monumente uitate - ansambluri nobiliare extraurbane: banat

32
ANSAMBLURI NOBILIARE EXTRAURBANE BANAT

Upload: arche

Post on 22-Mar-2016

244 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Ansamblurile nobiliare extraurbane constituie o componentă semnificativă a patrimoniului construit din România şi un fenomen arhitectural comun întregului spaţiu european. Tipologii similare pot fi întâlnite în întreaga Europă centrală şi de est, în teritoriile de astăzi ale Austriei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Serbiei, Croaţiei, Sloveniei, Poloniei sau Ucrainei, dar în funcţie de evoluţia istorică a fiecărei regiuni, ansamblurile prezintă caracteristici distincte. Îndeplinind rolul de centru administrativ al moşiei, de reşedinţă permanentă, de vacanţă sau de casă de vânătoare, aceste ansambluri reflectă modul de viaţă, cultura şi statutul proprietarilor.

TRANSCRIPT

Page 1: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

ANSAMBLURINOBILIARE

EXTRAURBANEBANAT

Page 2: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

Proiect desfășurat de Asociaţia ARCHÉ în parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului, Filiala Timiș a Ordinului Arhitecţilor din România, Universitatea „Politehnica” Timișoara - Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași - Facultatea de Arte Vizuale și Design.

Echipa proiectului: Anca Brătuleanu, Anca-Raluca Majaru, Cristina Chira, Irina Leca, Alina Chiciudean, Carmen Vasile, Florentina Matache, Raluca Bărbulescu

Redactori: Cristina Chira, Anca-Raluca Majaru

Editat în cadrul proiectului „Monumente Uitate 2013 - ansambluri nobiliare extraurbane din Banat și Moldova”.

Proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiect cultural finanţat de Uniunea Arhitecţilor din România și Ordinul Arhitecţilor din România din Fondul „Timbrul Arhitecturii” în anul 2013. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Arhitecţilor din România.

© Asociaţia ARCHÉ 2013

Page 3: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

ANSAMBLURINOBILIARE

EXTRAURBANEBANAT

Page 4: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

Ansamblurile nobiliare extraurbane constituie o componentă semnificativă a patrimoniului construit din România şi un fenomen arhitectural comun întregului spaţiu european. Tipologii similare pot fi întâlnite în întreaga Europă centrală şi de est, în teritoriile de astăzi ale Austriei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Serbiei, Croaţiei, Sloveniei, Poloniei sau Ucrainei, dar în funcţie de evoluţia istorică a fiecărei regiuni, ansamblurile prezintă caracteristici distincte. Îndeplinind rolul de centru administrativ al moşiei, de reşedinţă permanentă, de vacanţă sau de casă de vânătoare, aceste ansambluri reflectă modul de viaţă, cultura şi statutul proprietarilor.

Page 5: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

1

Contextul istoric al apariţiei și evoluţiei ansamblurilor nobiliareextraurbane din Banat

Banatul Istoric este o noţiune administrativ-politică a epocii moderne, cuprinsă din punct de vedere geografic între râul Mureş la nord, râul Tisa la vest, Dunăre la sud şi munţii Apuseni la est. Astăzi, Banatul se împarte în Banatul Românesc (judeţul Timiş, judeţul Caraş-Severin, partea de la sud de Mureş a judeţului Arad şi vestul extrem al judeţului Mehedinţi), Banatul Sârbesc (Voivodina şi o mică parte a zonei metropolitane Belgrad) şi Banatul Unguresc (zona sud-estică a comitatului Csongrád).

Evoluţia istorică a Banatului îi conferă acestuia un profil unic în peisajul românesc.

După ce în Evul Mediu Banatul s-a aflat sub dominaţia Re-gatului Maghiar, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIV-lea, regiunea devine o zonă de graniţă şi de tensiuni mili-tare. După bătălia de la Mohács din 1526, regiunea intră treptat sub dominaţia Imperiului Otoman, ca într-un final să devină posesiune directă a sultanului şi să fie transformată în 1552 în paşalâc, fapt ce a influenţat direct, pentru mai bine de un secol, profilul cultural şi ambientul arhitectural al zonei.

După Pacea de la Passarowitz din 1718, Banatul trece în admi- nistraţia directă a Casei de Habsburg, ca ulterior, în 1778, să

fie reîncorporat administrativ Ungariei, stare de fapt ce se va păstra – cu o întrerupere temporară între 1849-1860 – până la unirea cu Regatul României din 1919. Cu precădere în secolul al XVIII-lea, dar şi pe parcursul secolului următor, Banatul a fost profund restructurat, plecând de la sistemul funciar şi or-ganizarea administrativă şi până la structurile militare, religi- oase sau economice. Sunt sistematizate cursurile principalelor râuri, Timiş şi Bega, sunt create canale, sunt asanate numeroa-sele terenuri mlăştinoase, sunt construite fortificaţii, căi de acces, poşte, hanuri şi funcţiuni conexe, sunt sistematizate vechile sate şi sunt ridicate altele noi pentru valurile de colo- nişti şvabi, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari, italieni, vlahi ş.a.

În cadrul administraţiei habsburgice, vechilor familii nobili-are maghiare din perioada medievală nu li se recunosc privi-legiile şi drepturile de proprietate dinainte de 1718. Acest fapt face să nu se poată vorbi de o clasă nobiliară în Banat până la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când Casa de Habsburg începe să vândă titluri şi pământuri. Noua elită nobiliară este alcătuită din familii înnobilate pentru merite militare deosebite (familia Csekonics de Zsombolya et Janova), din familii proaspăt îm-bogăţite (familia Mocsonyi de Foen, Nákó de Nagyszentmiklós sau Nikolics de Rudna) sau din descendenţi fără domeniu ai unor mari familii nobiliare (precum Zichy).

Page 6: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

2

Castelul Mocsonyi (Mocioni) / Bulci / Arad

În secolul XIX, sub administraţia maghiară, clasa nobiliară cu-noaşte o perioadă de prosperitate economică şi efervescenţă culturală, în ciuda devalorizării titlurilor nobiliare şi a ascen- siunii unei elite din rândurile micii şi marii burghezii.

După Primul Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar se destramă, iar Banatul este împărţit în trei zone care revin României, Serbiei şi Ungariei.

Ca o consecinţă a istoriei sale, regiunea Banatului se caracterizează printr-o diversitate culturală exuberantă, găzduind un număr considerabil de etnii: germani, români, unguri, sârbi, slovaci, cehi, aromâni, bulgari, ş.a. Această diversitate a fost determinată de colonizarea intensivă a zonei, dar şi de statutul de teritoriu de graniţă pe care l-a avut Banatul pe tot parcursul secolului al XVIII-lea.

În contrapondere cu diversitatea culturală, Banatul prezintă o unitate arhitecturală neobişnuită, explicabilă prin regimul de zonă de conflict care a generat distrugeri substanţiale ale fondului construit şi a permis punerea bazelor unei noi arhitecturi în secolul al XVIII-lea.

De asemenea, unitatea arhitecturală poate fi înţeleasă şi prin prisma tendinţelor progresiste, de modernizare, ale Casei de Habsburg, care viza sistematizarea şi uniformizarea arhitecturii şi aşezărilor pe tot cuprinsul Imperiului Habsburgic, ulterior Austro-Ungar.

Dar, în ciuda unităţii, ansamblurile nobiliare, luate individual, vorbesc despre statutul şi posibilităţile economice ale proprietarului, despre naţionalitatea şi convingerile sale religioase şi politice, despre înclinaţiile şi aspiraţiile lui, reprezentând mărturii preţioase ale istoriei sociale.

Page 7: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

3

Ansamblurile nobiliareextraurbane din Banat

Ansamblurile nobiliare extraurbane îndeplineau, în cadrul domeniilor nobiliare, atât funcţiunea de locuire, cât şi funcţiuni economico-administrative. Domeniile nobiliare conţineau terenuri agricole cultivate, sate, târguri, chiar părţi ale unor oraşe, râuri, lacuri, pajişti şi păduri, fortificaţii, mici manufacturi agricole sau complexe industriale de amploare, hanuri, reţele de drumuri, mecanisme hidraulice şi orice altă construcţie necesară unei bune exploatări a proprietăţii deţinute. Domeniile se diferenţiau atât datorită capacităţii economice şi a infrastructurii interne, cât şi prin mediul cultural şi structurile sociale dezvoltate. Ansamblurile nobiliare reprezentau centrul simbolic al domeniilor nobiliare, având un puternic rol reprezentativ, fiind o mărturie directă a prosperităţii domeniului şi, bineînţeles, a proprietarului.

Sistemul alcătuit de reşedinţele nobiliare extraurbane poate fi considerat unul dintre factorii responsabili de dezvoltarea spaţiului rural şi unul dintre mediile de difuzare ale culturii materiale şi spirituale europene. Dezvoltarea acestei reţele istorice a ansamblurilor nobiliare a dus, în mediul rural, la crea-rea unui peisaj cultural aparte şi a unei structuri sociale specifice. Domeniile nobiliare au fost, până în 1918, cele mai stabile structuri agrare.

Castelul Jakabffy - Juhász / Zăgujeni / Caraş-Severin

Page 8: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

4

Ecluză, ansamblul Gudenus / Gad / Timiş

Grânar, ansamblul Gudenus / Gad / Timiş

Sera ansamblului Mocsonyi / Bulci / Arad

Poarta, ansamblul Karátsonyi / Banloc / Timiș

Reşedinţa Brody / Delineşti / Caraş-Severin

Page 9: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

5

Pavilion de loisir, ansamblul Karátsonyi / Banloc / Timiș Mausoleul Csávossy / Bobda / Timiş

În plan social, datorită rolului economic şi cultural semnificativ, a existat dintotdeauna o strânsă legătură între ansamblurile nobiliare şi comunităţile săteşti din vecinătate. Ansamblurile şi domeniile nobiliare ofereau locuri de muncă, iar nobilii erau responsabili de construcţia de drumuri, şcoli şi biserici. Astfel, comunităţile au gravitat în jurul curţilor nobiliare până la exproprierea terenurilor şi a clădirilor la sfârşitul anilor ’40 ai secolului al XX-lea şi au continuat să o facă şi în perioada regimului comunist, când ansamblurile nobiliare au fost transformate în primării, secţii de poliţie, şcoli, spitale sau sedii CAP.

Ansamblurile din Banat sunt aşezate cel mai adesea la marginea satului sau în afara lui, şi numai rareori se află în centrul satului, în vecinătatea bisericii. Construite la sfârşitul secolului XVIII sau începutul secolului XIX, ansamblurile nobiliare au ca element principal reşedinţa nobiliară deservită de numeroase anexe (case ale servitorilor, bucătării, grânare, grajduri, garaje etc.). Un element indispensabil locuirii nobiliare este parcul sau grădina, ce conţinea specii rare de arbori şi flori, amenajate cu alei, havuzuri, statui şi construcţii de loisir (gloriete, pavili- oane de ceai, sere).

Page 10: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

6

Ansamblul Mocsonyi / Bulci / Arad

Reşedinţele nobiliare s-au aflat dintotdeauna în punctul de întâlnire a două tendinţe opuse: pe de o parte, tendinţa conservatoare generată de dorinţa de a sublinia vechimea clădirii ca dovadă a vechimii familiei şi a nobilităţii ei, iar pe de altă parte, tendinţa modernizatoare dictată de necesitatea de a se alinia curentelor culturale (şi implicit arhitecturale) „moderne” din secolele XVIII-XIX. Din aceaste motive, majoritatea reşedinţelor au fost modificate de mai multe ori de-a lungul existenţei lor, lăsând să se vadă mai multe etape de construcţie.

În secolul XVIII arhitectura ansamblurilor nobiliare poartă amprenta barocului provincial, interpretare locală a barocului vienez şi dovadă că proprietarii se ghidau după moda din capi-tala imperială. În secolul XIX, clădirile sunt realizate cu precă-dere în stil neoclasic sau romantic. Odată cu creşterea conşti-inţei etnice şi naţionale, clădirile încep să vorbească tot mai mult despre identitatea şi aspiraţiile proprietarului. La Rud-na, unde se află ansamblul familiei de origine sârbă Nikolics, reşedinţa nobiliară este de factură barocă, dar cripta funerară a familiei este construită în stilul arhitecturii religioase sârbeşti.

Page 11: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

7

Reședința Nikolics / Rudna / Timiş

Cripta familiei Nikolics / Rudna / Timiş

Castelul Mocsonyi / Foeni / Timiş

Castelul Mocsonyi / Bulci / Arad

Page 12: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

8

Castelul Csitó al familiei Csekonics / Jimbolia / Timiş

Construcţiile de factură neoclasică, tot mai numeroase, sunt interpretate ca un semn de dizidenţă anti-austriacă, în timp ce romantismul apelează la elemente istorice şi regionale pentru a realiza un stil naţional. Familiile nobiliare potente din punct de vedere economic angajează arhitecţi cu notorietate, precum Ybl Miklos, părintele istoricismului maghiar (autorul castelului Csekonics din Jimbolia, demolat în perioada interbelică), sau Otto Wagner, părintele Secesiunii vieneze (care proiectează castelul Mocsonyi din Căpâlnaş, inspirat de Micul Trianon de la Versailles), sau arhitecţi de notorietate locală, ca László Szekely (care construieşte reşedinţa Beniczky din Folea).

Primul moment de criză în arhitectura nobiliară survine în perioada imediat următoare Primului Război Mondial, între 1918 şi 1924, când Banatul intră în componenţa României Mari. Cea mai mare parte a clasei nobiliare se refugiază în celelalte state naţionale proaspăt formate, în Ungaria, Austria sau Serbia. Ansamblurile nobiliare sunt vândute către membri ai elitei româneşti. Ansamblul de la Clopodia, deţinut de prim-ministrul maghiar Wekerle Sándor, este cumpărat de generalul român George Petală. Castelul Karátsonyi din Banloc este cumpărat de principesa Elisabeta, sora regelui Carol al II-lea şi regină a Greciei. În alte cazuri, din cauza puterii de cumpărare

Page 13: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

9

Castelul Mocsonyi / Căpâlnaş / Arad

Reședința Beniczky / Folea / Timiş Castelul Wekerle / Clopodia / Timiş

Page 14: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

10

reduse a regiunii, clădirile sunt dezmembrate şi vândute sub formă de materiale de construcţii, cum a fost cazul castelului familiei Csekonics din Jimbolia. Există şi cazuri în care ansamblurile sunt donate către comunităţile locale, cum se întâmplă cu reşedinţa familiei Mocsonyi din Foeni, sau cazuri în care familia nobiliară rămâne în ţară şi îşi păstrează reşedinţa, cum s-a întâmplat, tot în cazul familiei Mocsonyi, cu reşedinţele din Bulci şi Căpâlnaş.

Următorul moment de criză survine după al Doilea Război Mondial, când în cadrul regimului comunist nou ajuns la putere, ansamblurile nobiliare sunt naţionalizate şi îşi schimbă funcţiunea de locuire, fiind transformate în sedii pentru noile instituţii agricole - CAP-uri, IAS-uri, SMT-uri - sau în clădiri de utilitate publică (primării, cămine culturale, şcoli, spitale, orfelinate etc). Mobilierul şi toate celelalte obiecte dispar, fiind uneori distruse, alteori trimise către casele elitei politice emergente, iar alteori ajung să împodobească locuinţele localnicilor. La interior, sălile mari sunt compartimentate, se creează alte goluri de uşi, se retencuiesc pereţii etc.

Castelul Karátsonyi / Banloc / Timiș

Page 15: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

11

Reşedinţa Nikolics / Rudna / Timiş

Tot în această perioadă au avut loc intervenţii de consolidare şi modernizare a clădirilor, care au contribuit la desfigurareaşi alterarea valorilor acestor proprietăţi: s-au realizat noi planşee şi grinzi de beton armat, au fost refăcute tencuieli cu mortar de ciment, s-au modificat acoperişurile mergând până la reconstruirea unor şarpante diferite. În timp, aceste lucrări s-au dovedit dăunătoare pentru clădiri din cauza execuţiei neglijente sau pur şi simplu din cauza conlucrării problematice dintre materialele moderne şi cele istorice. O parte dintre parcuri au fost defrişate pentru a se obţine terenuri agricole, iar grădinile nu au mai fost îngrijite.

Cu toate acestea, ansamblurile nobiliare şi-au păstrat rolul reprezentativ şi economico-administrativ, dar au fost reinves-tite cu semnificaţie, devenind avatare ale noii puteri.

După Revoluţia din 1989, dispariţia instituţiilor agricole adăpostite în aceste clădiri a făcut ca multe dintre vechile ansambluri nobiliare să rămână fără funcţiune şi să înceapă să se degradeze. Chiar şi în cazul ansamblurilor care au continuat să fie folosite (şcoli, spitale, orfelinate), procesele îndelungate pentru retrocedarea proprietăţilor au descurajat orice investiţie pentru întreţinerea sau modernizarea clădirilor.

Page 16: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

12

În cadrul proiectului „Monumente Uitate 2013 - ansambluri nobiliare din Banat” au fost identificate 132 de ansambluri nobiliare existente la începutul secolului XX, pe baza unor surse ca enciclopediile sau dicţionarele maghiare - întocmite între a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX - şi Anuarul Socec al României Mari, realizat în perioada interbelică. Pornind de la aceste informaţii, au fost identificate pe teren 58 de ansambluri încă existente. Celelalte au dispărut, majoritatea la începutul secolului XX, când au fost dezmembrate şi vândute ca materiale de construcţii, sau după 1989, când au încetat a mai fi utilizate.

Dintre cele 58 de ansambluri nobiliare existente, numai 14 sunt clasate ca monumente istorice, deşi numărul construcţiilor valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural este considerabil mai mare, iar dintre acestea, numai 4 sunt incluse în circuitul turistic.

Astăzi, 74% dintre ansamblurile nobiliare au fost retrocedate şi se află în proprietate privată. Numai 18% îşi păstrează funcţiunea de locuire şi mai mult de jumătate nu sunt utilizate, nici întreţinute, fapt ce face ca un sfert dintre reşedinţele nobiliare aflate în proprietate privată să fie în stare de ruină sau precolaps, urmând să dispară într-un viitor apropiat.

Proprietarii lor sunt lipsiţi de resursele financiare necesare şi descurajaţi de amploarea problemelor puse de aceste vaste ansambluri arhitecturale, devenite desuete, situate în mediul rural, în zone greu accesibile sau neatrăgătoare din punct de vedere turistic, în mijlocul unor comunităţi mici, destructurate, cu putere economică redusă. La toate acestea se adaugă lipsa fondurilor, a unui program coerent de atragere a investitorilor şi a unui cadru legislativ care să vină în ajutorul posesorilor de monumente. Din aceste motive, proprietarii aleg să îşi părăsească proprietăţile sau le lasă spre a fi locuite ilegal de familii nevoiaşe.

Situaţia actuală a ansamblurilor nobiliare extraurbane din Banat

Castelul Athanaszievich / Valeapai / Caraş-Severin

Page 17: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

13

Reşedinţa Gyertyánffy / Livezile / Timiş Reşedinţa Manaszy / Hodoni / Timiș

O altă categorie de ansambluri fără funcţiune o constituie cele pentru care s-au demarat lucrări de restaurare, ce au fost ulterior sistate, lăsând clădirile mai expuse şi mai degradate decât iniţial.

Puţinele exemple în care ansamblurile nobiliare au fost valorificate cu succes sunt transformările unora în centre pentru organizări de evenimente (reşedinţa Manaszy din Hodoni şi reşedinţa Kover-Appel din Fântânele) sau centre de conferinţe cu circuit închis (reşedinţa Gyertyánffy din Livezile).

Ansamblurile nobiliare în proprietate publică sunt în număr mai mic (doar 22% din totalul de ansambluri existente) şi aparţin primăriilor, direcţiilor judeţene de cultură sau altor direcţii şi instituţii de stat. Acestea au toate funcţiune, fiind folosite ca primării, cămine culturale, muzee, şcoli sau spaţii care oferă servicii medicale şi sociale (spitale de psihiatrie, centre de asistenţă pentru bătrâni). În cazul celor din urmă, clădirile sunt neadecvate funcţiunilor pe care le îndeplinesc, fiind vechi, cu instalaţii electrice şi sanitare problematice, greu de încălzit şi întreţinut. Cazurile cele mai fericite sunt cele în care ansamblurile au fost transformate în muzee.

Page 18: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

14

Castelul Mocsonyi / Bulci / Arad Reşedinţa Rónay / Şag / Timiş

Dintre cele 58 de ansambluri existente, 22 au o valoare arhitec-turală relativ mare, fiind construcţii impunătoare, care păstrează planimetria originală, spectaculoase decoraţiuni baroce, neoclasice sau romantice, elemente de arhitectură interioară precum pardoseli, sobe, blazoane, candelabre, elemente de peisaj precum parcuri cu arbori exotici, sere de sticlă. Dintre ansamblurile arhitecturale cu valoare mare, 80% sunt în proprietate privată. Aproape 70% dintre ele nu au funcţiune şi din această cauză 41% sunt în stare critică, de precolaps sau ruină. Numai două dintre ele sunt în circuitul turistic.

Dintre cele 14 ansambluri nobiliare cu valoare compromisă (din cauza îndepărtării decoraţiunilor exterioare şi interioare, modificării planimetriei originale, restaurării cu tencuială de ciment), 85% sunt în proprietate privată. În mod paradoxal, 14% au fost distruse de ruinare, dar 36%, aproape de două ori mai multe, au fost distruse de lucrări de renovare recente. Acest fapt atrage atenţia asupra pericolului intervenţiilor iresponsabile şi a lipsei de educaţie a proprietarilor şi a reprezentanţilor instituţiilor statului.

Page 19: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

15

Reședința Wimpffen / Maşloc / Timiş

Dintre cele 58 de ansambluri existente, 21 sunt inaccesibile, fiind fie instituţii cu regim închis (spitale de psihiatrie, centre de asistenţă pentru bătrâni), fie proprietăţi private locuite sau păzite. Restul de 37 sunt accesibile, fiind instituţii ale statului (primării, şcoli, muzee, cămine culturale) sau proprietăţi private neutilizate, nepăzite sau în stare de ruină. Acestea sunt victimele vandalismului şi furturilor, riscând să devină material de construcţii la mâna a doua, şi prezintă pericole şi inconvenienţe diverse pentru public (dislocarea unor părţi de clădire, câini vagabonzi, şerpi). Numai 4 ansambluri sunt amenajate în vederea turismului.

Ansamblurile nobiliare extraurbane din Banat, ale căror semnificaţie şi valoare par să fi fost uitate pentru jumătate de secol, sunt în curs de a fi redescoperite atât de către comunităţile locale şi publicul larg, cât şi de către specialişti, proprietari şi autorităţi. În ultimii ani, preocuparea pentru soarta ansamblurilor nobiliare a crescut. Istoria acestora şi poveştile pe care le adăpostesc înflăcărează imaginaţia publicului, comunităţile locale încep să şi le apropie, iar proprietarii şi autorităţile încep să întrevadă întregul potenţial al ansamblurilor de a răspunde tendinţelor majore ale publicului contemporan.

Page 20: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

16

Castelul Jakabffy - Juhász / Zăgujeni / Caraş-Severin

Fiind poziţionate în mediul extraurban, într-un peisaj natural, înconjurate de grădini şi parcuri spectaculoase, şi având în componenţă clădiri cu o arhitectură elaborată, ansamblurile nobiliare îmbină preocupările pentru natură cu istoria şi cultura trecutului. În plus, tocmai starea lor precară le adaugă un plus de pitoresc, iar lipsa funcţiunii creează un vid de semnificaţie pe care publicul este nerăbdător să-l umple. Reţeta natură - istorie - cultură clasică - cultură contemporană poate genera o serie de proiecte de succes care să conserve vechile ansambluri nobiliare, trecându-le, îmbogăţite, generaţiilor următoare.

Page 21: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

17

Castelul Lipthay / Lovrin/ Timiș

Page 22: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

18

Statistici

Page 23: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

19

Page 24: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

20

Administraţia centrală, regională și locală

Includerea ansamblurilor nobiliare cu valoare mare şi medie în Lista Monumentelor Istorice;

Formularea unor politici pertinente de folosire a ansamblurilor;

Includerea ansamblurilor în planurile zonale şi regionale de dezvoltare;

Implicarea specialiştilor, proprietarilor, comunităţilor locale şi autorităţilor publice în dezbateri cu privire la direcţiile de dezvoltare ale ansamblurilor nobiliare din mediul rural;

Crearea unor itinerarii culturale regionale turistice;

Realizarea unor strategii pentru intervenţii de urgenţă în cazul ansamblurilor nobiliare în ruină sau în stare de precolaps şi implementarea acestor măsuri;

Organizarea de concursuri şi licitaţii publice transparente pentru lucrările de intervenţie asupra monumentelor istorice;

Acordarea de consultanţă, îndrumare şi sprijin proprietarilor şi celor dornici să se implice în reabilitarea şi refuncţionalizarea ansamblurilor nobiliare extraurbane;

Educarea şi informarea publicului şi a comunităţilor locale;

Încurajarea iniţiativelor private în promovarea şi întreţinerea patrimoniului.

Direcţii posibile de acţiune

Page 25: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

21

Proprietarii

Efectuarea de lucrări de conservare a clădirilor în stare de ruină sau precolaps, în vederea unor restaurări viitoare (repararea acoperișului, sprijinirea zidurilor, ranforsarea golurilor);

Întreţinerea ansamblurilor nobiliare aflate în stare de conser-vare, în vederea unor restaurări viitoare;

Consultarea comunităţii locale pentru găsirea unor funcţiuni adecvate pentru clădiri, utile pentru comunitate;

Consultarea specialiștilor pentru reabilitarea și refuncţiona- lizarea ansamblurilor nobiliare extraurbane și respectarea re-comandărilor lor;

Colaborarea cu firme de construcţii specializate în restaurare, care să asigure intervenţii de calitate, folosind tehnici și mate-riale compatibile cu materialul istoric al clădirilor;

Identificarea surselor și programelor de finanţare pentru conservarea și reabilitarea patrimoniului construit, aplicarea pentru finanţare.

Comunitatea locală

Implementarea de programe de informare și educare cu privire la valoarea patrimoniului construit, la conservarea și valorifi-carea acestuia;

Colaborarea cu proprietarii pentru întreţinerea, refuncţiona- lizarea și reabilitarea ansamblurilor nobiliare extraurbane;

Stoparea vandalizării și distrugerii ansamblurilor nobiliare (furtul și reutilizarea cărămizilor ca materiale de construcţii, furtul elementelor metalice din fier, tăierea și furtul arborilor din parcuri).

Page 26: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

22

Societatea civilă, prin asociaţii profesionale și organizaţii nonguvernamentale

Organizarea de dezbateri cu privire la direcţiile de dezvoltare ale ansamblurilor nobiliare din mediul rural, în care să fie im-plicaţi specialişti, proprietari, comunităţi şi autorităţile locale;

Realizarea de intervenţii de urgenţă în cazul ansamblurilor nobiliare în ruină sau în stare de precolaps şi implementarea acestor măsuri, în parteneriat cu proprietarii;

Acordarea de consultanţă, îndrumare şi sprijin proprietarilor și celor dornici să se implice în reabilitarea şi refuncţionalizarea ansamblurilor nobiliare extraurbane;

Educarea şi informarea publicului şi a comunităţilor locale;

Promovarea ansamblurilor nobiliare prin organizarea de ex-poziţii, evenimente, workshop-uri, excursii ș.a.

Direcţii posibile de acţiune

Page 27: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

23

Detaliu - Reşedinţă nobiliară / Herendești / Timiș

Page 28: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

24

BÉRENGER, Jean, Istoria Imperiului Habsburgilor 1273-1918, București 2000;

BOROVSZKY, Samu et al., Magyarország Vármegyéi és Városai ... Encziklopédiája: Temes Vármegye, Budapesta 1914;

BOROVSZKY, Samu et al., Magyarország Vármegyéi és Városai ... Encziklopédiája: Torontál Vármegye, Budapesta 1911;

DACOSTA KAUFMANN, Thomas, Toward a Geography of Art, London 2004;

FENEŞAN, Costin, Administraţie şi fiscalitate în Banatul imperial (1716-1778), Timişoara 1997;

HORVATH, Hilda, Stilus, szellem, tradicio. A tortenelmi Magyaroszag kastelyai, Budapesta 2010;

SISA, József, Kastélyépítészet és kastélykultúra Magyarországon. A historizmus kora, Budapesta 2007;

WIEBERSON, Dora, SISA, József ed., The Architecture of Historic Hungary, Cambridge 1998.

Bibliografie

Page 29: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

25

Credit fotografic

Ansamblul Mocsonyi (Mocioni) din Bulci: p. 2, 7 - Arhiva Institu-tului Naţional al Patrimoniului, Fişă de monument (Foto: arh. T. Oteteleşanu, 1970.); p. 4, 14 - Monumente Uitate, 2011, p. 6 – arhiva dl. Ladislau Heleport;

Ansamblul Jakabffy - Juhász din Zăgujeni Caraş-Severin – p. 3, 16 - Monumente Uitate, 2013;

Reşedinţa Brody din Delineşti – p. 4 - Monumente Uitate, 2013;

Ansamblul Karátsonyi din Banloc – p. 4,5 – Monumente Uitate, 2013, p. 10 - 2008: Pop Madalina, Strugaru Oana, Voinea Alex-andra, Timiș Raul - monumenteuitate.uauim.ro;

Ansamblul Gudenus din Gad – p. 4 – Monumente Uitate, 2013;

Mausoleul Csávossy din Bobda – p. 5 – Monumente Uitate, 2013;

Reşedinţa Nikolics din Rudna – p. 7 - imagine de la sfârşitul secolului al XIX-lea, p. 11 – Valentin Luca, 2013;

Castelul Mocsonyi din Foeni – p. 7 - Monumente Uitate, 2013;

Cripta familiei Nikolics din Rudna – p. 7 – Flavius Ignea, 2011;

Castelul Csitó din Jimbolia al familiei Csekonics - p.8 – gravură de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Sursa: Die Österreichisch-Un-garische Monarchie in Wort und Bild, vol. 9, Viena, 1891, pag. 531;

Castelul Mocsonyi din Căpâlnaş – p. 9 – Monumente Uitate, 2012;

Reşedinţa Beniczky din Folea - p. 9 – Monumente Uitate, 2013;

Castelul Wekerle din Clopodia - p. 9 – Monumente Uitate, 2013;

Castelul Athanaszievich din Valeapai- p. 12 - Monumente Uitate, 2013;

Reşedinţa Gyertyánffy din Livezile – p. 13 - Monumente Uitate, 2013;

Reşedinţa Manaszy din Hodoni – p. 13 - Monumente Uitate, 2013;

Reşedinţa Rónay din Şag – p. 14 - Monumente Uitate, 2013;

Castelul Lipthay din Lovrin – p. 17 - Monumente Uitate, 2013;

Reşedinţa nobiliară din Hereancova – p. 23 - Monumente Uitate, 2013.

Page 30: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat

www.monumenteuitate.org

Page 31: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat
Page 32: Monumente Uitate - Ansambluri nobiliare extraurbane: Banat