balanŢa de plĂŢi

32
Tablou sintetic sub formă contabila, care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, pe parcursul unui interval de timp (de regulă 1 an) (FMI _ Manualul privind BP)

Upload: marcello-hilton

Post on 04-Jan-2016

25 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Tablou sintetic sub form ă contabila, care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, pe parcursul unui interval de timp (de regulă 1 an) (FMI _ Manualul privind BP). BALANŢA DE PLĂŢI. Caracteritstici:. - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: BALANŢA DE PLĂŢI

Tablou sintetic sub formă contabila, care înregistrează sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare şi monetare intervenite între rezidenţii unei economii şi restul lumii, pe parcursul unui interval de timp (de regulă 1 an)

(FMI _ Manualul privind BP)

Page 2: BALANŢA DE PLĂŢI

Evidenţiază toate tranzacţiile care au loc, la un moment dat, între rezidenţii unei ţări şi restul lumii.

Înregistratrea operaţiunilor are la bază principiul înregistrării în partidă dublă;

Se înregistrează două grupe mari de tranzacţii:◦ cu bunuri şi servicii (CONTUL CURENT);◦ cu active (CONTUL DE CAPITAL SI FINANCIAR).

Evindeţiază fluxurile aferente relaţiilor internaţionale ale unei economii cu restul lumii.

Page 3: BALANŢA DE PLĂŢI

Înregistrarea în cadrul BP se face:◦ Regula generală:

CREDIT = fluxurile pentru care țara este plătită: Exemplu:

exportul de bunuri și servicii către străinătate; veniturile generate de derularea investițiilor în

străinătate; vânzarea de active către investitorii străini

DEBIT = fluxurile pentru care țara vizată plătește: Exemplu:

Importurile de bunuri și servicii din străinătate; Cheltuielile efectuate în cazul unei excursii în

străinătate; Veniturile obținute de investitorii străini; Cumpărarea de active

Page 4: BALANŢA DE PLĂŢI

Dacă tranzacția generează creșterea cererii de valută pe piață ⇒ DEBITUL = creșterea a activelor și reducerea lichidităților

Dacă tranzacția generează creșterii ofertei de valută pe piață ⇒ CREDITUL = creșterea lichidităților și reducerea activelor

Deoarece pe piața valutară se încearcă echilibrarea D = S ⇒ DEBIT = CREDIT

Page 5: BALANŢA DE PLĂŢI

BoP = Contul curent (CA) + Contul de capital (KA)

Contul curent +

Contul de capital + Acvitele de rezervă

= 0

Page 6: BALANŢA DE PLĂŢI

Înregistrarea se face în partidă dublă:Credit BP = Debit BP

ACTIVELE = CREANȚEPASIVELE = DATORII

Debit Credit

⇗ A ⇘ P

⇘ A⇗ P

Page 7: BALANŢA DE PLĂŢI

Debit Credit

IMPORTURI EXPORTURI

⇘DATORIILOR FINANCIARE

⇗DATORIILOR FINANCIARE

⇗ACTIVELOR DE REZERVĂ

⇘ ACTIVELOR DE REZERVĂ

Fluxurile la nivelul BALANTEI DE PLATI

Page 8: BALANŢA DE PLĂŢI

tranzacţiile cu bunuri şi servicii ale unei economii cu restul lumii,

veniturile şi trasferurile curente generate de operaţiunile aferente contului financiar si de capital

Page 9: BALANŢA DE PLĂŢI

Balanţa comercială;Balanţa veniturilor;Balanţa transferurilor curente

Page 10: BALANŢA DE PLĂŢI

Tranzacţiile cu bunuri = COMERŢUL VIZIBIL

Tranzacţiile cu servicii = COMERŢUL INVIZIBIL

Page 11: BALANŢA DE PLĂŢI

Realizarea unui export presupune:- scădere a activelor reale ale economiei românești- creștere a creanțelor României față de străinătate

Decontarea exportului presupune:-scad creanțele României față de străinătate- cresc activele financiare externe românești

Un austriac cumpara de pe piata romaneascu un autoturism Dacia Logan, la pretul de 5500 Euro, cursul de schimb fiind EUR/RON: 4,3. Ca urmare, suma platita in lei este de: 23650 lei

Credit Debit

Vânzarea unui autoturism Dacia Logan (Contul current – Export de bunuri)

23650 RON

Cresc activele financiare externe ale Romaniei (Contul de capital si financiar)

23650 RON

Page 12: BALANŢA DE PLĂŢI

Realizarea unui import presupune:- creștere a activelor reale ale economiei românești- creștere a datoriilor României față de străinătate

Decontarea importului presupune:- scad datoriile României față de străinătate- scad activele financiare externe românești

Un student, cumpără din Germania, cu plata prin card de credit, un laptop Toshiba, in valoare de 650 EUR, cursul EUR/RON: 4,3. Suma echivalenta in lei este de 2795.

Credit Debit

Cumparare laptop Toshiba (Contul current –Import de bunuri)

2795 RON

Plata din contul de card detinut la BRD (scad activele financiare externe -Contul de capital si financiar)

2795 RON

Page 13: BALANŢA DE PLĂŢI

Plata cazării de către un student român ca urmare a mobilității Erasmus:

Debit – Cont curent Credit – Cont de capital și financiar

Plata cazării în cadrul campusului universitar străin

(import de servicii)

Scad activele financiare externe

Page 14: BALANŢA DE PLĂŢI

venituri din muncă venituri din investiţii directe (profit)

venituri din investiţii de portofoliu (dividende)

venituri din alte investiţii de capital (dobânzi)

Page 15: BALANŢA DE PLĂŢI

TRANSFERURI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE◦ CREDIT: Fondurile europene primite de la

Bugetul UE ◦ DEBIT: plăţi ale României către UE (contribuţia

acesteia – spre exemplu) TRANSFERURI PRIVATE

◦ Cea mai mare parte: transferurile celor care lucrează în străinătate

Page 16: BALANŢA DE PLĂŢI

Cont curent

DEBIT CREDIT

Importuri Exporturi

Exporturi – Importuri< 0 DEFICIT

Exporturi – Importuri >0 EXCEDENT

Exportul net = Exporturi - Importuri

Page 17: BALANŢA DE PLĂŢI

tranzacţiile internaţionale ale economiei vizate (în cazul nostru România) cu active financiare;

Evidenţiază modificarea activelor financiare şi a datoriei ţării vizate faţă de exterior.

Page 18: BALANŢA DE PLĂŢI

Investițiile străine: ◦ DIRECTE ◦ DE PORTOFOLIU

Investiţia străină directă: ◦ relaţie investiţională de durată, între o entitate

rezidentă şi o entitate nerezidentă; ◦ implică exercitarea de către investitor a unei

influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.

Page 19: BALANŢA DE PLĂŢI

Beneficiază de:◦ noi tehnologii, ◦ de capital, ◦ produse,◦ tehnici de organizare și de management, ceea ce

impulsionează creșterea economică.

Page 20: BALANŢA DE PLĂŢI

Beneficii:◦au rolul de a transmite cunoștințe și

tehnologii între țări, contribuind la realizarea convergenței între țări

◦crearea de noi locuri de muncă în sectoarele productive,

◦atragerea altor investiții ◦sporirea potențialului de export

Page 21: BALANŢA DE PLĂŢI

În condiții de criză ⇒ mutarea investițiilor în alte țări

Creșterea FDI generează creșterea lichidității din economie ⇒presiuni inflaționiste și, în același timp, pe termen scurt, apreciere a monedei naționale ⇒ apreciere în termeni reali ⇒ probleme la nivelul contului curent (creșterea importurilor)

Page 22: BALANŢA DE PLĂŢI

capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente

creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întreprinderea în care a investit

profitul reinvestit de către nerezident. capitalurile din companiile rezidente asupra

cărora investitorul nerezident exercită o influenţă semnificativă pe cale indirectă : ◦ capitalurile proprii ale asociatelor şi filialelor rezidente ale

întreprinderii rezidente în care investitorul nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris.

Page 23: BALANŢA DE PLĂŢI

Intrările de capital = aport de capital străin pe piața românească (credit) și echivalează cu o creștere a datoriilor României față de exterior.

Ieșirile de capital = țara vizată își plătește datoriile față de străinătate (debit)

Page 24: BALANŢA DE PLĂŢI

La rândul lor, componentele contului financiar sunt:◦ ACTIVE: reflectă modificările apărute în:

investiţiile rezidenţilor în străinătate, achiziţionarea de titluri de valoare externe, derivate financiare, plasamente în depozite la băncile din străinătate, împrumuturi şi rezerve oficiale.

◦ PASIVE: reflectă operațiunile nerezidenților: investiţiile nerezidenţilor în România, depozitele nerezidenţilor, derivatele financiare , creditele şi împrumuturile atrase

Credit → creştere a investiţiilor realizate de nerezindeţi în România (spre exmplu) → (+) resurse în România

Debit → diminuare a activelor financiare deţinute de nerezidenţi în România (o repatriere a resurselor financiare ale nerezindeţilor) →(-) resurse

Page 25: BALANŢA DE PLĂŢI

Intrările de capital → aport de capital din exterior (creştere a datoriilor către exterior) → se înregistrează pe CREDIT

Ieşirile de capital → scădere a datoriilor către export → se înregistrează pe DEBIT

Soldul final: Credit –Debit → şi reflectă:◦ (+) intrări de capital (creşterea datoriilor faţă de

exterior)◦ (-) ieşiri de capital (scădere a datoriilor faţă de

exterior)

Page 26: BALANŢA DE PLĂŢI

Debit Cont de capital și financiar

CreditCont de capital și financiar

Cresc investițiile de portofoliu ale românilor în străinătate

Scad activele financiare externe

Un investitor român cumpără de la Londra acțiuni:

Debit Cont de capital și financiar

CreditCont de capital și financiar

Active de rezervă BNR Credite și împrumuturi de la FMI

Page 27: BALANŢA DE PLĂŢI

teoretic:Soldului CC + Soldul CCF = 0

Practic, echilibrarea se realizează prin intermediul contului de Erori și omisiuni (ca urmare a decalajelor generate de înregistrările în balanța de plăți).

practicSoldului CC + Soldul CCF = Soldul CEO

Page 28: BALANŢA DE PLĂŢI

Balanta de plati a Romaniei (ian-oct.2011) Credit Debit

Contul curent (A+B+C) - 5938 A. Bunuri și servicii - 7069 B. Venituri - 2207 C. Transferuri curente +3338

Contul de capital si financiar + 5498

A. Contul de capital + 720 B. Contul financiar + 4778

a. Investitii directe + 1838 b. Investitii de portofoliu + 1675 c. Derivative financiare -71 d. Alte investitii de capital + 2233 e. Active de rezerva ale BNR - 897

Erori si omisiuni + 440

Page 29: BALANŢA DE PLĂŢI

Contul curent + Contul de capital + Activele de rezervă ale BC = 0

Contul curent = deficit

Cum se realizează acoperirea deficitului????

Page 30: BALANŢA DE PLĂŢI

DEFICITELE GEMENE

30

Page 31: BALANŢA DE PLĂŢI

Structura venitului (PIB) la nivel macroeconomic, pe componente care contribuie la formarea lui, este:

Y = C + G + I + (E- IM) La rândul său, venitul total după impozitare,

are ca destinaţie: consumul şi economisirea. Ca urmare:

Y –T = C + S

Page 32: BALANŢA DE PLĂŢI

Altfel spus:C + G + I + (E- IM) = C + S + T

E – IM = (T – G) + (S – I)