bac - alexandru lapusneanul - pe scurt

4
 Nuvela romantica  Alexandru Lăpuşne anul Costache Negruzzi Sublinierea a 4 el emente de structura / co mpozitie ale textului nar ativ - introducere Alexandru Lapusneanul , de Costache Negruzzi” este prima nuvela istorica din literatura romana . Pub lic ata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare (1840), nuvela apartine prozei romantice, fii nd ins pir ata di n ist ori a nat ion ala , pot riv it recoma nda rii lui Mi hai l Ko gal nic ean u din Introductie, manifestul literar al romantismului romanesc. Ca orice nuvela, “Aleandru !apusneanul” este o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir narativ , urmarind un conflict unic" persona#ele $relativ putine% graviteaza in #urul persona#ul ui principal, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta o intriga riguros construita, cu fapte verosimile, accentul fiind pus mai mult pe definirea persona#elor decat pe actiune, perspectiva narativa avand un caracter obiectiv. Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care se inspira din trecutul istoric $&vul Mediu%. Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valorifica intr'o creatie literara cronicile moldovenesti $ Letopisetul Tarii Moldovei  de (rigore )reche si de Miron Costin%. Pe de alta parte, opera este o nuvela romantica prin* ' tema de inspiratie istorica, ' pers ona# e ece ption ale in situa tii ece ption ale, cons trui te in antite za $bla ndet ea doamnei si cruzimea domnitorului%, ' gesturi spectacul oase 'replici devenite celebre. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala, in Moldova secolului al +-'lea, cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569). Titlul este simplu, evideniind antroponimul $numele% protagonistulu i. Perspectiva narativa este obiectiva, naratorul  este omniscient $heterodiege tic%, omniprezent, sobru, detasat, predominant obiectiv. Naratiunea se desfasoara liniar, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative, particularitate specific romantica. Incipitul  si finalul  se remarca prin sobr ietate autori al a. Astfel, para gr af ul initia l rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui !apusneanul si atitudinea lui vindicativa. /razele finale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis, lapidar $concis% si obiectiv, amintind de stilul cronicarul ui, iar prin mentionarea portretului votiv se realizeaza caracterul verosimil, specific nuvelei. Ecilibrul compozitional  este realizat prin organizarea tetului in 0 capitole, fiand momentele subiectului. 1aca incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui !apuseanul, finalul consemneaza sfarsitul tiranului. Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ , care constituie replici memorabile ale persona#elor* - capitolul -, “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu2”, reprezinta raspunsul dat de !apusneanul soliei de boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca norodul” nu il vrea" - capitolul al --'lea, “  Ai sa dai sama, Doamna!" reprezinta advertismentul pe care vaduva unui boier decapitat il adreseaza doamnei 3uanda, pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotului sau" - capitolul al ---'lea, “#apul lui $otoc vrem%"&  este cererea vindicativa a norodului care gaseste in Motoc vinovatul pentru toate nemultumirile" - capitolul al -'lea, “'e ma voi scula& pre multi am sa popesc si eu%"&  reprezinta amenintarea rostita de !apusneanul care, bolnav, fusese calugarit potrivit obiceiului vremii, pierzand astfel puterea domneasca. #apitolul I cuprinde epozitiunea, intoarcerea lui Aleandru !apusnenaul la tronul Moldovei, in 4560, in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri trimisi de 7o msa* Motoc, everita, 8pancioc si 8troici, dar si intriga, hotararea domnitorului de a'si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori. #apitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate de preluarea tronului de catre Aleandru !apusneanul* fuga lui 7o msa in Muntenia, incen dierea cetatilor , desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, interventia doamnei 3uanda pe langa domnitor pentru a inceta omorurile si promisiunea pe care acesta i'o face. #apitolul al III-lea contine mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil sau eceptional* participarea si discursul domnitorului la slu#ba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 09 de boieri, omorarea lui Motoc de multimea revoltata si “leacul de frica” pentru doamna 3uanda. Capitolul cuprinde punctul culminant.

Upload: cotovici-catana-alina

Post on 13-Jan-2016

75 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

COMENTARIU

TRANSCRIPT

Page 1: BAC - Alexandru Lapusneanul - Pe Scurt

7/18/2019 BAC - Alexandru Lapusneanul - Pe Scurt

http://slidepdf.com/reader/full/bac-alexandru-lapusneanul-pe-scurt 1/4

Nuvela romantica Alexandru Lăpuşneanul 

Costache Negruzzi 

Sublinierea a 4 elemente de structura / compozitie ale textului narativ - introducere

Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi” este prima nuvela istorica din literatura romana.Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare (1840), nuvela apartine prozeiromantice, fiind inspirata din istoria nationala, potrivit recomandarii lui Mihail Kogalniceanu din

Introductie, manifestul literar al romantismului romanesc.Ca orice nuvela, “Aleandru !apusneanul” este o specie a genului epic, in proza, cu un singur fir

narativ, urmarind un conflict unic" persona#ele $relativ putine% graviteaza in #urul persona#ului principal,fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta ointriga riguros construita, cu fapte verosimile, accentul fiind pus mai mult pe definirea persona#elordecat pe actiune, perspectiva narativa avand un caracter obiectiv.

Nuvela istorica este o specie literara cultivata de romantici, care se inspira din trecutul istoric $&vulMediu%. Costache Negruzzi, intemeietorul nuvelei istorice romanesti, este primul scriitor care valorificaintr'o creatie literara cronicile moldovenesti $Letopisetul Tarii Moldovei de (rigore )reche si de MironCostin%.

Pe de alta parte, opera este o nuvela romantica prin*' tema de inspiratie istorica,

' persona#e eceptionale in situatii eceptionale, construite in antiteza $blandetea doamnei sicruzimea domnitorului%,

' gesturi spectaculoase'replici devenite celebre.Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala, in Moldova secolului al +-'lea, cea de-a

doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanul (1564-1569).Titlul este simplu, evideniind antroponimul $numele% protagonistului.Perspectiva narativa este obiectiva, naratorul este omniscient $heterodiegetic%, omniprezent, sobru,

detasat, predominant obiectiv. Naratiunea se desfasoara liniar, cronologic, prin inlantuirea secventelornarative, particularitate specific romantica.

Incipitul  si finalul  se remarca prin sobrietate autoriala. Astfel, paragraful initial rezuma

evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui !apusneanul si atitudinea lui vindicativa. /razelefinale consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis, lapidar $concis% si obiectiv, amintind de stilulcronicarului, iar prin mentionarea portretului votiv se realizeaza caracterul verosimil, specific nuvelei.

Ecilibrul compozitional este realizat prin organizarea tetului in 0 capitole, fiand momentelesubiectului. 1aca incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui !apuseanul,finalul consemneaza sfarsitul tiranului. Capitolele poarta cate un motto cu rol rezumativ, care constituiereplici memorabile ale persona#elor*

- capitolul -, “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu2”, reprezinta raspunsul dat de !apusneanul solieide boieri care ii cerusera sa se intoarca de unde a venit pentru ca “norodul” nu il vrea"

- capitolul al --'lea, “ Ai sa dai sama, Doamna!"  reprezinta advertismentul pe care vaduva unuiboier decapitat il adreseaza doamnei 3uanda, pentru ca nu ia atitudine fata de crimele sotuluisau"

-capitolul al ---'lea, “#apul lui $otoc vrem%"& este cererea vindicativa a norodului care gaseste inMotoc vinovatul pentru toate nemultumirile"

- capitolul al -'lea, “'e ma voi scula& pre multi am sa popesc si eu%"& reprezinta amenintarearostita de !apusneanul care, bolnav, fusese calugarit potrivit obiceiului vremii, pierzand astfelputerea domneasca.

#apitolul I cuprinde epozitiunea, intoarcerea lui Aleandru !apusnenaul la tronul Moldovei, in 4560, in frunteaunei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri trimisi de 7omsa* Motoc, everita, 8pancioc si8troici, dar si intriga, hotararea domnitorului de a'si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boieriitradatori.

#apitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimentedeclansate de preluarea tronului de catre Aleandru !apusneanul* fuga lui 7omsa in Muntenia, incendierea cetatilor,desfiintarea armatei pamantene, confiscarea averilor boieresti, uciderea unor boieri, interventia doamnei 3uanda

pe langa domnitor pentru a inceta omorurile si promisiunea pe care acesta i'o face.#apitolul al III-lea contine mai multe scene romantice, prin caracterul memorabil sau eceptional* participareasi discursul domnitorului la slu#ba religioasa de la mitropolie, ospatul de la palat si uciderea celor 09 de boieri,omorarea lui Motoc de multimea revoltata si “leacul de frica” pentru doamna 3uanda. Capitolul cuprinde punctulculminant.

Page 2: BAC - Alexandru Lapusneanul - Pe Scurt

7/18/2019 BAC - Alexandru Lapusneanul - Pe Scurt

http://slidepdf.com/reader/full/bac-alexandru-lapusneanul-pe-scurt 2/4

-n capitolul al I(-lea& este infatisat deznodamantul, moartea tiranului prin otravire. 1upa patru ani de lacumplitele evenimente, !apusneanul se retrage in cetatea :otinului. ;olnav de friguri, domnitorul este calugarit,dupa obiceiul vremii. 1eoarece cand isi revine, ameninta sa'- ucida pe toti $inclusive pe propriul fiu, urmasul latron%, doamna 3uanda accepta sfatul boierilor de a'l otravi.

  #onflictul nuvelei este comple si pune in lumina personalitatea puternica a persona#ului principal.Principalul conflict, exterior , este de ordin politic* lupta pentru putere intre domnitor si boieri.Conflictul secundar  $intre domnitor si Motoc% releva dorinta de razbunare a lui !apusneanul. 1in punctde vedere social, conflictul intre boieri si popor este limitat la revolta multimii din capitolul al treilea.

Timpul si spatiul actiunii sunt bine precizate si confera verosimilitate naratiunii* intoarcerea lui!apusneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie.

Persona)ele sunt realizate conform esteticii romantice* au calitati si defecte contrastante, iesite dincomun, iar antiteza este utilizata ca procedeu de constructie. 1e asemenea, acestea dispun deliniaritate psihologica, oferind replici memorabile.

Aleandru !apusneanul este persona#ul principal al nuvelei, persona# romantic, eceptional, careactioneaza in situatii eceptionale $scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc%, fiind si persona#uleponim. -ntruchipeaza tipul domnitorului sangeros, tiran si crud. iclean, inteligent, bun cunoscator alpsihologiei umane, abil politic, persona#ul este puternic individualizat. &ste caracterizat direct $denarator, alte persona#e, autocaracterizare%, cat si indirect $prin fapte, limba#, gesturi, atitudine,vestimentatie% si constituie un persona# rotund.

1oamna 3uanda este persona# secundar, aflat in antiteza cu domnitorul $blandete'cruzime, caracter

slab'caracter puternic%. ;oierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator si viclean, urmarindu'sipropriile interese. -n antiteza cu acesta, sunt persona#ele episodice 8pancioc si 8troici, avand rol#ustitiar.

Limba)ul  utilizat contine epresii populare $,,ramasa cu gura cascata”%, regionalisme $,,clipala,gasand<<%, dar si neologisme, care conserva forma de secol +-+. 3egionalismele precum $,,pana,septe”% siarhaismele $spahii, vornicul, spatarul”% confera culoare locala.

Stilul narativ se remarca prin sobrietate si echilibru.

Coeistenta elementelor romantice cu cele clasice intr'o opera literara este o trasatura a literaturiipasoptiste. /iind o nuvela istorica in contetul literaturii pasoptiste, ,,Aleandru !apusneanul” este si onuvela de factura romantica prin respectarea principiului enuntat in ,,-ntroductie”' inspiratia din istorianationala, specie, tema abordata, persona#e eceptionale in situatii etraordinare, persona#ul principal

construit din contraste, culoarea epocii, spectaculosul scenelor. &lementele romantice se impletesc cucele clasice* echilibrul compozitional, simetria constructiei, aspectul credibil al faptelor povestite,caracterul obiectiv al naratiunii, tehnica detaliului semnificativ.

4=>> cuv06? cuv

Page 3: BAC - Alexandru Lapusneanul - Pe Scurt

7/18/2019 BAC - Alexandru Lapusneanul - Pe Scurt

http://slidepdf.com/reader/full/bac-alexandru-lapusneanul-pe-scurt 3/4

#aracterizare Alexandru Lapusneanul Alexandru Lapusneanul, de Costache Negruzzi” este prima nuvela romantica de inspiratie istorica

din literatura romana. Publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare (1840),nuvela apartine prozei romantice, fiind inspirata din istoria nationala, potrivit recomandarii lui MihailKogalniceanu din Introductie, manifestul literar al romantismului romanesc.

Actiunea nuvelei este oglindita prin intermediul unor persona#e puternic individualizate, construite

cu minutiozitate sau portretizate succint. Aleandru !apusneanul constituie persona#ul principal aloperei, celelalte persona#e gravitand in #urul acestuia.Persona)ele sunt realizate potrivit esteticii romantice*- personae excep!ionale a"late #n situatii excep!ionale- antite$a ca procedeu de constructie (dintre cru$imea domnitorului şi %l&nde!ea domni!ei' %oieritrădători-%oieri patrio!i)- replici memora%ile Dacă voi nu mă vreţi…- inspira!ia din istoria na!ională- pre$en!a con"lictului- nara!iune liniară (ve$i momentele su%iectului)

Aleandru !apusneanul este persona#ul principal, eponim din nuvela, persona# romantic, eceptional,

care actioneaza in situatii eceptionale $e* scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Motoc, a mortiidomnitorului otravit%. Intrucipeaza tipul domnitorului tiran si crud, perfect integrat in mentalitateaepocii. &l este construit din contraste si are o psihologie complea, calitati si defecte puternice.

Autorul ii marcheaza destinul prin cele patru repici memorabile, plasate in fruntea capitolelor siavand rol de motto. 1estinul sau este acela de a impune autoritatea domneasca prin orice mi#loace.

 #rud& viclean& otarat& disimulat& inteli*ent& bun cunoscator al psiolo*iei umane& abil politic&persona)ul este puternic individualizat si memorabil+

,otararea de a detine puterea domneasca este formulatea inca in incipitul nuvelei, in raspunsulacordat soliei boierilor* ,,Daca voi nu ma vreti, eu va vreu […]”. 

ointei neabatute i se asociaza si alte trasaturi. Abilitatea in ceea ce priveste relatiile umane&diplomatia& cunoasterea psiolo*iei umane  sunt calitati ale conducatorului, dar folosite pentruconsolidarea puterii. /ace promisiuni linistitoare pentru ceilalti, dar care ascund un plan de razbunare.Promisiunea pe care i'o face lui Motoc “sabia mea nu se va manji de sanele tau” il linisteste pe boier,dar planul de razbunare este crud, Motoc sfarsind sfasiat de multime. Astfel se razbuna pentru tradareaacestuia in prima domnie si manipuleaza multimea revoltata, de a carei putere este constient !"rosti,dar multi”.

!Leacul de frica” promis cu umor negru doamnei 3uandra, piramida din capetele boierilor, reflectasadismul persona#ului.

'isimulat, regizeaza invitatia la ospatul de impacare, care constituie o cursa, de la alegerea loculuisi a momentului, pana la integrarea frazelor biblice in discurs.

#ruzimea este o insusire obisnuita in &vul Mediu dominat de luptele pentru putere. -n cazul lui!apusneanul, cruzimea are manifestari eceptionale* persona#ul asista razand la macelul boierilor siameninta sa isi ucida propriul fiu.

-n conturarea portretului sau, remarcam mijloace diverse de caracteri#are. Persona#ul estecaracteri#at direct  $de narator, alte persona#e, autocaracterizare%, cat si indirect  $prin fapte, limba,gesturi, vestimentatie, atitudine, relatia cu alte persona#e% si constituie un persona) rotund.

Naratorul realizeaza, in mod direct, portretul fizic al domnitorului prin descriereavestimentatiei* ,,"urta coroana "aleoloilor, si peste dulama polone#a […] avea cabanita turceasca ”. 1easemenea, evidentiaza gesturile si mimica persona#ului. Caracterizarea realizata de alte persona#e estesumara $,,Crud si cumplit este omul acesta”%.

Caracterizarea indirecta  reiese din faptele persona#ului $uciderea boierilor, distrugerea cetatilor%care evidentiaza in maniera romantica cruzimea acestuia. eplicile sale sunt memorabile, doua dintreele constituind motto'ul capitolelor - '“Daca voi nu ma vreti… eu va vreu” $reiese vointa de neclintit%,respectiv - '“De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu…!$dorinta de razbunare% .

/orta eceptionala a persona#ului reiese din relatiile cu alte persona)e. Cruzimea sfarsitului alespentru fiecare persona# este in raport cu vina pe care o poarta fiecare* pe boieri ii macelareste, peMotoc il da multimii, doamnei ii da ,,un leac de frica”. 1e altfel, propriul sfarsit va sta sub semnulcruzimii si al razbunarii celorlalte persona#e.

Page 4: BAC - Alexandru Lapusneanul - Pe Scurt

7/18/2019 BAC - Alexandru Lapusneanul - Pe Scurt

http://slidepdf.com/reader/full/bac-alexandru-lapusneanul-pe-scurt 4/4

%elatia cu doamna %uxanda este construita pe antiteza romantica angelic'demonic. 1iversitateaatitudinilor adoptate de domnitor fata de 3uanda releva ipocrizia si disimularea acestuia. Nu o respectanici pentru originea ei nobila, nici pentru ca ii este sotie $scena discutiei din capitolul al doilea%. 8ebucura de spaima doamnei la vederea piramidei de capete si nu o iarta pentru indrazneala de a'i fi cerutsa opreasca uciderile. -nsistentele boierilor si amenintarea din final o determina pe 3uanda sa ilotraveasca.

Avand !capacitatea de a ne surprinde, intr&un mod convinator'', !apusneanul este unpersona# ,,rotund'', spre deosebire de celelalte persona#e individuale din nuvela, care sunt

persona#e ,, plate'', “construite in jurul unei sinure calitati sau idei” $cf. &. M. /orster%Monumentalitatea persona#ului, cruzimea, forta de a isi duce planurile la bun sfarsit, indiferent demi#loacele la care apeleaza, spectaculosul actiunilor, concizia replicilor il transforma pe Aleandru!apusneanul, persona#ul principal al nuvelei ce ii poarta numele, intr'un persona) memorabil, o figuraputernic individualizata si care ramane in memoria afectiva a cititorilor. ()* cuv 

 ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++