e vremea schimb~riiiar profiturile vor sc~dea dramatic

Nr. 121 i 17 februarie 2009 i 3,5 rON

6 4 2 1 8 4 7 0 0 0 0 8 6 12100

romÂnia

dup~ haga: cui am promis marea cu sarea?

plus

|n sua capitalismul de stat prinde vitez~

26

Nouaecua}iebaNcar~De Alice Taudor În fa]a ghi[eului nu se mai dau credite, iar \n spate

se fac planuri de dezvoltare sau supravie]uire. 2009 va schimba profund strategiile b`ncilor

BUSINESSWEEK I 17 februarie 2009

Ric

k G

aR

dn

eR

Ph

oto

GR

aP

hy

Un banc care circul` \n cercurile (cum altfel) bancare \n România spune c`, mai nou, ofi]erii de credit nu mai r`spund cu “da” decât atunci când sunt \ntreba]i de c`tre clien]ii care solicit` telefonic informa]ii dac` mai sunt pe fir. E dracul chiar atât de negru sau doar ne place s` mai [i glumim? Claudiu Bud, director opera- ]ional la compania de brokeraj de credite Creditlink, spune c`, de la finele anului trecut pân` acum, num`rul de cereri de credit s-a men]inut la un nivel extrem de sc`zut. Ceea ce spun brokerii se confirm` \n datele b`ncii centrale [i ale b`ncilor comerciale. Numai la BCR, \n ultimele trei luni ale anului trecut, s-au acordat cu 60% mai pu]ine credite noi comparativ cu trimestrul anterior.

27

covEr STory

28Între timp, apar [tiri despre ING care concediaz` 7.000 de angaja]i la nivel global sau Royal Bank of Scotland (RBS), aflat` \n fa]a posibilit`]ii de a fi na]ionalizat` \n totalitate. Deocamdat`, potrivit repre-zentan]ilor sucursalei locale a ING, implica]iile pentru România \n urma a ceea ce se \ntâmpl` la banca mam` se vor decide dup` auditarea rezultatelor financiare, apro-ximativ la mijlocul lunii fe-bruarie. Cu toate astea, v`zut de la Banca Na]ional`, tabloul are [i pete de lumin` [i culoa-re. “Suferim de pesimism ira- ]ional”, afirma recent Valentin Lazea, economistul [ef al BNR. “Sistemul bancar e solid [i nu ne va crea problemele din alte ]`ri, ba chiar va fi o ancor` a redres`rii”, declara cu ocazia prezent`rii raportului asupra infla]iei [i guvernatorul B`ncii Na]ionale a României (BNR), Mugur Is`rescu.

Potrivit acestuia, pia]a local` a fost salvat` de tradi]io- nalismul b`ncilor, care au ofe-rit produse simple, chiar dac` cu marje de câ[tig “enorme”. Chiar [i \n condi]iile \n care for]ându-se nota s-ar putea considera active “toxice” ex-punerile pe marile proiecte imobiliare, cel pu]in \n cazul unor b`nci lucrurile nu par tragice. OTP Bank are o pon-dere de sub 5% a finan]`rilor pentru mari proiecte din tota-lul creditelor acodate corpora- ]iilor, iar Banca Transilvania are o expunere pe sectorul imobiliar de 3,5%. “Sunt b`nci care continu` s` lucreze, s` dea credite”, preciza la rândul s`u Radu Ghe]ea, pre[edintele CEC [i al Asocia]iei Române a B`ncilor (ARB). Motorul merge deci \nainte, chiar dac` viteza credit`rii s-a redus. Ofi-cialii B`ncii Centrale apreciau ca normal cu câ]iva ani \n urm` un ritm de cre[tere de 25%. Drago[ Cabat, pre[edintele Aso-cia]iei Anali[tilor Financiari crede c`, [i \n condi]iile \n care nu am avea cre[tere economic` deloc, creditarea tot ar avansa cu circa 10% \n 2009.

De unDe bani?Dar de unde \[i vor lua b`ncile banii [i pe cine vor mai \mpru-muta? “Capacitatea de atragere de resurse e utilizat` acum la maxim”, afirma recent Petre Bunescu, vicepre[edintele BRD - Groupe Société Générale. Ceea ce spune Bunescu se

BUSINESSWEEK I 17 februarie 2009

vis

ta

„Ne vom coNceNtra pe imm, pe ecoNomisire {i iNvesti}ii,

pe private baNkiNg {i pe dezvoltarea caNalelor de

electroNic baNkiNg”, laszlo diosi, pre{ediNtele otp româNia

29vede \n vitrinele b`ncilor, \n promo]iile la depozite. De ce acum goana dup` banii popula]iei? Pentru c` finan]`rile \n euro au devenit prohibitive. Pân` acum, banii erau ieftini, la fel [i creditele \n euro. Acum, jocul are alte reguli. Ionu] Dumitru, [eful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank face un calcul simplu al costului pe care o banc` local` trebuie s` \l pl`teasc` pentru o finan]are pe pia]a extern`: la Euribor (circa 2,1% la 6 luni) se adaug` peste 6 puncte procentuale riscul de neplat`, plus 2-3 puncte procentuale costul rezervei minime obligatorii [i un punct procentual provizioanele. “Cu cât s` dai un credit ca s` fie atractiv?”, se \ntreab` analistul.

Iar b`ncile locale sunt dependente \n mare m`sur` de banii din afara ]`rii. Potrivit unor date ale B`ncii Central Europene, resursele b`ncilor din România provin \ntr-o pondere de peste 30% din finan]`ri externe. Suma acestor finan]`ri era, la finele anului 2008, de 24 de miliarde de euro, dintre care 22 de miliarde reprezint` linii de finan- ]are de la b`ncile mam`. “Nu se observ` o retragere a ba-nilor de la b`nci. Avem confirm`ri [i angaja-mente c` se re\nnoiesc integral liniile de finan]are”, asigur` Valentin Lazea, economistul [ef al BNR. Mugur Is`rescu spune, la rândul s`u, c` “nu se poate vorbi de reducerea finan]`rilor, \n 90% din cazuri se re\nnoiesc creditele”. Au-relian Dochia, Managing Partner al Concept - Economic and Business Consulting, apreci-az` chiar c` ar putea fi suplimentate. Astfel, \n opinia consultantului, dac` anul trecut am avut intr`ri de peste 24 de miliarde, \n 2009 am putea primi 25-26 de miliarde.

Mesaje lini[titoare vin [i din partea banche-rilor. “Toate aceste linii de credit vor fi re\nno-ite”, spune Petre Bunescu, de la BRD. “Erste va continua s` asigure, ca [i pân` acum, finan- ]area BCR”, declara de asemenea Wolfgang Schoiswohl, vicepre[edinte executiv al BCR, \n urm` cu dou` s`pt`mâni. Grupul UniCre-dit va prelungi anul acesta liniile de finan]are care ajung la scaden]` [i va aduce fonduri noi, potrivit lui R`svan Radu, pre[edintele executiv al UniCredit }iriac. Ofi-cialii OTP România afirm` c` banca mam` din Ungaria va asigura finan]area subsidiarei din România [i dup` ce lini-ile actuale de credit vor ajunge la maturitate. Laszlo Diosi, pre[edintele OTP România, precizeaz` c` liniile de credit au fost contractate pe o durat` de 5-7 ani [i sunt \nc` valabile, drept urmare, atâta timp cât aceste finan]`ri nu expir`, sta-bilitatea b`ncii e garantat`. Raportul credite / depozite este la OTP de 200%, dar, dup` cum spune Diosi, continu` s` se \mbun`t`]easc`. O alt` banc` la fel de agresiv` ca OTP \n 2007 [i 2008, Volksbank România va continua s` beneficie-ze de finan]are din partea b`ncii mam`, ceea ce presupune, potrivit Melaniei H`ncil`, [efa departamentului cercetare [i strategie a b`ncii, credite de peste o jum`tate de miliard de euro \n 2009. {i reprezentan]ii B`ncii Române[ti sunt \ncrez`tori c` vor ob]ine [i \n anul \n curs sprijinul b`ncii din Grecia. “Obiectivul principal \n 2009 este s` reducem dependen]a de pie]ele interna]ionale [i s` \nt`rim indicato-

rii de lichiditate”, spune la rândul s`u Steven van Gronin-gen, pre[edintele Raiffeisen Bank.

“B`ncile nu tip`resc bani”, puncteaz` [eful Raiffeisen Bank, a[a c` trebuie s` aib` surse pe care apoi s` le plaseze \n credite, iar sursele din str`in`tate sunt acum extrem de scumpe. Prin urmare, singura resurs` cu un cost accepta-bil sunt depozitele atrase \n România. Inten]ia Raiffeisen pe termen lung este ca finan]area acordat` clien]ilor s` fie adus` la nivelul resurselor atrase prin depozite. Mai pre-cis, dup` cum explic` R`zvan Munteanu, vicepre[edintele diviziei de retail a b`ncii, s` se ajung` la un raport credite/depozite de 100%, de la circa 120% cât este \n prezent. În cazul Volksbank, raportul credite/depozite s-a situat la 5,8 la sfâr[itul anului 2008, dar banca se bazeaz` pe sume con-sistente din afar`.

Dac` banii externi au devenit atât de scumpi, b`ncile ar putea trece la finan]area \n lei. Raportul credite / depozite pentru moneda na]ional` este de 95%, mult mai bun decât \n cazul euro, unde este de 200%, potrivit datelor BNR. Aceas-

ta \nseamn`, practic, c` pentru doi euro credit este depus doar un euro \n banc`. Depozitele popula]iei se fac \ns` pe termene scurte, de circa 1-3 luni, potrivit lui Petre Bunescu de la BRD, \n condi]iile \n care \mprumuturile se acord` pe durate de cel pu]in un an. În plus, depozitele la lei au cunoscut o reducere chiar [i \n octom-brie [i noiembrie, lunile de vârf ale promo]iilor bancare la produsele de economisire. Bunescu crede c`, \ncepând cu luna ianuarie, to]i cei care [i-au retras banii din b`nci \i vor readuce \n de-pozite, motiva]i de nivelul dobânzilor, dar [i de rec`p`tarea \ncrederii \n sistemul bancar.

Dar exist` [i alte resurse de lichiditate la care râvnesc bancherii. Consiliul de Adminis-tra]ie al B`ncii Na]ionale a surprins din nou \n mod nepl`cut pia]a, prin decizia de a men- ]ine nivelul rezervelor minime obligatorii. Care ar fi sumele pe care le vor bancherii \n pia]`? Herbert Stepic, pre[edintele Raiffeisen Inter-

na]ional, afirma la un moment dat c` ar fi nevoie de 5 mili-arde de euro pentru ca \n sistemul bancar s` se reinstaureze \ncrederea. Steven van Groningen, pre[edintele b`ncii loca-le, sublinia c` nu e vorba de particip`ri directe ale statului la capitalul b`ncilor, ci de interven]ii ale b`ncii na]ionale cu injec]ii de lichiditate. Singurele interven]ii ale statului s-au f`cut pân` acum la b`ncile cu capital de stat, CEC [i Exim-bank. “BRD nu are nevoie de capital de la stat”, spune Petre Bunescu. Cristian Popa, viceguvernator al BNR, spune [i el c` b`ncile locale nu au nevoie de un fond de salvare de la stat, ad`ugând c` nici o banc` nu are un nivel al solvabilit`- ]ii sub 8%. Potrivit viceguvernatorului, \n toate cazurile \n care BNR a cerut suplimentarea capitalului, “cererea a fost prompt onorat`”.

Pericolul restan}elorAmenin]area vine \ns` mai degrab` din partea clien]ilor, [i mai pu]in dinspre costurile de finan]are, ratingurile ne-gative pe care le prime[te România sau dinspre deciziile

17 februarie 2009 I BUSINESSWEEK

covEr STory

22 mld. euroreprezint` totalul liniilor de finan]are contractate de b`ncile din românia de la b`ncile mam` din str`in`tate la finele anului trecutsursa: Raiffeisen Bank

30BNR. Companii sau persoane fizice, \mpreun`, sunt atinse de criz`. Ritmul de cre[tere a restan]elor a c`p`tat \n ulti-mele luni o vitez` \ngrijor`toare. Dac` \n noiembrie 2007 ponderea creditelor \ndoielnice [i a restan]elor din total credite era de 3,8%, dup` un an au ajuns la 5,8%, conform declara]iilor Rozaliei Pal, analist al UniCredit, citând date ale BNR. {erban Epure, directorul general al Biroului de Credit observ` o cre[tere “destul de accentuat`” a volumu-lui restan]elor \n perioada octombrie-noiem-brie 2008, cu o sc`dere a sumelor restante \n decembrie. Cu toate acestea, raportul dintre sumele restante [i cele datorate a fost \n jur de 1%. R`zvan Munteanu, de la Raiffeisen Bank men]ioneaz` c` decembrie-ianuarie este \n mod obi[nuit o perioad` \n care cresc \ntâr-zierile la plata ratelor \n cazul persoanelor fi-zice, pentru c` acestea au cheltuieli mai mari \n perioada s`rb`torilor de iarn`, iar zilele de concediu fac activit`]ile administrative, cum este plata ratelor, mai dificile.

Dup` cum explic` Radu Ghe]ea, toate credi-tele f`r` garan]ii reale au \n spate asigur`ri de risc financiar. În situa]ia \n care creditul devine restant, se prime[te de la asigur`tor \n jur de 70-80% din suma de recuperat. În ce prive[te asigur`rile la nivelul credit`rii persoanelor juridice, lucrurile sunt la \nceput, dar, dup` cum explic` pre[edintele ARB, exist` un sistem foarte bine organizat din punct de vedere al garan]iilor.

La problemele pe care clien]ii persoane fizice sau compa-nii le-ar putea avea din cauza [omajului sau a falimentului se adaug` cele create de cursul de schimb. “Vedem o oare-care deteriorare a portofoliului de credite”, spune R`zvan Munteanu de la Raiffeisen Bank, \ns` considerabil sub ceea ce indicau testele de stres pentru un asemenea nivel de de-preciere. Deci situa]ia nu e de natur` s` \ngrijoreze. Cel pu- ]in la Raiffeisen Bank.

Ar fi posibil s` se ajung` la o cre[tere atât de mare a re-stan]elor \n cazul unor b`nci, \ncât s` fie nevoie de na]ionali-zarea datoriilor? “Cu siguran]` nu”, spune Aurelian Dochia. Anticipând o cre[tere a restan]elor \n continuare, bancherii \[i iau m`suri de precau]ie. CEC are 600.000 de clien]i per-

soane fizice. Dup` cum spune Radu Ghe]ea, angaja]ii b`ncii se preg`tesc pentru cazul \n care vor trebui ree[alonate sau rescanden]ate anumite credite. “Pentru companii, lucr`m intens. Sunt multe cazuri pe care le analiz`m \n fiecare zi”, spune oficialul CEC.

ARB a trecut \ns` [i la cereri oficiale c`tre BNR. Asocia- ]ia a trimis o scrisoare c`tre Banca Central` \n care solicit` ca termenul de 90 de zile de \ntârziere a pl`]ii, dup` care

se trece conform legii la executarea silit`, s` fie prelungit la 150 de zile. A p`stra un client ar putea fi [i \n beneficiul b`ncii. “B`ncile ar trebui s` urm`reasc` [i s` identifice compor-tamentul financiar al clien]ilor \n perioada de criz`”, recomand` Constantin Ilin-Iancu - Manager, Departamentul de Consultan]` pentru Optimizarea Performan]ei la Price-waterhouseCoopers România. Expertul este de p`rere c`, o dat` ajunse la portofolii cu un num`r mare de clien]i, persoane fizice [i companii, b`ncile trebuie s` \[i extrag` profi-tabilitatea din continua gestionare eficient` a

acestor portofolii, pentru a putea preveni pierderea lor sau reducerea profitabilit`]ii medii per client. E limpede c` acei debitori corec]i, clien]i buni, trebuie p`stra]i. De unde vor fi lua]i \ns` clien]ii noi?

schimb~ri De macaz În strategie5,5 milioane de români se afl` \nscri[i \n baza de date a Bi-roului de Credit, ca pl`titori corec]i de credite sau ca restan]ieri, conform datelor institu]iei. Cifra dep`[e[te num`rul salaria]ilor, ceea ce \nseamn` c` o bun` parte dintre ei au mai mult de un credit contractat. Pentru finele anului 2008, Ionu] Dumitru, de la Raiffeisen Bank, estimeaz` o ponde-re a datoriilor \n venitul lunar disponibil al popula]iei era de peste 20%. Suntem \n aceste condi]ii clien]i buni pentru b`nci? Petre Bunescu crede c` mai e loc de cre[tere pentru retail, dac` ]inem cont c` gradul de intermediere bancar` \n momentul de fa]` (ponderea volumului de credite \n Produ-sul Intern Brut) este de circa 40%. “Dup` ce trece criza, vom ajunge la 60%”, spune Bunescu.

Ce va mai \nsemna retailul \n 2009 pentru b`ncile care

BUSINESSWEEK I 17 februarie 2009

ce strategii vor adopta b`ncile \n 2009:se schimb~ foaia

stoparea expaNsiuNii|n condi]iile \n care seg-mentul de retail banking s-a gripat brusc, b`ncile opresc extinderea (Raiffeisen, alpha Bank, Banca Româneasc`, Unicredit }iriac) sau chiar restrâng num`rul de unit`]i (Banca transil-vania, citifinancial).

solu}ii ieftiNese va da mai mult` aten]ie canalelor de electronic banking, care s` suplineasc` lipsa sucursalelor. otP [i volksbank au anun]at deja eforturi \n aceast` direc]ie.

supraveghere strict~B`ncile trec la monitorizarea atent` a portofoliilor de clien]i, pentru prevenirea restan]elor. dac` va fi nevoie, se poate ajunge la ree[alonarea [i res-caden]area creditelor.

focus pe ecoNomisiredac` pân` acum erau obi[nui]i cu promo]iile la credite, b`ncile au \nceput deja s` mute accentul pe depozite, cu scopul de a atrage lichidit`]ile extrem de necesare, dar greu de ob]inut acum de pe pie- ]ele externe.

marje mai micidin cauza scumpirii finan]`rilor, marjele de dobând` la creditele acordate clien]ilor vor sc`dea, deci [i profi-turile bancherilor.

135%este raportul credite / depozite \n lei [i valut` pe pia]a ban-car` romåneasc`sursa: BnR

31

\n ultimii doi ani au deschis sucursale la fiecare intersec]ie tocmai ca s` atrag` clien]ii persoane fizice? Laszlo Diosi, de la OTP, spune c` \n 2009 banca sa se va concentra pe IMM [i produse de economisire [i investi]ii, pe categoria de clien]i private banking [i pe dezvoltarea canalelor de electronic

banking. Banca la distan]` ar putea suplini expansiunea de pân` acum cu sucursale. OTP las` \n urm`, deci, stra-tegia agresiv` de cre[tere pe \mprumuturile ipotecare acordate persoanelor fizice [i alege s` evolueze sub semnul pruden]ei. Strategie care se pare c` va fi valabil` pentru majoritatea b`ncilor. Steven van Groningen, pre[edintele Raiffeisen Bank, anticipeaz` la nivelul \ntregului sistem bancar sc`derea profitabilit`- ]ii, reducerea ritmului de cre-ditare [i focus pe atragerea de depozite. “Retailul nu va mai cre[te \n acela[i ritm de pân` acum”, spune [i Petre Bunescu, de la BRD.

De remarcat este orienta-rea pe care o va avea \n 2009 Volksbank România, care s-a axat \n anii trecu]i mai ales pe finan]area imobiliar` [i retail. La finele anului tre-cut, finan]`rile imobiliare ajunseser` la 41% din totalul creditelor corporate. Banca inten- ]ioneaz` s` reduc` aceast` expunere pe viitor. “Strate-gia noastr` pe corporate se va axa pe finan]area exclu-siv` a \ntreprinderilor mici [i mijlocii cu cifre de afaceri \ntre 1- 50 milioane de euro”, anun]` Melania H`ncil`, [efa departamentului cercetare [i strategie de la VBR. În plan se afl` [i cre[terea veniturilor din opera]iuni [i a dezvolt`rii unor produse non riscante – pachete de cont curent, elec-tronic banking, asigur`ri.

Dar, dac` retailul \[i va \ncetini cre[terea, nu \nseam- n` c` nu i se va mai acorda aceea[i aten]ie. “Retailul r`mâne cel pu]in la fel de important pentru banc` [i \n 2009. Nu vor exista mo-dific`ri \n privin]a orien-

t`rii pe segmente, ci mai degrab` un accent pe categorii de produse”, spune R`svan Radu, de la UniCredit }iriac. În 2009, dup` cum precizeaz` oficialul UniCredit, banca se va implica intens \n atragerea de fonduri structurale, pentru IMM [i marii clien]i corporati[ti, iar pân` la finalul primului v

ista

covEr STory

17 februarie 2009 I BUSINESSWEEK

„peNtru compaNii, lucr~m iNteNs. suNt multe cazuri

(de ree{aloN~ri sau rescadeN}~ri) pe care le

aNaliz~m |N fiecare zi”, radu ghe}ea, pre{ediNtele cec

32trimestru va fi func]ional` la nivelul \ntregii re]ele divizia de Consumer Finance.

{i Citibank se repozi]io-neaz` ca banc` universal`, dup` cum sus]in reprezen-tan]ii institu]iei de credit. Banca se preg`te[te s` adau-ge ofertei existente de credite [i carduri de credit, un pro-dus de administrare a averii.

Dup` cum se vede, nu se va renun]a la un tip de creditare sau alta. Semnele bune, dup` cum spune Claudiu Bud, de la Creditlink, \ncep s` se vad`. O persoan` care se \ncadra anul trecut numai la 50.000 de euro la un credit garantat cu ipotec`, acum se \ncadreaz` la 70.000. Constantin Ilin, de la Pricewaterhouse Coopers crede c` ar fi pu]in probabil ca b`ncile s`-[i redirijeze resursele acum, pentru a se concentra numai asupra unor segmente de clien]i, \n detri-mentul celorlalte segmen-te. Toate prognozele indic` faptul c` exist` mult spa]iu pentru dezvoltarea serviciilor bancare pe fiecare segment \n parte, deci b`ncile nu vor dori s` piard` nici o oportunitate de afaceri pe nici un segment de clientel`, dup` cum apre-ciaz` consultantul.

se reDuc re}elele {i PersonalulDac` retailul se restrânge, se reduce [i num`rul agen]iilor. Mai ales c` b`ncile sunt mai atente la cheltuieli. “Într-o pe-rioad` cu destule incertitudini [i cu rate de cre[tere pe care le anticip`m ca fiind foarte mici, un aspect important este s` fim aten]i la cheltuieli”, spune Steven van Groningen, ad`ugând c` acest lucru nu \nseamn` neap`rat reduceri de costuri. Ar fi posibil \ns` ca banca de la parterul blocului s` dispar` \n curând? Nu \n mod cert, dar cu siguran]` nu va mai ap`rea o alta lâng` ea.

Alpha Bank, de exemplu, are acum 200 de sucursale, din-tre care 75 deschise numai \n 2008. În anul \n curs, dup` cum sus]in reprezentan]ii b`ncii, nu se \nchid sucursale, dar

nici nu se vor mai deschide altele noi. Robert Rekkers, di-rectorul general al B`ncii Transilvania, declara \n urm` cu dou` s`pt`mâni c` \n 2009 va \nchide circa 20-30 de agen- ]ii. Citibank \nchide 30 de agen]ii Citifinancial, preferând colaborarea cu brokerii vânz`rilor prin angaja]i proprii.

BUSINESSWEEK I 17 februarie 2009

vis

ta

„activele per totalul sistemului baNcar vor cre{te

|N 2009 cu aproximativ 5%, iar profitul va fi pu}iN

peste zero”, drago{ cabat, pre{ediNtele asocia}iei aNali{tilor fiNaNciari

33Procesul de repozi]ionare va avea ca rezultat [i reducerea personalului cu aproximativ 80 - 90 de posturi.

La Volksbank România e posibil` reducerea num`rului fran-cizelor, dar nu \n urma unei decizii administrative, ci a celor care le de]in. Cel mai probabil s-ar putea \nchide cele nou des-chise. În schimb, banca va deschide alte 15 noi agen]ii proprii. {i Intesa Sanpaolo Bank, care de]ine \n prezent o re]ea de 92 de unit`]i, va mai deschide \n primul trimestru al anului alte 4 - 5 unit`]i. Potrivit lui Riccardo Parasporo, girector general ad-junct al Intesa Sanpaolo Bank, tot \n 2009 banca va inaugura [i primele sucursale specializate, dedicate unui anumit segment de pia]` (private banking, respectiv mari corpora]ii).

Faptul c` se taie din costuri e confirmat de firmele de recruta-re. Loredana Ladunca, director al LCL Financial Recruitment, spune c`, \ncepând cu luna no-iembrie, num`rul de CV-uri tri-mise din partea candida]ilor din sectorul financiar-bancar s-a du-blat. Dac` \nainte de noiembrie se primeau o medie de 5-10 CV-uri lunar, acum cererile au ajuns la 20-30. Aplican]ii provin \n spe-cial din departamentele afectate direct de criz`, [i anume ofi]eri de credite sau personal administra-tiv din agen]ii. Pe de alt` parte, cei care \[i caut` de lucru nu au o vechime mai mare de doi ani \n respectivele institu]ii, drept urmare sunt cei care nu au avut timp s` demonstreze abilit`]ile pe care le-au “vândut” \n momentul angaj`rii, dup` cum precizeaz` Ladunca. “Criza va fi folosit` de b`nci pentru a disponibiliza acel personal care nu a performat la nivelul cerin]elor”, spune Gabriela Tudor, director general adjunct al Institutului Bancar Român (IBR).

Iar cei care sunt \n c`utarea unui job \l g`sesc foarte greu tot \ntr-o banc`. Daniela Necefor, Managing Partner la TBS Consulting, spune c` cele patru b`nci cu care colaboreaz` nu dau oameni afar`, ci \i relocheaz` pe alte posturi. Cu toate astea, [i la TBS a crescut num`rul de aplica]ii trimise cu 5%, cele mai multe din partea vânz`torilor de credite, afacerea care a mers cel mai bine pân` acum. O mare parte dintre cei care alt`dat` erau cei mai c`uta]i oameni \ntr-o banc` se reprofileaz` acum c`tre vânzarea de asigur`ri sau colectarea de debite. |n prezent, dup` cum spune Loredana Ladunca, institu]iile financiare au nevoie de speciali[ti \n manage-ment de risc, audit intern, actuariat sau consilieri juridici.

Probabil c` la IBR se va specializa personal \n acest an [i \n anii urm`tori, potrivit Gabrielei Tudor, mai ales \n domeniul administr`rii riscurilor, pe partea de monitorizare, dar mai ales pe cea de administrare a riscului de portofoliu. Ceea ce confirm` \nc` o dat` c` se trece de la expansiune maxim` la pruden]` maxim`. Anul trecut num`rul total al angaja]ilor

din sistemul bancar, potrivit datelor IBR, s-a situat \n jurul a 71.000 - 72.000, cifr` care, \n opinia Gabrielei Tudor, mai degrab` va stagna decât s` descreasc`. În acela[i timp, IBR e \n curs de a oferi o alternativ` profesional` persoanelor cu mult` experien]` bancar` [i care sunt amenin]ate cu dispo-nibilizarea. O specializare nou` ar fi mediatorii \n domeniul conflictelor din industria financiar-bancar`. Iar conflictele, ]inând seama c` se anticipeaz` [i de c`tre BNR, a[a cum de-clar` Cristian Popa, un volum crescut al restan]elor, promit s` fie mai vizibile acum ca \n trecut. Dar, cel pu]in [tim c` vor veni \n continuare bani \n sistem [i c` restan]ele nu vor fi atât de periculoase cât s` cear` bani publici.

În timp ce noi ne consider`m pu[i la ad`post, curg [tirile despre na]ionaliz`ri. “Na]ionalizarea \n sistemul bancar ex-tinde la o scar` mult mai profund` controlul statului asupra economiei”, crede Cosmin Marinescu, Conferen]iar universitar doctor La Academia de Studii Economice, ceea ce \n opinia pro-fesorului \nseamn` pe termen lung “\napoiere economic` [i de-gradare spiritual`”. Dumitru Tudorache, profesor de moned` la Universitatea Româno-American` este, \ns`, de p`rere c` na- ]ionalizarea unor b`nci va fi urmat` imediat dup` sfâr[itul crizei de o urgent` revitalizare, \ntrucât statul [i-ar recupe-ra fondurile investite acum, iar b`ncile ar beneficia din nou de avantajele economiei de pia]`. Lumea a[a cum o [tim s-ar putea schimba mult \n anii care urmeaz`, fie c` statul va fi mai puternic sau c` firmele private \[i vor p`stra aceea[i autonomie. Oricât se va schimba, “va fi \n continuare nevoie de b`nci”, a[a cum spune Petre Bunescu, vicepre[edintele BRD. Cu piciorul pe frân` [i privind cu team` \nainte, bancherii sus]in c` vor trece cu bine peste 2009, chiar dac` cu profituri mult mai mici. Obloanele nu vor fi trase, mai ales c` majoritatea acelora dintre noi care au un venit, mai au [i un \mprumut de pl`tit. êva

li m

iRe

a /

vis

ta

covEr STory

17 februarie 2009 I BUSINESSWEEK

B`ncile de la parterul blocurilor vor intra \n “conservare”