Liceul cu Program Sportiv Iasi

Nume elev:Rohozneanu Cristina-Mihaela Clasa a XII-a An scolar 2010-2011

1

BaletulBALETULDans artistic ale carui figuri reprezinta un anumit subiect, executat de una sau de mai multe persoane dupa o muzica anume compusa. Este un gen teatral care implica o proportie specifica intre dans, pantomima si muzica.Compozitie coregrafica; sinteza a mijloacelor expresive ale corpului uman -miscare, gesturi, pozitii/posturi, mimica, atitudine-, organizate intr-un dans scenic stilizat, a carui dinamica si al carui ritm sint sugerate de muzica

Istoria baletului:Originile cele mai indepartate ale baletului se regasesc in dansurile ritualice si ceremoniale antice, insa abia prin Renastere incepe sa se cristalizeze ca gen propriu. Atunci baletul se prezenta ca un dans improvizat sub forma de pantomima insotita de muzica, pe un subiect dat, de regula mitologic. In acea epoca apare si prima incercare de stabilire a principiilor coregrafice prin eforturile lui Domenico de Ferrara. In 1581, spectacolul Ballet Comique de la Royne care a avut loc la Palais du Petit Bourbon din Paris a constituit actul de nastere oficial al baletului (considerat cea mai tanara arta). De atunci, baletul a cunoscut o dezvoltare pe mai multe arii, acum vorbindu-se de scoala franceza, cea rusa si, mai nou, de cea din America de Nord. Nici vechii egipteni nu erau straini de aceasta forma de miscare. Secolul XIX a insemnat si pentru balet epoca romantismului Temele clasice antice au fost inlocuite cu subiecte din basme, sau subiecte orginale. Acum s-au scris marile opere ale baletului, Giselle, Lacul Lebedelor, Spargatorul de Nuci. Inovatia de seama a acestui secol ramane introducerea dansului pe varfurile degetelor ( en pointe). Ceea ce astazi ni se pare o marca absoluta a baletului, miscarile pe varfurile degetelor, a fost o tehnica introdusa la trei secole de la aparitia baletului.Prima mare stea a dansului pe varfuri a fost Maria Taglioni. Tot secolul XIX a insemnat ascensiunea scolii de balet rusesti, sub indrumarea coreografului Marius Petipa, considerat parintele baletului clasic. Acesta a reusit sa combine influentele italienesti si cele franceze cu baletul rus. Sub conducerea lui au aparut opere ca Spargatorul de nuci, Lacul Lebedelor.

2

Prima compozitie coregrafica aproape de genul baletului a fost Le Ballet comique de la reine din 1582, in timpul lui Ludovic al XIII-lea, cu o tema inspirata din Odiseea: fabula Circe, pe o coregrafie de Balthazar Beaujoyeux, bazata pe un stil geometric. Primul pas spre formula moderna a baletului a fost realizat de J.G. Noverre (autor al Lettres sur la danse, 1760), prin eliberarea de cintec si cuvinte si prin urmarirea cu precadere a expresivitatii de sine statatoare a dansului. Istoria baletului cuprinde cel putin trei etape importante: -epoca preliminariilor, a experimentelor -epoca clasica, a baletului alb, corespunzatoare secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea si romantismului muzical. -epoca moderna, care include perioada expresionista si Baletele Ruse. In epoca clasica se stabileste o terminologie, costumul "standard" si normele specifice baletului. Datorita participarii criticilor si coregrafilor francezi, terminologia se va pastra in limba franceza -attitude, grande elevation, assembles, sissonne, arabesque, danseur,-euse etoile, s.a. Dar o istorie a baletului ntmpin dificult i insurmontabile i nu se poate realiza dect par ial, fiindc n-a existat i nc nu s-a creat, cu toate eforturile depuse, un sistem de semne precise, care s fixeze principalul i indispensabilul s u element, dansul, iar despre via a i activitatea celor care au activat n acest domeniu e n zui la rigurozitatea lucr rilor istorice din alte domenii, cu att mai mult cu ct nici to i acei care au scris n aceast materie nu sunt de acord dac obiectul preocup rii lor trebuie s fie dansul, sau complexul artistic denumit BALET. Dac ns n trecut, cnd aceasta era o art cu un profil abia conturat, nesiguran a i dubiurile i puteau g si o explica ie acceptabil , n epoca contemporan , dup sute de balete cu tr s turi specifice i con inut tematic foarte variat, credem c se poate scrie o istorie n care s se vorbeasc numai despre ceea ce, n general, se n elege prin termenul balet. Al i autori ca Pierre Michaut, Arnold Haskell sau Eberhard Rebling au ncercat-o cu rezultate apreciabile. Precum se tie, denumirea aceasta provine probabil din cuvntul italian ballare,a dansa. n secolul 13-14 se numea balet o melodie care nso ea un anume dans, iar n Fran a i versurile care se cntau n aceast mprejurare. Dansul avea un caracter mimetic i comporta o mic punere n scen . Combinndu-se cu alte tipuri de reprezenta ii i divertismente, ajunge dup o lung evolu ie, ndeosebi sub directivele poe ilor i muzicienilor umani ti, s reuneasc toate tr s turile caracteristice unui nou tip de distrac ie colectiv , care prime te denumirea de balet. Dup un consens umanim, de i n Italia ap ruser nainte, e drept sub o form mai pu in finit , dat na terii acestor divertismente o fixeaz Baletul comic al reginei(Ballet comique de la reine) dat la Palatul Bourbon din Paris, la 15 noiembrie 1581. Ar fi trebuit deci s ncepem cu aceast dat , fiindc am n eles s scriem numai despre istoria baletului. innd seama ns c articolul3

nostru se adreseaz ndeosebi, marelui public i elevilor de la ccoala de Coregrafie care au nevoie de o prealabil ini iere.

Compozitori de balete (muzica pentru balet):Lully, Rameau, Gluck, secolul al XVIII-lea, Beethoven autor al baletului Prometeu, Leo Delibes (a compus Sylvia, Coppelia acesta din urma dupa o poveste de E.T.A. Hoffmann), P.I.Ceaikovski (Lacul Lebedelor, Spargatorul de nuci, Frumoasa din Padurea adormita), Igor Stravinski, Bela Bartok, Asafiev, Aram Haciaturian, Serghei Prokofiev (Romeo si Julieta) , Minkus (Don Quijote), Mihail Jora, Z. Vancea, Paul Constantinescu, A. Mendelshon, H. Jerea, s.a.

Opere de balet:Romeo si Julieta Serghei Prokofiev Uriasul de Serghei Prokofiev Povestea despre mascarici de Serghei Prokofiev Baletul poveste Cenusareasa de Serghei Prokofiev Povestea despre floarea de piatra de Serghei Prokofiev Frumoasa din padurea adormita de Piotr Ceaikovski Spargatorul de nuci de Piotr Ceaikovski Piotr Ceaikovski compune primul s u balet, n 4 acte, Lacul lebedelor" (libretul de V. Beghicev i V. Geltzer). Premiera a vut loc la Sankt Petersburg, la Teatrul Mariinski , pe 15 ianuarie 1895 dar a fost un e ec, datorit unei puneri n scen nepotrivite. Abia peste 30 de ani a fost definitivat trama baletului. Compune i o oper , Evgheni Oneghin, libretul fiind extras dintr-un roman de Aleksandr Pu kin.

Costumul de balet:Balerina: corset strins fara mineci sau cu mineci scurte pentru a alungi silueta, fusta scurta in forma de corola de crin rasturnata, care impreuna cu corsetul se numeste tutu, ciorapi lungi colanti si poante cu panglici, intarite in virf. balerinul: maiou strimt si alb, pantaloni colanti si pantofi demi-poante, peste care se pun accesoriile specifice fiecarui ro4

Baletul classic si baletul modernAcesta este o forma de dans care isi are radacinile in influentele lasate atat de baletul clasic, cat si de stilurile moderne de dans. Desi nu are o "tehnica" specifica, bine definita, care l-ar diferentia de baletul clasic, acesta preia totusi anumite tehnici din dansul clasic. De obicei, baletul modern foloseste pozitiile standard al celui clasic, precum si o varietate de alte stiluri si miscari inovatoare. Asta inseamna ca dansatorul poate sa interpreteze si sa foloseasca conceptele de balet si le poate aplica in mai multe stiluri moderne. Asemanari intre baletul modern si baletul clasic Una dintre asemanari este faptul ca ambele stiluri de dans folosesc limba franceza pentru unii termeni care descriu miscarile, pozitiile sau pasii. Pentru ambele stiluri e nevoie de dansatori bine pregatiti, echipati din punct de vedere al tehnicii si performantei. De asemenea, ambele stiluri au o afinitate foarte puternica si o conexiune cu muzica. Diferente intre baletul modern si baletul classic Una dintre cele mai evidente distinctii intre cele doua stiluri este ca baletul modern se concentreaza mai mult pe miscarea dansatorilor in loc de povestea generala a spectacolului. In termeni de stil, baletul modern nu se concentreaza prea mult pe simetrie, si nu pare sa tina seama de echilibru pe scena. De asemenea, dansatorii de balet modern permit corpului sa se rasuceasca si sa se curbeze in timpul dansului, in timp ce dansatorii de balet clasic incerca sa mentina o pozitie verticala, dreapta.

In concluzie baletul este un sport,un arta,un mod prin care oamenii se pot cizela sau invata cum se traieste intr-un mod ordonat.Consider ca nu ar trebuii sa se piarda dorinta de a merge la un spectacol de balet,dar in zilele noastre sunt primordiale cu totul si cu totul alte activitati de recreere.

5