortul de destituire aacestui cabinet, asumandu-si in felul acesta riscul imaginii formatiuniiin fata opiniei publice. Toti capii acestui guvern, incepand cupresedintele Parlamentului, au fost implicati in foarte grave cazuri decoruptie, de delapidare a banilor publici, de privatizari ilicite,contrabanda etc. La moment, nu exista o problema mai importantadecat decriminalizarea structurilor de stat. Deosebirile, chiar celeradicale, de program si de doctrina, au fost trecute pe planul doi, innumele supravietuirii populatiei R. Moldova. Cu atat mai mult cu catCodul Penal este unul pentru toti si nu are culoare politica.

La 8 noiembrie 1999, 58 de deputati au votat pentru acordareavotului de neancredere guvernului Sturza.

60

Episodul Bobutac

Fosta majoritate parlamentara s-a declarat in opozitie, iarpresedintele Petru Lucinschi a mers la consultari cu grupurileparlamentare si l-a nominalizat pentru functia de premier peambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Valeriu Bobutac.incepand cu anul 1990, Bobutac a fost ministru al comertului in patruguverne succesiv.

Venit la Chisinau, acesta a elaborat un program de guvernarefoarte bun, totalmente pro-occidental, de un reformism ireprosabil,insa a venit cu o echipa la fel de proasta sau chiar si mai proasta decatcea a lui Sturza. Fiind sprijinit masiv si de presedintele Lucinschi, darsi de partidul comunistilor, Valeriu Bobutac a crezut, la fel ca siSturza la timpul sau, ca poate nesocoti cele noua mandate ale crestin-democratilor.

Grupul parlamentar al PPCD si-a concentrat eforturile pentrurestabilirea in atributii a generalului Nicolae Alexei concediat si datafara din politie de guvernul Sturza si numirea lui in functia deministru al Afacerilor Interne. Initiativa a fost primita cu rezerve decomunisti si de presedintele Petru Lucinschi, care au declarat ca sustinrestabilirea lui Alexei in organele de Interne si in frunteaDepartamentului pentru Combaterea Crimei Organizate si Coruptiei,si chiar numirea in calitate de ministru adjunct de Interne, dar nu si incalitate de ministru.

Ulterior, intelegand ca nu va acumula numarul necesar de voturi,Valeriu Bobutac si-a anuntat retragerea din functia de candidat lapostul de prim-ministru. Cererea a fost depusa dupa ce Bobutac a avuto intalnire cu presedintele Parlamentului, Dumitru Diacov, liderulCDM, Mircea Snegur si prim viceprim-ministrul in guvernul Sturza,Nicolae Andronic, n-a mai intrprins a 2-a incercare care ar fi exercitatpresiuni politice asupra premierului desemnat. Formatiunile declaratein opozitie au incercat sa obtina retragerea lui Bobutac, scopul fiind defapt, dupa cum s-a vazut din evolutiile ulterioare, readucerea luiSturza la Guvern.

La insistenta presedintelui Lucinschi, Bobutac a venit totusi infata parlamentului pentru a-si prezenta echipa si programul deguvernare. Cu doua ore inainte, lista nu era inca convenita definitiv,unul din punctele in discutie fiind functia de ministru de Interne.

61

Pe data de 22 noiembrie 1999, Bobutac a prezentat programul deguvernare si echipa, au urmat discursurile reprezentantilor grupurilorparlamentare, dupa care deputatul PPCD Sergiu Burca a declarat cacrestin-democratii nu vor vota guvernul Bobutac, intrucat au "rezervedestul de mari" fata de mai multe persoane din cabinet. In sustinereaacestuia s-au pronuntat doar 48 de deputati comunisti si independenti.

In lista propusa de Valeriu Bobutac ministerele de forta eraureprezentate exclusiv de candidati propusi de seful statului, iarportofoliile blocului social si economic erau impartite intrepresedintele Lucinschi si grupul parlamentar al comunistilor, celor dinurma revenindu-le patru portofolii, printre care si cel al ministruluiIndustriei si Energeticii. Acesta urma sa fie condus de Vasili Iovv.

Pentru functia de ministru al Afecerilor Interne in cabinetul Bobutac afost propus Vladimir |urcan, in pofida insistentelor lui Iurie Rosca dea-l numi in aceasta functie pe generalul Nicolae Alexei.

Cu toate insistentele presedintelui Lucinschi, Valeriu Bobutac nua mai acceptat pentru a doua oara numirea sa in functie de candidat lapostul de prim-ministru si a revenit ca ambsasador la Moscova.Episodul Voronin

La sfarsitul lunii noiembrie 1999 liderul comunistilor, VladimirVoronin, dar si presedintele Lucinschi, avea intalniri dese cu liderulBlocului pro-prezidential, Dumitru Diacov. Se incerca sa se ajunga lao intelegere privind investirea noului cabinet cu votul unei majoritatiformate din deputatii BpMDP, independenti si comunisti. Era negociatchiar un angajament prin care semnatarii s-ar fi obligat sa asigureacoperire politica noului cabinet de ministri, ceea ce i-ar permite saactiveze pana la alegerile parlamentare din anul 2002.

Diacov a conditionat, insa, participarea sa la formarea guvernului prinnominalizarea lui Ion Sturza la functia de premier.

Plenara comunistilor din 29 noiembrie 1999 a decis inaintareacandidaturii lui Vladimir Voronin in calitate de aspirant la functia depremier, lucru care s-a si intamplat a doua zi. Discutiile pe margineacomponentei echipei s-au purtat in principal intre cei 40 de deputaticomunisti si cei 10 independenti.

La 7 decembrie 1999 cabinetul Voronin cere votul de investire aparlamentului, dar nu acumuleaza, exact ca in cazul lui Bobutac, decat48 de voturi din cele 52 necesare. Pe lista lui Voronin, pentru functiilede vicepremieri erau propusi Dumitru Braghis, pe atunci ministru

62

adjunct al Economiei si Reformelor, si deputatul communist ValerianCristea.

De data aceasta, crestin-democratii au anuntat din timp ca nu vor votaun guvern comunist. Astfel, atitudinea principala a PPCD fata decomunisti a zadarnicit incercarea de a instala un guvern de extremastanga.

La acel moment, presedintele Lucinschi putea sa dizolveparlamentul. Potrivit Constitutiei seful statului are dreptul sa dizolveParlamentul si sa fixeze data alegerilor parlamentare anticipate dupa45 de zile de la prima cerere de investitura sau in cazul in careLegislativul respinge de cel putin doua ori compomenta guvernuluipropusa de candidatul desemnat pentru functia de prim-ministru.Pentru prima data dupa demiterea guvernului Sturza votul de investirea fost solicitat de candidatul desemnat Valeriu Bobutac la 22noiembrie 1999.Episodul Casian

Urmatorul candidat desemnat pentru functia de premier urma safie Ion Casian, fost ministru al Informaticii si Telecomunicatiilor inguvernele Sangheli si Ciubuc-1.

Crestin-democratii s-au aratat dispusi sa acorde sustinere luiCasian, totul urmand sa depinda de indemnarea acestuia de a forma oechipa guvernamentala ce ar obtine o majoritate sigura in Legislativ.

Insa destul de curand Casian a demonstrat lipsa unor asemeneaabilitati. Candidatul care urma sa fie desemnat pe data de 10decembrie 1999, a declarat presei ca nu va accepta functia pentru careeste propus decat in cazul in care in Parlament va fi constituita, inbaza formala, o majoritate care se va angaja sa acorde sustinereneconditionata noului guvern pentru cel putin doi ani. Cea de a douaconditie formulata de Ion Casian este sa i se acorde o absolutaautonomie in crearea cabinetului de ministri.

Acesta a prezentat Biroului permanent al Parlamentului un proiect deacord de constituire a majoritatii parlamentare, prin care formatiunilesemnatare s-ar angaja sa convina asupra unei candidaturi la functia deprim-ministru, sa renunte la delegarea candidatilor sai in guvern, saacorde suportul legal necesar realizarii programului de activitate alviitorului executiv si sa nu-i inainteze motiune de cenzura pe intreagaperioada de activitate a actualului Parlament.

63

Proiectul, care era un gen de tentativa de a schimba regulile deformare a guvernului fara a modifica Constitutia si textul caruia nurezista celei mai elementare analize juridice, a fost respins demajoritatea grupurilor parlamentare.

Episodul Braghis

Candidatura ministrului adjunct al Economiei si Reformelor,Dumitru Braghis, a fost ultima posibilitate a parlamentului de a evitaalegerile parlamentare anticipate.

In urma consultarilor purtate cu premierul desemnat presedintelePPCD a declarat ca formatiunea sa este dispusa sa acorde vot deincredere guvernului Braghis. In cadrul acestor negocieri premieruldesemnat a dat asigurari ca il va restabili pe Nicolae Alexei inorganele de interne si in fruntea Departamentului pentru combatereacrimei organizate si coruptiei si il va numi prim-viceministru deInterne. Existau sanse mari ca Dumitru Braghis sa obtina votul deincredere al Legislativului la momentul prezentarii, chiar daca niciPPCD, nici alte formatiuni din Parlament nu aveau o reprezentaredirecta sau politica in noul guvern.

Cabinetul Braghis a primit votul de investitura a parlamentului pedata de 23 decembrie 1999.

Perspectiva restabilirii lui Alexei i-a speriat insa pe fostii parteneride coalitie a PPCD, Dumitru Diacov, Mircea Snegur si AlexandruMosanu, care au adresat sefului statului si primului ministru un apelprin care se opuneau numirii generalului Alexei in functiile de prim-viceministru de Interne si de sef al DCCOC. Motivul e simplu -implicarea exponentilor acestor grupari in afaceri murdare.

Desi, la insistenta PPCD guvernul Braghis l-a restabilit in functiepe generalul Alexei in functie, ulterior, acesta a fost din noususpendat, sub presiunea graparilor lui Diacov si Snegur, care, laBiroul permanent al Parlamentului i-au cerut in mod ultimativministrului de Interne, Vladimir Iurcan, sa asigure timp de 24 de oreinlaturarea lui Alexei din functiile pe care le detine, pana laprezentarea in instantele de judecata a dosarului intentat impotrivaacestuia de procurorului general, Mircea Iuga, mana dreapta a luiDumitru Diacov.

64

Initiative legislative ale grupului parlamentar crestin-democrat

Pe parcursul activitatii in Parlamentul ales in 1998, deputatii crestin-democrati au prezentat mai multe initiative legislative in cele maidiverse domenii de legiferare: regim constitutional, securitateastatului, accesul la informatii, protectie si asistenta sociala, activitateeconomica. Practic, toate aceste initiative au fost insa respinse deParlament. Unele pentru ca atingeau interesele obscure ale celorlaltegrupuri parlamentare, altele din indiferenta acestora fata deproblemele societatii. Prezentarea initiativelor legislative ale unuipartid constituie cea mai clara metoda de evaluare a performantelor siintentiilor unei grupari politice. Am selectat cateva dintre cele maisemnificative proiecte de lege care arata in ce fel si cum ar vra saconstruiasca statul grupul lui Iurie, in caz ca ar dobandi vreodatasuficienta putere.Legea privind responsabilitatea ministerialaLegea urmareste crearea cadrului necesar de tragere la raspundere aministrilor, care isi incalca atributiile. Pana in prezent nici una dintrepersoanele care au facut parte din Guvern si care au incalcat legea nu afost trasa la raspundere, nici pe parcursul exercitarii functiei, nici dupaplecarea din Guvern.

Articolul 4 al proiectului stipuleaza urmatoarele:“Pe langa raspundere politica, membrii Guvernului pot raspunde sicivil, contraventional, disciplinar sau penal, dupa caz, potrivitdreptului comun din aceste materii”.De asemenea, sunt prezentate faptele pentru care pot fi trasi laraspundere membrii Guvernului, precum si cuantumul pedepseloraplicate. In aceasta ordine de idei in articolul 7 se spune:“Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoarea de la 2 la 12 aniurmatoarele fapte savarsite de membrii Guvernului in exercitiulfunctiei lor:- impiedicarea, prin amenintare, violenta ori prin folosirea de mijloacefrauduloase, a exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilorvreunui cetatean si grup de cetateni;- prezentarea, cu rea-credinta, a unor date inexacte Parlamentului sauPresedintelui Republicii Moldova cu privire la activitatea Guvernuluisau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de naturasa aduca atingere intereselor statului.Termenul de prescriptie a raspunderii penale pentru aceste infractiunieste de 10 ani.”

65

Fata de legea inaintata de Partidul Popular Crestin Democratatitudinea Prim-ministrului Dumitru Braghis (Lucinschi) a fost deneavizare a acesteia, pretinzand ca “reglementarea raspunderii politicea Guvernului prin Legea propusa, preluind dispozitiile constitutionale,creeaza un paralelism legislativ, care ar afecta caracterul directaplicabil al prevederilor constitutionale.”Cu toate ca Comisiile permanente ale Parlamentului au dat avizepozitive nici aceasta lege nu a fost adoptata, fiind respinsa de partideledin ADR (PD, PRCM si PFD care au format Guvernul Sturza).

Initiativa legislativa privind studierea religiei in scoalaProiectul prevede modificarea articolului 4 din Legea invatamantului.Potrivit modificarii propuse, “la orele de religie vor participa elevii aicaror parinti sau tutori nu vor cere sa fie scutiti, iar elevii si studentiipeste 16 ani vor putea cere ei insisi sa fie scutiti de aceste ore”.Propunerea de lege urmareste deschiderea accesului la educatiareligioasa, factor formativ de insemnatate pentru intarirea calitatilormorale si intelectuale ale tinerilor. Un argument in plus este siexemplul pozitiv in acest sens al statelor europene, proiectul de legefiind in spiritul acordurilor internationale la care Republica Moldovaeste parte.Dupa prezentarea proiectului in cauza, deputatii crestin-democrati auavut intrevederi cu IPS Vladimir, Mitropolit al Chisinaului siMoldovei si cu IPS Petru, Arhiepiscop al Chisinaului, Mitropolit alBasarabiei si Exarh al Plaiurilor. Inaltii ierarhi au sustinut initiativalegislativa a deputatilor crestin-democrati.

Legea privind denuntarea unor acte internationaleAceasta initiativa legislativa a Partidului Popular Crestin Democrateste destul de importanta, deoarece pune in discutie perspectivageopolitica a Republicii Moldova. In opinia noastra asociereaRepublicii Moldova la Uniunea Europena si aderarea in viitor laUniunea Europeana ca membru cu drepturi depline constituie uninteres national fundamental.Pe de alta parte, denuntarea Acordului si Statutului CSI va impulsionarelatiile de parteneriat bilateral ale Republicii Moldova cu alte state siva deschide tarii noastre sansa prosperitatii prin integrarea europeana.Aceasta Lege consta din 4 articole, esenta ei concentrandu-se inprimele doua articole:“Articolul I. - (1) Se denunta Acordul de constituire a ComunitatiiStatelor Independente, ratificat prin Hotararea ParlamentuluiRepublicii Moldova nr. 40-XIII din 08.04.1994.

66

(2) Se abroga Hotararea Parlamentului Republicii Moldova nr. 40-XIII din 08.04.1994 “Privind ratificarea Acordului de constituire aComunitatii Statelor Independente” (Monitorul Oficial nr. 4, 1994).

Articolul II. – (1) Se denunta Statutul Comunitatii StatelorIndependente, ratificat prin Hotararea Parlamentului republiciiMoldova nr. 76-XIII din 26.04.94.(2) Se abroga Hotararea Parlamentului republicii Moldova nr. 76-XIIIdin 26.04.94. “Privind ratificarea Statutului Comunitatii statelorIndependente” (Monitorul Oficial nr. 4, 1994).”Inca o data Dumitru Braghis indica respingerea acestei initiative,afirmand ca “in situatia actuala exista anumite considerente care nusunt in favoarea adoptarii unei asemenea decizii”.Cu toate ca majoritatea Comisiilor Parlamentare si Directia juridica aParlamentului au fost pentru examinarea in sedinta in plen aParlamentului, Legea, din pacate, a fost respinsa.

Completarea Legii cu privire la GuvernFundamentul acestei legi il constituie realizarea unui obiectiv major inopinia Partidului Popular Crestin Democrat, respectiv crearea cadruluijuridic necesar pentru integrarea Republicii Moldova in UniuneaEuropeana.Legea propune instituirea unui minister – Ministerul IntegrariiEuropene.Din nou Guvernul raporteaza ca nu va sustine acest proiect. Partidelelui Snegur, Diacov si Matei se asociaza punctului de vedere aGuvernului si refuza promovarea acestei legi.

Legea privind cumulul de functiiLegea are in vedere protectia si promovarea tineretului si limitareaactelor de coruptie pricinuite de cumulul de functii. Fenomenulcoruptiei, a carei eradicare constituie un obiectiv major al PartiduluiPopular Crestin Democrat, este favorizat de existenta cumulului defunctii. Legea propusa de PPCD are in vedere obligarea persoaneloraflate in pozitia de cumul de functii sa-si aleaga o singura unitate undevor avea functii de baza. Unitatea economica unde persoana isidesfasoara activitatea de baza va plati contributia de asigurari sociale,pentru pensia suplimentara si alte plati obligatorii.Potrivit proiectului propus, institutiile bugetare, societatile cu capitalmajoritar de stat care au angajat pensionari vor fi obligate saorganizeze concursuri in fiecare an pentru ocuparea functiilor in caresunt angajate aceste persoane. In conditiile unui deficit de locuri de

67

munca aceasta va duce la intinerirea personalului si ocupareatineretului in campul de munca.

Legea privind permisele de muncaPrezenta lege va reglementa intrarea fortei de munca straine si vaproteja capitalul uman si forta de munca autohtona. Aceasta lege va daposibilitatea de a gestiona mai adecvat fluxul fortei de munca.+omajul a atins cota maxima in Republica Moldova. Aprope un sfertdin populatie se afla ilegal in strainatate in scopul agonisiriimijloacelor de trai, pe cand cetateni ai altor state sunt liber angajati incampul de munca, deoarece legislatia actuala nu protejeaza in acestsens cetatenii Republicii Moldova.

Legea cu privire la contractul colectiv de muncaProiectul de legea urmareste asigurarea contractelor de munca dintreangajati si angajatori. Este important ca aceste relatii sa fie bine pusela punct in primul rand pentru a nu tensiona situatia la interprinderi sica societatea in ansamblu sa se dezvolte normal, fara tensiuni sociale.Contractul colectiv de munca se incheie in forma scrisa, se semneazade catre parti, se depune si se inregistreaza la Directia munca,protectie sociala si familie din localitatea data.

Legea cu privire la unele masuri de protectie a persoanelorincadrate in muncaLegea urmareste combaterea muncii la negru si imbunatatirearelatiilor patron angajat. Proiectul reglemeneteaza relatiile dintrepersoana care presteaza munca (angajat) si persoana in folosul careiaeste prestata munca (angajator), precum si cadrul juridic de protectie apersoanelor incadrate in campul muncii.Legea descurajeaza patronii care angajeaza forta de munca fara a duceevidenta respectiva si a face defalcari in Bugetul asigurarilor sociale,remunereaza angajatii mult sub nivelul salariului mediu pe tara, bachiar de multe ori nu le platesc deloc activitatea prestata. Pentru ainlatura regimul salahorial, in conformitate cu legea propusa,angajarea in campul muncii se va face in baza contractelorindividuale de munca care vor fi inregistrate la Directia Generala deMunca, Protectie Sociala si Familie. Angajatorul care n–a intocmitcontractul individual de munca cu angajatul va fi sanctionat.Constatarea si sanctionarea contraventiilor se va face de catreMinisterul Muncii, Protectiei Sociale si Familiei, precum si destructurile sale in teritoriu.

68

Legea cu privire la contractul de managementLegea tinteste schimbarea radicala a relatiilor dintre patron siadministrator in scopul impulsionarii activitatii economice a multorunitati economice de stat. Legea regleamenteaza relatiile dintremanager si unitatea economica. In aceasta lege sunt descrise calitatilepersoanelor care pot fi angajate in calitate de manager, conditiile detransparenta a concursului de selectare si angajare a managerului.Managementul intreprinderilor de stat a fost reglementat foarte putinin Republica Moldova, fapt ce se datora in parte influentei puternicepe care au exercitat-o in acest sens directorii intreprinderilor de stat,numiti pe criterii politice, care erau constienti de capacitatile lormediocre si neputinta de a activa intr-un mediu competitional.Parti ale contractului sunt intreprinderea cu capital majoritar de stat,reprezentantul ministerului sau al autoritatii executive a administratieilocale, in subordinea careia se afla intreprinderea, si managerul.Managerul va fi platit, prin acordul partilor, cu o plata lunara si dinparticiparea la profitul societatii.

Legea cu privire la cantinele de ajutor socialAceasta lege reglementeaza unul din mijloacele de combatere asaraciei, cum ar fi cantinele de ajutor social. In conditiile depauperizare a marii majoritati a populatiei, lipsei locurilor de munca,salariului mediu derizoriu este de datoria statului sa se gandeasca lacei saraci si la ajutorarea lor.Cantinele de ajutor social vor functiona in subordinea Consiliilorlocale si vor presta servicii sociale gratuite sau contra unui costsimbolic persoanelor aflate in situatii sociale sau medicale deosebite.Cererile pentru acordarea de servicii de asistenta sociala sunt aprobatede catre primar sau o persoana imputernicita de el. Finantarea se facedin bugetele locale.Cuantumul alocatiei zilnice de hrana pentru o persoana se stabileste sise indexeaza prin hotarare de Guvern.

Legea cu privire la infiintarea si functionarea Fondului degarantare a depozitelor in sistemul bancarLegea impune crearea unui mecanism de garantare a depozitelorbancare, in scopul ridicarii increderii oamenilor in sistemul bancar,fapt ce ar avea efecte asupra economiei in ansamblu. RepublicaMoldova are nevoie de aceasta lege, mai ales in perioada de tranzitie.Chiar si in tarile dezvoltate din punct de vedere economic, cum ar fi

69

Statele Unite ale Americii, functioneaza un mecanism de garantare adepozitelor bancare.Incepand cu 1990, in Republica Moldova au falimentat (uneoriintentionat) mai multe banci: “Basarabia-Bank”, “Intreprinz-Bank”,“Bancosind”, “Guinea Bank”, “Bucuria Bank”, etc. Majoritateadeponentilor nu-si pot recupera depunerile in aceste banci. Situatiamateriala a populatiei este atat de precara, incat pierderea unei sume,oricat de mici, se resimte greu.Proiectul de lege in cauza prevede crearea Fondului de garantare adepozitelor bancare care este gestionat de un Consiliu de administratieformat din 7 persoane:2 membri numiti de Banca Nationala, 2 membri numiti de AsociatiaBancilor, 1 membru numit de Ministerul Finantelor, 1 membru numitde Ministerul Justitiei si1 reprezentant al Sindicatelor.Scopul Fondului este de a garanta achitarea depozitelor constituite labanci de catre persoanele fizice.

Legea cu privire la reglementarea raporturilor de dreptinternational privatProiectul de lege cu privire la reglementarea raporturilor de dreptinternational privat urmareste, in primul rand, ajustarea normelor dedrept ale Republicii Moldova la standardele internationale. Aceastalege este strict necesara si actuala, avand in vedere deschiderea spreexterior a Republicii Moldova si contactele tot mai frecvente alecetatenilor cu strainatatea.Aprobarea acestui proiect va permite reglementarea diferitor raporturicare iau nastere intre cetatenii Republicii Moldova si cetatenii altorstate, atat in tara, cat si in strainatate. Astfel vor fi reglementateraporturile de casatorie, divort, drepturile parintesti, adoptie, alteraporturi civile, instituirea tutelei si a curatelei, relatiile de proprietateetc.De asemenea in lege sunt stipulate conditiile de activitate pe teritoriultarii a persoanei juridice straine, reprezentarea legala a persoaneifizice lipsite de capacitate de exercitiu si a persoanei juridice incazurile in care se afla in incetare de plata. Este descrisa constituirea,transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra mijloacelor detransport, emiterea de actiuni nominative, la ordin, sau la purtator,precum si de obligatiuni.De asemenea, sunt reglementate nasterea, continutul si stingereadrepturilor de autor asupra unei opere de creatie intelectuala, ale

70

dreptului de proprietate industriala; obtinerea reparatiei materiale simorale; formele de publicitate, etc.Proiectul de lege propus a fost respins de catre comisia sesizata infond, Comisia juridica, pentru numiri si imunitati (presedinte EugenRusu – PRCM).In sedinta in plen a Parlamentului, proiectul a fost de asemenearespins.Legea cu privire la stimularea investitiilor directeAdoptarea acestei legi, precum si a altor legi in domeniul atragerii deinvestitii, are ca obiectiv refacerea economiei nationale prinreglementarea pozitiva a aspectelor juridice ce privesc investitiiledirecte. Legea a fost elaborata pentru a egala in drepturi investitoriiautohtoni si cei straini, precum si pentru a stimula investitiile directe.Una din cele mai stringente si actuale probleme este lipsa investitiilor,in particular, celor directe. Investitorii straini au anumite facilitati fatade cei autohtoni, si totusi, ei sunt reticenti in a investi in RepublicaMoldova, din anumite motive: piata destul de mica, instabilitateapolitica si economica, lipsa unei strategii bine determinate si de lungadurata. Din aceasta cauza cuantumul investitiilor straine in acestteritoriu este destul de modest. In acest rastimp au aparut investitoriautohtoni, dar care sunt privati de anumite facilitati pe care le auinvestitorii straini.Esenta Legii o constituie garantiile si facilitatile comune:- posibilitatea efectuarii de investitii in orice domeniu si in orice formejuridice prevazute de lege;- egalitatea de tratament – just , echitabil si nedescriminatoriu – pentruinvestitorii autohtoni sau straini, rezidenti sau nerezidenti;- garantii impotriva nationalizarii, expropierii sau altor masuri cu efectechivalent;- facilitati vamale si fiscale;- posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate;- posibilitatea deducerii cheltuielilor pentru publicitate din profitulimpozabil;- posibilitatea angajarii de cetateni straini, in conformitate cuprevederile legale in vigoare, etc.De aceste facilitati nu vor beneficia investitorii care opereaza in zoneeconomice libere reglementate prin legi speciale.Legea mai prevede si un sir de garantii si facilitati specifice pentruinvestitorii straini sau nerezidenti, cum ar fi dreptul de transfera instrainatate, fara nici un fel de restrictii, dupa plata impozitelor si ataxelor legale, urmatoarele venituri, in valuta liber convertibila:

71

- dividentul sau beneficiul obtinut de la o societate comerciala,persoana juridica moldoveneasca, in cazul in care sunt actionari sauasociati;- venitul obtinut in cazul unei asociatii in participatiune, precum siveniturile obtinute din vanzarea actiunilor sau a partilor sociale;- sumele obtinute din lichidarea unei societati comerciale, potrivitlegislatiei in vigoare;- alte venituri, conform formei de realizare a investitiei.Lege propusa a fost adoptata doar in prima lectura.

Modificarea Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloacebanesti, marfuri si servicii provenite din tranzactiile economiceexternePrezenta Lege initiaza masuri noi pentru sporirea responsabilitatiiagentilor economici pentru repatrierea mijloacelor banesti si materiale,deoarece parghiile de influenta existente sunt insuficiente. Sumeimportante in valuta forte nu se intorc in Republica Moldova,ramanand in bancile din strainatate.Responsabil de repatrierea valutei este Ministerul Finantelor, care inbaza datelor prezentate de Banca Nationala a Moldovei si aDepartamentului Controlului Vamal constata contraventiile si aplicasanctiuni financiare pentru nerespectarea de catre agentii economici alegislatiei in acest domeniu.Conform informatiei Bancii Nationala a Moldovei peste de 200 deagenti economici au restante la repatrierea valutei si/sau marfurilor peun termen de la un an pana la patru ani.Repatrierea mijloacelor valutare din exportul de marfuri, conforminformatiei prezentate de bancile comerciale, transformat in leimoldovenesti la cursul oficial al Bancii Nationale, a constituit la01.02.2000:termen de 90 zile - 1 342,5 mil lei;termen de 180 zile - 484,7 mil lei;termen de 360 zile - 56,1 mil lei;Sumar - 1 883,3 mil lei.Acesta suma reprezinta aproximativ 80 la suta din volumul exportului.

Mijloacele valutare nerepatriate, in baza informatiei livrate de bancilecomerciale si Departamentului Vamal, exprimat in lei moldovenesti lacursul oficial al Bancii Nationale, constituia la aceeasi data:termen de 90 zile - 306,5 mil lei;termen de 180 zile - 111,9 mil lei;termen de 360 zile - 61,7 mil lei;

72

Sumar - 480,1 mil lei, ceea ce reprezinta cca 20% din volumulexportului.

O monitorizarea mai eficienta asupra repatrierii mijloacelor banesti,marfurilor etc., provenite din tranzactiile economice externe, arcontribui la sporirea controlului valutar, dezvoltarea pietei valutare,aparitia posibilitatii blocarii transferurilor nemotivate de mijloacevalutare.Inexistenta controlului asupra repatrierii intr-o economie in tranzitie,cand tarile vecine au instituit asemenea control, va avea un rezultatnegativ pentru economie negativ – trecerea fluxului de valuta pestehotare, avand la baza contracte fictive de import, prestari de servicii,precum si pseudoexport. Aceste mijloace vor ramane in strainatate sivor lucra in favoarea altor tari. Ca urmare se vor micsora rezervelevalutare ale tarii, va spori cererea neintemeiata de valuta straina pepiata valutara interna.Mijloacele nerepatriate, de regula, intra ilegal pe teritoriul RepubliciiMoldova pentru a fi ilicit utilizate in procesul de privatizare.Comisia pentru buget si finante (presedinte Valeriu Muravschi),responsabila de prezentarea acestui proiect de Lege plenuluiParlamentului, a decis respingerea lui.

Modificarea si completarea Legii privind societatile pe actiuniLegea privind Societatile pe Actiuni necesita unele modificarioperative, daca nu chiar elaborarea unei noi legi despre societatilecomerciale, unde ar fi reglementate activitatea tuturor formelor desocietati economice.Modificarile si completarile propuse in acest proiect de lege vizeaza:- drepturile actionarilor, si in primul rand, a actionarilor mici;- regulile ce tin de adunarea generala a actionarilor;- alegerea Consiliului de administratie si/sau numirea executivuluisocietatii;- alegerea comisiei de cenzori;- modificarea capitalului social al societatii;- cerintele fata de persoanele de conducere a societatii;- responsabilitatea persoanelor de conducere a societatii etc.In proiect se avantajeaza cetatenii Republicii Moldova. Se stie caunele societati promovau intentionat in functii de conducere cetateniistraini, folosindu-se de lacunele legislatiei, care este in reformare siconform careia ei, practic, nu puteau fi trasi la raspundere. CazurileLivsit de la “Petrolbank”, Popov si Golic de la Banca de Economii

73

sunt bine cunoscute si din activitatea Comisiei de ancheta aParlamentului Republicii Moldova.Proiectul mentionat a fost adoptat de catre Parlament, insa cu multeomiteri. Nu au fost acceptate modificarile ce stipulau ca membriiconducerii societatii pe actiuni, precum si membrii Comisiei decenzori sa fie cetateni ai Republicii Moldova. Deasemenea nu au fostluate in consideratie propunerile ce tin de sanctionarea fondatorului,administratorului, directorului sau reprezentantului legal al societatiiin caz de prezentare cu rea-credinta a datelor false in rapoarte, situatiifinanciare, bilanturi, precum si alte incalcari.

Legea pentru sprijinirea exporturilorAceasta Lege a fost conceputa pentru sustinerea exportatorilorautohtoni.Potrivit proiectului, impozitul pe profit se reduce cu 50% in cazulcontribuabililor care incaseaza venituri din exportul de bunuri siservicii, precum si din prestari de servicii internationale, pentru parteadin profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri involumul total al veniturilor.Anual, prin legea de aprobare a bugetului de stat, vor fi prevazutesume pentru bonificarea tuturor dobanzilor aferente creditelorcontractate de catre agentii economici pentru export.Guvernul va initia si va finanta actiuni de promovare a exporturilor,prin organizarea de targuri si expozitii, simpozioane si conferinte.Sumele necesare finantarii acestor actiuni vor fi evidentiate distinct inbugetul de stat si nu vor fi mai mici de 0,2% din volumul in valuta alexportului realizat in anul anterior.Aceste privilegii vor fi acordate numai exportatorilor care au repatriatmijloacele banesti, marfurile si serviciile provenite din tranzactiileeconomice externe.

Legea privind organizarea si functionarea RadioteleviziuniiRepublicii MoldovaPrezenta lege are drept scop principal transformarea actualeiCompanii “Teleradio-Moldova” intr-o adevarata institutie publica aaudiovizualului, autonoma si independenta editorial –Radioteleviziunea Republicii Moldova. Proiectul prevede, deasemenea, pentru prima data in istoria mass-media din RepublicaMoldova, un statut al ziaristului de radio si televiziune.

Conform Legii propuse, Radioteleviziunea, ca factor principal derealizare a obiectivelor generale de informare si educare, va fi obligata

74

sa prezinte, in mod obiectiv, impartial, realitatile vietii social-politicesi economice, sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupratreburilor publice, sa militeze pentru cultivarea demnitatii umane,adevarului si justitiei.In acest sens, programele de radio si televiziune sunt ocrotite de oriceingerinte ale autoritatilor publice, precum si de influentele oricarorpartide, formatiuni social-politice, sindicate, organisme comerciale sieconomice sau grupuri de presiune; se prevede acordarea spatiului deemisie pentru toate partidele politice reprezentate in parlament inconformitate cu ponderea exponentilor acestora in forul legislativ.Legea reglementeaza modul de alegere si numire a conduceriiserviciului public de radioteleviziune. Ea va fi asigurata de Consiliulde administratie, directorul general si comitetul director.La capitolul activitate financiara se propune introducerea unei taxe deabonament de radio si televizor obligatorie pentru toti posesoriireceptoarelor de radio si TV. Taxa este o garantie a dreptuluicetateanului la cuvant si la informatie deplina, corecta si obiectiva.Introducerea ei va asigura caracterul cu adevarat public alRadioteleviziunii.Guvernul, in avizul sau, semnat de Ion Sturza, prim-ministru la aceadata, considera inoportuna adoptarea unei legi separate privindorganizarea si functionarea Radioteleviziunii. Aceasta pozitie este deinteles, atata timp cat actuala Companie “Teleradio-Moldova” este subcontrolul total al partidului sau si al comunistilor.Responsabila de prezentarea proiectului de lege in plenulParlamentului a fost Comisia pentru cultura, stiinta, invatamant simijloace de informare in masa (presedinte Gheorghe Duca,exponentul Partidului Democrat). Discutiile din comisie au generatopinii contradictorii si, in final, Comisia s-a pronuntat impotrivaadoptarii acestei legi.

Modificarea legii partidelor privind interzicerea partidelor deorientare fascista, nazista si comunistaPentru a nu admite inradacinarea si propagarea ideologiilor nocive,comuniste, fasciste si naziste, in Republica Moldova, grupulparlamentar crestin-democrat a initiat modificarea Legii privindpartidele si alte organizatii social-politice. Astfel, se propuneintroducerea unui nou alineat in articolul 4 “Bazele activitatiipartidelor si altor organizatii social-politice” cu urmatorul continut:“In Republica Moldova este interzisa crearea si activitatea partidelor sialtor organizatii social-politice de orientare fascista, nazista saucomunista.”

75

Prin urmare, proiectul de lege propus de deputatii crestin-democratipropune si interzicerea simbolicii respective:“Este interzisa folosirea de catre partide si alte organizatii social-politice a denumirii si simbolicii fasciste, naziste sau comuniste(...)”In fine, proiectul obliga partidele si alte organizatii social-politiceinregistrate sa-si modifice statutele timp de o luna de la intrarea invigoare a legii, pentru a le aduce in conformitate cu aceasta.Partidele lui Diacov, Voronin si Snegur nu au sustinut ideea includeriipe ordinea de zi a examinarii de catre legislativ a acestei legi.

Legea privind accesul la propriul dosar si deconspirareasecuritatii ca politie politicaProiectul prezentat de deputatii crestin-democrati se bazeaza peexperienta celorlalte state din fostul bloc comunist, care au initiat legiprivind deconspirarea organelor de securitate ca politie secreta, numitesi legi ale lustratiei.Legea urmareste asigurarea dreptului fiecarui cetatean de a avea accesla informatiile din propriul dosar tinut de politia secreta.Presedintele Republicii, deputatii, membrii Guvernului, reprezentantiiputerii judecatoresti si ai mass-media, alti demnitari cu functii deraspundere in stat, inainte de a accede in posturile lor, trebuie sa-sideclare si sa-si certifice neapartenenta la structurile fostei politiipolitice secrete, garantand astfel capacitatea de a fi liberi in luareadeciziilor in interesul statului si al cetatenilor lui.Proiectul reglementeaza si accesul la dosarul persoanelor carecandideaza pentru functii publice:

Legea defineste si notiunile de “colaborator” si “agent al organelor desecuritate ale statului”.Pentru a administra implementarea proiectului de lege propus,articolul 7 prevede crearea Consiliului National pentru StudiereaArhivelor Politiei Politice. In fine, pentru a evita abuzurile si a asigurao eficienta aplicare a legii, articolul 24 prevede raspunderea penala,civila si administrativa pentru nerespectarea prevederilor legii.Este de remarcat ca, desi toate Comisiile permanente aleParlamentului au sustinut acest proiect de lege, Comisia pentrusecuritatea statului si asigurarea ordinii publice (condusa de MariaPostoico, Partidul Comunistilor), care a prezentat raportul asupraproiectului de lege in plenul Parlamentului, conchide ca “proiectul delege privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii capolitie politica in varianta propusa, la moment, nu este actual pentruRepublica Moldova si adoptarea lui este inoportuna”. Exact aceeasi

76

concluzie este expusa si in avizul Guvernului, semnat de DumitruBraghis.

Campul politic – partide si aliante

In data de 25 s-a incheiat depunerea listelor la Comisisa ElectoralaCentrala. PPCD a reusit sa fie primul incris in buletine, prezentantu-sela CEC in data de 12 ianuarie, la ora 6.00 dimineata, cu listelecomplete (ordinea tiparirii in buletinele de vot este ordinea sosirii siinscrierii la CEC). Campania electorala va dura 45 de zile, jumatatedin durata normala iar ziua alegerilor este fixata in data de 25februarie. Costul oficial al campaniei – 7 milioane de lei, adicaaproximativ 500 000 de dolari. Din numarul total de 2. 800. 000 dealegatori inscrisi pe liste, peste 500 000 se afla in Transnistria.Autoritatile de la Tiraspol au refuzat sa admita organizarea sectiilor devotare pentru alegerile parlamentare de la 25 februarie pe motiv caTransnistria este un stat separat in care R. Moldova nu arereprezentanta diplomatica.Nici la Comrat nu vor avea loc alegeri, Adunarea Populara aGagauziei este nemultumita ca in Parlamentul Republicii Moldova nuexista deocamdata deputati din UTA Gagauzia. Pentru a obtinebunavointa Comratului Guvernul Republicii Moldova a aprobattransmiterea patrimoniului de stat in proprietatea publica a UTAGagauzia, la inceputul lunii ianuarie. Cota statului in capitalul socialal intreprinderilor transmise in gestiunea Gagauziei era de 64-96 %.Astfel in proprietatea Gagauz-Yeri s-au transmis SA "Ekini"(Comrat), SA "Berechet" (Ciadir-Lunga), Fabrica de fermentare atutunului din Ciadir-Lunga, SA "Arnaut - Petrol", "Ciadir-Petrol" si"Vulcanesti-Petrol", precum si reteaua de irigare a lacului Ialpug. Dinlista respectiva a fost exclusa deocamdata Fabrica de vinuri"Chirsova", intreprinderea urmind a fi cedata Gagauziei duparambursarea totala a creditului de 5 mln. dolari americani, suma decare fabrica a beneficiat sub garantia Guvernului Republicii Moldova.Cu toate acestea in 10 ianuartie deputatii din Comrat au transmisParlamentului si Presedintiei de la Chisinau dorinta lor ca in Legislativsa aiba mandate asigurate cel putin 4 deputati gagauzi. Voronin s-adeplasat la Comrat si le-a cerut deputatilor din Adunarea Populara aautonomiei gagauze sa semneze un acord de sustinere a PC inalegerile parlamentare introducand in schimb in listele de electoraleale PC opt candidati de nationalitate gagauza, inclusiv primul baskan

77

(guvernator) al Gagauziei, Gheorghi Tabunscic. Gagauzia esteconsiderata, in mod traditional, o regiune "rosie" a Moldovei, inultimele alegeri parlamentare, din 1998, PCM a obtinut peste 70 lasuta din voturile alegatorilor gagauzi.Alti 600 000 de alegatori nu vor putea fi prezenti deoarece se aflapeste granite, la munca. Oficial, peste hotarele Republicii Moldova nus-ar afla decat in jur de 13 000 de cetateni ai Moldovei cu drept de vot,respectiv in Rusia - 7 358 , Cehia - 1 501, Grecia - 2 783 si Israel -759 de cetateni. Cei aflati ilegal peste granite nu vor veni la vot, incircumscriptiile care vor fi organizate la ambasade, deoarece se tem cavor fi luati in evidenta si vor avea de suferit.

Lista partidelor si Blocurilor inscrise in campania electorala:In Moldova sunt inregistrate 31 de partide si formatiuni politice.Dintre acestea s-au inscris la CEC, in ordine: • Partidul PopularCrestin Democrat (PPCD) • Blocul Electoral "Credinta si Dreptate"(BECD) • Partidul Comunistilor (PC)• Partidul National Liberal(PNL) • Miscare Social-Politica pentru Ordine si Dreptate (MSPOD) •Partidul Renasterii si Concilierii (PRC) • Partidul Democrat (PD)•Partidul Taranesc Crestin Democrat (PTCD) • Alianta Juristilor siEconomistilor (AJE) • Blocul Electoral "Edinstvo" (BEE) • ValeriuGhiletchi (candidat independent) • Miscarea Social-PoliticaRepublicana "RAVNOPRAVIE" (MSPRR) • Partidul NationalTaranesc Crestin Democrat (PNTCD) • Blocul Electoral "Plai Natal"(BEPN) • Partidul Fortelor Democratice (PFD) • Partidul DemocratAgrar (PDA) • Blocul Electoral "Alianta Braghis" (BEAB)

Partidul National Taranesc Crestin Democrat din Moldova, estecondus de Valeriu Muravschi, iar Miscarea social-politica republicana"Ravnopravie", de Vladimir Climenco.Partidul National TaranescCrestin Democrat si Miscarea social-politic "Ravnopravie" nu autrecut pragul electoral in alegerile din martie 1998 si nu au avutreprezentare in Parlamentul dizolvat.

Partidul Democratiei Sociale "Furnica", condus de Ion Gutu, siMiscarii social-politice "Plai Natal", lider Vladimir Babii, au constituitBlocului electoral "Furnica"- "Plai Natal". La Bloc urma sa fie cooptatPartidului Social-Democrat, condus de Oazu Nantoi. Oazu Nantoinegocieaza atat cu liderii Blocului "Furnica" - "Plai Natal" cat si cu ceiai Partidului Democrat, condus de Dumitru Diacov, in vedereaformarii unei coalitii electorale.Democratii au anuntat insa ca merg singuri la alegeri.

78

Alianta "Edinstvo" este compusa din Partidul Republican dinMoldova, condus de Valeri Efremov, si Partidul Socialistilor dinR.Moldova, condus de Veronica Abramciuc.

In "Alianta Braghis" intra Partidul "Forta Noua", Uniunea Muncii,Partidul Socialistilor, Miscarea "Speranta" si Uniunea Centrista dinMoldova.Ar mai putea face parte Miscarea social-politica "Plai Natal" siPartidul Democratiei Sociale "Furnica", care au semnat anterioracordul de constituire a unui bloc electoral comun, pentru a participala alegeri.

Miza alegerilor din 25 februarie 2001

Alegerile din acest an sunt poate cele mai importante din ultimuldeceniu, atat pentru Chisinau dar si pentru Bucuresti. Principaliiconcurenti electorali considera actuala campanie pentru alegereaparlamentului drept una cruciala. Miza in aceste alegeri, generate deincapacitatea alegerii presedintelui tarii, este dubla.Circumstantele desfasurarii actualei campanii nu sunt in nici un felsimilare cu cele din campaniile precedente. O prima particularitate acampaniei electorale in curs de desfasurare este ca dupa modificareaConstitutiei principala problema politica a devenit alegerea unuiparlament functionabil. De aceea, partidele parlamentare cu sansemari nu mai doresc sa formeze aliante si blocuri electorale cu partideleextra-parlamentare si cu cele mici, chiar daca astfel de aliante le-arajuta sa se departeze de pericolul prabusirii sub pragul electoral de6%. Acest lucru inseamna ca fragmentarea politica de pana acum sediminua intr-o proportie semnificativa.In plus, pe de alta parte, acum castigatorii iau totul, si administratiastatului si televiziunea si bancile si Presedintia. Cine reuseste sa obtinaacum un procent rezonabil, ceea ce spera PPCD, va fi in masura sa seaseze la masa pentru negocieri. Multe partide vor disparea, iarconfiguratia politica de acum va cinta pentru multa vreme de acum

79

incolo, fiind rezultatul unei decade de maturizare politica atat aelctoratului cat si al clasei politice.Alegerile in baza listelor de partid determina in mod hotaritorcomportamentul electoral al cetatenilor. Alegatorii sint ghidati, inprimul rind, de imaginea liderilor, adica a capilor listelor de candidatiiar din acest punct de vedere rezultatele alegerilor pot fi estimate cu unanumit grad de precizie, desi surprizele nu sint excluse. Pe parcursulcampaniilor electorale precedente electoratul moldovenesc si-ademonstrat fidelitatea fata de lideri al caror rating a oscilat peparcursul a 5 campanii electorale precedente in limite nesemnificative.Dar acest fenomen de fidelitate electorala este caracteristic doar pentrudoua categorii de lideri politici - cea reprezentata de fosta elitasovietica, care s-a aratat capabila de a se adapta la noile circumstantepolitice, si cea reprezentata de liderii miscarii de renastere nationala deacum 10 ani a caror credibilitate si experienta politica s-au consolidatin lupte politice cu implicarea a maselor largi ale populatiei.Din ultima categorie fac parte, in primul rind, liderii PartiduluiPopular Crestin Democrat. Din prima - liderii asa numitelor partidecentriste si ai partidului comunistilor. De aceea, comportamentulelectoratului de dreapta ori de stanga este mai usor sa-l prezici.Estimarile plauzibile privitoare la sansele concurentilor electorali arputea pleca pornind de la performantele din ultimele doua campaniielectorale (1998, 1999).La extremitati lucrurile sunt relativ clare – Voronin mizeaza peaproximativ 50 de mandate – Iurie, care a dat o lovitura prin alaturareacu generalul Nicolae Alexei, un tip extrem de dur, o celebritate aMoldovei cunoscut pentru faptul ca a lichidat in corpore cinci gruparimafiote de racketi, va obtine in jur de 8-10 la suta, ceea ce va insemna,la redistribuire, o suma de 14-15 mandate in Parlament. Daca vaobtine acest scor Iurie se poate spune ca a invins, deoarece nici un jocin parlament nu se va putea face fara formatiunea sa. Totusi nici aicinu sunt excluse surprizele deoarece cele doua partide au avantajul case intaresc reciproc, prin opozitie directa. Iurie ar putea sari deprocentele estmate daca va reusi sa capteze un segment foarteimportant, al electorilor fara decizii si directii clare de vot.Este vorba de un procent insemnat, estimat la aproximativ 20 la sutasau chiar mai mult. Pentru zapacirea electoratului s-au mai lansat incampanie, pe linga cele 5 - 6 formatiuni cu sanse electorale reale, sivreo 10 formatiuni care vor fi simpli figuranti, dar care vor fura, careimpreuna cu candidatii independenti, mai bine de 20 la suta din voturi.Acest procent constituie o insemnata prada electorala, reprezantantobiectul principalei confruntari mai ales dintre comunisti si crestin

80

democrati. Doar aceste doua partide au o strategie de marire a scoruluielectoral pe seama voturilor risipite de figurantii la alegeri, voturi carevor reveni proportional invingatorilor.Aceasta strategie se bazeaza, pe accentuarea componentei sociale amesajului politic, respectiv va fi pus accentul pe masajul justitiar, va fipunctat jaful si distrugerea economica a tarii de catre “democrati” sireaducerea lui intr-o albie emotionala. Aducerea in fruntea listei ageneralului Alexei, taierea oricaror punti de dialog cu toti ceilalticompetitori, lansarea unor dure acuze si a unui mesaj anticoruptiefoarte temeinic documentat, sub forma unor materiale care pareau savina dinspre departamentul condus de general, obtinandu-se astfel untransfer de autoritate dinspre politie catre PPCD, constituie tot atateaatuuri in campania crestin-democratilor. In general se poate observa,comparativ cu toate celelete campanii electorale din urma, caformatiunea Partidului Popular a reusit o serioasa schimbare demacaz, respectiv si de imagine si de mesaj, smulgandu-se din zonaidealista si intrand din ce in ce mai apasat intr-un tip de actiunepolitica cu caracter pragmatic, cu priza preponderent sociala sijustitiara, o abordare realista si deci cu mai mari sanse de succes, fatade anii precedenti.Comunistii i-au declarat public deja pe crestin-democrati dreptprincipali adversari politici. La rindul lor, crestin-democratii n-auezitat sa profite de aceasta situatie, declarind ca accepta cu entuziasmacest rol care le ofera posibilitatea polarizarii totale a disputei politice.Ambele formatiuni capitalizeaza rolul exclusiv pe care il detin pentruintreg segmentul politic de stinga ori de dreapta, diminuind rolulformatiunilor ce pretind la electoratul de pe aceste segmente.Sloganul crestin-democratilor - voteaza util, chiar daca nu-ti placeformatiunea, vine sa confirme aceste planuri. La rindul lor, comunistii,prin comportamentul lor agresiv si victorios, mizeaza a priori peelectoratul indecis. Atacurile dure la adresa Comisiei ElectoraleCentrale, invinuirea acesteia de partizanat, incercarea de a obtine oimagine de victimzare sint indreptate spre sporirea simpatiilorelectoratului de stinga. In plus, sunt avantajati si de sinceritatea cucare isi declara scopurile si care chiar le poate mari credibilitatea, inraport cu celelalte formatiuni care in realitate apartin, insa mai mascataceluiasi centru. Spre exemplu, comunistii ascund deloc ca tinta loreste integrarea tarii in CSI, nu in Uniunea Euroepana, aderarea laUniunea Rusia Belarus si nu fac nici un secret din suportul electoralpromis formatiunii lor de catre liderii Rusiei, stiind ca astfel deinformatii n-au cum sa le strice imaginea in fata electoratului destinga, ci dimpotriva, le aduce votul rusofonilor si a tuturor

81

nostalgicilor celor care ofteaza dupa vechea Uniune Sovietica,neavand deocamdata altceva la dispozitie decat integrarea in UniuneaRusia -BelarusLa centru se da batalia ce mare tot pentru procentele de control.Segmentul de centru al spectrului politic a fost intotdeauna rivnit deasa numitele partide centriste ce se succed la putere in dependenta deconjunctura politica si sustinerea directa a functionarilor de cel maiinalt nivel. Caracteristic pentru aceste partide este migratia frecventa aliderilor lor catre alte formatiuni politice create ad-hoc pentru perioadaelectorala.Lupta la asa zisul “centru” se va da intre Partidul Democrat (lider - IonSturza) si "Alianta Braghis", condusa de primul ministru, iar ambeleformatiuni se vor adresa, si vor incerca sa capteze practic acelasisegment electorat. Capi de lista ale ambilor formatiuni sint politicienitineri, numai ca unul a fost deja prim ministru, iar altul mai este.Diferenta esentiala, insa, este faptul ca Partidul Democrat a pierdutsustinerea presedintelui Lucinschi, iar "Alianta Braghis" este lansatacu sprijinul acestuia.Marele avantaj al lui Braghis nu este doar suportul lui Lucinschi ci sipozitia de prim ministru pe care o detine. Transferul de autoritate de lainstitutii sau functionari publici catre candidatii pe care ii sustin inalegeri, le asigura din start acestora un suport electoral estimat a fi inlimitele a 10 - 15 % din voturile alegatorilor. Din acest punct devedere "Alianta Braghis" poate conta pe un rezultat bun, chiar dacaselectia eclectica a listei sale de candidati precum si calitea acestoraprezinta un pericol pentru viitorul acesteia.Accentuarea "centrismului" presupune o oferta tuturor alegatorilorcare resping extremitatile, dar principalul efort va fi indreptat spredevalidarea Partidului Democrat. Performantele electorale alePartidului Democrat in campaniile electorale precedente au fost deaproximativ 18 %. Pe principiul vaselor comunicante succesul"Aliantei Braghis" ca fi proportional cu insuccesul PartiduluiDemocrat, la fel cum 3 ani in urma succesul acestuia din urma a avutla baza ruinarea Partidului Democrat Agrar, aflat pe atunci la putere.Totusi, Partidul Democrat are bani, sponsori putenici, structuriteritoriale dezvoltate; membri ai partidului in functii de conducere aadministratiei publice locale; acces la mijloace de informare in masa.Partidul Democrat si Partidul Renasterii si Concilierii, condus deMircea Snegur, au perfectat o intelegere (secreta, cred ei) de a sesustine reciproc in vederea cuceririi electoratului de centru-stinga sirespectiv de centru-dreapta, precum si de a face front comun impotrivaexpansiunii "Aliantei Braghis". Partidul Democrat il are drept cap de

82

lista pe fostul premier Ion Sturza. Iar printre cei inclusi in listaelectorala vor fi si Alexandru Muravschi, Vladimir Filat si AnatolArapu, ex-ministri in Cabinetul Sturza.PRCM a fost constituit in 1995 de catre presedintele RepubliciiMoldova de atunci, Mircea Snegur. La alegerile prezidentiale din1996, PRCM a sustinut candidatura lui Mircea Snegur pentru functiade sef al statului. Atit la alegerile parlamentare din 1998, cit si la celelocale din 1999, PRCM a participat in cadrul blocului electoralConventia Democrata din Moldova (CDM). La alegerile din 1998 aobtinut 26 de mandate de deputat, 12 dintre care au revenit membrilorPRCM.Rusia este cam rece in ultima vreme cu Lucinschi, daca luam in seamatratarea cu refuz a premierului Braghis in problema suportului pentrucontractarea gazelor naturale. La jumatatea lunii ianuarie, Braghis s-adeplasat la Moscova, unde a incercat, cu evidenta intentie electoralaperfectarea unui contract pe care guvernul Rusiei l-a respins,amanand-ul pana dupa alegeri.In timpul vizitei Braghis s-a intalnit cu intrevederi cu presedinteleFederatiei Ruse, Vladimir Putin, cu premierul Mihail Kasianov, cuministrul de externe Igor Ivanov, si cu Evgheni Primakov, sefulComisiei de stat pentru solutionarea problemei transnistrene. Scopulanuntat al vizitei era semnat acordul-cadru interguvernamental privindlivrarea gazelor rusesti catre Moldova in anul 2001. Insa acest acordnu a fost semnat desi premierul rus Mihail Kasianov si-a exprimatsatisfactia in legatura cu decontarile curente ale Moldovei pentrugazele livrate, afirmand ca Moldova a achitate 83 la suta din livrarilede gaze.pe anul 2000, acesta constituind cel mai inalt indice pentrutarile CSI.Cu toate acestea tot Kasianov a fost cel care a anuntat ca guvernul rusnu va semna nimic pana la 25 februarie, anaunt care a fost un dus recepentru Braghis si Lucinschi, cu atat mai mult ca la Moscova, inconfarinta de presa, Braghis a fost pus, prin intrebari iscusite alejurnalistilor rusi, in postura penibila de a se justifica.Soarta lui Petru Lucinschi si sa cariera politica depinde in maremasura de procentele pe care le va lua Braghis, deoarece in functie deaceste procente el isi va putea negocia o functie in conducereaComitetului Executiv CSI. Inca de anul trecut se stie ca Lucinschi aperfectat cu Vladimir Fiodorov, adjunctul Secretarului Executiv alCSI, conditiile numirii sale in organele de conducere ale CSI, iar intreconditii se afla si obtinerea unui rezultat bun in alegeri, respectiv unadin pozitiile de control in Parlamentul de catre partidul sau, Blocul luiBraghis.

83

Voronin in schimb a fost primit mult mai bine la Moscova. Lainceputul lunii ianuarie, deci inaintea lui Braghis, Voronin a fostprimit de Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse. Desi teoreticse anuntase a fi o vizita protocolara, de maxim 25 de minute, conformregulamentului, convorbirea cu Putin a devenit o discutie ampla care adurat aproape o ora si jumatate. Voronin a lasat sa se inteleaga ca vaprimi sprijin direct din partea lui Putin, in caz ca va ajunge presedinte.Elementele principale ale programului lui Voronin invoca UniuneaSovietica in clar, fara ascunzisuri. Voronin vrea sa obtina atribuireastatutului de cea de a doua limba de stat in Republica Moldova pentrulimba rusa,. sa modifice legea cu privire la limba romana, revenind laglotonimul artificial al limbii “moldovenesti”, sa revizuiasca Legea cuprivire la impartirea administrativ-teritoriala a republicii, restabilindstatutul raioaneior, mai exact sa realizeze o forma de federalizare aMoldovei care sa dea castig de cauza transnistrenilor lui Smirnov.Tema Transnistriei a fost si subiectul principal pentru americani. Inultima perioada la Chisinau este un adevarat dute vino, lideriipartidelor politice din Moldova fac vizite la Moscova, in timp cereprezentanti ai Statelor Unite si Marii Britanii vin la Chisinau.Poate fi mentionata astfel vizita, la jumatatea lunii ianuarie anegociatorului special al SUA pentru conflictele din Noile StateIndependente, Carey Cavanaugh, care il contactase la Washington ,inaintea vizitei sale la Chisinau, pe Ceslav Ciobanu, ambasadorulMoldovei in SUA. Subiectul principal al discutiilor a fost temadiferendului transnistrean. Se pare ca americanii sunt mai intersati caniciodata de Transnistria. Ambasadorul american, dupa ce s-a intalnitcu oficalii Moldovei s-a dus si la Tiraspol unde s-a intalnit cuSmirnov, aflat in dizgratia lui Putin. Putin l-a chemat pe Smirnov laMoscova, tot la inceputul lunii ianuarie, si l-a admonestat aspru peSmirnov pentru tratamentul necorespunzator acordat partidului luiPutin “Edinsvo”, care isi face campanie puternica in Trasnistria, darcare intampina unele piedici din partea liderilor transnistreni.

Economia Moldovei

Cuprins

84

Anul economic 2000 .........................................

Pagubele aduse economiei de calamitati .....................

Somajul ....................................................

Indicatorul fondului locativ ...............................

Natalitatea ................................................

Salariul mediu pe economie .................................

Industria in 2000 ..........................................

Micile intreprinderi .......................................

Productia legumicola .......................................

Vinul ......................................................

Industria usoara ...........................................

Industria confectiilor textile .............................

Comertul exterior .........................................

Tendinte ale comertului exterior al RepubliciiMoldova ....................................................

Principalii parteneri ai Republicii Moldova incomertul exterior ..........................................

Statele CSI - 58 la suta din volumulexporturilor Republicii Moldova ............................

Investitiile pe piata Moldovei .............................

Prezente economice occidentale .............................

Spania .....................................................

Statele Unite ..............................................

Marea Britanie .............................................

Japonia ....................................................

Italia .....................................................

Germania ...................................................

Australia ..................................................

Franta .....................................................

85

Turcia .....................................................

Elvetia ....................................................

FMI-ul si bugetul ..........................................

Sistemul bancar ............................................

Politica fiscala ...........................................

Conditiile in care activeaza agentii economici .............

Tranzactiile Bursiere ......................................

Piata de capital ...........................................

Evaziunea fiscala ..........................................

Afacerile ilicite –mafia gulerelor albe ....................

Gruparile criminale ........................................

Retrospectiva economica a anului 1999 ......................

Anul economic 2000

Factologie – statistici – indicatori sociali economici

Cea mai mare realizare economica a anului trecut este deblocarearelatiilor cu organismele financiare internationale, stopate innoiembrie 1999. Pentru a obtine reluarea relatiilor cu creditoriiexterni, Moldova a trebuit sa indeplineasca doua conditii principale -sa voteze legile cu privire la privatizarea intreprinderilor din industriavinului si tutunului, si sa adopte bugetul pe anul 2001 pana la 1decembrie, 2000.

86

Desi a ramas problematica pana in ultima clipa, prima conditie a fostindeplinita la 19 octombrie, cand Parlamentul a adoptat cu 54 devoturi pentru si 36 impotriva pachetul de proiecte individuale privindprivatizarea intreprinderilor din industria vinului si cea a tutunului.Cea de-a doua conditie - votarea Legii Bugetului pe 2001 - a fostindeplinita cu numai opt ore inainte de expirarea termenului limita.

Dupa ce Moldova si-a onorat obligatiunile asumate, Consiliul Directoral FMI a aprobat un credit de 142 de milioane USD pentru R.Moldova, iar Banca Mondiala - alocarea transei a doua de 20 mlnUSD din Creditul pentru Ajustari Structurale precum si grantulGuvernului olandez de 10 mln USD, pe care tot BM il administreaza.

In conditiile in care pe parcursul anului Republica Moldova a fostlipsita de finantare externa, stabilitatea si chiar aprecierea leuluimoldovenesc in raport cu dolarul SUA a fost o adevarata surpriza aanului. Desi la 1 februarie 2000 a fost atins cel mai inalt curs leu/dolarde la lansarea monedei nationale - 12.7178 lei pe dolar - anul 2000 afost cel mai stabil din ultimii trei ani. In noua luni, leul s-a depreciatnominal cu numai 5.4% in raport cu dolarul, inregistrand insa oapreciere de 8.7% in termene reale. Numeroasele prognoze, facuteinclusiv de oficialii de la BNM, despre o eventuala devalorizare aleului in toamna nu s-au confirmat.

Tot din categoria rezultate pozitive ale anului intra si executareaBugetului de Stat la venituri. Este pentru prima data in ultimii cinciani cand Moldova a obtinut venituri mai mari decat conta la inceput dean, inclusiv datorita reesalonarii datorii externe in suma de 12,8 mlnUSD, reducerii emisiunii hartiilor de valoare de stat cu circa 60 demilioane de lei si intarzierii cu plata contributiei in suma de 15 mln leiin proiecte sprijinite de Banca Mondiala. Insa ca 65% din buget provindin taxele pe import si doar 10-15% constituie veniturile din economiareala, astfel ca o conjunctura nefavorabila pe plan extern ar dinamitasituatia financiara.

Un mare esec a fost insa amanarea pentru anul 2001 a scoaterii lalicitatie a MoldTelecomului, dupa ce Chisinaul a ratat incheierea inprimavara 2000 a Memorandumului cu Fondul Monetar International.Guvernul spera sa acopere cu veniturile obtinute in urma privatizariiMoldtelecomului deficitul bugetar pentru anul 2000, creat in urmastoparii finantarii externe.

87

La inceputul lunii martie a fost stopata, fara nici un avertismentspecial, livrarea de gaze naturale catre practic toti consumatorii pemotiv de neplata. A fost nevoie de mai multe saptamani pentru arestabili aprovizionarea cu gaze.

In primavara si vara Moldova a trecut prin cea mai cumplita seceta dinultimii cincizeci de ani. Ministerul Agriculturii si Industriei dePrelucrare a estimat pierderile la 6 miliarde de lei, in cele din urma,culmea, recolta a fost mai mare decat in 1999.

Pagubele aduse economiei de calamitati

In toamna, in zilele de 27-28 noiembrie chiciura a deteriorat sute dekilometri de retele eletrice si telefonice si peste 550 de localitati auramas fara lumina si legatura telefonica. Pierderile au fost estimate la250 de milioane de lei. 76 de localitati din Republica Moldovaafectate de calamitatile naturale din 26-27 noiembrie trecut, dintrecare 41 - din judetul Orhei si 35 – din judetul Soroca, nu au fost incarebransate la retelele de energie electrica.Somajul

Numarul somerilor conform estimarilor Biroului International almuncii, a depasit cifra de 131 mii de persoane, intre care 55,6 la suta -sunt barbati, iar numarul persoanelor care sunt in somaj de mai multde 12 ani constituie aproximativ 60 la suta. Rata romajului pe anulrespectiv constituie 7,8 la suta.Populatia economic activa a constituit in anul 2000 doar 46,3 la sutadin cele aproximativ 4,28 milioane de locuitori. In perioada 1 ianuarie- 30 septembrie 2000 au fost inregistrati aproximativ 40,3 mii desomeri.Pe parcursul anului 1999 la oficiile fortei de munca au fost inregistratiaproximativ 57,8 mii de someri. In anul 2000 au fost disponibilizate137,5 mii de persoane (19,1 la suta din numanrul total de salariati),dintre care 11,8 mii in urma reducerii statelor de personal.

Indicatorul fondului locativ

In anul 2000, pretul fondului locativ din Chisinau s-a redus deaproximativ 2 ori in raport cu 1997 fiind inregistrat nivelul cel mairedus din ultimii cinci ani. In anul 1997, pretul unui metru patrat de

88

spatiu locativ varia, in Chisinau, intre 250 si 270 USD. Anul trecutpretul unui metru patrat de spatiu locativ a variat intre aproximativ150 USD - in ianuarie, si aproximativ 120 USD - in decembrie caurmare a devalorizarii monedei nationale, care din 1998 s-a depreciatde aproape trei ori, in raport cu dolarul american.Pretul apartamentelor s-a redus esential in 1998, dupa ce economiaRepublicii Moldova a fost puternic afectata de criza economica dinFederatia Rusa. Ieftinirea apartamentelor a determinat si reducerea inanul 2000 a pretului caselor particulare din Chisinau.

Natalitatea

Indicii mortalitatii si morbiditatii materne si neonatale in RepublicaMoldova depasesc de cateva ori indicii respectivi din majoritateatarilor europene. In primele noua luni ale anului trecut indiciimortalitatii materne au constituit 28,6 cazuri la 100 mii de nou-nascuti, fiind de 4 ori mai mari decat in tarile vest-europene.

Salariul mediu pe economie

In luna noiembrie 2000 salariul mediu pe economie a acoperit doar 50la suta din valoarea cosului minim de consum. Retributia medie a unuisalariat a fost de 488,9 lei, in crestere cu 28 de lei fata de lunaoctombrie 2000. In 11 luni ale anului 2000 retributia medie a unuiangajat din economia nationala a constituit 388,8 lei, cu 33 la suta maimult decat in perioadasimilara a anului 1999.

Salariul mediu al profesorilor a constituit, in noiembrie 2000, 283 delei, cu 15 lei mai putin decat in luna octombrie. Medicii au fostretribuiti in medie cu 258,7 lei, cu 13 lei mai mult decat in lunaprecedenta, iar salariul mediu al agricultorilor si silvicultorilor aconstituit 446,6 lei sau cu 96 de lei mai mult decat in luna octombrie aaceluiasi an. Salariul mediu al profesorilor a acoperit doar 30 la sutadin valoarea cosului minim de consum, cel al medicilor - 26 la suta,iar cel al agricultorilor si silvicultorilor - 40 la suta.

Salariile foarte mici din invatamant au determinat parasirea locurilorde munca, pe parcursul anului scolar 2000 - 2001, de catreaproximativ 900 de profesori din institutiile de invatamantpreuniversitar. Cel mai acut deficit de cadre didactice se inregistreazain scolile din judetul Balti, unde din toamna anului 2000 si pana inianuarie curent au abandonat locurile de munca 239 de pedagogi. Alte

89

170 de cadre didactice din judetul Cahul si din UTA Gagauz-Yeri aurenuntat la slujba situatie care convine gagauzilor ce tind sadescurajeze folosirea limbii romane in zona. Colectivele pedagogiceale unor scoli din judetul Balti nu si-au primit salariile de 17 luni, iarin scolile din judetul Soroca nu au fost platite salariile de 12 luni.Deficitul de cadre didactice pe republica constituie aproximativ 2 mii500 de locuri.

In schimb, desi bancile sunt falimentare, aici salariile au crescut astfelca cel mai inalt nivel de salarizare, in luna noiembrie, a fost inregistratin sfera financiar-bancara, unde salariul mediu a constituit 2 213 lei,cu 389 de lei mai mult decat in luna octombrie. La 1 decembrie 2000,restantele salariale in economia nationala se estimau la 477,8 milioanede lei. In pofida salariilor mici si a lipsurilor de tot felul fiecare al 9-lea locuitor al Republicii Moldova se afla in posesia unor mijloace detransport, ceea ce reprezinta o rata destul de inalta totusi. In prezent inRM sunt inmatriculate 440,6 mii de mijloace de transport, dintre care311,7 mii sunt automobile.

Industria in 2000

Intreprinderile industriale din republica au fabricat in anul 2000productie in valoare de peste 8,75 miliarde de lei, ceea ce reprezinta ocrestere de 2,3 la suta fata de indicii inregistrati in 1999. Peste 53 lasuta din intreprinderile industriale mari si mijlocii au inregistrat inanul 2000 cresteri ale volumului de productie. 30 la suta din fabrici austationat sau au activat in regim redus, generand pierderi, capacitatilede productie a majoritatii intreprinderilor fiind utilizate in proportie dedoar 40 la suta. Diminuari ale volumelor de productie s-au inregistratin electroenergetica, in industria mobilei, a zaharului, carnii, tutunuluisi moraritului. Pe parcursul anului 2000 144 agenti economici auinitiat procedura de faliment, iar 68 de intreprinderi au fost declaratefalimentare.

Micile intreprinderi

La sfarsitul anului 2000, in republica activau peste 19,4 mii deintreprinderi mici, in crestere cu 3 mii 526 fata de anul 1999. Inconformitate cu Legea cu privire la sustinerea si protectia miculuibussines, intreprinderi mici sunt considerate toate intreprinderile cu unnumar de pana la 75 de salariati. Cifra de afaceri a acestor agenti

90

economici a constituit, in anul 2000, 50 la suta din cifra totala deafaceri a intreprinderilor din Moldova, cu 5 puncte procentuale maimult decat in 1999.

Intreprinderile mici reprezinta 93 la suta din numarul total de agentieconomici din Republica Moldova. In anul 1999 intreprinderile miciconstituiau 81 la suta din numarul total de intreprinderi active dinrepublica. In cadrul intreprinderilor mici activeaza 28 la suta dinnumarul total de salariati din republica. In prezent in baza patentei deintreprinzator activeaza peste 32 mii de agenti economici. Conformstatisticilor, 60 la suta din Bugetul de stat se acumuleaza din contulimpozitelor achitate de agentii economici din municipiu.

Productia legumicola

Fabricile de prelucrare a fructelor si legumelor din RepublicaMoldova, in anul 1989, au produs circa 1,5 miliarde de borcaneconventionale de conserve din fructe si legume, iar in 1986 a atinscifra record de 2 miliarde. Odata cu destramarea Uniunii Sovietice sitrecerea la economia de piata, criza a lovit si industria de prelucrare aproduselor agricole.

Moldova, care a fost considerata totdeauna un mare producator delegume si fructe, se confrunta astazi cu o criza cronica si in acestdomeniu. In anii '90, sectorul agricol a fost afectat de secete mai desca altadata. Seceta s-a abatut asupra Moldovei practic la fiecare aldoilea an, iar uneori chiar doi ani la rand. Pentru industria deprelucrare acest fenomen a fost distrugator, lipsa de materie primafiind una dintre cele mai acute probleme cu care s-au confruntatfabricile.

La toate acestea s-a mai adaugat si schimbarea relatiilor economice,relatiilor interstatale, aparitia pe pietele traditionale a noilorproducatori interni si externi. Astfel s-a ajuns la situatia in care mareamajoritate a celor 17 mari intreprinderi de prelucrare a fructelor silegumelor au activat in ultimul deceniu la 15-20 la suta din capacitate,iar altele chiar au falimentat.

Ramura de prelucrare a fructelor si legumelor este reprezentata de 17societati pe actiuni private, fabrici de conserve, patru dintre care se

91

afla in proces de faliment prin lichidare. In afara de aceste societati peactiuni activeaza circa 30 de intreprinderi mici si mijlocii.Din volumul total de productie de conserve doar 10-15 la suta secomercializeaza pe piata interna. Pe parcursul ultimilor ani s-ainregistrat o scadere considerabila a volumului de producere aconservelor din fructe si legume, de la peste 100 de mii de tone, in1997, la 49 de mii de tone in 2000. Capacitatile totale de prelucrare aproductiei legumicole sunt estimate la 500 de mii de tone, iarproducerea globala de conserve la 300 de mii de tone.

Vinul

Anul curent, in Republica Moldova se preconizeaza a fi recoltate circa600 mii tone de struguri, din care se va produce mai mult de 20milioane decalitri de vin sau de doua ori mai mult decat in anul 1998.Din productia de vin din sezonul trecut au mai ramas necomercializatemai mult de 5 milioane decalitri de vin.

Problema comercializarii vinurilor este legata de faptul ca preturile auscazut dramatic, in particular pe pietele traditionale ale vinurilormoldovenesti - Rusia, Ucraina si alte tari-membre ale C.S.I. Pe acestepiete pretul la vinuri este de 25-28 de centi pentru un litru, ceea ce nu-i satisface pe producatori, care, pentru a-si acoperi cheltuielile, artrebui sa-si vanda productia la pret de cel putin 30 de centi litrul.

Prognozele Ministerului Agriculturii si Industriei Prelucratoare arataca pe piata Rusiei se vor mentine doar acei care vor propune productiela preturi comparabile mici. Producatorii moldoveni ar putea aveaprobleme pentru ca nu pot scadea preturile din cauza cheltuielilor maride producere, mai ales din cauza preturilor inalte la materia prima.

Industria usoara

In general, Republica Moldova dispune de aproape toate conditiilepentru ca industria usoara sa fie un adevarat motor al industriei sichiar al economiei. Fabricile, cu mici exceptii, dispun de utilaje cat decat moderne sau care pot fi utilizate inca vreo cativa ani. Existasuficienta forta de munca calificata dat fiind numarul mare de scoli decroitorie din trecut care pregateau specialisti pentru a acoperi

92

necesitatile fabricilor si atelierelor care produceau volume, pur sisimplu, enorme. Forta de munca este ieftina comparativ cu alte tari.Materia prima, pentru unele fabrici sau chiar ramuri intregi aleindustriei usoare este de provenienta locala.

In Republica Moldova activeaza 28 de intreprinderi din industriausoara in ramuri precum confectiile, tricotajul, incatamintea,galanteria, prelucrarea pieilor etc. O parte dintre intreprinderi au trecutprin procese de restructurare initiate de Agentia pentru RestructurareaIntreprinderilor si Asistenta, ceea ce a permis restructurareamanagementului si relatiilor cu furnizorii de materie prima.

Managerii si esalonul de varf al unor intreprinderi au participat si maicontinua sa participe la al doilea Proiect de Dezvoltare a Sectoruluirealizat de agentia ARIA in colaborare cu mai multe organismeinternationale. Managerii sunt plasati la diferite intreprinderi de pestehotare pentru o perioada de 3 luni, fiind implicati in toate procesele deproductie.

Dat fiind faptul ca piata interna este foarte mica, iar forta decumparare a populatiei este foarte scazuta, majoritatea marfurilor dinindustria usoara sunt exportate. Acum cativa ani, principala, iar inunele cazuri, chiar unica piata de desfacere era piata ruseasca sautarile CSI.

Amenintate de nesiguranta acestor piete, majoritatea fabricilor dinindustria usoara au fost nevoite sa caute parteneri in Europa sauAmerica. Dupa august 1998, cazand piata ruseasca doar cateva fabricimai lucreaza cu tarile din est. Piata din America si Asia, fiind preadeparte(cu toate ca unele fabrici conlucreaza fructuos si cu companiidin aceste regiuni), unica piata sigura si apropiata este UniuneaEuropeana. Intrarea pe aceasta piata insa este foarte dificila, dat fiindconcurenta si taxele vamale mari pentru statele ce nu fac parte dinacest organism.

In comparatie cu alte tari din regiune, Republica Moldova are uneleinlesniri. La mijlocul anului 1999 UE a acordat un sir de preferintepentru importurile de marfuri din Republica Moldova. Preferintelesunt acordate la 4 categorii de produse, printre care si marfuri dinindustria usoara. Pentru prima categorie de produse, in care intratesaturile si articolele textile, se fac reduceri de 15% din tarifulpracticat de obicei.

93

Pentru a doua categorie, in care intra pielea-materie prima, pielea siincaltamintea, se fac reduceri de tarife de circa 30%. In a treiacategorie de produse pentru care UE acorda preferinte la export intarile membre intra articolele din piele naturala si artificiala, articolede galanterie, pentru care taxele vamale sunt micsorate cu 35%. Si apatra categorie de produse, intre care se afla blanurile naturale siartificiale, articolele din blanuri, caciulile sunt in general scutite deorice fel de taxe vamale.

In acelasi timp, daca pentru alte tari Uniunea Europeana stabileste unanumit volum de export, atunci Moldovei i-a fost acordat dreptul de aexporta in tarile UE atat cat doreste. Facilitatile acordate de UE, suntvalabile pana la 31 decembrie 2001. In cazul aderarii la OMC si laZona de Comert Liber cu Uniunea Europeana taxele de export si deimport se vor micsora esential sau chiar vor fi zero.

Toate aceste prioritati pe care le are Republica Moldova ar fi trebuitsa influenteze pozitiv asupra dezvoltarii cat mai rapide a industrieiusoare dar la ora actuala nici chiar intreprinderile din industria usoaranu pot folosi aceste oportunitati. Cauza este simpla - fabricile nu aufortele, dar nici banii proprii necesari pentru a intra pe piataeuropeana, preferintele acordate de UE nefiind suficiente pentruaceasta. Sunt necesare investitii care lipsesc in productie, marketing,promovarea marfurilor etc. Investitorii nu se prea grabesc sa vinadeoarece in Republica Moldova nu este stabilitate, nici politica, nicieconomica, nici legislativa.

Pentru a putea colabora cu parteneri straini, intreprinderile trebuie saproduca marfuri de calitate foarte inalta care sa corespundastandardelor ISO-9000. Adica, nu numai produsele in parte sa fiecertificate, dar intreg procesul de producere, incepand cuachizitionarea materiei prime pana la livrarea productiei finite. Pana laora actuala doar trei intreprinderi din industria usoara din RepublicaMoldova dispun de certificatele sistemului de calitate ISO-9000.Aceste sunt Tirotex din Tiraspol, Floare-Carpet din Chisinau siTighina din Bender.

Deocamdata, majoritatea fabricilor din industria usoara activeaza inlohn (in baza materiei prima a clientului) cu companii de peste hotare,fara a avea sisteme de calitate. Aceasta situatie insa nu va dura multtimp. Lucrul in lohn da posibilitate intreprinderilor de a castiga

94

minimumul de existenta, iar pentru a prospera intreprinderile aunevoie de producerea proprie. Dar fara a avea sistem de calitate, candcerintele fata de calitate sporesc pe zi ce trece, va fi practic imposibilde penetrat pietele occidentale.Industria confectiilor textile

Despre fabricile de confectii in general se poate spune ca, data fiindsituatia dificila in care se afla economia noastra, comparativ, acesteain mare masura se descurca. Totusi, intreprinderile au destul de putineforte interne pentru a depasi criza. In pofida acestui fapt, majoritatealor colaboreaza fructuos cu parteneri de peste hotare. Astfel, inprezent, circa 70-80 la suta din volumul de productie al acestor fabricise exporta, in acelasi volum acordand servicii (adica activitatea inlohn, in baza materiei prime a clientului). O parte din fabrici insacontinua sa-si pastreze si chiar sa-si consolideze pozitiile pe piatainterna: Tricon SA, Ionel SA, Centrul de mode SA, Dana SA.

Chiar daca volumele de productie ale fabricilor de confectii de la oraactuala nu se compara cu cele de pana la 1990, la fabricile deconfectii, in special, dar si in industria usoara, in genere, spredeosebire de alte ramuri ale economiei, in ultimii ani se observa ocrestere constanta, atat a volumelor de productie, cat si a volumelor devanzari.

Comertul exterior

Comertul exterior este in cadere libera. Criza financiara a fostprincipala, dar nu singura cauza, care a adus Moldova in situatia data.Pentru a intelege profunzimea problemelor cu care se confruntaMoldova in acest domeniu trebuie examinate toate procesele sievenimentele, prin care a trecut tara pe parcursul ultimilor ani atat peplan intern, cat si pe plan extern si care in mod direct au determinateficienta relatiilor comercial-economice ale Moldovei.

Strategia de promovare a exporturilor promovata de Guverb sianuntata in luna mai 1999 nu se poate realiza pe de o parte deoarece inStratega respectiva nu au fost definite ramurile, directiile prioritare sipietele-tinta spre care trebuie sa se orienteze RM, iar pe de alta parte

95

lipsesc banii pentru finantarea activitatilor, prevazute in acestdocument.

Republica Moldova, fiind o tara mica cu o economie deschisa, estevulnerabila la evenimentele economice ce au loc in afara hotarelor ei.Fiind inca in mare masura dependenta de partenerii comerciali dinCSI, Moldova depinde de ritmul redresarii economice in aceste tari,care este influentat de capacitatea lor de a atrage investitii strainedirecte, de progresul realizat de acestea in privatizare si restructurare,de capacitatea lor de a plati salariile, care determina cererea labunurile moldovenesti etc.

In ultimii ani soldul negativ al balantei comerciale a fost intr-ocrestere continua de la 95,2 mln USD - in anul 1995, la 297,3 mlnUSD - in anul 1997, de exemplu. Comertul exterior al RepubliciiMoldova a fost marcat pe parcursul anului 1998 de descrestericontinue ale exporturilor de marfuri. Volumul exportului total s-aredus fata de anul precedent cu 27,2 la suta, sub nivelul inregistratacum trei ani. Schimburile comerciale ale Republicii Moldova s-auredus in anul 1998 cu 18,8 la suta fata de anul precedent si auconstituit 1 miliard 661,9 milioane dolari SUA.

Comertul cu tarile membre ale C.S.I. s-a redus cu 27,8 la suta, iar incomertul cu restul tarilor s-a inregistrat o reducere de 5,7 lasuta.Totodata, in proportii mai mici (cu 12,5 la suta) a diminuat sivolumul importului, inregistrandu-se un salt al deficitului balanteicomerciale de 389,1 mln USD, in crestere cu 91,8 mln USD fata deanul 1997.

Reducerea considerabila a exporturilor moldovenesti a fost generatade criza financiara din Rusia care a dus la deprecierea rublei rusesti sia valutei nationale, precum si de aplicarea suprataxei de 6 la suta laimporturile in Romania. Regimul fiscal existent in Rusia si inRomania scad din competivitatea si accesibilitatea marfurilormoldovenesti pe aceste piete.

Dupa semnarea in 1991 a acordurilor de la Belovejskaia Puscia sidestramarea U.R.S.S., in spatiul ex-sovietic s-a creat o situatie unicain istoria economiei mondiale, caracterizata prin trecerea de la unsistem economic centralizat spre stabilirea relatiilor economice intrenoile state suverane. In acelasi timp, fiecare din aceste state incearca

96

sa-si reduca dependenta de o singura piata, in special de cea a Rusieiprin stabilirea relatiilor cu alte tari.

Incercarile de a schimba radical structura si orientarea comertuluiexterior au fost imposibil de realizat din cauza capacitatiiconcurentiale scazute a marfurilor, precum si din cauzainterdependentei productive a intreprinderilor ramase din perioadasovietica.

Obtinerea suveranitatii a fost insotita de o distorsiune a comertului si asistemului de plati intre tinerele state, lipsindu-le pe unele din ele,printre care si Republica Moldova de accesul la resursele valutare.Cresterea necontrolata a masei monetare si ritmul sporit de emitere acreditelor din zona rublei sovietice a accelerat procesul de destramarea sistemului comercial si de plati dintre tarile membre in urma caruiaRepublica Moldova a ramas in izolare completa.

In situatia data, tinerele state au reactionat prin adoptarea unei politiciprotectioniste fata de importurile din afara comunitatii, politicaulterior aplicata si in relatiile intre ele. Constiintizand faptul cadiminuarea productiei este imposibil de stopat in conditiile unei pieteinterne limitate, cand structura productiei in marea ei majoritate a fostorientata spre export, iar politicile partenerilor traditionali nu maicorespundeau cerintelor unei dezvoltari durabile, s-a trecut lareorganizarea intregului sistem de relatii economice prin modificareacadrului legal intern si dezvoltarea celui de cooperare internationala.

In acest context, incepand cu anul 1992, in R. Moldova a demaratprocesul de colaborare intensa cu organizatiile financiare sicomerciale internationale de semnare a Acordurilor si Conventiilor lanivel multilateral si bilateral, ajustand sistemul sau valutar sicomercial in conformitate cu regulile si normele internationale.

Astfel au fost obtinute anumite realizari in stabilirea unui regimcomercial si valutar liberalizat, menit sa asigure o dezvoltare acomertului exterior. Exporturile si preturile au fost liberalizate, a fostimplementat un tarif vamal la import cu o structura echilibrata sirelativ joasa a taxelor. Practic, a fost eliminata participarea statului inoperatiunile comerciale externe.

S-a initiat un proces amplu de dezvoltare a relatiilor comerciale cudiferite state ale lumii la nivel bilateral prin semnarea unui sir de

97

acorduri ce asigura o baza juridica corespunzatoare principiilorgenerale de cooperare comercail-economica, stabilite pe plan mondial.Au fost incheiate Acorduri de comert liber cu statele membre aleC.S.I. si Romania, 33 de Acorduri privind comertul si cooperareaeconomica cu alte state ale lumii.

De asemenea, a avut o mare importanta semnarea in noiembrie 1994 aAcordului de Parteneriat si Cooperare dintre Republica Moldova siUniunea Europeana, care in afara faptului ca prevede un mecanismjuridic cuprinzator de reglementare a relatiilor dintre parti, reprezintasi un program complex de masuri de integrare a Republicii Moldovain spatiul european.

Au demarat tratativele de aderare la Organizatia Mondiala aComertului, care chiar daca va atrage dupa sine un proces complex sianevoios de restructurare a mediului economic intern, conformcerintelor si normelor internationale, totodata ii va permite Moldoveisa beneficieze de avantajele prevazute de acordurile si angajamentelemultilaterale.

Tendinte ale comertului exterior al Republicii Moldova

Cu incepere din 1995 comertul extern al RM este caracterizat prinreducerea continua a exportului. Anul trecut, concomitent cu scadereaexportului, a fost inregistrata si reducerea brusca a importului. Au fostimportate in general marfuri relativ ieftine, respectiv, de o calitate maijoasa. Scaderea continua a exporturilor echivaleaza pentru RM cu ocadere majora. In pofida faptului ca a achitat datoria externa pentruanii 1998-1999, RM risca sa nu obtina imprumuri de la FMI si BancaMondiala.

Tara mica, situata intre Ucraina, cu o populatie de 50 milioane, siRomania, cu o populatie de 23 milioane, Moldova ar putea castigamijloace financiare numai din comercializarea marfurilor si serviciilorsi tranzit pentru a profita de amplasarea sa geografica. Conflictul dinCaucaz a fost profitabil pentru Moldova.

De la inceputul conflictelor in Caucaz, circuitul de marfuri, servicii situristi trece prin RM. Comerciantii din Rusia si din alte tari pleacadupa marfuri in Turcia trecand prin teritoriul Moldovei. In export suntprioritare produsele agroalimentare insa baza agricola se degradeaza sise epuizeaza. Terenurile sunt impartite taranilor insa din lipsa de

98

tehnica, ingrasaminte, chimicale, mijloace financiare acestiadefriseaza viile si livezile. Pentru plantarea doar a unui hectar de vitade vie sau de livada sunt necesari circa 10 mii de dolari, suma multprea mare pentru un gospodar obisnuit.

Tendintele negative din comertul extern al tarii se explica prin faptulca RM nu a avut niciodata o strategie de promovare a exporturilor, iarguvernele care s-au succedat au insistat asupra comertului exterior cuRusia. Majoritatea cheltuielilor externe ale Republicii Moldova eraufacute pentru resursele energetice importate din Est. Astfel, aceastapiata a devenit traditionala pentru marfurile moldovenesti, schimbatepentru gaze si energia electrica.Principalii parteneri ai Republicii Moldova in comertul exterior

Repartizarea geografica a comertului a suferit mari schimbari. Pentruprima oara, in cursul anului trecut, Romania a trecut pe locul intai laschimburi comerciale. Volumul comertului exterior cu Romania acrescut in ultimul an cu 47 % iar in ultimul an au fost inregistrate inMoldova 280 de intreprinderi mixte cu capital romanesc, ceea ceconstituie o crestere considerabila si ne aseaza pe un loc fruntas. Inprezent 99% din produsele petroliere sunt importate din Romania.

Traditional Comunitatea Statelor Independente era principalulpartener al R.Moldova, urmata de Uniunea Europeana si de statele dinEuropa Centrala si de Est. In anul 1998 R.Moldova a sustinut relatiicomerciale cu 103 state. Desi numarul tarilor partenere a crescutsemnificativ, nu s-a reusit stabilirea unui flux echilibrat al importuluisi exportului, R.Moldova ramanand dependenta de piata tarilor C.S.I.Acest fapt a determinat reducerea exportului de marfuri in 1998(septembrie (-52,2%), octombrie (-42,9%), noiembrie (-50%),decembrie (-58%), in urma crizei financiar-bancare din Rusia sirepercursiunile ei asupra spatiului post sovietic.

Procesul de liberalizare a regimului comercial i-a deschis Moldoveicalea spre integrarea in circuitul economic mondial, dar, totodata, cums-a dovedit, nu a fost de ajuns pentru dezvoltarea echilibrata acomertului si asigurarea unei cresteri permanente a exportului.Avantajele comparative ale Moldovei, mai ales in complexulagroindustrial ii asigura perspective bune pentru perioada urmatoare,reiesind din tendintele crescatoare ale consumului, inregistrate pe planmondial, mai ales in tarile dezvoltate. Intrarea in vigoare a Acorduluide Parteneriat si Cooperare in iulie 1998 si aderarea la Organizatia

99

Mondiala a Comertului a deschis perspective pentru integrarearepublicii in spatiul european si cel mondial. Mentinerea capacitatilorconcurentiale a produselor pe pietele traditionale, si intrarea pe pietelenoi, necesita un volum enorm de investitii. Insa sansele de a obtineastfel de resurse masive sunt minime in conditiile deficitului de capitalinvestitional intern si a lipsei investitiilor straine, in special celordirecte.

Aspectele financiare reprezinta numai o parte a problemei sectoruluiexportator. Imperfectiunea cadrului legislativ, inconsecventa regulilorde joc, ce se modifica de la an la an, impiedica stabilirea unor relatiicomerciale si mentinerea lor un timp indelungat. De asemenea,dispersarea responsabilitatilor legate de dezvoltarea exportului intrediferite structuri de stat, lipsa unor mecanisme complexe de dezvoltarea potentialului de export si de promovare a acestuia pe planinternational si-au pus amprenta asupra situatiei generale a Moldovei.

Statele CSI - 58 la suta din volumul exporturilor RepubliciiMoldova

In perioada ianuarie - noiembrie 2000, statelor CSI le-a revenit 58 lasuta din volumul total al exporturilor Republicii Moldova (422,8milioane USD), statelor Uniunii Europene - 21,9 la suta, iar celor dinEuropa Centrala si de Est - doar 13,6 la suta.

Volumul exporturilor in statele membre ale CSI a crescut, in perioada1 ianuarie - 1 decembrie 2000, cu 9,3 la suta fata de aceeasi perioada aanului precedent, constituind 245,2 milioane USD. Aceasta majorare afost determinata de cresterea volumului exporturilor in FederatiaRusa, Kazahstan, Turkmenistan, Georgia si Armenia. In anul 2000principala piata de desfacere pentru marfurile autohtone a fostFederatia Rusa. Exportul in acest stat a constituit, in perioada dereferinta, 43,7 la suta din volumul total al exporturilor in tarile CSI -107,2 milioane USD, fata de 39,7 la suta inregistrate in perioadacorespunzatoare a anului 1999.

In acelasi timp, s-a majorat cu 6,8 la suta volumul exporturilor instatele UE, constituind 21,9 milioane USD. Aceste state au importatdin Republica Moldova in special materie prima pentru industriatextila. Din cauza diminuarii exporturilor in Romania, Polonia,Ungaria, Albania, Bulgaria volumul exporturilor in Europa Centrala side Est s-a redus cu 24,4 la suta, constituind 57,5 milioane USD.

100

Volumul exporturilor a constituit, in perioada de referinta, 422,8milioane USD, sau 37,7 la suta din volumul total al comertuluiexterior de 1,1 miliarde USD.In perioada 1 ianuarie - 1 decembrie 2000 a crescut volumuluiimporturilor la toate categoriile de marfuri., volumul importurilorRepublicii Moldova constituind 698,1 milioane USD, in crestere cu37,5 la suta (261,7 milioane USD) fata de aceeasi perioada a anului1999.

Volumul importurilor de marfuri din statele CSI a constituit 232,5milioane USD (33,3 la suta din volumul total), fara a inregistraschimbari esentiale in raport cu perioada similara a anului precedent.Volumul importurilor din statele Europei Centrale si de Est s-amajorat cu 68,7 la suta, constituind 194,1 milioane USD (27,8 la sutadin volumul total).

De asemenea, datorita cresterii volumului importurilor din Germania,Italia si Franta, volumul importurilor din statele Uniunii Europene s-amajorat cu 37,7 la suta, constituind 188,5 milioane USD (27 la sutadin volumul total). Restul de 12,7 la suta din marfuri au fost importatedin alte state.

Comertul exterior al Republicii Moldova a inregistrat, in perioada 1ianuarie - 1 decembrie curent, un sold negativ al balantei comercialede 275,3 milioane USD, in crestere cu 184,5 milioane USD fata deaceeasi perioada a anului trecut.

Soldul balantei comerciale a fost determinat de tendinta de reducere,incepand cu luna mai a anului trecut, a volumului exporturilor dinRepublica Moldova. In perioada de referinta, s-a redus, in special,exportul animalelor vii si a produselor animaliere, exportul produselorindustriei chimice, a metalelor si a mijloacelor de transport.

Cel mai mare deficit al balantei comerciale a fost inregistrat, inperioada de referinta, in comertul cu Romania - 93 milioane USD, increstere cu 58,3 milioane USD fata de aceeasi perioada a anului trecut.

101

Exportul in Romania s-a micsorat considerabil, volumul exporturilorconstituind doar 4,5 milioane USD, in timp ce volumul importurilordin Romania s-a majorat cu 86 la suta fata de aceeasi perioada a anuluitrecut. In relatiile cu Ucraina deficitul balantei comerciale a constituit69,9 milioane USD, iar in relatiile cu Germania - 47,1 milioane deUSD.

Intre Republica Moldova si Republica Belarus a fost incheiat in anul2000 Acordul interguvernamental privind exportul a 20 mii tone defructe si legume. In noiembrie a fost raportat exportul in Belarus apeste 20 mii tone de fructe, legume si sucuri naturale. Productiaagricola din Republica Moldova a fost importata utilizand ambalajelesi camioanele belaruse, iar achitarea intre agentii economici din celedoua state s-a efectuat pe baza tranzactiilor de tip barter, in republicafiind importate in special materiale de constructii si cartofi.

Jumatate din totalul exportului s-a realizat prin regiuneatransnistreana. Volumul fructelor si legumelor livrate in RepublicaBelarus in acest an este echivalent cu volumul total al exporturilor defructe si legume al Republicii Moldova din anul trecut. In comertul cuFederatia Rusa Republica Moldova a inregistrat un sold excedentar de86,5 milioane de lei.

Investitiile pe piata Moldovei

Principalele state ce investesc in Republica Moldova sunt SUA,Germania, Franta, Marea Britanie, Spania, iar printre companiile cucele mai mari investitii in RM se afla Union Fenosa (Spania),Sudzucker (Germania), France Telecom (Franta), KNAUF(Germania), QBE Insurance Group (Australia), Steilman (Germania),Moldcell (Turcia), BTR (Banca Turco-Romana). Investitori majorisunt Grape Valley (Moldova-Irlanda) si Farmaco (SUA).

49% din capitalul strain venit in RM a fost investit in sectorulenergetic si gaz, 20% - in industria prelucratoare, 13% - in comert, 5%in transport si 3% in hoteluri si restaurante. In aceste sectoare auinvestit majoritatea statelor Comunitatii Europene si Rusia. Rusia seplaseaza pe primul loc, insa investitiile efectuate de acest stat nu pot ficonsiderate ca ceva esential, deoarece includ datoriile RM in sectorulenergetic si gaz.

102

Valoarea totala a investitiei directe realizate in RM, in perioada anilor1992-1999, se ridica la circa 366 milioane dolari USD o cifra cat sepoate de modesta. Un factor descurajant pentru potentialii investitorstrain, este lipsa de materie prima in sectorul industrial si dependentaenergetica de aproape suta la suta fata de tarile vecine.

Puterea de cumparare a populatiei este scazuta, ca urmare se facinvestitii cu preponderenta in structurile orientate spre piata externa,utilizand doar forta ieftina de munca a RM. Lipsa tehnologiilormoderne nu permite exportul produselor spre tarile dezvoltate. Pentrumarfurile moldovenesti este deschisa in special piata CSI, unde setrece cu vederea calitatea, in schimb conteaza preturile reduse laproduse.

Investitia in agricultura este unica sursa a RM insa ea nu este atat deatractiva pentru investitorii straini, deoarece depinde in primul rand deconditiile climaterice. O alta piedica, ce nu poate fi trecuta cu vederea,este procedura birocratica de obtinere a licentelor care prevede zeci deautorizatii si semnaturi. Procesul dureaza cateva luni si este necesar dea prezenta documente pentru a fi aprobate de o multime de structuri.Din aceasta cauza, la jumatate de cale de implementare a proiectului,deseori investitorii renunta la el, de banii investiti deja, cu gandul camacar in viitor nu vor mai pierde alte surse financiare.

Economia subterana prin insasi existenta ei descurajeaza investitiilelegale. Aproape nici un agent economic nu-si declara propriul venit. Oinfluenta negativa asupra climatului investitional o au si factoriiexterni. Investitorul nu poate sa patrunda pe pietele CSI din cauzaproblemelor ce apar in timpul tranzitarii marfurilor pe teritoriulUcrainei. De asemenea, nesolutionarea problemei teritoriale cuTransnistria franeaza activitatea investitorilor straini.

Republica Moldova, cu economia sa subterana dezvoltata, cu nivelulinalt al coruptiei, cu nivelul inalt al inflatiei, cu infrastructura sanedezvoltata, cu piata mica de desfacere, cu capacitatea slaba decumparare a populatiei, in lipsa materiei prime si a zacamintelornaturale etc. poate atrage capitalul strain in sfera de producere numaiin conditii fiscale mai avantajoase decat in tarile vecine, Romania siUcraina.

Prognozele pentru anii viitori sunt la fel de pesimiste atata timp cat nuexista o stabilitate, inclusiv legislativa.

103

Prezente economice occidentale

Spania

Cea mai mare afacere a anului 2000 a fost vanzarea Retelelor electricede distributie (RED) Chisinau, Centru si Sud, compania spaniolaUnion Fenosa devenind cel mai mare investitor. Afacerea s-a incheiatla 7 februarie 2000, cand Guvernul a semnat un acord cu companiarespectiva. Astfel s-a incheiat o "epopee" de mai bine de jumatate dean.

Union Fenosa a fost desemnata la 1 decembrie 1999 castigatoare alicitaiei internationali pentru privatizarea RED-urilor, desfasurat inperioada 2 august - 22 noiembrie 1999. La licitatie au mai participatcompaniile RAO UES (Rusia), Luganskoblenergo (Ucraina), Cinergysi AES (SUA), EdF Saur (Franta), ESB International (Irlanda) si ABB(Elvetia), ultimele cinci insa s-au retras la etapa a doua a concursului.

Potrivit contractului de privatizare, Union Fenosa a achitat peste 25mln USD pentru cele trei RED-uri si si-a asumat obligatiuniinvestitionale de 67 mln USD pe cinci ani. Cateva saptamani maitarziu, deputatii comunisti au acuzat Guvernul ca a vandut ilicit, la unpret scazut, RED Chisinau, RED Sud si RED Centru. La inceputullunii decembrie, Curtea de Conturi a verificat legalitatea vanzariiRED-urilor Chisinau, Centru si Sud firmei spaniole Union Fenosa si adepistat unele nereguli in procesul de privatizare, iar un deputatcomunist a cerut anularea contractului cu Union Fenosa.

Conflict major cu spaniolii

La inceputul lunii decembrie 2000 Presedintele Companiei spaniole"Union Fenosa", Ignacio Ibarra, a avertizat ca livrarile de energieelectrica vor fi sistate in cazul in care in urmatoarele 10 zile nu vor fideblocate conturile celor trei retele electrice de distributie RED-Chirinau, RED-Centru si RED-Sud.

Ignacio Ibarra a declarat ca "Union Fenosa" a achitat datoria deaproximativ 9 milioane de lei care o avea fata de "Moldtranselectro" sicare trebuia sa fie transferata direct, potrivit unui contract de cesiune a

104

datoriilor, firmei transnistrene "Zajacond". Intreprinderea de Stat"Modtranselectro" are ciudate relatii contractuale cu firmatransnistreana "Zajacond", care este de fapt o firma fantoma, undeactiveaza o singura persoana fizica, nu desfasoara activitateeconomica, nu are angajati si nu plateste impozite.

Desi datoria a fost achitata, litigiul judiciar continua, din care cauzaconturile au ramas blocate, iar "Union Fenosa" nu poate sa achiteplatile fata de furnizorii de energie electrica. Desi spaniolii au cerutGuvernului sa se implice in solutionarea acestui conflict, demersul aramas fara rezultat.

Comentariile care se fac pe seama piedicilor puse spaniolilor atribuierusilor cea mai mare parte de vina, care sunt interesati sa mentinaMoldova in raporturi de dependenta fata de resursele si distributiasistemului energetic.

Statele Unite

Americanii sunt, neostentativ, printre cei mai importanti decidentieconomici din Moldova. O buna parte din mediul de afaceri, din legilenecesare s-au constituit datorita insistentei americane. Americanii aureusit sa intoarca treptat, usurel, Moldova cu spatele spre Rusia. Sepoate spune ca majoritatea reformelor structurale initiate in Moldovasunt cel putin inspirate de americani. Tinta strategice este evidentdesprinderea fostilor aliati ai Rusiei din centura de influenta. AgentiaStatelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) a initiatnumeroase programe de asistenta tehnica acordate RepubliciiMoldova orientate in principal asupra economiei si mai ales asuprasectorului agrar, care este sectorul de baza in economia tarii.

Din 1993 USAID s-a concentrat asupra Programului de privatizare inmasa, care avea drept scop privatizarea unui mare numar deintreprinderi mici, medii si mari. Astfel numarul intreprinderilorprivatizate a sporit de la 568 in 1997 la 692 in 1998. Pina in prezent,80% din intreprinderile mici au fost privatizate.

A doua etapa a actiunii USAID a fost Reforma funciara, privatizareapamintului din raza localitatilor urbane si rurale. Republica Moldova ainregistrat un progres semnificativ in privatizarea pamintului si esteconsiderata un model de desfasurare a reformei funciare. Programul

105

national de privatizare a pamintului, elaborat de Guvernul RepubliciiMoldova, dar scris de expertii USAID, a fost lansat in martie 1998, iarin februarie 1999 deja peste 800 de gospodarii depusesera cereripentru a fi incluse in acest program.

In conformitate cu Programul national de privatizare a pamintului, maimult de jumatate din cele 840 de colhozuri au fost decolectivizate siau fost eliberate 200 000 de titluri de proprietate asupra pamintului. Inanul 2001, programul reformei funciare s-a incheiat, practic toateterenurile agricole fiind acum privatizate, persoanele individuale vorintra in posesia a 2,7 milioane de titluri de proprietate asuprapamintului.

In prezent procesul de privatizare cuprinde nu numai sectorul agrar,unde se desfasoara reforma funciara, dar si sectorul energetic,telecomunicatiile, cele mai mari combinate de vinificatie si uneleintreprinderi cerealiere, in genereal privatizarea ramurilor industrialestrategice.

Banca Mondiale si Fondul Monetar International, precum si cuasistenta tehnica acordata de USAID, a intreprins citeva actiuniimportante in vederea detasarii de la sistemul energetic sovieticmonopolist (compania “Moldenergo”) de aprovizionare a tarii curesurse energetice, prin descentralizarea sistemului energetic, creareaAgentiei Nationale Independente pentru Reglementarea Energetica siadoptarea Legii cu privire la proiectul individual de privatizare aintreprinderilor din sectorul electro-energetic.

Legea privind sistemul bugetar si procesul bugetar a fost adoptata la24 mai 1996 si a intrat in vigoare din data publicarii ei, la 27 martie1997. In iulie 1996, Parlamentul a adoptat clasificatia bugetara,elaborata de Ministerul Finantelor in conformitate cu conditiile sicerintele stabilite de FMI. In anul 1999 Parlamentul a adoptat deasemenea Legea privind finantele publice locale.

Incepind cu anul 1997 a fost inregistrat un progres in procesul deconstituire a sistemului trezorerial prin inchiderea tuturor conturilor devenituri si cheltuieli ale organizatiilor de stat si preluarea functiiloracestora de catre Trezorerie. Incepind cu luna aprilie 1998 sistemulcomputerizat a fost extins pentru a cuprinde toate trezoreriileteritoriale.

106

Moldova a inregistrat de asemenea un progres semnificativ indomeniul reformei fiscale. Crearea legislatiei fiscale unice a avansatconsiderabil fiind pe cale de finalizare Codul Fiscal unic.Concomitent, au fost organizate cursuri de instruire pentru mai multde 3000 de contabili, oameni de afaceri si experti fiscali.Computerizarea Serviciului Fiscal de Stat, sustinuta de USAID, vaface posibila efectuarea prognozarii mai eficiente a datelor siaprecierea mai corecta a rezultatelor.

Centrul de Analiza Bugetara si Financiara, instituit prin lege, deasemenea a beneficiat de asistenta tehnica a USAID. Una dinsarcinile-cheie ale Centrului este dezvoltarea capacitatilor analitice inacordarea asistentei necesare comisiilor parlamentare in examinarealegislatiei fiscale si bugetare.

USAID a mai acordat asistenta pentru Restructurarea sectoruluifinanciar si crearea in cadrul Bancii Nationale a Moldovei a unuidepartament de supraveghere bancara si a contribuit la perfectionareasi modificarea legilor si actelor normative in vigoare in domeniulrespectiv. A fost creat sectorul bancar privat si piata de capital inMoldova ca rezultat al crearii organelor de stat autonome: ComisiaNationala a Valorilor Mobiliare si Bursa de Valori a Moldovei. Cuasistenta tehnica acordata de USAID a fost inaugurat in luna iunie1998 si Depozitarul National al Valorilor Mobiliare din Moldova,organ de reglementare ce supravegheaza si elibereaza licente agentiloreconomici din sectorul privat.

Proiectul reformei juridiciare, initiat in 1998 si finantat de USAID, aacordat asistenta Ministerului Justitiei in evaluarea proiectuluiCodului Civil pentru crearea bazei legislatiei comerciale. USAID aadus experti si a alocat fonduri pentru a ajuta Moldova sa revizuieascasi sa adopte legislatia electorala si procedurile de organizare aalegerilor democratice.

Jurisprudenta sovietica a fost in ultimii patru ani aproape completinlaturata. Proiectul reformei administratiei publice locale, finantat deUSAID, demareaza in anul 2000 si va fi organizat in trei etape:autonomia fiscala, eficienta democratica si guvernarea democratica lanivelul autoritatilor locale.

USAID a oferit bani in scopul sustinerii initiativelor economice sipolitice, restructurarea economica si promovarea sectorului privat,

107

administratia publica si reforma autoritatilor locale, participareacetatenilor si ONG urilor/organizatiilor locale la procesul de luare adeciziilor, mass-media si autoritatea legii in sporirea transparenteiautoritatilor legislative si executive in Moldova. Tot americanii auacordat asistenta tehnica in organizarea alegerilor, au asistatobservatorii nationali si internationali si au acordat asistenta logisticapartidelor politice, institutiilor guvernamentale si ONG.

Intre investitiile directe americane se numara si Compania americanaAvakx Industries care a cumparat, in 1999, 59% din actiunile PrimaSA din comuna Sangera, municipiul Chisinau care producea articolede marochinarie, haine din piele. Din lipsa de materie prima fabricapractic stationa. Avakx Industries intentioneaza, dupa procurareaintregului pachet de actiuni, sa reprofileze intreprinderea intr-uncentru de deservire a fermierilor, investind in acest scop 500 mii USD.

Cea mai spectaculoasa tranzactie la Bursa de Valori a anului 1999 afost realizata in bneficiu american, statul oferind, contra cost desigur,unei firme americane 28,6 la suta din actiunile ce le detinea inVitanta-Intravest SA la pretul de 10 milioane de lei. Au fost vandute,in total, 413 921 de actiuni ale statului in valoare de 25,01 lei actiunea.Compania Intravest Finance and Investment Company Est dinLiechtenstein detine pachetul majoritar (57 la suta) in Societatea peactiuni Vitanta-Intravest, cel mai mare producator de bere dinRepublica Moldova.

Marea Britanie

Doua companii engleze - "Hollywood International" si "PremiumBrand" - s-au anutat interesate de produsele de vinificatiemoldovenerti, in cadrul unei vizite efectuate in luna noiembrie 2000,in Marea Britanie, a managerilor unor intreprinderi din RepublicaMoldova. In perioada 17-24 noiembrie 2000, directorii a saseintreprinderi din Republica Moldova au efectuat o vizita in MareaBritanie, la initiativa Organizatiei pentru promovarea exporturilor dinMoldova (OPEM).

Reprezentantii celor doua companii engleze s-au anutat dispusi sacomercializeze pe pietele britanice produsele SA "Clasic Vin" dinStraseni, SA "Fabrica de vinuri" din Taraclia si SA "Cricova Acorex"din Cricova, considerand ca produsele vinicole moldovenerti au sanse

108

de afirmare pe pietele de desfacere din Marea Britanie. Cele doua partiau convenit ca expertii de la firmele britanice sa efectueze in primajumatate a anului 2001 o vizita de documentare in RepublicaMoldova, pentru a examina tehnologiile si capacitatile de producereale intreprinderilor moldovenesti, precum si gama de produsefabricate de cele trei intreprinderi.

In 17 ianuarie 2001 a fost semnat Memorandumului de intelegereintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Regatului Unit alMarii Britanii si Irlandei de Nord privind cooperarea tehnica intre celedoua state. Cooperarea tehnica dintre Republica Moldova si RegatulUnit a inceput in anul 1995, Marea Britanie a acordat asistenta tehnicain valoare de 6 milioane USD pentru dezvoltarea sectorului financiar-bancar, privat si a celui agricol, a infrastructurii sociale, pentruintarirea relatiilor economice externe, dezvoltarea sistemelor decreditare rurala etc.

Incepand cu anul 2001 Moldova va benefica anual de o asistenta invaloare de 2 milioane lire sterline. O reprezentanta a Departamentuluipentru Dezvoltarea Internationala din cadrul Ministerului AfacerilorExterne al Regatului Unit s-a instalat la Chisinau din ianuarie.Obiectivul principal al agenturii il constituie Transnistria si rezolvareaproblemei in interes american.

Pentru a-si sublinia pozitita fata de Rusia cat mai clar AmbasadorulMarii Britanii in Republica Moldova, cu sediul la Bucuresti, RichardPeter Ralph anuntat ca Raioanele din stanga Nistrului nu vor beneficiade asistenta tehnica acordata Republicii Moldova de Guvernul MariiBritanii. Declaratia a avut loc dupa semnarea, in data 18 ian 2001 aMemorandumului de intelegere intre Guvernul Republicii Moldova siGuvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord privindcooperarea tehnica.

Ambasadorul a spus ii considera pe secesionistii din Tiraspol un factordestabilizator. Aproape teroristi, a reiesit din tonul si gestica sa. Inperioada 1995-1999, Regatul Unit al Marii Britanii a acordatRepublicii Moldova asistenta tehnica in valoare de aproximativ 3,7milioane de lire sterline (aproximativ 6 milioane USD), iar pentru anul2000 au fost alocate 1,6 milioane de lire sterline. Nici americanii nicialte tari occidentale nu mai sunt dispuse sa accepte sa-i lase pe cazaciisi rusii din Transnistria sa se inarmeze din banii lor. Tiraspolul a

109

inghitit 500 de milioane de dolari din cele 2 miliarde incasate deMoldova din 1990 pana astazi.

Japonia

La sfarsitul lunii noiembrie 2000 la Chisinau au fost prezentireprezentanti ai Centrul japonez din Ucraina si ai Comitetului pentrucooperarea cu statele noi independente de pe langa MinisterulAfacerilor Externe al Japoniei. Specialistii japonezi s-au implicat ininstruirea managerilor intreprinderilor mici si mijlocii din republica, inspecial a managerilor intreprinderilor care isi exporta, in mare parte,productia.Guvernul Japoniei si-a anuntat interesul si in crearea, in RepublicaMoldova, a sistemului de leasing in agricultura. Cu suportul financiaral Guvernului Japoniei, pana la finele lunii martie 2001 in RepublicaMoldova va fi creata o noua companie de leasing, care va arendamijloace tehnice gospodariilor agricole aceasta urmand sa prestezeservicii gospodariilor agricole incepand cu luna august-septembrie.Guvernul Japoniei va acorda Republicii Moldova un grant, sub formade tehnica agricola, in valoare de 3 milioane 800 mii de yeni (420,5mii de lei). Suportul financiar acordat de Guvernul Japoniei estenerambursabil. Prin intermediul noii companii de leasinggospodariilor agricole le vor fi date in arenda 20 de combine, cu ocapacitate de 180 cai putere, 30 de tractoare cu pluguri reversibile,precum si alte mijloace tehnice.

La inceputul lunii noiembrie 2000 Ministerul Economiei siReformelor anuntase oficial ca Guvernul Japoniei a suspendatexaminarea proiectului de reabilitare a hidrocentralei Costesti, dupa ceaceasta a fost sechestrata, potrivit unei decizii a JudecatorieiEconomice, in contul datoriei "Moldtranselectro" fata de firmatiraspoleana "Zajacond". In urma unor interventii din partea MEI,decizia judecatoreasca a fost suspendata iar Ambasada Japoniei, cusediul la Kiev, a anuntat ca partea nipona este satisfacuta de actiunileintreprinse de MIE in vederea anularii deciziei judecatoresti desechestrare a hidrocentralei Costesti.

Ministerul Industriei si Energeticii (MIE) a reinclus proiectul dereabilitare a hidrocentralei Costerti, elaborat si propus de expertiiniponi si moldoveni, in lista proiectelor finantate de GuvernulJaponiei, dupa ce Parlamentul de la Chisinau a adoptat o serie demodificari ale legislatiei, prin care este interzisa sechestrarea

110

intreprinderilor in contul datoriilor creditoare, si a fost suspendatadecizia judecatoreasca de sechestrare a hidrocentralei in contuldubioasei firme tiraspolene "Zajacond".

Ministerul Industriei si Energeticii a precizat ca despre proiectul dereabilitare a hidrocentralei a fost anuntata si partea romana, care nu aavut obiectii referitoare la reconstructia acesteia. In cazul in careproiectul va fi aprobat de partea nipona, Republica Moldova ar puteabeneficia in urmatorii doi-trei ani de un grant in valoare de 7 milioaneUSD. Proiectul, elaborat in comun cu o echipa de experti niponi,prevede majorarea capacitatii de producere a energiei electrice ahidrocentralei de la 16 pana la 19 megawati si prevede, de asemenea,schimbarea sistemului de racire a hidrocentralei si atransformatoarelor liniei de 110 kilovolti de pe segmentul Costesti-Balti.

Italia

Fabricile de prelucrere a pielii, in general cu utilaje in buna stare si cumuncitori calificati au reprezentant o tinta de interes pentru investitoristarini. Compania italiana Esastampa a preluat in anul 1998 una dinfabricile importate din Moldova, Piele SA si a platit pentru pachetulde actiuni ale statului de 60% suma de 600 mii de dolari SUA,obligandu-se in acelasi timp, in conformitate cu contractul semnat cuDepartamentul Privatizarii, sa investeasca in dezvoltarea intreprinderii1,5 milioane dolari SUA. Pretul pentru pachetul de actiuni achizitionata fost achitat, insa in prezent, Piele SA lucreaza in prezent la 20-30 lasuta din capacitati, deoarece intreprinderea este nevoita sa importe pieibrute, ca dupa prelucrare sa le vanda ca materie prima (de multe oripeste hotare) intreprinderilor de incaltaminte. In industria textila, incadrul fabricii Steaua activeaza alte doua intreprinderi mixte moldo-italiene de tricotaj.

Germania

In 1988 grupul german Steilman a cumparat pachetul majoritar deactiuni (65%) al Fabricii de confectii Balteanca SA din Balti,construita in anul 1945, si considerata una din cele mai mari fabrici deconfectii atat din republica, cat si din intreaga URSS. Steilman acumparat acest pachet cu 1,75 milioane marci germane si si-a asumatobligatiuni investitionale in valoare totala de 2 milioane marci.

111

Inainte de privatizare, aceasta intreprindere era profitabila, activa cusucces atat pe piata interna, cat si pe cea externa, avea un colectiv decirca 1200 muncitori, constituind unul din platitorii cei mai importantide impozite la Fondul Social. Dupa privatizare situatia de laintreprindere s-a inrautatit din punct de vedere a performanteloreconomice cat si mai ales deoarece actionarul principal adisponibilizat circa 240 de munictori.

O situatie neplacuta s-a creat si la indeplinirea obligatiunilorinvestitionale asumate de Steilman. Ultima data, Balteanca a fostreutilata la sfarsitul anilor ‘80. Investitorul german a decis ca unelesectoare de productie trebuie iarasi reutilate insa utilajele importate deinvestitor au o vechime de circa 40 de ani, ceea ce nu este deloc infavoarea fabricii si dezvoltarii ei de mai departe. Ca majoritateaintreprinderilor straine asezate in Moldova sau in fostele tari socialisteSteilman a venit cu scopul de a falimenta intreprinderea care puteareprezenta o concurenta zonala, mai ales pe piata Ucrainei si Rusiei.

O alta firma german, “Gerb Knauf Verwaltungsgesellsachaft”, caredetine la Combinatul de constructie de la Balti “CMC Knauf “ 99 %din actiuni, a inregistrat in decembrie 2000 o emisiune suplimentarade actiuni. Activitatea in domeniul de constructii este profitabiladeoarece concurenta lipseste pe teritoriul Moldovei, avand in vedereca principalele repere industriale se afla in Transnistria.

Australia

Printre tranzactiile anului 1999 s-a numarat cumpararea de catre firmaaustraliana QBE Insurance International Limited a 62 la suta dinactiunile Companiei de Asigurare Asito. Compania "Qbe Asito" dinRepublica Moldova, in colaborare cu "QBE Insurance Group" sicompania germana de reasigurare "Munich Re Group", a lansat,luni, pe piata de asigurari din Republica Moldova un nou produs deasigurare. Acesta presupune asigurarea vietii si plata unei dobanzi de3 la suta din veniturile obtinute in urma plasarii investitiilor pe pieteledin Marea Britanie si Germania. Firmele respective realizeaza de faptun circuit tipic de scoatere a valutei din tara, folosit si in Romania cusucces de toate firmele starine de asigurare si reasigurare.

112

Franta

Prezenta economica franceza se manifesta prin grupul - FranceTelecom-Voxtel. Cu putin timp in urma Franta si Germania nu ausustinut aderarea Moldovei la Pactul de Stabilitate pentru Europa deSud-Est. Si au avut toate motivele sa o faca, insa intre timp capitalulrusesc se consolideaza din ce in ce pe teritoriul Moldovei:- Lukoil,Moldova-Gaz (51% Gazprom), Russkoie Radio, HitFM, Argument iFacti, Izvestia, uzini metalurgice apartinand "Iterei" numeroase fabricide vinuri etc.Moldova intotdeauna a contat (nefondat) pe relatii speciale cu Franta.Aceasta, insa, in relatiile sale cu RM a fost nu mai putin prudentadecat orice alt stat occidental, nelasandu-se prea impresionata dedeclaratiile oficiale. Ambasada Frantei a fost deschisa relativ recent, in1998, iar investitiile Frantei in economia Moldovei sunt net inferioarechiar celor turcesti. Franta nu a manifestat interes nici macar pentruindustria de vinificatie din Moldova in schimb si-a concentratinteresul asupra Armeniei unde francezii care au efectuat importanteinvestitii in ramura. O puternica prezenta culturala a Frantei in RM areloc prin Alliance Francaise, RFI, TV5.

TurciaTurcii au fost la originea scandalul anului 1999 inregistrat la sfarsit dean odata cu eliberarea de catre Ministerul Transporturilor siComunicatiilor la 5 noiembrie 1999, cu numai patru zile pana lademisia Guvernului Sturza, a dreptului de a presta servicii de telefoniemobila companiei moldo-turce Moldcell. Guvernul s-a dat "adancindignat de actiunile MTC", dupa ce au luat spaga evident,reprezentantii companiei franceze Voxtel au declarat ca cea de-a doualicenta de telefonie mobila GSM a fost eliberata ilegal, iar FMI adezaprobat "intransparenta" afacerii.

Moldcell, in spatele caruia sta Turkcell cu 66 la suta din pachetul deactiuni la mana, a primit la 2 decembrie licenta de telefonie mobilapentru 15 ani, dupa ce a transferat prima transa a taxei pentru licentain suma de 4 milioane 800 mii USD. La trei saptamani dupa aceasta,Procuratura Generala a atacat in justitie decizia din 5 noiembrieComisiei pentru eliberarea licentelor a Ministerului Transporturilor siComunicatiilor.

113

Elvetia

In decembrie 2000 s-a inregistrat Compania mixta Celtica Moldova,care a trecut foarte rapid la emiterea de actiuni anuntand ca va realizao investitie serioasa in domeniul energetic, urmand a construi laChisinau o centrala termoelectrica.

Dupa cum se observa, pe diferite cai, companii straine se implica inreabilitarea enrgetica a tarii care ar duce, in perspectiva, laindepartarea Moldovei de Rusia.FMI-ul si bugetul

Moldova este dependenta de relatiile cu FMI, si de imprumuturileexterne fara de care ar ajunge in situatia de prabusire a ratinguluiinternational al tarii. In consecinta, s-ar reduce de 2-3 ori preturile laintreprinderile in curs de privatizare. Iar Republica Moldova are deprivatizat Moldtelecom-ul, intreprinderile energetice etc.

In 1992-1995, Moldova a semnat acorduri de creditare pe termenscurt, 4-7 ani, fara a calcula presiunea acestor imprumuturi asuprabugetului tarii ajungand in situatia ca in 1999-2004 sa aiba de platitanual peste 70-100 de milioane USD.Daca Moldova ar ramane fara suport de la FMI guvernul ca fi pus insituatia sa reduca aproape cu 40 la suta cheltuielile si veniturile laBuget ca sa nu aduca tara la incapacitate de plata.

Pentru a nu ajunge intr-o astfel de situatie si pentru a acumula oanumita suma de bani ce poate fi utilizata pentru achitarea datorieiexterne, a platilor curente din interiorul tarii Moldova trebuie sa-sicomercializese activele intreprinderilor care sunt supuse privatizariisau sa ia credite de la agentii economici, bancile comerciale gajandactivele unor intreprinderi viabile ca, de exemplu, Moldtelecom-ul.

Aderarea Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertuluiva presupune taierea masiva din contul subventiilor acordateagriculturii, care se ridica la 380 milioane de dolari SUA anual, ceeace este egal aproape cu un buget anual.

Sistemul bancar

114

E clar ca sectorul bancar reflecta situatia din economie si chiarserveste drept barometru al starii din societate. Deja de un an de zilesistemul bancar se confrunta cu un sir de deficiente, trece printr-o fazade reconstituire, avand in vedere conditiile deficitului de lichiditati.

In conditiile unui declin al indicilor economici, sistemul bancar alMoldovei nu-si exercita functiile conform modelelor clasice, nu maifunctioneaza un sistem de creditare durabil, pe principii stabile, niciun sistem de onorare a angajamentelor de catre cei ce primesc credite.Fluxurile financiare sunt foarte reduse si au un caracter de circuitfoarte incet.

Multi agenti economici au deficit de resurse, se continua practicatranzactiilor barter ceea ce pentru sistemul creditar si pentru sistemulfinanciar in ansamblu, este destul de negativ si absolut neconvenabil.Mai mult decat atat prin majorarea de catre Banca Nationala a coteirezervelor obligatorii, astazi, practic, sunt inghetate 180 milioane lei,resurse creditare.

Sectorul bancar are foarte putine mijloace de a opera pe piatafinanciara deoarece piata financiara este restransa din cauza riscurilorfoarte mari. O alta problema cu care se confrunta institutiile bancareeste lichiditatea foarte joasa atat a agentilor economici, cat si apopulatiei. In conditiile in care salariile se platesc cu intarziere, candinflatia a erodat depunerile, increderea in sistemul bancar estenesatisfacatoare. Pe langa aceasta, fluxurile de investitii straine suntdestul de modeste.

In anul 1999 dupa crahul din Rusia, opt banci au devenit practic faliteiar 3 dintre acestea si-au pierdut licentele, ceea ce arata ca si sistemulbancar se aliniaza contexului declinului economic.

In 1999 s-a inregistrat fenomenul convertirii depunerilor in dolari dincauza socului provocat de fluctuatiile mari ale cursului. Coeficientulde dolarizare s-a majorat de la 20% in 1997 la 44% in 1998, desigursub influenta evenimentelor ce au urmat dupa criza din Rusia.Deoarece in anul 1999 nu s-a creat cadrul juridic si functionareanormala a infrastructurii pietei, conditii necesare pentru redresareasituatiei in 2000, din acest motiv dar si din altele, Republica Moldovas-a aflat in vara anului 2000 foarte aproape de intrarea in incapacitatede plata.

115

Deocamdata nu exista premise pentru o prabusire a leului fata dedolar, dar nici de intarire. Posibil vor avea loc doar niste mutatiineesentiale. Daca insa in economie nu se va inregistra macar o stoparea declinului, este clar ca o noua convulsie, o noua prabusire a leului inconditiile neplatilor la salarii si pensii nu va mai putea fi suportata depopulatie.Politica fiscala

Republica Moldova a reusit sa-si intemeieze o politica fiscal-bugetaraindependenta chiar imediat dupa obtinerea independentei in 1991. Insaconsolidarea sistemului bugetar si fiscal si a politicii fiscal-bugetareau avut loc dupa introducerea valutei nationale in noiembrie 1993. Inanii 1991-1995 se desfasoara prima etapa de formare a politicii fiscale.In aceasta perioada are loc procesul de evaluare a mostenirilor siadaptarea la noile cerinte prin modificarea actelor normative silegislative.

Incepand cu anul 1992 au fost introduse un sir de impozite noi,utilizate in economiile de piata cum ar fi TVA, accizele, taxele rutiere,tarifele vamale etc. Introducerea valutei nationale in 1993 aintensificat separarea spatiului monetar al Republicii Moldova despatiul monetar al fostelor republici socialiste. Au fost modificateprincipiile si metodologia de calcul a impozitele deja existente. In anii1996-1999 este definitivata constituirea sistemului bugetar - adoptareaLegii cu privire la sistemul bugetar si procesul bugetar, a Conceptieireformei fiscale si a unor articole din Codul fiscal.

Trei factori determina politica fiscala a RM. Primul este recesiuneagenerala, care reduce baza impozabila. Al doilea factor esteincapacitatea administratiei fiscale sa colecteze impozitele ca rezultatal evaziunilor fiscale, larg raspandite, si a coruptiei. Al treilea factoreste lipsa ajustarii adecvate a cheltuielilor. Aceasta inertie aangajamentului de cheltuieli apare in urma absentei unui grup politic,care ar obtine suportul public necesar pentru limitarea explicita acheltuielilor sociale. Dezechilibrul fiscal nedurabil este deci unrezultat al proastei guvernari. Atat timp cat practica majorariinejustificate a veniturilor in procesul elaborarii Bugetului de Stat vacontinua iar pronosticul real va fi neglijat, sansele unei politici fiscaleeficiente si durabile sunt minimale.

116

Teoretic ar fi trebuit ca odata cu formarea si stabilizarea politicii sisistemului fiscal-bugetar sa dispara problema evaziunilor fiscale.Realitatea insa e tocmai inversa - evaziunea fiscala a capatat uncaracter de masa. In anii 1995-1998 numarul agentilor economici, careau fost depistati pentru comiterea evaziunilor fiscale s-a triplat, iarsuma incasarilor fiscale, luand in calcul indexarile, aproape ca nu s-aschimbat. Raportul evaziunilor fiscale fata de PIB in 1994 era de 4,5la suta iar in 1999 aceasta cifra a crescut de circa patru ori.Inspectoratul fiscal a depistat incalcari ale legislatiei fiscale la 43,7 lasuta din cei 24 171 de agenti economici supusi controlului in cursulanului. Fiscul a sechestrat bunuri in valoare de 454,2 mln de lei. Cotaparte a economiei subterane in RM a atins circa 70 la suta.

In cativa ani de independenta politica si de tranzitie la economia depiata, agentii economici au inventat o multime de subterfugii pentru anu achita impozitele. Potrivit rapoartelor Politiei economico-financiare, Inspectoratului fiscal, Departamentului control financiar sirevizie si Garzii financiare, datoriile agentilor economici fata de bugetdepasesc incasarile bugetare pentru un an. Se practica la scara de masacontabilitatea dubla si neinregistrarea marfurilor sau a veniturilor inregistrele de evidenta contabila. Agentii economici care practicacomertul exterior nu declara marfurile la vama sau le declara fals.

O modalitate excelenta pentru eschivarea de la impozite pentruimportatori sau exportatori este Transnistria, cu care Chisinaul are unacord referitor la neachitarea taxelor vamale pentru agentii economicidin ambele parti la frontiera de pe Nistru. Transnistria este considerata"gaura neagra a economiei RM".

Valuta obtinute din activitatea economica externa nu mai esterepatriata, operatie care deasemenea se face in scopul neachitariiimpozitelor. Conform datelor Banii Nationale, RM are circa 200 mlnde dolari nerepatriati de la exportul de marfuri, dintre care 30 mln suntscoase din circuitul economic oficial. In scopul ocolirii legislatiei laachitarea accizelor si taxelor pe valoarea adaugata au fost folositedepozitele vamale libere. Spaga pentru obtinerea licentei de depozitvamal liber atinge in unele cazuri 100 de mii USD.

Parlamentul participa la jaful general adoptand legi, care favorizeazaeconomia subterana modificand de exemplu Legea Bugetului pentruanul 1998, prin care au fost anulate taxele pentru transportarea,pastrarea si comericializarea marfurilor supuse accizelor. Usor de

117

inteles, Bugetul a suportat ulterior pierderi uriase. Oricum Moldovaprezinta conditii favorabile pentru eschivarea de la achitarea fata deBuget. Unica masura legislativa care s-a luat in directia combateriifenomenului evaziunilor fiscale a fost doar inasprirea raspunderiijuridice pentru evaziunile fiscale.

Fenomenul evaziunii fiscale in masa poate fi demonstrat in baza unorcalcule comparative a datelor prezentate de catre Inspectoratul fiscalprincipal de stat. La finele anului 1999 Inspectoratul anunta ca inperioada de 11 luni ale anului 1999 in bugetul consolidat au fostvarsate 2578,3 mln de lei, fiind realizat cu 86,4 la suta planul anual sicu 96 la suta planul incasarilor pentru 11 luni. Deci, comparativ cuperioada respectiva a anului trecut veniturile in bugetul consolidat siin Bugetul de Stat au sporit cu 563,6 mln sau cu 28 la suta.

Defalcarile in Bugetul de Stat s-au majorat cu 36,4 la suta. Totodata inultimul timp se atesta si o sporire a defalcarilor in bugetele locale, cu4,6 la suta, si in Fondul social, cu 4,8 la suta. In acelasi timpDepartamentul controlului vamal a anuntat cu satisfactie ca pentruprima data in perioada de 8 ani de activitate a reusit sa incaseze unmiliard de lei in perioada de un an de zile. Daca Vama deconteaza inBuget un miliard din totalul de 2,5 mlrd, rezulta ca aproape jumatatedin buget este format doar din taxele vamale. Pe de alta parte sumatotala a datoriilor agentilor economici catre Buget este de 2 mlrd 678,7mln de lei. Deci suma datoriilor depaseste suma defalcarile bugetareintr-o perioada de aproape un an de zile.

Numai in anul 1999 datoriile fiscale ale agentilor economici au sporitcu peste 461 de mln de lei (sau cu 56,4 la suta). Iar in Chisinaudatoriile agentilor economici au sporit cu 96 la suta, a celor din Cahul- cu 91 la suta, din Balti - cu 71,6 la suta. Totodata suma datoriiloragentilor economici la bugetul asigurarilor sociale de stat s-a majoratde la 357,9 mln de lei (1 ianuarie 1998) la 456,2 mln de lei (1 ianuarie1999), ceea ce constituie 27,5 la suta.

Potrivit evaluarilor expertilor evaziunile fiscale au crescut de la 3 lasuta din suma totala a veniturilor bugetului consolidat pana la 25 lasuta, frecventa incalcarilor disciplinei economice si financiaredepistate de catre angajatii Departamentului control financiar sirevizie a crescut pana la 78 la suta, iar frecventa incalcarilor legislatieieconomice depistate de catre angajatii Inspectoratului fiscal este de 55la suta. Transparenta granitelor Moldovei, divergentele dintre

118

regimurile vamale si fiscale pe teritoriul Moldovei, Ucrainei si Rusieiduce la efectuarea multor tranzactii ilicite de import-export. Astfelconfruntarea datelor cu privire la operatiunile de import-export audepistat devieri in volum de 92% din exporturile spre Rusia si 100%din exporturile spre Ucraina.

Practica internationala arata ca raspunderea juridica pentru evaziunilefiscale trebuie sa fie aplicata concomitent cu diminuarea presiuniiimpozitelor, fapt care ar stimula producerea si ar permite compensareade la reducerea impozitelor si compensarea bazei impozabile aStatului.

In primul rand dezastrul din economie contribuie nemijlocit lacresterea fenomenului evaziunii fiscale. Reducerea nivelului deachitare a impozitelor este cauzata de scaderea substantiala a activitatiieconomice din Republica Moldova. RM a pierdut piata de desfacere abauturilor spirtoase din Rusia si Belarusi, ceea ce a redus cu 50-70 lasuta volumul defalcarilor la buget a raioanelor ce practica crestereavitei de vie si productia vinului.

O alta cauza care se rasfange nemijlocit asupra fenomenuluineachitarilor catre buget este povara fiscala neadecvata pentruconditiile si economia RM. Prezenta unui sector subteran masivcontribuie la crearea unei poveri fiscale excesive. Sursa veniturilorbugetului de stat este activitatea in economia oficiala.

Economia subterana si coruptia erodeaza dezvoltarea nationala,cresterea evaziunii fiscale contribuie la diminuarea platilor in Buget,aceasta la randul sau cauzeaza esecul politicii sociale. Incalcarealegislatiei devine o norma de comportament iar una din cauzele carefavorizeaza fenomenul evaziunii fiscale este neincrederea sinerespectul fata de Stat.Conditiile in care activeaza agentii economici

Desi Codul Fiscal a fost elaborat conform sistemului de impozitareamerican, acesta nu a fost indeajuns adaptat la conditiile si specificulRepublicii Moldova. Codul fiscal este elaborat astfel ca statul saobtina venituri cat mai mari, in special, de la impozitarea persoanelorjuridice. Se intampla astfel ca statul nu face altceva decat sa-i jupoaiepe agentii economici prin introducerea unui sir destul de lung deimpozite, taxe, plati etc. In intervalul 1991-1996, numarul celor caredoreau sa investeasca in Moldova era foarte mare. In 1995 republica a

119

pierdut numai pentru neinregistrarea intreprinderilor mixte circa 5milioane de dolari. Majoritatea intreprinderilor nu s-au inregistrat dincauza legislatiei. Din cauza legislatiei fisacle, cu privire la investitilestraine etc astazi aproape nu mai vine nimeni sa investeasca.

Sistemul de impozitare are nevoie de unele corectari in sensulmajorarii cotei impozitelor percepute de la persoanele fizice in totalulincasarilor fiscale deoarece in Moldova multi oameni au, totusi,venituri mari daca avem in vedere ce case se construiesc si ceautomobile circula prin Chisinau.

In Republica Moldova nu vin investitii straine care ar putea relansareal economia deoarece in primul rand, Moldova nu are domeniiatractive pentru investitorii straini, pe care le are, de exemplu, Rusia,Ucraina, Cazahstanul etc. Rusia are resurse naturale enorme, Ucrainala fel. Au o piata mare. Acelasi lucru este partial valabil si in cazulRomaniei. Moldova nu are nimic din toate acestea.Criza puterii la nivel national conduce la o criza economicaaccentuata. Indicii economici si sociali nu se incadreaza inclasificatoarele statistice internationale, iar reformele economice sistructurale sunt incoerente. Mecanismele de functionare ainfrastructurii de piata nu sunt ajustate la standardele internationale sinu sunt bazate pe instrumentele juridice respective.

Economia si finantele continua sa ramana ostatece ale unuipoliticianism mediocru. Speranta unei perspective mai bune estestrans legata de aparitia unei noi generatii a clasei politice.

Tranzactiile Bursiere

Au trecut peste cinci ani de cand si-a inceput activitatea Bursa deValori a Moldovei, majoritatea cetatenilor au devenit actionari ladiferite intreprinderi, a fost adoptata baza legislativa a pietei decapital, totusi, acest sector al economiei se misca cu mare incetineala.Bursa de Valori este un barometru al economiei si daca nu merge piatade capital este clar ca economia se afla in criza.

In ultima instanta unul din criteriile cele mai importante pentrufunctionarea normala a pietei de capital este lichiditatea dar astazilichiditatea pietei este practic zero deoarece lipsesc atat mijloacelebanesti, pe de o parte, cat si valorile mobiliare, pe de alta parte.Valorile mobiliare care circula astazi la Bursa de Valori sunt de o

120

lichiditate foarte scazuta si nici macar mijloacele banesti de pe piatanu sunt suficiente pentru a acoperi aceste valori mobiliare.

In comparatie cu alte tari piata de capital din Republica Moldova estefoarte mica, aproape inexistenta. Volumul tranzactiilor bursiere inRepublica Moldova este de 1000 de ori mai mic decat cel din Cehia,pentru a avea o comparatie cu o tara mica.

Desi Moldova are o piata extraordinar de mica, infrastructura ei siregulile, concepute de americani, sunt create ca pentru o piata foartedezvoltata. Interdictiile, duritatea normelor si regulilor de jocpracticate nu sunt deloc potrivite pentru piata Moldovei.

De exemplu, cand cineva doreste sa cumpere un pachet mai mare deactiuni el este obligat sa anunte tender (licitatie). El trebuie sa deaanunturi in mass-media, sa anunte intreprinderea, actionarii. Astfel totieventualii lui concurenti afla imediat despre asta. Pregatirea tuturoractelor pentru tender dureaza circa 3 luni cu o procedura lunga si atatde complicata incat o asemenea operatiune de vanzare-cumparare aactiunilor se poate efectua intr-o jumatate de ora. Metoda respectivaneglijeaza existenta Bursei de Valori, care nu are alt rol decat de a fi opiata deschisa unde se expun actiunile si le cumpara cel care ofera unpret mai bun iar pe de alta parte aceasta dezvolta piata neagra.Investitorul de regula renunta la aceasta procedura de anuntare atenderului, se gasesc cateva persoane care cumpara cate un pachetmic, iar dupa aceea le comaseaza si astfel primeste pachetul doritinitial.

Se mai adauga o multime de restrictii. De exemplu fondurile deinvestitii nu au dreptul sa acorde credite ci au dreptul doar sadepoziteze banii. Dobanda medie la depozitele in dolari, pentru operioada de 3-6 luni este de 3-4%. Rata medie a dobanzii la crediteeste de circa 18%. In acest mod, statul lipseste fondurile de investitiide posibilitatea de a castiga 14%, in cazul in care acestea ar puteaacorda credite.

Guvernul nu s-a aratat prea preocupat si nici nu a constientizat rolul siimportanta pietei valorilor mobiliare. Acesta este unicul sector aleconomiei care se poate dezvolta cu pasi foarte rapizi. La ceperformante trebuie sa ajunga acest sector nu este stipulat nici intr-unprogram de Guvern, nici intr-o strategie de dezvoltare.

121

Este o discrepanta enorma intre sistemul regulatoriu, infrastructura sinivelul de dezvoltare a pietei de capital. In acelasi timp sistemulregulatoriu este foarte dezvoltat. Multe alte sfere ale economiei nusunt atat de dirijate ca piata de capital. De exemplu, in sfera bancara,nu sunt atatea elemente regulatorii ca pe piata valorilor mobiliare. Deaceea este cu mult mai complicat de activat pe aceasta piata decat insectorul bancar.

Piata de capital este formata din cateva elemente: emitentii de valorimobiliare, investitorii si infrastructura. Cele mai importante elementesunt totusi emitentii si investitorii. Daca nu sunt acestia, oriceinfrastructura, cat de buna, nu va salva situatia. Daca nu se puneaccentul pe prosperarea emitentilor si aparitia unor noi investitori,piata nu se va dezvolta niciodata.

Regula de baza spune ca investitorul intern sumar in tara esteproportional cu Produsul Intern Brut al tarii. Adica cu cat este maimare PIB-ul, cu atat sunt mai puternici investitorii locali. In ultimiiani, PIB-ul este in continua descrestere. Deci investitorul localslabeste. In rezultat slabeste si economia. Evident ca si valorilemobiliare pierd din pret, iar piata de capital se reduce.

Investitorii din ziua de astazi au devenit in majoritate investitori inurma privatizarii. Nu prin rezultatul vanzarii si cumpararii valorilormobiliare, ci datorita unor procese tip, care nu sunt procese deechilibru.Din acest motiv, in ultima vreme creste simtitor numarul tranzactiilorpe piata extrabursiera, in loc ca aceste tranzactii sa se efectueze acolounde trebuie - adica la Bursa. Aceasta “piata” a fost numita asa chiarla inceputul existentei pietei de capital luand ca baza principiul “inafara Bursei”, adica tranzactiile care se efectueaza in afara Bursei,sunt calificate ca tranzactii extrabursiere. Piata extrabursiera” este aiciun segment al economiei gri. Investitorii straini vin numai cu investitiidirecte, pe ei nu-i intereseaza investitiile de portofoliu, adicacumpararea unor pachete de actiuni, pe care ulterior sa le vanda si sacastige la diferenta de curs.

Piete extrabursiere sunt si peste hotare. Numai ca ele sunt organizate.De obicei acolo sunt tranzactionate valori mobiliare mai putinimportante. Este vorba despre NASDAQ din SUA, RASDAQ dinRomania. In Statele Unite NASDAQ, in ultimul timp capata oimportanta tot mai mare, dar asta din cauza regulilor mai lejere in ceea

122

ce priveste activitatea participantilor profesionisti. Plus ca NASDAQofera mai multe posibilitati de tranzactionare, de exemplu, prinintermediul retelei Internet, ceea ce nu ofera Bursa de Valori din New-York, care continua sa practice tranzactionarea prin strigare.Piata de capital

Republica Moldova a devenit, dupa privatizarea in masa, in care aufost implicata majoritatea populatiei, o tara a proprietarilorcorporativi, adica a actionarilor. Specificul situatiei actuale consta infaptul ca piata hartiilor de valoare exista, insa numarul vanzatorilor sicumparatorilor pe aceasta piata este destul de redus. Pentru mareamajoritate a cetatenilor Republicii Moldova, la fel ca si pentru multidintre patroni si actionari, piata mobiliara ramane un rezultat abstractal reformelor.

Datorita situatiei politice instabile care a influentat negativ climatulinvestitional in anul 2000, pe piata de capital au fost tranzactionateactiuni in valoare totala de 1 miliard de lei, sub 60 la suta din actiunilepuse in circulatie care de altfel au fost tranzactionate la un pret de doar15-20 la suta din valoarea lor nominala. CNVM a anulat, in decembrie2000 licentele de activitate pentru 11 fonduri de investitii.

Din cele peste sase mii de societati inscrise in Registrul de stat pana inprezent nu au fost inregistrate la Comisia nationala a valorilormobiliare peste doua mii de societati. Majoritatea acestor unitatieconomice au fost inregistrate la Camera inregistrarii de stat pana in1998, cu un capital social de doar 100 de lei.

Evaziunea fiscala

Moldova detine locul 4 in Europa la capitolul coruptie, si in lumelocul 13, iar cotele economiei subterane sunt evaluate de experti de la50 pana la 70 la suta, fenomenul spalarii banilor sau a altor venituri deprovenienta ilicita s-a generalizat. Se poate aprecia ca in Moldovaavem exemplul tipic al unei economii infractionale. Practic toategruparile criminal-mafiote dispun de un mecanism financiar-economicaproape perfect, bine reglat si mobil, pe care il aplica la comitereainfractiunilor economice, infractiuni care aduc un prejudiciuconsiderabil societatii in intregime.

Afacerile ilicite –mafia gulerelor albe

123

Volumul anual al traficului de droguri in RM se estimeaza la 200-250mln USD , iar aceasta cifra intrece de 3,5 - 4 ori volumul investitiilorstraine directe in RM. Evaziunea fiscala in RM a sporit de la 4 la sutadin volumul venitului consolidat in 1994 pana la 32 la suta in anul1998. Volumul mediu total al evaziunilor pe un contribuabil a crescutde la 7 mii de lei in 1997 pana la 12 mii de lei in 1998. Densitateacontraventiilor in numarul celor supusi controalelor fiscale a sporit dela 30 la suta in 1994 pana la 57 la suta in 1998.

Estimarea dezechilibrului dintre producerea si repartitia articolelor detutungerie este semnificativa pentru a avea o prspectiva orientativaasupra volumului pietei negre. Conform statisticii oficiale, anul trecutin RM au fost produse 9,6 mlrd de tigari. Din ele au fost exportate 7,8mlrd de tigari in valoare de 49737,8 mii USD (in statele CSI - de20,89 mln USD, adica circa 2 mlrd de bucati, in celelate state - invaloare de 28,85 mln USD sau 5,8 mlrd de bucati).

Importurile s-au cifrat la 424,5 mii USD (0,04 mlrd de bucati). Datelestatistice pentru o perioada indelungata de timp arata ca consumulintern anual de tigari in RM constituie 5 mlrd de bucati. Bilantul arataca 3,16 mlrd de bucati insemna sau import neinregistrat, sau productienedeclarata, dar vanduta pe teritoriul tarii. Oricum in ambele cazuriaceasta inseamna pierderi la buget in volum de circa 110 mln de leianual.

Pentru RM este caracteristic un anumit spectru de activitati ilicite,care aduc venituri colosale. Tinand cont de specificul economic altarii, gruparile criminale folosesc diferite mijloace si sustrag materiaprima agricola, productia-marfa a intreprinderilor agricole si deprelucrare. Conform unor date, in RM suma neachitarilor reciproceintre agentii economici constituie circa 250 de mln USD, dintre care lasigur ca un anumit procent poarta un caracter infractional, deoareceunii furnizori inca nu stiu ca productia a fost sustrasa prin intermediulfirmelor fantome, sperand ca partenerul sa se achite cu el sau stau siasteapta solutionarea litigiului in judecatoria economica. Mijloacelebanesti capatate de la realizarea productiei sustrase, in unele cazuri,sunt investite in procurarea actiunilor acelorasi intreprinderi de la carea fost sustrasa productia si astfel infractorii devin coproprietari aiintreprinderilor respective.

124

Gruparile criminale

Mafia, sau criminalitatea organizata, are in Republica Moldova douaramificatii. Prima este lumea interlopa ce reuneste persoane cuantecedente penale, organizata in comunitati criminale, liderii caroraau o bogata biografie de puscariasi. A doua, numita si „americani",este o comunitate criminala in ascensiune care se implementeaza activin business. Gulerele albe", coordonate de asa-numitii „americani",sunt de departe cea mai periculoasa filiera considera reprezentantiiFondului Monetar International in Republica Moldova, care au afirmatnu o data ca un pericol serios pentru economia si securitateaRepublicii Moldova il reprezinta coruptia.

Potrivit datelor generalului Nicolae Alexei in Republica Moldovaactiveaza in jur de 50 de grupari criminale organizate care isi auteritorii si sfere de influenta in care fiecare comunitate activeaza dupalegile sale, care sunt respectate cu strictete. Insa formele de organizaresunt comune. Cel mai interesant aspect este ca activitatea lor estedirijata de 5 sefi numiti si recunoscuti la Moscova.

In afara de dreptul de „incoronare", de competenta liderilor interlopidin Rusia mai tine si „arbitrarea", „judecarea" si chiar „pedepsirea"supusilor. Sefii numesc cate un responsabil aproape in fiecare unitateteritorial-administrati-va (raion), numit in argou „polo-jenet", adica„stapan pe situatia din zona". Acesta conduce activitatea criminala dinzona pentru care este responsabil, executand cu strictete ordinelevenite de sus.

Pe treapta cea mai de jos se afla executorii, numiti „soldati" (soldati).Acestia sunt autorii omorurilor, jafurilor, furturilor, talhariilor,escrocheriilor, santajului, rapirii ostaticilor etc. „Soldatii" isi iau caajutor diferite persoane, nu neaparat cu antecedente, supranumite„brodeaghi" (vagabonzi) sau „sestiorki" (de la denumirea cartii de joc„sase"). Seful instalat in fruntea ierarhiei nu se amesteca niciodatanemijlocit in savarsirea crimei si, deci, nu lasa urme sau probe privindactivitatea criminala, de aceea este aproape imposibil de a fi tras laraspundere.

Arbitri in conflicte economiceComunitatile criminale ale „hotilor in lege" mai presteaza servicii deprotectie si securitate a agentilor economici" „krasa" („acoperis",„umbrela", in argoul romanesc). Chiar daca agentii economici nu

125

doresc sa aiba un „acoperis", banditii ii creeaza conditiile de areactiona binevoitor la propunerile lor. Sefii de clan isi mai asuma inactivitatea lor unele atributii ale politiei judiciare aparind in calitate dearbitri, adica participa la aplanarea unor conflicte aparute intre agentiieconomici, in special in cazurile de rambursare a datoriilor.

De regula, dreptate i se face agentului economic care are „acoperis".Datornicii sunt supusi persecutiilor si santajului, iar la suma datoratase aplica o dobanda ce sporeste in progresie geometrica. In lumeainterlopa se spune ca datornicul este pus la „sciotcik" (la contor). Celcare este ajutat sa-si intoarca datoria, de asemenea este obligat saplateasca taxa pentru serviciile prestate.

Una dintre cele mai de onoare atributii ale sefilor de grupari mafioteeste formarea bancilor speciale ale comunitatii, pe care o numesc„obsceak". „Obsceakul" este format din „dani" - dijma pe care oplatesc in mod obligatoriu membrii comunitatii criminale. Nimeni nupoate spune cu exactitate ce sume se aduna in „obsceak"-uri, daruneori aceste fonduri pot fi comparate sau chiar depasesc cucapitalurile unor banci mici.

Generalul Alexei a dezvaluit ca „krisca" scandaloasei firme„Transmarconi", in care e implicat si Tudor Leanca, ex-ministrulTransporturilor, din partea lui Valeriu Matei, era una dintre cele maidure grupari mafiote din Chisinau.Exista si o asa-numita comunitate criminala evreiasca inchisa siexclusiva, care controleaza o retea larga de piete si magazine, iarliderii ei se declara oameni de afaceri cinstiti chiar daca din cand incand mai instaleaza explozibil la usile apartamentelor sau inautomobilele unor rau platnici ai taxei de protectie

Mafioti patriotiAtat capii celor cinci grupari recunoscute la Moscova, cat siautoritatile interlope neincoronate, apar uneori pe rol de „haiduci" sifac gesturi largi de caritate. Unul dintre acestia „Micu" era onorat insatul sau de bastina din raionul Straseni pentru restaurarea bisericii,banii oferiti pentru reparatia scolii si a gradinitei.

In alta localitate, Causeni, autoritatea interlopa ear un anume „Saban",care deasemenea sponsoriza scoli si gradinite, iar pensionarii si altepaturi socialmente vulnerabile il venerau, pentru ca, spre deosebire destat, le platea pensii. „Saban" a fost impuscat vara trecuta, in timp ce

126

controla cum decurge constructia monumentului lui Eminescu dincentrul Causenilor, pe care intentiona sa-l dezveleasca la sarbatoarea„Limba noastra".

Constructia era sponsorizata de „Saban" care a obtinut banii pentruridicarea bustului lui Eminescu dupa ce a rapit un om de afaceri dinUcraina si l-a tinut intr-un subsol aproape doua saptamani, cerandu-i orecompensa de 100.000 de dolari SUA. Autoritatea lumii interlope„Bulgarul", disparut in toamna anului trecut dupa ce a fost eliberat desub arest prin judecata, de asemenea era vestit pentru gesturi decaritate si sprijinul sportului.

Dupa paravanul afacerilor, comunitatile interlope care se orienteazaspre modelul american de dezvoltare a Mafiei, promoveaza oactivitate economica intensa. Acestei comunitati ii revine o buna partedin economia subterana care, potrivit opiniei unor experti ineconomie, constituie 60% - 80% din economia nationala a RepubliciiMoldova. Anumite comunitati criminale au reusit cu succes sapatrunda in politica prin sponsorizarea diferitelor partide si sustinand-si oamenii lor in posturi-cheie ale structurilor de stat.

Anexa

Retrospectiva economica a anului 1999

1999 - toate afacerile s-au confruntat cu lipsa de finantare externa

In ultimii zece ani nu a fost, probabil, un an mai contradictoriu, in planeconomic, pentru Republica Moldova decat 1999, anul in carecreditorii externi au taiat finantarea, dupa ce Parlamentul a respinslegile privind privatizarea unor intreprinderi vinicole si din industriatutunului. FMI si alti creditori externi au suspendat temporarfinantarea si relatiile cu Republica Moldova. Acesta a fost primul anin perioada postbelica, cand la putere s-au perindat trei guverne, iarpoliticile economice s-au schimbat in functie de cel care tinea in manasceptrul guvernarii. 1999 a fost anul in care au fost ratate sansele de aschimba crucial economia, a realiza marile privatizari

127

1999 a fost, de asemenea, anul in care s-au produs, poate, cele maispectaculoase rasturnari de prognoze. Deficitul bugetar depasise sprefinele anului 5 la suta, desi se spera intr-o mentinere a lui la nivel de 2la suta, iar produsul intern brut, cu o descrestere de 4 la suta, "s-aambitionat" sa rastoarne pronosticul Fondului Monetar Internationalcare sustinea ca PIB-ul nu se va modifica comparativ cu 1998 sau vascadea cu 3 la suta. Inflatia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani,aproximativ 40 la suta, si a sfidat astfel prognozele optimiste de lainceput de an, cand se credea ca ea nu va depasi 13-15 la suta.

Leul moldovenesc s-a depreciat in 1999 cu circa 40 la suta si, caurmare, a crescut pretul la benzina pe parcursul anului cu 45 la suta.S-a redus pretul de vanzare-cumparare a pamantului, in particularpentru Chisinau de la 0,5 la suta pana la 0,3 la suta; Balti, Tighina(Bender) si Tiraspol - de la 0,3 pana la 0,15 la suta si pentrulocalitatile rurale - 0,02% si s-au majorat, de la 1 iulie, cu circa 19 lasuta a tarifelor la energia electrica, cu circa 23 la suta la energiatermica si cu 45,1 la suta la gazele naturale.

Cat priveste afacerile, majoritatea companiilor din Republica Moldovaau inregistrat o descrestere dura in activitatea lor, in special involumul de vanzari. Toate afacerile au simtit o lipsa de finantareexterna, chiar daca pentru capitalul circulant au fost disponibilefluxurile interne, nesemnificative. Ca rezultat al riscului crescand dupacriza financiara din regiune si instabilitatea politica, in anul 1999sistemul bancar local a majorat rata dobanzii efective si a fost foarteprecaut la creditarea afacerilor.

Au cazut bancile Vias, Guinea si a Bancii International de Investitii siDezvoltare Moldo-Bulgara. Cauza falimentului a fost, practic, una siaceaesi, neonorarea obligatiunile fata de clienti. Banca Nationala aretras autorizatiile bancilor vizate privind desfasurarea activitatiifinanciare la 18 martie, 17 iunie si, respectiv, 4 noiembrie. BNM anumit administratori in oficiile bancilor insolvabile.

La inceputul anului 1999 economia moldoveneasca se afla la un pasde incapacitatea de plata a datoriilor externe. Lucrurile evoluau,financiar, din rau in mai rau. Republica Moldova si-a onorat totusiobligatiunile externe, si a realizat performanta de a rascumpara la unpret foarte favorabil obligatiunile de stat in valoare de 140 milioane dedolari cedate anterior concernului rus Gazprom in contul unor datorii.

128

Tranzactia anului 1999 chiar daca nu este vorba de o afacere in sensuldirect al cuvantului, a fost rascumpararea de catre Republica Moldovaa obligatiunilor de stat in valoare de 140 milioane dolari SUA. Poate ficonsiderata cea mai spectaculoasa si mai mare tranzactie a anului ce s-a scurs. Obligatiunile au fost rascumparate de la concernul rusGazprom contra a 47 milioane USD, cu sprijinul unei banci straine. In1996 Republica Moldova a transmis Gazprom-ului in scopulrestructurarii datoriei obligatiuni de stat in suma de 140 milioane dedolari SUA pe o perioada de sapte ani, la o dobanda anuala de 7,5 lasuta.

La 16 aprilie la Chisinau au fost semnate documentelor de fondare aintreprinderii mixte moldo-ruse de tip deschis MoldovaGaz, in careChisinaul detine 36 la suta din actiuni, Gazprom-ul - 50% plus oactiune, iar Tiraspolul 14 la suta din actiuni. Iar ulterior, emisia decatre intreprinderea mixta moldo-rusa MoldovaGaz a unor actiuni invaloare de peste 1,3 miliarde lei.

Polarizarea sistemului politic din Republica Moldova inperspectiva activarii intereselor regionale ale Rusiei

Miza de substrat a confruntarii electorale din februarie 2001-apropierea termenului limita 2002 al retragerii fortelor militareruse din Transnistria

Sistemul politic adoptat in Moldova reprezinta produsul unor intenseconfruntari si negocieri intre principalele curente politice care-auformulat, mai ales dupa 1990, directiile strategice de evolutie politicaale fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti.

129

Preluand succesiv controlul asupra institutiilor fundamentale, acestecurente politice si-au impartit succesiv si pentru perioade inegaledeptim , capacitatea de a controla regimul functionarii si dezvoltareaacestui sistem politic, a institutiilor si proceselor de formare alestatului.

Incepand cu 1989, confruntarea acida a Frontului Popular dinMoldova (ca expresie politica si culturala a miscarii nationale anti-sovietice) si a miscarii Edinstvo (ca avanpost tactic al structurilorideologice si de represiune a PCM) a conturat clar, principala miza adisputelor politice.

Edinstvo s-a spart de atunci in numeroase grupuri si grupuscule,membrii acestora aflandu-se in majoritatea formatiunilor politiceaflate pe scena basarabeana, iar Partidul Comunistilor a preluatmajoritatea temelor si tezelor Edinstvo, Frontul Popular a devenitPartidul Popular Crestin Democrat. Acum in februarie 2001 nu avemde-a face cu aceeasi insa miza politica care a marcat decisiv, infebruarie - martie 1990, primele alegeri pluraliste in Sovietul Supremal RSSM, insa tipul de polarizare si distinctia curentelor de actiune alecelor doua miscari a ramas la fel de clara ca si atunci.

La finele anului 1990, URSS era descompus practic in cateva arealegeopolitice, cu potential diferit de evolutie politica:(1) grupul baltic, stabilindu-si cursul spre o distantare constanta siintegrare insi stenta in bazinul tarilor nordico-scandinave, profitanddin plin de tratamentul special al Occidentului;(2) grupul caucazian, distingandu-se prin constituirea unorsuveranitati etno-centriste si persistenta premizelor pentru conflictelelocale;(3) grupul de tari musulmane ale Asiei Mijlocii, caracterizat princonectarea neantarziata a comunitatilor musulmane din fostelerepublici ex-sovietice la vectorii lumii islamice: fundamentalismuliranian si refomismul laic turcesc din regiune. Caracterul economicrelativ autonom al arestui areal (carburanti proprii, natalitate ridicata,materii prime locale) au determinat si un spatiu de manevra mai vast sia permis acestor tari sa se disocieze mai puternic de influentaregionala a Rusiei;(4) Rusia, sfasiata de contradictiile sale structurale si specifice, euroasiatice; si(5) grupul republicilor ex-sovietice europene (Ucraina, Moldova),reprezentand cursul spre cimentarea independentei recunoscute,

130

simultan cu tendinta de internationalizare a relatiilor cu Rusia(problema flotei Marii Negre, incarcaturile nucleare, separatismulregional din Transnistria si Novorussia)

Proclamandu-si in iunie 1990 Declaratia de suveranitate si in August1991 Declaratia de independenta, Republica Moldova si-a declararatsuveranitatii in cadrul URSS, ceea ce coincidea pentru moment cureflexul centrifug al majoritatii republicilor unionale impotrivaCentrului unional. In aceasta scurta perioada de conflicte politice(1990 - 1991), elitele miscarii de renastere nationala au reusit samentina sprijinul necesar al majoritatii legislative (in care intrau,pentru moment si reprezentanti ai nomenclaturii de partid sieconomice din complexul agroindustrial si chiar reprezentanti aiminoritatilor etnice), pentru adoptarea unei serii de hotarari si actelegislative care-au determinat orientarea strategica a RSSM spresuveranitate, independenta si nationalizarea sferei politice. In situatiacand referentialul istoric nu parea nicidecum o varianta accesibila,elitele miscarii de renastere nationala au intreprins eforturi conjugatepentru afirmarea intereselor nationale, precum si in scopuldemocratizarii puterii de stat in RSSM.In acelasi context, la 17 martie 1991, Sovietul Suprem declara refuzuloficial al RSSM de a participa la referendumul unional, initiat deMoscova, asupra mentinerii Uniunii Sovietice.

Acesta sta decizie, insa, nu a fost respectata in raioanele estice si desud, in care, sub protectia trupelor aeropurtate ale generalului Satalinsi ale armatei a 14-a, structurile administratiei locale si de partid autrasat o limita interioara pe teritoriul Moldovei, creeand enclaveleTransnistriei si Gagauziei . Transnistrenii devin model si pentrugagauzii din Comrat care declanseaza simultan o miscare separatista,amenintand Chisinaul cu posibilitatea jonctiunii celor doua zonerebele de la est si de la sud. Gagauzii se afla acum sub tutela Rusiei sia Turciei deopotriva. Turcia si-ar dori ca in perspectiva unele satetatarasti din Dobrogea si teritorii ocupate de gagauzii din Ucraina sadevina o unitate statala turcica de sine statatoare, ca o zona tamponintre islam si ortodocsi.

Tiraspolul "capitala" regiunii separatiste, va deveni cheia regiunii iarpartea cea mai dogmatica a miscarii Unitatea-Edinstvo se va refaceaici.

131

Din 1991 pana in 2001 s-au schimbat multe dintre datele politicesociale si economice ale Moldovei, dar esenta problemei geopoliticenu s-a schimbat.

Problema Transnistriei

Problema Transnistriei este o problema fundamentala a securitatiiRusiei. Nistrul este linia strategica care desparte cele doua mari spatiigeopolitice, spatiul slav de restul lumii europene. ën urma cu pestejumatate de mileniu aceasta frontiera naturala era reglementata dePrincipatul Moldovei care se intindea de la munti pana la tarmul marii.Tighina si Hotin erau principalele vaduri de trecere ale Nistrului, iarChilia si Cetatea Alba controlau intreg accesul la gurile Dunarii.Stapanirea Nistrului marca calitatea de mare putere zonala si a devenitobiectiv prioritar al tuturor imperiilor acestei parti de lume. PentruImperiul Otoman, dupa ce il va smulge Moldovei, Nistrul va marcalimita de expansiune nord estica pentru aproape 400 de ani. Odata cuscaderea puterii otomane frontiera se muta pe Prut. Prin aparitiaRomaniei Mari frontiera revine pe Nistru. Imperiul Sovietic readucefrontiera pe Prut. Chiar daca frontiera politica intre rusi si restul lumiia oscilat intre Prut si Nistru, frontiera strategica a ramas pe Nistru.Aceeasi linie de fortificatii creata de turci a fost utilizata atat deImperiul Rus cat si de cel Sovietic. Desprinderea Ucrainei si pierdereaOdessei, a Azerbaidjeanului, luat de Turcia si apoi incercarea desmulgere a Moldovei din mainile Rusiei a pus la grea incercarestrategii Rusiei pentru care limita slava este conceputa spre inainte,spre Adriatica, iar nu inapoi, spre Moscova. Acum, mai mult caniciodata, pentru Rusia pastrarea Tiraspolului poarta o semnificatiestrategica covarsitoare, ramanand singurul cap de pod catre Europasud-estica.

Unul dintre motivele pentru care Rusia si-a afirmat cu atata tariecontrolul asupra acestei zone il constituie faptul ca in aceasta regiunese afla cel mai important complex militar-industrial de pe teritoriulRM. Practic, restul Moldovei nu dispune de o baza industrialacomparabila. ën zona se afla o uzina de producere a componentelorarmamentelor nucleare, un centru de anvergura pentru controlul

132

comunicatiilor. Nu trebuie neglijata nici locatia Armatei a 14 a, carechiar daca este mult diminuata, dispune de o logistica impresionanta.Este formata dintr-o divizie de infanterie motorizata, incartiruita laTiraspol, doua regimente de artilerie, un regiment de tancuri, unregiment antitanc, doua regimente de genisti si pontonieri, unregiment de rachete si o escadrila de elicoptere. Armata a 14 a esteproiectata ca un esalon de interventie rapida, avand rolul de a aplicaprima lovitura vestului. Schema ei de organizare permite ca in timpscurt sa cuprinda un numar mult mai mare de efctive decat are acum(aprox. 6500 cadre si soldati). O alta problema o constituie pensionariiArmatei Rosii. Majoritatea se afla in acest teritoriu, dar ei suntraspanditi pe tot cuprinsul republicii Moldova. Dupa unele aprecierinumarul acestora s-ar ridica la aproape 400. 000. Prezenta fostelorcadre militare si ale KGB, raportata la mia de locuitori este de cinciori mai mare la Tiraspol fata de media pe republica. Ei sunt siprincipala osatura a mafiilor si brigazilor paramilitare care-si fac decap pe tot teritoriul Moldovei.

Observatorii militari au descoperit in anul 2000 in zona de securitateinca patru formatiuni militare transnistrene ilegale. Acestea sintdislocate la Camenca, Ribnita, Slobozia si Dubasari iar efectivultuturor formatiunilor ilegale constituie aproximativ trei mii depersoane.Desi Memorandumul semnat la Moscova stipuleaza ca in zona desecuritate se pot afla doar fortele de mentinere a pacii, Transnistria nunumai ca nu indeplineste aceasta cerinta, ci dimpotriva, isi sporesteprezenta militara in zona. Autoritatilor Moldovei li s-a refuzatposibilitatea de a controla aceste unitati militare sau a unitatilortransnistrene de mentinere a pacii desi fortele de mentinere a paciiconstituie un contingent unic.

Partile deja au redus efectivul fortelor de mentinere a pacii, in zona desecuritate aflindu-se in prezent cite 500 de "casti albastre" din parteaMoldovei, a Transnistriei si Rusiei. Insa evacuarea tehnicii blindate seamina deocamdata, ceea ce duce la banuiala ca a fost transmisa altorunitati transnistrene, dislocate in zona de securitate.

Potrivit acordurilor de la Odesa din 1999, fortele de pace urmeaza sareduca tehnica blindata pina la numarul prevazut in dotare. Astfel panain prezent fortele de pace ale Moldovei si-au redus tehnica blindatapina la 52 de unitati. Pentru indeplinirea acordurilor de la Odesa,

133

urmeaza sa mai fie retrase inca 12 masini de lupta. In acelasi timp,insa, Transnistria a sporit numarul unitatilor de astfel de tehnica de la22 la 30 de unitati.

Solutia Federalizarii Moldovei

Rusia a oferit, in cursul anului trecut un plan de federalizare aMoldovei ca solutie pentru conflictul transnistrean.Soluita federalizarii, ca rezolvare deopotriva a problemei Moldovei siRomaniei a aparut insa initial la Bucuresti, cu ocazia lansarii asa-numita „Declaratie de la Cluj". In centrul grupului care a lansat teoriase afla politologul maghiar din Cluj Molnar Gustav, autor anumeroase studii de geopolitica postmoderna a caror idee de baza esteca federalizarea constituie o etapa normala, chiar necesara in aceastazona multietnica. Molnar Gustav a terminat facultatea de Filosofie aUniversitatii Babes-Bolyai din Cluj, unde preda astazi la catedra destiinte politice. El lucreaza si pentru Fundatia Teleki din Budapesta incadrul unor programe de studiu a regiunii Central est-europene. Apublicat in Romania si Ungaria o serie de lucrari de geopolitica,majoritatea referitoare la federalizare, ce urmeaza a fi publicate involum, luna aceasta, la editura „Polirom". La baza „Declaratiei de laCluj" este un studiu despre devolutia Transilvaniei, care incheie ciclulde analize deschis in 1997 , publicat in revista „Magyar Kisebbseg".Acest material sustine ideea unei federalizari a Romaniei intr-unproces asemanator separarii Scotiei.Miza reala a seriei de articole este redesenarea hartii regionale,implicit a hartilor mentale ale poporului roman.Hartile mentale au o functionalitate multipla in viata popoarelor si nuintamplator agresorul care vrea sa nimiceasca sufleteste un popor(esenta etnocidului cultural) va incepe cu distrugerea acestorcartograme. “Imaginea cartografica” este un cadru cumulativ in carese intersecteaza simboluri, reprezentari, mituri, angoase spatiale sitoate acestea mentin reprezentarile si atitudinile fata de spatiu inconfiguratii relativ stabile, pe care unii le numesc “harti mentale”,altii, “harti cognitive” sau “harti inteligente”.

Lupta impotriva Romaniei a implicat in permanenta si o actiune deanihilare a “imaginii cartografice” a Romaniei. Fenomenul s-a agravatdin momentul in care la est si la nord-est ca si la vest si la nord-vestul

134

Romaniei s-au cristalizat doua spatii cu tipuri de actiune deosebit deagresive, care pretind pentru ele functia de “eliberare” si “civilizare” apopoarelor sud-est europene. Aceste doua spatii etnocratice se credperfecte si salvatoare: spatiul slav si spatiul austro-ungar.

Ungaria pretinde pentru sine exclusivitatea “legitimatiei”panoccidentale si pancarpatice.Rusia, la randul ei, pretinde pentru ea legitimia panortodoxa sipanslavista. Ne aflam, iata, in fata unui joc propagandistic al hartilormentale si a unei actiuni agresive derulate de Rusia si de Ungaria princare se urmareste “strapungerea geopolitica” a hartii mentaleromanesti. Harta cognitiva a romanilor e supusa unei falsificarinimicitoare. Grupurile geopolitice (actorii) si ideologice incearcamereu sa creeze o anume “harta cognitiva” pe care s-o impuna intr-ozona. Pentru impunerea ei se foloseste un formidabil aparatinstitutional, ideologic, chiar simbolic (persuasiv) uman, etc.Harta poate fi impusa, prin actiunea unei panidei (strapungeregeopolitica) sau prin autoritatea (legitimitatea) simbolica si religioasaa cartografului. Cand o comunitate a fost silita sa adopte o hartacognitiva straina de traditiile ei urmeaza sfarsitul sau.

Federalizarea prezentata drept solutie de “salvare” a Romaniei,deopotriva de catre reprezentantii celor doua spatii etnocratice, de lavest si de la est, inseamna de fapt distrugerea statului roman sianihilarea misiunii natiunii romane, de punte de echilibru intre Orientsi Occident. Efectul reusitei unei astfele de actiuni ar putea fidevastator pentru intreaga Europa, nu doar pentru Romania.Intr-un articol intitulat „Geopolitica postmoderna", aparut in revista„Cumpana/Korunk", Molnar Gustav sustine ca Moldova ar puteareveni in cadrul statal al Romaniei, intr-o structura federala. Teoria sase aseamana frapant cu teoria propusa Chisinaului de emisarii luiPrimakov.

Mediatorii rusi in negocierile asupra Transnistriei au propusfederalizarea Republicii Moldova drept solutie pentru conflictul dinregiune, presedintele Parlamentului de la Chisinau, Dumitru Diacov,urmand a primi detalii in discutiile pe care le va avea cu EvgheniPrimakov, seful Comisiei de Stat a Rusiei pentru solutionareaconflictului transnistrean.

Un acord privind federalizarea este inevitabil pentru rezolvareaprincipalei probleme a Moldovei iar diplomatii moldoveni, rusi,

135

ucraineni si trimisii OSCE sunt de parere ca solutionarea va urmadupa ce Legislativul de la Chisinau, obtinut in urma alegerilor din 25februarie, il va desemna pe noul presedinte.

Potrivit surselor rusesti, exista o serie de imprejurari care il forteaza peVladimir Putin sa prefere o rezolvare cat mai rapida a conflictului.Supus unor presiuni interne deosebite, Putin trebuie sa tina cont, pe deo parte, de soarta miilor de militari rusi si a armamentului dinTransnistria. Pe de alta parte, intrucat nu se stie daca Petru Lucinschiva fi reales, viata politica de la Chisinau devine imprevizibila si arputea ameninta piciorul de pod pe care Rusia il detine in Transnistria,regiune care, la randul ei, isi amplifica presiunile.In sprijinul ideii ca Putin cauta o solutie cat mai grabnica acesteisituatii vine si faptul ca federalizearea propusa de Primakov anuleazanotiunea de „stat comun" moldoveano-nistrean, notiune propusa tot dePrimakov, in 1997.Cat il priveste, presedintele Petru Lucinschi ar avea tot interesul saaccepte federalizarea, intrucat ar primi sprijinul Moscovei pentruobtinerea unui nou mandat prezidential si ar garanta graniteleMoldovei asa cum se prezinta ele astazi.

Geopolitica Imperiala a Rusiei si Acordul Ruso-Belarus

Perspectiva castigarii puterii de catre comunisti si a atragerii Moldovei inUniunea Rusia Belarus

Initiativele integrationiste ale Moscovei si Minskului s-au manifestatincepand cu anul 1997.In aprilie 1997 Republica Moldova, mai exact majoritateaparlamentara saluta Acordul privind Uniunea dintre Rusia si Belarus,prin Declaratia celor 57 din 104 parlamentari de la Chisinau careaproba cu entuziasm semnarea. Acest grup de parlamentari reprezentaatunci un grup de interese, care astazi il are la varf pe Voronin. Dacava obtine majoritatea Voronin va impinge Moldova spre semnareaAcordului.

136

Pentru a avea o imagine a liniilor de actiune ale lui Voronin, putemlua ca punct de reper al analizei datele ce reflecta cel mai binestrategia si tactita Partidului Comunist, asa cum rezulta din istoriculevenimentelor din primavara anului 1997, cand Rusia si Belarus aucreat Uniunea in care aspira si Voronin sa aduca Moldova, conformdirectiilor trasate de la Moscova.

Istoric

Semnarea Acordului era vazuta, in 1997, de semnatarii Declaratiei (28comunisti si socialisti si 29 agrarieni) ca o actiune fireasca "efectuatain conformitate cu noile tendinte mondiale de integrare". AutoriiDeclaratiei considerau ca dezintegrarea URSS a fost "o eroaretragica", care trebuie corectata, care a aruncat popoarele ex-sovieticein haul degradarii economice si pauperizarii, declansand conflictearmate si discordia interetnica. Cei 57 de deputati isi exprimausperanta ca oamenii politici din Rusia, Belarus si Moldova vor actionain continuare "in scopul realizarii unitatii conform cu adevarateleinterese si aspiratii ale popoarelor".

Declaratia din 1997 privind Acordul dintre Rusia si Belarus a fostinitiata de deputatii comunisti. Nereusind sa obtina dezbaterea acesteichestiuni in sedinta Parlamentului din 6 aprilie 1997 parlamentariicomunisti au colectat semnaturile necesare in afara peretilorlegislativului, transmitand textul Declaratiei spre informarepresedintilor Moldovei, Federatiei Ruse si Belarusiei.Declaratia nu este o rezolutie oficiala a Parlamentului moldovean,reflectand pozitia politica a unor deputati, ce reprezinta majoritateasimpla parlamentara, inrudita printr-o comunitate de interese sisubjugata unora si acelorasi influente si reprezentari privind destinulRM.

Partidul Comunistilor din Moldova actioneaza conform liniilordirectoare ale strategia privind "restabilirea pe principii benevole astatului unic sovietic", elaborata de Congresul al III-lea al popoarelordin URSS, intrunit la Minsk in 14-16 martie 1997. Participantii lacongres, intre care si Vladimir Voronin, liderul PCRM, au adoptat orezolutie in care au atacat "politica SUA si a altor state imperialiste inscopul subjugarii tarilor Comunitatii si a celor Baltice", protestandimpotriva extinderii NATO spre Est. Congresul a trasat o serie demasuri pentru a activiza "miscarea de unire". Cu Rusia, desigur.

137

Chestiunea "unirii", conform principiilor directoare ale Congresului,ar urma sa fie solutionata "in cadrul unor referendumuri republicane".Adunarile parlamentare trebuie sa anuleze acordurile de laBelovejskaia Puscia si sa instituie cetatenia comuna. Congresul apledat pentru adancirea integrarii economice cu Rusia si creareaintreprinderilor mixte, urmarind "perspectiva transformarii lor insocialiste", refacerea spatiului comun de instruire, cultural si stiintific,cerand sa se acorde limbii ruse statutul de limba oficiala. Cei intrunitila "forul popoarelor sovietice" au insistat asupra necesitatii intaririisistemului colectiv de securitate a statelor membre ale CSI. Ei si-auexprimat convingerea ca solutionarea definitiva a conflictelor dinspatiul ex-sovietic, inclusiv problema Transnistriei, "este posibila doarin cadrul unei uniuni regenerate". Congresul a obligat Comitetulpopoarelor URSS sa elaboreze proiectul Acordului Unional, care "safie discutat in republici si adoptat la Adunarea generala areprezentantilor statelor".In consens cu aceste obiective este si rezolutia congresului al III-lea alPCRM din 22 martie 1997 care obliga adeptii acestui partid sa explicepe larg populatiei esenta "materialelor si documentelor Congresului alIII-lea al popoarelor URSS si sarcinilor de unificare".

Confederatia Ruso-Belarusa, istoric si obiectiveScopul refacerii "puternicii Uniuni" nu a scapat nici odata dinobiectivul celor ce se cred reprezentantii "poporului sovietic". Daca inanii 1991-1994 adeptii integrarii cu Rusia insistau cu tenacitate asupranecesitatii ratificarii actelor de aderare la CSI, iar ulterior s-au aratatdeceptionati de gradul de integrare in cadrul Comunitatii, astaziacestea sprijina cu aceiasi fervoare Acordul ruso-belarus.

Conform literei acestui tratat, transformarea Comunitatii ruso-belaruseintr-o Uniune presupune pastrarea suveranitatii, independentei siintegritatii teritoriale a statelor-membre si a simbolicii lor nationale(art.1). Scopurile Uniunii vizeaza "consolidarea relatiilor defraternitate, prietenie si de cooperare multilaterala intre RepublicaBelarus si Federatia Rusa in domeniul politic, economic, social,militar, stiintific, cultural etc."(art.2). Acordul este deschis pentruaderarea la el si a altor state, subiecte ale dreptului international(art.7). El acorda statelor membre dreptul de a parasi Uniunea,obligandu-le sa faca cunoscuta aceasta intentie cu 12 luni inainte(art.8). Parte componenta a Acordului este Statutul Uniunii, carereflecta mult mai explicit esenta coabitarii ruso-belaruse.

138

Statutul stabileste cetatenia comuna a Uniunii pentru cetatenii rusi sibelarusi (art.2). Uniunea devine subiect al dreptului international(art.4). in competenta acesteia intra coordonarea politicii interne siexterne, in sferele de interes comun al statelor membre, asigurareasecuritatii lor colective, cooperarea privind asigurarea integritatiiteritoriale si inviolabilitatea frontierelor Uniunii, elaborarea unei bazenormativ-juridice si unificarea legislatiei tarilor membre, crearea sidezvoltarea unor sisteme financiare, bugetare si valutare unificate etc.(art.15). Unificarea sistemelor financiare ale statelor membrepresupune existenta unui singur centru de emisie (art.31). In scopulrealizarii sarcinilor asumate, se constituie pe baza de paritate organelede conducere ale Uniunii.

Consiliul Suprem, instanta suprema a Uniunii, reuneste sefii de state side guverne, conducatorii institutiilor legislative si PresedinteleComitetului Executiv. Deciziile acestui organism sunt adoptateconform principiului "un stat - un vot" (art.19). PresedinteleConsiliului Suprem este ales dintre sefii de state pe un termen de doiani prin rotatie, daca nu este prevazuta alta modalitate, avand misiuneade a conduce cu activitatea Consiliului si de a reprezenta Uniunea inrelatiile cu statele straine si organismele internationale (art.20).Organul reprezentativ al Uniunii este Adunarea Parlamentara (art.21).Institutia insarcinata cu realizarea curenta a deciziilor adoptate esteComitetul Executiv, format de Consiliul Suprem (art.26).

Deciziile organelor Uniunii sunt luate in limita competenteloracestora, excluzand aducerea de prejudicii principiilor constitutionaleale statelor membre. in caz de necesitate, statele membre aduc acteleinterne in concordanta cu deciziile organelor Uniunii (art.18).

Uniunea dintre Rusia si Belarus, administrata de organe transnationalesi avand cetatenie comuna, are caracteristicile unei confederatii, caretrebuie sa-si edifice, treptat si gradual, un spatiu economic siinformational comun (limba rusa fiind limba oficiala a URB), unsistem de securitate colectiv si o moneta unica (rubla ruseasca).

Castigurile geopolitice ale Rusiei rezultate din Acordul Rusia-Belarus

Achitand costurile respective necesare reajustarii relatiilor cu Minskul,Moscova, intr-o perspectiva imediata, extrage din realizarea acestui

139

proiect o serie de beneficii politice si militare. in sfera politicii externesi de aparare Rusia obtine acces direct la frontierele zonei EuropeiCentrale; inlatura pericolul potential de izolare a sa prin crearea uneicenturi anti-ruse "Marea Neagra - Marea Baltica"; isi consolideazapozitiile pentru dialogul cu Ucraina, Polonia si Tarile Baltice; isisporeste influenta pe arena internationala; isi optimizeaza pozitiastrategica pe directia Vest.

In ansamblu. in plan geoeconomic, Moscova obtine un culoar sigurpentru exporturile sale de gaze si petrol, slabind pozitiile Ucrainei siale altor state care stau in calea exporturilor rusesti catre Occident siBalcani. Din punct de vedere psihologic, infintarea URB va contribuila diminuarea sindromului "natiunii divizate" in Rusia si vaimpulsiona activitatea celor circa 20 mln de rusi din spatiul ex-sovieticpentru a exercita presiuni asupra guvernelor noilor state independente,in scopul aderarii la recent constituita confederatie.

Acordul cu Belarus, raspunde intereselor nationale ale FederatieiRuse, apropierea ruso-belarusa trebuind examinata in contextulextinderii NATO, deoarece acesta este subtextul care transpare dinnoua ecuatie geopolitica zamislita de Moscova si Minsk.

Dezavantaje ale Acordului, din perspectiva ruseasca

Confederatia ruso-belarusa este o replica la extinderea NATO spreEst, dar are si nejunsuri din cateva considerente. Inainte de toate,Uniunea cu Belarus va complica posibilitatea realizarii demersuluiRusiei de a avea relatii privilegiate cu Alianta Nord-Atlantica. in aldoilea rand, Uniunea cu Minskul va conduce la activizarea eforturilorUcrainei si ale Tarilor Baltice de integrare in structurile euro-atlantice,sporind atentia NATO fata de statele calificate pentru "un al doileaval" de aderare la Alianta. In al treilea rand, ratificarea Acorduluiruso-belarus se va rasfrange negativ asupra relatiilor Moscovei cuUniunea Europeana, deoarece Menskul, raporturile caruia cu UE suntinghetate, ar obtine accesul, prin intermediul Rusiei, la programelecomunitatilor europene.Reactiile statelor membre ale CSI la noua initiativa integrationista acelor doua state slave nu sunt univoce. Majoritatea dintre acestea, intrecare si Republica Moldova, exeptand Kazahstanul si Ucraina,pastreaza o atitudine de expectativa fata de nasterea URB. Oficial,

140

Presedintele Petru Luchinschi a declarat ca aceasta Uniune priveste inexlusivitate Rusia si Belarus. Pe dedesupt acesta spera la un post inCSI dupa alegerile din februarie 2001. Deocamdata, elitele poltice dinstatele CSI se afla in expectatie, straduindu-se sa inteleaga dacaaceasta confederatie - o neindoielnica constructie geopolitica - este unedificiu pentru o indelungata convietuire ruso-belarusa sau doar oforma tranzitorie catre un nou supra-stat cu Moscova in frunte, pentrua recupera catusi de putin din maretia fostului imperiu.

Semnale in acest sens deja exista si ele nu pot fi neglijate. N-a reusitsa se usuce cerneala pe documentele semnate ca autoritatile de varf dela Kremlin au si anuntat despre posibilitatea fuziunii RepubliciiBelarus cu Rusia in cadrul unei federatii sau, in cele din urma, a unuistat unitar ... tot rus. Nu este de loc lipsit de importanta nici faptul caUniunea dintre Rusia si Belarus reuneste doua state slave, realizandlozinca "sobirania russkih zemeli" ("adunarii pamanturilor ruse"), cutoate ca dimensiunea ei etnica este, din anumite consideratii, plasata inumbra evenimentului.

Sindromul "natiunii divizate" in MoldovaCele doua curente aparute in 1997 in Moldova, ca urmare a aparitieiAcordului au ramas pana astazi tipare ale liniilor politice directoare.Mai mult ca oricand, acum, in 2001 se constata o polarizare, atat inrandul opiniei publice cat si in zona politica, cu privire la bifurcareadintre linia CSI si linia UE.

Incepand cu 1997 in Republica Moldova s-au cristalizat doua curentede opinie privind infiintarea Uniunii dintre Rusia si Belarus. Primul,reunind atat formatiunile politice de la Chisinau reprezentantepredominant ale "natiunii (ruse sau "sovietice") divizate" in urmadizolvarii URSS - Partidul Comunistilor din Republica Moldova,Miscarea Unitate-Edinstvo, Partidul Socialist, cat si administratia de laTiraspol, si-a exprimat satisfactia in legatura cu semnarea Acordului.

Miscarea Unitate-Edinstvo a apreciat aceasta initiativa drept "omasura demult devenita inevitabila, menita sa consolideze potentialuleconomic si influenta politica" a statelor semnatare, aratandu-seconvinsa ca la URB "vor adera si alte republici". PCRM a afirmat caodata cu Uniunea dintre Federatia Rusa si Belarus "se naste o nouaforma efectiva de integrare, in multe asemanatoare ComunitatiiEuropene".

141

Comunistii considera ca declaratia celor 57 de deputati, care, in opticalor, "exprima opiniile majoritatii alegatorilor", urmeaza sa determineconducerea de varf a Moldovei sa-si activizeze eforturile "de integraresi unire" in spatiul CSI.

Tiraspolul, ca intotdeauna, aduce o nota in plus asupra atitudiniituturor suporterilor din aceasta zona a spectrului politic fata deUniunea dintre Moscova si Minsk. Initial, administratia de la Tiraspola conditionat solutionarea diferendului transnistrean de aderareaChisinaului la confederatia ruso-belarusa. Liderii transnistreni dorescsa preia modelul Uniunii pentru institutionalizarea relatiilor cu RM.

Cel de-al doilea curent politic, ingloband formatiunile de dreapta -Frontul Popular Crestin Democrat, Partidul Fortelor Democratice,Partidul Liberal, Partidul Renasterii si Concilierii, aflate in opozitie, arespins categoric perspectivele aderarii Moldovei la URB, cel putin lanivel declarativ. In realitate membrii ai unora dintre aceste formatiuni,s-a dovedit, au sustinut in secret pe Voronin. In decembrie 2000alegerea lui Voronin ca presedinte s-a aflat la un fir de par, lipsind-uidoua voturi doar pentru ca acesta sa fie desemnat de Parlament.

Aceste doua conceptii privind raporturile Moldovei cu Estul indicaasupra unei societati sfasiate de tendinte, in esenta, ireconciliabile.Izvorand dintr-o deceptie magistrala fata de asteptarile investite prinproclamarea statului moldovean suveran si independent, elanul"unionist" al fortelor pro-ruse - Partidul Comunistilor, MiscareaUnitatea-Edinstvo, Partidul Socialist, la care adera importantebastioane ale Partidului Democrat Agrar - speculeaza cu starea dederuta si deznadejde a populatiei, oferindu-i iluzia dobandiriiprosperitatii prin inglobarea RM intr-o noua/veche entitate slava, subauspiciile Kremlinului.

Acum in 2001, cu siguranta, teza privind necesitatea unei mai stransecooperari si chiar aderarii Chisinaului la URB este una dinprincipalele teme ale campanei electorale. In cazul victoriei blocului"unionist" pro-rus, Acordul privind Uniunea dintre Federatia Rusa siRepublica Belarus va fi ratificat de Parlamentul de la Chisinau inviteza si in aceiasi maniera in care a fost ratificata Conventia deaderare a RM la CSI in 1994. Declaratia celor 57 de deputati dinParlamentul anului 1997 este mai mult decat o afisare de intentii estechiar linia directoare pe care s-a aflat gruparea Voronin in intreaga saactivitate politica, si reflecta traseul politicii fata de Moldova pe care

142

doreste sa-l impuna Moscova, legal, prin votul democratic alparlamentarilor.

TRANSNISTRIA

Diagnosticul unei rebeliuni - istoric

Secesionismul raioanelor estice poate fi numit, pe drept cuvant, dreptsemnul de nastere al Republicii Moldova. Trei factori esentiali aucontribuit la declansarea rebeliunii din Transnistria: (1) politicileexpansioniste ale fostului centru de metropola, urmarind pastrareafostelor "centuri de loialitate" ex-sovietice in jurul Rusiei, (2) reactiapolitica cu sens invers al populatiei rusolingve, congregata pecioburile ideologiei internationaliste si pan-sovietice si (3) ecourilemiscarii de renastere nationala a populatiei majoritare din Moldova(1989 - 1991).Daca Declaratiile despre suveranitate a RSSM (iunie 1990) siindependenta a Republicii Moldova (27 August 1991) au pusfundamentul juridic pentru edificarea unui stat national unitar, incadrul frontierelor fostei RSSM, reactiunea anti-moldoveneasca si-agasit expresia sa cea mai fidela si cea mai structurata institutional inDeclaratia privind proclamarea independentei RMN, din septembrie1990, si referendumul in favoarea pastrarii URSS, care-au condus lainstaurarea de facto a existentei asa-zisei "statalitati transnistrene".Dupa intelegerea de la Bielovejsk si Ala-Ata (decembrie 1991), care-au insemnat iradierea Federatiei Ruse din cadrul URSS-ului agonizate,Rusia a ptretins sa-si asume rolul de unic mostenitor al fostei UniuniSovietice (in plan patrimonial si istoric), asumandu-si, respectiv, si"interesele specifice geostrategice" asupra fostelor entitati sovietice. inacest fel, incepand cu anii 1991 - 1992, impletirea acestor trei factori amarcat amplitudinea ciocnirilor de interese intre Moldova -Transnistria - si Rusia, dand nastere conflictului politico-militar,cunoscut in strainatate mai ales sub numele de "conflict transnistrean".Despre acest conflict s-au scris deja biblioteci intregi de literatura (iarsubiectul nu este nici pe departe terminat, chiar din contra!), sideaceea, prezentul articol nu are pretentia de a reface ceea ce

143

indeobste este cunoscut la tema secesionismului transnistrean. Ipotezade lucru al acestui articol este ca un conflict apare atunci cand seproduce un dezechilibru intr-o ecuatie cu valori impare. Evolutiaabrupta a negocierilor privind viitorul statut juridic al Transnistrieipoate fi descrisa ca in termenii unui dezechilibru, rezultat in urmainteractiunilor si ciocnirilor celor trei directii de evolutie concurente inregiune: Moldova - Rusia - Transnistria. Progresele acestor negocieriva tine, din aceasta perspectiva, de felul in care se vor lua inconsideratie interesele valorizate si asteptarilor partilor implicate.

1. MoldovaActiunile Republicii Moldova de dupa inghetarea conflictului militarde la frontierele sale estice (prin semnarea Conventiei Snegur - Eltindin iulie 1992) au fost ghidate de vointa autoritatilor centrale de laChisinau de a-si restabili jurisdictia si controlul efectiv (de drept,financiar, de educatie, etc.) asupra teritoriilor rebele din stangaNistrului si Tighina. Autoritatile de la Chisinau s-au aratat extrem depreocupate de extinderea influentei structurilor separatiste pe maluldrept al Nistrului (Tighina si o serie de localitati riverane), in acestsens, punandu-si o prima sarcina in stoparea procesului de anclavare(fata de Chisinau) a regiunii Transnistrene si de auto-institutionalizarea regimului secesionist, care incepuse sa-si fortifice absolut toateatributele de stat imaginabile. Realizarea acestei sarcini s-a manifestatmai ales prin eforturile depuse de mai multe comisii si mediatori dinpartea Chisinaului de a cauta o varianta de compromis, prin care, pede o parte, s-ar fi gasit formele si mecanismele realizarii integritatiiconstitutionale a tarii, protejarii spatiului unic constitutional, iar pe dealta parte, permitand locuitorilor regiunii transnistrene de a-si mentineo anumita identitate regionala si un specific entocultural: de expresielingvistica, un grad mai avansat de autonomie economica, pastrareaanumitor simboluri si libertati, considerate a fi traditional acceptate delocuitorii de pe malul stang al Nistrului.O componenta importanta a strategiei adoptate de Chisinau, in raportcu regiunea rebela, s-a aratat a fi si precizarea atitudinii diferentiatefata de populatia si liderii regiunii rebele, manifestandu-se astfel, pede o parte, disponibilitatea de a merge in intampinarea celor dintai(desele apeluri ale conducerii RM catre populatia raioanelor estice siincercarile Chisinaului de a atrage participarea locuitorilor acestorraioane la alegerile organizate in republica) in opozitie fata depretentiile tot mai mari a liderilor auto-proclamatelor "structuristatale" transnistrene. Mult timp (pana le jumatatea anului 1996) s-aevitat cu prudenta nominalizarea liderilor secesionisti altfel decat

144

"liderii auto-proclamatei republici nistrene". in acest sens, Chisinaul adorit sa sustina cu fiecare ocazie punctul de vedere cu privire lacaracterul ilegal si anticonstitutional al structurilor create la Tiraspol.Aceasta abordare nuantata a initiativelor promovate in raport cumiscarea secesionista din raioanele estice s-a conformat interesuluiimprativ de a grabi instaurarea unei paci durabile pe Nistru, cuimplicarea constituentelor active ale diplomatiei populare, de natura saamelioreze puternicile contradictii aparute in perioada conflictuluimilitar (1991- 1992). Din pacate, incercarile autoritatilor chisinauenede a elabora un model viabil al concordiei civice, capabil saechilibreze si sa favorizeze pastrarea identitatii populatiei majoritare sicea a minoritatilor etnice, acceptabil si pentru locuitorii regiuniitransnistrene, au fost zadarnicite de radicalizarea constanta aTiraspolului, precum si de stradania desarta a Chisinaului de asubstitui statutul "comunitatii civile a cetatenilor Republicii Moldova"cu cea a "identitatii nationale"a populatiei majoritare. Un exemplucras, in acest sens, l-a reprezentat Congresul Casa noastra - Moldova,organizat la 5 februarie 1994 de PDAM. La acelasi compartiment,efortul necesar de ponderare a disensiunilor inter-etnice si inter-comunitare s-a consumat in spiritul "anti-unionismului", asumat lanivel oficial, care a favorizat in mod vadit ascensiunea miscarilor pan-slaviste si filo-ruse, contribuind implicit la schimbarea accentelor infelul in care s-au purtat tratativele Chisinau - Tiraspol. Cautarea unor"punti" necesare pe terenul diplomatiei populare si a intalnirilor culiderii de la Chisinau si Tiraspol s-au axat in acest sens pe dorinta de arestabili relatiilile compromise (inclusiv cele economice) intre malulstang si malul drept ale Nistrului. Evident, aceste noi modificari aufost de natura sa favorizeze cultivarea unor noi pretentii in discursulliderilor transnistreni si perpetuarea unui comportament agresiv alinstrumentelor lor loiale, la modul practic (perchezitionarea treburilorde pasageri, introducerea taxelor de tranzit, santajul energetic exercitatasupra executivului de la Chisinau, etc.).Autoritatile de la Chisinau s-au aratat de nesfarsite ori optimiste inincercarea de a pondera efectele negative ale secesionarii celei maiindustrializate parti a teritoriului Republicii Moldova, care-au produsefectele unei considerabile dependente structurale (economice sicomunicationale) de regiunea separatista. Dorind sa internationalizezepe toate caile problema aflarii trupelor militare rusesti in Transnistria,Moldova a incercat in cateva randuri sa conditioneze calitatea sa demembru al CSI si a perspectivelor dezvoltarii relatiilor moldo-ruse deproblema reglementarii conflictului din Transnistria; in acest sens,relatiile Republicii Moldova cu CSI si Federatia Rusa fiind puse, la

145

randul lor, in dependenta directa de felul in care acestea puteaucontribui (sau nu) la reintegrarea teritoriilor republicii. Exprimandu-sidorinta de a atrage o mai larga participare a organismelorinternationale si a marilor puteri in vederea deblocarii negocierilorasupra solutionarii conflictului nistrean, diplomatia moldoveneasca,dincolo de ecprimarea unui discurs vociferos, nu a reusit sa atragadecat compasiune si angajamente simbolice, mai putin eforturicoerente a institutiilor internationale in vederea aplanarii acestuiconflict. in plan regional, Moldova a dorit, dupa esecul reconstituiriimecanismului quadripartit, sa atraga Ucraina in cadrul unor actiunipacificatoare. Alinierea diplomatiei moldovenesti la spiritulConventiei semnate in 1992 (Snegur - Eltin) nu a tinut cont deasumarea vizibila de catre aripa gruparii presedintelui rus a unorsloganuri si mobiluri tipice programelor sovinistilor rusi, astfel incatasumarea sustinerii neconditionate a "cursului democratic alpresedintelui rus" a inmuiat o serie de asperitati vizibile in procesulnegocierilor cu partea rusa (neratificarea prelungita a Tratatuluiinterstatal dintre Moldova si Rusia de catre Duma, afisarea unordemersuri ostile de catre inalti demnitari si reprezentanti aiestablishmentului Rusiei in raport cu integritatea Republicii Moldova,sustinerea fatisa a regimului de la Tiraspol, etc.). S-a dovedit cafactorul economic (manifestat prin adancirea dependentei economicede Rusia: surse energetice, accize pentru tranzitarea si exporturile deproduse agricole, afluxul de capital rusesc in Moldova si imixtiuneaacestuia in finantarea campaniilor electorale a liderilor de la Chisinau,etc.) poate reprezenta un atu extrem de puternic in favoarea Rusiei.

2. TransnistriaAnticipand lentoarea procesului de ameliorare a conflictului, lideriitiraspoleni au dorit sa joace cartea "faptului impinit". in acest sens,actiunile lor de constituire febrila a structurilor "statale", extindereainfluentei lor si utilizarea unor noi si noi argumente in favoraraautonomizarii lor de restul Moldovei, nu au putut fi contracarateefectiv de conducerea de la Chisinau. Miscarea secesionista a dorit sacompenseze vidul de legitimitate externa a structurilor PMR printr-olarga adeziune interna (complexul "cetatii asediate"), stimulata sialimentata ideologic printr-o isterie romanofoba, extrem de agresiva.incercand sa confere expansiunii sale laterale un rationalmentstrategic, PMR nu a ezitat sa incalce in repetate randuri intelegerilestabilite de catre Comisia Unificata de Control, alerand populatia prinrepetatele "cordoane sanitare", puncte vamale de control, perchezitiisau pur si simplu declaratii cu privire la instituirea starilor

146

exceptionale. Exista in discursul belicos al liderilor transnistreniparadoxuri ireconciliabile, pe care este greu sa nu le observi. Astfel,vointa Tiraspolului de a pastra decorul extern (numeroasele declaratiicu privire la vointa lor de a "pastra inviolabilitatea granitelor externe aRepublicii Moldova si a integritatii sale teritoriale") s-a alaturat stariide fapt, continute in suspendarea oricaror legaturi financiare saupolitice intre localitatile de pe malul stang si cel drept al Nistrului. Unpunct de reper in aceasta strategie de instrainare continua si deneconsiderare a unitatii teritoriale a Republicii Moldova is serveste siConstitutia PMR, in care PMR este proclamata "stat independent sisuveran" si in care, nu exista nici macar o trimitere la legislatia siconstitutia Republicii Moldova. Stabilindu-si o strategie de "aparare aindependentei castigate in luptele din 1992", autoritatile tiraspolene auintreprins actiuni foarte serioase in vederea instruirii si inchegarii uneiarmate puternice, stabilite pe suporturile vizibile si mai putin vizibileale fostei Armate a 14-a. Pe temeiul "agresivitatii Chisinaului", lideriisecesionisti au constituit o armata impresionanta, dotata cu tehnicamilitara moderna, formata din tancuri, instalatii rachetare, trupe degeniu si chiar aviatie de lopta, utilizand potentialul industrial aluzinelor din regiune pentru a-si largi arsenalele existente dearmament. Constient de atu-ul strategic pe care-l detine Tiraspolul,atata timp cat poate controla accesul spre depozitele cu munitii rusesti,liderii secesionisti au dorit sa zadarniceasca evacuarea lor, afirmandba ca "acestea reprezinta patrimoniul lor national", ba ca "evacuarealor este periculoasa pentru caile de acces". Tiraspolul a utilizat din plinaceste argumente si pe parcursul negocierilor mediate de partea rusa.in plan ideatic, liderii transnistreni au dorit sa faca cat mai marezgomot in legatura cu mizele "misiunii istorice" a Transnistriei de arezista expansiunii occidentale, angajandu-se a ramane un avanpost al"intereselor geopolitice a Rusiei spre inima Balcanilor". Asumandu-simisionar "paza intereselor rusesti pe axa balcanilor", Tiraspolul autilizat argumente dintre cele mai bizare in sprijinirea acestei teze.Potrivit ministrului securitatii Vadim ªevtov, negocierile dintreChisinau si Tiraspol ar putea dura si 30 de ani, fiindca PMR nu este unscop in sine, ci o modalitate de a asigura securitatea vietii poporuluitransnistrean si cel al poporului Basarabiei. Daca nu ar fi existat PMR,Republica Moldova ar fi fost demult anexata de structurileoccidentale, iar Romania ar fi iesit la granitele Ucrainei. Nu estecorect sa credem ca aceste angajamente au fost adresate doarmiscarilor soviniste (de genul sovinistilor lui Jirinovschi sauBarcasov), ele au prins foarte bine si conducerii Rusiei care au dorit sasprijine supravietuirea regimului de la Tiraspol prin ajutoare

147

nerambursabile considerabile, precum si printr-un paienjenis abil deconditii, declaratii si memorandumuri, mediate de reprezentanti aipresedintelui Eltin in Moldova.Totusi, constienti de fragilitatea situatiei lor politice, dar si deincertitudinile establishmentului moscovit, liderii secesionisti de laTiraspol au depus eforturi importante in vederea obtinerii uneioarecare autonomii de manevra fata de patronii lor moscoviti. in acestsens, folosind din plin instrumentul sanctiunilor simbolice si afective(in raport cu Chisinaul - abandonarea negocierilor sau interzicereacooperarii cu misiunea OSCE, in raport cu Moscova - cautarea dealiati in randurile extremei de opozitie de la Moscova: pregatirea detrupe de asalt si expedierea lor in ajunul asaltului Parlamentului decatre trupele lui Graciov). in plus, regimul de la Tiraspol a dorit sainstituie o cenzura omnipotenta pe intreg teritoriul controlat al regiuniisecesioniste, alimentand o xenofobie legalizata impotriva vorbitorilorde limba romana si a oricarei disidente locale, care, constiente deabsurditatea pretentiilor regimului tiraspolean au dorit sa plece dinregiune ori sa amuteasca de frica disparitiilor fizice (un fenomenbinecunoscut si astazi populatiei din regiunea Transnistriei). Acestorforme de "timorare ideologica" li s-a adaugat afisarea interesuluiliderilor transnistreni de a obtine o "independenta pentru prosperareaeconomica". in plus, discursul oficial al Tiraspolului s-a legat de oriceprilej pentru a-si manifesta dorinta sa de a sprijini tentativeleindreptate spre re-constituirea structurilor unionale in care, potrivit"strategilor transnistreni", PMR-ului I-ar fi revenit statutul unuisubiect autonom. Aceasta linie politica a fost urmata si in cazuldesfasurarii referendumului cu privire la asocierea PMR laComunitatea Statelor Independente, care, desi respinsa oficial, abeneficiat de o larga audienta si incuviintare in mediile politicemoscovite. Repetatele incercari ale Tiraspolului de a-si exprima catmai zgomotos orientarea sa pan-slavista au trezit simpatia unorinfluente cercuri imperialiste rusesti, cu care liderii de la Tiraspol auinvatat sa-si coordoneze noile demersuri politice, sporindu-si mizelepolitice in situatia unei posibile preluari a conducerii in Rusia de catregrupurile politice ale sovinistilor rusi. Acest interes s-a dovedit a fimutual, deoarece ambitiile politice ale Tiraspolului au alimentatnostalgiile unor puternice cercuri economice si ideologice de laMoscova si Chisinau, care si-au orientat spre Tiraspol discursulelectoral. Dorinta de a mentine "la foc incet" a conflictului (fara apermite aparitia unor elemente de natura sa conduca spre ameliorareasa legala) si-a gasit expresia sa plenara in tacticile Tiraspolului de aprovoca noi momente de tensionare a situatiei in zonele de demarcatie

148

sau aflate sub protectia castilor pacificatoare. Aceasta practica uzuala,sustinuta ideologic de intreg arsenalul de lupta impotriva agresiunii"nationalistilor din Chisinau", a fost utilizata drept un argument stabilde forta in favoarea cresterii numerice si tehnice a dispozitivelorforetelor armate transnistrene, depozitele fostei Armate a 14-a fiind inacest sens o rezerva permanent aflata la dispozitia garzilor nistrene.Intensificarea incercarilor de isntitutionalizare a existentei "poporuluitransnistrean" (constituit in opozitie cu factorii externi de pericol),oferindu-se, totodata, un statut privelegiat comunitatii etnice rusofone,atat in plan cultural, cat si politico-economic. Dorinta de a impuneChisinaului acceptarea unei federatii, formate din RM, PMR si RG, asuferit anumite schimbari dupa atribuirea Gagauziei unui statut carenu depaseste cu mult statutul unei unitati administrativ-teritorialedescentralizate.

Pe parcursul conflictului, pozitiile Tiraspolului au continuat sa seradicalizeze. Daca la inceputul anului 1991 liderii tiraspoleni isidoreau sa obtina un statut destul de limitat de autonomie teritoriala,zona economica libera, etc., dupa 1995, acestea au afirmat de maimulte ori ca nu vor accepta mai putin de o republica independenta(Maracuta) sau ca, "luand in consideratie existenta de facto a douastate independente, problema este cum sa convietuiasca aceste douaentitati" (Litkai). in acest scop, conducerea Tiraspolului au asumat uncurs consecvent spre consolidarea si adancirea disparitatilor structural-institutionale fata de Republica Moldova; punand un accentpredominant pe intarirea ministerelor de forta, extinderea starii deautonomizare financiara, economica si financiara. Acceptandpatronajul Moscovei (care le aducea protectie militara, diplomatica sieconomica), liderii secesionisti au cautat sa-si mentina un stilindividual in raport cu pozitia oficiala a Moscovei.

Decizia Dumei de stat a Rusiei cu privire la declararea Transnistrieidrept zona a sa de interes geostrategic a trezit proteste vehemente alChisinaului si satisfactia nedesimulata a Tiraspolului. Cu acest prilej,multi s-au intrebat care mare este rationalitatea pastrarii trupelorrusesti pacificatorare in zona, din moment ce, reiesind din declaratileoficiale ale Dumei, prezenta miliatrilor rusi este determinata deapararea intereselor geostrategice ale Rusiei si mai putin, deexecutarea functiei de departajare a trupelor militare existente? Maimult decat atat, sub protectia acestor trupe, "zise de pacificare", inzona de securitate au fost introduse formatiuni militare si de graniceriale Transnistriei, care-au initiat actiuni febrile de delimitare a

149

granitelor autoproclamatei repbulici nistrene, ceea ce inseama oincalcare flagranta a acordului din 21 iulie 1992, lucru semnalat dereprezentantul RM in Comisia Unificata de Control, generalul Catana.Tensiunile provocate de amplasarile unor noi posturi de la Tighina sila alte capete de pod peste Nistru i-au facut pe mai multi participantidirecti la CUC, printre care si pe reprezentantul lui Igor Smirnov laTighina, E.Zenovici, sa declare ca "nu exclude izbucnirea unui nouconflict". Pentru evitarea acestui iminent conflict, liderii secesionistiau propus semnarea de partile la conflict si a mediatorilor a unuidocument "juridico-statal", prin care sa se puna baza crearii unui statcomun cu RM "in cadrul frontierelor fostei RSSM" (Smirnov).Tocmai din aceste considerente, PMR a organizat propriile alegeriparlamentare, locale, iar mai recent - prezidentiale (la 22 decembrie1997), care au avut calitatea de a reconfirma pozitiile detinute deSmirnov in capul structurilor decizionale din Transnistria.

3. Interesele Rusiei in regiunea estica a Republicii Moldova.In acest conflict regional, Rusia a experimentat o serie de politici demanipulare sau chiar de modificare a strategiilor de evolutieindependenta a noilor state nationale, aparute in urma prabusiriiURSS. Ulterior, ministerele de forta ale Rusiei au incercat sa aplicesolutiile acestui conflict in Georgia, Estonia si Crimea si alte regiuniale CSI-ului. Evident ca realizarea practica a intereselor rusesti s-adovedit a fi foarte diferita in fiecare caz aparte, variind in functie detextura etnica, de presiunile externe sau de proportiile acestor tari,succesoare ale Uniunii Sovietice. in Transnistria, obiectivul majorurmarit de Rusia a fost, de fapt, retinerea Republicii Moldova de a ieside sub tutela politica a fostului centru decizional post-sovietic,utilizand regiunea nistreana ca pe un fitil amorsat, care poate fioricand reaprins, dar incercand, totodata sa confere intereselor sale inregiune o terminologie achizitorie (cum ar fi - termenul "blijneezarubejie" sau cea de "obscee prostranstvo zveno SNG", etc.).Integrarea principiului de "sincronizare in documentele elaborate degrupurile de negociatori ai conflictului si a prezentei militare rusestipe teritoriul Republicii Moldova; vointa de a "ingheta" pe un termennelimitat stationarea acestor trupe si, in acest scop, zmulgerea unorconcesii maxime cin partea liderilor chisinaueni, au fost obiectivepolitice urmarite cu multa insistenta si tenacitate de catre mediatoriirusi. Utilizand "misiunea sa pacificatoare", Rusia a insistat asupraintegrarii cat mai ample a Republicii Moldova in sistemul "spatiilorunice" din cadrul CSI-ului. in acest caz, solutionarea conflictuluitransnistrean trebuind sa contina asemenea parametri, care sa

150

determine, implicit, un grad cat mai mare de concesii pentru viitor dinpartea Chisinaului. Rusia a torpilat orice actiuni de alternativa sauinfluente regionale care-ar fi activizat eforturile cooperative insolutionare aceestui conflict (Romania, Ucraina, OSCE, ONU sauNATO), ambitionandu-se in "a ramane cainele de paza a fostelorposesiuni sovietice".

Rusia a reactionat destul de bolnavicios chiar si la sugestiileChisinaului de a invita Ucraina sa-si asume misiunea "castiloralbastre" intr-o regiune frontaliera care o afecteaza direct. Pentru oriceeventualitate, diplomatia rusa a dorit sa fortifice cat mai multa"suveranitate regionala" entitatii separatiste din stanga Nistrului, inacest fel, menajand potentialitatea unor noi tulburari pe linia Nistrului,in cazul unor pasi necalibrati cu interesele rusesti in interiorul acesteiregiuni. imbracand toga de pacificator, Rusia a sperat ca va putea creaun precedent reusit de pacificare si pentru alte regiuni fierbinti alefostului URSS, ceea ce I-ar fi permis sa monopolizeze dreptulexceptional de a desfasura asemenea gen de actiuni pacificatoare. inplus fata de factorul militar, Rusia a depus actiuni metodice in vederea"vasalizarii" economice a Republici Moldova, largirii dependenteienergetice (manipularea preturilor la carburanti si gaze, achizionareain contul datoriilor pentru energie a celor mai prospere intreprinderidin Trasnistria si Moldova, manipularea accizelor si tarifelor vmalepentru a limita exporturile Republicii Moldova in Rusia. in vedereainaririi variatelor sale forme de prezenta in Moldova, Rusia amanifestat interesul in vederea mentinerii unei tensiuni constante inzona de demarcatie a Nistrului (de la livrarile deschise de tehnicamilitara, arme si munitii regimului secesionist, paticiparea directa aArmatei a 14-a de partea rebeliunii tiraspolene, trimiterea demercenari si tot soiul de "voluntari"-cazaci, declansarea unor masivecampanii anti-moldovenesti in presa si televiziunea oficiala, accesibilape intreg teritoriul fostei Uniuni Sovietice, pana la sutinerea deschisape canale diplomatice a "comunitatilor lingvistice rusofone din NSI".

4. Diplomatia forteiNegocierile dintre Chisinau si Tiraspol, de dupa incetarea luptelor(iulie 1992), s-au miscat sinuos si fara mari progrese vizibile,reflectand influentele considerabile ale evenimentelor electorale dincapitala Rusiei si Moldovei. Constienti de importanta votului dat deelectoratul nistrean la aceste alegeri, doi dintre cei trei candidati(Lucinschi si Sangheli) au dorit sa atraga participarea alegatorilortransnistreni prin acceptarea unor concesii largi fata de planurile de

151

perspectiva a liderilor secesionisti. Ambii candidati au batut pragurileKremlinului in speranta ca in acest fel vor putea sa grabeascadeschiderea sectiilor de vot in Transnistria, dar fara succes. Acceptanddoar sa "nu puna piedici doritorilor de a participa la alegeriledesfasurate pe malul drept al Nistrului", autoritatile tiraspolene nu s-auhotarat sa dea satisfactie nici unuia dintre pretendentii la functia depresedinte al Moldovei, in ciuda repetatelor pelerinaje alereprezentantilor Blocului Fortelor Patriotice (Senic, Sidorov, etc.).Mai mult decat atat, insotindu-l la Moscova "pe cel mai drag dintreconducatori" (Sangheli), Igor Smirnov a dat de inteles ca "Transnistriaar putea sa recunoasca datoriile sale pentru consumul de gaze rusedoar in cazul in care Moldova va recunoaste republica transnistreana!si ca intreg patrimoniul fostei Armate a 14-a a trebuit sa ramana inposesiunea autoritatilor de la Tiraspol".

Potrivit liderilor de la Tiraspol, relatiile intre PMR si RM ar urmasa fie reglementate pe baza unui act constitutional, care sa constituietemelia relatiilor juridico-statale. in acest sens, secesionistii nistreni auafirmat ca acest document trebuie sa ofere garantii de securitate dinpartea unor state-garant. La 24 aprilie 1996, delegatia de negociatoride la Tiraspol a avansat un proiect de memorandum "privind stabilirearelatiilor juridice statale intre RMN si RM, fiind garantate princontrasemnaturile reprezentantilor Rusiei si Ucrainei, urmand caeventualele disensiuni sa fie mediate prin intermediul OSCE si CSI-ului. Proiectul nu a fost acceptat de Chisinau, care a insistat asupraunui statut special al regiunii, ca parte componenta a tarii. Intereseleelectorale ale lui Eltin au precipitat pregatirea unui alt proiect deMemorandum, privind solutionarea diferendumului transnistreanexclusiv prin mijloace pasnice, semnarea careia era preconizata a firealizata in prezenta lui Eltin, Snegur si Smirnov.

Reactiile potentialilor sustinatori electorali (Declaratia PL si PFD)ai lui Snegur l-au fortat pe presedintele in exercitiu sa amane, iar maiapoi, si sa abandoneze tentatia de a-si pune semnatura pe textulmemorandumului, care, aprobat la nivelul grupurilor de experti, iiatribuia Transnistriei statutul de "formatiune statal-teritoriala subforma de republica in hotarele Republicii Moldova recunoscute peplan international". in opinia comentatorilor locali, negocierile inregim de urgenta, s-au finalizat cu coordonarea s semnarea unui nouproiect al memorandumului in care stipularea privind viitorul statut alTransnistriei a luat o forma mai generalizata, presedintelui Snegur

152

reusindu-i o rocada deosebit de oportuna. Potrivit noului proiect,partile s-au angajat sa continuie stabilirea "relatiilor statale de drept".

Aceasta doleanta, fixata in mai multe documente precedente,reprezenta mai curand un armistitiu decat un punct de plecare pentruelaborarea statutului special al raioanelor estice. La un pas de"confirmarea tri-partita a statutului sau confederativ", Tiraspolul s-aaratat neplacut surpins si nu a ezitat sa-si manifeste nemultumirea saprintr-o puternica ofensiva politica interna, pe care a declansat-o inajunul scrutinului electoral prin intermediul "papusilor sale" de stanga:PSM, Edinstvo, si PCM, precum si prin lipsa demonstrativa a lideruluiseparatist, Igor Smirnov, de la ceremonia de inaugurare a lucrarilor dereparatie a podurilor peste Nistru. Chisinaul si-a motivat decizia sa dea nu semna asemenea document prin argumentul ca "acesta nu I-a inconsideratie caracterul unitar al statului si respectiv vine incontradictie cu principiile Constitutiei. Sustinatorii ferventi ai semnariiMemorandumului au afirmat ca acest document poarta mai mult oincarcatura etic-morala, si nu poate contravine dreptului international,normele si principiile caruia sunt, in acest caz, de importanta secunda.Alegerile prezidentiale de la sfarsitul anului 1996 au devansat mizaMemorandumului pentru liderii chisinaueni, iar speranteleTiraspolului de a-si vedea realizate planurile prin alegerea lui Sanghelis-au prabusit cu zgomot. Dar nu pentru mult timp.

Vizita ministrului rus de externe, Primakov, la Chisinau a puscapat impasului in care intrasera relatiile Chisinaului cu Tiraspolul si,dupa mai multe negocieri, partea moldoveneasca a salutat integrareaunui nou articol in textul memorandumului, in care se spune: "partilevor stabili relatiile in cadrul unui stat comun, in hotarele RSSMoldovenesti din ianuarie 1990". Chisinaul a incercat, potrivitafirmatiilor consilierului prezidential Anatol Taranu, "sa grabeascamana" Rusiei in momentul unei febrilitati manifestate de diplomatiarusa in raport cu extinderea NATO si ca, in aceasta conjuncturafavorabila, oficialitatile moldovene ar incerca sa substituie dubiosultext al Memorandumului printr-un act legislativ ce deriva dinConstitutia Republicii Moldova. Pe de o parte, liderii de la Tiraspol aufost fortati de mediatori sa renunte, cel putin formal, de ambitia de a-siconstitui un stat independent de Republica Moldova. Pe de alta parte,Chisinaul pare sa fi incetat de a mai face apeluri continue privindretragerea imediata a trupelor militare rusesti din Transnistria, care, inopinia unor consilieri prezidentiali este inoportuna, pana la instaurarea

153

la Tiraspol a unui regim constitutional, capabil sa garantezeintegritatea munitiilor din dotarea trupelor rusesti.

Documentul considerat a fi "conciliant" nu a obtinut, totusi,asentimentul opozitiei de la Chisinau, care a invinuit presedintiarepublicii de a incalca prevederile constitutionale ce stipuleazacaracterul "unitar" si nu "comun" al republicii. Terminologia in care afost imbracata aceasta varianta "concilianta" a Memorandumului paresa joace un serviciu prost noilor strategii de pacificare, mediate deRusia, dezlegand minile Tiraspolului in a-si cere partea jinduita atatatimp de federalizare. Omitand pretentiile unor neofiti in alediplomatiei de a "trisa" printr-un joc diplomatic cel mai mare trisor -care este Rusia, putem spera doar ca anumite "circumstanteneprevazute" vor impiedica si de aceasta data semnarea unuidocument care nu trebuie sa atenteze la integritatea Constitutiei.

Misiunea OSCE in Moldova si administrarea problemeitransnistreneIstoric

Consiliul permanent al OSCE a decis deschiderea unei misiunipermanente in Republica Moldova in aprilie 1993. Cu toate ca primiireprezentanti ai OSCE si-au facut aparitia in Moldova inca in 1992.Vizitele lor la Chisinau erau destul de dese, insa, principaluleveniment a avut lor anume in 1993, odata cu deschiderea misiuniipermanente a OSCE si semnarea Conventiei (Memorandumului)dintre misiunea OSCE si Guvernul Moldovei.Primele Recomandari ale misiunii OSCE referitoare la depasirea crizeipolitice din Moldova si solutionarea chestiunii privind asigurareaintegritatii teritoriale a statului sunt legate de numele sefului misiuniiOSCE de atunci Timoty Willeams. Situatia in Moldova era atuncidestul de complicata. Pe de o parte, negocierile dintre Chisinau siTirasopol se aflau intr-un impas adanc - era inca foarte puternicaincrancenarea emotionala, ca o consecinta a conflictului militar. Afarade aceasta, partile nu puteau nicidecum conveni asupra tematiciinegocierilor, deoarece Tiraspolul insista supra "confederatiei", iarChisinaul nu putea, bineinteles, sa accepte asa ceva. in plus, inconditiile cand se apropia data examinarii cunostintelor de limba destat a cadrelor de conducere, Tiraspolul isi motiva pozitia sainflexibila si prin "pericolul epurarilor etnice" in Moldova.

154

Recomandarile OSCE au luat in consideratie toti acesti factori siau asigurat, pe de o parte, neutralizarea oricaror contra-argumente aleTiraspolului, iar pe de alta, respectarea principiului integritatiiteritoriale a Moldovei. Recomandarile misiunii OSCE au constituitacel vector rezultant care este valabil si astazi la negocieri. Conformacelor Recomandari, Transnistriei urmeaza sa i se acorde un statutjuridic special. Acest "statut" este notiune ampla care poate fi tratatain mai multe sensuri, dar care presupune respectarea obligatorie aintegritatii teritoriale a Moldovei. Recomandarile aveau scopul de aelimina incordarea interna din Moldova si initierea negocierilor.OSCE s-a pronuntat categoric impotriva examinarii gradului decunoastere a limbii de stat."Testarea lingvistica, se spunea inRecomandarile OSCE, ar putea conduce la tensionarea brusca asituatiei interne din Moldova". Recomandarile subliniau ca inconditiile cand circa 35% din populatie nu poseda limba romana,limba rusa trebuie pastrata, ceea ce era important si pentru sustinerearelatiilor economice cu Vestul (avandu-se in vedere, probabil, ca oparte considerabila a bussines-ului moldovenesc este controlata dereprezentantii etniilor rusolingve).

Elaborarea Recomandarilor OSCE au consemnat o cotitura inprocesul negocierilor privind solutionarea diferendului transnistrean.inainte de toate, aparitia Recomandarilor OSCE a servit drept bazapentru initierea unui dialog serios, spre deosebire de incercarilesporadice de negociere inregistrate pana in 1993. in al doilea rand,Recomandarile au avut menirea unei terapii de soc pentru Chisinauloficial, caruia i s-a demonstrat ca un climat intern favorabil este oconditie esentiala a succesului la negocieri. in al treilea rand,Recomandarile au ilustrat explicit pozitia obiectiva si impartiala, demediere a OSCE in chestiunea reglementarii conflictului. Drepturmare, Tiraspolul a fost nevoit sa-si inmoaie patosul pretentiilor"confederatiste", si sa accepte sa negocieze cu Chisinaul, cel putinformal, de pe pozitile respectarii integritatii teritoriale a Moldovei.

La 28 aprilie 1994 Mircea Snegur si Igor Smirnov au semnatintelegerile de la Parcani, care au pus inceputul negocierilor privindstatutul special al Transnitriei. Cu toate ca pe alocuri aceste intelegerisunt vulnerabile, de exemplu, teza privind stabilirea unor relatii"juridico-statale" prezinta pana in prezent un teren larg pentruinterpretari, pentru intaia oara liderii transnistreni au fixat documentarprincipiul integritatii teritoriale a Moldovei. Conventiile de la Parcani

155

se datoreaza rolului jucat de experimentatul sef al misiunii CSCE deatunci, britanicul Richard Samwel.

In pofida unei critici furioase a opozitiei, acest document a influentatsemnarea la Moscova a Conventiei privind evacuarea armatei a 14-a.Intre altele, in Recomandarile OSCE din 1993 se mentioan caposibilitatea evacuarii Armatei a 14-a va creste in masura consolidariiincrederii intre Chisinau si Tiraspol. Activitatea de mediere a OSCE lanegocieri a intarit pozitiile Chisinaului. La summit-ele statelormembre ale OSCE de la Budapesta (1994) si Lisabona (1996) au fostadoptate rezolutii privind atat evacuarea trupelor ruse din Moldova,cat si necesitatea monitorizarii internationale a acestui proces. Cutoate ca nici una nici alta nu au fost completamente realizate, Moldovanu se simte de una singura la solutionarea chestiunilor sale vitale.

Prezenta misiunii OSCE in Moldova are menirea de a convingeChisinaul sa accepte compromisele care sunt intr-adevar necesare sicare intaresc pozitiile acestuia la negocieri, si nu invers. Totodata,misiunea OSCE se situaza pe pozitii severe cu orisice prilej desubminare a principiilor OSCE sau de punere in discutie a mandatuluimisiunii, care urmeaza cu tenacitate respectarea principiuluiinviolabilitatii frontierelor. Aceasta s-a vazut deosebit de clar in cazulMemorandumului privind principiile de normalizarea a relatiilordintre Moldova si Transnistria.

Donald Johnson, seful misiunii OSCE in RM in 1997, posedand titlulde ambasador al Deparetamentului de Stat al SUA, a ocupat de la buninceput o atitudine transanta in chestiunea referitoare la acestdocument. Johnson s-a pronuntat impotriva semnarii unui act in carenu este fixat explicit principiul integritatii teritoriale a Moldovei. intr-o forma mai blanda, dar la fel impotriva semnarii Memorandumului s-a exprimat si Ucraina. Doar Rusia, prin reprezentantul sau la negocieriIuri Karlov, a considerat oprtuna semnarea acestui document. Pozitiaprincipiala a lui Johnson a generat nemultumirea Tiraspolului sitensionarea relatiilor dintre misiunea OSCE si administratiatransnistreana. Chiar de la inceputul mandatului sau Johnson a tins saaplice cu meticulozitate principiile OSCE, care definesc activitateareprezentantilor misiunii OSCE in Moldova. De exemplu, DonaldJohnson a insistat asupra indeplinirii stricte a principiilor de cooperareintre misiunea OSCE si Comisia Unificata de Control, care prevaddeplasarea libera a membrilor misiunii in teritoriul zonei de securitate,controlate de fortele de pacificare. Sigur ca aceasta a nemultumit

156

Tiraspolul, mai ales in perioada inchiderii cu forta a scolilormoldovenesti locale si alegerilor prezidentiale din Moldova.

In cele din urma Tiraspolul a indraznit sa provoace un conflictdeschis, retinand masinile OSCE etc. Relatiile s-au acutizat lamaximum cand OSCE a cerut deschiderea sectiilor de votare inTransnistria, iar Tiraspolul a refuzat sa se conformeze, fapt interpretatde OSCE drept incalcare flagranta a drepturilor omului.Dar drept piatra triunghiulara a servit acelasi Memorandum, impotrivasemnarii caruia s-a pronuntat Johnson.

In martie 1997 autoritatile transnistrene l-au declarat persona non-grata pe seful misiunii OSCE in Moldova si au anuntat ca refuza oricecolaborare cu misiunea atat timp cat va fi condusa de Johnson.Punctul pe "i" in acest scandal a fost pus de ministrul rus de externeEvgheni Primakov, cel care administreaza in continuare problemaTransnistriei din partea rusa, prin mediereea caruia Tiraspolului i-afost impus sa accepte introducerea unui articol nou in textulMemorandumului referitor la "un stat comun", ceea ce a impulsionatprocesul negoicierilor. Donald Johnson nu numai ca s-a pronuntat dela bun inceput impotriva semnarii unui document care ar fi avutconsecinte catastrofale pentru Moldova, dar a si promovat cuconsecventa pozitia SUA la toate nivelele, ceea ce a si devenitprincipalul factor de aparare a intereselor strategice ale RM.

Un alt aspect al activitatii misiunii OSCE in Moldova este cel legat decolaborarea acesteia cu Comisia Unificata de Control in zona desecuritate. Principiile de cooperare intre OSCE si CUC au fostelaborate in 1995 si sunt prelungite la fiecatre jumatate de an. Potrivitacestor principii membrii misiunii participa la sedintele CUC si cutoate ca au dreptul sa participe la luarea deciziilor, principaliiparticipanti sunt reprezentantii Moldovei, Transnistriei si Rusiei, alecaror contingente de pacificare controleaza situatia in zona conformConventiei moldo-ruse din 21 iulie 1992. Acest drept membriimisiunii OSCE il pot obtine doar cu acordul tuturor delegatiilor, fapt,care, dupa cum a relatat Donald Johnson Consiliului Permanent alOSCE nu intotdeauna este posibil.

In afara de aceasta, membrii misiunii au dreptul de a vizita obiectele inziona de securitate, iarasi, doar cu acordul tuturor partilor CUC. Dupacum este cunoscut, Transnistria practic chiar de la inceput incalcaConventia moldo-rusa, fapt care se exprima prin dislocarea in zona de

157

securitate a circa 2/3 din armata autoproclamatei rmn, producerii dearmament la Bender si prin alte multe si marunte incalcari. Este clar camisiunea OSCE nu poate obtine permisiunea de a vizita cele mai"interesante" obiecte din zona de securitate, deoarece Transnistriablocheaza imediat asemenea incercari, fara nici o explicatie saumotivatie, care de fapt, si asa sunt clare. intr-o lumina nefavorabila arapare si Rusia care poarta responsabilitate pentru situatia in zona, iaraparitia unui rapotrt documentat la nivelul OSCE privind incalcarile inzona de securitate putin probabil sa le confere curaj in plusreprezentantilor Moscovei in Consiliul Permanent al OSCE.

Din cadrul misiuni OSCE in Moldova fac parte militari, diplomati,responsabili de elabiorarea statutului Transnistriei, relatiile cu presa side drepturile omului. Ultimul gen de activitate este greu de infaptuit.Multi oameni se adreseaza misiunii OSCE din Moldova si filialeiacesteia de la Tiraspol relatand despre incalcarea drepturilotr lorelementare, insa, real misiunea nu poate influenta situatia dinTransnistria, din pricina ca aceste teritorii sunt subordonate unorautoritati, care nu au nici o raspundere in fata opiniei publice mondialepentru respectarea normelor umanitare.

Deocamdata misiunii OSCE nu-i reuseste sa se implice in proceselelegate de prezenta militara a Rusiei in Transnistria. Cu toate careprezentantii OSCE au declarat de mai multe ori ca sunt ptregatiti sainceapa monitorizarea, admnistratia rusa nu accepta un asemeneacontrol. Formal, s-ar parea ca Moscova are dreptate, deoareceConventia privind evacuarea armatei ruse de pe teritoriul Moldoveiare un caracter bilateral. Dar daca Rusia ar permite reprezentantilorOSCE (al carei membru este si Rusia) sa realizeze rezolutia de laBudapesta privind monitorizarea procesului de evacuare a trupelormilitare ruse stationate pe malul drept al Nistrului, Moscova ar evitabanuielile, penibile pentru ea, privind transmiterea de armament catrefortele armate transnistrene ale autoproclamatei rmn.

Judecand dupa toate, in timpul apropiat misiunea OSCE va trebui sa-siconcentreze toate eforturile asupra elaborarii unui document de bazaprivind solutionarea conflictului transnistrean. Este clar ca semnareaMemorandumului este doar un imbold pentru reluarea procesului denegocieri, iar bataliile principale sunt inainte.I

158

n timpul apropiat am putea astepta apropierea pozitilor Ucrainei siOSCE, ca mediatori in procesul de negociere a conflictuluitransnistrean. De altfel, Kievul si mai inainte s-a pronuntat pentrufixarea explicita in textul Memorandumului a principiului integritatiteritoriale a Moldovei. Iar dupa vizita "fulger" a lui Primakov , cei doimediatotri cu atat mai mult trebuie sa se activizeze pentru ca balantanegiocierilor sa nu fie inclinata ca in 1992 doar intr-o singura parte.Am putea presupune ca tandemul OSCE-Ucraina nu numai ca vaputea crea o noua situatie la negocierile dintre Chisinau si Tiraspol,dar va spori si autoritatea si posibilitatile de influenta ale misiuniiOSCE in Republica Moldova.Moldova si Sud Estul Europei intre Euro si/sau Euro-atlantic.Balansul Europei impreuna cu Rusia, impotrivaSUA

Interesele strategice ale Romaniei sunt legatepreponderent de SUA iar nu de UE

In zilele noastre, Europa de Vest nu mai este regiunea in care seciocnesc doar interesele Rusiei si a Occidentului. Ea este aproape de adeveni obiectul unei noi dispute subtile dintre "Occidentul European"(adica Uniunea Europeana), "Occidentul Nord-Atlantic"(adica SUA)si Rusia. Desi inca nu se poate vorbi despre un conflict sau de odivizare a lumii Occidentale, divergenta intereselor dintre UniuneaEuropeana si SUA, inclusiv in Europa de Est, devine tot mai evidenta.Iar Rusia nu ezita sa profite.

In noiembrie 2000 a luat sfarsit formal (real aceasta s-a intamplatcateva decenii in urma) prima etapa nereusita de a crea o forta militaraexclusiv europeana. La Marseille n-a mai fost prelungit acordulprivind Uniunea Europei Occidentale ( un fel de NATO europeancreat in 1948 ), care asa si nu a putut deveni efectiva. Totusi epopeafortelor militare europene abia incepe, si Presedintele ComisieiEuropene pentru Aparare si Politica Externa, Javier Solana (ex-secretarul NATO) duce o activitate intensa in acest sens. Atat dereusita, incat chiar si "neutra" Austrie este pe punctul de a-si revedeaconceptia militara.

Toate aceste eforturi ale europenilor de a se transforma intr-un poladevarat de influenta nu pot sa nu deranjeze Statele Unite. Si acesteaisi incep, pe mai multe fronturi, jocul de domolire a horei europenedirijata de Prodi, Solana Chirac si altii. Aici se inscrie si pozitia

159

Britaniei, care este total neentuziasmata de integrarea europeana si demoneda "euro", si nu rateaza nici o ocazie sa o declare. Insa pe noi neintereseaza cum se manifesta acest inceput de "concurenta" in Europade Vest, zona in care si Rusia isi are interesele sale strategice, si maiales cum se va rasfrange aceasta situatie asupra tarilor din zona delimita, de frontiera, cum sunt Romania si Moldova.

Situatia care se contureaza aici pune intr-o pozitie extrem de delicata(dificila chiar) aproape toate tarile din zona. Incepand cu Polonia,Tarile Baltice si terminand cu Moldova si Romania. Distantarea(destul de mica, deocamdata) a vectorilor de integrare "europeana" si"euro-atlantica" va crea probleme nu doar statelor implicate in proces(noi membri NATO si candidatii la ascensiuea in UE)., ci si in modspecial Moldovei. La inceputul deceniului, declarandu-se "neutra",Moldova renunta la ideea de "integrare euro-atlantica", insa sesubantelegea ca "integrarea europeana" vine sa compenseze oarecumstatutul de "neutralitate", nu doar in relatiile cu Europa, ci si cu StateleUnite. Acum nu mai este. Tarile Europei Centrale si de Est (TECE)care si-au pus scopul de a adera la NATO si UE, cu timpul, vor finevoite sa-si defineasca prioritatile - SUA sau UE (aceasta nu vaexclude desigur integrarea in ambele organisme). Statele care vor optaprioritar pentru relatiile cu SUA, ar putea juca rolul de "cal troian" inviitorea UE.

Polonia deja a fost plasata, prima, in fata acestei dileme.Scurt istoric:Rusia declara ca vrea sa construiasca o noua conducta de gaz ce arocoli Ucraina, care este suspectata (acuzata) de furturi considerabilede gaz. Noua conducta trebuie se treaca prin Bielorusia, Polonia,Slovacia spre Europa Occidentala. Polonia ( reesind din interesele sirelatiile sale cu Ucraina, si probabil bucurandu-se de sprijinul tacit alSUA ) declara ca nu permite constructia acestei conducte pe teritoriulsau, si nu va intreprinde nici un pas ce ar afecta interesele"partenerului" sau - Ucraina. Este adevarat ca Polonia si Ucraina aurelatii foarte bune, insa aici mizele sunt mult mai mari. In ajunulsummit-ului recent Rusia-UE, presedintele tocmai reales al PolonieiKwasniewski declara ca va accepta totusi constructia conductei peteritoriul tarii. Insa tinand cont de interesele Ucrainei el a conditionataceasta prin crearea unui consortium international pentru constructiaconductei, in care si Ucraina ar detine actiuni.

160

Constructia acestei conducte ar afecta enorm interesele economice aleUcrainei si Tarilor Baltice, insa este foarte convenabila (si profitabila)pentru Rusia si UE. Neluand in seama la atitudinea foarte critica astatelor UE pe problema Ceceniei, Rusia si Comunitatea gasesc totmai multe puncte de interes comun, si nu in ultimul rand cu o tentaanti-SUA.Polonia, care s-a opus, initial, ideii de a construi o noua conducte, aravea din aceasta afacere venituri de circa 1 miliard $ anual numai dintranzitul de gaze rusesti. Si totusi Polonia nu s-a condus numai derationamente economice. Este usor de presupus ca refuzul sau initial afost facut cu sustinerea tacita a SUA, care:

1) nu vrea sa admita o situatie in care, in viitor, Ucraina ar fi foartedependenta de Rusia. Pana la momentul actual, Ucraina oarecum"santaja" Rusia cu ajutorul conductei vechi. Odata cu pierderea acestui"argument" Ucraina va deveni foarte dependenta de "bunavointa"(rambursabila) a Rusiei. Iar Rusia se arata tot mai putin dispusa saaccepte "fronda" in statele CSI , si isi conditioneaza "asistenta" princoncesii economice, politice si militare foarte dure. SUA insa incearcasa patrunda in CSI (inclusiv prin intermediul GUUAM, unde Ucrainaare primul rol) in detrimentul intereselor ruse.2) nu sunt incantate de ideea ca Europa isi va rezolva (in mareparte) problemele energetice. Aceasta problema este un impedimentserios in calea atat a stabilitatii monedei euro, cat si a dezvoltariidinamice a economiei. Iar imbogatirea Europei inseamna intarirea ei, amonedei euro, respectiv reducerea scepticismului in privinta uneiintegrari mai ample ( Danemarca, Marea Britanie, Austria), scadereanemultumirii opiniei publice occidentale privind acceptarea a noimembri din Europa Centrala si de Est (ECE). Toate acestea inseamnain final o scadere a influentei SUA pe batranul continent.Polonia a “tradat” deja Statele Unite, la insistenta UE, si a renuntat lapozitia initiala pe problema conductei, facand oarecum un pas spre UEsi nemultumind (putem presupune) SUA. Mai devreme sau mai tarziutoate tarile din zona vor fi puse in fata necesitatii de a alege dintre"perteneriatul strategic cu SUA" sau "integrarea europeana" (repet cauna nu exclude alta, insa acesti vectori incep sa se indeprateze). Pentruunii, si deja atitudinea Poloniei a creat precedentul, s-ar parea caalegerea este clara, Europa este mai aproape (si geografic, si camentalitate, si comunitate de interese).

Insa aceasta alegere se va face nu reesind din "apropierea" geografica.Se pare ca Europa si-a definit foarte clar pana unde se intinde zona sa

161

de interes prioritar. Acestea sunt cele 10 state europene invitate sanegocieze aderarea (fara a lua in consideratie Ciprul si Malta). Sieventual Balcanii. Pentru Balcani, dar in primul rand pentru TECE seva duce "lupta" cu SUA. Or UE, chiar daca la etapa actuala este gatasa accepte noi membri saraci, care trebuie sustinuti din contulcontribuabilului occidental, nu va tolera (probabil) daca acestia vorface jocul altcuiva. Europa isi va arata coltii, insa nu va misca undeget pentru a-si extinde influenta (mai departe de o anumita limita -convenabila atat Rusiei, cat si UE) si pe alte tari, daca aceasta arcomplica eventual relatiile sale cu Rusia. Ma refer in primul rand laMoldova, Ucraina, Belarusi. Si in dependenta de evolutia situatiei -Romania, Bulgaria, Serbia, Macedonia.

UE este gata sa accepte o intelegere (chiar si tacita) cu Rusia.Intelegere care ar fi convenabila ambelor parti. Prin aceasta intelegeres-ar subintelege delimitarea sferelor de influenta pe frontiereleactualelor state Asociate la Uniune. UE renunta la orice ambitii ( inafara de economice) in zona, in schimbul securitatii sale si a gazuluirusesc. Rusia primeste investitii, dreptul a-si "promova" intereselenestingherit in CSI.Moldova si implicit Romania se vor trezi deci abandonate "MareluiVecin". De facto aceasta posibila "intelegere" deja se realizeaza tacit.De unde probabil si vine obstinenta cu care UE ingnoreaza eforturilediplomatiei de la Chisinau de a adera la Pactul de Stabilitate. Deci UEcu Rusia s-au inteles.In acest context rolul Washingtonului in sprijinirea intereselorromanesti devine mai important decat oricand, Statele Unite fiindsingura putere care pot asigura necesarul de securitate atat pentruRomania cat si pentru Moldova.Daca UE nu isi va sacrifica interesele economice de dragul unora dinTECE , SUA are resursele necesare pentru a-si plati influenta politico- militara in zona, si a merge la o anumita confruntare de interese cuRusia. Atata timp cat Moscova are interese strategice in Moldova,Ucraina, Belarusi, UE nu va misca un deget ca sa le ia "sub aripioara".Mai mult, UE ar putea accepta chiar un compromis cu Rusia peRomania, Bulgaria, Serbia si (eventual) Tarile Baltice. Pe cand SUA,care au o politica mai dura si interese in toata lumea, va cauta sa nupiarda nici un gram din influenta in aceste state.

SUA sustine politic si financiar:

162

- eforturile de integrare euro-atlantica a Romaniei, Bulgariei siStatelor Baltice;-"consolidarea independentei" in aceleasi Tari Baltice, Ucraina;- retragerea fortelor armate rusesti din Georgia si Moldova;- GUUAM-ul impotriva Rusiei;- face lobby pentru traseul sudic de transportare a hidrocarburilor dinMarea Caspica si Asia Centrala (ceea ce afecteaza enorm intereseleeconomice ale Rusiei, dar convine Uzbekistanului, Azerbaidjanului,Turciei si eventual Moldovei, Romaniei, Ucrainei).

Spre deosebire de Europa, Statele Unite nu reactioneaza atat de alergicla frecventele devieri de la calea spre atingerea "idealului democratic",foarte frecvente in CSI. Washingtonul isi construieste parteneriatul cuTECE pe un pic alte principii, si reiesind din alte interese si conceptii.America este mult mai putin predispusa unui compromis cu Rusia peproblemele TECE (Tarile Europei Centrale si de Est), decat UE. LaBruxelles necunoscutele ecuatiei "integrarea europeana" sunt alteledecat la Chisinau. Iar pentru rezolvarea cu succes a acestei ecuatii,europenii au nevoie de gaz si securitate. Gazul se afla insa in Rusia iarconceptul de securitatea este diferit in raportul cu unghiul deperspectiva. Pentru Romania si Moldova Washingtonul este maiaproape decat Parisul si Berlinul.

Perspectiva comparatista a integrarii MoldoveiPregatirea etapei a treia de integrare a "noilor democratii" a inceputodata cu aparitia Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est invara lui 1999. Realizarea acestei ultime etape de ascensiune spreEuropa a demarat odata cu ridicarea unora din sanctiunile impuseIugoslaviei, o consecinta logica a caderii lui Milosevici. Anul 2000 adat startul celei de a treia etape de ascensiune spre Europa. Ultimaetapa. Si aceasta este probabil ultima posibilitate a RepubliciiMoldova sa se incadreze cu adevarat in acest proces de integrareeuropeana alaturi de Albania, Macedonia si Serbia, tari aflate in acestmoment in aproximativ aceeasi pozitie de start:-Albania, candva cea mai saraca tara din Europa (inainte de a devansa-o noi ). O tara cu o situatie politica destul de instabila. Se bucura desustinerea Statelor Unite, acestea fiindu-i "recunoscatoare" pentrupozitia Tiranei in timpul crizei din Kosovo. Albania isi revine dinsocul prabusirii comunismului si este pe cale de a-si dezvoltaeconomia. Relatii bune cu NATO. Doreste sa adere la NATO, insa

163

negocierile pe aceasta problema nu vor incepe foarte curand. Participala Pactul de Stabilitate. Nu este membru asociat la UE.

-Macedonia, o tara mai putin saraca decat Albania sau Moldova, insatrebuie sa faca fata unor imperioase probleme interne (minoritateaalbaneza) si externe (relatiile tensionate cu practic toti vecinii-Bulgaria, Albania si Grecia). O oarecare instabilitate politica. Insa sepoate spune cu siguranta ca orientarea-i pro-occidentala nu se vaschimba considerabil, indiferent de schimbarile politice de aici. Relatiibune cu NATO, mai putin cu Grecia ( membru NATO). Participa laPactul de Stabilitate. Nu este membru asociat la UE.

-Iugoslavia ( Muntenegru si Serbia). Ceea ce a mai ramas dinIugoslavia de alta data se afla intr-o adanca criza economica, cauzataatat de 8 ani de razboaie necontenite si lipsa de reforme, cat si dincauza sanctiunilor care i- au fost impuse. Cu toate acestea, indicatoriieconomici, dar si nivelul de trai este mai bun decat in tarile sus-mentionate, dar si decat in Moldova sau Romania. Proiectele derestabilire a Iugoslaviei in cadrul Pactului de Stabilitate au fostelaborate inca din 1999, si era asteptata doar o schimbare de regim laBelgrad pentru a incepe realizarea acestora. Serbia ocupa locul centralin constructia unui sistem efectiv de securitate in Europa de Sud-Est.Fara o Serbie stabila si democratica nu se poate vorbi desprereconstructia Balcanilor. Serbia nu este membru asociat la UE, darnici nu si-a anuntat dorinta de a adera la acest organism, deocamdata.Datorita pozitiei sale centrale in Balcani si dimensiunilor, Serbia esteun aliat foarte dorit atat de Rusia, cat si de UE. Este usor de presupusca elita politica de la Belgrad nu va ezita sa profite de aceasta. ActualaIugoslavie are insa un punct vulnerabil- Muntenegru. Aceasta micarepublica este unica cale de acces a Serbiei la Marea Mediterana, ceeace mareste atractivitatea economica, dar si militara a Serbiei. FaraMuntenegru atractivitatea Iugoslaviei va scadea brusc.

-Moldova are statut de observator la Pactul de Stabilitate. Relatii bunecu NATO, dar nu deajuns de stanse, pentru a miza pe aceasta carte ineforturile de integrare europeana. O foarte mare ambiguitate inpolitica externa, rezultata din lipsa unei strategii si viziuni clare alocului Moldovei in "concertul european"; rezultatul acesteia este oinconsecventa, care duce in deruta atat UE, atat si Rusia in relatiile lorcu Chisinaul. Moldova nu este membru asociat la UE. Importanta sapentru securitatea Rusiei este mai mare decat insemnatatea Moldovei

164

pentru Europa, ceea ce inseamna ca Moldova trebuie sa se rupasingura de Rusia, fara a conta prea mult, la inceput, pe tarile europene.

Moldova insa nu este in stare sa depaseasca handicapul "primeistrategii politice externe". Ideea acestui prim concept era ca Moldovatrebuie sa balanseze pe necoincidenta intereselor Est-Vest, profitanddin aceasta. Rezultatul a fost obtinerea neancrederea atat aOccidentului, cat si a Rusiei. Si cu cat Rusia se indeparta mai mult deOccident, cu atat era mai necesara o declaratie de intentii pro-europeana fara ambiguitati de la Chisinau. La un moment datMoldova a mai incetat sa prezinte vre-un interes deosebit atat pentruBruxelles, cat si pentru Moscova, si chiar mai mult,- pentru Bucuresti.Slovenia, Cehia, Estonia, Ungaria si Polonia au intrat in prima serieUrmeaza Lituania, Letonia, Romania, Slovacia, Bulgaria, li se vaalatura si Croatia (intrata si ea in clubul noilor state democratice dupamoartea lui Tudjman, si accederea democratului Mesici lapresedintie).Moldova a scapat acest ultim tren nu odata cu invitatia tarilorrespective sa negocieze aderarea la UE, ci cu mult mai demult. 4-5 aniin urma. Iar dupa demisia guvernului Sturza, Moldova a fost la un pasde a lua trenul in directia opusa. Pentru a nu ramane iar la "capatullumii" Moldova trebuie sa atinga urmatoarele obiective in urmatorii 2-3 ani:1) in politica externa este necesar sa se faca tot posibilul pentru aadera la Pactul de Stabilitate cat mai repede, cea ce va insemna unsemnal pentru investitorii straini, cei care pot avea o contributie increarea infrastructurii integrata in peisajul economic Sud-EstEuropean, respectiv o cale de acces spre aceasta piata, si drept rezultato redirectionare a comertului;2) -semnarea unui Acord European de Asociere cu UE, in loculprezentului Acord de Parteneriat si Colaborare (semnat de UE cu tarileCSI). In Acordul European se specifica ca obiectivul final esteaderarea statelor la UE. Acesta este pasul premergator inceperiinegocierilor de aderarea la Uniunea Europeana.3) - semnarea unui program de asistenta europeana tip PHARE, sau,de preferinta, aderarea la acesta, in loc de TACIS (TechnicalAssistance for CIS). Obiectivul PHARE este pregatirea tarilorparticipante pentru aderearea la UE, prin dezvoltarea infrastructurii siconsolidarea institutiilor necesare atingerii acestui obiectiv. Nu v-atiintrebat niciodata de ce PHARE finanteaza constructia vamelor pePrut (si nu numai), iar TACIS nici nu se gandeste sa finantezesecurizarea frontierelor intre CSI. Foarte simplu, pentru ca PHARE

165

finanteaza constructia vamelor la viitoarele hotare ale UniuniiEuropene, iar acestea reesind din programurile actuale de finantare sevor afla pe Prut.4) - depunerea unei cereri de aderare la UE. Este cel putin ciudat caun atare pas nu a fost inca facut. La Chisinau se tot discuta despreintegrarea europeana, dar curios nimeni nu a inaintat o atare cerere laBruxelles. Comisia Europeana (organul executiv al Uniunii Europene)nu are inca o reprezentanta deschisa la Chisinau. In schimba are inPapua Noua Guinee, Guatemala, Malaesia etc.5) -semnarea unui Acord de Liber Schimb cu UE. Odata cudezvoltarea infrastructurii sub egida Pactului de Stabilitate (si nu doar)aceasta va duce la cresterea volumului de schimb comercial cu UE, inspecial din contul cresterii exportului nostru.6) in politica interna:- este necesara elaborarea unui ProgramNational de Aderare la UE (dupa exemplul Romaniei).- crearea unuiminister ce s-ar ocupa de integrarea europeana.7) - adoptarea unei Strategii Economice pe Termen Mediu ( iar maiapoi elaborarea unei Stategii Nationale de Dezvoltare) . O atarestrategie ar arata clar directia de actiune in urmatorii cativa ani, iarStrategia pe Termen Mediu trebuie sa fie realista si coordonata cu UE.

Aproximativ aceeasi pasi pe plan extern trebuie sa-i intreprinda siAlbania, Macedonia, Croatia si Iugoslavia. Desi acestea participa dejala Pactul de Stabilitate, Moldova ar putea recupera cu usurinta acestneajuns (dimensiunile reduse si lipsa distrugerilor in urma unui razboipermit o recuperare relativ "ieftina" si rapida, in raport cu Bosnia -Hertzegovina sau Iugoslavia ), cu conditia aderarii in urmatoareajumatate de an la Pact.

Rolul GUUAM in limitarea influentei ruse

Ultima reuniune grupului GUUAM a avut loc la Viena. Ministruladjunct al Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Iurie Leanca, aparticipat, in zilele de 27 si 28 noiembrie, la intrunirea de lucru aministrilor de Externe ai statelor grupului GUUAM si la o intalnire areprezentantilor acestui grup cu Secretarul de Stat al SUA. Sefuldiplomatiei americane a reafirmat disponibilitatea SUA de a sprijinistatele grupului GUUAM in vederea depasirii dificultatilor cu careacestea se confrunta in perioada de tranzitie, se anunta in comunicatulde presa oficial.

166

GUUAM (organizatie ce reuneste Georgia, Ukraina, Uzbekistan,Azerbaidjan, Moldova), a aparut la initiativa Ukrainei pentru acontrabalansa influenta Moscovei In CSI. Semnificativ este faptul cacelelalte 3 summit-uri GUUAM de pana acum au avut loc laStrasbourg (1997), Washington (1999) si New-York (2000).Romania, iar mai apoi Bulgaria si Polonia si-au manifestat interesulfata de o eventuala cooperare ori chiar aderare la GUUAM. GUUAMintotdeauna a trezit iritarea Rusiei prin insasi existenta sa fie sideoarece aceasta organizatie reuneste statele CSI, care isi vad politicalor externa, cat si cea economica, "un pic altfel" decat o vede Rusia.Crearea GUUAM a fost mai mult un gest (simbolic, la inceput) princare se incerca contracararea dominatiei Moscovei in CSI, si se afirmaca tarile respective se vad parteneri in egala masura si cu Occidentul.Formand GUUAM tarile au actionat in vederea atingerii anumitorobiective:

Georgia urmareste retragerea trupelor rusesti din Abhazia si Osetia deSud. Sevardnadze a facut publica intentia de a Incerca sa adere laNATO dupa 2005 (lucru foarte greu de infaptuit, insa care are oconotatie anumita In conditiile relatiilor tensionate dintre FederatiaRusa si NATO). Fata de problema Ceceniei Georgia ocupa o pozitiedestul de ambigua. Fiind unicul stat prin care cecenii pot face legaturacu lumea exterioara Rusiei, Georgia nu prea a dat dovada de zel in astopa tranzitul de arme, de bani si de mercenari din lumea musulmanaspre Cecenia fapt prin care a trezit nemultumirea Moscovei. Georgia adenuntat acordul despre securitatea colectiva in CSI.

Ukraina incearca (de 10 ani) sa-si intareasca "nezalezhnosti"(independenta). Are evidente probleme cu Rusia in sfera economica(gazul), politica (Crimea, "anti-moscalismul" in Ukraina de Vest),militara (flota din Marea Neagra), religioasa (activitatea Uniatilor inUkraina de Vest - motiv de relatii incordate dintre Vatican siPatriarhia Rusiei) etc.

Uzbekistan a aderat in 1999 la GUAM (pe atunci). Acest stat tinde sacontracareze dominatia Kazahstanului, loial Moscovei si sustinut deaceasta, in Asia Centrala. Retorica sa se deosebeste radical de ceaTadjica sau Kirghiza, de exemplu. Insa in vederea acutizariiproblemelor cu opozitia radical - islamista sustinuta de Talibi,Uzbekistanul s-ar putea sa aiba nevoie de Rusia, ceea ce il va excludeprobabil din anumite procese politice (nu si economice) ce vor avealoc in GUUAM.

167

Azerbaidjan - alaturi de Turkmenistan tara cea mai putin dependentade Rusia in CSI. In timpul conflictului din Karabah, s-a putut debarasade "ajutorul" pacificator al armatei rusesti. Urmareste rezolvareadiferendului din Karabah, acestia din urma fiind fatis sustinuti deMoscova, chiar de la izbucairea conflictului in 1988. Legaturiprietenesti cu Turcia. In problema Cecena a ocupat o pozitie ostilaMoscovei. Concurenta acerba cu Rusia in problema constructieiconductei de petrol de la Marea Caspica spre Marea Neagra in ocolulRusiei.

Desigur, pe langa scopurile sus-mentionate un loc aparte il ocupadezvoltarea relatiilor economice. In perspectiva pe termen mediu -dezvoltarea coridorului de transport Asia-Europa si un "lobby" caacest coridor sa treaca pe teritoriul acestor state. Aceasta initiativavine In directa contradictie cu eforturile Rusiei de a-si asigura rolulprincipal in tranzitul de marfuri pe ruta Asia-Europa.

Eforturile GUUAM de a crea o zona de comert liber vine sa intareascapozitia acestei organizatii pe acest front. Si desigur o scadere adependentei economice fata de Rusia - noi, est europenii vom aveaacces direct, prin acest coridor la rezervele de gaz (Turkmenistan) sipetrol (Azerbaidjan) din Caucaz si Asia Centrala.

O alta doleanta a GUUAM este crearea propriilor forte pacificatoare,ceea ce este o "sfidare" evidenta a monopolului Rusiei la acest capitolin tot spatiul CSI (Georgia, Moldova + baze militare, in Tadjikistan,Ukraina, Kazahstan, Belarusi). Dorinta statelor GUUAM de a-sirezolva singure conflictele locale, fara a recurge la "asistenta" militaraimpusa.Odata cu extinderea GUUAM, ar avea de castigat toate tarile careparticipa la aceasta structura regionala.

Aderarea Romaniei si eventual a Bulgariei si Poloniei la GUUAM arputea avea urmatoarele beneficii

- In primul rand va duce la cresterea rolului acestei organizatiiregionale;

- Extinderea GUUAM peste hotarele CSI, semnificatia politica aacestui pas Inseamna multe, inclusiv pentru definirea prioritatilorpoliticii externe a Moldovei (sa nu uitam ca avem anumite problemela acest capitol);

168

- Crearea unui spatiu economic liber In GUUAM si aderareaRomaniei si Bulgariei, aceasta va Insemna diversificarea legaturiloreconomice pentru noi, o reorientare a comertului exterior, fapt foarteimportant (si economic dar si ca declaratie de intentii) in conditiileinceperii negocierilor acestor state cu UE si NATO (Polonia fiindmembra NATO deja);

- GUUAM, cu anumite eforturi de ordin diplomatic, dar si fiindgestionat inteligent, ar putea deveni o veriga importanta In integrareaeuropeana, mai ales in vederea conceptului de "integrare pe 2 viteze"inaintat de ministrul de externe german Joschka Fischer, si inconditiile in care opinia publica din Europa Occidentala se arata totmai sceptica (daca nu ostila) fata de primirea a noi membri (saraci) InUE. Nu este exclus ca aderarea statelor post-socialiste la UE ar puteafi amanata pe o perioda nedefinita, daca in UE se recurge la unreferendum pe problema extinderii, rezultatele caruia nu cred ca vor fio noutate prea placuta pentru vecinii nostri. In acest caz tarile post-socialiste se vor vedea cointeresate de a gasi si alte modalitati decolaborare regionala.

- Acest grup ar putea deveni un factor de stabilitate si coeziunepolitica In Europa de Est, facand procesul de decolonizare a tarilorpost-sovietice ireversibil prin colaborarea (inclusiv militara) intreaceste state.

Crearea grupului neformal GUUAM nu a placut de la bun inceputRusiei, din simplul motiv ca statele regrupate in acesta nu prea dadeaudovada de atasamentul cuvenit fata de initiativele fostului stapan detransformare a CSI-ului intr-unul dintre centrele «viitoarei lumimultipolare» (la care viseaza strategii din Kremlin) cu capitala laMoscova. Cu atat mai mult nu i-au placut Moscovei eforturile de atransforma GUUAM-ul intr-o structura functionala, institutionalizareaacestuia, si chiar extinderea.

Destul de tensionate au fost si relatiile bilaterale ale Moscovei custatele GUUAM. In special cu Georgia, Ucraina, si intr-o mai micamasura cu Uzbekistan si Azerbaidjan. Moldova in 2000 s-a purtatfoarte cuminte.

Cel mai rau la capitolul "relatii cordiale" cu Moscova au statgeorgienii, care (dupa fapta si rasplata, au zis rusii) vor calatori in

169

Rusia cu vize. Unicii din CSI. Asta fiind o lectie pe viitor, mereuridicata deasupra capetelor (ne)-smerite ale unor GUUAM-isti.

Principalele amenintari pe care le poate relansa Rusia sunt:Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Crimeea, Karabahul de Munte,gazul, "instabilitatea in Asia Centrala", etc. Anul acesta, "in vedereaintensificarii relatiilor reciproc avantajoase intre statele CSI" s-ahotarat si aplicarea unor noi metode de presiuni, cum ar fi:a) pe "Frontul anti Georgia":- denuntarea de catre Rusia a Acordului de la Biskek, care prevedeacirculatia fara vize intre statele CSI. Pana la urma din introducerearegimului de vize are de suferit doar Georgia. Daca moldovenii se maiduc sa lucreze si prin Occident (nu doar in Rusia), georgienii nu preaau aceasta posibilitate, deaceea suprimarea regimului de libera trecerea frontierelor va fi extrem de dureros pentru milionul de georgieni caretraiesc si lucreaza in Rusia. Moscova a invocat necesitatea securizariifrontierelor sale sudice (cu Georgia), prin care rebelii ceceni faceaulegatura cu "lumea exterioara".Motivul pare un pic cam "rasuflat", pentru ca faza activa al luptelor inCecenia e depasita, (se afirma) ca armatele ruse controleaza tot(100%) teritoriul Republicii Cecene-Icikeria (adica si hotarul cuGeorgia!), georgienii sunt gata sa coopereze cu militarii rusi pentru aasigura impermiabilitatea frontierelor. O alta dovada a ipocrizieiacestui pas este "acordarea unilaterala din partea Rusiei a unui regimpreferential de trecere a frontierei locuitorilor Abhaziei si Osetiei deSud" - aceste doua republici autoproclamate (si separatiste) sunt cumult mai razboinice decat Transnistria. Conform unor date neoficiale,partea rusa era gata sa semneze un acord de libera circulatie cuGeorgia in schimbul unei revizuiri considerabile a cursului politiciiexterne a Tbilisi-ului, legiferarii si prelungirii prezentei militare rusein Georgia. Presiunile asupra Georgiei s-au facut cu suportul masiv almass-mediei rusesti, care prin "referinte la persoane sus-puse" dadeaude inteles Tbilisi-ului cam cum ar trebui sa procedeze pentru a meritabunavointa negociatorilor rusi.b) pe Frontul anti-Uzbekistan («Initiativa Central Asiatica"):- In ultimii 2 ani, Miscarea Islamica din Uzbekistan (MIU) a creatprobleme autoritatilor din Tashkent, insa nu au reprezentat un pericolreal pentru regimul de la Tashkent, chiar daca are relatii stranse cuTalibii. Cat de paradoxal nu ar parea, insa Rusiei ii convine o AsieCentrala instabila. Mai bine zis o instabilitate controlata de Moscova,care ar slabi statele din Asia Centrala, pe fundalul intaririi si asuportului militar acordat generos de Rusia. Actiunile teroriste ale

170

IMU au fost un prilej foarte prielnic pentru Rusia de a striga cat o tinegura ca Uzbekistanul nu-si va putea regla problemele interne faraasistenta militara rusa. Iar pericolul Talibilor este invocat inpermanenta pentru a forta (fara succes) crearea unui bloc militardominat de Rusia in Asia Centrala si stationarea armatelor ruse intarile vizate. Aceasta idee nu a placut Uzbekistanului siTurkmenistanului, care s-au declarat oarecum predispusi sa discute cuTalibii (numai sa fie scutiti de asistenta militara a unor state vecine).La auzul acestor declaratii secretarul Consiliului de Securitate rus,Serghei Ivanov, a sugerat introducerea unor sanctiuni impotriva tarilordin Asia Centrala care vor avea contacte cu talibii (adica Uzbekistan siTurkmenistan). Se creeaza impresia ca Rusia nu prea este interesata deinstaurarea unui sistem de securitate relativ stabil in Asia Centrala,care este imposibil fara includerea in el a Talibilor. Tarile din AsiaCentrala prefera sa aiba de a face cu grupari radical islamiste slabe degenul MIU, decat sa faca fata riscului implicarii intr-un conflictregional, in care protagonistii ar fi talibii si Rusia, iar patimitii - noilestate independente din Asia Centrala. Un atare conflict ar marisubstantial prezenta trupelor ruse in zona in cazul implicarii militareruse in ostilitatile dintre Alianta Nordica (Ahmad Sah Massud) siMiscarea Taliban din Afganistan.Despre eventualitatea unei implicari militare a Rusiei in razboiul civildin Afganistan (care dureaza peste 20 de ani) se vorbeste tot mai desla Moscova. Cateva luni in urma, posturile TV rusesti au aratat chiarun pic de show "a la CNN", in care rusii au tras "focuri de artificii" indirectia talibilor la frontiera afgano-tadjika, iar reprezentantulpresedintelui Putin nu a exclus «initierea unor atacuri aeriene»preventive asupra talibanilorCateva detalii: Uzbekistanul si Turkmenistanul au frontiera comuna cuAfganistanul (controlat in proportie de 90% de talibi). Aceste regiuniau fost relativ calme. Incursiunile MIU ( sustinute de talibi) inUzbekistan si Kirghizstan nu au fost facute de pe teritoriile controlatede talibi, cum ar fi fost logic, ci de pe teritoriul Tadjikistanului,controlat de trupele rusesti.

c) pe Frontul anti-Ucraina:- prin constructia unei noi conducte de gaz ce ar ocoli Ucraina,respectiv Kievul s-ar putea lipsi de veniturile ce le are de la tranzitulde gaz rusesc spre Occident. Autoritatile ucrainene au si dat primelesemnale de "reconciliere". Kucima l-a demis pe Ministrul de Externeneagreat de Moscova, Boris Tarasiuk, pentru ca "politica sa exclusivpro-occidentala nu a dat rezultatele dorite". Se vorbeste despre o

171

eventuala demisie a premierului Iushcenko, si el prea pro-occidental.Iushcenko a declarat intr-o scrisoare-ultimatum, ca pretul platit pentrurezolvarea «problemelor energetice ale Ucrainei ar putea fiindependenta politica». Din administratia presedintelui Kucima, insa,se fac auzite declaratii solemne despre "parteneriatul strategic" dintreRusia si Ucraina, se sugereaza (de la Kiev) privatizarea conductelor degaz de catre companiile rusesti, se fac promisiuni ca nici un metru cubde gaz nu va mai disparea (nu va fi furat) in timpul tranzitului peteritoriul ucrainean etc.

d) Frontul "autoproclamat":- Intalnirea de la Tiraspol a pretinsilor «ministri» ai afacerilor externea avut loc sub genericul coalizarii si cooperarii «fortelor» sanatoasedin CSI, in vederea «promovarii intereselor republicilornerecunoscute» (si Cecenia nerecunoscuta nu a fost invitata) si pentrua nu permite «anihilarea acestor forme de exprimare a vointeipopoarelor». Unul dintre scopurile acestei intruniri de la Tiraspol, sicrearii unui mecanism de conlucrare intre republicile separatiste esteneutralizarea GUUAM-ului, cel putin in forma sa actuala. Sa nu uitamca toti participantii la intrunire reprezentau separatistii din 3 stateGUUAM.

Si totusi, din momentul in care Rusia va pune in functiuneinstrumentele-i de presiune (cazul Georgia si Ucraina), ea se va lipsitotodata de ele. In viitorul apropiat Moscova nu va mai avea de undesa priveze Kievul de inca o conducta de gaz, sau inca vre-o posibilitatede limitare a circulatiei cetatenilor georgieni pe teritoriul sau. Totodataacesti pasi mai inseamna si o punere in garda pentru Moldova,Uzbekistan sau Azerbaidjan, care pe langa faptul ca vor sti pana undepoate merge Rusia pentru a-si impune vointa, ar putea incercaminimizarea pe viitor al impactului unor atare actiuni modelandanumite situatii si incercand sa-si puna la punct o eventuala "strategieanti-criza" in cazul unor posibile tensiuni cu Moscova.

Noi tensiuni dintre Moldova si Rusia sunt inevitabile: cel putin catreiarna 2002-2003, cand Rusia, la sigur, nu va reusi sa-si retragaarmamentul din Transnistria. Cu conditia ca Moldova nu va renuntapana atunci la principiile politicii sale externe, care desi camnevertebrata nu este una aservita definitiv.Eforturile Rusiei de a "alinia" tarile CSI mai degraba vor avea un efectinvers celui dorit si va genera o reactie de repulsie (nu pe fata, dar delunga durata) in statele CSI, care nu vor sa fie niste simpli ostatici ale

172

unor interese straine, si vor cauta sa efectivizeze instrumentele decolaborare regionala (CEMN, GUUAM etc.)

Centrul Antitero - GUUAM

Semnarea acordului privind crearea Centrului, intre Rusia si alte 10state CSI, ce a avut loc la Minsk anul trecut, a generat iarasi gravedivergente intre grupul de tari GUUAM (Georgia, Ucraina,Uzbekistan, Azerbaidjan, Moldova) si Rusia care a fortat creareaacestui centru. Tarile GUUAM au dat dovada de rezerve serioase laacest summit, nu fata de lupta cu terorismul, ci fata de o eventualautilizare a Centrului de catre Kremlin in propriile sale interese.

Unele tari din CSI realizeaza ca conceptul de "terorism" pentruMoscova si practicile sale antiteroriste difera cardinal de catreinterpretarea de catre Occident a acestor definitii. Rusia folosestemotivatia pericolului terorismului pentru a-si mentine trupele in unelestate independente; deasemenea Moscova nu prea face diferenta dintrecivilii fara nici o vina si combatantii in Cecenia.

Statele GUUAM au facut tot posibilul pentru a limita prerogativele,resursele si mandatul Centrului Anti-teror. Aceste tari au facut totposibilul pentru a nu autoriza centrul cu dreptul de a petreceoperatiuni secrete pe teritoriul statelor CSI si pentru a nu sobordonapropriile servicii secrete acestui Centru. Chiar si cei mai apropiatialiati ai Rusiei, Tadjikistan si Bielorusia, au refuzat sa participe lafinantarea Centrului. Un alt aliat al Rusiei, Armenia s-a angajat safinanteze doar 3% din bugetul Centrului, pe cand Rusia - 50%.

Moscova ar putea sa consolideze Centrul, prin finantare unilaterala dela bugetul Rusiei a unor operatiuni, care s-ar petrece sub mandatulcentrului. Insa acest fapt ar demonstra fara echivoc ca Centrul este uninstrument al politicii nationale ruse - ceea ce ar indeparta si mai multstatele GUUAM de Moscova.

Centrul a fost insarcinat cu crearea unei baze de date asupra"organizatiilor teroriste internationale, structurii, liderilor si surselorlor de finantare". Insa, se pare ca informatia acordata de Centru va fiextrem de selectiva. Este usor de presupus ca Centrul "nu va dispune"de informatie privind antrenarea lui Shamil Basaev si a altor sute deteroristi ceceni de catre Serviciul de Informatii al Armatei (GRU) in

173

1993, cu scopul de a fi trimisi in republica separatista Abhazia sa luptecu fortele legitime georgiene. In arhiva Centrului vor lipsi siinformatiile despre cooperarea trupelor ruse si tadjice cu teroristii dinMiscarea Islamica din Uzbekistan in 1999 si 2000.

Centrul nu va da informatii nici despre trimiterea de catre serviciilesecrete ruse a ofiterilor KGB si OMON in Transnistria. Acei ofiteripana in zilele noastre sunt controlati de catre Vladimir Antiufeev, careeste si acum cautat de justitia din Letonia pentru crimele comise in1991. In concluzie, centrul nu va divulga rolul serviciilor secrete rusein provocarea instabilitatii in CSI printr-un terorism manipulat ininteresele Moscovei.

Tarile GUUAM, cu exceptia Moldovei, au conditionat participarea laoperatiunile Centrului prin necesitatea ca acestea sa corespundalegislatiilor si intereselor nationale. Desi aceste state sunt interesate inprevenirea terorismului, ele au avut ocazia sa sufere din cauza aplicariiselective a conceptului de terorism de catre Moscova. Pentru a facefata terorismului, GUUAM prefera sa conteze pe asistentaorganizatiilor internationale si a Occidentului in general.

Scurt comentariu privind participarea Moldovei la centrul Anti-terocontravine principiilor declarate de participare in CSI. Pana acumMoldova a evitat sa faca parte din structurile militare, acum insa odatacu semnarea acordului privind Centrul Anti-tero, Moldova se implicain CSI mai mult decat economic sau politic. Chiar daca putem acceptaideeea ca Moldova participa la Centrul Anti-tero in cadrul vreunui targcu Rusia (de exemplu privind crearea unei piete libere CSI, sauanumite cedari pe problema Transnistriei), rezultatul nu este vizibil.Suntem in situatia cand Chisinaul ofera posibilitatea (teoreticadeocamdata) unor servicii secrete din CSI sa actioneze legal peteritoriul sau sub mandatul Centrului. Adica, teoretic existaposibilitatea ca serviciile secrete ruse sau ucrainene sa intreprindalegal, cu autorizatia Centrului, actiuni "anti-teroriste" impotriva unorpretinsi "teroristi" pe teritoriul Moldovei, spre exemplu. Ilie Ilascu totde "terorism" a fost acuzat si condamnat, doar ca atunci ilegalitateacelor intreprinse de Tiraspol era incontestabila, acum insa s-ar putea sanu fie...

Acest Centru se va ocupa probabil prioritar de ceceni, pentru caacestia deranjeaza Rusia dar nu deloc sigur ca Centrul va fi tot atat deinteresat in a se ocupa de problemele terorismului in Georgia sau

174

Moldova. Traficul de droguri si arme prin Tadjikistan la sigur va fi"monitorizat" cu mult mai multa ravna de catre Centru decat traficulcu arme in Transnistria.

Criza Rusiei provocarea Caspica si resursele energetice ale mileniuluiIII

La sfarsitul secolului XX, Rusia traverseaza una dintre cele maidelicate etape ale istoriei sale. Criza economica, nereglementarearelatiilor intre centru si o parte a periferiei, amenintarea cudezintegrarea teritoriala sau, in orice caz, rezistenta la procesele dereintegrare pe teritoriul C.S.I., necesitatea politica de sedimentare apozitiei sale de mare putere independenta pe esichierul international,temerile ca Federatia Rusa va intra in economia mondialapreponderent prin materiile ei prime, in vreme ce alte mari puteri semanifesta deja ca puteri ale stiintei, ca producatoare de tehnologieinalta – toate acestea sunt trasaturi ale unei perioade dificile.

In timp ce Uniunea Sovietica era o superputere cu interese globale,Rusia este nevoita sa-si rezume pretentiile la statutul de mare puterecu interese regionale, statut amenintat in primul rand de veciniiapropiati.

Conform unei analize din decembrie 1995 a Centrului de PrognozeGeopolitice si Militare de pe langa Kremlin, principale state inamiceale Federatiei Ruse urmau a fi in perspectiva: Iranul, Turcia si China.Rusia a ales o tactica aparte, preferand sa-si imbratiseze cat mai stransadversarii. Astazi cele trei tari inamice sunt in relatii dintre cele maiapropiate cu Rusia.

Spre sfarsitul anilor 90, Occidentul a abandonat in mare parte Rusia sia incercat sa o marginalizeze. Ca raspuns, rusii incearca sa reinvie treidin aliantele lor din timpul razboiului rece pentru a le folosi ca parghiigeopolitice. Paradoxal, aceste relatii ameninta sa deterioreze legaturilecu cele doua tari de care rusii au nevoie pentru a ingradi hegemoniaS.U.A., adica Iran si China. Felul in care aceste doua state vorreactiona la insistenta Rusiei va configura viitorul aliantei anti-occidentale a Rusiei.

175

Evenimentele din Caucaz, incercarea de infiintare, in Cecenia, a unuistat sustinut de tari islamice pe teritoriul Rusiei reprezenta o provocaremajora, care daca ar fi fost finalizata ar fi dus la sa separareaTranscaucazului de Rusia, blocand accesul la Asia Centrala.

Analizand evenimentele din Cecenia, devine evident ca Moscova nuva permite cu nici un pret dezintegrarea Federatiei Ruse si va continuaprocesul de revenire, pe diferite cai, la vechile frontiere ale U.R.S.S.Analizand bugetul militar al S.U.A. se poate constata ca acesta estemai mare decat in timpul razboiului din Vietnam si ca este dirijat, pursi simplu, impotriva ansamblului China-Rusia.

Sub aspect geopolitic, in raport cu Eurasia, America este o insula alecarei resurse si populatie este depasita de aceasta. Dominarea de catreo singura putere a oricareia dintre cele doua sfere principale aleEurasiei – Europa si Asia – ramane definitia pericolului strategicpentru America, cu sau fara razboi rece. Deoarece o asemenea gruparear avea capacitatea sa depaseasca America economic si, in cele dinurma, militar. Statele Unite considera ca unui astfel de potentialproces trebuie sa-I fie opusa rezistenta chiar si acolo unde putereadominanta este aparent binevoitoare, deoarece in cazul in careintentiile s-ar schimba vreodata, America s-ar trezi cu o capacitate derezistenta efectiva puternic diminuata si cu o incapacitate de a modelaevenimentele sporite.

In zona Marii Caspice, pana mai ieri un lac sovieto-iranian, au fostdescoperite zacaminte petrolifere estimate la 850 miliarde de tone si8.700 de milioane m3 de gaze naturale. Acest spatiu caspic reprezintaal treilea mare bazin petrolifer al lumii, dupa Golful Persic si Siberia,fiind in acelasi timp o „Mecca a petrolului”, loc de pelerinaj pentrupresedinti de state, magnati ai petrolului si ai finantei mondiale, unpunct de convergenta si disputa ai celor doi mari actori ai sceneirelatiilor internationale: S.U.A. si Federatia Rusa

Regiunea caspica are o crescuta importanta globala. Aici s-ainregistrat un nivel unic al investitiilor din randul tarilor din AsiaCentrala si regiunea caspica si dezvoltarea retelelor petroliereformeaza baza securitatii statutului sau de independenta pe viitor.Britanicii sunt prezenti pe piata petrolului caspic prin Ramco Energyplc si sunt printre fondatorii consortiului occidental care urmareste

176

exploatarea campului “superurias“ Azeri, Chirag, Gunashli (ACG) ozona offshore a Azerbaijanului.

Ramco s-a ocupat in special de explorarea si rafinarea petrolului dinregiunea caspica si Europa de Est (Republica Ceha, Polonia,Muntenegru etc.) si detine o companie specializata in curatirea siintretinerea conductelor, care este lider de piata. De asemenea, detineun procent de 50% din pachetul de actiuni alaturi de State OilCompany din Republica Azerbaijan (SOCER) care detine cel maiexints camp de extractie din regiune, cel de la Muradkhanli si esteinteresata de Kaheti Block X din Georgia.

In Azerbaidjan, conducta ce leaga Baku de Supsa este pe deplinoperationala din aprilie 1999. Este prima conducta noua din regiune siun exemplu de investitii straine ce in anii viitori vor aduce aceste tariintr-o pozitie la fel de influenta ca cea a OPEC.

Pe 20 iulie 1936, Turcia, Marea Britanie, Franta, Bulgaria, Romania,Grecia, Iugoslavia, Australia si Japonia au semnat la Montreux oconventie care reglementa modul de traversare a stramtorilor Bosfor siDardanele de catre navele de razboi. Tratatul care a rezultat in urmadiscutiilor a fost un compromis complicat intre puterile maritime aleMarii negre si Mediteranei care si-au definit dreptul de traversare siacces la si dinspre Marea Neagra. Turcilor li s-a dat dreptul samilitarizeze stramtorile.

Interesul Rusiei in pastrarea dreptului de traversare a navelor sale derazboi in detrimentul celorlate parti din afara Marii Negre erarezultatul a mai mult de doua secole de interes naval rus in MareaNeagra, care data de la Tratatul de la Kucuk Kaynarca din 1774 si dela anexarea Crimeei de catre Ecaterina cea Mare in 1783, cu stabilireaulterioara a bazei navale ruse de la Sevastopol.

Conventia de la Montreux a impus limite in privinta tonajului si atipului de nave de razboi care au dreptul sa traverseze stramtorile, cuavantaje acordate puterilor Marii Negre. In lumina schimbarilor careau avut loc in ultimii 60 de ani ca si a cataclismelor politice ce au puscapat comunismului in Europa de Est si Uniunea Sovietica, problemaactuala este daca termenii conventiei si-au pastrat valabilitatea.

De la sfarsitul celui De-al Doilea Razboi Mondial, statele semnatare s-au aliat unor blocuri de interese nu de putine ori contrare. URSS,

177

Romania si Bulgaria erau membre ale Pactului de la Varsovia.Iugoslavia, desi o tara comunista, nu era membra a Pactului. Printreceilalti semnatari, Marea Britanie si Italia au devenit membri NATOin timp ce Australia nu era.

Primul semn al puterii sovietice in Mediterana a fost dat in 1967 intimpul conflictului arabo-israelian, prezenta sovietica extinzandu-se dela aproximativ sapte vase Eskadra la aproximativ 70 aflate in estulMediteranei, cu un suport logistic venit din Marea Neagra. |n timpulrazboiului arabo-israelian din 1973, fortele sovietice din Mediterananumarau aproape o suta de nave.

Unul dintre primele rezultate ale atmosferei de dupa Razboiul Rece afost crearea pe 25 iunie 1992, la Istanbul, a Zonei de CooperareEconomica a Marii Negre. Declaratia de la Bosfor a fost semnata de11 state: Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Grecia, Moldova,Romania, Rusia, Turcia si Ucraina. Tonul documentului este expliciteconomic si prevede intarirea cooperarii comerciale si crearea unei“infrastructuri stabile” de transport.

Potentialul regiunii este imens. Potrivit Adminstratiei de Informare inmaterie de Energie din cadrul Departamentului de Stat al Energiei,potentialul energetic combinat al rezervelor Azerbaijanului,Kazakstanului si Turkmenistanului ajunge la o cifra ce variaza intre 16si 19 miliarde barili de petrol si de la 139 la 334 trilioane de metri cubide gaz natural. Unele estimari sustin ca in zona, rezervele de petrolsunt cuprinse intre 42 si 200 miliarde barili. Per total, potentialulregiunii rivalizeaza cu cel al Golfului Persic. Banii investiti in regiunede doua consortii principale in Azerbaijan si Kazakhstan au depasit 30miliarde USD, ceea ce face ca proiectul petrolului caspic sa fie unuldintre cele mai costisitoare pentru natiunile fostei Uniuni Sovietice,egalat doar de investitiile occidentale in proiectele energetice aleFederatiei Ruse.

In ce-o priveste, Federatia Rusa asteapta sa-si exercite presiuneaasupra noilor state independente bogate in petrol sustinand ca statulMarii Caspice ar trebui redefinit. Ultimul acord referitor la Capica afost semnat de Iran si URSS in 1946. Patru noi state independente isidisputa acum dreptul asupra acestui spatiu: Federatia Rusa,Azerbaijan, Kazakstan si Turkmenistan.

178

De la nord la sud sunt patru posibilitati de transport al petrolului. Rutanordica a Marii Negre: Baku-Groznai – Tikhoretsk – Novorossik.Aceasta conducta exista deja dar este intr-un grad ridicat de degradare.Apoi drumul trece prin Cecenia si nu sunt excluse atacurile teroriste.Novorossisk poate in mod normal sa primeasca nave cisterna de panala 180.000 de tone. Daca asemenea nave cisterna vor fi folosite, se vadubla capacitatea navelor care va trebui sa traverseze stramtorile.

Cea de-a doua ruta este la sudul Marii Negre: Baku-Tbilisi-Supsa.Trece prin doar doua tari: Azerbaijan si Georgia. Si aici existaconducte si sunt la fel de degradate. Conducta de 40 de inci BakuAgstafa care traverseaza frontiera georgiana trebuie renovata, sitrebuie construit un nou drum de 140 km. pe linia Agstafa-Tbilisi, iarconducta de 20 de inci de la Tbilisi trebuie repusa in functiune.Cel de-al treilea drum, agreat si de turci este Baku-Georgia/Armenia-Estul Turciei – Ceyhan. Constructia conductei nu a fost inca finalizatasi traverseaza patru tari. Posrtul turceas la Marea Mediterana Ceyhanare nenumarate avantaje: este punctul terminus la unei conducte turko-iraniene caer poate transporta pAna la 300.000 de tone; conditiileclimaterice fac posibila utilizarea sa pe tot parcursul anului. Economiaturca, sprijinind embargoul impus de Natiunile Unite Irakului apierdut miliarde de dolari, iar conducta sta degeaba.

Cea de-a patra si ultima ruta este Baku-Iran-Golful Persic. Data fiindsituatia din Iranul islamic, aceasta alternativa va aduna cu greufinantarea occindetala datorita implicatiilor financiare si de securitate.

Din cele patru optiuni, Turcia opteaza pentru cea de-a treia, iar Rusiaprijina prima varianta. Capacitatea anuala a conductelor Rusiei este inprezent de 100.000.000 de tone. O caracteristica a toate aceste patruproiecte este ca toate traverseaza regiuni pe teritoriul carora existaconflicte, ceea ce presupune detinerea de arme de catre grupariteroriste.

Noile realitati economice ale resurselorde exploatare ale natiunilor dinestul si nordul Marii Negre ar putea diminua traditionala lor sovaialafata de operatiunile puterilor occidentale in acest spatiu. Daca rusii vorabolirea conventiei de la Motreux pe principiul viitorului concept desecuritate a cisternelor care transporta petrol, ei ar putea foarte bine sase orienteze nu doar in raport cu turcii, dar si cu americanii. Dacaproiectele legate de rezervele petrolifere din Asia Centrala suntcorecte, este clar ca capacitatea Bosforului va fi depasita. Intr-o

179

asemenea situatie, un compromis care sa include si Ceyhanul turcilorsi Novorossisk-ul rusilor ar putea fi o viitoare solutie.

Intrarea NATO in Balcani a plasat Occidentul la usa unor resurse atatde uriase incat ar putea insemna zeci de ani de bunastare economicapentru membrii Aliantei.Istoria recenta a dovedit ca razboiul pentru petrol nu este un conceptnou, chiar si pentru America daca avem in vedere angajarea SUA inrazboiul pornit in 1991 pentru a-l da afara pe Saddam Hussein de pecampurile de petrol ale Kuweit-ului.

De la colapsul uniunii Sovietice, Occidentul sta cu ochii pe campurilede petrol din Centrul Asiei. Iar securitatea conductelor care satransporte petrolul nerafinat este o prioritate importanta care ar puteasa faca sau sa piarda miliarde de dolari investiti de companiilepetroliere americane ca Mobil, Chevron, Amoco si altele.

Din cele patru rute ale petrolului caspic, americanii o prefera pe ceaBaku-Ceyhan. Iar daca rebelii kurzi vor fi pregatiti sa impiedice bunulcurs al petrolului, membrul NATO Turica va putea rezolva situatiaspre satisfactia Occidentului. Iar administratia Clinton promite si ocooperare cu Azerbaijanul. Securitatea conductei Baku Ceyhan si aliniei gazului transcaspic ar fi imposibila fara o contributie a roluluiSUA sau cu sprijinul sau credibil. Datorita rolului Rusiei in regiune,nu va mai fi o alta putere ca Statele Unite sau organizatii sprijinite deSUA care ar putea servi ca un gaarnt al pacii.

Pe de alta parte, cresterea economica chineza au transformat aceastatara in cel de-al doilea consumator de energie. Departamentele deComert si Energie ale lui Clinton au si inceput sa poarte negocieri laBeijing pentru noi oportunitati de export a petrolului.

Dezmembrarea U.R.S.S. si retragerea strategica, de 1.400 km, atrupelor sovietice din Europa Centrala si de Est avea sa surprindalumea occidentala in postura unui spectator stupefiat de cele ce seintamplau. Aceasta „miscare strategica” a U.R.S.S. a determinatizbucnirea valului de revolutii din 1989, care au dus la modificareaechilibrului de putere, la disparitia bipolaritatii si la aparitia de noicentre de putere.

O analiza echilibrata privind raporturile de forte in arenainternationala, realizata la mijlocul anilor ‘90, ajungea la concluzia ca

180

„in multe raporturi importante, relativa putere (a Statelor Unite) vadecadea cu o viteza accelerata. in termen de capacitati militare brute,este posibil ca pozitia Statelor Unite in raport cu Japonia si, eventualChina, sa se erodeze in continuare. in domeniul militar, echilibrulcapacitatilor efective intre Statele Unite si un numar de puteriregionale in crestere (ce includ, poate, Iran, India si China) se va mutade la centru spre periferie. Unele puteri structurale ale Americii se vorscurge spre alte natiuni; unele (printre care si puterea sa soft) isi vorgasi calea ajungand in mainile actorilor non-etatici, cum ar ficorporatiile multinationale”.

„Problema cheie a anilor care vin este cea a luptei care imbraca formemultiple, pe de o parte, intre fortele de asociere, de federalizare, deconfederalizare, nu numai in Europa, ci in toate lumea, si fortele deseparare, de spargere, de ruptura, de conflict”.40

in acest haos geopolitic, generat de sfarsitul razboiului rece, sedesfasoara un amplu proces de redefinire a raporturilor internationale,cu implicatii directe asupra securitatii europene si mondiale.

Datele statistice despre fortele de mentinere a pacii rusesti aflatein Bosnia, Transnistria, Osetia de Sud si Tadjikistan arata ca cele mainumeroase forte (1.800 de oameni) se afla cantonate in RepublicaMoldova. Federatia Rusa a cheltuit intr-un singur an, in 1993, 26miliarde de ruble, in incercarea de a dobandi, din partea O.N.U.,statutul de forta de mentinere a pacii in tot spatiul post-sovietic.

Acceptarea Rusiei ca partener cu „responsabilitati deosebite”pentru „mentinerea pacii si stabilitatii” in jumatatea de est a Europei,de catre S.U.A. in ianuarie 1995 precum si actul N.A.T.O.-Rusia din27 Mai 1997, de la Paris, scot in evidenta faptul ca Rusia este din nouun partener de dialog pentru Occident in ce priveste destinul tarilordin sud-estul Europei.

Prezenta militara a S.U.A. in zona Kosovo, impreuna cu alte stateeuropene membre ale N.A.T.O., dar si in Albania si Macedonia, undeau fost instalate antene militare americane, provoaca ingrijorare laMinisterul Apararii din Moscova.

Kosovo reprezinta poarta de intrare in regiuni de interes primordialpentru occidentali – conflictul arabo-izraelian, Irakul si Iranul,Afganistanul, Caspica si Transcaucazia. Stabilitatea in Europa de Sudeste esentiala pentru protejarea intereselor occidentale si reducereapericolelor care vin de departe, din Est.

181

De la reunificare incoace, Europa este vulnerabila prin intermediulGermaniei, pivot intre est si vest. Schimbarile care efectiv au urmatreunificarii, nu au redus cu nimic infrastructurile puse la punct inOccident de catre STASI si K.G.B.

Dupa destramarea U.R.S.S. interesul Rusiei fata de Orientul Mijlociua scazut in intensitate datorita disparitiei echilibrului geostrategic si apatruderii companiilor occidentale in regiunea Marii Caspice.Perspectiva extinderii N.A.T.O. spre est a redesteptat interesul Rusieifata de Orientul Mijlociu si Asia Centrala, ducand la implicarea sacrescanda in aceste regiuni. Livrarile de arme si tehnologie militara auconstituit si constituie principalul mijloc de promovare a intereselorpolitice si strategice ruse in Orientul Mijlociu.

Astazi, sudul Asiei Centrale traieste in miscarea curentelor politico-religioase ale Orientului Mijlociu, in timp ce nordul este aspirat delumea siberiana. Asia Centrala a redevenit un mare actor al relatiilorinternationale aceasta regiune, inca necunoscuta europenilorin mareparte, va capata o importanta hotaratoare, din punct de vederegeopolitic si geostrategic, gratie populatiei sale musulmane siapropierii strategice de Orientul Mijlociu si Asia de Sud.Seisme si patimi politice cutremura regiunea Asiei Centrale undemizele economice sunt petrolul, gazele naturale, aurul, bumbacul simineralele rare. In aceasta zona tampon aflata intre Rusia, China,subcontinentul indian si Orientul Mijlociu exista, de asemenea,numeroase mize strategice si ideologice.

In ciuda faptului ca razboiul rece s-a sfarsit oficial, in pofida tuturorvorbelor despre globalizare, triunghiul strategic Rusia-China-S.U.A.nu a disparut.

Dupa volumul P.I.B., economia Chinei, care in 1991 se situa pe locul10 in lume, a ajuns, in 1997, pe locul 7, dupa S.U.A., Japonia,Germania, Franta, Italia si Marea Britanie. intre 1979 si 1997 ritmulde crestere al P.I.B.-ului chinez a fost de 9,8% pe an, conferindu-seastfel Chinei o pozitie privilegiata in arena relatiilor economice sipolitice internationale.

Intre 1979 si 1997, volumul total al investitiilor directe de capitalstrain a insumat peste 220 miliarde dolari S.U.A., iar imprumuturileprimite de China s-au ridicat la 139 miliarde dolari. 300 din cele mai

182

mari 500 de companii multinationale din lume au investit in China,fiind create peste 300.000 de intreprinderi cu investitii straine, carefurnizeaza peste 14% din productia industriala a tarii.

Previziunile Bancii Mondiale pentru anul 2020 situeaza China, cu unP.I.B. de 20.004 milioane dolari, pe primul loc in lume, urmata deS.U.A. cu 13.470, Japonia cu 5.052, India cu 4.802, Indonezia cu4.157, Coreea de Sud cu 3.412, Germania cu 2.687 etc. Se poateconcluziona ca in perspectiva mileniului III vor avea loc mutatiimajore in raporturile de putere economica si, drept urmare, inraporturile de putere militara pe plan mondial.

Dezvoltarea economica si demografica a Chinei, prezenta fortelormilitare chineze pe intreaga frontiera ruso-chineza, de la Badakhsanpana in Siberia, pozitionarea rachetelor strategice chineze din caremajoritatea sunt indreptate impotriva Rusiei si a Kazahstanului,confirma rolul de mare putere pe care China il va juca pe arenarelatiilor internationale in mileniul III.

Parteneriatul ruso-chinez a atins un nivel de cooperare de neimaginatnumai cu un deceniu in urma. Frontiera lunga de peste 400 de km.care separa cele doua tari, a fost stabilita definitiv, eliminandu-seastfel una din principalele surse de tensiune din relatiile bilaterale.China a cumparat echipament militar rusesc in valoare de miliarde dedolari, de la avioanele de lupta SU-27 pana la cele mai moderne navede lupta achizitionate in 1999.

Dupa agresiunea N.A.T.O. asupra Iugoslaviei, Rusia a vandutChinei tehnologie militara performanta. Au crescut raporturileruso-chineze de colaboreze in domenii care deocamdata nu figureazape lista armamentelor, ca de pilda, armele nucleare, rachetele sitehnologiile spatiale.La inceputul lunii martie 2000 Rusia a convenit sa sprijine China increarea unei statii spatiale orbitale.

China are bani, dar nu dispune de tehnologie si personal calificat.Rusia are oameni de stiinta cu inalta calificare, dar nu dispune de bani.In perspectiva mileniului III China ar putea furniza nu numai fondurilenecesare pentru cercetare si dezvoltare, dar si o piata, dupa ce armeleies de pe linia de fabricatie.

183

Curentul neoeuroasiatic are o mare pondere asupra marilor orientariale politicii externe ale Rusiei. Apropierea cu Iranul, neincrederea fatade Turcia, axa cu Germania se constituie in repere ale acestei orientari.

Moscova are mari interese strategice in Asia Centrala. Retragereafortelor militare rusesti ar favoriza cresterea puterii fortelor islamicecare ar ameninta apoi Rusia in interiorul frontierelor sale. O zona desecuritate constituita din state tampon este indispensabila.Securitatea in Asia Centrala este conditionata de jocul puterilorperiferice, cu ambitii contradictorii. Federatia rusa agita amenintareachineza, pentru a distrage atentia nationalistilor centrasiatici asupraaltei tari, sperand sa puna capat discutiei asupra hegemoniei sale.Republicile limitrofe temandu-se de China cauta protectia Rusiei.

Rusia nu poate ramane indiferenta la concentrarea la flancul sudic alC.S.I. a unor state care detin arme de distrugere in masa sau caredoresc sa achizitioneze astfel de arme, intr-un context care ofera toatevariantele instabilitatii: de la tensiuni etnice, pana la contestatiiteritoriale, de la integrismul religios, la imperialismele regionale.

Rusia a anuntat un nou concept al securitatii sale nationale, prin careface posibila recurgerea la armele nucleare nu numai in cazuriextreme. Noua doctrina permite utilizarea tuturor fortelor siechipamentelor de care dispune tara, inclusiv a armelor nucleare, dacatrebuie respinsa o agresiune armata, iar toate celelalte mijloace dereglementare a crizei au fost epuizate sau s-au dovedit ineficiente.

Noul concept a fost elaborat, se motiveaza, in conditiile in care unnumar de state incearca sa slabeasca si sa marginalizeze Rusia. Un altprincipiu de baza al doctrinei consta in utilizarea fortei pentrusolutionarea tulburarilor interne. Documentul stipuleaza ca Rusia isipoate promova interesele doar daca economia sa evolueaza intr-uncadru pozitiv, element considerat „de importanta cruciala”.

Rusia opteaza ferm pentru o lume multipolara, in care exista puteriregionale, respingand modelul unei lumi unipolare, dominata deS.U.A. Evolutia geopolitica a Federatiei Ruse in ultuml andemonstreaza ca occidentalizarea Rusiei a dat gres, iar Moscova nu vamai juca dupa regulile Vestului. Razboiul din Kosovo a determinatRusia sa caute sa incheierea unor aliante cu China si cu Iranul pentru acontracara puterea hegemonica a Statelor Unite. Acum ea incearca sarestabileasca relatiile sale cu Coreea de Nord si cu Vietnamul. Toate

184

aceste state pot fi folosite ca parghii de presiune asupra Vestului inregiuni de importanta globala: Golful Persic, apoi triunghiul China-Coreea-Japonia si de-a lungul rutelor navale din sud-estul Asiei.