7/21/2019 Banat Granita

http://slidepdf.com/reader/full/banat-granita 1/3

01/04/14 12:32Articol - Un subiect tabu al istoriei: cei 25 de generali români ai armatei imperiale austriece de Ghinea Nouras Cristian

Page 1 of 3http://www.poezie.ro/index.php/article/97481/index.html

Poezie Personale Proz! Scenariu Eseu Presa Articol Comunit!"i Concurs Special Tehnica Literara Multimedia

poeziiv3 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Publicitate Contact | Înscrie-te

 

Login

Parola

Trimite

F!-"i un cont!Ai uitat parola?

agoniatextecomentariimembriColec"iiatelier

Libr!rie virtual!Biblioteca virtual!Chat literarGalerie fotografieTop siteuri literareLinkuri culturaleLinkuri culturale

 TexteR ecomandate

 via! a ca o fest"

 Zona bentonic"

 portretul clipei care ! ine

o via!"

 Premiul na#ional pentru

debut în poezie ”Traian T.

Co$ovei”

 [pe de rostul vie! ii mele

nu a existat niciodat"]

 Oglinda Lumii - cu

C"rture%ti %i Editura

Vellant

  Aici nu ve! i g"si exuvii,

nici tr ansform"ri, nici

personaje

 despre singur "tatea

colegului de salon

 dintr-o alt" r "t"cire

 Frica izul acela alb-negru

 apartamentul 82

 aten! ie se închid u%ile

 salveaz"-m" s" te

salvez

  Altul mai bine

  în numele t"u am ucis

tigrii din sumatra

Romanian Spell-Checker 

Poezie - Poezii

Dictionar de rime

proza, eseuri, literatura

Top siteuri literare

noutati IT, jocuri

Romanian Trends

Laptop

Contact

Contact Email

Trimite o scrisoare catre

editor 

 

Un subiect tabu al istoriei:cei 25 de generali români aiarmatei imperiale austriece 

articol [ Cultura ]

istoricul militar Liviu Groza, Cet!"ean deOnoare al Caransebe#ului, despreimplicarea românilor b!n!"eni înconfrunt!rile austro-otomane din sec.

XVII-XVIII  0  

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ghinea Nouras Cristian [Noru ]

2004-12-09 | |

Istoricul militar Liviu Groza, a c!ruicarier !  a fost încurajat!, la începuturi, de

reputatul academician Hadrian Daicoviciu, este o personalitate arhicunoscut!  princercet!rile sale dedicate unui spa"iu de mare însemn!tate geo-strategic!. Este vorba deCuloarul Timi#  Cerna, zon! în care a ac"ionat legendarul Regiment de Grani"! Româno-B!n!"ean nr. 13, în perioada marilor confrunt!ri dintre armatele imperiale austriece #iotomane. Interviul  care urmeaz!  este dedicat aniver s!rii celor 50 de volume pe temeistorice publicate de Liviu Groza, dintre care 40 la Editura Dacia Europa Nova Lugoj.

Un "NATO" de acum trei secole

- Domnule Liviu Groza, cercet!rile dv. privind istoria militar ! a culoarului Timi#-Cernasunt, în mod paradoxal, extrem de actuale. Împrejur !rile de dup! aderarea României la NATO seam!n! mult cu cele de acum 300 de ani: România ca avangard ! a unei alian"e de

state occidentale, puse fa"! în fa"! cu efervescen"a lumii musulmane, în prezen"a unui altr eilea juc!tor cu greutate, Rusia la f el de imprevizibil! #i în prezent.

- Ave"i perfect!  dreptate. Dup!  ce Imperiul Otoman a ajuns la Dun!re, acesta urm!rea expansiunea spre centrul Europei.Alegerea direc"iei de ofensiv!  nu s-a f !cut prin %ara Româneasc!  sau Moldova - nu era de dorit, din cauza ciocnirii cuinteresele Rusiei #i ale Poloniei - #i atunci s-a ales Banatul ca teren de înaintare. S-au stabilit trei direc"ii: una pe malul stâng alTisei, pân! la Buda, #i de la Buda la Viena; a doua era Biserica Alb!  Timi#oara Buda Viena #i a treia era prin Culoarul Timi#-Cerna Primele dou!  direc"ii treceau prin Câmpia Banatului, cu locuri ml!#tinoase, infestate de "ân"ari. Unde nu era ap!, p!mântul era sterp, iar dincolo de aceste inconveniente, turcii aveau nevoie #i de sp!l!rile religioase prev!zute în Coran. A#a s-aales ca înaintare spre inima Europei direc"ia Or #ova Mehadia Caransebe#  Lugoj Timi#oara etc.

Urma#ii Legiunilor romane

Aceast!  situa"ie se conturase înc!  de pe la 1500, odat!  cu începerea expansiunii otomane #i mai târziu, cu asediul Vienei.

Culoarul Timi#-Cerna #i-a câ#tigat înc!  de atunci importan"a strategic!. Ca urmare a prevederilor Tratatului de Pace de laKarlowitz, din 1699, toate cet!"ile dintre Tisa, Mure# #i Dun!re au fost demolate. Atunci au trebuit s! se caute alte solu"ii deap!rare #i a#a s-au n!scut cele 17 regimente de grani"!, unul din ele având sediul la Caransebe#. Foarte interesant, MariaTerezia, când a înfiin"at regimentele, ar fi trebuit s! dea num!rul 14  pentru Caransebe#, dar fiindc! aici a luptat Legiunea a XIII-a Gemina, pe timpul romanilor, s-a f !cut o mic! inversare. Pe o panglic! a Drapelului Regimentului XIII, care se g!se#te expus!la Muzeul Militar de la Viena, scrie: A lui Romul vitejie, peste voi români s! fie! Deci, s-a umblat la sufletul, la mândria #i laorgoliul b!n!"eanului, pentru a câ#tiga ace#ti oameni din punct de vedere sentimental, pentru a-#i face datoria cu devotament, pân! la cap!t.

Românii în armata imperial! austriac! - subiect tabu al istoriei?

- Ce p!rere ave"i despre abordarea acestui subiect? V!  întreb pentru c!, în istoria noastr !  recent!, în perioada comunist! maiales, nu prea era indicat s! vorbim despre Imperiul Austro Ungar #i despre implicarea românilor în acel NATO avant la lettre, parc! nu d!dea bine

- Aici este vorba în primul rând de necuno#tin"!, dar #i de o subapreciere a valorii militare a Regimentului XIII de grani "!. Euam scris #i, împreun!  cu dl. Mihail R !dulescu, am subliniat aceast!  idee: solda"ii gr !niceri români au servit cu credin"!  #idevotament Imperiul Austriac, dar nu au uitat nici o clip!  c!  sunt români. De pild!, Generalul Mihail Trap#a purta în permanen"! la gât un s!cule" cu o c!rticic! de rug!ciuni, scris! în limba român!; tot generalul Trap#a #i-a l!sat întreaga avere

 

Vizion!ri: 6066

text recomandat de - Radu Herinean

Share

Texte de acela#i autor

> Cristian... (Articol)

Het LavershuisBooking.com

Miglior Prezzo Garantito

130,00  &

Traduceri ale acestui text

0

 Comentariile membrilor 

7/21/2019 Banat Granita

http://slidepdf.com/reader/full/banat-granita 2/3

01/04/14 12:32Articol - Un subiect tabu al istoriei: cei 25 de generali români ai armatei imperiale austriece de Ghinea Nouras Cristian

Page 2 of 3http://www.poezie.ro/index.php/article/97481/index.html

 pentru ca la Caransebe# s! se înfiin"eze o #coal! de fete cu limba de predare numai în român!

- Deci nu era vorba numai de o structur !  rigid!, militar !, ci a însemnat mult mai mult pe plan cultural, spiritual, al înt!ririiromânismului în Banat.

- Apoi, s! nu uit!m c! fiecare gr !nicer, fiecare "!ran gr !nicer cuno#tea cel pu"in trei limbi, iar ofi"erii se exprimau curent #i în#ase limbi, deci erau oameni de o valoare extraordinar !. Românii b!n!"eni au dat 25 de generali, care au ajuns în fruntea armateiaustriece, fiind figuri marcante ale Cur "ii de la Viena. Iat! înc! un exemplu, deosebit de frumos  

Un general român, comandant al artileriei imperiale

-Unul dintre generalii români a comandat la un moment dat artileria imperial!, dac! nu m! în#el?

- Da, este cazul generalului Alexandru Guran, care a fost, pe de-o parte, #eful Sec"iei a V-a de topografie militar !, apoi #ef alAcademiei #i al 'colii de R !zboi din Viena. Datorit!  talentului s!u, a fost ales de trei ori consecutiv pre#edinte de onoare alExpozi"iei de pictur ! de la Paris. Dar #i Lugojul a dat un general de valoare foarte mare: Alexandru Lupu, despre care am g!sitla Arhivele de R !zboi din Viena o documenta"ie foarte consistent!. Generalul Alexandru Lupu, împreun! cu generalul Mihai'andru (originar din Mehadica) au luptat pentru ridicarea culturii de mas! române#ti #i pentru înfiin"area la Viena a BisericiiOrtodoxe Române. Ei au pus fundamentul acestei institu"ii, iar acest lucru spune c!  ei nu au fost doar ni#te purt!tori deuniform!, cu sabie, pinteni #i decora"ii

Culoarul Timi#-Cerna, o matrice spiritual!

- Momentul desfiin"!rii regimentului de grani"! a creat de altfel mari nemul"umiri în rândul românilor de la grani"!

- Prin înfiin"area regimului dualist austro-ungar, gr !nicerii î#i pierd toate drepturile #i de aici apare nemul"umirea fa"!  demaghiarizarea for "at!, desfiin"area #colilor române#ti etc. Atunci a avut loc #i r !scoala sau revolta de la Mehadica, soldat! cumor "i #i r !ni"i în urma ciocnirilor dintre români #i jandarmii imperiali

- Ce ne pute"i spune despre rela"iile dintre Lugoj #i Caransebe#  la acea vreme? V!  întreb acest lucru pentru c!, de-a lungultimpului, mi-am înt!rit convingerea c! zona Culoarului Timi#-Cerna este mai mult decât o realitate geografic!, este o adev!rat!matrice spiritual! Lugojenii s-au sim"it mereu mai aproape de Caransebe# #i Herculane, decât de Arad sau Buzia#, situate ladistan"e cam egale.

- În perioada premerg!toare Marii Uniri, la Caransebe#, datorit!  existen"ei regimentului, zona a fost încorsetat!, o zon!militarizat!, închis!  din multe puncte de vedere. Ori, Lugojul a avut o deschidere mare spre înnoire, spre schimb !rileeconomice, sociale sau politice ale vremii, a avut personalit!"i ilustre ori Caransebe#ul a trebuit s! se lipeasc! cumva de Lugoj,în efortul s!u de modernizare. Ion Vidu, de exemplu, care a f !cut mai întâi #coala la Caransebe#, a fost un liant al celor dou!ora#e, care au avut un mare rol în mi#carea de emancipare premerg!toare merii uniri.

Cu elicopterul #i vaporul, pe urmele istoriei

- M! bucur ! faptul c!, în scrierile dv., sublinia"i diversitatea spiritualit!"ii b!n!"ene, care nu se reduce doar la Timi#oara (mainou, am auzit la TV #i denumirea de jude"ul Timi#oara). Avem Lugojul, Caransebe#ul, B!ile Herculane, Oravi"a, Boc#a, avemOr #ova, care dintotdeauna a apar "inut Banatului, avem Vâr #e"ul #i Uzdinul, centre române#ti din Banatul Sârbesc, exist!tradi"iile aparte ale Banatului montan   Când a"i început cercetarea sistematic! a documentelor privind acest spa"iu?

- Primele cercet!ri le-am f !cut la Arhivele de R !zboi din Viena, acum 14 ani. Prin intermediul Ambasadei României am ob"inuto burs! #i, timp de o lun!, am studiat la Arhivele de R !zboi din Viena. Acolo am g!sit ni#te oameni deosebi"i, în funte cu Rainer Egger, doctor în #tiin"e istorice, directorul Arhivelor #i Karl Rossa, #eful bibliotecii, care avea rang de consilier. De oamabilitate deosebit! a fost Alexander Krischan, originar din Jimbolia, care m-a ajutat în toate privin"ele. Am cercetat tot ce amg!sit în Arhivele de R !zboi, privitor la întreg spa"iul dintre Or #ova #i Lugoj. Mi-ai atras în mod deosebit dou! planuri ale cet!"iiLugojului #i lupta de la Lugoj, de la 25 septembrie 1695, condus!  de generalul veterani. Apoi, am luat sub lup!  toate

documentele privitoare la cele dou! mari r !zboaie austro-otomane, din 1738 #i 1788. Am preten"ia s! spun c!, de la Viena, amadus tot ce e legat de aceste r !zboaie. Întors în "ar !, am avut parte de o alt! binefacere cereasc!, la propriu: am zburat 51 de orecu elicopterul, cu h!r "ile pe genunchi, deasupra câmpurilor de b!taie de odinioar !. Pe Dun!re, unde nu am putut ajunge, am fostcu vaporul. Împreun! cu prietenul Mihail R !dulescu, am fost cu vaporul de la Or #ova pân! la Moldova Nou! #i Bazia#, apoiînapoi la Or #ova. Am filmat #i am fotografiat toate locurile unde otomanii #i-au pl!nuit atacurile. Primim mereu scrisori de laAcademia Român!, de la bibiloteca Academiei, din Viena, din Fran"a, Canada, America #i acest lucru ne confirm!  c!  toateeforturile f !cute au avut ecourile meritate, pentru c! noi scriem pentru cei care urmeaz!

 Nepot al eroului Independen"ei, generalul Moise Groza

- Prima dv. carte, ap!rut! în 1978 la Editura Militar !, se numea Generalul Moise Groza, un erou b!n!"ean al independen"ei. Pedv. v! cheam! Liviu Groza. Este doar o coinciden"! de nume?

- Fiica generalului Moise Groza s-a numit Livia Groza, iar tat!l meu, nepotul lui Moise Groza, nu întâmpl!tor mi-a pus numelede Liviu Groza. Într-adev!r, sunt urma#ul marelui general. El a fost crescut într-un spirit patriotic autentic românesc. Datorit !

 priceperii sale topografice, a fost trimis s! stabileasc! linia de frontier ! în Mun"ii Siriului #i acolo s-a întâlnit cu ministrul der !zboi al României, generalul Florescu. Acesta venise înso"it de translator, dar generalul Moise Groza i-a r !spuns, cu mândrie,în române#te: eu sunt român b!n!"ean, nu am nevoie de translator, domnule ministru  . Acolo sus, în Mun"ii Siriului, generalulFlorescu i-a ro us înainta ului meu s! treac! în armata român!, iar aceasta a acce tat cu bucurie, din dorin a de a fi al!turi de

7/21/2019 Banat Granita

http://slidepdf.com/reader/full/banat-granita 3/3

01/04/14 12:32Articol - Un subiect tabu al istoriei: cei 25 de generali români ai armatei imperiale austriece de Ghinea Nouras Cristian

Page 3 of 3http://www.poezie.ro/index.php/article/97481/index.html

 fra"i. n Armata român!, generalul Moise Groza a fost de o probitate #i o corectitudine rare, datorit!  lui s-a descoperit c!  laGrivi"a nu era o singur !  redut!, cum ap!rea pe h!r "i, ci dou!. A fost pe#edintele Societ!"ii Românilor de peste Mun"i #i s-ac!s!torit cu fiica lui Iacob Mure#an, din celebra familie a Mure#enilor, care l-a dat pe Andrei Mure#ianu, autorul imnuluiRomâniei. Cunoscând bine limba german!, el a fost acceptat #i la curtea lui Carol I #i a lui Ferdinand, ca #i consilier militar.Sunt mândru c! sunt urma#ul generalului de divizie Moise Groza, eroul de la Grivi"a, iar opera mea îi este dedicat! #i memorieisale.

  | index

Comentariile membrilor:

+ Cele o mie de fe!e ale istorieiDu#an Baiski

[23.Dec.04 14:38]

Interviul lui Cristian este genul de text care îmi place în primul rând datorit! subiectului. Tocmai fiindc! m!pasioneaz! istoria. Iar interlocutorul lui Cristi ofer! o serie de nout!"i pe care nu le-am cunoscut. Traducând

 îns! Migra"iile 

lui Milos Crnjanski, recunosc spa"iul #i timpul. $i Crnjanski a abordat via"a gr!nicerilorb!n!"eni, dar de etnie sârb!. Dup! desfiin"area regimentelor de grani"! #i trimiterea lor în agricultur!(desfiin"area unor privelegii acordate de împ!rat sârbilor din imperiu), ace#tia devin un soi de r!t!citori, demercenari în armata austriac!, în lupt! nu atât cu du#manii austriecilor, ci cu ei în#i#i. Noua situa"ie îi faces! se gândeasc! la emigrarea în Rusia. Unii o fac #i se mut! pe teritoriul Ucrainei de ast!zi. Unde se na#te,

 în curând, Noua Serbie.O foarte recent! desc!lecare la Viena (de fapt, prima) mi-a întregit întrucâtva tabloul format despre istoriaspa"iului b!n!"ean. Am c!lcat practic pe urmele unora dintre b!n!"enii (nu are importan"! etnia lor), maimult sau mai pu"in vesti"i, pân! prin apartamentele imperiale de la palatul Hofburg. A fost, desigur, oexperien"! fantastic!. O incursiune prin istorie.Are Cristian dreptate c! o serie de teme #i subiecte sunt înc!, din p!cate, prea delicate pentru a fi abordatede jurnali#ti. Iar faptul c! el a trecut pragul psihic este o dovad! c! se schimb! lumea, se schimb! timpurile.Recent, doi eminen"i istorici timi#oreni, tat! #i fiu (de etnie sârb!), au publicat o carte care trateaz! rela"iileromâno-sârbe într-o lumin! mai pu"in romantic!. Deci, se poate. Intrarea în Uniunea European! (nu înEuropa, cum gre#it se folose#te în mass-media noastr!) înseamn! o reglare a conturilor istorice. Ne placesau nu ne place.Interviul lui Cristian merit! o stea. Cel pu"in una.

 0

 

Casa Literaturii, poeziei #i culturii. Scrie #i savureaz! articole, eseuri, proz!, poezie clasic! #i concursuri.

poezii  C!Utare  Agonia - Ateliere Artistice 

Reproducerea oric!ror materiale din site f !r! permisiunea noastr! este strict interzis!.Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politic! de publicare #i confiden"ialitate

 

Sign Up to see what your friends recommend.RecommendRecommend