b02sfantulvasilecelmare-comentariulaprofetulisaia

7/30/2019 B02SfantulVasilecelMare-ComentariulaProfetulIsaia

http://slidepdf.com/reader/full/b02sfantulvasilecelmare-comentariulaprofetulisaia 1/384

T&niv ykp, K u t «la cra , y ja ít K& tat telBgsre velit, epíuiío. Riesum quod « t a ] toa gi-v-2- 4f« '*toT(Tsv.t§ dpx% X i' *U «4 «¿Áe; uem, o«lu rt noiiis concesiuni c»i, atyuc a ptfnci-

*^" ¿p£ *"t " rt ís, Kaff éiwlotcn ^ t t í T l Ş I S C R f / r ¡ux i \ oiwOtv *3T5jsOo'ţitv Cc:» r,r¡’, ocnt, hbera HOÍUHiaiC t i 4 not1i3Ttpij-.Ţj “cAÎţ í tí í i í , Hctl v B I S E R I C E Ş T I v ălur. Cum itnque ¡n primo cotisi-

*at’ eUí'ra i¡/it:;épar, *3. *&, Ka? ¿fwiuLur -apus- lío a;i Deus, f aciumui h m in tm n i imaginam ns-tH'ÁVí' fctxvVş; 5t; i«t l;sp eaí# >s3»#^Ív3 Ít«$i^ ' aiijecis es, Arf linu /iiud^em y ut ostdjtferetl;¡.6a5.;l, x+>v tjvi¡i¿vr,v -.v.r in %J; s íí,: “Í ^ P ' l J i>uwj«e noUii wloniaiem imlcre, per fctij. Kal yomv xsl •Mtijtnt 4 -- .- ;« 3 0t jaí' | Hce.it, ui Deo sim iles cílituraur. Ac sane■ i¡v ~rJÓ()£T\$-.v xv i 8 k v . Unitei y ip ci üfitíntt: fOecu sumus, pro co ác divino prx-a!ít^, nâvTuţ í i « l í jo-ujOt^A svo:, *5v r¡ xr. ticnim üracuio ss l. Mw’U e;>irn *ím¡ie» ci evaţsre , v.TJiit e!c toúw tm c ix ’-íy.p sv, i )M rbv ísianí< 2 rursüsqne etiam fulurum u» mullí cfaüant, tanieui iiü/.ov jr .t i0 ítex3.y .i fi paíf 'ci.il v. ’Ev ¿i t?. m tj - nen oriinti 30 Loe propfremus, teü co ntrsru m proras - - j ízzepo* jióvsv tir,« tţ, Aar' M oira, ú? x ú sus viain nostra sponle seconíía itiétdamuf. I» ho-

* * * * * la.zn i v s i l i í >.at ¿v o / / o í t í « i .í r j ţ ávOpc¿niy^ n i n i s vero possm®(Jijin síruciura so lura r i ix i i óUín l

SFÂNTUL VASILE CEL MARE

Com en t ar iu la car t ea Profet u lu i I saia



PA T RI A RH I A RO M Â N Ă

SFÂNTUL VASILE CEL M ARE Comentar iu la cartea Profetului Isaia



COLECŢIAPĂRI NŢ I ŞI SCRI I TO RI BI SERI CEŞTI INIŢIATĂ ÎN ANUL 1977 DE PATRIARHUL

JU ST I N ( f 19 8 6 )ŞI RELUATĂ, ÎN SERIE NOUĂ, ÎN ANUL 2007

CU BINECUVÂNTAREA PREAFERICITULUI PĂRINTE

D A N I E L

PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

COM I SIA PATRISTI CĂ

Preşedinte: DANIEL, Patr iarhul Biser ici i Ortodoxe Române; Vicepreşedinţi: ClPRIAN, Episcop Vicar Patriarhal; Prof. univ. dr. Em i l i an POPESCU; Membri: Pr. prof. univ. dr. Constantin COMAN; Prof. univ. dr. Traian D i a c o n e s c u ; Prof. univ. dr. Nicolae-Şerban

Ta n a ş o c a ; Lect. univ. dr. Bogdan Tătaru Ca z a b a n ; Prof. univ. dr. Tudor TEOTEOI; Secretari: Lect. univ. dr. Adrian MARINESCU,



?*$aNTI şi s c r i i t o r

BISERICEŞTI

2

SFÂNTUL VASILE CEL MARE Comentar iu la cartea Profetului Isaia

Traducere di n l i m ba greacă, in t r odu cere şi n ote de A l e x a n d r u M i h a i l â

C ar t e t i p ă r i t ă c u b i n ec u v â n t ar e aPr e af er i c i t u l u i Păr i n t e

D A N I E LPat r i ar h u l B i ser i c i i O r t o d o x e R o m ân e



Corectura: Crist ian ANTONESCU

Tehn oredactare: A lexan dr u MlH ÂlLĂVi z iun e graf ică: M ar ia COMAN

Tip ograf ia In st i tu tu lu i Bib l ic şi de M isiun e O rt odoxă

Con si l ier Patr iarhal - Preot Vaier ULICAN

Traducere sponsori zată de Parohi a Kr ezul escu din Bucureşt i condusă de Pr. Prof. Dr . Vasil e Răducă

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României VASILE CEL MARE, sfânt (329-379)

Comentariu la cartea Profetului Isaia / Sfântul Vasile cel Mare;trad. din lb. greacă, introd. şi note de Alexandru Mihăilă; carte tipărită cu

binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne - Bucureşti: Basilica, 2009.

ISBN 978-606-8141-01-5

I. Mihăilă, Alexandru (trad.) (ed. şt.)II. Daniel, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

224.1.07281.95

© - Ed i t u ra Bas i l i c a a Pat r i arh iei Rom âneISBN 978-606-8141-01-5



C U P R I N S

I n t r o d u c e r e .................................................................................................. 7

P r o l o g ....................................................................................................... 17 în cep u t u l c u v ân t u l u i ............................................................................... 25Cap i t o lu l I I ............................................................................................. 86Cap i t o lu l I I I .............................................................................................. 116Cap i t o lu l I V ............................................................................................ 151Cap i t o lu l V ............................................................................................ 159

Cap i t o lu l V I .............................................................................................208

Cap i t o lu l V I I ........................................................................................... 221

Capitolul V I I I ..........................................................................................239

Cap i t o lu l I X ......................................................................................... 260

Cap i t o lu l X .............................................................................................. 273

Cap i t o lu l X I ........................................................................................... 291

Cap i t o lu l X I I ....................................................................................... 298

Cap i t o lu l X I I I ........................................................................................ 301

Cap i t o lu l X I V .......................................................................................... 325

Cap i t o lu l X V ...........................................................................................340

Cap i t o lu l X V I ..........................................................................................350

I n d i c i ......................................................................................................365



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i I s a i a 7

I N T R O D U C E R E

Com en t ar i u l Sf . V asi l e cel M are la car t ea pr o fe tu lu i I saia s-acon f run ta t în t recu t cu p rob leme lega te de au ten t i c i ta te . După ceErasmus d in Ro t te rdam a r id ica t une le ob iec ţ i i p lecând de la s t i l u lneîngr i j i t , ed i t or u l d in 1721, Ju l i en Garn ier , a im pu s op i n ia m en ţ in u tă v reme de două veacur i con fo rm căre ia opera nu a r f i au ten t i căbasi l ian ă. Edi ţ ia lu i J.P. M ign e rep ro d u ce pr efaţ a lu i Garn ier1, t r ecân d op era pr in t re cele n esigu re (d u b i a )2.

D eşi o pi n ia m ajor i t ar ă a con t in u at -o p e cea a lu i J. Garn ier3, înseco lu l t recut au început să apară ş i susţ inător i a i autent ic i tă ţ i i : J .W i t t ig4, A . Ji i l i ch er , P. H u m ber t c laud e, R. Loo n beek 5, ia r m ai n ou R.Gry son / D . Szm atu la6 şi N . L i pato v7. M ai ales acest a d in u rm ă a d oved i t p r in com pararea id ei lo r şi te rm en i lo r cu cei fo losi ţ i în operelesigu re a le Sf . V asi l e cel M are că p ăr in t e le capad ocian est e au t or u lcomentar iu lu i , idee care a început să f ie accepta tă în mediu lpa t ro log i lo r8 .

1PG 2 9 a CCXVI -CCXXX .2 PG 30117-668.3 Johannes Quasten, Pa t ro l ogy , Christ ian Classics, Al len, Texas, vol . I I I , pp. 218-219.Be r th o l d A l ta n e r / A l f r e d S tu i b e r , Patro log ie . Leben, Schr i f ten und Lehre der K i rc henv ä te r , H erd er, Frei b u rg etc ., 1978, p. 293.4 J. W it t i g, D es h l . Basi l i u s d .G. gei s t l i ch e Ü bungen a u f der B i scho fskon ferenz von daz imon im Ansch luß an Isa ias 1 -16 , Breslauer Stu d i en z u r h i sto r i schen T h eo log ie 1,Br eslau , 19 22.5 R. Loonbeek, Étude sur le commenta i re d ' Isaïe at t r ibué à s . Bas i le , Louvain, 1955 (fac-s im i l ) .6 Roger Gryson / Domin ique Szmatu la , „Les commenta i res pa t r i s t i que su r Isa ïed ’Or igène à Jé rôm e” , în : Revue des Etu des A u gu st in ienn es, 36 (1990), p. 3-41.7 N A L i p at o v , „ T h e Pr o b l em o f t h e A u t h o r s h i p o f t h e Co m m en t ar y on t h e Pr o p h etIsaiah A t t r i b u t ed to St . Basi l t h e Great ” , i n : El i zabe th A . L i v in sto ne (ed .) , Stu d ia Pa t r i s- t i ca , vo l . XX V II , Peet ers Press, Leuven , 199 3, pp. 42-48 .



8 Sf . V a s i l e c e l M a r e

Din t re comenta to r i i an t i c i a i că r ţ i i p ro fe tu lu i I sa ia9 , p r imu ld espr e care s-au păst ra t m en ţ iu n i este O r i gen . A cest a a scr is u n comenta r iu în 30 de căr ţ i , până la per i copa cu v iz iunea f ia re lo r ( I s . XXX, 5) , în care s-a ţ inu t cont de ce le pat ru t raducer i g receşt i d inHex ap la (Aqu i la , Symmachus, Septuag in ta ş i Theodot ion) . Ce le 30de căr ţ i a le comentar iu lu i sunt menţ ionate de Eusebiu ş i Fer . Ie ro-n im, aces ta d in u rmă adăugând că ma i sun t păs t ra te ş i a l te douăcăr ţ i , care con t i n uă I s. XXX, dar care sunt cons iderate apocr i fe . După R. Gryson ş i D. Szmatula este foar te posib i l însă ca Or igen să f iscr is până la cap. XXXV sau XXXIX, cap i to le care corespund unoru n i t ă ţ i l og ice10. A cest com en t ar iu d in păcat e n u s-a păst ra t . O r i gen am ai scr i s 25 om i l i i (sau 32, d u pă al tă var ian t ă) , d i n t re care s-au p ăst ra t doar 9 în t raducere la t ină (după măr tu r ia lu i Ru f in , a r f i fos tt raduse de Fer . Ie ron im) ş i sco l i i (păst ra te doar în două mic i f ragmen te ) .

A l t e com en t ar ii au scr i s Eu seb iu d e Cezar eea11, în 10 sau 15căr ţ i , du pă m ăr t u r ia Fer . Ie ron im (păst rat abrev iat în PG şi în f o rm acea m ai com ple tă în GCS “ ) ; D id im cel O rb , care a com en ta t I s. X L-LX V I în 18 căr ţ i , d in care nu s-au păst r at d ecât t r ei m ic i f ragm ent e laSf . Ioan Damasch inu l , Sacr a par al l ela 13 \ Apo l ina r ie , d in a l că ru i co menta r iu s -au ma i păs t ra t doar 27 de f ragmente ; Teodor deH eracleea, de la care s-au p ăst rat 254 d e f r agm en t e, u n ele repr od u se

în PG14.Sf . Ioan Gur ă de A u r a lăsat u n com en t ar iu n et erm in at , în care

se opreşte brusc la I s. V I I I , 1015. Rest u l , pân ă l a I s. LI V a fost păst r at în t r -o t r ad u cer e arm ean ă. în p lu s s-au p ăst r at şase om i l i i l a I s. V I ,

O r t hodox an d W esl ey an Scr i p t u r a l U nders tand i ng and Prac t i c e, St . V lad im i r ’s Sem in aryPress, N ew Yor k , 2005, p. 44.

9 Roger Gryson / Domin ique Szmatu la , „Les commenta i res pa t r i s t i que su r Isa ïed ’O r igène à Jé rôm e", în : Revue des Etu des A ugu st in ienn es, 36 (1990), pp. 3-41.10 R. Gry son / D . Szm atu la, „L es com m ent air es p atr ist i qu e sur I saïe”, p. 15.11M ich ael J. H ol l er i ch , Euseb ius o f Caesarea ’s Com m ent ary on I sa iah . Chr i st i an Exegesis i n t h e A g e o f C o n st a n t i n e, Clarend on Press, O xford , 1999.12 J. Z ieg l er (ed .), Eusebiu s W erk e, vo l . IX : D er Jesa j ak om m en t a r , Berlin, 1975 ( GC S 57)13 PG 95 1093B; 1169BC; 96 525A.




din t re care omi l i i le I I , I I I , V ş i V I au fos t scr ise în t re 386-387, ia r Id u p ă 39516.

U n com en ta r iu com ple t are Sf . Ch i r i i al A lexan dr ie i , sc r i s în t re412-429, în c in c i căr ţ i ( I : cap. I -X; I I : cap. X- X X I V ; I I I : cap. X X V -X L I I ;IV : cap. XL I I -L I ; V : LI I - LX V I) 17, d u p ă ce au fo st scr ise lu crăr i le în ch inarea ş i s lu j i rea în Duh ş i în adevăr şi Glaf i re. Comentar iu l es tescr i s în aceeaşi m ani eră, in sistân d p e in t erp r etar ea alegor ică18.

în ap u s au scr i s com en t ar i i l a I sai a ep i scop u l V i ct o r i n dePetau, Sf . A m br oz i e de M i lan (p i erd ut ă, p ăst ra t ă do ar în cât evafr agm ent e d in scr i er i l e ant ip elagiene ale Sf . A u gu st in ) . D e la Fer . Ie-r on im s-au p ăst r at un scu r t com en t ar i u l a seraf im i (Is. VI, 1-9), scris

în 380, p ăst r at în ci cl u l Epis to le lor (n r . 18B) şi un im por tan t com en tar iu în 18 căr ţ i , scr is în 407. Un a l t comentar iu la I s. I, 1-6 este cusigur an ţ ă apocr i f .

O s inopsă a comenta r i i l o r pa t r i s t i ce la I sa ia în t raducere en g leză este o fer i tă de vo lumele X ş i X I d in ser ia de comentar i iACCS19.

Q uasten conside ră că opera îm pr um u t ă m asi v d in com en t ar i i le lu i Eusebiu la Isaia20. De al t fe l , Sf . Vasi le î i menţ ionează colect ivşi pe al ţ i comentator i pe care i-a cunoscut (paragrafele 134, 140).După M. S imonet t i , ap rop ie r i cu comenta r iu l Fer . Ie ron im s -a r ex p l i ca p r in fap t u l că am ân do i au u t i l i za t com en ta r iu l l u i O r igen 21.

Sf . V asi l e cel M are îm bi n ă t rad i ţ i i le celor d ou ă şco l i d e in t er pr etare, cea a lexan d r in ă şi cea an t io h ian ă, fără să abu zeze de alegor i e ca O r igen. U rm ăreşt e sist em at i c f iecare vers în p ar t e, apo i exp l i

16 J. D u m or t ier ( t rad.) , Jean Chrysos tome. Homél ies sur Oz ias , i n t r o d u c t i o n , t e x t ecr i t iq ue, tr adu ct io n et n ot es, Par i s, 198 1 (SC 277).17 PG 70 9- 1450.

18 J. Q u ast en , Pa t ro l ogy , vol. III, pp. 121-122.19 St even A . M cK in io n (ed.) , Anc i en t Ch r i s t i an Commen ta ry on Sc r i p t u re . O l d T es ta m e n t , vol. 10: Isa iah 1-39 , In te rV arsi t y P ress, D ow n ers Grove , IL , 2004 . M ark W . E l l i o t t(ed.) , A n c i en t Ch r i st i an Com m en t a ry on Sc r i p t u re . O l d T estam en t , vol. 11: I sa iah 40-66 , In terV arsi t y Press, D ow n ers Grove, IL , 2007.20 J. Q u ast en , Pa t ro l ogy , vol. I l l , p. 218.21 M . Sim o n e t t i , „Su l l e f o n t i d e l Co m m en t o a I sai a d i G i r o l a m o ” , i n : A u g u s t i n i a n u m , 24



IO Sf . Va s i l e c e l M a r e

că în ţ elesu l său i m edi at (Ae£i<;) expr im at i st or ic (koc0’ i c top iav) , l i te ra l , d in cele spuse (xara to pr)0ov), trupeşte (acojjariKâjq, npoţ toaooţiatiKov) sau sensibi l (rcpoc; to aiaGritov), după care se îndreaptăcătre taina învăluită acolo (caviyiia, ¿TUKpuiJnq, unovoia, dvaycoYn,rpoKoXoYÎoc) exp r i m at ă t ain i c (jJuati Küjq) p r i n al egor ie (xponiKÜc;,TpoTioAeYouţasvo«;). în p aragr afu l 187 p u n e alăt u r i cele d ou ă t i p u r i dein te rp re tă r i numindu- le „ cea după sensu l g ramat ica l ” ( î rpoq topr|0öv) şi „ cea d u p ă sen su l ad evăr at ” (ixpoq riqv aAr iGeiav).

In te rp re ta rea (¿kSox t i) po ate f i în să m u l t ip lă , în m ăsur a în caresensul alegor ic se dezvoltă sub diverse aspecte. în paragraful 176 Sf.V asi le an un ţă o a t r eia in te rp r eta re, ia r în al te locur i o feră m ai m u l te var iante de înţe legere care însă nu se exclud reciproc, c i îmbogăţ esc sen su l alegor i c.

A legor i a însă nu fun c ţ ion ează abuz iv , p r in desf i i n ţ area l i t e rei ,c i pr in transcenderea acesteia. Sensul istor ic nu este exclus, ci estestud ia t la o pr imă în ţe legere, ca apo i să f ie depăş i t p r in contempla re . „T ipur i le ” is tor ie i t rebu ie în ţe lese în adevăru l lo r , acces ib i l doarce lor care îş i pun cred in ţa în Scr ip tur i . în paragrafu l 197 spune:„Trebu ie în t r -adevăr să avem cred in ţă în Scr ip tur i , ca une le careconţ in sensu l dumnezeiesc ş i as t fe l să porn im la în ţe legerea ce lorscr ise în e le. Căci t rebuie să depăşim t ipur i le ş i ast fe l să înţe legemadevăru l celo r ară ta te n ou ă” .

Este interesant că Sf . Vasi le nu are pretenţ ia că oferă s ingurain te rp re ta re va lab i lă . Ocuren ţa f recven tă a te rmen i lo r taxa ş ilar jnore „poate” arată că Sfântu l Păr inte formulează var iante de tâ l -cui r e, d ecelează asp ect e a le t ext u lu i b i b l i c , care de al t fe l răm âne unt ezaur de ta ine şi in t erp re tăr i . A ceeaşi m an ieră d i scre tă de sugerarea m u l t ip le lo r i n te rp r etă r i se va regăsi şi l a Sf . M ax im M ăr t u r i si t o ru l .

U n p r i nc ip iu f o losi t î n exegeza textu lu i b i b l i c ar pu tea f i nu m i t

h r is tocen t r ic . M u l t e verset e, aparent n eut re în expr esie , su n t r apo r t a te d i rec t la ac t iv i ta t ea, învăţ ăt u ra şi Persoana Fiu lu i lu i D um n ezeu în i st o r i a m ân t u i r i i . Realm en t e, Sf. V asi l e ci t eşt e V ech i u l T est am en tp r in N ou l T estam en t . Cu v in t e obscure ale p r o fetu lu i I saia dev in vest i r i ale even im en t elo r sau si t ua ţ i i l o r d in B iser i că.

Se ob serv ă apoi şi o in t erp ret are focal i zată pe in st i t u ţ i i Sf V a



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i i s a i a u

m ele du h ovn iceşt i ale c reşt in u lu i , da r de cele m ai m u l te o r i l a in st i t u ţ i i d in Biser ică. D e exem pl u , se rap or t ează la c in u l pr eoţ esc, la ceia leşi d in B iser i că, la con du căto r i . V or beşt e de cei care adm in ist reazăTainele (paragraful 178), de Botez, de Euharist ie, de Spovedanie( t ain a deja se săvâr şea exclu siv în ascun s, d oar înt r e peni t ent şi p r eo t ) . Vo rb eşt e de par t i c ipa rea la slu jbă, p resu pu n ân d ch ia r regu la r i ta tea, ca în exemplu l cu tânăru l căzut în desf rânare, care se s imteruş inat să iasă d in B iser ică îna in te de comuniune ş i t rebu ie să deaexpl icaţ i i , scu zân d u -se.

Pentru textu l d iscutat Sf . Vasi le nu fo loseşte exclusivSept u ag in t a, ci şi al t e t radu cer i în l im ba greacă ( îi m en ţ ion ează n om in al pe A qu i la , Th eod ot ion şi pe Sym m achu s) , pe care le n um eşte„edi ţ i i ” (exSoaeu;) . Aceasta înseamnă că Septuaginta nu const i tu iesin gura norm ă de in t erp r eta re, ci d oar un a d in t r e t r ad i ţ i i , ch ia r dacă

cea ma i impor tan tă , f i i nd de a l t fe l numi tă „ed i ţ ia comună” (no iv r iekSogu;) . Este însă preţui t ş i textul ebraic, la care Sf. Vasi le nu areacces d i rec t , c i p robab i l p r in comenta r iu l l u i Or igen . As t fe l , sun tam in t i t e et im o log i i , pe care doar u n cun oscăt o r d e ebr aică le-ar p u tea formula. De pi ldă, expl ică Basan ( în ebraică Başan ) p r i n verbu lbaş „s-a r u şin at” . Sau D am ascul est e tâ lcu i t ca cel care se p ocăieşt epent ru sânge ( în ebra ică dam înseamnă „sânge” , iar sa q „acoperă

mântu l de pocă in ţă” , „sac” ) . La fe l , când d iscută despre ident i ta tealu i A m os, ta tă l lu i I saia, şt ie că în o r i g in al n u m ele t at ă lu i lu i I saia sescr ie a l t fe l decâ t numele p ro fe tu lu i Amos, deş i în Sep tuag in ta e leapar ident ic ; aminteşte a ic i de l i te re le care ara tă asp i ra ţ i i d i fe r i te( ' ay in versus ’alef). în a l t caz, consta tând d i ferenţa fa ţă deSeptuaginta a textu lu i c i tat de Sf . Aposto l Pavel , care consună însăcu var iante le celor la l ţ i t raducător i , arată că Sf . Pavel f i ind evreu are

acces la text u l eb raic. Pr i n aceast a Sf. V asi le sugerează u n avan t aj alSf . Pavel , expl icând că „noi (e l inc lusiv) avem nevoie de d iverse t raducer i ” . Probabi l a fo los i t o edi ţ ie (prescur tată?) a Hexaple i , p e n t r ucă face refer i re ş i la semnele cr i t ice, de exemplu, la faptu l că un cuvân t era n o t at cu obelus, d esem n ând o t r adu cere fără sens.

De asemenea fo loseşte în in terpre tare et imolog ia populară




metode in te rp re ta t i ve es te unu l teo log ic . Numele persona je lo r saua le loca l i tă ţ i l o r dev in s imbo lu r i a le rea l i tă ţ i i t eo log ice (de exemplu

t âlcu ieşt e nu m ele reg i lo r Pecah şi Reţ in sau ale cet ăţ i l o r Sod om a şiGomora î n con tex tu l t r a tă r i i desp re p rovocă r i l e l up te i duhovn i ceşti).

Sf. Vasi le foloseşte şi elemente din f i losofía greacă. De exemp lu , vorbeşte de împăr ţ i rea suf le tu lu i în ce le t re i e lemente de bază,ca la Plat ón . T i n d e să pr ivească p l at on ic su f le tu l ca f i in d sed i u l sin elu i , ia r t ru pu l să- l vad ă ca pe un veşm ânt al su f le tu l u i . D e asem en ea,

t rupu l es te asemănat cu o co rab ie , mot iv p rezen t la A r i s to te l , da rd eveni t com u n în f i l ozo f ia greacă. Pe de al t ă par t e, Sf . V asi l e se r i d i că vehement împot r i va p rac t i c i lo r păgâne a le e len i lo r , acuzându- ipe vr ăj i t o r i i ce lebr i (Pyth ia de exem plu ) de şar l atan ie .

M ai d egrabă Sf . V asi l e est e int eresat d e şt i i n ţ a vr em i i . Folo seşt e abunden t exp l i ca ţ i i l a n i ve lu l cunoş t i n ţe lo r de a tunc i d in dome n iu l ş t i i n ţe lo r na tu ra le , p recum f i z i ca , b io log ia ş i as t ronomia . De

exemplu , amin teş te de teor ia e lemente lo r d in na tu ră , aşa cum segăseşte la Platón în Timaios . Arată pr in aceasta aceleaşi preocupăr ica şi în Hexaemeron sau Cuvântă r i .

Sf . V asi l e m an i fest ă şi in t eres pen t ru gram at ică şi d ef in i ţ i i . D eseor i în cep e o t âlcu i re , ară tând ce se în ţ elege p r i n term en u l fo losi t .A pr eciază dacă un cuvânt este sau n u u zua l în l im ba greacă ob işn u i tă. De asemenea este preocupat de stabi l i rea sensulu i gramat ical a ltex tu lu i b ib l i c (de exem plu p r ob lem a dacă o p rop oz i ţ ie este sau n uin terogat ivă) .

Exist ă refer i r i l a er et ic i , d ar . n u se fo l oseşt e o p ol em ică v i r u len t ă , c i sun t am in t i ţ i î n t r ece re . Sun t men ţ i ona ţ i nom ina l anome i i ( acăror erez ie a apărut „acum”) ş i pnevmatomahi i , ceea ce conf i rmăauten t i c i ta tea luc ră r i i . Dacă a r f i fos t compusă u l te r io r , amin t i reaacest or a ar f i fo st i n u t i lă .

Com en t ar i u l Sf . V asi l e cel M are pare scr is d i spr op or ţ i on at .Unele capi to le, mai a les cele de început , sunt t ratate pe larg, culung i d ig res iun i . De p i l dă , comen ta r i u l p r ime lo r două cap i t o le d inIsa ia ocupă aprox imat iv o t re ime d in în t reaga lucrare . S f . Vas i le nu



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i Is a i a 13

se opreşte la capi to lu l XVI inc lusiv. Pe de a l tă par te, ceea ce deja ascr i s lasă im pr esia un ei t ra tăr i n ete rm in at e: cap i t o lu lu i V î i l i p seşte

f ina lu l (v . 27-30) , cap i to le le XI ş i X IV t ra tează doar une le versete( l i psesc X I , 1-9 şi X IV , 3-18) . D e asem en ea, în cap i t o l u l V I com ent ar i u l se repetă (v. 5-10 su n t r elu at e) . A cest asp ect ar d ovedi fap t u l căpr ezent a op eră a răm as la stad iu l d e pr o iec t . A vem de a face cu n ot i ţe ample exeget ice, pe care însă Sf. Vasi le nu a apucat să le editeze.Nu sun t om i l i i ţ i nu te pub l i c , ca î n cazu l t r a tă r i i Hexaemeronu lu i(cele şase zi le ale creaţ iei) . Este o operă de birou, la care a lucratconsu l tând d iverse ed i ţ i i a le Scr ip tur i i sau a fo los i t comentar i i carele in d i cau. Pe u n ele t ex t e b i b l ice le c i t ează d i n m em or i e, doved in d oexcelentă cunoaştere a Scr iptur i i , făcând parale le înt re versete careau termeni comuni sau asemănător i . Contextua l izarea aceasta at erm en i l o r o fo l oseşt e adesea pen t r u a cerceta m ai apr o fu n dat cono-ta ţ ia , sensu l sau s fera de u t i l i zare . în două cazur i a t r ibu ie un c i ta tb ib l i c g reşi t u n ei a l te căr ţ i ; to tu şi , t r ebu ie să ţ in em con t de fap tu l că

în t r eaga l u cr ar e ar e p est e 150 0 d e ci t at e şi alu z i i b i b l i ce. Ci t eaz ă cuaceeaşi u şu r i n ţ ă d in V ech iu l şi d in N ou l Testam en t şi n u face n i c iodeosebire înt re acestea în ceea ce pr iveşte autor i tatea dumnezeiască. Scr iptura (yp«9H sau Aoyoq) este autor i tatea supremă, cuvântullu i Dumnezeu f ixa t în scr is de agh iograf i . C i tează câteodată ş i d incăr ţ i le an agh in oscom en a (bu n e de ci t i t ) , cele con sid erate în B iser i caO r t od oxă n ecan on ice, m ai a les d in în ţe lepc iunea lu i So lomon şi în ţ elepc iu n ea lu i I i su s Si r ah. Tot uşi , nu face v reo d i fe ren ţ ă în t re au t o r i ta tea acesto ra şi Scr ip t u ra can on ică. Ci t ează în t r - u n sin gur caz unt ex t ap o c r i f (A pocr i f u l l u i I ezech iel ) . Expl icaţ ia ar f i aceea că în sec.IV B iser ica încă se d iscuta canonul Vech iu lu i Testament . De a l t fe l ,este posib i l ca Sf . V asi l e să fi cu n oscut acel c i ta t ap ocr i f p r in in t er m edi u l un u i al t com en t ator , de la care să- l f i p r elu at sau ca apo cr i fu lrespect iv să f i c i rcu la t în note marg ina le făcute căr ţ i i canonice. Derem arcat că Sf . V asi l e cel M are acor d ă o im po r t an ţ ă m are şi Tr ad i ţ i ei, am i n t i r ea n escr i să a Bi seri ci i (koctoc t t | v aypacpov ţavrjj jr jv) ( p aragra fu l 141) . S fânta Scr ip tură nu este t ransformată în t r -o autor i ta teizo la tă , c i , d im po t r ivă , aceast a pr in d e v i aţ ă p r i n asu m area şi tâ lcu i -r ea ei î n sânu l com un i tă ţ i i popo ru lu i l u i D um nezeu .



H Sf . V a s i l e c e l M a r e

St i lu l es te fami l ia r , de ob ice i i se adresează c i t i to ru lu i la per soana I I s ingu lar sau ch iar p lura l , ia r autoru l vorbeşte la persona I

s ingu lar sau p lura l (asemănător s t i lu lu i ep is to lar ) . Tonu l es te a fect i v , d id act i c . U n eor i r epe tă cuv in t e sau lasă const r uc ţ i i n ete rm in ate(anaco lu tu l ) , ceea ce ar în tăr i supoz i ţ ia că tex tu l nu a fos t corecta tsau edi t at .

Fap t u l că Sfân tu l Păr in te nu şi -a înch eia t com en t ar iu l şi n u l -aed i ta t ar exp l ica ş i c i rcu la ţ ia redusă a acestu ia . Totuş i , în tâ ln i reau n u i pasaj sim i lar în Lex i c onu l lu i H esych i us d in A lexan d r i a (sec. V -

V I dHr . ) în legă tu ră cu cons te la ţ ia Or ion a r pu tea însemna c i ta reade căt re lex icon a com en t ar iu lu i . A m d ispu n e ast fe l de o at est are ext ern ă la u n seco l d ist an ţ ă a răspân d i r i i p e care to t u şi o pera a cun oscut -o .

Datarea comentar iu lu i es te d i f ic i l de prec izat , dar ex is tă câte va repere. Pen t ru că în par agr afu l 121 vo r b eşt e de „n oi , p rezb i t er i i şiconducător i i poporului (oi TipsaßuTepoi Kal oi apxovtet; toü Xaov)" ar

rezu l ta de a ic i că Sf . Vas i le era ce l puţ in preot (a fos t h i ro ton i t în363) sau chiar episcop (d in 370) . Aş încl ina spre a doua var iantă,pentru că în paragrafu l 52 spune: „noi , conducător i i ( r inet<; o iapxovxec;) ” . A r răm âne d ec i p er io ada pr ob abi lă d e scr iere d i n t re an i i370-379, cân d era arh iepi scop al N eocezareei Capado cie i .

*

Com en t ar iu l la car t ea pr o fe tu lu i Isaia al Sf . V asi l e cel M are s-apăst r at în aprox i m at iv 70 de m an uscr ise d in sec . IX -XV I I d H r .

Pen t ru t ex t am fo lo si t ed i ţ ia lu i P. Tr ev ist an 22, pe care am u r m at -o şi în îm păr ţ i r ea pe paragrafe, pen t r u că M ign e n u o feră oasem en ea d i spu ne re. T r im i t e r i l e l a t ex tu l b i b l i c l e-am lua t d in ed i ţ i aM i g n e , Pat ro log ia graeca, vo l . XX X, e fec tu ân d t ac i t co rec tu r i aco loun de a fost cazu l . Pen t r u că sun t d i feren ţ e de îm păr ţ i r e pe cap i to le /versete în t re tex tu l masoret ic , Septuag in ta ş i t raducerea românească a Bib l ie i s inodale, am urmat de f iecare dată Bib l ie i s inodale,




pu n ân d în paran t eze t r im i t erea la Sep t uagin ta , aco lo u n de d i fe ră. înunele cazur i , textu l ofer i t de Sf . Vasi le este foar te d i fer i t de Bib l ia

sin od ală , de aceea în acele si t uaţ i i in d icaţ i a b i b l ică est e doar o r i en tat ivă.

Ca ed i ţ i i de con t ro l am fo los i t p r ima (ş i s ingura până acum)traducere în l imba engleză a lu i Nikola i L ipatov d in 200123, dar ş it r adu cerea la t in ă d in M igne. M er i t u l l u i N ik o la i L i pa tov con stă şi în îm b ogăţ i r ea n o t el o r cu t r im i t er i b i b l i ce, p e car e în să n u l e-am p r eluat .

Pen t ru t ex tu l b i b l i c am fo losi t Bib l ia sin odală d in 2008 dato r i tă l imbaju lu i mai nou, dar , având în vedere că aceasta este o ed i ţ iem ix t ă şi n u r ef lect ă d oar Sept u ag in t a, ci şi t ex t u l m asor et ic , am fo l o si t în f oar t e m u l t e cazur i , aco lo u n d e aceast a se înd epăr t a de t ex tu lgrecesc, Septuagin ta t r adu să sub coord on area lu i Cr ist ian Băd i l i ţ ă /Francisca Băl tăcean u / M on ica Broştean u (2001-2009) 24 sau Bi b l iaregelu i Carol I d in 1914, pe care în să u n eor i le-am adapt at . D in p ăcate , î n cazu l t ex tu lu i d i n ca r tea p ro fe tu lu i I sa ia nu am pu tu t u t i l i zat r aduce rea domnu lu i I on Pă t ru lescu , vo lumu l 6/1 care conţ ine car t ea Isaia f i in d s in gur u l în că pu b l i cat .

Pen t ru ve rs iun i le ce lo r la l ţ i t raducă to r i an t i c i în l imba g reacăai Vech iu lu i Testam en t (Aqu i l a, Sym m achus şi Th eodo t i on ) am fo los i t ed i ţ ia lu i F. Fie ld a f ragm en te lor p ăst r a te d in H exapl a25. Pent ruver i f icarea sensu lu i Septuag in te i , am fo los i t vechea t raducere a lu i

23 St. Basil the Great, Com m en t a ry on t h e P rophe t I sa i ah , t r a n sl a ted i n to En g l i sh b y N i k o la i A . L ipa tov , Ed i t i on C icero , M and e lbach t a l -Cam br id ge, 2001 (Tex ts and Stu d i es int h e H i st o r y o f T h eo l o g y, 7) .24 Cr ist ian Bădi l i ţă (coord) et a l . , Septuag in ta , Ed. Polirom, Iaşi, vol. 1, 2, 3, 4/I, 4/II, 5,6/II, 2001-.25 Friedericus Field, O r i gen i s Hex ap l o rum quae s upe rs i n t s i v e v e te rum i n te rp re tum



i 6 Sf . V a s i l e c e l M a r e

Br ent on 26 în engl eză, d ar şi excelen t a N ET S d in 200727. în f in e, p en t r u e t im o log i i l e eb rai ce, m -am gh ida t d upă H AL O T28.

N ădă jdu i esc ca lec tu ra un u i com en ta r iu p at r i s t i c la o car t e b i b l ică să ne aducă prospeţ imea ş i v igoarea exeget ică pe care Sf inţ i iPăr in ţ i o aveau, abor d ân d t ex t u l d u m n ezeiesc ca pe ceva v iu şi m ereu în cărcat d e sensu r i n o i .

A l e xan d r u M i h ăi l ă

26 Sir Lance lor C.L . Brenton, T he Eng l ish T rans l at i on o f T he Sep t uag i n t Vers ion o f t he O l d T estam en t , Sam uel Bagst er and Son s, Lon do n , 1844.27 A l b er t Pi et e r sm a / B en j a m i n G. W r i g h t , A N ew Eng l i sh T rans l at i on o f t he Sep tuag i n t , OUP, Oxfo rd , 2007 .




P R O L O G

1. «Rugaţ i -vă ca fu ga voast r ă să nu f i e i arn a sau de sabat »29.Tr ebu ie observa t că D um n ezeu nu a făcu t n ic i i arn a n ic i saba

tu l b lamabi le, căci este scr is : «vara ş i p r imăvara , Tu le -a i p lăsmu

it»30. Sun tem pe t imp de i a rnă , când pa t im i l e t r upu lu i dev in pu te r n ice în lăun t ru l n ost r u . D e aceea cuvân t u l evan ghe l i c t rebu i e în ţe lesast f e l : fu ga n oast r ă să n u f i e cân d cele re le st ăpânesc în lău n t ru l n ost ru sau când n e p etr ecem vi aţa în len evie. Căci sugerează că aceast ase în ţ e lege p r i n „sabat ” , ca să dob ând im acea b in ecuvânt are : «Feric i t est e acel slu j i t or , p e car e D om n u l cân d v in e î l va găs i pr iveghin d»31.

«Fiţ i în ţ elepţ i ca şer pi i»32. Poate că [şarpele] în chip înţe lept ş i în ţ el egăt o r se d ezb r ac ă33 d e b ăt r ân eţ e. Căci d e cât e or i t r eb u i e să l eped e p ie lea n ăpâr l i t ă , [el ] se lasă în t r - u n loc în gust , care î i st râm t ea-ză b ine t rupul , ş i t recând ast fe l se dezbracă de bătrâneţe. Poate căde aceea Scr iptura doreşte ca noi t recând pr in calea îngustă ş ist râm t or at ă să n e dezbrăcăm de om ul cel vech i , ca să n e îm br ăcămcu cel nou , în n o in du -n e t in ere ţea ca a vu l tu ru lu i .

Cea mai mare ş i cea d in tâ i har ismă, care are t rebu in ţă de unsu f le t cu ră ţ i t , este p r i m i rea in sp i r aţ i ei d um n ezeieşt i pen t r u a le p r o feţ i p e cele ale lu i D u m n ezeu . Iar a d ou a d u pă ea, dar care are n evoie de o pur tare de gr i jă care să nu f ie n ic i mică, n ic i în tâmplă toare,este de a ascul ta sensul celor spuse de către Duhul ş i de a nu le ig nora pe cele spuse, c i a f i că lăuzi t d i rect la aceasta de către DuhulCare rân d u ieşt e ca p r ofeţ ia să f ie scr i să şi Care călău zeşt e m in t ea celo r care pr imesc har isma cunoaşter i i . De aceea ş i Domnul adăuga,

29 M t . XXIV, 20 .30 Ps. LX XI II , 17.31M t . X X I V , 46 .




spunând : «Cin e ar e ur echi de auzi t , să au dă»34. I ar p r o fetu l I o i l : «Ci ne e înţe lept să înţe leagă aceasta ş i înţe legător să pr iceapă aceasta?»35. Şi Ap ost o l u l , în locu l d espr e h ar i sm e, sp u n e că pr o fe ţ i a est e oh ar i sm ă, iar d eosebir ea d u h u r i lo r al t a36. Căci c in e se pr ezin t ă p e si ne ins t rument v redn ic de luc ra rea Duhu lu i es te p ro fe t ; i a r ce l ca repr im eşt e cu în ţ elegere pu t erea celor vest i t e, acela are h ar i sm a d eoseb i r i i duhur i lo r . De aceea ş i co r in ten i lo r le rându ieş te : «Profeţ i i , spune, să vor bească d oi sau t r ei , iar cei la l ţ i să di scear n ă»37.

2. Şi sunt [har isme] a tâ t de mar i , încât ex is tă amenin ţarea cD om nu l va în depăr t a d in I ud eea p ro fetu l , t âl cu i t o ru l , sf etn i cu l m i nunat ş i ascu l tă toru l pr iceput38. Ia r no i t rebu ie să ne rugăm să pr i m im har isma în ţe lepc iun i i , a cunoş t in ţe i ş i a învă ţă tu r i i , ca toa teadu n ân d u -se lao la l t ă să în t ip ărească în p ar t ea con d u căto are a n oast ră (m in t e) fo r m a în t regu lu i adevăr p r o feţ i t . Est e n evo ie de cuvân tu lcunoş t in ţe i pen t ru con temp la rea ce lo r ta in ice a le Duhu lu i , de cu vân tu l în ţe lepc iun i i pen t ru a p regă t i ş i a împ l in i ce le p reda te pescur t în p u ţ in e vorb e. Căc i îi este ob i şn u i t în ţ elepc iu n i i să-şi îm p răşt ie cuv in t ele. «Căc i m i -am răspând i t , zice, cuvin te le, da r n -a ţ i ascu l tat»^9.

Pr in urmare, har isma învăţă tur i i es te spre z id i rea ce lor careascul t ă. D e aceea, pen t r u su f let u l celu i care se p regăteşt e să p ro or ocească este n evo ie d e o cap aci t ate care să f i ex ist at d in ain t e în m iş

carea cea d in lăun t ru l no st r u , încât Cu vân tu l cel d in t oate , Care a le ge su f l ete le m ai arm on ioase, în care dup ă m ăsur a arm on ie i d i n ăun t r u n u este d i son an t ă cu cuvân t u l n ic io m işcare cât d e m ică a [păr ţ i i ] pă t imi toare a suf le tu lu i , să s târnească lucrarea de la dumnezeiescu l Duh . Dar nu numai po to l i rea pa t im i lo r es te necesară pen t rupregă t i rea p r im i r i i Duhu lu i , c i ş i măsura rându ie l i i ce lo r re fe r i toa rela credinţă ş i fo losul atât a l ce lu i care pr imeşte harul , cât ş i a l ce lor

34 M i . X I , 15.35 O s. XI V , 10 . V ersetu l este a t r ib u i t d in g reşeală p ro fe tu lu i Io i l , d a r apar ţ in e în real i t a tep ro fe tu l u i O sea.361Cor . X I I , 10.371 Cor XI V 29



COMENTARIU LA CARTEA PROFETULUI ISAIA 19

care ascu l tă la t imp ş i a l ce lor care iau apo i par te la fo losu l de laprofeţ i . Căci , spune, «est e da t ă f i ec ă ru i a a ră t a rea D uh u lu i s pre f o los»40 şi iarăşi «du pă m ăsur a cr edi n ţ ei»41. Desigur , es te impos ib i lpent ru f i rea omenească să o fere ra ţ iunea lucrăr i i fe lur i te făcute încei v redn i c i de du m n ezeiescu l D uh , p r i n Care un u l este î nc red in ţa tcu pr o fe ţ ia , şi aceast a în t r - o aşa de m are m ăsur ă, al t u l p r im eşt e darur i le v indecăr i lo r , ş i pe acestea a tâ t de mar i , ia r a l tu l lucrarea mi nu n i lo r , a celo r m ar i sau a celor m ic i . Căc i pe acestea sin gur le şt ieCel care scru t ează vr ed n ic ia f iecăru i su f le t şi Care îm p ar t e f iecăru iacu m ăsu r i l e n evăzu t e a le dr ept ăţ i i cele d u pă vredn ic ie .

3. Cu m p ro feţeau su f let e le cur ate şi lu m in oase? Făcân d u -se cnişte ogl inz i a le lucrăr i i42 dumnezeieşt i , arătau ref lecţ ia c lară ş i denecon funda t ş i de loc murdă r i t ă de pa t im i l e t r upu lu i . Căc i Duhu lSfân t l e stă alătu r i t u tu ro r , celo r cu răţ i ţ i d e pat im i l e im p r i m ă pu te rea Sa propr ie, dar celor care au mintea amestecată de pete le păcat u l u i , d elo c. Est e n evo ie ca, pe lân gă cu răţ i e, să f ie arăt ată şi o o r d i n e sta to r n ică şi b in e în t ocm i t ă. Căci n u cel in stab i l în cum păta te este cu ra t , ci cel care î şi sup u n e D uh u lu i do r in ţ a t r up u lu i . D up ă cumref lex i i le feţ elo r n u se fac în t oat e m at er ia le le, c i în cele care pr ez in tă n etez im e şi t ransparen ţă , to t aşa lu c rarea D uh u l u i nu este în t oa t e suf l ete le, c i în cele care n u au n im ic st râm b, n ic i suc i t . Zăpada est e st ră luc i t oare , dar ch ip u r i l e celor care pr ivesc în ea n u se văd , pen t ru că est e aspr ă, f i in d com pu să d in spu m ă în t ăr i t ă. L apt ele est e alb ,dar n u p r i m eşte ch ipu r i le , pen t r u că are şi câteva bu le m ici . în apă,

în să, şi în cer n eal ă fo r m a se r ef l ec t ă d at o r i t ă n et ez im i i .D e aceea dezord in ea v ie ţ i i este n epo t r i v i t ă pen t ru dob ân d i r ea

lu crăr i i d u m n ezeieşt i 43. D e cât e or i su f l e tu l d edat la în t reaga pr act i că a v i r t u ţ i i păst r ează n econ t en i t pom en i rea l u i D um n ezeu în t i p ăr i tă în e l p r in doru l putern ic de Acesta ş i p regăteşte în acest fe l ca

D um n ezeu să f ie în el ca şi cum ar locu i , deven in d t eo fo r p r in con temp la rea nec l in t i tă a lu i Dumnezeu ş i p r in doru l nespus , [a tunc i ]se face v redn ic de har isma p ro fe ţ ie i , Dumnezeu con fe r indu- i pu te

401 Cor . X I I , 7.41R o m . XI I , 6 .




rea dumneze iască ş i desch izându- i och i i su f le tu lu i pen t ru vedereaară tă r i lo r pe care El le doreşte . D e aceea p r o fe ţ i i erau n um i ţ i o d in i oa ră „văzăt o r i ” , pen t r u vederea d e m ai îna in t e a celo r ce u rm ează săse în t âm pl e ca şi cum ar f i p rezen t e.

V om f i nevo i ţ i să ved em m ai degrabă m işcarea p r o fe t i că [p l ecând] de la ară tăr i le d in v is . Căc i după cum, când par tea conducăt oare a su f le tu lu i n ost ru (m in tea) este în t ip ă r i t ă cu veden i i în v is, nefacem spect ato r i i u n or o raşe sau locur i felu r i t e în m ăre ţ ie şi f ru m useţe sau unor [ lucrur i ] mai presus de f i re , sau re ţ inem adeseor iam in t i r ea uno r cuv in te î n t i pă r i t e î n auz , i a r când sun t asemeneaveden i i , c iud ăţ en i i şi g lasur i d in ju ru l n ost ru , în real i t at e n ic i nu amvăzu t ceva cu s im ţ i rea t ru pească, n ic i n u am auz i t , to t aşa şi m in teabărba ţ i l o r d um n ezeieşt i şi fer i c i ţ i , un eor i în t ip ăr i tă în veden ie , a l te or i în v is, se u m pl e d e cu v in t e şi ved eni i d um n ezeieşt i , fă ră să-şi în t ipărească pr in och i imagin i le ce lor văzute , n ic i să pr imească pr in

ur ech i lo v i r ea aeru lu i care iese d in organele vocale . Căc i t r on u l îna l tşi m ăreţ n u era ceva d in afară, n ic i Cel car e st ătea p e el , pe Care L-avăzut Isaia44, n ic i [nu era] asemănător omului Cel care la Iezechie lera de la coapse în sus de chihl imbar45, însă de la coapse în jos defoc46. D ar m in t ea lo r , p r in t r -o p u t ere m ai m are , s-a af la t în con t em p larea acesto ra , D uh u l ară tând f i r ea d u m n ezeiască pr in t ain e,

4 . Pro fe ţ i i le -au văzu t n u n um ai pe cele v i i t oare , c i şi pe cel

ascunse a le ce lor prezenţ i , după cum spune Pave l : « D a că a ţ i p r o o ro c i şi ar ven i vreu n n ecredin c ios sau vreun neşt iu t or , cele ascu n se ale i n im i i l u i a r f i a ră t a t e»47. Sau ca Elisei: «Oare in ima mea nu a mers ală t u r i de t ine, cân d s-a î n to r s omu l [ acela ] cu caru l l u i , în î n t âm p i narea ta?»48.

Est e pr o fe ţ ie şi cu n oaşt erea d in ain t e p r i n v i se , p recum se arătalu i I os i f în Egip t şi l u i D an iel în Bab i lon ia. D ar oare cum [a fost p o

sib i l ă] şi fa raonu lu i sau l u i N abu codo n osor ? [A ceast a s-a în t âm pl at ]pent ru că t rebu ia ca ce i putern ic i să vadă d ina in te ce le despre rân

44 I s. VI, 1.45 Sau e lect r um , aur am est ecat cu arg in t .46 l ez VI I I 2




duie l i le lumi i , as t fe l încât [p ro fe ţ ia ] să f ie c rezută . Aşadar cum auprofeţ i t Valaam şi Caiafa? Pentru că ş i aceia aveau [oameni ] în ascu l tare, un u l ca arh iereu , celă lal t ca vr ăj i t o r . N u [ rezu l t ă] de aic i cu r ăţ i a su f l etu lu i , n i c i st r ăluc i r ea m in ţ i i care îl con tem p lă pe D um n ezeu şi care dob ând eşt e d e aic i pu terea, c i cuvân tu l a fost în ei d up ăi conom ie, nu du pă v redn i c ie, ci pen t ru v r em ea po t r i v i t ă. D ar în t r eb id acă cele de la Isaia şi I ezech ie l erau veden i i , văzu t e pr i n arătăr i at âtd e m ăreţe, sau erau înv ăţăt u r i d u m n ezeieşt i49, care n e vest esc n ou ă

în su şi r i l e d u m n ezei r i i p r i n t ai n el e D u h u l u i .5. U n i i spu n că au p ro feţ i t f i i n d în ex taz , m in t ea om en easc

f i indu- le acoper i tă de Duhu l . Es te însă împot r i va făgădu in ţe i p re zen ţ ei du m n ezeieşt i ca cel in sp i ra t să f ie făcut n esim ţ i t o r , şi , cân d aa juns p l in de învăţă tur i le dumnezeieşt i , a tunc i e l să-ş i f i ieş i t d inp ro pr ia m in t e, iar al ţ i i să a ibă fo lo s d e la el , d ar el în su şi să f ie l ip si tde fo losu l d i n p ro p r i i l e cuv in te . Pe scur t , ce sen s po t r i v i t ar avea ca

p r i n Duhu l î n ţe lepc iun i i să dev ină asemănă to r unu i nebun ş i p r i nD uh u l cun oaşte r i i să-şi a ru n ce înso ţ i t o ru l ( conşt i i n ţa50)? N ic i l u m i n a nu p ro d u ce orb i re , c i t rezeşt e pu t erea văzăt oare care su bz i st ă înf i r e , n i c i Duhu l nu p roduce su f l e te lo r î n tuneca re , c i r i d i că m in teacură ţ i tă de pe te le păcatu lu i că t re con t em p l area celo r ra ţ ion ale.

De aceea, nu este de necrezut că există o putere răutăcioasăcare încurcă gândi rea ş i [care ] une l teş te împot r iva f i r i i omeneşt i ;

dar n u este cuv ios să se spu n ă că pr ezen ţ a D u h ul u i d u m n ezeiesc lu crează aceast a la fel . Cu m bu n ăoară, d acă sf in ţ i i su n t în ţ elepţ i , să nuf i u rmăr i t ce le pro fe ţ i te? Se spune: «înţe leptu l va înţe lege cele d in pr opr ia gu r ă şi adu ce p e buze în ţ eleger e »51. D acă Isaac s-a t u l b u r at l aint rarea f iu lu i său52, iar David a gră i t în tu lburarea sa53, iar pentruaceast a [ei ] î i acuză în m od m in cin os pe sf i n ţ i de n ebu n ie, să şt ie căse sp u n e „ t u lb u rare”54 şi p en t r u u i m i r e, ca în [ t ex tu l ] : «Cer u l s-a în

49 BeoXoyia ca învă ţă tu ra d iv in ă.50 cf. St . Basi l t h e Gr eat, Com m en t a ry on t h e P rophe t I sa i ah , t rad. N.A. L ipatov, p . 5 , n .8.

51Pr . XVI, 23.52 Pac X XV I I 33



22 Sf . Va s i l e c e l M a r e

spă im ân t a t şi păm ân t u l s-a c u t r em ur a t »55. T rebu ie ca, p l ecân d de laconcep ţ i i l e ob işn u i t e, să recun oaştem că atâ t t im p câ t sun t la n ive lu l expres ie i , con t rad ic ţ i i l e re fe r i toa re la Dumnezeu nu au sens ; lafel t rebu ie să recun oaşt em , du pă con cepţ i i l e ob i şn u i t e, că f i r ea d iv i n ă est e bun ă, nem âni oasă şi d reapt ă.

6 . D acă Scr ip t u r a spu n e că [D um n ezeu este] m ân ia t sau în t r i st a t sau că î i pare rău sau că n u a răsp l ăt i t cu i va du pă cuv i i n ţă , se cuv ine să cercetăm în ţe lesu l expres ie i ş i să ne îngr i j im în ce mod amputea să- l recons t i tu im, ia r nu să răs tu rnăm concep ţ i i l e po t r i v i tedespr e D um n ezeu. A st fe l să ne în t âln im fără po t i cn eală cu Scr ip t u r i le , slu j in du -n e de cele u şor d e în ţ eles, dar n ef i i n d vătăm aţ i d e celem ai n ec lare .

D acă ar acuza c in eva Sfân t a Scr ip t u ra că n -ar f i p en t ru înv ăţ ă tură , n ic i n -ar aduce lucrur i fo los i toare , să cerceteze ace la toatărând u i ala celo r om en eşt i , n u d oar în cele duh ovn iceşt i , c i şi în celein fer ioare ş i în fapte le ob işnu i te a le v ie ţ i i . Căc i [Dumnezeu] a datn ecuvân t ăto are lo r m i j loace uşoare pen t ru t r ai ; Pu t erea care le rân duieşte pe toate le-a dat hrană care creşte de la s ine, sălaş natural ,

îm b r ăcăm i n t e d in p ăr şi p en e; p e om în să l - a ad u s go l , d ân d u - i însch imbu l t u tu ro r cuvân tu l ( r a ţ i unea ) , p r i n ca re au f os t a l că tu i t emeşteşugur i le care le produc pe acestea: arh i tec tura , ţesutu l , agr i cu l t u ra , o lă r i t u l , su f l e tu l sup l i n i nd as t f e l l i psu r i l e pen t ru t r up p r i np rezen ţa cuvân tu lu i ( r aţ i un i i ) .

După cum, în aceas tă p r i v in ţă , Crea to ru l nos t ru nu a permisca t oat e să ne apară d eod ată ca la cele n ecuvânt ăt oare, n u f i in d că n ein v id ia pen t ru m i j loacele de t r ai , ci f i i n dcă a p lăn u i t l i psa celo r n e cesare drept o şcoa lă56 pent ru no i a ra ţ iun i i , la fe l a p lănu i t umbr i rea57 în Scr ip tu r i spr e fo losu l m in ţ i i , d et erm in ân d lu crarea aceste ia.

55 Ier . I I , 12.56 yvycvâoiov, şcoa la unde t ine r i i făceau exerc i ţ i i f i z i ce dezbrăca ţ i ( yupvo ţ ) . Te rmenu lest e a les pen t ru a ju st i f i ca de ce om u l est e go l , spr e d i feren ţ ă de an im ale, care se n ascd e ja în co n d i ţ i i p ro p i ce.57 Profe ţ i i le nu sunt c lare , c i învă lu i te , ascunse, umbr i te . Cf . Sf . Ioan Gură de Aur , „Doved i re că este d e fo los să f ie în vă lu i t e p r o fe ţ i i l e despr e H r is tos , despr e neam ur i ş i des




M ai în t â i , p en t ru ca ocu pată cu acestea, [m in tea] să f ie re t r asă de lacele in fer ioare; apo i , p en t ru că cele dob ând i t e cu ost en eală su n t iu

b i t e m ai m u l t , i ar cele adăugate î n t i m p în de lun gat r ăm ân m ai d u rabi l . N u este râvn i t ă desfătarea d e cele a căro r d ob ând ir e est e u şoară, căc i est e lesn e de d ispr eţ u i t p r ezen ţ a celor la în d em ână şi con si d era tă nevredn ică de păst rare p en t r u cei care le posedă.

Deci f i rea v iselor este neclară ş i p iez işă, având nevoie nu depu ţ in ă d ib ăc ie a m in ţ i i ; şi o st r ân să apr op iere de t ain ele d i n v ise oau cele expr im at e cu înv ălu i r e în Scr ip t ur i . D e aceea, I os i f şi D an ie lau recunoscut v ise le pr in har isma pro fe t ică , ce le d in cugetăr ine f i i ndu- le su f i c ien te pen t ru u rmăr i rea adevăru lu i . Pen t ru aceas taeste înt r -adevăr nevoie de curăţ ia v ieţ i i , încât ceea ce este acoper i t

în Scr ip t u r ă să f i e r ecu n oscu t p en t r u p r act i car ea v i r t u ţ i i m or al e. Est e n evo ie pe lângă cur ăţ ia v i e ţ i i şi d e cercetarea în Scr ip tu ră , pen t ruca ceea ce este cuv i in c ios şi t ain ic să f ie im pr im at în suf l et p r i n st u d iu l asidu u .

Că s tud iu l cuv in te lo r dumneze ieş t i neces i tă în t reaga v ia ţă ocon f i r m ă v ia ţa lu i M o ise, care în p r i m i i p at ru zec i de an i a fost c r escu t în [ învăţă tu r i le] Eg ip ten i lo r , i ar în a do ua per ioadă de pa t ru zec ide an i , r et r ăgân du -se în p ust ie sub p re tex tu l p ăsto r i t u l u i , s-a in st ru i t în con t em pl area celo r ce sun t . Şi ast fe l , d u pă aceast a, făcu t v r ed n ic de descoper i rea lu i Dumnezeu, după cea de-a doua per ioadă depa t ru zec i de an i , îm po t r i va vo in ţe i sale, dar p r in iu b i r ea de oam en ia lu i Dumnezeu, s -a în to rs pen t ru conducerea oamen i lo r . Ş i n ic ia tunc i nu rămânea permanent în v ia ţa pract ică , c i adesea se re t ră gea pent ru ce le ta in ice . în t reaga mul ţ ime [a is rae l i ţ i lo r ] a căzut înnebunia ido lească eg ip teană, când s fântu l bărbat era cu Dumnezeu

în m u n t e. A sem en ea er a şi I l i e, car e fu gea d e gl oat a oam en i l o r şi p et r ecea cu p lăcere în p u st ie58.

7. D acă dec i cău t area adevăru lu i est e t ru d i t ă de căt re sf in ţ i ct oată f erm i ta tea pă r ţ i i cond ucătoa re (m in ţ i i ) , cum să nu f i e u n l uc run esăbu i t să cău t ăm roadele a n en u m ăra te efo r t u r i fară n ic io cerce

un i i pe a l ţ i i ” , în : S f . Ioan Gură de Aur , O m i l i i l a A na . O m i l i i la D av i d şi Sau l . O m i l i i la Seraf imi , t rad. D. Fecioru , E1BM BO R, Bucu reşt i , 2007, pp . 238-285.




t a re am ănu n ţ i t ă? O bservă-1 şi p e I l ie, d u pă cât e ret rager i (pu stn ic i i )şi l i n i şt i r i ( i sih i i ) şi t r u de s-a înv r ed n ic i t a -L vedea pe D um n ezeu!

Subiectu l căr ţ i i este evident ş i se poate înţe lege de la s ine.Pen t ru că p ro fe tu l t ră ia în v remur i în ca re rău l se înmu l ţ i se pes tem ăsur ă, le-a descr is m u l ţ im ea rele lor p regăt i t e p en t ru ei şi a ară ta tcauza m ân iei lu i D um n ezeu, p en t r u a - i adu ce la pocăin ţă . M ai în t âi ,

în cep e cu cu vân t ăr i le îm p o t r i va I u d eei . Căci , d u p ă Pet ru , «vremea este să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu»59, căci este f irescsă fim m u l t m ai sup ăraţ i pe cei apro p ia ţ i n ou ă, cân d aceşt ia greşesc

îm p o t r i va n oast r ă. Şi în [ car t ea lu i ] Iezechiel spun e Dom nu l , arătândcă cei p ăcătoşi vor f i p ed epsi ţ i : «Să începeţ i cu cei sf in ţ i ai M ei»60.D e aceea în cepe cu ţ ar a a leasă a lu i D u m n ezeu şi cu cet atea în

care se af lă sanct u aru l , vest in d cele ce u r m ează să v in ă, iar în al d oi lea rând cu Bab i lo nu l , apo i cu M oabu l , D am ascu l , în al c in c i lea rândEgip tu l , apo i pust ia , Idumeea, va lea S ionu lu i , apo i T i ru l , apo i an i m alele61. D u p ă acest ea su n t cele pet r ecut e în an u l al p aisp r ezecelea

al do m n ie i lu i Iezech ia , du pă care sun t p ro fe ţ i i f ără v reun t i t l u , carevestesc sufer inţe le Ierusal imulu i ş i a le Iudeei ; ş i ce le despre cei d indiasporă ş i despre întoarcerea acestora, după ce a fost ispăşi tă ped eapsa; şi cele despr e H r i st os răspân d i t e în în t r eaga pr ofeţ i e, f iecared i n cele re lat at e d up ă ist or ie f i in d îm pl et i t cu [sensu l ] t a in ic62.

59 l P t . IV, 17.60 Iez. IX , 6.61Refer i re la I s. XX X, 6 „p roo roc ie despr e f i a rele de la m iazăz i ” . Până a ic i ţ i n ea com enta r iu l Iu i O r igen , aşa cum î l cun oaşte Fer . Ie ron im .62 Ca pr inc ip iu hermeneut ic , Sf . Vasi le f ixează sensu l dub lu a l Scr ip tur i lo r : pe de o par t l l i t l ( 0 ’ i i A ) i d l tă t l d h i




Î N C EPU T U L CU V Â N T U L U I

8. «Veden ia lu i I sa ia , f i u l l u i Am os, p e care a văzu t -o îm pot r i va l u i Iu da şi a Ieru sa l im ulu i , în z i le le lu i O z ia, Ioat am , A h az ş i Iezech ia , r egi i lu i I u da»63.

Cel m ai e f ic ien t d in t re sim ţ ur i le noast r e, care are percepţ i a celo r sen sib i l e , est e vederea. Căci n ic i ce le în f r ico şăto are nu p ot f i p er cepu te d i n auz ca d in vedere, n ic i v reo a l t ă pu te re [a su f le tu lu i ] nure ţ in e cele p lăcut e pr ecum vederea. D in aceast ă cau ză con t em pl areacelor adevărate, f i ind c lară ş i neechivocă, este numită vedere. Deaceea pr o fe tu lu i i se spu n e şi „ văzăt or ” şi „ îna in t e-văzăto r ” . în [car tea lu i ] A m o s am învăţa t că Amasia a spus: «Văzătorule, p leacă ş i

du - t e în păm ân t u l lu i Iu da ş i aco lo pr o fe ţeşt e»64. Samuel es te numi t„ în ain te -văzăto r ” în Regi, căci spune: «Proorocu l se numea îna in te- văzător65»66. Căci după aceasta cei care vedeau cele vi i toare eraun um i ţ i „ în ain t e-văzăto r i ” , i ar cei care con tem p lau vo in ţa d iv in ă erauchem aţ i „ văzăto r i ” .

9 . Lu crarea no ast ră con st ă în a se d ob ând i at en ţ ia faţă de m in te, pentru ca aceasta să devină l impede, desăvârş i tă pr in exerc i ţ i i lepo t r i v i t e, ia r daru l lu i D um n ezeu este ca D uh u l să ne lu m in eze pen t ru con t em p la rea t ain elo r Lu i . Pun ând m ai în t âi „ v i z iu n ea” , [ I saia] aadăugat apo i re la ta rea cuv in te lo r , pen t ru a a ră ta că nu a p r im i t -opr in auz , c i că măr tu r i seş te în ţe lesu l cuvân tu lu i în t ipă r i t în m in teasa. Noi avem nevoie de voce pentru a ne arăta gândur i le , pe cândD um n ezeu, pu n ân d st ăpân i r e pe par t ea cond ucăto are [a su f letu l u i ]

63 I s. I, 1.64 A m . V I I , 12.65 In Septu agin ta se poa te în ţe lege că „ îna in te -văzăto r ” e ra o al tă d enum i re a p r oor ocu l u i . î n t ex tu l e b rai c , î n să, p ro o ro cu l era n u m i t „ m ai î n a i n te ” ( a d i că în a i n t e d e r ed a cta

l ă i i i ) ă ă ”




(m in tea) celor v r ed n ic i , le în t ip ăreşt e acest or a cu n oaşt erea pr op r i eiSale voi n ţ e.

Pentru ce este adăugarea [menţ ionăr i i ] ta tă lu i? Ca să arate căhar isma profeţ ie i î i era moştenire de la tată. «. . . pe care a văzut -o îm pot r i va lud eei» . Ce în seam n ă rep et i ţ ia67? Pen t ru că pr in pr im a [searată] fapt u l o b i şn u i t al veder i i , pe cân d p r i n a do ua se ara tă de dataaceasta par t icu laru l : care, ce fe l de ş i pentru c ine a fost t ransmisăv iz i u n ea. Cuv in t ele su n t văzu te , ad i că cele pe care le -a văzut pr o fe t u l sun t con t em p la te cu m in t ea, dup ă cum s-a spu s î n Ieşire, că « î n t reg poporu l a văzut g lasu l»68. Şi a l ţ i p ro fe ţ i au o in t roducere asemănătoare. « Veden ia l u iA v d ie ; aşa z i ce D om nu l D um nez eu I dumei i . A uz i t -am o vest e de la D om n u l şi o so l i e69 a fo s t t r im is că t r e po po are»70. I ar l a N au m : «Prooroc ie ( încredinţare)71despre Nin ive. Cartea vedeniei lui Naum, al lui Elcheseu»72. Iar la A vacu m «Prooroc ie ( în c red in ţ are) , pe car e a văzut -o pr oor ocu l A vacum »73. Ia r M aleah i spu ne „prooroc ie ( încred in ţare) ” fă ră „vedenie” , z icând ast fe l : «Proo ro - cia ( înc red in ţ a r ea ) cuv ân t u l u i D om nu lu i desp re I s r ae l p r i n m âna î n gerului Său»74. Ei par să ara te p r in „p roo roc ie ( în c red i n ţa re) ” că nuau de la ei înş işi p u t erea pr o fe ţ ie i , c i au p r i m i t -o75, în cât „p ro or oc ia”po at e f i aceeaşi cu daru l d e la D u m n ezeu .

A şadar , aceşt i a sp u n că su n t căr ţ i ale veden ie i , dar cei l al ţ i p ro fe ţ i spun că au auz i t cuv in te le de la Dumnezeu. Căc i spune: «Cu-vân t u l D om nu lu i , care a fo s t căt r e Osea, [ f iu l ] lu i Beer i , în z i le le lu i

67 Sub stan t i vu l „ ved en ie ” şi ve rb u l „a văzu t ” .68 leş. XX, 18.69 Deş i NETS t raduce p r in „enc los ing ” , l -am u rmat pe Bren ton p r in „message” . Te rmenu l Trsp ioxn înseamnă în t r -adevăr „ fo r tă rea ţă ” , „ în tă r i tu ră ” , „ îng răd i tu ră ” , da r în Nou lTes tament „pe r i copă” sc r ip tu r i s t i că (c f . Fap. VIII, 32) . în eb r a ică T Ş ţ i r î n se a mn ă „me sager ” ( c f . HALOT) .70 A vd . 1.71N ETS „ i ssue” , B ren t on „b u r den” . T e rm enu l A rjuţ icc înseam n ă „ceva p r im i t ” , da r în spe c ial cu sen su l d e „câşt i g ” , „p ro f i t ” . A ic i Sep tu agin ta calch iază d i n eb r a ică te rm enu lm assa ' „ sarc in ă ” ( ceva r id i cat ) , da r ca re sem n i f i că şi „ cu vân t p r o fe t i c ” .72 N a u m 1, 1.73A v a c . 1, 1.74 M a l . 1, 1.




O z ia şi l oa t am ş iA h a z ş i I ezech ia , r eg i i I u dei şi î n z i l ele l u i I eroboam , f i u l l u i I oaş, r egele I sraelu l u i . î nc epu t u l c uv ân t u l u i D om nu lu i c ăt r e Osea»7 6. în [cartea lui ] A m os: «Cuv in t ele l u i A m os, ca re au fo s t în Akkar im77 din Tekoa, pe care le-a văzut despre Ierusal im în z i le le lu i Ozia, regele Iudei , ş i în z i lele lui Ieroboam, regele Israelului , cu doi an i îna in t e de cut r em u r »78. O rd in ea a fost aic i sch im bată, ca la Isaia ;acolo vedenia este aşezată înainte ş i au fost adăugate cuvinte le:«Ascultă, cerule»79; aic i , însă, cuv in te le f i ind puse îna in te , urmeazăvedenia : «Cuv in t ele l u i A m os», nu „ veden ia l u i Amos” ; nu „pe ca rele-a auzi t ” , c i «pe care le-a văzut». în [ ca r tea lu i ] M ih eia : «Şi a fo s t c uv ân t u l D om nu lu i c ă t re M iheia M oraşt i t u l în z i l el e l u i l oa t am şi A h az ş i Iezechia, regi i Iudei , r efer i t or la cele văzu t e despr e Sam ar ia ş i Ierusal im»80, şi «Cuv ân t u l D om nu lu i , c are a f o s t l a I o il , [ f i u l ] l u i Ba t u el»81. Şi: «A f o s t c uv ân t u l D om nu lu i c ă t re I on a»82. Şi: « C u v â n t u l D om nu lu i , ca re a fo s t că t r e So fon ia, f i u l l u i H usi , [ f i u l ] l u i Godo l ia, [ f i u l ] l u i A m or i a , [ f i u l ] l u i I ezech ia, î n z i l e le l u i I osia , f i u l l u i A m on, r egi i I u dei»83.

în acel aşi fel su n t r elat at e ar ăt ar ea t i m p u l u i şi p r im i r ea cu vân tu lu i de căt re Agheu, căc i spune: «în a l do i lea an pe v rem ea r egelu i D ar ius, î n l un a a şasea , în p r im a z i a l un i i , a f o s t cuvân t u l D om nu lu i în m âna lu i A gh eu p r o fet u l»84. M i se p are că ceea ce a fost spu s acolo«în m ân a» în seam n ă aceleaşi l u cru cu ceea ce a fost i n t i t u la t d e al ţ i i

«prooroc ie ( înc red in ţare)» . Iar la Zahar ia: «în luna a opta a celu i de

76 Os. 1, 1.77 Cu vânt u l vaKKapi j i d i n Sept u agin t a este scr is greşi t , l ip sin d p r i m a l i t e ră, iar f in a lu l f i in d p us în d i f t on g (AKKOCpei ]i ). De fapt text u l ebra ic are D ' lp j noqedim „ p ă s to r i ”(Sep tu agin ta a c i t i t g reşi t l i t e ra 1 r eş în loc de T da le t , co n fu z i e d e stu l d e f r ecven tă d i ncau za asem ăn ă r i i ca fo rm ă) . Ca şi î n al t e cazu r i cân d te rm en i i n u su n t f am i l i a r i t r a d u că to r i l o r Sep tuag in te i , e i apar t rans l i te ra ţ i , f i i nd u l te r io r în ţe les ca topon im. De a l t fe l

noqed m a i ap a re d o ar o si n g u ră d a tă în B ib l i a eb ra i că, în / V Reg. I I I , 4 , sen su l l u i f i i n dd e d u s d i n l i t era tu ra u g ar i t i că ( „ i n sp e cto r a l p ă sto r i l o r ” ) .78A m . 1, 1.79 I s. I, 2.80 M h . 1, 1.81I o i l 1, 1.82 I o n a 1 1



28 Sf .V a s i l e c e l M a r e

a l doi l ea an , pe v rem ea l u i D a r i us, a f o s t c uv ân t u l D om nu lu i că t re Zahar ia , [ f i u l ] l u i Barach ia , f i u l l u iA ddo , p ro fet u l»85.

10. «în z i l ele lu i O z ia ş i l oa tam ş iA h az şi I ezech ia»86.Observarea t impur i lo r es te necesară ca să ara te cu cât t imp

în ai n t e au fost r ost i t e, d u p ă cât t i m p s- au în t âm p l at , şi că, at u n cicând s lăb ic iunea s-a înmul ţ i t peste măsură, a pr isos i t g r i ja d in par tea lu i Dumnezeu. Căc i ce i ma i mu l ţ i [p ro fe ţ i ] se înş i ru ie aproapeun u l du pă celălal t de -a lu n gu l t im pu lu i : O sea, în z i lele lu i O z ia şi înz i lele lu i Ie roboam , M ih eia în z i lele lu i l oa tam şi Ah az , So fon ia înz i le le lu i Iosia f iu l l u i Am on . D in t r e cei lal ţ i , u n i i şi -au sc r i s p r o feţ i i l efă ră a ră ta rea t impu lu i , a l ţ i i au no ta t împără ţ i i l e barbar i lo r , ca f i i ndm ai cun oscu t e p e atu n c i . A gh eu şi Zahar ia, A vd ie , N aum şi A vacum ,Ion a şi M aleah i n u pom en esc t im pu r i l e, da r n u t o ţ i [ om i t ] şi păr i n ţ i i . Prob ab i l cei care [p roven eau] d i n păr in ţ i ren um i ţ i pu teau f i uşorpr imi ţ i , căc i ce i mai cunoscuţ i e rau ş i mai c red ib i l i , pe când ce i d inn eam u r i n eînsem n ate erau t recu ţ i sub tăcere .

Cu siguran ţ ă acest A m os, pe care î l avem t recu t în rând cu ceido isprezece [pro fe ţ i ] , nu este ta tă l lu i Isa ia , căc i n ic i p ronunţ ia nueste aceeaş i , n ic i în ţe lesu l te rmenulu i . Unul se c i teş te cu un sunet(spi r i t ) m ai aspr u , celă la l t cu u n u l m ai l in ®7. Şi cele arătat e su n t d i f er i te : căc i numele ta tă lu i l u i I sa ia ş i te rmenu l spec i f i c înseamnă„ t ră in ic ie” , „putere” ş i „ fo r ţă”88, pe când a l pro fe tu lu i desemnează„u n cu vânt greu ”89. Se p are că pr ofeţ ia lu i O sea a fost în ain t e d e ceaa lu i Isaia, p ent r u că s-a sp u s: « în c ep u t u l cu v â n t u l u i D o m n u l u i că t r e Osea»90. Est e şt iu t sigu r că acelaşi O zia est e nu m it şi A zar i a, căci înp r im a [ c a r t e] a Para l i pom enelo r este nu m i t O z ia, dar în a dou a a Re

85 Z ah . 1, 1.86 I s. 1, 1.87 Septuaginta redă în aceeaşi graf ie (Aţuo<;) , totuşi , graf ia ebraică a numelor este total

d i fer i t ă : pr o fe tu l A m os est e Dtaţ? 'am os, pe cân d t a tă l lu i I sa ia este j ’ iOX ' amo ţ . Sf. V a-si le se refe ră p r in com para ţ ia cu lb . g reacă la fap tu l că în eb ra ică p r o fe tu l A m os se scr iecu l i t e ra 0 a in , gu t u r a la aspră , pe când n um e le ta tă lu i l u i I saia cu l i te ra K ‘ a l e f g u t u r a la l in ă.88 V erbu l fD X ’ameţ î n sea m n ă „a f i p u te rn i c ” .89 Verbul OţJI? ‘ amas în seam n ă „a în cărca (cu sarc in i ) ” (d e ex. an im alele) , „a căra greu




gi lor91 es te numi t Azar ia , doar că ta tă l lu i ş i mama [sun t ace iaş i ] ;căci m am a est e Ch al ia92, iar t at ă l A m asia93, şi t im p u l d om n iei ace

laş i : c inc izec i ş i do i de an i . în vremea lu i Oz ia au prooroc i t Isa ia ,Osea ş i Amos. Dar pentru că [s-a spus] « înc epu t u l c uv ân t u l u i c ăt r e Osea», oare nu a început e l p r imul să proorocească? Ş i pent ru căAmos [a scr is ] cu do i an i îna in te de cut remur , oare nu [era acesta ] în ai n t e d e v i z i u n ea l u i I sai a, în car e sp u n e: «Şi s-a r id ica t pr agu l cel de su s al u şii »94.

11. «Auzi , ceru le, şi ascul t ă, păm ân t u le, că D om n u l a gr ăi t »95.Pent ru că p ro fe ţ ia a fos t împot r i va neamulu i ce lu i rău , nea-

vând ascu l tă to r i în t re oamen i , s -a adresa t ce ru lu i ş i pământu lu i ,căci cu aceşt i m art or i a fo st dată Legea, cân d M oi se a z is: « V ă m ă r tu r i sesc vouă ast ăz i pe cer şi p e păm ân t »96 şi iarăşi «Ia am int e, cer u le, şi vo i gră i , ş i auz i , păm ân t u le gr a iu r i d in gur a m ea»97. Se cuveneaaşad ar ca cei i n st i t u i ţ i m ar t or i cân d Legea a fost d ată să f ie chem aţ ila acuzarea de călcare a Legi i . Căci spune: «Adun a ţ i l a m ine p e m a i- m ar i i sem in ţ i i l o r voas t r e şi p e bă t r ân i i voş t r i ş i p e ju decă to r i i voşt r i , ca să gră iesc în au zu l lo r t oate cuv in t ele acest ea ş i să pu n asupr a lor m ăr t u r i e c eru l ş i păm ân t u l »96. Se ob ser vă că, d i n con t ră, aic i cu vân t u l este al t fe l d ecât în cân t are . Căci aco l o [z ice] : «Ia am int e, cer u le »,sau du pă al t e ve rsiu n i : «Ascul t ă, cer u le ş i să ascul t e pă m ân t u l»99, în

91 I n te resan t că Sfân t u l V asi le n um eşte ca r tea a I l -a a Reg i lo r , du pă u zan ţ a ebra ică , şin u a IV -a a Reg i lo r , du pă Septuag in ta .92 Iech o l ia în t extu l ebr a ic - c f . I V R e g . XV , 2; 11Par . XX V I , 3.93 în ebra ică Am aţ ia .94 I s. VI , 4 . S fân tu l Vas i le iden t i f i că a ic i descr ie rea teo fan ie i d in temp lu l d in Ie rusa l im,

în car e ap ar e cu t r em u r ar ea p o r ţ i l o r t em p lu l u i , cu cu t r em u r u l d escr i s în A m o s ( A m . I ,1) . D eşi cu t rem ur e le sun t f recven t e în Palest i na , to t uş i acel c u t r e m u r est e m en ţ i o n a t şidu pă 200 d e an i d e Zahar ia (c f . Z a h . XI V , 5) . O r i cu m , d a ta rea l u i O sea şi Am o s în a in t ede Isaia este sigu r ă şi pen t r u că Isaia a avu t v i z i u n ea ch em ăr i i p r o fe t i ce în anu l m or ţ i i

regelu i O z ia (cf . I s. V I , 1) , ad i că în 740 , pe cân d O sea şi A m os au p r o fe ţ i t în v r em ea lu iOz ia .95 I s. I, 2.96 D eut . IV , 26.97D e u t . XXXII, 1.98 D e u t . XX XI , 28 .99 Nu s-a păs t ra t în aces t ve rse t n ic io in fo rmaţ ie . Vers iun i le invoca te sun t des igu r




să aici: «Auz i , ceru le şi ascu l tă , păm ân t u le». Căci de cât e or i p op or u lcugetă la ce le îna l te ş i nu se îndepăr tează de Dumnezeu, cheamă

ceru l ca şi cu m acest a ar f i ap ro ape şi î l în d eam n ă să ascu lt e100 cu v in t e le; aceast a în seam n ă: «ascul tă». Iar de câte or i se îndepăr teazăde cele cereşt i , vo rb eşt e cu acest a ca şi cum ar f i d epar t e: «Auzi, cerule».

12. La fel şi p ent r u păm ânt . D e aceea M oi se are ceru l ca cevaaproape, d at o r i tă u rcuşu lu i [d uh ovn icesc al ] pop oru lu i . «Auzi , cerule» sau «ascu l tă», ca cei l al ţ i . Isaia însă, p ent r u că p op or u l se găsea înp ăcat e şi cuget a cele păm ân t eşt i , p or u n ceşt e ca păm ânt u l să ascu l t e101 cu vin t ele ca şi cu m ar f i apr oape. Căci aceast a în seam n ă „a ascu l t a” . Sau p r i n m eton im ie [ num eşte] cer pe l ocu i t o r i i d i n cer , dupăcum no i numim „ce ta te ” pe ce i ca re sun t în ce ta te ş i „pământ ” pet o ţ i d in el , da r să n u f i m ră tăci ţ i să c redem de aic i că păm ân tu l şi ceru l ar f i [ cum va] v i i . A st fel , ceru l este nu m i t şi t r on al lu i D um nezeu,pen t ru fap t u l că pu t er i le cereşt i au s tato rn ic i t ă în ele în sele în m odt r ain i c cun oaşte rea l u i D um nezeu . I ar p ăm ân tu l „ aşte rnu t al p i c i oa re lo r ” , pen t ru că oam en i i de pe el cu g reu po t să cup r in dă [adevăru r i le ] u l t ime despre Dumnezeu. De aceea se spune: «Un om des to i n ic102 est e t r on a l în ţ eleger i i »103, d ar t ro n a l n ec in st ei est e fem eia carele urăşte pe cele drepte. Precum tronul înţe leger i i [este] cel atent ş ich ib zu i t , ast fe l t r on u l l u i D um n ezeu este cel care cupr in de cele m ai

în al t e d in t r e p r ed an i i l e d esp r e D u m n ez eu .«C ă D o m n u l a g r ă i t ». Este cumpl i t să nu ascu l ţ i de cuv in te le

l u i D u m n ez eu .13. «Fi i am n ăscu t ş i i -am crescut , dar ei M -au îndepăr t at »104.

100 l i t . „ să-şi p un ă în u rech i ” . Exp resia sugerează o apr op iere d e ascu l t ă to r a ce lu i carevorbeşte .

101l i t . „să p r i m ească în u r ech i” .102 A ici Sf. V asi l e n u ci t ează d in Sept u agin t a, care are cruvetoc; „ în ţ e lept ” , c i d in al t ă ver siune, care avea raxvoupyoc; „destoin ic” . F. Fie ld menţionează cu această ci t i re Siro-Hexap la , da r nu a t r ibu ie ve rs iunea n ic iune i t raducer i anume, deş i o cunoaş te - c f . F .F ie ld , O r i g e n i s H e x a p l o r u m , vo i . I , p . 15. în n ot a de la su bso l , M ign e ara tă căM on t faucon cons ide ra că Jtavoupyo i ; a r f i fost c i t i r ea d i n A qu i la şi Th eodo t ion , pen t r ucă aceşt ia o au şi în Fac. III, 1.




O , iub i r e de oam en i ! St ăpânu l Se ju st i f i că pen t r u ca să le ad u că pe cele m er i t ate cu argum en te . «Fi i am născut ş i i -am crescut» .

O m ul est e com pu s d in su f l et şi t r up ; carn ea d in p ăm ân t , iar su f le tu leste ceresc. Fi i n d că el are în ru d i r e cu am bele, [D um nezeu] î l acuzăde păcat în prezenţa ce lor care î i sunt lu i ce i mai aprop ia ţ i . «Fi i am născut ş i i -am crescut» . Sunt două fe lur i de creaţ i i . Una, formaread u p ă [ c h ip u l ] l u i D u m n e zeu e st e î m p l i n i t ă p r i n f ap t e şi p r i m i r ea î n văţă tur i lo r , după cum Pave l naşte pr in Evanghel ie , es te în durer i len aşt er i i cu cei căzuţ i105 şi p l ăsm u in d u- i î i fo r m ează în în t reg im epentru dreapta credinţă. Dar ce este ceala l tă? [Este] in t rarea în v iaţă , după [cum se spune] : «A ceast a est e car t ea o bâr şiei cer u lu i ş i p ă m ân t u lu i»106. D e aceea le arat ă pe am ând ou ă şi î i acu ză, pent ru că fi in d adu şi la ex ist en ţ ă d in ceea ce n u este şi f i i n d făcuţ i d up ă ch ip u llu i D u m n ezeu - căc i aceast a este a f i n ăscut şi a f i c rescut - , „n u aţ im u l ţ um i t ca un u i C reato r , şi n i c i nu v -a ţ i asem ăn at ca un u i Păr i n t e” , c i p r i n ap l ecarea spr e cele m ai re le L-au resp i n s pe D u m n ezeu şil -au făcut t at ă pe d iavo lu l . Căc i «tot cel fa ce păcat u l est e născut d in diavo lu l »107. Şi Domnu l le spune ce lo r în ră i ţ i : «Vo i sun t eţ i d in t a t ă l vost r u , di avo lu l »108. M are est e acu za că cel care e f iu şi a do bân d i tnaşterea t rupească se poar tă arogant faţă de cel ce l -a născut . Darest e vredn ic d e un d ispr eţ covârş i to r şi cel în ăl ţ a t la a f i p ăr t aş d e cele cereşt i , d ar care nu se m ai su pu n e iub i r i i faţ ă de Bin efăcăt or .

14. «Boul îş i cunoaş te s tăpânul ş i as inu l ies lea domnulu i său dar I sr ael nu M ă cun oaşt e şi po po r u l M eu nu M ă pr icepe»109.

Cel care î l resp inge pe Dumnezeu seamănă cu bou l ş i as inu l .Căci «în c inst e f i i n d , nu a p r i cepu t , s-a a lă t u r a t dob i t oacelo r celo r f ă ră de m in t e şi s-a a sem ăn at lor »110. A sem enea su n t cei care nu t r ăiescdupă cuvânt , c i după pat imă, care decad d in cauza i ra ţ iona l i tă ţ i i înex ist en ţa an im al ică . Le-a lu at ca exem pl u p e cele care t r ăiesc îm

p reună cu no i ş i sun t b ine cunoscu te , ca să f im ruş ina ţ i ş i [pen t ru

105 Gal. IV, 19.106 Fac. V, 1; Fac. I I , 4.107I I n . I I I , 8.108 I n . VI I I , 4 4.




că] f i i n d m ai i ra ţ ion al i d ecât acestea, nu d ob ân d im bu n ăvo i r ea de lacele necuvânt ăt oare, cea pe care în şin e o îm păr t ăşim de la creato ru l

nost ru . Căc i bou l , care ne-a fos t lăsat împreună- lucră tor în agr icu l tură, ascul tă de g lasul celu i care î l hrăneşte ş i î l recunoaşte pe celcare î i aduce în mod ob işnu i t h rana, ia r as inu l se grăbeşte de bunăvo i e căt re lo cur i le ob i şn u i t e de od ih n ă. D acă cele n ecuv ân t ăt oare auo asem en ea ob i şnu in ţă cu î ng r i j i t o r u l [ l o r ] , cu a tât m ai m u l t f i r i i r a ţ io n a le î i este ceru t ă d ragost ea faţă de D u m n ezeu ?

Observă că se a f i rmă că bou l are o cunoaştere mai cupr inză

t oare decât asin u l . Căc i pr i m u l îşi cun oaşt e st ăpânu l , pe cân d a l do i lea doar ies lea, cuvântul arătând [ast fe l ] că animalu l lacom este fam i l i ar d oar cu locu l de p l ăcere , pe cân d p r i m u l a re o cu n oaşte re şi acelu i care est e b u n şi fo lo si t or [ fa ţă de el ] . D e aceea, pen t r u că [aceste] an im ale sun t n epo t r i v i t e un u l cu celălal t , în Deu t e ronom est e in terzis să se are «cu t au r u l şi asin u l îm pr eu n ă»111, adi că se f ie în ju gat ă[par tea] pu t ern ică şi si l i t oare a su f le tu lu i îm pr eun ă cu cea iub i t oare

de pl ăcere şi p ăt im i t oare. D ar n u d e bo i se în gr i jeşt e D um nezeu* 12, c is-a sc r i s cu t o t u l p en t r u no i . în să ia răşi sun t pu se ală tu r i în al t l oc :«Fer ic i t est e cel ce seam ănă t o t p e lângă apă, un de bou l şi asin u l ca l că»113, adică acela care pr in cu vânt u l d e în văţăt u r ă îşi cr eşt e [p ar t ea]s i l i toare a suf letu lu i ş i -ş i s lu jeşte [par tea] iubi toare de p lăcere aacestu ia. Ca u n ani m al d e po vară, la fel şi [p ar t ea] afect iv ă a su f let u lu i este greu încărcată d e povara păcatu lu i .

15. «Bou l îşi cun oaşt e st ăpânu l , d ar I sr ael nu M ă cun oaşt e, p M ine, Crea to ru l , ş i asin u l i eslea dom nu lu i său , şi pop or u l M eu nu M ă pricepe»114. Su n t m u l t e iesle, şi t o t u şi asin u l n u se ră tăceşt e de la ieslea stăpân u l u i său . D um n ezeu este unu l , da r popo ru l l i psi t de ju d e cat ă a ră tăc i t căt r e cei care n u sun t d um n ezei . Pe M in e nu m -au p r i cepu t , Cel ce su n t făcut cun oscut de cer , ară ta t de păm ân t şi m are,revela t d e soare, lun ă, de st ele şi d e t oată creaţ i a. în m od po t r i v i t Is rae l a fos t reda t după ch ipu l unu i bou , ia r poporu l în genera l dupăcel a l un u i asin . Căci p e cât d e m are est e d i f erenţ a în t r e b ou şi asin ,

m D e u t . X X II , 10.112/ C o r . I X, 9.




pe a tâ t de d i fer i t es te numi t Is rae lu l , care se tâ lcu ieş te „Cel care î lved e pe D u m n ezeu”115 d e p op or u l în general.

16. «V ai ţ ie, neam păcătos , po po r p l i n de păcate, săm ânţ ă re f i i n elegiu i ţ i»116.

în m u l t e lo cu r i n eam u l şi p op or u l su n t n u m i t e îm p r eu n ă, p r ec u m : «în pop or m u l t [ st ă ] slava un u i rege, dar î n l i psa popor u lu i [ s tă ] di st r u gerea st ăp ân u lu i »117. Şi: «Pent ru ce s -au în tărâ ta t neamur i le ş i p op oa r ele au cu geta t l u cr u r i deşar t e?»118. La în cepu t au fost u n n eampăcăto s şi au d even i t p r in c reşte rea în rău t ate un pop or p l in de ne

leg iu i r i , [au început ] f i ind o sămânţă rea ş i au a juns f i i ne leg iu i ţ i .D up ă cum ur cuşu l în v i r tu te îşi a re c reşt erea de la cele m ai m ic i l ace le mai mar i , to t aşa ş i şuvo iu l răută ţ i i es te pur ta t de la ce le mărunte de la început până la ce le de nev indecat . Sămânţa are mul te

în com u n cu f i i i şi p r i n n at u r a ei , căc i se avan sează d e l a săm ân ţ ăpână la a d even i f i i , n u n u m ai pr in n aşt erea t ru pească, ci şi du pă ur cuşu l d i n su f let , f i in d că cei care pr i m esc în văţă tu r i le avan sează de laseminţe le învăţă tur i i la asemănarea cu învăţă tor i i , de aceeanumindu-se „ f i i ” sau de fap t „ f i i a i împără ţ ie i ” , când , după ce p r i m esc sem in ţ ele m ân t u i r i i se desăvârşesc pot r iv i t acesto ra , sau [d im pot r i vă] „ f i i a i gh een ei” , d acă se în t ov ărăşesc cu p ierz area d i n cauza

în văţ ăt u r i l o r r el e. Est e o m ar e acu zaţ i e [ aceea] să n u m ească u n în t reg neam păcă tos , ca ş i cum n imen i d in e l nu a r merge d rep t , ş ipo po r p l i n de păcate , ca şi cum la ei s -ar p ract i ca or i ce fel d e ne le g iu i re, dar ş i că s-ar găsi contradicţ i i a le răutăţ i i cu ea însăşi , dupăcum spune : «pl i n i de t oat ă n edr ept at ea»119 şi : «Căci încă nu se um-

U5 O in te rp re ta re de o r ig in e iuda ică a n um elu i Israel , ca re in i ţ i a l în sem n a „El va lup ta[pen t ru no i ] ” , de la rădăc ina rnţ? în so ţ i t d e n u m el e d i v in bţ? „ D u m n e z e u ” . F i l o n d i nA le xan d r i a in te rp r e tează în să n u m ele îm p ă r ţ i n d u -1 în r tXT ’ iş [aşer] ra’a ’el „ b ă r b a tu l care l - a vă zu t p e D u m n e zeu ” . I n te rp re ta rea l u i F i l o n este r e ţ i n u t ă şi d e p ă r i n ţ i :C l em en t A lexan d r i n u l , O r i g en , Sf . Ch i r i i al I e ru sal im u lu i et c .1,6 îs. I, 4.U7 Pr . XI V, 28 .




pl u ser ă p ăca t ele am or ei l or »120, i a r de că t re Mân tu i t o ru l : «Şi voi aţ i îm pl i n i t m ăsur a pă r in ţ i l or voşt r i»121.

17. «Sămânţă rea». Este neghina semănată de vră jmaş pestgrâu l cur at , care ajun gân d l a m at ur i t at e, s-a făcut f iu n elegiu i t , f iu alp ierzăr i i ş i f iu a l gheenei . De aceea sunt vrednic i de p lâns cei care,

în l oc să f i e f i i ai Cel u i Pr eaîn al t , au aju n s f i i n elegi u i ţ i , şi în loc sărămână cu naşterea dumnezeiască, au a juns sămânţă rea. Atât cărău ta tea d in com por t are îi d i st ru ge în p r im u l rând p e cei care o po sedă, căci rău t at ea u l t im ă est e d ezbin ată îm p ot r i va ei în seşi .

«L - a ţ i p ă r ă s i t p e D o m n u l ş i L - a ţ i m â n i a t p e S f â n t u l l u i I s r a el»122. Ce p oate f i o m ai m are do ved i re a rău l u i d ecât p ărăsi r ea Celu ibun ş i un exces de răuta te [mai mare] decât mânierea Celu i bun ş ib lând? Sunt acuzaţ i de acelaşi lucru ş i de către Ieremia: «Pe Mine , iz vor u l ap ei celei vi i , M -au pă r ăsi t »123. D up ă cât de m are est e p ărăsi rea, îşi agon iseşt e f iecare ca r ăsp lat ă m ăsu r a m ân iei .

«V -aţ i în st r ăin at îna po i»124. Aceasta a fost adăugat de laTheodot ion, ca o exp l ica ţ ie la părăs i re , ad ică îns t ră inarea de Dumnezeu pr in căderea spre mai rău. Căc i după cum ce l desăvârş i t năzuieşte spre cele din faţa sa, la fel ş i păcătosul face un pas înapoi,

în d ep ăr t ân d u -se d e D om n u l , f i i n d p r i n aceast a p ier d u t . Căc i sp u n e:«Iat ă, cei ce se în depăr t eaz ă d e T in e vo r p i er i »125. Aşa să trăim, can ic iod ată cele t r ecut e să n u f ie m ai bu n e decât cele v i i t oare sau p re zente. Şi Eccles iastu l interzice aceasta: «Nu spune că z i le le d in tâ i er au m ai bu n e decât acest ea, pent r u că nu cu înţ elepc iu n e ai înt r ebat de aceasta»126. Dacă z i le le de d ina in te sunt mai bune decât ce le dedu pă, v i se va z ice: „A ţ i păt im i t atâtea d egeaba, f i i n d că cele bu n e aufost în tunecate de nepur tarea de gr i jă d in [z i le le ] d in urmă” . Căc i

120 Fac. XV, 16.121M t . XXII I , 32.1 2 2 r TI s. I, 4.123 Ier . 11,13.124 I s. I , 4. A cest e cuv in t e l i psesc în Septu agin ta . Sf . V asi l e şi Teo d or e i de Ci r le a t r i bu ielu i T heodo t i on , da r F ield le at r ibu ie pe baza Syro -h exap la re i şi celo r la l ţ i d o i (Aq u i l a şiSymmachus) - c f . F. F ie ld , O r i g en i s H ex a p lo r u m , vo i . I I , p . 432. In t eresant că B ib l ia dela 1914 le păstrează.




Iezechie l spune: «Iar când cel dr ept se în t oar ce de la drept a t ea lu i ş i fap t u ieşt e nedrept a tea, du pă t oate neleg iu i r i le p e care le-a fă pt u i t n e

leg iu i t u l , t oa t e fap t ele l u i de d rep ta t e p e care le-a făp t u i t nu vor [m a i ] f i pom en i t e. în gr eşea la lu i p e care a săvârş i t -o şi în păcat ele lu i în car e a păcă t u i t , în acelea va m u r i»127.

18. «D e ce vă lovi ţ i încă, adă u gân d fă r ăd elege»128? Ceea ce sspune este aceasta: „Pentru păcatele voastre v-am bic iu i t

în d r ep t ân d u -vă. N u v-aţ i p ocăi t , ci i ar ăşi aţ i p ăcăt u i t , [ i ar Eu ] amcont in ua t m ereu şi am adăugat lov i t u r i , în cât o r i ce par te d in co rp a

fos t cop leş i tă de lov i tu r i ca aver t i sment ” . Scr ip tu ra î i amen in ţă pecei care păcăt u iesc, [d ar po t f i ] v in d ecaţ i , că «su n t cercet a t e cu varga fă r ăd elegi le lor ş i cu bic iu l n edr ept ăţ i l e lor »129. D ar celo r i n cu rab i l i l espune: «De ce vă lov i ţ i încă». „Deş i a ţ i t recu t p r in toa te lov i r i l e , a ţ inesocot i t toa te b ic iu i r i le de pedeps i re . Nimic i rea vă paşte” . Glasu l[es te ] a l ce lu i s t râmtorat , care renunţă deznădăjdu i t la îndreptare ,du pă cum est e la Iezech ie l : «Geloz i a M i se va îndepăr t a de la t i n e şi nu M ă vo i m ân ia p e t in e»130.

Dint re ce le pet recute , une le sunt d in cauza păcate lor , a l te lepen t ru îndrep ta rea ob ice iu r i l o r ce lo r încerca ţ i , i a r a l te le pen t ru a - id is t ruge pe cei lepădaţ i fără speranţă, ca în cazul faraonulu i . Peaceşt i a, lepădaţ i fă ră speran ţă , nu î i m ai am eni n ţ ă lov i t ur i l e, n ic i b i c iu i r i le , ci p ierzan i a.

« To t capu l spr e du r er e şi t oat ă in im a spr e înt r is t ar e»131. „De cesă f i ţ i l ov i ţ i încă, vo i cărora t ru pu r i l e şi su f le te le v-au fos t b i c iu i t e şiun d e n u este înd rept are , pen t ru că t o t capu l est e în su fer in ţ ă şi to ată in ima es te în mâhn i re ”? Nu denumeşte n ic idecum cap par teat ru pu lu i , ca şi cum d u rerea ar f i st ab i l i t ă d oar la aceast a, ci p r in « t o t c apu l» [ se în ţe lege ] omu l în în t reg ime, după ob ice iu l Scr ip tu r i i :«Luaţ i p r in oasele în t reg i i adun ăr i a lui I s rae l după neamul lo r , după seminţ i i le lo r , după case le rudeni i lo r lo r , după număru l numelor lo r ,

Iez. XVI I I , 24 .127

128 I s. I, 5.129 Ps. LX XX V II I , 32 (Sept uag in t a v . 33) .




du pă capu l l or »132. Pent ru că to t neamul e ra păcă tos ş i în t regu l po p or er a p l i n de nelegiu i r i , d e aceea şi p edeap sa i -a covârşi t pe to ţ i şi

i n im a era m âh n i t ă, popo ru l f i i n d d us în ex i l d i n cauza păcate lo r .«De la p ic ioare până la cap nu es te în e l n imic în t reg; nu [ca]

rana, n ic i [ca] vânăt aia, n ic i [ca] p laga in f lam at ă»133. A l u a t „ c a p u l ”p en t r u o m u l în t r e g. «D e la p ic io ar e pân ă la cap nu est e în el n im ic în t r eg ; nu [ ca ] rana, n i c i [ ca ] vână t a ia, n i c i [ ca ] p laga in f l am ată », dincauza b i c iu i r i l o r ap l ica te pent ru f iecare păcat de Cel ce Se în gr i jeşt ede e i . De aceea, f i indcă rana este desfacerea cont inu i tă ţ i i t rupu lu i ,când legătura este ruptă în t r -o mică par te , ia r vânăta ia este urmasân gero asă a u n ei lov i t u r i , cân d t ru pu l est e zdro b i t d e rez isten ţa celu i care lo veşt e şi [ l ov i t ur a] est e apl i cat ă pe o par t e, iar i r i t a ţ ia este oumf lă tu ră in f lamată , când l i ch ide le se adună în par tea bo lnavă ş iapr ind [zona] care suferă cu o căldură peste f i re, ce spune Scr ipturadespr e t o ţ i care su n t cu pr in şi d e boa lă în în t reg im e? Spu n e că boa lavă cupr inde nu ca rană, n ic i ca vânătaie, n ic i ca p lagă inf lamată, c irău l este pu s d ep l in în vo i , ca şi cum sun t t oa te com bin ate : şi r ana ,şi vân ătai a şi p laga.

«N u se po at e p u n e leac, n ic i u n t delem n , n ic i legăt u r i»134. F i i n d că b oa la este m ai m u l t decât r an a, vânăta ia şi p laga in f lam at ă, n u sepo ate pu n e leac, ca pen t r u lov i t u r ă, n ic i un td elem n , ca pen t ru răn i .Spu n e că n u este n evo i e de aju t or u l lo r ; căc i sem n ele bo l i i su n t pr eam ar i să ced eze la acestea. Răni le su n t dezb in ăr i le d in Biser i că, vân ă-tă i le sun t i n im i le făţa rn ice, iar i n f lam aţ ia este în gâm farea su f le tu lu i ,iscat ă de părerea i r aţ ion ală şi de aceea r id icat ă îm po t r i va cun oaşt e r i i lu i H r i sto s. D e aceea leacul est e cuv ânt u l care le sm ereşt e pe celedeşar t e cu b lând eţ e şi b un ăt at e, un t de lem n ul est e cel care n et ezeştecu m i l ă şi co m pasiu n e ceea ce est e v i c lean , ip ocr i t şi aspr u la cei care min t cu fă ţărn ic ie . Ia r legătura este cuvântu l care le ţ ine lao la l tăp e cele care su n t d u se sp re d ezbi n are.

132 N u m . I, 2.




19 . «Păm ân t u l vost r u est e pu st iu , o r aşele voast r e su n t arse, ţ ar voast ră s t r ă in i i o m ănân că în fa ţ a voas t r ă şi est e pu st i i t ă , supu să de

căt r e pop oa r e st r ăi n e»135.Fi indcă a părăs i t ca fără speranţă îndreptarea, [Dumnezeu]

am en i n ţă cu d i st r ugerea. Acesta în să nu s-au î n t âm p la t î n t im pu l l u iIsaia, ci este obişnuit profeţ iei să vorbească de cele care urmează săse în tâmp le ca de ja în tâmp la te , p recum: «Mi -au da t s p re mânc a re

f i er e şi pen t r u set ea m ea m -au adăp at cu oţ et »136. Căc i pen t r u în c re d erea în îm p l in i rea celo r vest i te m ai d in ain te , ca îm p l in i t e negreşi t ,v i i t o r u l este legat de t r ecut . A cest ea s-au pet recut la ex i lu l în Babi -lon , cân d ţ ara a fos t go l i t ă de locu i t or i , cet ăţ i le au fo st i n cen d ia te şiţ ara a fost m ân cată de co lon i şt i i t r im işi d in M ed ia , în v r em e ce [oam eni i ] răm aşi se u i t au; cân d în t reaga ţ ară a fost su pu să de po po arestrăine.

Dar după sensur i ma i îna l te , dacă ne a t r ibu im nouă ce le d invech im e, când ne înd epă r tăm de D um nezeu l nost r u şi ne î n t i n demm âin i le sp re un d um n ezeu st r ăin , n e p r edăm st ră in i l o r care n e pu s-t iesc şi n e sup u n . Căc i se po t vedea t oate am en in ţ ăr i le în t âm pl ân d u-se celo r p ăcăto şi.

«Ţara voas t ră es te pus t ie ». Scr iptura numeşte „ ţară” deseor isu f le tu l care p r im eşte sem in ţe le cuvân tu lu i , p recum sun tem învă ţaţ i

în Evanghel ie pr in p i l d a D om n ul u i 137 că u n ele au căzut în p ăm ân tbun, capabi l să pr imească dumnezeieşt i le învăţă tur i ş i desch is pent ru rod i r e. în să este pust iu cel care nu are în ţ elepc iu n ea, n ic i cu vântu l , n ic i n u t ră ieşt e dup ă d rep tate , n ic i nu v ie ţu ieşte în adevăr .

«Cet ăţ i le voast r e su n t arse». Cetatea este u n sist em al oam en i lo r , o rgan iza t d in d ive rse înde le tn ic i r i pen t ru o v ia ţă comună, ca repen t ru că are în lu crăr i m u l t ă zădărn ic ie , lem n e, iarb ă şi paie, în z i ua jud ecăţ i i este ars com pl et , iar t ovărăşi i le celor n ecred in c ioşi su n t

arse cu foc.«Ţara voast r ă st r ă i n i i o m ănâncă î n f a ţ a v oast ră », de câte ori în d at ă ce su f l et u l s- a u m p lu t d in v i aţ a d e d i n ain t e şi d in t r ai u l cel

135 Ia. I, 7.




bun de roadele Duhulu i , de iub i re , bucur ie , pace, răbdare, bunăta t e138, gân d u r i l e st r ăin e năvălesc şi con su m ă cele d ob ân d it e m ai în a

in te cu t r ud ă. D ar şi d acă în p r ac t i ca celo r ob i şn u i te vie ţ i i p r edămdem on i lo r n ecura ţ i pa r t ea luc ră toare a su f le tu l u i , ţ ara n oast r ă estesupusă de către st ră in i . Căci «suntem ogoru l l u i Dumnezeu, z id i rea lu i D u m n ezeu»139. Cât t imp sun tem ramur i , r ămânând în v i ţ ă ,aducându- I lu i Hr is tos roade le ca re ne rev in , sun tem ogoru l lu iDumnezeu. Iar dacă ne separăm de rădăc ina de v ia ţă făcătoare, decred i n ţa în H r istos, sun tem aru n caţ i afară uscaţ i şi sun tem arşi . Z i d i rea n oast r ă d in învă ţăt u r ă, pen t ru că t ră im în afara rând u ie l i i , ested ist r usă. Căc i dacă n u r ăm ân em pe t em el ia A po st o l i l o r şi n u z id impe ea cele vredn ice, n e ru pem ca şi cu m n u am avea t em el ie , ia r căd erea n oast r ă est e m are, căci, ca să zicem aşa, ob r ăzn ici a devo r eazăcum pătarea, iub i rea de arg in t uşur in ţa de a îm păr ţ i m i losten ie şi a r ţ agu l par t ea iu b i t oare. Est e ja ln ic ca su f le tu l care p ro sp eră în rod i reacelor bu n e să a ju n gă p rada vr ăjm aşi lo r , căror a n u le est e suf i c ien tăpust i i rea noastră, c i ne aduc [ în p lus] ş i d is t rugerea. Căci d ist rugerea est e d in în văţă tu r i le rele , su f le tu l ce lor r ăt ăc i ţ i f i in d făcut , ca săzicem aşa, una cu pământul , iar pust i i rea este deposedarea de celeadm i n i st r at e140 în ain t e.

A ceast a se în t âm p lă uşor cu su f le tu l om en esc. Căc i u i t e-m i unt ân ăr crescut d in pr u n c ie în t r -o v i a ţă ev lav ioasă, care m erge sârgu i -t or în casele de ru găciu n e, care n u est e n ep ăsător faţă de b in efaceredupă puterea [ lu i ] , care îş i aduce aminte de judecata veşnică ş i carese ţ ine st râns de cuvântul de învăţătură, dar care apoi a a lunecat îndesf rânare, cum du pă d ist ru gerea cum pătăr i i şi pu st i i rea roade lor , i -a urmat apo i ş i d is t rugerea comple tă . Conşt i in ţa rea nu î l duce înlocaşu l de ru găc iun e, pen t r u că n u a sta t în r ân du l ce lor c red in c ioşi ,c i a căzu t . în lo cul p eni t enţ i l or 141 n u stă, căci î i est e ru şin e. D e aic iez i t area pen t r u ru găc iun e, care scorn eşt e scuze in vent at e pent ru cei

138 Gal. V, 22.139 I C o r . I I I , 9.140 Păst rân d exem pl ul cetăţ i i , verb u l t ioAi t euw pr esup un e o rgan i za rea în cadr u l po l i t i c .141Cei păcăt oşi , care erau su b epi t im i i , st ăteau la in t rar ea în Biser i că. Şi ast ăzi pr id vor u l



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i i s a i a 39

care î l în t reabă. Spu n e: „Cu tare m -a grăb i t şi n u [m ai po t să] aşt eptCo m u n iu n ea142». Şi d e aceea, iar ăşi se r et r age în ain t e de ru găciu n ea

ce lo r c red inc ioş i , scorn ind v reo [scuză ] . Apo i d in ob işnu in ţa la unn ivel m ic i se naşt e p ract ica ce d uce la apostazie şi este d us la p ier zan ie t ot ală.

în gen er al în să, est e sp ec i f i c p u t er i l o r r ele ca, d u p ă ce i -a ar ăta t pust i i ţ i de roade le dreptă ţ i i , să nu se îndepăr teze până nu î i cu pr in d [p e aceşt i a şi ] în ră tăc i r i d e cun oşt in ţ ă ( în văţ ătu ră) .

20 . «Părăs i tă va f i f i i c a Sion u l ca un cor t în v ie şi ca o col ibă î

grăd i n a de cast r aveţ i »143. Răsp lat a celo r cu ven i t e ad u ce d ov ada d r ep t ei j ud ecăţ i a lu i D um n ezeu. L -a părăsi t pe D om nu l , de aceea fi i caSion u lu i va f i părăsi t ă. D ar [D um nezeu] îşi reven di că în că iu b i r ea deoam en i , o n u m eşt e f i i că, st r igân d-o cu n u m ele de d i n a in t e pe care-1avea p ân ă să se în st r ăin eze.

«Păr ăsi t ă va f i ca un cor t în v ie». Cor tu r i l e sun t în f i p te pen t r upăz i rea roade lor d in v i i . De aceea, de câte or i v ia abundă în roadepot r iv i te , cor tu l es te r id ica t degrabă ş i cons iderat v redn ic de toatăgr i ja /ca d in e l pazn icu l să supravegheze ca nu cumva ce i care t recpe dr u m să o cul eagă. D ar cân d este fără ro ade, col ib ele v i e i su n t debu n ă seam ă n eîngr i j i t e. D e aceea, am enin ţ ă cu p ărăsi r ea po po ru l is-rael i t , fi i n d că n u a ro d i t ce le cuven i t e. Să n e tem em , deci , nu cum vasă f im fără roade, în cât pr on ia lu i D u m n ezeu să ne părăsească. Celcare ne păzeşte pe noi este Duhul Sfânt . Când suf letu l aduce roadevrednice de hambarele veşnice, EI stă lângă [acesta], [ î l ] păzeşte şi îm p ied i că u r zel i l e m ist r eţ u lu i si n gu r at i c144. D ar d e cât e or i [ om u l ]cu lt i vă st r u gu r ele de f i ere şi p r od u ce cio rch in ele d e am ăreală145,[D uh ul ] p ărăseşt e su f let u l fără roade şi atu n ci [acest a] est e călcat înp i c ioare de or ice gân d an im al ic şi de or i ce po f t ă i r aţ ion ală .

Deseor i Scr ip tu ra î l numeşte pe Is rae l în ch ip f igu ra t „ v ie ” ,p r e c u m : «A i m ut at v ia d in Eg ip t »1*6 şi: «v ie s-a fă cu t iu bi t u lu i»147 şi :

142 Sf. Eu h ar i st ie.143 îs. I, 8.144 Ps. LX X IX , 14.145 D e u t . X XX II , 32.



4 0 Sf . V a s i l e c e l M a r e

«Eu t e-am sădi t v i ţ ă r odi t oar e toat ă adevăra t ă»148. D ar d acă Israel est e o v ie , cor t u l acest ei v i i este o con st r ucţ ie , poate cea a T em pl u l u i ,

căci este numit locaş a l s lavei ş i «locaş în care [Dumnezeu] a locu i t în t r e oam eni »149. D e aceea cât ă vr em e făcea ro d m ul t , şi Cor tu l a st atpentru păzirea roadelor . însă f i indcă Cel care a sădi t -o a aşteptat săfacă st r ugu r i , d ar ea a făcut sp in i i 150 cu care D om n u l a fost în cor onat , şi s -a sch im bat t oată în am ăreală , căc i a făcu t st ru gur e de f ie reşi c io rch in e de am ăreală, pen t ru care şi D om n u l u i i - au d at d e m ân care f i er e151, d e aceea a fo st p ărăsi t co r t u l vi ei. Căci sp u n e: «Iat ă casa

vo ast r ă v i se l asă p u st i e»152. A t u n c i s-a îm p l in i t am en in ţ area aceast a,căci «a fo s t păr ăsi t ă ca un cor t în v ie» şi d e atu n c i în p lu s «a p o r u n c i t n or i l or să nu pl ou ă p est e v ie»153. D in aceast ă cauză n u au m ai fostpr ofeţ i l a ei , n ic i h ar ceresc, ci s-au făcut u scat şi lo c d e călcat în p i c ioare . F i indcă ş i gardur i le ace lu i popor au fos t doborâte - păz i reade căt re pu t er i l e sf i n t e - , şi ch iar d acă ar lu cra ceva du pă Lege, [aceea] î i est e spr e p ierz ani e.

21. D e aceea, acum o cu leg cei care t rec pe d ru m şi o st r i că v i eru l d in păd u re şi o paşt e m ist reţ u l sin gu rat ic154, acum pu t er i l e n evăzu t e155 îi cal că în p i ci oare.

«Şi ca o coli bă în gr ăd in a d e cast r aveţ i»156. Col ibe le de toamnăsu n t pr egăt i t e pen t r u p ăz i r ea cast raveţ i lo r . Gr ăd in a de cast raveţ i este locu l care pr od uce ro ad e sezon iere şi d e scur t ă dur ată, care pr o duc mai degrabă plăcere, decât folos. Tot astfel este şi Legea, avândfo los de scur tă durată . Căc i cu l tu l [ iuda ic ] era temporar ş i a în f lo r i tpen t ru p u ţ in t im p, apo i a t ransm is au t o r i t atea h ranei celei adevăra te şi m ai t ar i , în văţăt u r a cea d up ă Evan ghel ie. Sio n u l «a r ă m a s p ă r ă s i t ş i ca o col ibă car e pă zeşt e recol t a ». Recolta nu este hrană tare şiconsistentă, ci f i ravă şi temporară. Tot aşa este şi Legea, având chi

148 Ier. II, 2i.149 Ps. LX XV I I , 66 (Sep tu ag in t a v . 6o) .150 I s. V, 4 .151M t . XXVI I , 54 ; Ps. LX V II I , 25 (Septu agin t a v . 22) .152 M t . XX I I I , 38 .153 I s. V, 6 .154 Ps. LXXVII, 13-14.




pu l cu l t u l u i , ia r n u adevăru l în su şi ; de aceea est e m od el şi u m br ă alcelor m ai pr esu s de ceru r i .

Pentru că ş i suf letu l în s ine este comparat cu o v ie, ca înPsalm: «Femeia ta este rodi toare ca o v ie»57 ş i D o m n u l s p u n e : «Eu sun t v i ţ a, v oi m lăd i ţ ele»15*, pent ru ca am en in ţă r i le să n u v in ă asup rano ast ră , cân d n u d ăm ro ad ele cuven i t e nou ă.

Cor tu l es te , p robab i l , t rupu l , în ca re locu ieş te Duhu l s fân t .Căci «nu ş t i ţ i c ă t r upu r i l e v oas t re s un t t emp lu l Duhu lu i S f ân t Ca re este în voi»159? V i ţ a est e su fl etu l160, d e la care se cer e r od ir ea vr ed n i că de sădi rea d e la în cepu t şi d e cu l t iv area de căt re D um n ezeu . Căcia fos t săd i tă adevărată , făcută după ch ipu l adevăratu lu i Dumnezeu,a f ost cu l t i vată pu ţ i n câte pu ţ i n p r i n î ng r i j i r i l e Zid i t o ru lu i , Care cu r ăţ ă ceea ce ad u ce r o d ca să ad u că şi m ai m u l t 161. Căci d acă n e d ed i căm cură ţ ie i v ie ţ i i , Dumnezeu ne a ju tă pen t ru cu ră ţ i rea de pa t im i ,desăvârşin d u -n e efor t u l şi ze lu l pen t ru ceea ce est e bun . D up ă cumvi a îm pi ed icată de la ro d i r e de [ ram ur i le] c rescut e în p lu s est e t ă ia tă , aşa şi n o i tă iem zelu l su f le tu lu i pen t r u ce le deşar t e, adu n ân d t oată pu t erea lu i p en t r u r od i rea fap t elo r bun e, ca nu cum va ră tăc ind înlu m ea fă ţarn ică să se go l ească pen t r u favoarea de la oam en i de t oat ăpu t erea lu i , ocup ân d u -se de aparenţ a lu m i i ca de n iş te f ru n ze şi câr cei.

De asemenea, suf letu l este săpat , as imi lând toate cele d in jurpen t ru h rana sa , p regă t indu-se as t fe l pen t ru p r im i rea învă ţă tu r i lo rD uh ulu i . Căc i du pă cum v ia nesăpată nu est e aer i si t ă şi nu pr im eşt efo losu l ape i d in cauza dur i tă ţ i i pământu lu i d in ju r , to t aşa su f le tu lcare nu se e l iberează de cele t rupeşt i ş i nu respiră uşurat de povaralor , r ăm ân e pu st iu , st r i v i t de povara celor m at er ia le şi , de aceea, n ep r im ind a ju to ru l de sus , rămâne fă ră rod . Ia r Duhu l S fân t Se ţ inedepar t e de su f le tu l n erod i t o r . A u căzu t gard u r i le , aju t o ru l în ger i l o r .A u n ăvăl i t st ră in i i care t r eceau asup ra n oast r ă, pu t er i le care lu crează păcate le îm p ot r i va învăţă tu r i i . Şi pat i m i l e care n ăvălesc î l opr im ă,

157 Ps. CXX VI I , 3.158 I r t . XV, 5.159/ C o r . VI , 19.




ca u n v i er care ţâşn eşt e fără m in t e şi se rost ogo leşt e în m ur dăr i i . Şiatu n ci i se îm p l i n eşt e un u i suf l et ca acest a [ ceea ce s-a spu s] : «Pără

si t ă va f i f i i ca Sion u l ca un cor t în vie».D ar şi «ca o col ibă în gr ădi n a de cast r aveţ i». Cei care n u ro d esc

ce le vredn ice de j i tn i ţa dumnezeiască, c i se bucură de f ruc te le e fe mere a le aceste i lumi, cei care se încred în bogăţ ie, cei r id icaţ i înslavă, cei care se laud ă cu n eam u l a les al st r ăm oşi l or sau cu v i goareat ru pească, se aseam ănă cu gr ădi n a d e cast raveţ i , cu l t ivân d ro ade care nu sun t h răn i toare , ump lându-se cu în f lo r i tu r i l ăudăroase ,

găt indu-şi suf letul ca să se umfle şi să se îngâmfe cu slavă deşartă.Poporu l p ăt im aş care tân jea du pă ele a fost în grop at în pu st ie . Căc iau p lân s, spu n e [ Scr i pt u ra]162, am in t in d u -şi d e cast r aveţ i ş i de p epen i , de mâncărur i le eg ip tene, pe care is rae l i tu l nu le -ar mânca,h r ăni t f i i n d cu p âin ea cerească, m an a; p e aceast a, în să, cei d e atu n cio d ispr eţ u iau şi îşi d or eau ceapă. Să n u p ăt im im şi n o i du pă acestea,c ins t ind v ia ţa de p lăcere îna in tea ce le i ra ţ iona le ! Căc i p lăcer i le d in

t rup se aseamănă de fapt cu ceapa ş i us turo iu l , dând mul t [gust ]acru şi în ţ epăto r , d ar aru n cân d în adânc o du h oare grea şi persist en tă, dân d o m u l ţ im e de lac r im i celo r care le p r i m esc .

Pr int re ameninţăr i este ş i aceea: «rămasă ca o cetate asediată»'63. D uşm an i i n e-au în con ju ra t , aştep t ân d dest i n derea n oast r ă casă ne a tace pr in surpr indere. După cum o ceta te for ţa tă să se pre dea, cân d bogăţ ia ad u n at ă în ea a fost jefu i t ă, nu m ai are por ţ i le în cu ia te , n ic i pazn ic i de veghe pe z idur i , to t aşa suf le tu l go l i t de com or i l e care se af lau în el p r i n daru l d um n ezeiesc este d isp r eţu i t caf i i n d n evredn ic d e gr i ja du m n ezeiască. D e aceea se spu n e: «Cu t oa t ă pa za vegh eazâ -ţ i in im a»164. Pen t r u că ast fe l p r i vegh in d şi f i i n d t re ji ,să ne ru găm ca şi p r in vegh erea cu p ază asu pr a n oast r ă în şin e să cău tăm, ca «să nu dor m i t eze, n ic i să adoar m ă Cel car e î l pă zeşt e p e I s rael»'65. Căci «de n -ar pă z i D om n ul ceta t ea, în zadar ar pr i veghea cel ce o p ăz eşt e»166. D e cât e or i d in cauza l ipse i fapt e lor bu n e [El ] n e re

162 N u m . XI, 5.163 I s. I, 8.164 Pr . I V , 23.




t r age păz i rea, su n t em lăsaţ i l i ber i spr e prada, înr ob i r ea şi răp i rea decăt re vră jm aşi .

23. «Şi de nu ne-a r f i l ăsa t nouă D om nu l Sav ao t săm ân ţ ă , am f i fo s t ca Sodom a ş i n e-am f i asem ăn at Gom or ei»1&?.

D acă în t reg n eam ul este păcăto s şi în t reg popo ru l este p l in depăcate ş i to ţ i sunt f i i i fărădelegi i , ce fe l de sămânţă i -a rămas lu i Is rae l , care să împied ice să- l supună pat imi lo r Sodomei ş i Gomore i?Căci sămânţa care este în Israel este o sămânţă rea, care nu aducemântu i re , c i e vredn ică de p ierzare . Aşadar ce fe l de sămânţă esteacest a? O are nu d espr e ea se spu n e în făgăd u in ţ a căt re A vr aam : «Ţ ie î l vo i da şi sem in ţ ei t al e»168. Căci spune: «nu a zi s ş i sem in ţ elor , ca de m ai mu l ţ i , ci ca de un u l s ingur : şi sem in ţ ei t a le, Car e est e H r is to s »l6?.Căci această Sămânţă i -a scăpat pr in venirea Ei pe cei care mer i taudupă vrednic ia celor t ră i te să sufere [pedepsele] Sodomei ş i să f ien im ic i ţ i p r in foc şi pu c ioasă d in cauza rău t ăţ i i care a în t recu t m ăsu ra Sodom ei .

Şi to t uşi , ch ia r şi d up ă păcatu l îm po t r i va lu i H r istos, «o r ă m ă şiţ ă aleasă pr i n h ar »170 a fos t mântu i tă ; da r ce i la l ţ i s -au împ ie t r i t ş iau fost d aţ i p ierzăr i i , du pă cum spu n e A m os: «Căci v -am p r ăpăd i t pe v o i cum a p r ăpăd i t D om nu l Sodom a şi Gom ora ; şi n i ci aşa nu v -a ţ i în t or s la M in e, z ice D om n u l»171. Cu toate acestea, deşi a ameninţatadeseor i , adeseor i a şi r en un ţ at , d ar în cele d in ur m ă a adu s asup rain im i i n epo căi t e sufer i n ţ ele m er i ta te de fapt e. Căc i la u n pr o fet , [El ]Se por n eşte pen t ru răzbun area d in cauza nedr ep t ăţ i i pop oru lu i , darSe opreşte d at or i t ă iu b i r i i Sale de oam en i : «Cum m ă v oi pu r t a cu t i ne, E f ra im ? Ce îţ i vo i fac e, Iu da? Ca p e A dam a te vo i pu n e şi ca pe Sebo im »172. Aces tea apar ţ in pen tapo le i Sodomei . Apo i cu p reap l inu li ub i r i i de oam en i adaugă im ed ia t : «In ima s -a zvârco l i t în Mine, s -a

1 7 I s. I, 9.168 Fac. XV, 18.169 Gal. I I I, 16.170 R o m . XI, 5.



4 4 Sf . v a s i l e c e l M a r e

t u l bu ra t părerea M ea de rău . N u îţ i v o i f a c e după i u ţ im ea m ân iei M ele»173.

Cu toate acestea, când au căzut în fărădelegea cea din urmă,Templu l a fos t ars , în t reaga ceta te a fos t incend ia tă ş i au fos t uc iş ip r in foam ete şi b oală, revo l t ă şi u n el t i r i l e [ făcu t e de] un i i îm pot r i vaal t ora . To t u şi , p ar tea celor care au crezut în H r i sto s a fost păst r at ă,d in înt reg Israelu l a legerea găsindu-se la puţ in i . Făcându-se ca una lu at pen t ru n eam ur i , pe t o ţ i i - a t ras căt r e asem ăn area pr op r ie , ca şide at u n c i cel care crede d in t re neam u r i să f ie socot i t Israel şi pop oral D om n u l u i şi să f ie iu deu în t r -ascun s şi m oşten i t o r al făgădu in ţe lo r du h ovn iceşt i .

D acă Sod om a se t âlcu ieşt e „ în cl i n are”174, iar G om or a „r ăzvr ăt i r e”175, t âlcu ir ea n u m elo r n e su gerează u r m ăto r u l sen s: D acă Săm ân ţa care a fos t făgădui tă nu ar f i ven i t , n imic nu ne-ar f i opr i t să cădem în p ie i re to ta lă , îndepăr tându-ne de la Dumnezeu. Ş i dacă nun i s-ar f i arăt at p acea, car e cov ârşeşt e t o at ă m i n t ea176, f i ecar e am fifost d is t ru şi de p rop r ia răzvră t i r e şi d e războ iu l d in lăun t ru l Iu i . Căcipa t im i le păca tu lu i ş i toa te impu lsur i le fă ră ra ţ iune p roduc su f le te lo r , p r i n n atu ra lo r , tu lb u ră r i n eînceta te şi o r ăzv răt i re ne îm păcată .

23. în ţ elegân d fo losu l p rezen ţe i M ân tu i t o ru lu i , Care a in t rca Săm ân ţ ă m ică în v ia ţ a noast r ă p r in t ru p om en esc , Biser i ca spu n eaces tea sub fo rma mu l ţum i r i i : «As c u l t a ţ i c uv ân t u l Domnu lu i , c on ducător i a i Sodomei , lua ţ i aminte la legea lu i Dumnezeu, popor a l Gom or ei»177, pent ru a ară ta că prezenţa seminţe i lăsate e i de căt reD om nu l Savao t l i s-a făcu t lo r p r i c ină de m ân tu i re . Fi in dcă erau d u pă e i înş iş i v inovaţ i de pat imi le Sodomei , [Scr ip tura ] î i numeştecon d u căt or i ai Sod om ei şi po p or a l Gom or ei care d epăşeşt e răut at eacon du căto r i lo r , căc i Sod om a era , ca să z icem aşa, o m et ro po lă a rău tăţ i i , dar conducător i i o depăşeau pe aceasta în excesul de răutate.

173 O s. X I ,8 -9 .174 Probab i l se face un jo c de cuv in te în t re top on im u l D ip Sedom Sodo m a şi subs tan t i v u l n ţ n ţ f şedema „ te rasă” , „pan tă ” , „ te r i to r iu ” .175 Este rea l iza tă o et im olo g ie pop u lară pen t ru r n b î f ‘ amora G o m o ra , f i i n d ap ro p ia tă d erădăcin a “ IBSJ„ a adu n a în st ive” , de un de “ IŞB ‘om er „sno p d e grâu” .




D e ce «conducă to r i a i Sodom ei »? Pen t ru că d u p ă cum aceia l -au r espins pe Lot, cel care judeca cele drepte, când s-a grăbit să- i salveze

pe ce i găzdu i ţ i la e l , spunându- i : «Ai ven i t să locu ieşt i , nu să j u deci»178, to t ast fe l aceşt ia L-au respins pe Judecătorul cel drept , s t r i gând : «Răst i gn eşt e-L, r ăst ig n eşt e-L»179, „ I a de pe păm ân t pe U nu l caA cest a” . Josni c ia er a cu m u l t m ai m are aic i , căci aceia se com po rt auindecent fa ţă de s t ră in i , care nu erau v inovaţ i cu n imic , dar aceşt iafa ţă de Cel care le ară ta d in preap l in mar i b inefacer i ; ace ia fa ţă dest răin i , d ar aceşt i a faţ ă de Cel ce a ven it la ale Sale; aceia faţă d e în ger i , dar aceşt ia fa ţă de Dumnezeu. De aceea, au mer i ta t pe dreptd en u m i r ea d e «con ducă t o r i a i Sodom ei» .

Cu toate acestea, Dumnezeu, Care le face acestora b ine, î icheam ă la ascu l t area cuv i n t elo r Sale fo losi t oare şi î l în t oarce pe p oporu l condus de aceşt ia , numi t ş i «popo ru l Gomore i » d in cauza în vă ţă tu r i lo r re le , la respec ta rea Leg i i , ce lo r p r i cepu ţ i po runc indu- le„să ascul te” , iar celor nepr icepuţ i „să ia aminte” sau „să audă” , dupăcum red au cei l a l ţ i 180. Căci p e cât d e m are est e d i ferenţ a d in t re cu vân t şi L ege p e atât est e cea di n t r e „a ascu lt a” şi „a au zi ” . Căci L egeaeste regu la ce lor drepte ş i a ce lor nedrepte , porunc ind ceea ce t re bu ie făcut ş i opr ind ceea ce nu t rebu ie făcut ; mul ţ i păzesc aceasta ,deşi n u în ţ eleg fo losu l d in ea. D ar Scr ip t u r a o feră şi m ot i vu l pen t rucare acestea sunt porunc i te . Ş i , mai mul t , cuvântu l pent ru no i , careexp l i că Legea în m od m in u n at şi du h ovn iceşte , este m ai p r eţ i os d e cât o bserv area sim pl ă, du pă l i t eră.

Dar pr in ce se deosebeşte „a ascul ta” de a „auzi”? „A ascul ta”ţ ine de gând i re , după cum ara tă Domnu l , ducând la supunerea cupr icepere faţă de sensul celor spuse: « Cine are urechi de ascul tat , să asculte»181. Pe cân d „a auz i ” este a p r im i în u rech i u n sim p lu sun et .D e aceea pop oru l sp u n e în I eşi r e: «To at e cât e le gr ăi eşte D u m n ezeu le vom fa c e şi le vom ascul t a»182. Totuş i , a r f i t rebu i t să u rmeze săspu n ă: „vom ascu l t a şi vom face” . D ar „ a face” în seam n ă o în ţ elegere

178 Fac. XIX, 9 .179 Lc. X X I I I , 21.180 Se referă la cei la l ţ i t r adu căt or i an t i c i în greacă.




cu to tu l g ros ieră , precum a păz i t rupeşte sabatu l , a se abţ ine de lam ân căru r i , a se ci r cum cid e în a opt a zi şi a se în fă ţ işa de t r ei o r i p e

an în Tem pl u. A în ţ e lege ra ţ iu n i le (cuv in te le)183 acest or a apar ţ in ecelu i d eja desăvârş i t şi avan sat cu m ul t în cun oaşt ere. Ei au spu s căacest a era sin guru l m ot iv care i -a dus atu n c i la un el t i r ea îm pot r i vap ro fe tu lu i .

O are condu căto r i i Sodom ei au f ost n um i ţ i p en t r u că ei cond u ceau nişte t ică loşi sau d in cauză că erau [e i înş iş i ] t ică loşi? Căci c i n eva care con du ce oam en i ră i p oate [ t o tuşi ] să se înd ep ăr t eze el în

suşi de răutatea celor conduşi . Dacă s-ar f i păstrat tăcerea desprepopor , probabi l că ar f i loc de oarecare ambigu i ta te . Dar pent ru căp o p o r u l e s t e n u m i t «popo ru l Gomore i », Scr ip tura ara tă că poporu leste m ai pu ţ i n v in ova t d ecât cond ucăto r i i l u i , pen t r u că Sodo m a stă

în f r u n t ea p en t ap o lei , ca şi cân d ar avea co n d u cer ea r ău t ăţ i i şi arm er i t a în t âie tat ea în o r i ce re le. Relata rea n u - i m en ţ i on ează pe con du căto r i i Sodom ei , în a fară de reg i i în v in şi . To t uşi , d i n cauza m us

t răr i i pe fa ţă a acestor [oameni ] nedrepţ i , Aposto lu l spune despreIsaia: «în d r ăz n eşt e şi spu n e»184. Cel care pet r ece în în văţă tu r i le săn ăt oase şi în v i aţa n evin ovat ă se va fo losi cât eodat ă de acest ea faţă decon du căt or i i B iser i c i lo r care t ră iesc ne leg iu i t şi fa ţă de pop or u l carea decăzu t şi est e con d u s fără fo los.

24 . «La ce îm i fo l oseş te m ul ţ im ea jer t fe lor voast r e?, spun D om n u l»185.

U n a d in t re cele care t r ebu ie să f ie ascu l t at e de căt re con d u căto r i ş i păz i te de popor es te [p rob lema] : «La c e î m i f o l os eşt e m u l ţ i m ea jer t felo r voast re?». «Jer t fele celor făr ăd elege su n t ur âc iun e îna in t ea D om n u lu i»186. Cum nădă jdu i ţ i ca p r i n mu l ţ imea j e r t f e l o r adusefără o po căin ţ ă v redn ică de po m en i re să găsi ţ i cu m va răscum părarepen t ru su f le te le voast r e? Căci D um n ezeu este îm păcat n u p r in sân ge le an ima le lo r , n ic i p r in sacr i f i c i i l e de pe je r t fe ln ic , c i p r in in imasmeri tă. Căci «jer t fa lu i D u m n ezeu d u h u l um i l i t »187. Este pot r iv i t să

183 Xoyoq înseam n ă „cuv ân t ” , da r şi „ ra ţ i un e” , „ sen s” .184 R o m . X, 20.185 îs. 1, 11.




se sp u n ă acelaşi l u cru şi pen t ru cei care r i sip esc su m e d e ban i [p en t ru jer t fe] , fără să se p ocăiască pr in fapte. D e aceea Scr i p t u ra n u r e

fuză cu totu l jer t fe le, c i [doar ] pe cele iudaice. «La ce îm i f o lo seşt e, zice, mul ţ imea j e r t f e l o r v oas t re »? Respinge mul ţ imea, dar aşteaptăJert fa cea una. Să se aducă f iecare pe sine lui Dumnezeu, în făţ i şân d u -se jer t fă v i e, b in e p l ăcu t ă lu i D u m n ez eu , jer t f i n d l u iD u m n ezeu , pr in în ch in are du h ovn icească188, jer t fă de lau dă. D evrem e ce m u l ţ im ea jer t fe lor celor du pă Lege a fost resp i n să ca n efo lo si t oare, o sin gu ră Jer t fă a fost accept ată, în ăl ţ ată la sfârşi t u l v eacu

r i l o r pen t r u i e r t a rea păcatu lu i . Căci M ielu l l u i D um nezeu a r i d i catpăcat u l lu m i i 189, adu cân d u -Se pe Sin e p r i n os şi jer t fă în t ru m ir os deb u n ă m ir easm ă190.

25. «Su n t să t u l ( pl i n ) »191.Este b ine ca a ic i tex tu l să f ie de l imi ta t ş i să înceapă în cont i

nuare un a l t pasa j . Căc i es te po t r i v i t l u i Dumnezeu să f ie p l in depr opr ia fer i c i re şi să n u a ibă nevo ie de n im ic , dar nu este po t r i v i t l u i

D um n ezeu să se spu n ă că est e p l in cu m i rosu l ard er i lo r d e to t saucu sân gele celo r jer t f i t e. D eci est e p l i n , «din a Căru i p l i n ă t a t e no i t o ţ i am lu at »192 şi «în t r u El locu ieşt e t r u peşt e p l i n ăt at ea du m n ezei r i i»193.

Căci jer t fele arse adu c ceva p l ăcere şi fo l os dem on i lo r d i n cau za iu b i r i i d e p l ăcere şi pasiu n i i p r i n sân gele fum egat p r i n ard ere, ca re ast fe l este asim i la t în alcăt u i r ea lo r p r i n t r -o asem en ea sub l im are.Căc i to ţ i se hrănesc în în t reg ime cu abur , nu pr in mestecare ş i s to

m ac , c i p r in în t r eaga lo r f i i n ţă p r ecum păru l an im alelo r , u n gh i i l e şicele asemenea care pr imesc hrana. De aceea se agită cu lăcomie în

ju r u l m i r esm el o r şi se d esfat ă d e fu m u l d e l a t ăm âi e ca f i i n d p o t r i v i tsp r e hr an a lor .194 Şi p o ate că exi st ă şi o oar ecar e în su şi r e în an im ale[aprop ia tă] de p rop r i etă ţ i l e t r u pu r i l o r d em on ice. Iar cei care p r i cep

188 R o m . X I I , 1.189 I n . I, 29.190 Ef . V, 2.191I s. 1, 11.192 I n . I ,i 6 .




vo in ţe le lo r fu rn izează d rep t h rană ceva anume f iecăru ia ca f i i ndm ai p o t r i v i t .

Dar lu i Dumnezeu î i es te p ropr ie spusa : «Sun t p l i n » . Căci nut ân jesc n im ic , d ar to at e [ t ân jesc] du pă M in e. B in ele est e cel du păcare tân jesc toate . Sunt izvoru l p l ină tă ţ i i . «Oare nu umplu Eu ceru l şi păm ân t u l?, spu n e D om n u l»195 şi : «A l D om nu lu i est e ceru l şi p l i n i r ea lu i»196. D e aceea Eu n u am n evo i e de n im ic şi le dau p l i n ăta te celo r la ca re v in . De Mine sun t p l in i s f in ţ i i . «Ştefan , p l in de har ş i de pu t er e, fă cea m in u n i ş i sem n e m ar i în po po r »197. Şi Pavel, după cu

n oaşte rea [ lu i H r istos] , s-a în t o rs în Ie rusal im p l in de D uh u l Sfân t .D ator i t ă acest e i p l in ătăţ i şi A vr aam er a m ai b ăt rân şi p l i n d e z i l e198.«Câ n d p op or u l se va înt oar ce, va gă si z i le p l i n e»199.

26. «A r der i le de t ot a le berbec i lor , seu l m iei lor şi sân gele t au r lo r şi ţ ap i l or nu le vo i esc»200.

Iar acest ea ţ in d e cu vânt u l ascul t at şi d e Legea care t r ebu ie săf ie pr i m i t ă în u rech i . V ez i d acă n u l e legi ferează şi le por u n ceşt e pe

acest ea îm p ot r i va celo r [date] p r i n M oise: d acă acol o le d oreşte, aic ile resp in ge. D ar cum [atun ci ] nu va t rece n ic io io t ă şi n ic io c i r t ă d inL ege201, p ân ă ce se v o r f ace t o at e202? Sau p o at e n u ar at ă Scr i p t u r a căin c lu d e [ par tea] t ru pească a Legi i , d ar perm i t e să f ie in t erp re ta tă cur id icarea m in ţ i i d uh ovn iceşte şi în al t?

Căc i , spune, nu am dor i t de loc berbecu l , un an imal , c i dorescsă-Mi f ie înă l ţa tă min tea, par tea conducătoare a suf le tu lu i , nefărâ

mi ţa tă de gr i j i le pământeşt i , în t reagă cură ţ i tă ca pr in foc ş i a ră ta tă[ca f i ind ] încercată . Nu seu l mie i lo r să f ie fumegat pr in foc în cevam ai sub ţ i r e, ci sim p l i ta tea pu r t ăr i l o r d in t r -un su f le t fă ră rău ta te să-

195 I e r . XX I I I , 24 .196 Ps. XXIII , 1.197 Fap. VI, 8 .

198 Fac. XXV, 8 .199 Ps. LX X II , 10.200 I s. 1, 11.201Iota (y o d ) era cea mai mică l i te ră a a l fabetu lu i pătra t ebra ic ( , ) . Ceea ce în românăeste t radu s p r in „c i r tă ” în l im ba g reacă este r eda t p r in îcepa ia „co r n ” . Este vo rb a de o r n a m en t e, su b fo rm a u n o r m ă n u n ch iu r i d e „ co arn e” d i sp u se d e asu p ra l i t e rel o r e b rai ce( î b i ă i ” )



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i I s a i a 4 9

M i f ie jer t f i t ă. Şi n u sân gele t au r i lo r şi ţ ap i lo r să f ie t u r n at la p ic io r u l jer t fel n icu lu i , ci p ar t ea afect i vă şi cea p asi on ală ale su f l et u lu i să f ie

n im ic i te p r in ru găc iun ea stă ru i t oare şi p r in st rădan ia căt r e cele sf in t e.F i i a ten t că [Dumnezeu] nu spune că nu v rea n ic iun fe l de

sân ge, ci u n an u m e sân ge, d in an um e an im ale . Căc i nu spu n e că nuvrea sângele curs la sfârş i tu l veacur i lor pentru ştergerea păcatelor ,care «gră ieşt e m a i b ine decâ t a l l u iA be l »2°3, ci sch i m b ă jer t fel e în ceva duhovnicesc, căci urmează să f ie şi schimbarea preoţ iei204. Dacă

resp i n ge jer t fe le t ru peşt i , îl r esp i n ge în ch ip văd i t şi p e arh iereu l celdupă Lege. Căc i cum îş i vor face arh ier i i ce i după Lege mâin i le desăvârşi t e, dacă m ie lu l ard er i i d e to t , pe care îşi p u n eau m âin i le , num ai est e adu s je r t fă? Cum se vo r cur ăţ i cei care n u m ai su n t cu ră ţ i ţ ip r in sânge? A st fe l , am ân d ou ă stau îm pr eu n ă: şi L egea du pă M oise şiadu cerea a ceva m ai b un .

Pr in u r m are , cei d in săm ân ţa lu i A aro n sun t înd epăr ta ţ i , ca să

v in ă în locu l lo r Cel d u pă rând ui a la lu i M elch isedec205. N u m ai su n t jer t fel e n ec on t en i t e206, n u m ai su n t cele p en t r u Z iu a I sp ăşi r i i , n i cicenuşa juninci i care î i curăţeşte pe cei care part ic ipă207. Căci este osingură Jer t fă, Hr is tos, ş i moartea după [măsura] Lui a celor sf in ţ i ; os ingură st ropire, Baia naşter i i d in nou2°8; o s ingură izbăvire de păcat , sângele vărsat pent ru mântu i rea lumi i . De aceea le pune pepr im ele la o par t e, p ent r u a Ie aşeza p e cele la l t e.

«N ic i să veni ţ i să vă ar ăt aţ i M ie»2°9, d u p ă o b i ş n u i t u l „ n u v o -iesc” . Nu respinge doar legea despre jer t fe, c i ş i pe cea după caret rebu ie ca or i ce bărb at să se ara te de t re i o r i p e an în a in t ea D om n u lu i . D acă n u se sch i m bă d in a f i t i căloş i şi a avea gân d u r i le n edr ept e,

îi l eap ăd ă d e l a o ch i i Lu i . Căci «oc h i i Domnu lu i as up ra c e l o r

203 Evr. XI I , 24.204 Evr. V I I , 12.205 Evr. V, io .206 D a n . XI, 31.207 Evr. IX, 13.208 Sf Botez




dr epţ i »210 şi «dr ept at e pr iveşt e fa ţ a L u i»211. A o p r i în d r ăz n eal a m i j l o c i r i i l o r ind ică mân ia s tăpânu lu i că t re s lu j i to r i . Ia r a ex t inde con temp la rea lu i Dumnezeu la T re i reve lează cunoaş te rea teo log ie idespre [Sfânta] Tre ime. De aceea i -a preferat pe bărbaţ i ca f i indvredn ic i de och i i dumnezeieşt i , a ră tând că Scr ip tura doreşte suf le tev iguroase, care să împl inească învăţă tur i le în mod ferm ş i so l id , ş inu moi , pasive ş i efeminate. De aceea spune: «de t r ei or i p e an să se ar at e f i ecar e băr bat înain t ea M ea»212. [Dumnezeu] resp inge ch ia racest l u cru săvârş i t t r u peşt e d e Israelu l t ru pesc.

27. «C ăci ci n e a ceru t acestea din m âin i l e vo ast r e?»213.A arăt at ce fel su n t acest ea, cele t r u p eşt i a le Legi i , berb ecu l ars

de to t şi seu l m ie i lo r şi sângele taur i lo r şi a l ţap i lo r şi p r ezen t area înt rup la Templu , ca ş i când och i i dumneze ieş t i a r avea nevo ie deapr op iere pen t ru a vedea, şi n u i -ar aju n ge m ai d egrabă de depar te.„Ci n e le -a ceru t , spu n e, d in m âin i le voast re pe acest ea at â t d e um i leşi p ăm ânt eşt i ” ? V ez i cât ă pu t ere şi con st r ân gere adaugă pent ru ca să

în ţ el egem sen su l L egi i în t r -u n fel d u h ovn i cesc? Căci d acă m ăr t u r i seşt i că spusele Legi i au fost date de Dumnezeu, dar , acum cândacestea sunt făcute, Dumnezeu spune că nu le cere, [E l ] constrânge

în ch ip văd i t şi d e n et ăgăd u i t să n e în ăl ţ ăm m in t ea l a con t em p lar ead u h ovn icească a Leg i i , st r i gân d apr oape şi d ec larând so lem n : « M i l ă voiesc, ia r nu jer t fa ; şi cun oaşt er e de D um nezeu, m ai m ul t decât ar der i d e t o t »214. Şi : «Ţi s-a arătat, omule, ceea ce este bun şi ceea ce

D om n u l cere de la t i ne: doar să fa c i j u deca tă şi să i ubeşt i m i la ş i să f i i gat a să m er g i cu D om n u l D um n ezeu l t ău»215. Şi: «Jer t feşt e iu i D u m n ezeu jer t fa de l au dă »216. Se pare că înt reaga Scr iptură despre jer t feeste cup r i n să în cuvân tu l d espr e m i lă şi iu b i r e, de vr em e ce în t reagaLege se recapitulează în: «I u beşt e-ţ i ap r oa pele ca p e t in e în suţ i»217.

210 Ps. XXXIII , 14 (Septuaginta v. 16).211Ps. X, 7 ( Septu agin ta v . 8) .212 leş. XXIII, 17.2,3 I s. 1,12.214 O s. VI, 6 .215 M i h . VI, 8 .216 Ps. XLIX, 15 (Septuaginta v. 14).




Iar locul despre sărbător i va f i supus acelu iaşi mod de exegeză, ca«să nu prăznuim Paş t i le cu a luatu l răută ţ i i ş i a l v ic leşugulu i , c i cu azi m i l e n eam est ecăr i i ş i ale ad evăr u lu i»218. Fi ind jer t f i t către seară,ad ică la sfârşi t u l veacu l u i , M ie lu l cel adevărat , H r ist os, al Căru i T ru pest e cu adevărat m âncare219, ca să lo cu im în cor t u r i n u u n n u m ărporunc i t de z i le , c i în to t t impu l locu i r i i noas t re v reme ln ice , aş tep tând adevărata patr ie, a l cărei meşter ş i lucrător este Dumnezeu220,ca să prăznu im Cinc izec imea, când s-au înche ia t şapte săptămâni ,ad i că renun ţând l a v i aţ ă ca şi cum am t r ă i î n u l t im a zi .

28. «N u vef i m ai cont in ua să-M i călcaţ i cur t ea M ea»221. O amn in ţa re în f r i coşăt oare pen t ru cei care o p r i cep . U n i i d in B iser i că nu

în ţ el eg aceast ă p ed eap să, u n i i car e p o t să o în t âln ească o iau cu u şu ră tate , iar al ţ i i con dam n aţ i d in cauza păcate lo r sun t in d i fe ren ţ i . D arcuvântul arată int rarea t rufaşă a celor acuzaţ i ca ş i când ar călca înpi c io are cele sf in te. D e aceea cel d esăvârş i t a jun ge în Sfânt a Sf i n t elo r d in in te r io r u l pe rde lei ( catapetesm ei ) , ad i că du pă ce t rece d i n co lo de ce le t rupeşt i , se va ocupa cu contemplare s implă a ra ţ iun i lo rdumnezeieşt i . Dar ce l in fer io r , [a f lându-se] în casa lu i Dumnezeu,dobândeşte s lu j i rea cea după închinarea t rupească. Cel care tocmaieste in i ţ ia t în dr eapt a cred in ţ ă po ate să calce d oar în cur t e. D ar celcare a fost în d epăr t a t d in aceast a est e în a fara locu r i lo r d rept ei c re d in ţe .

De aceea, cât de mare este per icolul ca ceea ce i se pare cuiva

că are, şi acest a să- i f i e lu at . To t uşi , s fân t u l care î l iu beşt e pest e m ăsu ră pe Dumnezeu u rmează pes te măsu ră t u tu ro r s imbo lu r i l o r l u iD um nezeu , spu n ân d : «D or eşt e şi se sfâr şeşte suf let u l m eu dup ă cu r -ţ i le D om n u lu i»222. Căci şt ie că al t fel est e im p osib i l să în f l or ească şi săaibă în cepu t d e rod i re , d acă nu se af lă în cu r ţ i l e D om n u lu i . D u m n ezeu î i scoate afar ă d i n cur t ea iu daică, făcân d u - l e b in e, ca să fugă încur t ea o i l or lu i H r i st os şi să f ie o t u rm ă şi u n Păst or 223.

218 / Co r . V , 8.219 I n . VI, 56.220 Evr. XI, xo.2 2 1 r T

ÎS . I, 12.222 Ps. LX XX I I I , 2 (Sep tu agin ta v. 3) .




29 . «D acă îm i adu ceţ i fa in ă bun ă de grâu , est e în zadar . Tăm ia îm i est e urâc iune. N u su făr lun i le voast r e no i şi sabat ele voast r e şi z iu a voast ră cea m are. Su f let u l M eu ur ăşt e pos tu l , od ihn a şi săr băt o r i le vo ast r e»224.

în ch ip văd i t r esp in ge i n t er p r et ar ea t r u p ească, p r oclam ân dLegea l u i D um n ezeu şi în dem n ân du - i cu m ust r ăr i m ar i pe con du căto r i şi pe popor la lu are am in te . Căci n u anu n ţă n im ic despr e Sine,c i le şt erge pe cele vechi , sp u n ând că aceast a est e legea lu i D u m n ezeu ş i po runca lu i Dumnezeu, ca n im ic d in ce le săvârş i te acum săn u m ai f ie.

«D acă îm i adu ceţ i fă in ă bun ă de grâu, est e în zadar ». A d esea sefo loseşte la jer t fe făin a bun ă de g râu : un eor i tu rn ân d u -se doar u leifără pregăt ire, iar al teor i fără ulei , ca în cazul [ jer t fei de] gelozie225,uneor i tu r te , a l teo r i az ime, a l teo r i doar a lua t , fă ina f i i nd p regă t i tăcu u l ei . A cu m făcân d zad arn ică în t rebu in ţ area aceste ia, a înd epăr t atcea m ai m are p ar t e d i n jer t fe. D eci , ce est e ceea ce sp u n e? Că atu n cicând Scr ip tura vorbeşte pr in en igme despre a l te lucrur i , vo i , lăsândde o par t e vo ia L eg iu i t o ru lu i , ară taţ i în t r eaga p r eocup are pen t r u zăd ărn ic ia celor t ru peşt i . Căc i t rebu ie să lu aţ i g râu l d rept cuvânt , săd i t

în su f l et ele vo ast r e ca o săm ân ţ ă şi , d ezb r ăc ân d u -1 d e or i ce gân dlu m esc, să î l fo lo si ţ i p o t r i v i t lu i în su şi la slu j i r ea n em at er i a lă şi cur a tă a lu i Dumnezeu. Ş i aceasta este fă ina bună duhovn icească - cu vânt u l d espr e D u m n ezeu sep arat d e gân d u l t ru pesc. D e aceea făin a

în ţ el easă t r u p eşt e şi o fer i t ă d u p ă r i t u al u l i u d ai c est e în zad ar , iaracum t ăm âia este de asem en ea u râciu n e pen t ru D om nu l . Căc i esteur âc ios, de fapt , să se creadă că D u m n ezeu căut ând p lăcer i p r i n m i ro s a p or u n c i t am estecu l de tăm âie , dar să nu se în ţ e leagă că t ăm âiapen t ru Domnu l es te [de fap t ] s f in ţ i rea d in t rup , săvârş i tă p r in cumpă ta rea d in su f le t , când păr ţ i l e su f le tu lu i sun t în ech i l i b ru ş i ne tu l bura te de răzvră t i re una împot r iva ce le i la l te . Căc i spune: «I a -ţ i m i

rodenii: stacte226, oniha227, halvan mirositor228 şi tămâie curată»229.

224 I s. I , 13-14.225 N u m . V, 15.




Aces tea pa t ru sun t asemănătoare cu ce le pa t ru e lemente d in ca resun t a lcăt u i t e t r u pu r i l e: st ac te cu apa, on ih a d in cauz ă că este u sca

t ă cu păm ân tu l , h alvan u l d in cauza căld ur i i cu focu l , i a r tăm âia d incauza cur ă ţ ie i cu aeru l . «D in t oat e aceeaşi m ăsur ă»230, ad ică ţ in ând

în l im i t el e [ pot r i v i t e] vei ech i l i b r a im p u l su r i l e i scat e d in cau za n eîn -f rânăr i i spre pof te le nebuneşt i . «Şi pi seaz ă- o m ăr u n t »231, adi că te veimunci să o fac i duhovnicească, îndepăr tând din suf let ceea ce estegros ş i mater ia l . «Şi as t fe l o ve i pune în fa ţa măr tur ie i d in cor t , de u nde M ă voi fa c e cun oscu t ţ ie»232. Căci când [c ineva] a junge la o

com bi n aţ ie f ixă şi se cu ră ţeşte , atu n c i est e vr ed n ic să f ie in t rod u s lacele sf in te ş i să se apropie de cunoaşterea cea despre Dumnezeu.Căci sp u n e: «O v ei pu n e în f a ţ a m ăr t u r i ei d i n co r t , de unde M ă v o i f a ce cun oscut ţ ie». D ar est e in t er z is să-şi facă c in eva ceva asem ănăt orpen t r u d esfătare, adi că să-şi asu m e real i zăr i l e, ci [ t rebuie] să atr ib u ie cauza ce lor bune lu i Dumnezeu. O asemenea tămâie era Pave l ,care spune: «sun t em bun ă m i r easm ă a lu i H r is tos»233 şi iarăşi: «M u l

ţ um i re [ f i e adusă ] l u i D um nezeu, Celu i ce ne fa ce pu ru rea b i ru i t o r i şi descoperă în n oi m ir easm a cu n oşt in ţ ei Sal e»234.

30. T ăm âia t ru pească, ce in t ră în po r i i d in n ăr i şi iscă sen zaţ ieste socot i t ă, pe cât se pare, o u râciu n e p en t r u cel n et ru pesc. Scr i p t u ra vr ea ca lu n i l e no i să f ie socot i t e ca f i in d asem en ea cu an i i veşn ic i de că t re ce i p r i cepu ţ i , nu ca revo lu ţ ia Lun i i în decursu l ce lo rt r eizeci d e zi le, cân d aceast a depăşeşt e Soar ele şi i arăşi se d esp r in d e.

D ar p en t r u c ă «cel n esăbu it se schi m bă ca l u n a»235, Scr ip t ur a vrea cacel cu iu b i r e de fra te şi com pasiu n e să con sid ere r i d i carea căt re lu

227 în ebraică şehelet este hapax l egom enon ( l eş. XXX , 34 ) , i d en t i f i cat cu on ih a, n u m i tă în gr eacă ony x , i a r î n l a t i n ă ungu is odora tus , f i i nd vâ r fu l une i coch i l i i sp i ra la te , ca rep r i n a rd ere d e gajă u n m i ro s p u te rn i c .228 în eb r aic ă helbena, n u m i t ă î n l at i n ă g a l b a n u m , r ăşi n ă p ar f u m at ă o b ţ i n u t ă d i n p at r u

sp ec i i d e a rb u şt i d i n f am i l i a Feru la .229 leş. X XX , 34.230 leş. XX X, 34.231leş. XX X, 36 .232 leş. XXX, 36.233I I Cor . II, 15.




m in a pe care n esăbui t u l a părăsi t -o şi reven i r ea pr in p ocă in ţ ă la celed in t ru în cepu t ca pe o sărb ăto are , p r ăzn u i n d ca o lu n ă n ou ă începu

tu l v i eţ i i î n l um ină , pen t r u că [ acela] a pă răsi t l um in a p r i n î nc l i n area spr e m ai r ău, d ar a reven i t ia răşi la ea pr in în t oarcere.Apoi ar f i de spus ş i despre sabatele detestate: [Dumnezeu a

po ru n c i t om ul u i ] să n u r i d i ce p ovară şi să n u iasă d in locu l lu i236 şisă n u apr in d ă fo cu l în n ici o aşezar e a lor 237. A cest ea care se arat ă deIa s ine cu neput inţă de respectat ş i păzi t cu st răşnic ie î l fac pe celcare le ascul t ă t ru p eşt e pasib i l d e b l est em . Căci est e im p osib i l să nu

t e m işt i d in t r -u n l oc . Şi or ice est e pu r t at , o r i cât de u şor ar f i , se socot eşt e p ovară, f ie h ain ă, f i e p âin e, f ie ceva d in t re cele necesare. D ar[de fap t Dumnezeu] porunceş te să nu f ie apr ins n ic i măcar focu l ,ad ică să n u f i e apr i n s de pat im i l e cărn i i ; ia r să n u r id ice po vară [ în seamnă] adică să nu se încarce cu greutatea păcatulu i ş i să nu sem ut e de la şederea în D um n ezeu, răm ân ân d stab i l şi n esch im bat încredinţă. Dar de la cei care prăznuiesc ast fe l sabatele, nu în odihnă

d e la cele re le, c i în reţ in ere d e la cele pot r i v i t e, d u p ă cât se pare [El ] îşi în t o ar ce sp at el e şi n u l e su feră, ca f i i n d m in ci n oase. Căci aşa su n tsabate le b lam at e de pro fet : «V ai de cei car e se apr opi e ş i se at i n g de sabatele cele mincinoase»238. D ar sabate le adevărat e su n t od ih n a p u să deopar te poporu lu i lu i Dumnezeu, pe care , f i i nd adevăra tă ,Dumnezeu o pr imeşte. Şi a junge la aceste sabate a le odihnei celpent ru care lumea s-a răs t ign i t , depăr tându-se ad ică de la ce le lu

meşt i ş i ven ind la locu l propr iu de od ihnă duhovn icească, ce l carese a f lă în e le nemai f i i nd m işca t d in locu l său p ropr iu , pen t ru că last area aceea se af l ă l i n işt ea şi n etu lb u r area239. I ar foc n u v a apr i n d e

în aşezar ea v eşn i că, p en t r u că n u -şi ad u ce cu si n e n i cio m at er ie car ese apr inde cu foc, lemne, iarbă [sau] paie. Nu r id ică povară cel carenu are sarcina grea a fărădelegi i care să- l apese, ci se odihneşte cuadevărat în sabatel e desfăt ăto are.

31. în lo c d e «ziua cea mare», cei la l ţ i au redat «aleasă». A ş[ redă ] Theodot ion : «Nu suport pe cea aleasă, cea chemată », iar

236 leş. XX XV , 3.237 Ier . XVII , 27.




Symmachus : «Nu vo i supor ta chemarea a leasă». De unde deducemcă nu o singură zi aleasă este numită mare, ci or ice [zi care este]

proclamată a leasă. Căci despre azime spune: «Pr i m a să f i e chem ată (a leasă), f i in d că va f i sfân t ă pen t r u voi»24°, şi: «Ziua a şaptea să f ie aleasă sfân t ă pen t r u vo i» 241, şi : «în z iu a a şap tea a p r im i ţ i i l o r , când adu ceţ i jer t fa săpt ăm âni lor , să f i e a l easă s fânt ă pent r u voi»242, şi iarăşi: «în z iu a a zecea a acest ei a şapt ea lu n i să f i e a leasă s fânt ă pen tru voi»243. Se pare, deci , că pr in t r -o sin gur ă den u m ir e su n t r esp i n sem u l t e z i le, pr oc lam at e cu acelaşi n um e, şi apro ape toate sărb ăt or i le

im p or t ant e d in Lege. D eci dacă acest ea su n t r espi n se, ce fel d e [ săr bătoare] pr imeşte? Pe cea despre care se spune: «Ziua cea mare a Domnului»244, p e care n u acest soare sensib i l o va face, c i o va lu m ina răsăr i rea Soarelu i dreptăţ i i , care va f i una s ingură ş i nesfârş i tă,nemai f i ind urmată de noapte , care se în t inde pe în t regu l veac. Z iuaaceea este cu adevărat ş i la propr iu mare. Iudeul t rupesc caută [z i ua] cea mare în acestea, de care fer ic i tu l Iacov spunea deschis că

su n t m ici şi v i cl en e245.Sunt pa t ru d i fe ren ţe în t re ce le menţ iona te . Une le sun t în za

dar , cele făcute iudaic; a l te le urâciune; a l te le nu sunt sufer i te; în a lpat ru lea rând sunt ce le detesta te , în t re care ş i postu l iude i lo r . Deaceea după cum şi la al tele s-a arătat că există ceva care trebuie resp i n s, în să exist ă şi ceva accep t abi l p ent r u D u m n ezeu, to t aşa şi refer i to r la post . în f rânarea de la mâncărur i făcută de fa ţadă, având ca

ţ el «Nu lua, nu gusta, nu te at inge»246, o u răş te su f l e tu l Domnu lu i ;da r o iubeş te pe cea asumată pen t ru a supune dor in ţa t rupu lu i , pecea care îm p l in eşte sf in ţ i rea p r in ch in u i rea t r up u lu i . N u este su f i c i en tă sin gură în f rânarea de la m ân căru r i pen t ru a face postu l lăud ab i l , c i t rebu ie să fie ad ău gat ă şi v ie ţu i r ea ceala l tă , d in cuv in t e şi p u r

240 N u m . XX V I I I , 18.241N u m . XX V II I , 25.242 N u m . XX V I I I , 26 .243 N u m . X X I X , 7.244 I o i l I I I , 4 (Sep tu agin ta I o i l II, 31).245 F XL V I I 9 ( l tă t d ib i l ă ţ i i l ” )




tăr i ş i tovărăşia cu cei care pot să aducă folos, încât şi asceza să f ie îm p r eu n ă cu cel e p en t r u m ân căr u r i .

De aceea, f i indcă ce l s i l i to r în făptu ieş te mul te în ceea ce pr i veşt e m in t ea şi se înd e let n iceşt e cu u rm ăr i r ea adevăru lu i , r areor i secoboară la gr i ja pent ru t rup; ş i as t fe l după ce împl ineşte ce le necesare t ru pu lu i , h răn i n d u- 1 fără pr eocu pare d in cele în t âln i t e, se re t r a ge im ed ia t d e la în d e let n ic i r ea cu [ lu crur i l e] n efo l osi t oare şi a leargăla v ia ţa sa de d ina in te . O asemenea v ie ţu i re îndepăr tează or ice impu ls , p r in ca re se h răneş te dor in ţa t rupu lu i , ca să nu ma i domine

duhul , ia r t rupu l să nu-ş i mai facă fapte le propr i i : desf rânarea, ne-curăţ ia, pat ima, pofta cea rea247. De aceea, omorându-ne mădularelede pe păm ân t , atâ t p r in cuv in te m ust r ăto are care po t o lesc pat im i le,cât ş i p r in în f rânarea de la mâncărur i , să post im postu l ce l [b ine]p r i m i t şi b i n ep lăcu t D om nu lu i . în f r âna rea de l a m ân căru r i stăvi l eşteş i dor in ţe le pântece lu i ş i pe ce le de sub pântece. Ia r ce l s i l i to r vast ăru i cu fo l os în acestea, având ca m od el v i aţa lu i I l ie , a lu i M oise, a

lu i Danie l , a lu i Ioan ş i pe a ce lor la l ţ i s f in ţ i , «de care lumea nu era vrednică ş i care au pr ibegi t în p ie i de oaie, în p ie i de capră, l ips i ţ i , st râm to raţ i , r ău pr im i ţ i»248.

D ar st ăru i r ea în în f rân area de la m ân căru r i n u est e deloc su f i c ien t ă pen t r u desăvârşi r e, d acă suf l etu l n u se af lă în în f r ânare dep l i n ă de la cele care h rănesc răut atea. Căc i d up ă cum om u l est e dub l u ,compus d in suf le t ş i d in t rup, to t aşa ş i h rana este de două fe lur i ,

pot r iv i tă a lcă tu i r i i f iecăru ia , făcând ceea ce este hrăn i t mai fe rmpen t r u lu c răr i l e sale. D up ă cum în exerc i ţ i i l e fi z i ce, când m ân căru r i l e at l e ţ i l o r sun t o fer i t e t r u pu r i l o r îm pr eun ă cu gim n ast i ca po t r i v i t ă,pe cât sun t [m âncărur i le] con t ro l ate de pu te rea celo r care sun t h ră n i ţ i , pe atâ t d uc t r up u l la o v igoare m ai m are şi îi d ev in aju t o r p r i nfapt u l că sun t asim i la te în alcăt u i r ea t ru pu lu i , t o t ast fel şi în ascezadrep te i c red in ţe , învă ţă tu r i le de c red in ţă ş i cuv in te le de îndrep ta rea pur tă r i l o r o fe r i te în permanenţă su f le tu lu i ş i în tă r indu-1 p r in a ju toare le [date ] puţ in câte puţ in î l p regătesc să t indă mai putern ic ş im ai si l i t o r la m ăre ţ ia şi desăvârşi r ea d in p r ecep t ele învă ţătu r i l o r .




32. D e aceea, t r ebu ie să n e p ăzim d e p ostu l în ascun s, d esprcare se sp u n e că d u pă dr eapt ă ju decat ă est e u râ t de căt re D om n ul şi

pe care şi p ro fet u l î l resp in ge, spu n ân d : «N u v a o m o r î D o m n u l su f l ete le dr epţ i lo r pr in fo am et e»249. Căci nu vorbeşte de foamea t rupească, pent ru că ar spune „ t rupur i le drepţ i lo r ” , c i de cea suf le tească.«N u va om or î D om n u l su f l et e le d rep ţ i l o r p r i n f oam et e» . A r f i ast fe l ocon t rad ic ţ ie cu v ia ţa fer i c i ţ i l o r , dacă Pavel n um ără în t re m ot iv ele delaudă «adeseori în p ost i r i »250 şi «în f o am e şi sete»251, în să [ D u m n ezeu] resp inge foamea pent ru ce i drepţ i . Dar es te mai b ine să le as

cu l t ăm pe f iecare d in t r e acestea dup ă sen su l lo r m ai îna l t despr e l i p sir e. A sem en ea est e şi : «N u am văzu t pe cel d rep t părăs i t , n i ci sem in ţ ia lu i cer ân d pâ in i» 252. Căci ne am in t im de I l i e care cerea pâ in e de las idoniană253; dar ş i seminţ ia dreptu lu i Iacov cerea pâin i în Egipt .D acă fug im de cuget area de jos, se d est ram ă şi absu rd u l con t rad i c ţ i i l o r .

D e aceea iud ei i ţ i n eau aceste post i r i , uc igân d p r i n în fom etare

om ul d in lăun t r u , pen t ru că i -a ajun s am en in ţ area care spu ne : «Iată v in z i le, z i ce D om nu l , în ca re vo i t r im i te foa m et e p e păm ânt , nu fo a m et e de pâ i n e şi nu set e de apă, c i f oa m et e de auz i t cuvân t u l D om nu lui»254. [Pro fetu l ] spu n e că D om n ul u răşt e aceste post i r i , cân d ei îşid i s t r ug ra ţ i unea p r i n neh răn i r ea cu î nvă ţă tu r i l e mân tu i t oa re ş i deviaţă făcătoare, dar îş i îngraşă peste măsură omul d in afară ş i î l faccorpo len t . Căc i după cum în înc l ina rea ba lan ţe i , când unu l [d in t re

talgere] se lasă în jos, cel opus se r idică, tot aşa şi la om, după cumor ic ine poate vedea: căc i când t rupu l sporeşte , se în tâmplă că min t ea d ev in e în t r -u n fel m ai slabă, iar când m in t ea se în sănăto şeşt e ia răşi , t r u p u l ad eseor i se su bţ iază. Iar aceast a est e ceea ce sp u n e ap o sto lu l , că «pe cât se t r ece om u l d in afară, p e at ât se înn oieşt e cel d in ău n t r u »255 şi: «Cân d su n t slab, at u n c i su n t t ar e»256.

249 Pr . X, 3.250 I I C o r . X I , 27.251I I Co r . XI, 27.252 Ps. XX XV I , 25.253 I I I R e g . XVII, 11.



5« Sf . Va s i l e c e l M a r e

Căc i abu r i î nneg r i ţ i ca de f un ing ine r i d i ca ţ i d i n h rana abun den t ă şi consisten t ă b r ăzdează ca un no r g ros i l u m in ăr i l e adu se de

D uh u l Sfân t în m in te . D e aceea şi M o ise, u r cân du -se la con t em p l area lu i Dumnezeu p r in m in te , a s ta t fă ră mâncare ş i fă ră bău tu răt i m p de pa t r u zec i de z i le, con t r o lând u-şi pa r t ea cond ucă toare [a su f le tu lu i ] ca să- i rămână netu lbura tă . La fe l ş i I l ie , când a dor i t să-Lcau t e pe D um n ezeu, aceeaşi p er io adă a d i sp r eţ u i t m ân căru r i le pen t r u ca n i c i o î n tuneca re să nu - i f i e m in ţ i i d i n p r i c i na mâncă ru r i l o r .Domnu l însă d impot r i vă , când a înv ia t d in mor ţ i ş i S -a re în to rs la

ceru r i , S-a at i n s de h rană, făcân d v red n ică de crezare f i r ea t ru pu lu i în v i at ; d ar cân d S-a cob o r ât l a oam en i , a p ost i t , ar ăt ân d că cel u i car e îşi d o r eşt e să se p r egăt ească257 p en t r u l u p t el e cu i sp i t el e î i est e n ecesară asceza. Căc i ch inu i rea t rupu lu i ant renează spre b i ru in ţă . Nutrebuie să se fo losească în aşa fe l de t rup încât for ţa natura lă să ser is ipească pr in l ipsă, n ic i min tea să f ie for ţa tă de căt re s lăb ic iuneapr ea m are spr e in ac t i v i t ate com pl et ă sau p oa te ch i ar sp r e nepu t i n ţa

d e a raţ i on a.33. Pen t ru că n i s-a por u n c i t , cât t im p m i r e le est e alătu r i , sn u p ost im 258 cu po st u l d e la cuvânt , cân d n u su n t em h răn i ţ i cu Pâi n ea care cade d in cer şi când ren un ţăm la m ân carea T r up u lu i D om nu lu i , Care este cauza v ie ţ i i , Domnul spune că urăşte un asemeneapost . U n a d i n t re cele u râ t e de D om n ul este şi od ih n a, ne lu crarea celor necesare. Şi se pare că odihna este o consecinţă a or icărei sărbă

tor i , pentru că în [z i le le] a lese se adaugă [porunca] : «să nu faceţ i n ic io lu cra re de s lu j i t or »259. Şi p ent r u că fac ceva t ot a l ab su r d cei care îşi iau r ăgaz în sărb ăt or i d e la cele ale t r a iu l u i , s-a spu s pe d reptcă îşi i au o od ih n ă detest at ă. Cu m să n u f ie detest at ă od i h n a care î lface mai rău decât fu rn ica ş i a lb ina pe om, ce l care f i ind la începutcreat, a fo st aşezat în p arad i s ca să-l lu cr eze şi să-l p ăzească260? în câtp r im u l l uc ru şi cel m ai p r op r i u pen t ru om este si l i n ţa pen t r u f ap te,

iar odihna, pe care Domnul a spus că o urăşte, î i este ca ceva împo

256I I Cor . XI I , i o.257 V erbu l d i7io5uo} iai su gerează to cm ai d ezbr ăcarea t r up u l u i pen t ru exerc i ţ iu l a t le t ic .258 M t . IX, 15.259 L X X I I I 7




t r i va na tu r i i . Cum doreş te [Dumnezeu] să ne od ihn im? Să nu nepr ocu răm h ran a care p iere, să n u n e r i d i căm och i i l a cele zadarn ice,

să n u p r im im veşt i zadarn ice cu u rech i le , să n e scu t u răm m âin i le dela darur i , să nu avem pic ioarele grabnice să verse sânge, să nu nedăm , î n t r - u n cuvân t , n i c io si l i n ţă pen t ru t r up .

34 . «N u vo i m ai ier t a pă cat ele vo ast r e»2,61.Este vocea ce lu i care renunţă d in cauza reven i r i lo r neînceta te

la rău a celu i căru ia i -a fost făcut b i n ele . «Nu vo i m a i i er t a». „Deseor iam chem at la po căin ţ ă; păreaţ i că ascu l t aţ i , ap o i vă în t or ceaţ i ia răşi .

Renunţând la speran ţă pen t ru in ima voas t ră nepocă i tă , nu vă ma iier t d e ju d ecat a m er i ta t ă de vo i ” . Căc i nu cel care spu n e „am p ăcătu i t ” ş i apoi rămâne în păcat este cel care î l mărtur iseşte, c i ce l care,p o t r i v i t Psalm u lu i , «af lă pă cat u l său ş i - l ur ăşte»262. La ce î i e de fol osce lu i s lăb i t îngr i j i rea de la doctor , când bo lnavu l se înde le tn iceştecu ce le care î i d is t rug v ia ţa? Aşadar , nu î i sunt de n ic iun fo los nedreptăţ i le ier tate celu i care face iarăşi o nedreptate ş i [n ic i ] desfrâ-

n ăr i l e lăsate celu i care iarăşi d esfr ânează.D ar cu m sun t ie r ta te păcate le su f l etu lu i? Cân d v i r t u tea stăpâ

n eşt e su f le tu l şi î l ocu pă în în t reg im e cu cuv in t ele sale , î i p r od u ce oaversiun e pen t r u d i spoz i ţ i a con t rară, în cât î n m om en t u l l ăcom iei sem işcă de bu n ă vo ie spr e cin st ea corect i t u d i n i i , ch i ar d acă est e uşorsă facă nedreptate, chiar dacă nu este [de faţă] martor , ev i tând[aceasta ] ca ce l mai mare rău. Ast fe l fo rmat de depr inderea d in e l ,

se p oate să- i f ie ie r t at e n edrept ăţ i l e de d in ain t e. D e aceea şi cu m pătarea care a dobândi t în suf le t depr indere ş i s tab i l i ta te e l iberează[su f letu l ] de desf rân ăr i . N um im , dar , cum păta t nu pe cel în care do r in ţe le desf rânăr i i s -au s t ins d in cauza băt râneţ i i sau bo l i i sau d inal t ă nen or oci r e, căci în acest a se af lă r ău t ăţ i l e , în să lu crarea lo r este

îm p i ed i cat ă d e sl ăb i ci u n ea m em b r elo r ; ci cu m p ăt ar ea est e p u t er eaadevăra tă conş t ien tă , ca re es te impr imată su f le tu lu i în p ro funz ime

şi care n im iceşte u r m ele care [m ai ] sun t înăun t ru ale m işcăr i lo r ru ş inoase. Celu i care se v indecă ast fe l pr in asumarea dispozi ţ ie i cont rare cele i păcăt oase, h aru l în gădu in ţ e i î i est e de fo los.



6 o Sf . Va s i l e c e l M a r e

Scr ip t u r a am en in ţ ă aic i că î i aban do n ează com pl et pe cei cares-au r id ica t adesea d in mu l te căder i da to r i tă pedagog ie i d in iub i re

de oam en i , da r în cele d in u r m ă au fost stăpân i ţ i d e slăb ic iun i . A ic i[ sin tagm a] „n u m ai ” ne dă im pr esia că deseor i în ain t e au fost în gădu i ţ i d eja pent ru u n ele ca acelea. Căc i fără ier t area de la D um n ezeu,este im posib i l ca c ineva să se ded ice v ie ţ i i î n con fo r m i t ate cu v i r t u t ea. D e aceea Cel care n e chi vern iseşt e cu în ţ e lep ciu n e v i aţa vrea cacel care a căzut în an u m i t e păcate , apo i făgăd u ieşt e că rev in e la v i a ţa sănătoasă, să-ş i del imi teze cu un hotar cele t recute ş i să facă un

[nou ] începu t d up ă cele păcătu i t e, ca şi cum pr in po căin ţ ă ar f i r ead u s la vi aţă. D ar p e cel care făgăd u ieşt e acest ea n eîncet at şi cad e n e

în cet at d e l a el e, î l exclu d e d e la i u b i r ea d e o am en i ca f i i n d în în t r eg im e fără speranţ ă.

35. «Cân d înt in deţ i m âin i le, îm i voi în t oar ce och i i de la voi»263.Cei care se ro agă d oar d e fo rm ă îşi în t in d m âin i le , dar n u au

ochi i dumnezeieşt i care î i pr ivesc la rugăciune. Dar iarăşi , aceasta

es te fo rma ob işnu i tă a rugăc iun i i pen t ru s f in ţ i , după cum sun tem în văţ aţ i d e D av id , car e sp u n e: «î n t i ns -am că t re T ine mâ in i l e mele»264, şi : «Ridicarea mâini lor mele, jert fa de seară»265. Ia r Moise,când Is rae l s -a lupta t până la apusu l soare lu i , ţ inea mâin i le r id ica te266. Pentru acestea este şi [cuvântul] apostolic, ca «bărbaţ i i să se r oage în t ot locul , r id i cân d m âin i sf in t e»267. Poat e că Scr i p t u r a su gerează şi ceva mai adânc, f i indcă despre cel care lucrează [ fapte]

m ar i , cereşt i şi înal t e, se sp u n e că îşi r id ică m âin i l e ca şi cu m ar aveapu t erea p ract ică în t in să (act ivă) , ia r cel care fapt u ieşt e [ lu crur i ] jo sn i ce, păm ân t eşt i şi su pu se st r icăc iun i i a re m âin i le în c l in ate în jo s şicoborâte.

A ceast a arat ă în en igm ă ist or i a despr e M oise, pen t ru că cei în ai n t aţ i n u îşi n i vel ează fap t ele, ci u n eo r i v i eţ u i esc m ai p u t er n ic,al t eor i se m oleşesc pr in re laxare şi lu crează m ai slab, cele în t âm p late atu n c i f i i nd sim bo l u r i a le st ăr i i om en eşt i ; căc i dacă r id ica m âin i le,

263 I s. 1,15.264 Ps. LXXXVII , 10.265 Ps. CXL, 2.




b i ru ia I s rae l , da r când cobora mâ in i le , b i ru ia Amalec . Ad ică a tunc icând puterea noastră act ivă cade, b i ru ie cele care se luptă cu noi ,d ar cân d se în al ţ ă şi se r id ică, se face m ai pu t ern ică par t ea cu vederep ătr u n zăto ar e d i n n oi , care se n u m eşt e Israel268.

Observă însă că a ic i nu se spune „când r id ica ţ i mâin i le ” , c i„când în t in d eţ i ” . Căci a r id icat cel care le cau t ă pe cele de sus, dar a

în t i n s cel car e ar e n ev o i e d e aju t o r p en t r u cel e t r u p eşt i . Fi i n d că ad esea în t inderea [mâin i lo r ] se face pr in expres ia fe ţe i de căt re prunc icătr e cele care î i h r ănesc sau cătr e m am e, ca să arate l ip sa de exp r e

sie a celo r care se ro agă, n u a spu s: „când în t in d eţ i căt re M in e” , cis i m p l u : «când în t i ndeţ i , zice, m âin i le, îm i vo i în t oar ce och i i de la vo i» şi adaugă m ot ivu l : «căci m âin i le voast r e sun t p l in e de sânge».

36 . «Şi dacă vă înm u l ţ i ţ i r u găc iun ea, nu o voi ascu l t a»269.Să ascu l t e acest e cuvi n t e cei care n u reu şesc n im ic în v i aţă, dar

soco tesc că sun t înd rep t aţ i p r in lu n g i rea ru găc iun i i . Căci n u vorb elerugăc iun i i s ingure a ju tă , c i fap tu l că sun t înă l ţa te cu o d ispoz i ţ ie

s inceră. Şi far iseul părea că-ş i înmul ţeşte rugăciunea, dar ce spuneScr ip tura? «Stând, fariseul se ruga acestea către sine»270, nu că t reD u m n ezeu. Se în t or cea sp re sin e, de vr em e ce a a jun s în p ăcatu lm ân dr i ei . D e aceea şi M ân tu i t o ru l z i ce: «Cân d vă rugaţ i , nu spu n eţ i m ul t e ca n eam ur i le, căc i ele c red că în m ul t a lo r vorbăr ie vor f i ascu l t at e; deci n u vă asem ăn aţ i lo r »2?1, şi : «M u l ţ im ea c uv in t el o r nu s cu t eşte de păcătuire»272. De aceea t rebu ie să f ie ceru te împărăţ ia lu i

Dumnezeu ş i d repta tea, nu ce le t rupeşt i ş i pământeşt i . De aceeaPs a lmu l [arată]: « Una am ceru t de la D om nu l , p e aceast a o vo i cău t a : să locu iesc în casa D o m n u lu i»273.

37. «Căci m âin i le voast r e su n t p l i n e de sân ge»274.

268 A lu z ie la t â l cu i r ea po pu la ră a num e lu i Is rael . Sf . V asi le n um eşte p ar tea „pă t ru n ză t oa re ” (Siopat iKÖv) a om u lu i , i n te lectu l , I srael ( „ om u l ca re L -a văzu t pe D um n ezeu” ) .7691s. 1, 15.270 Lc. X V I II , 11.271M t . V I, 7-8 .272 P r .X , 19.273 Ps. XX V I , 7 (Sep tu ag in t a v . 4 ) .




Aceasta este cauza pentru care ochi i sunt întorş i , când ei îş i în t i n d m âi n i l e, p en t r u că si m b o l u r i l e r u gi i su n t ocaz i i d e p rovocare.D acă c ineva, du pă ce l -a uc is pe f iu l iu b i t al cu iva, având m âin i le în că mânj i te cu sângele de la uc idere , le -ar în t inde spre ta tă l mânia t ,cerân d u - i m ân a dr eapt ă a pr i et en ie i275 şi cerân d u - i să aib ă în gădu in ţă , oare nu est e ev ident că sân gele cop i l u l u i de pe m ân a u c igaşu lu ide cop i i î l va în tă râ ta pe nedrep tă ţ i t ş i ma i mu l t sp re mân ie? Aşasun t acum ru găc iun i l e i ud ei l o r , când în t i n d m âin i l e, am in t i n du - I l u iDumnezeu Ta tă l de păca tu l împo t r i va F iu lu i Unu l -Născu t ş i l a f i e care în t in d ere ară tân d u -şi m âin i le p l in e de sân gele lu i H r i sto s. Căc ice i ca re rămân în învâr toşare sun t moş ten i to r i a i v inovă ţ ie i pă r in teşt i capitale. Căci «sân gele Lu i , se spune, [ să f i e ] asupr a noast r ă şi asupr a cop i i lo r n oşt r i»276.

38. «Spălaţ i -vă, f i ţ i cu r aţ i»277.Pare oarecu m că Scr i p t u ra est e în con t rad icţ ie cu cele spu se şi ,

ca să z icem aşa, L-ar acuza pe Dumnezeu de vreo fa ls i tate. Căcisp u n e că «nu voi m ai ier t a păcat ele voas t r e » şi «dacă înm u l ţ i ţ i r u găciun ea, n u vă vo i ascu l t a ». A cum , ca şi cum aceia ar p u t ea f i v i n d ecaţ i , spune: «Spă laţ i - vă , f i ţ i cu r a ţ i ». Pent r u că în cele d e m ai su s est ecombătu tă nepu t in ţa Leg i i pen t ru mântu i rea ce lo r ca re doresc săvieţu iască după ea, dar în acestea este arătată ceala l tă cale pentrumântui re. Aceea îndepăr tează v ieţu i rea sensib i lă278 după Legea lu iM oise, aceast a ara t ă în cep u t u r i le v ieţ i i evan ghel ice . «D a că îm i a du ceţ i fă in ă bun ă de grâu, est e în zadar . Tăm âia îm i est e ur âc iune. A r der i le de to t a le berbec i lo r , seu l m iei lo r ş i sân gele t au r i lo r ş i ţ ap i lo r nu le voi esc». Ce să facem atunci? Ce să aducem? Oare nu, respingândslu j i r i l e m at er i a le, t r ebu ie să t r ecem la sărb ăt or i şi pr in acest ea să ne

în ch i n ăm ? «Nu su făr lu n i le voas t r e no i , sabat ele voast r e şi z iu a voas t ră cea mare». Să post im atunc i? Dar «su f let u l M eu u răşt e post i r i l e voast re». Rămâne atunc i să ne rugăm iuda ic ş i să facem rugăc iun i

275 Strângerea mâin i i d repte era fo los i tă ca sa lu t , gest de pr ie ten ie , înche ierea unu iacord.276 M i . X X V I I , 25.277 I s. 1,15.278 Sensib i l este opusu l lu i duhovn icesc, re fer indu-se la aspectu l văzut , t rupesc, supus




după Lege? Dar «dacă vă înmul ţ i ţ i rugăc iunea, nu o vo i ascu l ta» şidacă în t inde ţ i mâ in i le nu vo i f i î ndup leca t de rugăc iune , c i vo i f imânia t d in cauza sângelu i . Ce să facem atunc i? Cum să Te împăcăm ? Cu m să n e sp ălăm d e sânge? «Spă laţ i - vă , f i ţ i cu r a ţ i ». Da, spun e. Căci n e adu cem am in t e de M oise ce a z is d esp re spălare: Căci celcare se atinge, spune, de ceva dintre cele necurate şi se spurcă, să-şic lătească h ain ele şi să-şi spele t ru pu l cu apă şi va f i curat .

Dar nu a spus: „spălaţ i -vă la f iecare înt inare, c i spălaţ i -vă osingură dată” . Un Botez, o curăţ i re. Acolo: să-ş i c lătească hainele ş isă-ş i spele t rupul cu apă279; a ic i : îndepăr taţ i răutăţ i le , nu murdăr iad in suf le te , nu de pe ha ine. Nu- ţ i mai i ros i s t rădan i i le pe tămâie ş ih alvan şi o n ih a şi st ac te , n u m ai căut a o ju n in că roş ie com ple t , ca săn u a ibă n ic io a l t ă cu loare; doar t re i d in t r -acest ea a adu s în t reaga p er ioadă a închinăr i i după Lege280. Să nu posteşt i iudaic. Nu- ţ i puneopr el i şt i în od i h n e (sărbă to r i ) . D e un sin gur lu c ru a i nevo ie, sim p luşi con cis, căru ia vo i în şiv ă î i su n t eţ i st ăpân i . Care est e aşadar acest a?

«în vă ţa ţ i să fa ce ţ i b inele »28\ despre care sunteţ i acum tota l neconv in şi şi n eînvăţa ţ i .D e vr em e ce b i n ele poate f i în văţ at , d ar Legea n u v-a învăţa t ,

căc i în văţă tu r i le ei au fos t resp i n se ca n ef i in d b un e, răm ân e necesi t a tea de a recurge la şcoala evan ghel ică. în ţ e lege-m i m et od a icon o-mie i Scr ip tu r i i d in t r -un exemplu concre t . [ Imag inează- ţ i pe ] c inevad in t r e cei b ogaţ i şi avu ţ i , care , p r egăt i n du - i - se d i fe r i te lu c ru r i p en

t ru t ra i , nu es te mu l ţumi t de e le , c i cons ideră po t r i v i t [doar ] unu lsin gur ; du pă ce lu c ru r i le nedor i te sun t resp in se de el un u l câte unu l ,slu j i t o r i i sun t n evo i ţ i apo i să m eargă la ace l [ lucru ] care est e în t ain ădor i t p r in f i rea lu i . A şa şi acum , du pă ce t oa te leg iu i r i l e sun t resp i n se pe rând, este nevoie să f ie pregăt i tă pr imirea Evanghel ie i . «Spălaţ i -vă». Şi care este câştigul? «Ca să f i ţ i c u r a ţ i ». La ce t rebu ie cu r ăţ ia? Ca să-L vedeţ i pe Dumnezeu. Oare este suf ic ient să mă od ih

n esc du pă ce m -am spă lat şi am pr im i t i er t are pen t r u cele de d in ain t e? Sau est e nevo ie şi de al t ceva?

279 Num. X IX , 7.280 D e fapt , du pă sur se le iu da ice au f ost şapte ( Rabi M ei r ) sau no uă ( m ajor i t a tea rab i n i l o r - cf . M i ş n a , t rat atu l Parah 3, 5) , iar a zecea va f i ar să de M esia (3, 4) .



6 4 Sf . Va s i l e c e l M a r e

39 . «Ştergeţ i răutăţ i le d in suf lete le voast re, d inaintea ochi lor M ei »282.

Căc i cură ţ i rea pr in spă lare ţ ine de iub i rea de oameni a Stăpânu lu i , dar îndepăr tarea răută ţ i i es te lucrarea propr ie i noast re s t ră dan i i . Ca să nu răm ân em in ac t i v i faţă de por un c i , b i zu in du -n e doarp e h aru l de la sp ălare283, d e aceea ne în t ocm eşt e un în t r eg sistem deviaţă. «Ştergeţ i răută ţ i le d in in imi le voas t re». Adică dezrădăc ina ţ id in par tea cond ucăto are ( ra ţ iun e) gân du r i l e rele, ca n ic iun cuvân t şin ic io faptă d in cele netrebnice să nu se nască. «D ina in t ea oc h i l o r M e i » . Pent ru că mu l te d in t re ce le con fo rme cu v ia ţa cea s i l i t oa resu n t p ract i cat e şi d e cei d in a fara cred i n ţ ei , cum ar f i ab ţ in erea de lare la ţ i i l e t ru peşt i şi de la m ân căru r i le p l ăcut e, a f i ech i l i b r at şi n et u l bu ra t în p ur tare , [ cu t oate acestea] n u era su f ic ien t să spu n ă: «Ştergeţ i r ău t ă ţ i l e» , ci a adău gat : «d ina in t ea och i lo r M ei» , căc i n i c io faptăn u p oate f i săvârşi t ă cor espu n zăto r , d acă n u est e cu d reapt a cred i n ţ ă în H ri st os. Şi p en t r u că T atăl ved e în ascu n s284, «d ina in t ea och i lo r

M e i » înseamnă d in locur i le ca re sun t văzu te de Dumnezeu, ca nunumai d in fapte să o îndepăr tăm, c i ş i d in gândur i . Aceasta se dobândeşte pr in dragoste desăvârş i tă, căci după Pavel «dragostea nu gâ n deşt e r ău l»265.

40. «în văţ aţ i să fa ceţ i bi n ele»286.Cuvântu l mora l i za to r nu es te c la r [pen t ru to ţ i ] , n i c i nu es te

expus de la s ine tuturor , dacă [ înt r -adevăr ] se poate învăţa să faci

[ fapte] bune. Căci, spune, «cu dreptate caută ceea ce e drept»287, ad i că să săvâr şeşt i fapt a dr eapt ă pr in cuv in t ele d esp re d rept ate. Să faciceva d rep t , da r nu în t r -un mod d rep t es te ca a tunc i când fac i cevamedica l , dar nu în mod medica l . Fo los i rea une i p lante este cevam ed ical , da r în m od m ed i cal înseam n ă ra ţ iu n ea care adm in ist r eazădeopot r i vă pu te rea p lan te i , ca rac te r i s t i c i l e su fe r in ţe i , momentu l[opor t un ] , m ăsur a şi fe lu l fo losi r i i .

282 I s. 1,16.283 Taina Sf. Botez.




[Admin is t rarea] pr icepută este deosebi tă de cea făcută la în tâmplare. Căci cel care face cu meşteşug va face aceleaşi [ fapte] în

t o t d eaun a, at ât t im p cât are raţ i un ea. D ar [cel care face] la în t âm p lare , nu va obţ ine în to tdeauna ce le fo los i toare , c i dacă astăz i v in decă, al t eor i cu aceleaşi vatăm ă. La fel şi săvârşir ea b in elu i făcu t ă cupr icepere dă rezu l ta te ident ice , a tâ t t imp cât ra ţ iunea aceasta inerentă supraveghează f iecare d in ce le în tâmpla te . în a l te [ tex te ] ,[Scr iptura] arată însă că este nevoie de învăţarea celor care t rebuiefăcute, z icând: «To t cele ce nu învaţă drepta t ea p e păm ân t nu va fa ce

adevărul»288. Ia r D av id p un e f r i ca de D um n ezeu în cei care sun t în văţa ţ i , spunând: «Ven i ţ i , f i i l o r , asc u l t a ţ i -m ă pe m ine, f r i c a D om nu lu i vă v o i în văţ a»289.

41. «Căutaţ i judecata»290. Fie pe cea a lui Hr istos, după car ju d ecân d u -n e, [El ] n e r ăsp lăt eşt e d u p ă m er i t , p e car e d acă n u o cău tăm şi n u o avem în ain tea och i l o r , nu pu tem să ne m en ţ i n em în săvârş i rea ce lor bune. Căc i îndrumător căt re dreapta cred in ţă ne este

în ţ el eger ea celo r an u n ţ at e şi d e car e n e t em em la ju d ecat ă. Fi e p en t ru că toate t rebuie căutate ş i judecate, fără ca n imic să se petreacă în m od n ed r ep t , n i ci l a în t âm p l ar e. Căci se sp u n e: «Pe t oate fă - l e cu sfat»291, şi : «gând ur i le celor dr epţ i su n t ju decăţ i»292. De aceea esten ecesar ca ra ţ iu n ea, ca u n ju decăt or , să ocup e în n o i locu l cel m ai desus, să le ju d ece şi să le caut e p e f iecare d in t re cele ce t r ebu ie sp u seşi făcute, ş i să se b izuie pe recunoaşterea real i tă ţ i lor ş i impulsur i le

su f letu lu i cu o h ot ărâre pr ecisă. A ceast a est e despr e care spu n e Pa-ve l : «Căci d e am f i ju decaţ i no i înşine, nu am m ai f i ju decaţ i»293.«Scăpaţ i - l pe cel nedreptăţ i t»294. Pent ru că nedreptă ţ i rea este

dublă : f ie un i i sunt nedreptă ţ i ţ i în ceea ce le pr iveşte pe ce le t ru peşt i , precum aver i le ş i ce le la l te exter ioare, f ie în ceea ce pr iveşte

în su şi su f l et u l . D ar n i se p o r u n ceşt e făr ă d eoseb i r e să- l scăp ăm pe

288 I s. X XV I, 10.289 Ps. XXXIII, 11 (Septuaginta v. 12).290 I s. I , i 7 .291înţ . Si r . XX XI , 20 .292 Pr . X II , 5.293 I Cor XI 31




ce l nedrep tă ţ i t . T rebu ie văzu t că sun tem da to r i cu o s t rădan ie ma imare fa ţă de ce i vă tămaţ i în ce le ce ţ in de v ia ţă : cu toată s t rădan ia

să- i e l ib erăm pe cei st ăpân i ţ i de d iavo l şi ţ in u ţ i de el capt iv i şi să leconducem minţ i le la ascu l tarea de Hr is tos . Trebu ie încercat să- iscăpăm de n edrept ăţ i l e t ru peşt i p e cei m ai slab i , cân d, f i i n d că că aucăzu t p r adă tâ lh ar i l o r şi celo r v io len ţ i , sun t t ârâ ţ i ca de un şuvo i dev io len ţa lo r . Dacă nu sun tem capab i l i să - i e l ibe răm, să le împăr tă ş im p r in cuv in te de mângâ ie re răbdarea nenoroc i r i l o r , fă ră să c ru ţăm n im ic d in ce este în pu t erea n oast r ă. D acă eşu ăm în scopu l n os

t ru , să ară tăm m ăcar sim pat ia iub i r i i f răţeşt i .42. «Ju decaţ i în fa vo ar ea or fan u lu i»295, d in cauză că sun t uşde d ispre ţu i t , d in cauza vârs te i ş i n ic i nu le es te uşor or fan i lo r să- iaducă la judecată pe cei care î i nedreptăţesc. De aceea, judecaţ i înfavoarea or fan i lo r l ips i ţ i de avocaţ i , sup l in i ţ i - le de la vo i ceea ce lel i p seşt e d in cau za vârst e i , ca să aveţ i lau d a lu i Io v: «Eram ta t ă l celo r neputincioşi»296.

D ar p oate că t rebu ie d i scut at şi d e un sen s m ai d uh ovn icesc altex tu lu i . Pen t r u că D um n ezeu este nu m i t Ta tă al celo r care au c rezut în Hr is tos ş i au îmbrăţ işa t v ie ţu i rea cea după Evanghel ie , dacăc in eva s-a înst ră in at de D um n ezeu p r in în călcarea Legi i , a jun gân dca un or fan fa ţă pro n ia Lu i , st rădu ieşt e- t e cu ju d ecat ă dr eapt ă şi cu getată să- l în torc i la pr ietenia ( fami l iar i ta tea)297 cu Dumnezeu, n ic iie r tându-1 fără judecată , n ic i fo los indu- te fără în ţe legere împot r iva

lu i de exc ludere, ci ju decaţ i în favoarea lu i sugerân du - i m odu r i fo lo s i toare de pocăinţă. Ş i pentru că or ic ine face păcatul ş i este născutde la d iavol298, dacă c ineva s-a înstră inat în mod voi t de înrudireaaceea cu t at ăl ce l rău şi v in e la învăţ ăt u ra cea d u p ă dr eapt a cred in ţ ă,ca să f ie renăscut în Hr is tos I isus pr in Evanghel ie, ca un or fan înch ip fer ic i t , să pr imească îngr i j i rea cuven i tă de la ce l care admin is

295 I s. 1,17.296 I o v X XI X , 16.297 OÎREiojai ţ în seam n ă ch iar legătu r ă fam i l i a lă. Se rep ară ast fe l r u p erea acest ei legătu r i ,a tunc i când păcă tosu l deven ise un „o r fan ” fa ţă de Dumnezeu . Acum es te recunoscu tiarăşi de Tat ăl ceresc ca f iu




t rează cele d e ob şt e2" . Că exist ă şi o st are de or fan fo l osi t oare, oara tă Psa lmu l , care invocă pent ru f i i i lu i Iuda scăparea de ce l rău.

Căci ast fe l de lucru b inecuvântat ar părea că are rugăciunea, carespune: «Să ajungă copi i i lu i orfani»300, ca să nu -1 m ai a ibă în văţă to rrău a l v i eţ i i , p r i m in d p r i n boa la i ub i r i i de arg in ţ i î nv in u i r ea de h o ţ şit r ădă to r3“ .

«Şi faceţ i dreptate văduvei»302. Şi aceasta este o persoanăst r âm t ora tă d in cauza slăb ic iu n i i în m u l te lu c ru r i ale v ieţ i i . Căc i văduvia este uşor de atacat de cei care doresc să facă nedreptate. Lu-

a ţ i - i par tea în toate ch ipur i le , dându- i d reptu l care i se cuv ine, maia les când este văduvă cu adevărat , rămasă s ingură fără a jutoru l oam en i l o r , avân d to ată n ăde jdea în D um nezeu , stă ru in d î n r ugăciun i ,

în cât se cu r ăţ eşt e p r i n asceză d e o r i ce p at ă d in in im ă. D ar p en t r u căD um n ezeu vor beşt e despr e su f le tu l om u l u i ca despr e m i reasa Lu i înmul te locur i d in Scr ip tură , es te văduv ş i [su f le tu l ] care pr in aposta z ia de la Hr is tos d in cauza ido la t r ie i s -a desf rânat în ce pr iveşte

mintea ş i a fos t l ips i t de un i rea cu mi re le e i , Cuvântu l , care t rebu iesă f ie înd rep ta t f i i nd î n d r u m a t pr in pedepse le pocă in ţe i . Sau devr em e ce I sraelu l d u pă t r up est e o b i ser i că vădu vă, f i in d el ib era tă de ju gu l sl u j i r i i cea d u p ă Lege, [ at u n ci ] ca să n u m ai f ie so co t i t ă ad u l t eră, f i ind a a l tu i bărbat , Hr is tos, Care Se uneşte cu ea spre mântui re,este n evoie ca şi ea să f ie în d r ept ăţ i t ă de căt re no i , pr in faptu l că în vaţă drept at ea lu i H r i st os du pă Evan ghel ie .

43. «Şi ven i ţ i să st ăm de vorbă, z ice D om n ul ; şi de vor f i pă cat ele voast re cum e pu r pu r a, ca zăpada le vo i a lbi , ş i de vor f i p r ecum cârmâzul, ca lâna le voi albi»303. în mu l te locur i a le Scr ip tu r i i avemasemenea te rmen i , ca ş i cum Dumnezeu S-a r cobor î la n ive lu l oa

299 A d ic ă d e la ep iscop .300 Ps. CVI I I , 8 (Sep tu ag in t a v . 9 ) .

301 Ps a l mu l 108 este un psa lm de b lest em . Sf . V asi l e în să îl t â lcu i eşte d u h ovn icesc, care fer in du -se la l i p si rea celu i b lestem at (d iavo lu l ) de cop i i i săi ( cei căzu ţ i în păcat ) . Lafel Sf . V asi le in te rp re tează cuv in te le îm po t r i va păcă toş i lo r n u în sensu l că sun t înd rep ta te îm p o t r i va p e r so a n ei p ă căto su lu i , ci îm p o t r i va p ă catu l u i . î n O m i l i i l e la Psalmi, estefo los i t ca o che ie in te rp re ta t i vă în aceas tă d i rec ţ ie tex tu l d in Ps. VII, 9: „sfârşească-serău t a tea păcăto şi lo r (dec i nu p ăcă toş i i înş işi ) ” .302 Js 117




m en i l or p en t ru ju decat ă. Căc i ast fe l este : « îns uşi D om nu l va v en i l a j u deca t ă cu băt r ân i i p op o r u l u i Său şi cu con du căt o r i i lu i»3°4, şi la

M ih ei a, care are ast fel : «A sc u l t a ţ i d eci cu v ân t u l D o m n u l u i . D o m n u l a spus : Scoa lă- te, f ă j u deca t ă cu m unţ i i , căci D om n u l a re ju deca tă cu po por u l Său ş i cu popo r u l Său d iscu t ă . Poporu l M eu, ce ţ i -am făcu t ? Sau cu ce te-am înt r is tat? Sau cu ce te-am tu lburat? Răspunde- M i »3°5. Şi este cu veni t ca ju d ecat a du m n ezeiască să nu f ie t i r an ică, cim ai d egrabă com un ă cu cea a jud ecăt o r i lo r d in t r e oam en i , dân du - leloc de apărare celor j u decaţ i , p en t ru ca văzân d c in eva drept at ea că î i

este lămur i tă, chiar ş i la pedeapsă, să f ie de acord cu judecăţ i le den etăgădu i t a le lu i D um n ezeu, în cuv i i n ţ ân d că sun t adu se asup ra lu id u pă to ată dr ept atea, ca să vad ă şi lăsarea [ păcate lor ] ier t at e făcut ăcu r aţ i u n e şi o r d in e î n p r i v i n ţa lu i .

Scr i p t u ra le person i f i că p e acest ea n u ca şi când Ju d ecăt or u l ardor i ca f iecăru ia d in t re no i să pună în t rebăr i acuza tu lu i ş i să p r i mească răspunsur i , c i ca să producă în noi îngr i jorarea ş i să nu ne

g l i j ăm apăra rea . P robab i l că p r in t r -o pu te re nespusă în t r -o c l ip i tăt o t t r a i u l v i eţ i i n o a st r e v a f i i m p r i m at c a p e o t ab l ă î n m em o r i a su f le tu lu i n ost r u . Şi ast fe l vom auz i a tu n c i aceast a: « I -au înc on ju r a t pe ei s fa tu r i le lor , îna in t ea fe ţ e i M ele s-a fă cu t »3°6. Şi cărţile menţionate

în D an iel ce al t ceva ar ar ăt a d ecât că D om n u l st âr n eşt e în m em or iaoameni lor imagin i le ce lor în făptu i te , încât f iecare să ş i le amintească pe ale lu i , ca să vedem pen t r u ce sun t em pedepsi ţ i?

44. D e aceea, d u pă sp ălar ea şi cur ăţ i rea d e m u rd ăr ia păcat e lordupă i e r t a rea rău tă ţ i l o r d in su f l e t î na in tea och i l o r l u i Dumnezeu , în cet ar ea celo r r ele şi d ob ân d i r ea exp er i en ţ ei fap t el o r b u n e, d u p ăcăutarea judecăţ i i , scăparea celu i nedreptăţ i t , judecata în favoareaor fanu lu i ş i îndreptă ţ i rea văduve i , a tunc i [ab ia ] es te chemat [poporu l ] să st ea de vor bă [cu D um nezeu] , p r i m in d făgăd u i n ţ a că va fi a l b i t ca zăpad a sau ca lân a. A st fe l , sp ălarea sin gur ă nu est e su f ic i en t ă

p ent r u a adu ce pe cel spălat l a a lbu l zăpezi i sau al l âni i , c i est e n evoie ş i de fapte ş i gr i jă care să nu f ie întâmplătoare, încât spălarea

304 I s. I I I, 14.305M i h VI 1 3




pr od uce cur ăţ i r ea de m ur d ăr i e, dar jud ecata în favoarea or fan u l u i şi în d r ep t ăţ i r ea văd u vei ad u c alb i r ea ca zăp ad a sau lân a.

Căc i ceva de cu loarea purpure i poa te f i cu ra t , da r nu mer i tăa lb i rea. Purpur iu l es te [o cu loare] în roş i tă mai d i lua t , dar s taco j iu leste roşu mai închis ş i mai in tens; unul se socoteşte că dobândeşteasemănarea cu zăpada, iar a l tu l cu lâna a lbă. Căci păcate le noastrese aseamănă cu culoarea roşie, pentru că sunt ucigaşe307 de suflete.Ş i după cum [ ţesă tu ra ] înmu ia tă în baz ine le [de la vops i to r ie ] dem ai m u l t e o r i şi cu sârgu i n ţă capă tă o vop sea oarecum m ai d ur ab i lă

şi care n u iese p r in spălat , pe cân d cea vo p si t ă la su pr afaţă şi d in în t âm p lar e cap ătă o vo p sea car e se ia u şor şi se clăteşt e, la fel ş i su f l etu l t rans fo rmat de păca t ş i având depr inderea rău lu i es te g reu despălat şi are im p r i m ată pata de la păcat e ca ceva în f i erat cu foc. D ar[suf letu l ] care s-a îndeletn ic i t cu răul mai puţ in ş i , ca să z icem aşa,de suprafa ţă a fos t vops i t ş i murdăr i t mai d i lua t de căt re păcat , cu loa rea p r in zân du -se m ai m u l t sau m ai pu ţ i n du pă asem ăn area păca

te lor .De ce zăpada ş i lâna sunt lua te ca imagine a lucrur i lo r a lbe?

Pen t ru că lâna, f i in d în m od n atu ra l albă, se face şi m ai a lbă pr in în gr i j i re . De aceea, v iaţa omului care desăvârşeşte pr in asceză impul su r i l e n at u ra le po at e să în ain t eze m u l t în v i r t u t e. Şi zăpada, f i in d îns ine apă, se face a lbă pr in adăugarea aerulu i , când umidi tatea d inn or i f i i n d resp in să de m işcarea b r u scă d in pu t erea vân t u l u i se um f lă

în sp u m ă şi f i i n d so l i d i f i cat ă d e r ăceal a d in aer , l u ân d u -şi o oarecar ealcăt u i r e şi greut ate, este d u să în jo s p r i n cob or ârea n atu rală. La felş i su f le tu l , spor indu-ş i impulsur i le natura le pr in asceza sa ş i p r inaju t o ru l D uh u lu i , se face v redn i c , du pă d r eap t a ju d ecată a lu i D um nezeu , de st r ălu c i rea da tă p r in h aru l lu i D um n ezeu sf in ţ i l o r .

45. «Ia r dacă vo i ţ i şi M ă ascu l ta ţ i , veţ i m ânca cele bun e a le p ăm ânt ulu i , iar dacă nu voi ţ i şi nu M ă ascul t aţ i , vă va m ânca sabia»308.

Aic i a ra tă ce l ma i b ine l i be ru l a rb i t ru . Căc i cons iderăm căaceastă adăugare se potr iveşte cu toate cele anter ioare. „Dacă renunţaţ i , spune, la închinarea după l i tera care ucide, dacă vă spălaţ i

307 S f j d i t î t i ” i i ”




şi d even i ţ i cur a ţ i p en t ru ca apo i să o fer i ţ i v ie ţu i r ea arăta t ă vou ă, veţ iven i la ju decat ă, veţ i f i în m are be lşug, vă veţ i bu cur a de desfăt area

d in făgădu in ţ e şi n u ve ţ i f i p r adă săb i ei celei p edepsi t oare şi d ist ru gătoare” . Celor care ascul tă la n ivelu l de jos, l i se dau ca răsplatăp en t ru ascu l t are făgăd u in ţ ele păm ân t eşt i , dar celor care ascu l t ă du-h ovn iceşt e in t en ţ ia Scr ip t ur i i , l i se vor beşt e de cele bu n e ale păm ântu lu i duhovnicesc, pe care se spune că cei fer ic i ţ i [că sunt ] b lânzi î lvor moşteni309. La fel înseamnă şi sabia cea vie, de care se vorbeştecă est e îm b ătat ă d e sân gele celor r ăni ţ i310 şi va m ânca în cer carn e.

«Căci gu r a D om nu lu i a g ră i t acest ea »3U. Probabil Duhul Sfânt,Care a lucrat ca acestea să f ie scr ise, este numit acum gură, pentrucă se sp u n e că a ieşi t 312 d in gu r a lu i D u m n ezeu . Ca t u să n u ascu lţ id i s p r e ţ u i t o r a m e n i n ţ ă r i l e , c u v â n t u l D o m n u l u i n e - a d a t m ă r t u r i ed espr e gur a cea nem in cin oasă, car e a gră i t acest ea. Ci n e est e at ât d e

jo sn i c şi t r u p esc în gân d i r e, în cât să cr ead ă că cele aco r d at e o am en i l o r de bun u l D um n ezeu în sch im bu l ascu l t ă r i i sun t m âncăru r i , r oa

de a le pământu lu i da te s t r i căc iun i i p r in consumare . în ch ip c la r ,du pă p i l da Evan ghel ie i , săm ân ţa d in p ăm ân t bu n este in i m a b u n ă şif rumoasă, care ascu l tă cuvântu l , î l păst rează ş i rodeşte pr in răbdare313. Roadele in im i i su n t p lăcer ea d in con t em p larea f ru m u seţ i idumneze ieş t i . Aces te roade sun t cu l t i va te d in însămânţa rea în Du hul , f i ind culese spre v iaţa veşnică, pe a i căror snopi cel care î is t rânge cu bucur ie , în desfă tarea Domnulu i , p r imeşte de la Acesta

cele ceru t e. D ar m ai în t âi t r ebu ie să vr ea, ap oi să ascu lt e, ca ceea ceţ ine de noi să f ie neconstrâns. Şi iarăşi : « ia r dacă nu v o i ţ i şi nu M ă ascu l ta ţ i» . Fi indcă nu dor i ţ i , de aceea nu ascu l ta ţ i . Ast fe l în t reagafer ic i re , dar ş i v ie ţu i rea în pedeapsa d in ce le s i ln ice sunt pregăt i tepr in ceea ce ţ in e d e n oi .

46. «Cum s-a fă cu t desf r ânat ă cet at ea cea cr edin c ioasă, Sionu l cea p l i n ă d e ju d ecat ă? în ea er a dr ept at ea, acum în să u cig aşi»314. O

309 M t . V , 4.310 Ier . X LV I , 10.311 I s. I, 20.312 Este fo lo si t verb u l n poepxoj ia i „a în ain t a” , „a m erge în faţ ă” .313 Lc V I I I 15




în t r eb ar e su r p r i n zăt oar e, car e arat ă co n st er n ar ea faţ ă de p arad oxu l :cum oare cetatea credincioasă ş i p l ină de judecată, în care se af la

dreptatea, a ajuns desfrânată şi sălaş al ucigaşi lor . Cum să nu f ievrednic de u imire dureroasă ca o cetate să se perver tească de la cură ţ ia în cred in ţă la necurăţ ia d in cauza desf rânăr i i , aco lo unde esteparadoxal ca ş i un s ingur suf let să se întoarcă de la a crede cu tăr iela desfrânarea cea d in necredinţă? Când sunt aceste acuze [ rost i te ] ,dacă nu a tunc i când o generaţ ie f i ind rea ş i adu l teră a uc is Drepta t ea Care S-a cob or ât d in cer şi S-a aşezat în ea, pe H r i sto s şi D om n ul

nost ru? Iar dacă a tunc i când drepta tea era de fa ţă , nedrepta tea aspo r i t p est e m ăsu ră, aceast a spo reşt e u i m ir ea şi face şi m ai m are p arad oxu l. Şi a făcu t acest ea, fără să ign or e cuv in t ele sănăt oase d esp r e

ju d ecat ă. Căci aceast a est e «plin ă de ju decat ă».Trebu ie dar remarca t că necred in ţa es te mama des f rânăr i i .

Căc i c ine ar mai pr imi gândul rău sau ar mai săvârş i rău l , dacă arcrede că Dumnezeu este pre tu t inden i , de fa ţă la ce le pet recute ş i

asist ă la f iecare fapt ă şi vede d or i n ţ ele in im i lo r? D ar con sid erân d f iecă D um n ezeu n u observă, f ie că n u î i pasă de cele pet recu te , oam en i i se grăbesc ast fel l a fapt ele n ecu vio ase.

Se sp u n e un eor i ş i d esp r e Biser i ci - aceast a să f ie d epart e să sespună ş i despre a noastră - : « Cum s-a fă cu t desf r ânat ă ceta t ea cea credincioasă, Sionul?», cân d , resp in gân d cuvân tu l c red in ţe i , p r in care de la început a fos t căsător i tă după t rad i ţ ia Păr in ţ i lo r , când au

prezen ta t -o unu i s ingur Bărba t fec ioară nepr ihăn i tă , p r imeş te se m in ţ ele m u l t e şi var ia te a le cuvânt u lu i d e la cei care au săvârşi t des-f rânare faţă de sf in ţen ia Ta in elo r şi au îm pr ăşt ia t d ogm ele necred in ţ e i spr e st r i căciu n ea su f lete lor . Se va spu n e pe d rept şi d espr e aceasta: «Cum s-a făcut desf rânată cetatea cea credinc ioasă, Sionul?». Căc i s f in ţ i i înger i , cărora l i s -au încred in ţa t conducer i le B iser ic i lo r ,cunoscând ce le t recute , pr iv ind în în t reg ime ş i pe ce le de acum, pe

acestea, vo r spu n e cu u im i r e: «Cum s-a fă cu t desf rân at ă cet a tea cea credincioasă?». Din această desfrânare a adunat ucigaşi , uc igaşi nua i t rupur i lo r , c i a i su f le te lor , care pr in v ic leşug ş i înşe lare iau v ia ţade la cei mai s impl i , cu cuvântul precum cu o sabie, pe care î l ascutp r i n în ţe lepc iun ea l um i i p en t r u conv in gere şi f ac r ăn i m or ta le su f l e

l




[U rm ează] apoi r edarea cauzei , pen t r u care s-a făcu t d esfr ânat ă cea m ai îna in t e cred i n c ioasă.

47. «A r gi n t u l vo st r u est e fa l s» 315. Cuvântul credinţe i , adică, este im pr im at şi şt am p i l at greşi t 316, n ereţ in ând am p ren t a exactă a ch i pu lu i îm părătesc. Fapt u l că spr e aceast a d u ce p i l da, iar arg in t u l d enumeşte cuvân tu l c red in ţe i , se a ra tă d in mu l te locur i , ş i ma i a lesd in [ t ex tu l ] : «Cuv in te le Domnu lu i , cuv in te cura te , a rg in t l ămur i t î n fo c, cu r ăţ at de pă m ân t »317. D e aceea, examinaţ i-vă odăi le ascunse alein imi lor ! Cerceta ţ i -mi - le pe toate d in depoz i te le ascunse, ca să nu

f ie pe un deva vr eo dr ahm ă con t r afăcut ă, ad ică vr eo do gm ă falsi f i cată , neştampi la tă de Duhul cu amprente le adevăru lu i Acestu ia , caren e-au fost d ăru i t e pr in Profe ţ i şi A po st o l i , c i de oam en i care doreau

în secr et şi p e n esi m ţ i t e să b at ă m on ed e false cu p r op r i i l e l o r i n ven ţ i i . Aceşt ia , aducând în tezaure le împărăteşt i monede s t ră ine, carepo ar t ă ch ipu l v răjm aşu l u i , au d ist r us m area bogă ţ ie şi au adus m u l to ra îndo ia la în a a lege. Căc i puţ in i sunt bancher i i oneşt i . Puţ in i

sunt şi cei care pot să le încerce pe toate, să le pr imească pe celebu n e, d ar să se ţ in ă d epar t e de or i ce fe l d e rău.48. «N egust o r i i t ă i am est ecă v inu l cu apă»318.Ascultaţ i ş i partea simplă a ceea ce s-a spus, [voi ] , cei care

v inde ţ i v in ş i nu înşe la ţ i z id i rea ! Căc i luc ru l nu es te [unu l ] cop i lă resc, ci u n rău vredn ic d e cea m ai m are acuzare. Tot uşi , cuvânt u l segrăbeşt e spr e sen su l d u h ovn icesc. V in u l veseleşt e in im a om u lu i319,

ad ică învăţă tur i le Scr ip tur i i [vese lesc] min tea ş i par tea conducătoare a su f le tu l u i , p en t r u că D uh u l n e scoate v in p r in Sf in ţ i i Ap osto l i şiPro feţ i spr e bu cur ie veşn ică. Pe acest ea m ul ţ i vânzând u - le , d i l ueazăcuvân tu l , amestecându-1 cu ra ţ iunea lo r în ch ip vă tămător pen t ruce i care î i ascu l tă . Căc i urmăr ind p lăcer i le lo r ş i f la tând pr in vorb i rea meşteşugi tă, le hrănesc pat imi le spre p ie i re. S lăbind aspr imea,fe rmi ta tea ş i cons t rângerea cu fo los a Scr ip tu r i l o r , pe rmi ţând mu l

315 I s. I, 22.316 Suf l e tu l om ul u i , creat d up ă ch i pu l lu i D um n ezeu, est e asem enea un e i m on ede carere f lectă ch ip u l îm păra tu lu i . Ce l care păcătu ieşte seam ănă cu o m on edă fal si f i cată .317 Ps. XI , 6 (Septu agin ta v. 7) .318 I s I 22




t o ra un e le acte de iu b i re de oam en i ign or an t ă şi d e ie r tarea păcate lo r fă ră d iscernământ ş i a l te asemenea favorur i spre căderea ce lor

care ascu l t ă, ei m oleşesc şi m ai m ul t su f le te le iub i t or i lo r d e p lăcere.49. «Con du căt or i i voşt r i sun t n esu pu şi»320. „Sun tem negus to r i ,da r sun tem şi cond ucă to r i , n o i cei d in tâ i care d in cauza nesup un er i iş i necred in ţe i facem cetă ţ i le c red inc ioase să cadă în desf rânare” .Căci se în t âm p lă ca cel gu vern at să se form eze, în t oate, du pă caracte ru l celo r p u t ern ic i , încât aşa cum sun t con du căto r i i , to t aşa t rebu ie să f ie şi ce l con d u s. D e aceea, d e vr em e ce pe atu n ci con d u căto r i i

cetăţ i i credincioase erau nesupuşi , ş i cetatea, pentru că s-a asemăn at lor şi n -a m ai fo st cr ed in cioasă, a căzu t în desfr ân are. Să n u d even i m şi n o i n esu pu şi şi să n u n e stăpân ească n ecred in ţa !

«Conducă to r i i voş t r i sun t nesupuş i » . î n mod văd i t sun t nesu puş i lu i Dumnezeu, în torcându-se de la E l ş i nu ascu l tă de ce le poru n c i t e de căt re El . în t r e po ru n c i era şi : să- ţ i scut u r i m ân a de la darur i [ş i ] să nu te însoţeşt i cu hoţ i i . Dar e i d in iub i re de arg in t , de

dr agu l câşt i gu lu i i n fam , s-au făcu t p ăr t aşi h o ţ i l o r .50. N u t rebu ie de loc con sid eraţ i h oţ i d oar aceşt ia care taie desaga sau care fură haine de la băi , c i ş i ce i care, încredinţându- l i -second ucerea leg iun i lo r sau p r im in d cond ucerea cetă ţ i l o r şi pop oarelor , pe unele le je fu iesc în ascuns, iar pe a l te le le răpesc în publ ic .Ce l numi t conducător a l B iser ic i i , p r imind [ceva] de la aceşt ia , f iepen t ru p r opr iu l său ben ef i c iu , sub p r etex tu l c in ste i cuven i t e lu i d a

t o r i t ă î n tâ ietă ţ i i , f i e pen t r u m o t i vu l în g r i j i r i i celo r nevo iaşi d i n B i ser i că, se face p ărt aş h oţ iei . în lo c să- i m u st re, să- i aver t i zeze şi să- i în t oarcă de la nedr ept at e pe h oţ i , el pu n e m ân a d egrabă pe câşt ig şi îlfer iceşte pe acela, deşi t rebuia să- l urască pe atât mai mul t , pe câtace la fura mai mul t . E l însă î l laudă, păz indu-1, î nso ţ i ndu -1,

în t o r cân d u -se p e la u şi şi at i n gân d u - i m âi n i l e, cu car e au fost fu r at et oate, deopot r i vă pen t ru sin e cât şi pen t r u cele pu b l ice. D e fapt , fă

când acestea, suntem numi ţ i păr taş i hoţ i lo r . Trebu ie să că lcăm înp ic ioare nedrep ta tea în t reg i i l umi ş i a amăg i r i l o r d in ea . Când ve dem în t r ibuna le ho ţ i mărun ţ i pedeps i ţ i de că t re [ho ţ i i ] ce i mar i , î iu râm pe sc lav i pent ru une le , pent ru care î i admirăm pe ace ia . Căc i




de un i i , pen t ru că sun t h o ţ i , n e fer im , dar faţă de cei la l ţ i , pen t r u căs-au îm bo găţ i t d in h o ţ ie , sun tem cop leşi ţ i de adm i ra ţ ie .

D e ce al t ceva m ai sun t acuzaţ i cond ucăto r i i?51. Că «iu besc dar u r i l e»321.Se spu n e foart e pr ecis: « iu besc daru r i le», nu că p r im esc daru r i .

Căc i aşa ar f i d efăim at e şi cele p r im i t e în m od n orm al în p r ie ten i i l ev i eţ i i ; ci „cei care iu besc d aru r i le ” , ad i că cei absor b i ţ i d e dor in ţ a de apr imi . Acuzarea conducător i lo r es te că au făcut ca iub i rea s fântă săf ie i ros i tă pe ce le p ier i toare ş i pământeşt i . Pent ru că pe Domnul

D um n ezeu t rebu i e să-L iu b im cu to ată pu te rea de a iu b i care se af lă în n o i ; [ t r eb u ie] să- l i u b im şi p e ap r o ap ele şi p e d u şm an i , ca să f imdesăvârşi ţ i , im i t ân d b u n ăt a tea T ată lu i Ce lu i d in ceru r i , Care face casoarele să răsară şi peste cei răi şi peste cei buni322. Nu ne este perm is să n e i r osim pu te rea de a iu b i p e al te luc ru r i .

D acă est e rău să iu bi m şi a l t ceva d in colo d e cele spu se, cel care iu beşte arg in tu l aşa cum e da to r să-L iu bească pe D om n u l D um

nezeu , d in t oa tă i n im a l u i şi d i n t o t su f l etu l l u i şi d i n t o t cugetu l l u i ,unul ca acesta în loc să-L s lu jească pe Domnul , î l s lu jeşte peM am on a323, m ut ân d asu pr a arg in t u l u i m ăsur a iu b i r i i cuven i t ă lu iDumnezeu. De aceea lăcomia se face ido la t r ie de câte or i sch imbăsp re cele păm ân teşt i d aru r i l e adu se D om n u lu i D um nezeu .

De aceea n i se porunceşte să nu iub im darur i le , încât pent ruele să le perm i t em celo r care v in la no i m u l te d in t r e cele in t erz ise.

Scr ip t u ra nu ne lasă d eloc n ic i să iu b im ast fe l d e daru r i , n ic i să f im îm p ăt i m i ţ i p en t r u el e, ci să ad m i t em sl u j i r ea d e el e ca cev a n ecesar .Căc i n u p oate adm i t e v reo îm păr ţ i re căt re al t ceva «d in toa tă in im a». D up ă cum în t r -u n vas p l in cu l i ch id , pe cât dă pe d in afară , pe atâ tt rebu ie să f ie u m pl u t m ai pu ţ in , la fel şi cu suf l etu l : pe cât se go leşt ep r i n d ragost ea pen t ru cele necuveni t e, pe atâ t t rebu ie să fi fost l ip sad e D u m n ezeu . Cel care s-a legat o d at ă cu d ragost ea de argin t , îşi go

leşte toată dragostea acolo. Căci «c in e iu beşt e argin t u l , nu se va sătura de argint»324.

321I s. 1,23.322 Ait. V, 45.323 A i t X X I I 37




52. «Urmăresc răsplata»325.Cea mai mare acuză a unui conducător este că ar f i gata să se

răzbu n e şi că s-ar gân d i în or i ce chi p l a răsp lăt i r ea cu cele asem en ea îm p o t r i va cel o r car e l -au p ăgu b i t . Căci cu m îl va în văţ a pe al t u l sănu răsp lă tească n imănui rău l cu rău ce l care face to tu l pent ru a serăzbu n a şi a păgub i înapo i pe cel care l -a afecta t? El n u im i t ă b lân deţea lu i D av id , care spu n e: «D acă am p lă t i t l a rân du l m eu c elo r c are m i-au p lă t i t cu r ele»326, n ic i n u -şi am in teşt e de Ierem ia că: «Bin e este omulu i , când poar tă un jug d in t inere ţea lu i , s tă la o par te ş i tace,

căc i l -a lu at asup r a sa. Va da o br azu l celu i car e loveşt e ş i se va săt u r a de ocărâri»327. Ce t rebu ie însă să spu n ă despr e învă ţă tu r i le D om n ulu i ş i cum le d ispreţu iesc pe acestea cei care urmăresc răsplata?C ân d D o m n u l sp u n e : «cui t e loveşt e p est e obr azu l drept , înt oar ce- i şi p e celă la l t »328. De aceea urmărirea despăgubir i i este o acuză pentruor ic in e, m ai a les cân d cel care face aceast a pr i n au t or i t at ea con d u căto are t rebu i e să f ie p r in fap t ă învă ţă to r pen t ru pop or al bu n ur i lo r

[d obând i t e] d in r ăbd are. Căc i ce pr ive l işt e, ce [ fapt ] n ob i l , adm ir ab i lşi care depăşeşt e chi ar n atu ra om enească est e ca cel m u l t ocărât , car e a p r i m i t poa te o l ov i t u ră l a t âm p lă, a pă t im i t a l t e m i i [ de l ov i t u r i ]şi p r i n cuvân t şi p r in fap t ă, [ l ov i tu r i ] ce l -au d us la u l t im a în josi re ,nu f ie rbe de mânie , n ic i nu se r id ică la răzbunare, c i s tând b lând ş inem ân ia t , se ro agă pen t ru cel bru t al , ca să- i f ie ie r t at păcat u l de d i na in te ş i în cont inuare să se învredn icească de gr i ja pot r iv i tă de la

Dumnezeu, încât să înceteze de a se mai mani fes ta v io lent . Acum,no i , conducător i i , a lă tur i de ce le la l te re le , păcătu im mai a les înaceasta , că urmăr im despăgubi rea, fă ră să răsp lă t im [măcar ] dupămăsură ega lă , c i răzbunându-ne cu exagerare , mâni indu-ne nu doard acă am fost i n su l t aţ i , ci şi d acă nu am fost on oraţ i , con sid erând u - idu şm an i şi p e cei care ne c instesc m ai p u ţ in decât c redem n o i în şi n e că n i se cuvi n e.

325 I s. I, 23.326 Ps. V II , 4 (Sept uag in t a v . 5) .327 Plâ I I I I 27 30




53. «Nu judecă pen t ru o r fan i ş i nu dau a ten ţ ie j udecă ţ i i vădu vei »329.

A l t e le s-au spu s în cele de m ai sus desp re or fani şi văd u ve. D ara ic i observă câtă aroganţă a conducătoru lu i a ra tă [ tex tu l ] «nu dau atenţ ie», încât î l a ra tă mai să lbat ic ş i decât judecătoru l ce l nedrept ,d e v r em e ce acela dup ă m u l te rugăm in ţ i , d eşi era de al t fel n eb i n evo i to r , dar dator i tă s tăru in ţe i văduve i , a dat a tenţ ie judecăţ i i , ev i tândsă f ie mai mult necăjit de ea330. De aceea se spune că ei nu primescdeloc să dea a tenţ ie ju decăţ i i vădu vei .

54. «D e aceea, acest ea spu n e St ăpânu l , D om n u l Savaot : V ai de cei pu t er n ic i a i lu i I sra el»331.Este o caracter is t ică a Scr iptur i i să formuleze ast fe l s t i lu l . In

loc de „ce lor putern ic i ” , a z is «va i de cei pu t er n i ci »331, în sem n ân d căa adapta t fo rmula aceasta fo los i tă pent ru sufer in ţe de nerăbdat celo r ca re se vor a f la pu ţ in după aceea în t r -un ch in insupor tab i l , pu t ern ic i l o r lu i Israel . Şi aceast a a fost spu s de căt r e pro fet n u în t âm

p l ăt or , c i du pă sen t in ţ a care a ieşi t d in gu ra cea n em in c in oasă. T re bu ie să- i în ţe legem pe ce i putern ic i înş iş i d rept conducător i i , care ,pe lân gă fap t u l că n u c red în D um n ezeu, iu besc daru r i le şi u r m ărescd esp ăgub ir ea şi celelal t e, d e car e su n t acu zaţ i .

«V ai de cei pu t er n ic i ş i n ecred in c ioşi ». Cei slabi au poate scuză.«Căci c el m a i m i c poa t e f i i er t a t d i n m i l ă, da r c ei pu t ern i c i v o r f i în cercaţi cu străşnicie»333, şi : «cu i i s-a înc red in ţ a t m u l t , m a i m u l t i se

va cere»334. V ai şi celo r bo gaţ i , căci f i in d p u t ern ici în cât să- i m ângâiepe cei săraci , n u se fo l osesc d e p u t erea bo găţ ie i l or spr e cele pent r ucare au p r im i t -o . Ia r dacă c in eva m ai pr icepu t în gân d i r e d ecât ce lăla l t nu se fo loseşte de for ţa f i r i i pent ru cercetarea ce lor dumnezeieşt i , vai ş i aceluia, când i se cere faptă după măsura celor date. Şi

329 I s. I, 23.330 L c. XV I I I , 5.331I s. I, 24.332 Sf . V asi le o bservă a ic i u n a d in t re n u m eroase le barb ar ism e ale Septu agin te i . în m odnorma l t rebu ia ca după s in taxa l imb i i g receş t i să f i e fo los i tă fo rmu la „va i ” înso ţ i tă deda t i v , da r a i ci este în so ţ i t ă de no m in a t i v .333 înţ Sol V I 6




dacă cei care d eţ in în t â iet ă ţ i b iser i ceşt i n u îşi îm p od ob esc fapt a cu ov ie ţ u i r e pot r i v i t ă vocaţ ie i , vai şi acelor a.

«N u va în cet a m ânia M ea asupr a celo r po t r ivn ic i »335. Po t r i vn i c i il u i D um nezeu sun t cei care m erg îm po t r i va po r un c i l o r Lu i ; cât t im paceşt i a su n t po t r iv n ic i , n u va înceta m ân ia d espr e care s-a spu s a lu iD um nezeu îm po t r i va l or . Căci d acă răm ân em în r ău tă ţ i , ap r i n demasup ra noas t ră î nş ine mân ia l u i Dumnezeu , p rocu rând ma te r i e f o culu i păcate le noastre, după cum s-a spus: «că foc s-a apr ins de la m ân ia M ea»336. Când înce tăm să păcă tu im - «ju decat ă vo i fa ce d in

vr ăj m aşii M ei»337. «Cel ce cr ede în M in e, spune, nu este judecat ; iar cel ce nu crede, a şi f o st j u d ecat »338. D e aceea vr ăjm aşi i su n t resp on sabi l i d e ju d ecată, du pă cum s-a spu s: «Pen t r u acest ea v in e m ânia lu i D u m n ezeu pest e f i i i n eascul t ăr i i»339. D ar spu n e că «Nu va încet a m ân ia Mea asupra ce lo r po t r i vn i c i» , ca să nu socot im că mânia lu iDumnezeu este fără judecată împot r iva ce lor care î l p rovoacă. Ş idacă M ă m ân i i p e po t r i vn ic i , t o tu şi n u adu c asu pr a lo r p edepsele fă

ră ju decat ă, ci e i sun t ju d ecaţ i d up ă vr edn ic i a şi d u pă m ăsur a greşel i l o r . Ad i că «ju deca tă vo i f a ce d in v ră jm aşi i M ei» . Vră jmaş i i l u iD um n ezeu sun t cei care în făp t u i esc n edr ep t ăţ i . V ră jm aşă b in elu i est e răut at ea; v r ăjm aşă drept ăţ i i este nedr ept at ea, sf in ţ en ie i n ecurăţ ia ,adevăru lu i m in c iun a. A su pr a acesto ra nu va înce ta m ân ia, cât t im psunt pot r ivn ice, n ic i aducerea pedepse i asupra lo r , spune, nu estefără ju d ecat ă.

55. «Voi aduce m âna M ea asupr a ta şi t e vo i ar de ( lăm ur i ) p ent r u a f i cu r at »340.V ezi scopu l b u n a l jud ecăţ i i d rept e şi al p ed epse lor adu se con

f o r m j u d e căţ i i : «Nu va încet a m ân ia M ea, vo i f a ce ju deca t ă ; vo i aduce mâna Mea, te vo i arde». De ce? Ca să te arăt curat. Aşa Se mânieD u m n ezeu, ca să le facă b i n e păcăt oşi l or . Căci nu p ed epseşt e pen t r ud i st ru gere, ci d isc ip l in ează pent ru în d rept are . A d u ce acest foc ca să

335 I s. I, 24.336 D e u t . XX XI I , 22.337 I s. I, 24.338 I n . III, 18.339 E f V 6




d ist ru gă ce a fost arun cat pr in săgeţ i le arzăto are ale d iavo lu lu i în su f letu l care n u are scu tu l c red in ţe i , i a r atu n c i cân d [ focu l d e la D um nezeu] cade, [el ] st inge săgeţ i le celui rău. Şi se face foc dumnezeiesc, care curăţă de celă la l t foc, care ne apr inde spre dor inţe le i raţ i on ale şi văt ăm ăt oare. D e aceea D om n ul în su şi spu n e: «El iese ca un foc a l cuptoru lu i de top i t ş i ca ia rba înă lb i tor i lo r . Ş i Se va aşeza to p i n d ş i cur ăţ in d, ca p e ar gi n t ş i ca p e aur »341. Şi care este folosul dea ic i? «V or f i D om nu lu i , spune, adu când jer t fă în t r u dr ept a t e»342.

«Şi vo i î i lepăda p e t oţ i cei f ă r ă de lege de la t in e»343. Est e o m a

re b ine facere pen t ru su f le tu l ca re d in cauza în tâ is tă tă to r i lo r ră i acăzu t în îns t ră inarea de Dumnezeu să î i f i e îndepăr ta ţ i ce i fă ră delege. De aceea ş i canoanele Biser ic i i î i separă de restu l t rupulu i pece i găs i ţ i în păcate opr i te [cu s t răşn ic ie ] , ca nu cumva «pu ţ i n a l ua t să dospească toată f rământătura»344. De aceea bunu l Dumnezeu î i

în d ep ăr t ează p e cei făr ă d e l ege d in p op or . Căci cei fără d e l ege n uvor in t ra la cele sf in te îm pr eun ă cu sf in ţ i i , de v rem e ce «v ân t u ră t oa -

rea este în mâna Domnului»345. Dar ce i care sunt separaţ i de poporca f i ind fără de lege duc cu uşurăta te ce le în tâmpla te , fă ră să în ţe leagă că acestea sunt o preînchipuire a celor care se vor petrece la

ju d ecăţ i l e în f r i co şăt o ar e ale l u i D u m n ez eu . Cât d e m ar e est e văt ăm area de a n u f i în d epăr t aţ i cei fă ră de lege de la legăt u ra cu m ăd u larele sf in te ale lu i H r i st os, a ară ta t -o Ap ost o lu l , m u st rân du - i pe co-r inteni , pentru că nu s-au je l i t , ca să f ie îndepăr tat de la e i ce l care

în făp t u ia r ău t at ea346.56 . «Şi voi pu n e ju decăt or i i tă i , ca m ai pr im a dat ă»347.De ce t rece peste reg i ş i î i pomeneşte pe judecător i? Ş i în t re

reg i e rau un i i ca re au condus poporu l lăudab i l . Sau pen t ru că gu vern area d in t im pu l j ud ecăto r i l o r e ra m ai l i beră, apa r ţ i n ân du - le du pă f i re , când poporu l se conducea s ingur ş i î l recunoştea doar pe

341M a l . III, 2-3.342 M a l . I I I , 3.343 I s. I, 25.344 I C or . V, 6.345 M t . III, 12.346 I C or . V, 2.




Dumnezeu d rep t rege , ia r punerea reg i lo r a ven i t după aceea d inpr op r i a lo r n ecugetare. Tr ebu ia , dec i , ca cei cărora l i s-a făcut b in e

să revin ă la st area fer ic i t ă. D e aceea pr om it e că va in st i t u i n u r egi , c i j u d ecăt o r i , d ăr u in d u - l e ceea ce est e l i b er . «Căci nu er a r ege în Isr ael , ci f i eca r e fa cea ceea ce er a dr ept în och i i lu i»348. Sau p en t r u că n u m aiera t impul regi lor , după aşezarea adevăratu lu i rege, le făgăduieştecă le dă judecă to r i asemănăto r i ce lo r d in tâ i , pe ucen ic i i Domnu lu i ,despre care se spune că: «Veţ i şedea pe douăsprezece t ronur i , judecân d cele dou ăspr ezece sem in ţ i i ale lu i I sra el»349.

57. «Şi p e sfet n ic i i t ăi ca de la în cepu t »350.Aic i ia răş i , păst rându- le autodeterminarea, spune că le puneală tur i nu pe în tâ is tă tă tor , c i pe s fă tu i tor . Căc i es te propr iu rege lu isă le por u n cească celo r con du şi , d ar sfe tn icu lu i să- i con v in gă pen t rucele fol osi t oar e p e cei sfătu i ţ i . N u est e cap abi l f iecare să găsească dela s ine ceea ce î i t rebuie. De aceea Dumnezeu le face b ine cu sfet n i c i , d ar n u l e dă au t or i t ăţ i . A st fe l , f iecare d i n t re no i să n u se con si

dere pe sin e cond ucăto r , ci sfetn ic dat po por u l u i de D um nezeu. To ţ ip ro fe ţ i i , care au recomandat ce le fo los i toare , sunt s fe tn ic i . Ş i maip r esus de t o ţ i M o ise. D om n u l , făcân d b in e pop oru lu i , făgădu ieşte săpună s fe tn ic i asemănăto r i ce lo r d in tâ i , Apos to l i ş i Evanghe l i ş t i ; unasem en ea sfetn ic era Pavel , slu j i t o r u l N ou lu i T est am ent , care spu n e:«Vă dau s fa t u l m eu ca u nu l ce am fo s t m i lu i t de D om n ul »351.

O mare b ine facere es te p rezen ţa unu i s fe tn ic în ţe lep t ş i b ine

intenţ ionat , care supl ineşte l ipsa de înţe legere a celor sfătu i ţ i . Câtde m are este fo losu l d in sfatu i r e o arat ă m ai ales [exem plu l lu i ] M oi se, care fusese crescut în toată înţelepciunea egipteni lor352, carevo rb ea cu D u m n ezeu , cum ar vo rb i c in eva cu pr iet enu l său353. A cest a a pr im i t sfa t de la socru l său, Ie t ro , în cât a pu s con d ucător i p est eo m ie şi p est e o su t ă şi p est e zece p en t r u a ju d eca p op or u l354. Şi D a-

348Jud. X V I I , 6; Jud. XX I , 24 .349 M i . X I X , 28.350 I s. I, 26.3511 Cor. VII, 25.352 Fap. VII, 22.353 leş X X X I I I u



8 o Sf . V a s i l e c e l M a r e

v i d s-a fo losi t de sfa tu l lu i H uşai , p r i n care a resp in s sfat u l războ in ical lu i Ahitofel355. Şi în general, sfatul este un lucru sfânt, unire de

părere, f ruct a l dragoste i , mani festare de smerenie. Căci este o aroganţă cumpl i tă să se creadă că nu avem nevoie de n imeni , c i să ascu l tăm doar de s ine, ca de s inguru l care ne poate da ce le mai bunesfa tur i . No i ez i tăm să ne lăsăm de bunăvo ie în seama ce lor care nepropun ceea ce este necesar ş i ne ruş inăm să măr tur is im că suntm ai pr icepu ţ i d ecât n oi în cele ale v ieţ i i . D e aceea, cel care aşt eapt ăsfetn i c , dă t im p şi p ro p r i i l o r gând u r i î n t r - o v rem e m ai în de lun gată

să descop ere ceea ce est e n ecesar cu în cer car e şi gr i j ă.58. «Şi după acest ea vei f i nu m i t ă cet a t e a dreptă ţ i i , m et r opo l credincioasă Sionul»356.

A arăt at sp re ce f in al du c facer i le de b in e su ccesive. Căci în locsă f i e cet ate a u cigaşi l or , est e cetat e a d rep t ăţ i i ; şi în lo c să f ie cet at edesfrânată, este metropolă (cetate-mamă), adică le învaţă ş i pe a l tele sp re cum pătare. Şi iarăşi cr ed in cioasă, d u p ă cu m er a în ain t e să se

în t i n eze p r i n d esfr ân ar e. îm p o d o b i t ă, d ec i , cu p o d o ab el e cu ven i t eei , cu sfetn ic i şi ju decăt or i , B iser i ca în H r i st os est e n u m i t ă m et ro p olă, care t r im i t e de la sin e co lon i i a le v ie ţ i i con fo rm e cu D um n ezeu .

«Căci cu ju decat ă se va m ân t u i r obia ei , ş i cu m i l ost en ie»357.N espu n ân d n im ic în cele de m ai sus n ic i d espr e duşm an i i sen

s ib i l i , n i c i despre ce i rob i ţ i , numind res taura rea e i i zbăv i re d in ro b ie, [Scr iptura] ne sugerează să înţe legem că f iecare d int re noi

a f lându-ne sub păcat , când suntem stăpâni ţ i de vră jmaş, deven im,ca să z icem aşa, în lăn ţ u i ţ i de păcat şi su n t em d u şi d e cel rău ca să nearătăm mădularele noastre roabe ale fărădelegi i spre fărădelege358.D e aceea au ad u s izb ăvir e ju d ecăt or i ca Barac, Sam son , G h ed eon şiIe f tae, care s-au lupta t pent ru popor ş i l -au scăpat de duşmani . Deaceea sfetn ic i i au condus spre mântui re, ca robia e i să f ie vrednicăde a f i i zbăvi t ă. Căci aceast a est e să f ie m ânt u i t ă cu ju d ecată, adi că

pr in judecată ş i cercetare . Apo i , f i indcă dacă [Dumnezeu] ar pr iv i lafărăde leg i , n im en i n u ar rez ista , a ală tu ra t jud ecăţ i i m i lo sten ia , pen

355 I I Rea. XVII, 14.356 I s. I, 26.357 I s I 27




t ru ca s t r ic te ţea judecăţ i i să f ie îmblânz i tă pr in adăugarea mi le i .Dec i p r in judeca tă a fos t p reda tă rob ie i , i a r p r in m i lă a fos t reche

mată. 59. «Şi vo r f i sfă râm aţ i cei f ă r ă de lege şi păcă toş i i îm preu nă»359.

După ce ce i v redn ic i de res taurarea la ce le d in t ru început aufost mântu i ţ i cu judecată ş i cu mi lă , ce i cu to tu l fă ră de lege ş i ră m aşi î n păcat vo r f i sf ărâm aţ i îm p reun ă, un i i p en t r u că «s-au rătăc i t în gânduri le lor»360, ce i la l ţ i pent ru că pr in încă lcarea Leg i i l -au ne

c in st i t pe D um n ezeu . Cei fă ră de lege su n t cei care nu ascu l t ă delocde leg i le dumnezeieşt i , f ie îndepăr tându-se de la e le f ie nepunândn ic i în cepu t . Ia r păcăt oşi i sun t cei care de bun ă vo i e păcăt u i esc d u p ă ce au p r i m i t cu n oşt i n ţ a adevăru lu i361.

D ar p oate că şi în cei căror a D u m n ezeu le face b in e, do r i n d său m bl e în în n o i rea v ie ţ i i , le sfărâm ă om u l cel vech i . D e aceea « j er t f a l u i Dumnezeu, duhul umi l i t (s fărâmat )»362. Căci se sfărâmă duhul

lumi i , care lucrează păcatu l , ca [duhu l ] d rept să f ie înno i t în ce led in lău n t r u 363. Şi se sfărâm ă b r aţu l celu i p ăcăto s, ad ică p u t erea act i văa păcatu lu i , pent ru ca păcatu lu i lu i să f ie căuta t , dar să nu mai f iegăsit 364. A sem en ea este şi : «Eu vo i om or î şi vo i fa ce să t r ă iască, vo i lov i ş i voi tămădui»365. Căci î l va ucide pe cel care t ră ieşte în modrău, ca d u p ă cu r ăţ i r ea de vi aţ a cea rea, să i-o d ăru iască pe cea n ou ă.

60. De aceea «vor f i sfă râm aţ i cei f ă r ă de lege şi păcă t oşi i îm

p r e u n ă », pent ru ca să în ceteze să m ai f i e nesu p u şi şi n eascul tăt or i .«Şi cei car e L-au pă r ăs i t p e D om n u l se vor sfâr şi»366, ca şi cum

n u s-ar m ai face p ăcat u l d e a-L p ărăsi p e D om n ul . Asem enea est e şi în Psalm : «Şfâr şească-se r ău t at ea pă căt oşi l or »367. Ca şi cu m c in eva 1-ar ruga pe doctor să sfârşească boala celor slăbiţ i sau să oprească

359 I s. I, 28.

360 R o m . I, 21.361Evr. X, 26.362 Ps. L, 18 (Sept u agin t a v. 19) .363 Ps. L, 11 (Septuaginta v. 12).364 Ps. IX , 35 (Sept u agin t a v. 36).365 D e u t . XX XI I , 39 .366 I I 28




pr in ar t a lu i răspân d i r ea can grene i . Sfârşi t u l n u în seam n ă deloc d ist rugerea completă, c i opreşte o asemenea lucrare a celor care o în

făptu iesc. Căc i ş i Pave l spune, pro fe ţ indu- le tesa lon icen i lo r despref iu l p ie rzan iei , «pe care D om nu l I i sus îl va uc ide cu duh u l gur i i Lu i şi î l va n im ic i cu st r ălu cir ea veni r i i Sale»368. Căci d acă u cid er ea ar f i d is t rugere comple tă , cum ar ma i f i n im ic i t? Dar es te c la r că minc iunadin cel fără de lege este d ist rusă cu duhul gur i i adevărulu i ş i ast fe lva f i n im ic i t cu st r ăluc i r ea ven i r i i l u i H r i stos. A m observat d e m u l t eor i că răutăţ i le sunt distruse, şi nu f i inţele însele369, în care au apă

ru t , ca în [ tex tu l ] : «calea p ăcă t oşi lo r o va p i er de»370, şi : «calea necredi n cio şi lo r va p i er i »371.61. «Pent r u că se vo r r u şin a de idol i i lor, p e care i -au voi t »372.Est e o m are b i n efacere să se ru şin eze [ c in eva] d e lu cru l , cu ca

re în ain t e de aceast a s-a lău dat , pen t r u că d i n n ep r i cepere n u a pu tu t în ţ e lege ceea ce era r u şin os în acela, c i şi -a avu t slavă în ru şin ealu i . D e aceea a f i r u şin at de id o l i se în făpt u ieşt e spr e b in ele celor ru

ş inaţ i . Aceasta nu se face a l t fe l , decât când cei până acum idolat r iaju n g la în ţ e legerea ad evărat u lu i D um n ezeu . Căc i at u n c i îşi acop erăfaţ a, a jun gând la recu n oaşt erea absu r d u lu i , cel care se ru ga [ înaint e]celor n eînsu f le ţ i t e ca şi când ar avea pu t ere de m ân t u i r e. Şi or ice iu b i to r de p lăcere , o r i că ru i luc ru d in t re ce le in te rz ise a r f i în rob i t ,

în d u m n ezei n d u -1 p e acest a, î l ar e con sacr at ca p e u n id o l în t em p lu lnecu ra t , î n i n i m a lu i , v i z i t ând u -1 î n t o td eaun a p r i n î n ch ip u i r e şi p u r

tân d în el ch ipu r i l e lu c ru lu i do r i t . Iu b i t o ru l de bogăţ i e, care are in i ma acolo unde este ş i comoara lu i373, se închină idolu lu i lăcomiei .Ia r gurmandu l , în rob i t de dor in ţe le de mâncărur i , î ş i a re d rep tdu m n ezeu p ân tecele lu i . «Blest em at să f i e om u l ca re îşi va fa ce [ i do l ] c iop l i t sau t ur nat , ur âc iun e pen t r u D om n ul »374. Ferici ţ i însă cei care,

368I I Tes. II, 8.369 oùcia.370 Ps. CXLV , 9.371Ps. I, 6.372 I s. I, 29.373 M t VI 21




d u pă sfatu l lu i Iacob375, îşi în d epăr t ează de la e i d u m n ezei i st ră in i şi îşi sch im b ă h ai n ele, u r cân d u -se l a Bet el , ad i că l a Casa lu i D u m n e

zeu376, p en t r u a face acol o u n a l t ar p ent ru D u m n ezeu. Să în l ătu răm ,dec i , i do l i i s t ră in i de Dumnezeu ş i să ne sch imbăm ha ine le ,dezbrăcându-ne de omul ce l vech i ; ş i încă mai în tâ i să în lă turămcercei i d i n u rech i le n oast r e, ad i că în văţă tu r i le vech i , cu care ne-am

îm p od ob i t . A ceast a p en t r u [ t ex t u l ] : «Pen t r u că se vor ru şin a de idol i i lor , p e care i -au voi t ». Căci n im en i nu a re i do l i i pom en i ţ i de no i m ai

în ai n t e far ă să î i d o rească, p en t r u că d or in d p at i m i le, aşa le t r an s

f o rm ăm î n d u m n ez ei .62. «Se vor ru şin a pen t r u gr ădi n i le lor , pe car e le-au po f t i t »377.D enu m ir ea de grăd i n ă o găsim lu at ă în d ou ă sen sur i , ca în Fa

cerea d u p ă A q u i l a : «Ş i a s ăd i t Domnu l Dumnez eu o g răd ină î n Eden»378. D ar i arăşi păm ân tu l Egip t u lu i de făim at este nu m i t g răd in ăde legume. Iarăş i [ex is tă ] o menţ ionare b lamabi lă a grăd in i i , cândA h ab a dor i t să facă m oşten i r ea lu i N abo t Iez reel i t ean u l g răd in ă de

legu m e379. D ar Eccles iastu l o menţ ionează lauda t i v , spunând: «Mi -am fă cu t g răd i n i şi pa r cur i»380. Bin ecu vânt ată est e şi grădi n a, în career a m o r m ân t u l , c ar e a p r i m i t i c on o m i a v r em el n i c ă a m o r ţ i i în t r u pu l Domnu lu i . A ic i , to tuş i , es te de fă imată ca p roducând ruş ine ce lor care o doresc. Şi se pare că acum sunt numite dumbrăvi le381p lan ta te în ju ru l ido l i l o r pen t ru podoabă de că t re ce i înşe la ţ i , ca ret rebu ie în ţe lese drept pract ic i dev ia te ş i aparenţe exter ioare , pr in

care ne ascundem pat imi le. Cel care se tăvăleşte în p lăcer i îş i ia caaparenţ ă so lem n i t at ea, ia r cel în ro b i t de avuţ i i , se preocup ă să pară

375 Fac. XX XV , 3.376 I n ebraică, Bete! est e for m at d in Î V 2 k ay t „casă” şi ’el „ D u m n e z eu ” , î n sem n â n ddec i „ casa lu i D um n ezeu” . Este un v ech i sanc t uar , a căre i s f in ţ en ie a fost p rob a tă p r in

re la tarea e t io log ică d in Fac. X X V I I I .377 I s. I, 29.378 Fac. I I , 8 . în Sept uag in t a t erm enu l f o lo si t est e napdSeiaoţ , pe cân d A qu i la are Kr jr toq.Cf. F. Field, O r i g en i s H ex a p lo r u m , voi. I, p. 13.379 I I I Reg. X X I , 2.380 Eccl . II, 5.381Septuag in ta t raduce pr in dumbravă” (ăXaoq) t e rme n u l e b ra i c aşera care in i ţ ia l se




că este darnic. De acestea cei care le doresc vor f i ruşinaţ i , când sfat u r i l e in im i lo r n oast r e vo r f i descoper i t e.

63. «Căci vo r f i ca un t ereb in t căru ia i -au căzu t f r u n ze le şi ca u p ar c car e nu ar e ap ă»382.Cât despre ceea ce este spus, se pare că se referă la grădini le

dor i te de ido la t r i , căc i se vor face mai nep lăcute decât te reb in tu ld esfr u n zi t şi p arcu l u scat d e secet ă. Cât d espr e sen su l m or al , [este]că cei care pr in aparenţa exter ioară vânează s lavă de la oameni , după văd ir ea celo r ascun se, cân d t oate vor f i goale şi d escop er i t e şi n u

va m ai f i n i cio făp t u r ă ascu n să3®3, vo r f i o p r i vel i şt e dezgu st ăto are, în şel ăci u n ea d esp r e ei f i i n d acu m d ist r u să, în cât se vo r asem ăn a cel edespre e i cu s te jaru l . Căc i as t fe l au redat a l ţ i i „ te reb in tu l ” , f i indcăam învă ţa t că în Facere384 ste jaru l ş i te reb in tu l sunt ace laş i [co p ac] 385. V om f i d eci asem ănăt or i t erebi n t u lu i , d e fapt st ejaru lu i , caredu pă p ierd erea coroanei ara tă cele ce au fost pân ă at u n c i ascun se def runze. Căc i es te împodobi t cu o coroană deasă ş i p r in cu loarea

fr u m oasă de la acest ea u m br eşt e aspr im ea ram u r i l or sale. D e aceea,spune, vor f i mai nep lăcuţ i decât acesta , după resp ingerea fapte lord in v i aţ a l o r .

«Şi ca un parc care nu are apă». Aşa este şi Israelul, avândfrunze asemenea ste jaru lu i , umbra d in Lege, pe care o dă jos de peel la p l in i rea v rem i lo r . Şi ca un parc (parad is) săd i t de D om nu l , p r inz id i rea cea d int ru început , uscat însă pr in p ierderea a ceea ce este

v iu d in învăţă tur i . De aceea t rebu ie să ne s t rădu im să credem cuadevăra t în H r ist os, pen t ru ca râur i d uh ovn iceşt i să curgă d in pân t ecele n ost ru 386, n elăsând să f im n ic i n epl ăcu ţ i , n ic i n ero di to r i .

382 îs. I, 30.

383 Evr. IV, 13.384 Fac. XX XV , 4 -9 .385 De fapt, stejarul (quercus i t habur ens i s) şi t e re b in t u l (p i st ac i a a t l an t i c a ) au în ebra icăd e n u m i r i a sem ăn ă to a re: ’al lon sau e/ on „st e jar” şi ’ela şi nbţţ ’ala „ t e re b in t ” . Rad ica lu l es te în rud i t cu ’el „Du mn e ze u ” , p ro b a b i l p e n t r u că în p e r i o a d a ve che un i i a rbo r i erau ado ra ţ i de canaan i ţ i . C f. M ichael Zoh ary , P l an t s o f t he Bi b le, Cam-b r id ge U n iv ersit y Press Cam b ri d ge 19 82 pp 108 111




64. «Şi va f i pu t er ea lor ca o grăm adă de căi ţ i , ia r fa pt e le lo r cscân t eia fo cu l u i »387.

De aic i este c lar că pentru f iecare fapte le vor f i cauza sufer inţe lo r d in p edeapsă, no i p regăt i n du -n e pe no i în şin e [să f im] po t r i v i ţ ipen t ru ard ere şi adu cân d u- n e pa t im i le su f l etu lu i ca scân te i le focu lu ipen t ru apr inderea f lăcăr i i gheene i , după cum ş i boga tu l pâ r jo l i t înf lacără era f r ip t de propr i i le p lăcer i . Căc i după măsura în care pr i m im săgeţ i le de la cel rău , par t i c ipăm m ai m u l t sau m ai pu ţ i n la a r dere.

«Şi vor ar de cei fă r ă de lege ş i păcăt oş i i îm pr eun ă ş i nu va m ai f i cin e să st i n gă »388.D eja de dou ă o r i au fost a lăt u r aţ i de căt r e p r o feţ ie un i i cu al ţ i i

cei fără d e l ege şi cei păcăto şi. M ai su s [se sp u n e]: «Şi v o r f i sf ă râ m aţ i cei fă r ă de lege ş i păcăt oş i i» , dar a ic i : «Şi vor arde». N i m e n i s ănu se amăgească pr in cuvinte neînvăţate, că deşi este păcătos, estet o t u şi c reşt in . „N u vo i cădea, deci , în gh een ă, u n de su n t id o lat r i . M ă

va a ju ta însuş i numele de creşt in , ch iar dacă am că lcat porunc i leLu i ” . D ar ascu l t ă: «Şi vor ard e cei fă r ă de lege ş i păcăt oş i i împr eun ă». Pentru ambele [cete] ex istă cauze de ardere. Grămada de câl ţ i este

în am b el e, ad i că v i aţ a u şo r i n f l am ab i l ă şi car e p o at e p r i n d e f lacăr a.Scân t eia va apr in d e pe bu n ă drept at e su f le tu l şi în t r - u n [sens] şi încelă la l t . Acum este ca ascuns în cenuşă, cât t imp este învălu i t înacoperăm in te le t r up u lu i , da r va f i adu s ia răşi îna in t e de căt r e ju d e

cata d u m n ezeiască, în z iu a răzbu n ăr i i , aţ â ţa t şi apr in s de m ust răr i .

387 I s I 31




C A PI T O L U L II

65. «Cuvânt u l ca re a fo s t că t r e I saia , f i u l l u i Am os, despre Iud ea şi d espr e I eru sali m »389.

După de l im i ta rea p r ime i v i z iun i , a fos t cuvân tu l aces ta că t re

Isaia, f iu l lu i A m os. D e ce în să acolo er a «vedenie», iar a ic i est e «cu v ân t »? Pen t r u că pu t erea da tă de D um n ezeu sf in ţ i l o r Lu i d up ă haru lDuhulu i este una. Căci este o cunoaştere a celor neînţe lese, făcută

în in i m i le sf i n ţ i l o r p r i n d escop er i r e şi i l u m in ar e. D ar d u p ă d i fer en ţ alu cru r i lo r cu p r i v i r e la cun oaşt ere , ceea ce est e descop er i t se nu m eşt e f ie veden ie , f ie cuvân t . A co l o au fost ară ta te cele t r ecut e: răut at eapoporu lu i , îns t ră inarea de Dumnezeu, nerecunoş t in ţa fa ţă de b ine

facere. A ic i în să est e p ro feţ i t v i i t or u l . D e aceea [ este] «cuvânt», p e n t ru că va f i în z i le le d i n u rm ă. Tot uşi , n ic i aco lo n u est e o veden ie cuaju t o ru l o ch i lo r , n ic i a ici cu n oaşt erea cu aju t o ru l u rech i lo r , ci este oi lu m in are în in im ă de la D uh u l , Care f ie ara tă cele t recu t e, f i e spu n ed e d in ain t e v i i t or u l . To t u şi , şi a ic i iarăşi est e d espr e Iu d eea şi desp reIeru sal im . U rm ează să r e lat eze ceva şi d espr e cele la l t e neam u r i , căciDumnezeu nu es te doar a l i ude i lo r , c i ş i a l neamur i lo r . Dumnezeu

es te unu l , Care va îndrep tă ţ i tă ie rea împre ju r d in c red in ţă ş inetă ierea împre jur pr in cred in ţă390, dar aminteşte în pr inc ipa l ş i înpr im u l rân d de par t ea Sa.

Vei în t reba însă dacă pent ru vreo ra ţ iune care neces i tă cercet a re î n t r - un l oc se adaugă l a „ cuvân t ” „ a l Domnu lu i ” , i a r i n t r - a l t u les te fă ră adăugarea [s in tagmei ] „a l Domnu lu i ” , p recum: «Cuv ân t u l D om nu lu i , care a fo st căt r e Oseea a l lu i Beer i»39\ şi aici: «Cuv ân t u l

care a fo s t căt r e Isa ia». Şi d espr e veden ia d e la Iezech ie l : «S-au des

389 I s. II, 1.390 R o m I I I 29 30




chis cer u r i l e ş i am văz u t veden ia lu i D u m n ezeu»392, iar la Isaia: «Vedenia pe care a văzut -o Isaia». La Ieremia: «Cuvânt u l care a fo s t l a

I e rem ia »393. Pentru că vorbeau unui popor necredincios, cer tăreţ ş i în d ep ăr t at d e l a D u m n ez eu , au t r ecu t su b t ăcer e n u m el e D om n u lu i , în gr i j i n d u -se ca ei să p r i m ească cu v in t el e lo r . Fi i n d că ei cr ed eau căpe Dumnezeu î l p reocupă ce le omeneşt i , î i ba t jocoreau pe ce i carele vo rb eau ca de la faţ a394 D om n u lu i , cu m arată Ierem ia, care spu n e:«Toată z iu a fă r ă încet are su n t bat jocor i t »395.

6 6 . «Va f i în z i l el e d in u rm ă că v o r f i a ră t a t e m un t el e D om nu l

şi casa lu i D u m n ezeu pest e vâr fu r i le m u n ţ i lo r »396.Zi le d in urmă sunt numi te ce le care se aprop ie de s fârş i tu laces tu i t imp . F i indcă ş i na tu ra t impu lu i t recă to r co respunde cuaceast ă lum e p ier i t oare, căc i are a f in i t at e şi în ru d i r e cu cele văzut e,p lecân d îm p reun ă cu cele care p ier , su bz i st ân d îm pr eu n ă cu cele care sun t , f i i nd aş tep ta t ş i nădă jdu i t împreună cu ce le ca re u rmează

în că. D ec i , p en t r u că z i l el e şi n op ţ i l e, l u n i l e şi an i i , p er i o ad ele d e

t imp îş i au o r ig inea de la soare ş i l ună ş i m işcarea f i rmamentu lu i ,t rebu ie ca pr in d is t rugerea acestora să f ie ş i s fârş i tu l t impulu i . înainte de sfârş i tu l lumi i aceste ia, «vor f i a r ăt a t e m u n t el e D o m n u l u i şi casa lu i D um nezeu pest e vâr fu r i l e m un ţ i l o r» . Iar cel care nu s lu jeşted oar expr esia şi n u apără l i t era sim pl ă, va t rebu i să nu răm ân ă la cele sensib i le . Cum se va ară ta atu n c i m un t ele lu i D um n ezeu? Cum vaf i pe vâr fu r i l e m un ţ i lo r casa lu i D um n ezeu ? Căc i I sraelu l t ru pesc nu

aşt eap t ă n ic i facerea al t u i m un te , n ic i z id i r ea un ei a dou a case caresă fie pe al t e vâr fu r i . C i m un te le Sion şi t em p lu l erau ară tate în t i m pu l pro fe ţ ie i lu i Isa ia . Ce se spune dec i? Nu că în z i le le d in urmăacestea vor f i ară ta te , ci că în z i le le d in u rm ă pen t ru ie r t area păcat u lu i se va a ră ta marea ş i îna l ta i conomie pen t ru mântu i rea oamen i lo r . Ta in a cea d i n vec i ascun să a fost d escoper i t ă la sfârşi t u l t im p u r i lo r 397. Cob or ârea D om n ul u i p e păm ânt a fost asem ăn at ă cu un m u n

392 l ez . 1, 1.393 Ier . I, 2.394 Sau „d in po st u ra” , „ în per soan a” , npooomov înseam n ă pent ru Sf . Vasi le „ per soan ă” .395 Ier . XX, 7.396 I s II 2




t e, pen t r u că m un te le este păm ân t înă l ţ at . Şi t r upu l D om nu lu i , f i i ndpăm ân t d up ă f i r ea com un ă, a fost înă l ţ at ă p r in un i r ea398 cu D u m n ezeu.

Şi casa lu i D u m n ezeu p e vâr fu r i le m un ţ i lo r est e Biser ica, dup ăexpres ia Aposto lu lu i . Căc i spune: «Trebuie să ş t i i cum să pet rec i în casa lu i D um nezeu, care est e Biser ica D u m n ezeulu i celu i v iu »399, al ecărei «tem el i i su n t în m un ţ i i cei sf i n ţ i »4°°, căci este «z id i t ă p e t em el ia apo sto l i lo r ş i a pr of eţ i l or »401. U nu l d in t r e m un ţ i era şi Pet ru , pe a cărui stâncă Domnul a făgăduit să zidească Biser ica Lui402. Căci gân

dur i le înal te ş i r id icate, care se înal ţă deasupra celor pământeşt i ,sun t î n mod po t r i v i t num i te „mun ţ i ” . Su f l e tu l f e r i c i t u l u i Pe t ru es ten um i t „st ân că în a l t ă”403, pen t r u că este în rădăc in at sin gur în cred in ţă , f i ind tare ş i nec l in t i t fa ţă de lov i tur i le aduse de isp i t i r i . Dec i to ţ ice i ca re cup r i nd cunoaş te rea Dumneze i r i i p r i n măre ţ i a m in ţ i i ş ip r in fapte le min ţ i i , care sunt desăvârş i ţ i în t ru v ia ţa sănătoasă, suntvâr fu r i ale m un ţ i l o r , pe care este z id i t ă casa lu i D um nezeu.

67. «Şi se va în ălţ a deasup r a dealu r i l or »404.D ealu r i l e sun t r i d i cătu r i avân d o în ăl ţ a re de l a păm ân t m ode ra tă, depăşin d u - le pe cele joase, d ar f i i n d în t recu t e de cele m ai în a l te . De aceea pen t ru că super io r i ta tea Domnu lu i în omen i ta te es teincomparab i lă cu to ţ i [oamen i i ] l ao la l tă , în o r i ce rea l i ză r i s -a r ev i d en ţ i a ei l a un m om en t d at , de aceea s-a spu s că m un te le D om nu lu iva f i a ră ta t deasupra dea lur i lo r . «Căc i s -a înv redn ic i t de mai mare

slavă decât M oise, du pă cum ar e m ai m ar e c inst e decât casa cel care o zideşte»405. Dar cu câ t es te ma i mare fa ţă de Avraam? Avraam,spune, «s -a bucura t să vadă z iua » întrupării406 şi «a văzut -o ş i s -a bucurat»407. A vr aam a d at zeciu ială lu i M elch i sedec408, iar

308 r

” a u v a c p e i a .

3991 T i m . III, 15.

400 Ps. LX XX V I, 1.401Ef . II, 20.402 M t . XVI, 18.403 I le r p o ţ în seam n ă „p i a t r ă” , ia r Tretpa „s tân că” .404 I s. II, 2.405 Evr. II I, 3.406 l i t în om eni r i i ”




M elch isedec era t ip al D om nu lu i . A cest ea [ au fost am in t i te ] , ca sădoved im sup er io r i t a tea t r up ească [a D om nu lu i ] .

Să nu să s lăv im d iv in i ta tea dator i tă super ior i tă ţ i i fa ţă de rob i .Căc i i conomia omen i tă ţ i i es te deasupra ce lo r d rep ţ i d in t re oamen i .El sin gur n u a făcut păcat 4“9, ia r m ăreţ i a du m n ezei r i i a fos t r id ica tăm ai su s d ecât ceru r i le .

«Şi vo r ven i l a El t oat e n eam u r i l e»410.Cuvânt u l con t in u ân d revelează şi m ai d escoper i t p r o feţ ia , ară

tând ven i rea v i i toare a neamur i lo r la cunoaşterea lu i Hr is tos . Căc i

t oa te neamur i l e sun t chemate p r i n p ropovădu i re l a c red in ţă .«Evanghel ia aceast a va f i p r opovădu i t ă în în t r eaga lu m e»4n şi în t oatăl u m ea a ieşi t glasu l evangh el ic412 al Ap osto l i lo r .

6 8 . «Şi vo r m erge, spune, m u lt e n eam u r i»413.Să nu t reci [mai depar te] fără să cercetezi preciz ia expresie i .

Cum la «vor ven i » se sp u n e «toate», ia r la «vor m e r g e » n u „ t oate” , c i«mul te»? Pen t r u că «vor veni» se referă la „a crede”, iar «vor merge»

l a „ a v i eţ u i ” . T o ţ i m ăr t u r i si m cr ed i n ţ a, d ar n u t o ţ i v i eţ u i m d u p ă p o runci, de aceea «vor veni» toate popoarele, dar «vor m e r g e » mu l te .Pen t ru că «a merge» es te lua t pen t ru „a t ră i după Lege” . «Feric i ţ i , spune, cei fă r ă pr ih an ă în cale, care m er g în L egea D om n u lu i»414. Cum însă, dacă Domnul z ice că: «puţ in i sunt ce i care găsesc calea»415, no i spunem că mu l te neamur i vo r merge? Toa te neamur i l esun t pu ţ i ne după număru l p rop r i u - z i s a l neamur i l o r , da r oamen i i

d i n [ aceste] n eam ur i sun t m u l ţ i .Scr ip tura spune, dec i , a ic i că mul te neamur i , [dar ] nu toate ,p r im esc v ie ţu i r ea du pă Evan ghel ie , deşi t oa te se nu m esc cu n um elelu i H r istos. D eşi m u l te n eam ur i sun t num ăra te, [ to tu şi ] oam en i i , car e sun t cup r i n şi în denu m i rea com un ă a neam u lu i , nu u rm ează f i ecare în p ar t e î n î n t r eg im e num ăru lu i . Căc i neam ur i l e po t f i n um ăra

408 Fac. XI V, 20 .409 I P t . II, 22.410 I s. II, 2.411 M t . X X I V , 14.412 Ps. XV I I I , 4 (Sep tu ag in t a v . 5) .413 I s. II, 3.414 Ps CXVI I I î




te, al capado c ien i lo r şi al ga lat en i lo r şi a l arm en i lo r , sau a l si r ien i lo rsau a l eg ip ten i lo r , încât se spune cât de mul te sunt neamur i le care

merg î n Legea Domnu lu i . Da r neamu l , î n ce p r i veş te oamen i i i n c l uş i , f i eca re d in t r e e i î n pa r te , nu a p r im i t ţ i n ta v i e ţu i r i i unan im .Cât d esp r e cele şapt ezeci şi d ou ă de n eam u ri 416, sau cât e ar f i , n u m ăra te în în t reaga lu m e, m u l t e su n t cele care m erg pe calea v ie ţ i i . D ar

în ce p r i veşt e în t r egu l n u m ăr al o am en i l o r d e p e p ăm ân t , p u ţ in isu n t cei m ânt u i ţ i . A st fel şi Evanghel ia spu n e adevăru l , da r n ic i p ro fe ţ ia nu [o ] cont raz ice. «To at e n eam ur i le î i vor slu j i L u i»417, dar I se

v o r î n c h i n a p u ţ i n i d i n t r e c e l e m u l t e . «Toţ i , spune, r eg i i p ă m â n t u lui»418. Şi Sofonie [spune]: « Vor m erge sâ- I slu jească Lu i su b u n s in gu r j u g »419.

69. «Şi vor z ice : Veni ţ i să ne su im în munte le Domnulu i ş i în casa Dumnezeulu i lu i Iacob»420. Cei avansaţ i în cunoaştere, ca şicum ar an t ic ip a cele de sus, î i ch eam ă la un u rcu ş asem ăn ător cu allo r p e cei care se m u l ţ u m esc cu şederea în cele de jos şi se preocu pă

cu gr i j i le umi le a le v ie ţ i i . Ce l care a înv ia t împreună cu Hr is tos ş icau t ă cele d e su s421să-i st r i ge p e cei care cu get ă cel e p ăm ân t eşt i şi săle călăuzească gând u r i le cătr e cele de sus. Pozi ţ ia t r u p ească faţ ă dem un t e este dub lă, o da tă u r cân d de la poa lele m un t elu i sp r e p iscur i ,i ar al t ă dată cobo rând d in vâ r fu l m un te lu i sp re poale, du pă d i f eren ţ a poz i ţ i ei t r up u lu i şi a l u c răr i i îm p l i n i t e de no i î n m od d i f er i t . Poatecă acest sens dub lu se va po t r i v i cu i con om ia în t ru păr i i [ l u i H r i stos] ,

în cât în ţ el egem m u n t ele ca în t r u p ar ea: o d at ă t r u p u l u r cân d sp recer p r in un i rea cu Dumnezeu, a l tă da tă dumneze i rea coborând încele d e aic i p r in com u n iu n ea cu om enescu l .

70. « Veni ţ i să ne su i m ». Să ne su im la înă l ţ imea teo log ie i , în cepând de la păt i m i re . «Şi în casa Dumnezeulu i lu i Iacob». Mai suscasa se numeşte s implu «a l u i D um nez eu» , pe când aic i «casa D u m

416 în tabe lu l n aţ iu n i lo r d in Fac. X sun t n um ărate în tex tu l eb ra ic 70 de persoane , da r înt extu l gr ecesc 72.417 Ps. LXXI, 11.418 Ps. LXXI, 11.4,9 Sof. I I I , 9.420 I s I I 3




nezeulu i lu i Iacob». Care să f ie deci cauza? Căci f ie acolo l ipseşte, f iea ic i es te adăugat . Dar n imic d in ce le a le Duhulu i nu fără lucrare .

Căc i Scr ip tura ara tă că pr imele asoc ier i se fac după concepţ i i le comune despre Dumnezeu, dar ac r i v ia c red in ţe i se împ l ineş te cândlucrarea422 lu i Dumnezeu s-a făcut deja c lară în in imi le celor careavansează în cunoaştere. De aceea, pentru cei [abia] in t roduşi încun oaşt ere, se sp u n e sim p lu «casa lu i D um n ezeu», pe cân d celor care urmează [ învăţă tur i i ] cont inue [ l i se ara tă ] ş i a l căre i Dumnezeu,că este al lu i I acob, cel căru ia i -a d ăru i t fam i l ia r i t at ea cu El . Fi in d că

spune: «Eu s un t Dumnez eu l l u i Av raam ş i Dumnez eu l l u i I s aac ş i D u m n ezeul lu i Iacob. A cesta est e n u m ele M eu veşnic»423. Ca să facăc in st ea pen t ru sf in ţ i po m en i t ă veşn ic , a asoc iat cu E l nu m ele slu j i t o r i lo r , ca or i de câte or i se face pomeni rea lu i Dumnezeu, de to t a tâ tea or i să f ie adusă şi pomenirea acelora. De aceea celor care s-auapro p i at d eja, le ad augă ca o însu şi r e a lu i D u m n ezeu , spu n ân d: «şi în casa D um n ezeu lu i l u i I acob». D ar p ent ru că Iacob est e de asem e

nea numele unu ia ş i re t ş i lup tă tor - căc i Iacob se numeşte ş i re t424dator i tă lupte i cu cele care î i erau ost i le425, iar apoi după v ictor ie apr imit ca răsplată numele Israel426 - , cel care avansează până acum

în vaţ ă d esp r e casa D u m n ezeu lu i lu i I ac ob ca d esp r e cel e in fer i oareşi accesib i le lu i , d ar cân d va du pă aceea va f i în văţa t şi d espr e D u m nezeul lu i Is rae l , când î i sunt admin is t ra te cu ca le ş i rându ia lă pre-d an i i le m ai d esăvârşi t e.

71. «Şi n e va v est i calea L u i şi vo m m er ge p e ea»427.

422 lit. „însuşirea”.423 leş. I I I , 6,15.424 în ebra ică n u m ele lu i Iacob, ya 'aqov e ste l e gat p r i n et im o lo g ia p o p u la ră d e 3 pî?‘aqev „ că lcâi ” ş i de verb u l de r i va t d e aic i 3pSJ „ a în şela”, „ a se fu r işa în spat ele cu iv a” . Ia

cob l - a ţ i n u t de călcâi p e f ra te le său şi i -a lua t ch i a r de la naşt e re d rep tu l d e în t â i născu t . U l t e r io r , p r in şi re ten ie , va ob ţ in e d r ep tu l de în tâ i n ăscu t ch i a r şi l egal , când f ra te lesău Esav i l -a vân du t p e un b l id de l i n te f i ar t ă . D e asem enea, to t p r in şi re ten ie , va luab in ecuv ân t a rea ta t ă lu i său în lo cu l l u i Esav . Iacob r ep rez in tă efo r tu l ascet i c al om u lu i ,căc i îm pără ţ ia ce ru r i l o r se ia cu si l a (M t . XI, 12).425 Fac. XXV, 26 .426 F XXXI I 24 28




D acă n u ne vom ur ca în m un te , nu n e va vest i calea Lu i . Şi d acă n u n e va vest i , cum vom m erge? A d ică , dacă nu p r im im Evan ghe

l ia , cu m să v i eţ u im d u p ă ea? Cei care caut ă să în veţe calea, în m odev id en t n u au cun oscu t -o . D e aceea, cum n e vom ur ca în m un te , fără să cu n oaştem calea? Sau «Ven i ţ i să ne su im în m un t e» arată scopul ş i s t rădania celor care se grăbesc, dar încă nu deţ in real izareacelor dor i te. Căci să presupunem că uni i d int re cei care se grăbescspre credinţă se adresează ş i se îndeamnă reciproc: „Veni ţ i să stămdeparte de cei care se târăsc pe pământ! Veni ţ i să cugetăm cele ce

reşt i , să in t răm în casa lu i D um n ezeu! Aco lo vom învă ţa calea, p r incare vom ajun ge l a ţ e lu l deopo t r i vă în ain tea t u t u r o r ” .72. «Căci d in Sion va ieşi Legea şi cuvân t u l D om u lu i d in I er u sa

l im »428. în t r eab ă u n o m al t ăi er i i îm p r eju r , u n iu d eu d u p ă t r u p , d esp r e

ce lege vo rb eşt e şi d espr e ce cuvân t . D espr e Legea dată p r i n M oise?D ar [ iu dei i ] să arat e cum este aceea d in Sion . Căc i M oise n u a in t ra t

în p ăm ân t u l m oşt en i r i i , i ar Sio n u l est e în I u d eea. D e aceea, d u p ă eiScr ip tu ra a g reş i t , spunând în locu l unu i nume a l tu l , căc i în loc deSinai sau Horeb a z is Sion. [Scr iptura] vorbeşte însă de Legea ceasfântă. Care [anume]? Când a fost dată? Când a fost scr isă? «Şi cuv ân t u l d i n I eru sa l im » . Este cel profet ic , spune [ iudeul ] . Dar a fost în în t r eaga l u d ee, n u n u m ai în I er u sal im , şi în I sr ael , ch iar şi în r ob ie, în N in ive şi în m u l t e l ocu r i p e p ăm ân t . Să f i e con st r ân şi d e ad evăr şi

să p r imească leg iu i rea Domnu lu i , făcu tă d in tu rnu l de veghe , d int ru pu l p u r t ăt or d e D u m n ezeu 429, d in care vegh ea fapt ele oam en i lor .«Şi c uv ân t u l D om nu lu i d i n I eru sa l im » . Căci începând de a ic i , vest i rea a fost însăm ân ţ at ă în t oa tă lum ea.

73. «Şi va ju deca înt r e neam u r i»430.«Cân d a st a t D um n ezeu în adu nar ea dum nezei lor , i -a deosebi t

p e du m n ezei»431. Dar la neamur i : «va ju deca în t r e n eam u r i». Căci se

cuv in e ca sf in ţ i i să f ie deosebi ţ i pen t r u r ecu n oaşt erea vr ed n ic ie i lu i ,

429 Sf . Vasi le id en t i f i că dec i Cu vân tu l cu M ântu i t o ru l H r i s tos, i a r i eşi rea d in Ie rusa l imcu în t r u p a rea.430 I I I 4




iar cei care au vi eţ u i t în zad ar să f ie ju d ecaţ i432. D ar p oat e că d e aicise ara tă că pedeapsa n eam u r i lo r d i n a fara d repte i c red in ţ e este d i fe

r i tă , ş i nu una ş i aceeaşi . Căci în măsura în care au căzut de la cunoaş te rea lu i Dumnezeu, sun t v redn ic i de ch inur i ş i pedepse . înm ăsur a în care p rac t i c i le lo r d e v ia ţă sun t d i fe r i te , în p at i m i le nec in st ei şi în răut ăţ i l e faţă d e apr oapele , est e n evo i e de jud ecata îm p ot r i va n eam u r i lo r , care să sep are greşel i l e faţ ă de apro apele.

«Şi va mustra popor mul t»433. Pentru a ne arăta ceea ce estedrept ş i de netăgădui t în judecata cea dreaptă , a adăugat : «Şi va

m u st r a p o p o r m u l t ». «Mus t ra - t e -v o i , spune, şi vo i pu n e îna in t ea fe ţ ei t al e [ pă cat ele] »434. A i c i ac u z at o r u l p r ez i n t ă m ar t o r i p en t r u ex am i n a rea p lân ger i l o r îm po t r i va acuza tu lu i , d ar î n t r i bu n alu l celo r ascunsefapte le înseşi ne stau a lătur i în înfăţ işarea lor propr ie, f iecare păcatf i ind prezenta t ce lor care au păcătu i t . Aco lo examinarea este făcutăpen t ru susţ i n erea d rep te i jud ecăţ i , aic i însă pen t ru înd rep t area celo rrepr oşate. D e aceea A p osto lu l î l în d eam n ă pe Tim ot ei435 să se fo l o

sească de aceast a. D esigu r , or ice repr oş adu s în ch ip v ădi t celu i acu zat î l ch in u ieşt e pe acela pu t ern ic , p rezen t ân du - i ru şin ea păcatu lu i ,pen t ru a - i face mu l t b ine ce lu i ca re nu percepe p ropr i i l e g reşe l i ,d u c â n d u -1 la recunoaştere ş i pocăinţă adevărată. Căci ce rană t rupească ar pr od u ce o d u rere aşa de ascuţ i t ă, cât ch in u l p e care î l p r oduce su f le tu lu i cuvân tu l tă ios , ca re a t inge conş t i in ţa ce lo r cupr inş ide ru şin ea re le lo r făcu t e?

74 . «Şi îş i vor bate săb i i le lo r în p lugur i ş i su l i ţe le lo r în s ceri»436.

A cest a este scopu l fo l osi t or a l m u st răr i l o r , să- i sch im be pe ceirăzboin ic i ş i agi taţ i în t r -o stare paşnică. Este c lar or icu i că Legea ş icuvân tu l lu i Hr is tos , ca re sun t l i n i ş t i te ş i împăc iu i toa re , au p ropo vădu i t pacea celo r d e d epar t e şi ce lor d e apro ape, ca şi iu dei i , şi ceid in t re neamur i să lepede [ luc ru r i le ] războ in ice , a tâ t ce le pen t ru

contactu l de aproape d in lupte le desfăşurate corp la corp - acestora

432 Se face un joc de cuvinte între K p i v t o „ a judeca” şi 5iaKpiva> „ a deosebi”, „ a separa”.433 I s. I I , 4.434 Ps. X LI X , 22 (Sept u agin t a v. 21).435 I I T i IV 2




le z ice „sab ie” cât şi cele p ent r u apărarea de la d istanţ ă - acest easpu n e că su n t „ lăn c i le ” şi „su l i ţ e le” . Pe acest ea Cuvânt u l d in Ieru sa

l im le t r an sfo rm ă în u n el t e de agr icu l t u r ă, încât sab i a d is t ru gătoareoferă sem in ţ e d ăt ăt oare de v ia ţă , pu se în su f le te le ra ţ i on ale de în ţ e lepc iune; dev ine p lug care face moale ce le ce sunt în tăr i te , carescoate spini i ş i le face vase ale harului ceresc. Iar sul i ţa care loveşteşi respinge de la d istanţă [devine] ceva care le st rânge pe cele deapro ape şi ţ in e îm p reu n ă legăt ur i . Căci asem en ea su n t secer i le carele adună împreună pe ce le împrăşt ia te ş i leagă împreună sp ice le în

legătura snopulu i . Este deci ş i un secer iş raţ ional , pentru care estenevo ie de ins t rumente pot r iv i te , de care se spune: «.Ridicaţ i ochi i voşt r i ş i vedeţ i , că ţ ar in i le su n t băla n e»437. Nic iun războ in i c nu es tepo t r i v i t pen t ru secer iş . Dar la aces t secer iş [Domnu l ] î i t r im i te pepr op r i i Săi u cen ic i , d esp re care a şi spu s: «Secer işul est e m ul t , da r lu cră t or i i p u ţ in i»438. De aceea, acestor secerător i , pentru că nu aveauvreo uneal tă de războ i în in imi , le -a dat puterea să aducă pacea în

casele în care i n t r au 439.75. «Şi nu va r id i ca neam îm pot r iva [ a l t u i ] neam sabie»440.Cât t imp cuvân tu l în ţe lepc iun i i aces te i lumi luc rează în foca t ,

n eam ur i le se r i d i că u n ele îm po t r i v a celo r l al t e, adu cân d u- şi îm po t r i vă sab ia cuvân tu lu i ascu ţ i tă cumpl i t în exerc i ţ iu ş i s t ră luc ind de[puterea de] convingere. Dar de când a veni t pacea noastră441şi afos t vest i tă «s lava în t ru ce le îna l te l u i Dumnezeu ş i pe pământ pa

ce»442, atunc i deoda tă minc iuna a fos t redusă la tăcere de adevăr .După cum coru l păsăr i lo r care c i r ipesc se amuţeşte deodată , cândde undeva de sus se arată un vul tur deasupra lor , [ to t aşa e i ] nu îş ima i resp ing unu l a l tu ia cuv in te le . Unu l spunând că nu es te de locpr on ie , al t u l că aceast a aju n ge pân ă la lu nă. N ic i d espr e su f le t : un u lcons iderând că este mur i to r , a l tu l că este nemur i tor . Ce le despresoar t ă, un u l că ea le st ăpâneşt e pe toate, iar a l tu l că ea nu există ab

437 I n . IV, 35.438L c . X , 2 .

439 M t . X, 12.440 I s. I I , 4.441£ / I I 14




sol u t d eloc. D ar d e cân d a ven i t n ebu n ia p ro p ov ădu ir i i 443 şi Cel r ăst igni t este s lăv i t , înv ierea este crezută, ş i judecata este nădăjdui tă,

n eam ur i le au înce ta t r ăzbo iu l d in t r e ei şi este pace. D ar m ă t em sănu dev ină apo i spec ta to r i a l războ iu lu i nos t ru . . . Dacă până a tunc it oată v ia ţa l i s-a i r osi t cu în văţarea cuv in t e lor zadarn ice, căc i d ia lo gu l este o po lem ică argu m en t at ă, [ Scr ip t ura ] spu n e: «N u v o r m a i în văţ a să se răz boiască» în lo c de „N u vor m ai avea legătu ră cu învă ţ ă t o r i i d i sp u t e lo r ” .

76 . «Şi acum, casă a lu i Iacob, veni ţ i să mergem în lumina

Domnului»444.Est e a dou a in v i t aţ ie , care î i ch eam ă sp re cele m ai d esăvârş i t epe ce i cărora l i s -a făcut b ine. Căc i după ce s-a su i t în munte leD om n u l u i şi a t recu t peste cele păm ân teşt i , f i i n d păr t aş la o asem en ea st r ălu c i re m ai cu ra tă, [ om u l ] t r ebu ie să ajun gă la lu m in a du m nezeiască, ce lu m in ează och i i su f le tu lu i spr e con t em pl area veder i l o rfe r i c i te ş i ra ţ iona le ş i a v iz iun i lo r dumneze ieş t i . Asemănăto r cu

aceasta este şi la Psalmist: «A prop i a ţ i - vă de E l şi vă veţ i l um ina ş i f e ţele voastre să nu se ruşineze»445. Căci nu vor f i ruş inaţ i , ce i asupracăro ra s-a în sem n at lu m in a feţe i D om n u lu i446. I ar cel ce face [ fapte]necuvi incioase, urăşte lumina447.

D ar d e v rem e ce casa lu i Iacob a consid era t în m od n ec inst i tcă învăţă tura Leg i i es te o lumină suf ic ientă ş i o că lăuză a orb i lo r ,lu m in ă celo r care sun t în în t un er ic , Scr ip tu ra spu ne , în d r ep t ân du - le

igno ran ţa : «V eni ţ i să m er gem », nu î n l u m in a p ro fet i că, n i c i î n l u m i n a Legi i , c i «în l u m i n a D o m n u l u i ». Căci l ăm p i l e sun t u t i l e, da r în a in te de [ răsăr i tu l ] soarelu i ; s te le le sunt p lăcute, dar noaptea. Dacă celcare îş i pune alătur i o lampă, când soarele st ră luceşte, este r id icol ,cu m u l t m ai r i d i co l este cel care răm ân e în u m br a Legi i , cân d Evan ghe l ia este pr op ovădu i t ă.

77. «Căci a păr ăs i t p e po po r u l Său, casa lu i I sr ael»448.

443 1 Cor. I, 21.444 I s. II, 5.445 Ps. XX XI I I , 5 (Sep tu ag in t a v . 6 ) .446 Ps. IV , 6 (Septu agin t a v . 7) .447I I I I 20




Cea m ai gr ea p i erd ere est e părăsi r ea d e căt r e D um n ezeu. Ca şicum , d in t r - o ţ i n ere pu te rn i că a m âin i l o r , p r i n dest i n de rea degetelo r ,

cu care până at u n c i c in eva st rângea lu cru l ţ in u t , l -a lăsat să cadă d i npr op r i a păst rare, la fel Scr ip t u ra ara tă că po p or u l n u m ai est e st ăpân i t de Dumnezeu. Din ce cauză, însă, es te lăsat c ineva d in mâin i lel u i D um nezeu înva ţă cele u r m ătoa re:

«Pent ru că s -a umplut ca la început ţara lo r de gh ic i r i , ca de oam en i str ăi n i»449.

Vezi cât de mare rău este să ghiceşt i . î l face pe cel care se de

d ică aceste ia să f ie în afara g r i j i i l u i D um n ezeu. D ar m u l to ra d in t r ecreşt in i le es te ind i ferent dacă ascu l tă [de gh ic i r i ] , vânează oraco leş i dau a ten ţ ie s imbo lu r i lo r . A s t rănu ta t c ineva , se spune , în t impu lvo rb i r i i , şi aceast a sem n if i că [ceva] . M -a st r i gat c in eva de la spate, şiaceast a încu rcă. [ La fe l dacă] p ic io ru l dă [ peste ceva] cân d su n t p lecat; [dacă] haina se pr inde [ în ceva].

Ch iar ş i un i i d in t re ce i foar te b ine cunoscuţ i ş i care aşteaptă

j u d ecat a d in cer u r i , cad p r ad ă în m od in d i fer en t acest o r l u cr u r i v ătămătoare. Dar ascul tă că poporul care îş i i roseşte puter i le cu acest ea este aru n cat . în vech im e ch iar şi d i n Legea lu i M oise, gh ic i r i l e,prez icer i le , augur i i ş i observăr i le păsăr i lo r sunt defă imate ca invenţ i i a le demoni lor . Căc i spune: «Să nu pr ez i c i au gu r i i , n ic i să observ i zborul păsări lor»450. «Căc i neamur i le , spune, pe care Domnu l l e va dis t r u ge d in a in t ea fe ţ e i Lu i , acelea vor ascu l t a de gh ic i r i ş i p r evest i r i ;

ţ ie însă nu ţ i -a dat aşa D om n u l D u m n ezeu t ău »451.Este absurd ca ce l care are s fa tu l îndreptăr i lo r lu i Dumnezeu

să în ţ e leagă ceea ce n u t r ebu ie făcut şi să le ia dr ept sfetn ic i p e do bi toace (cele i raţ ionale) , dar , mai mul t , n ic i ca sfetn ic i , c i să î i consul t e ca în văţă to r i şi l eg iu i t o r i . Pasărea n u a văzut per i co lu l care st ăt ealângă ea însăş i ş i e ra în och i i [e i ] , dar î ţ i vesteşte ţ ie v i i to ru l . Zburând d in cu ib pen t ru a p r ocur a h rană pu i lo r , ad eseor i se în t oarce fă

ră succes, dar pentru t ine mişcarea zadarnică a păsăr i i a deveni t oprez icere neminc inoasă ş i o descoper i re a v i i to ru lu i . Dacă ce le za

449 I s. II, 6.450 D X V II I i 12




darn ice d in luc ra rea demon i lo r zboară în ju r , să nu-mi s ta i cu guracăscat ă la în şelăc iun i l e dem on i lo r , să n u t e laşi p r ad ă lu crăr i lo r d ia

vo leşt i . A cela od at ă ce pr in d e un su f le t u şor de dus la p ierzan ie , nu în cet ează să ab u zez e d e el în o r i ce ch ip .78. D ar şi corb i i care cron căn esc şi vu l t u r i i care co l in dă d i

l ipsa prăzi i , îngrozesc in ima superst i ţ ioasă. Şi aşa de mare este nesăbuinţa [adusă] omului de la vră jmaş, că până ş i o nevăstu ică dacăse arată alătur i , un câine dacă se fur işează, un om dacă se arată dis-de-d im in eaţ ă, ch iar şi d acă era d in t r e cei m ai b in e-d ispu şi , d acă era

lov i t la och i sau la p ic ioru l drept , [ respect ivu l ] sare înapo i ş i se în toarce ş i -ş i acoperă adeseor i ochi i . Ce este mai vrednic de mi lă decât o asemenea viaţă, să le suspecteze pe toate, să f ie împiedicat detoate , când t rebu ie ca d in toate păr ţ i le să-ş i r id ice suf le tu l lu i spreD u m n e z e u ?

Cân d vez i păsăr i zbu rând p r in aer , nu - ţ i i r o si pu te r i le cu f igu r i le de zbor , d acă fac cercu r i d easu pr a capu lu i n ost ru sau v in d i r ec t

d in faţă, sau zboară deasupra d in spate, sau t rec spre latur i .Părăsin du - le pe acestea, să f i i u im i t de în ţ elepc iu n ea şi o rd in ea d inele a Cr eat or u lu i452. Cu m est e p u r t ată o asem enea greu t ate pr i n aer?Cum dev ine n atu ra m oale a aeru lu i veh i cu l pen t r u a r i pă, cum p r i n

în t i n d er ea ar i p i l o r p lu t esc p r i n aer , i ar p r i n coad ă îşi în d r eap t ă zb o ru l asem en ea u n ei cârm e, cum cele care nu su n t adapt at e să um ble ,sup l inesc pr in ar ipă nevo ia de p ic ioare . Câte sunt înotă toare, câ te

răp i toare , au cons t ruc ţ ia co rpu lu i po t r i v i tă v ie ţ i i . Căc i une le au o r gan e pen t ru pr in d ere, gh eare le, ia r cele lal t e au ca n işt e vâsle m em brane le p ic ioare lor , încât es te mai uşor să împingă cu lă ţ imea labe iapa pen t r u m işcare. Toate sun t p l i n e de î n ţ elepc iun ea l u i D um n ezeu.

«Căci pe to ate cu în ţ elepc iun e le-a fă cu t »453. Dar cel cu sufletm ăru n t şi care cuget ă cele d e jos, care încearcă să pu n ă în arm on ie

mişcăr i le dob i toace lor cu scopul său propr iu , care I I părăseşte peDumnezeu, s -a da t pe s ine p radă demon i lo r une l t i to r i , ca re p r ins tăpâni rea asupra aeru lu i p lănu ind să în toarcă păsăr i le când a ic i ş i

452 S ii ó




când d in colo , m en ţ i n de ne tăm ădu i t î n şelăc iun ea celo r f ă ră m in t e.A cest ea ch iar d acă au fost sp u se ca o d i gresiu n e, cu vânt u l s-a fo l osi t

d eloc fără fo los de ocaz ia d i n cele spu se pen t ru v in d ecarea celor fă răm i n t e .T rebu ie rem arcat că Scr ip t ur a con sem n ează că gh ic i r ea est e o

în d elet n i ci r e sp eci f i că f i l i st en i l o r , ad i că p alest i n i en i l o r , p en t r u că p eaceşt i a, şi d oar pe aceşt i a, îi n u m eşt e în cup r i n su l e i „d e a l t n eam ” .Căc i du pă cum cald ei i şi -au făcut p ro pr ie ast r o lo g ia, eg ip t en i i fo lo si r ea d e su b st an ţ e m agice454 şi i n can t aţ i i l e, cret ani i au gu ri i , aşa şi cei

d e a l t n eam [şi -au făcu t p rop r ie] ghi c i rea. D e aceea, ţ ar a s-a în t or s lare le le pr op r i i ei , f i in d ca la începu t .79 . «Şi m u lţ i copi i st r ăi n i s-au n ăscu t în ea»455.Când o cetate, care pr imeşte obiceiur i netrebnice, a a les să

t r ă iască du pă ele, celo r care se n asc apo i p ăcatu l p ăr in ţ i l or l i se faceca o lege, ş i imedia t după naştere sunt cop i i s t ră in i , îns t ră inaţ i depop oru l lu i D um n ezeu p r in pu r t area cea rea. Pen t r u că roadele su

f le tu lu i sunt numi te adesea „cop i i ” , c ineva ar putea să spună că ce lcare adu n ă d i n co lo de în ţ elesu l d um n ezeieşt i i Sc r ip t u r i cuv in te ne sănătoase din cele de d inafară de credinţa în Dumnezeu456 ş i le accep t ă, îşi face cop i i st răin i .

80. «Căci ţ a ra lo r s-a u m p lu t de a rg in t şi au r şi com or i l e l o r nu au n u m ăr »457.

Ce p ăcat m are est e iu bi r ea d e bo găţ i e, că est e în şi r ată în l is ta

unor asemenea păcate ! Căc i după gh ic i to r ie ş i cop i i s t ră in i , careprobabi l s -au născut în Is rae l d in cauza înmul ţ i r i i desf rânăr i i , es ten um ăra t şi fap t u l că ţ ara s-a um p l u t de arg in t şi d e aur . Pen t ru su f le tu l cuv ios bogă ţ ia dev ine es te un imbo ld pen t ru facerea de b inepr in mi los ten ie458, pe când pent ru ce l iub i tor de p lăcer i ş i de t rup,d evin e m i j l oc d e slavă şi d e ob răzn ic ie. Sărăcia est e un p edagog spr edreap ta c red in ţă , pe când bogă ţ ia es te un imbo ld pen t ru nesăbu in

ţ ă. D acă în t r egul n eam est e acu zat d e aver i în exces, să ia seam a cei

4 5 4 ( p a p i i a K e i a .

455 I s. I I , 6 . Bib l i a sin od a lă d i fe ră de Sep tu agin ta , u rm ând t ex tu lu i eb ra ic.456 Geoceßeioc.457 I II 7



C o m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i I s a i a 99

bogaţ i , cum se vor apăra pen t ru p ropr ie tă ţ i l e lo r . Dacă c ineva a rcrede că nu ar păcătu i , îmbogăţ indu-se d in t r -o scuză oarecare con

sid erat ă rezon abi l ă, să-şi adu că am in t e de por u n ca evan gh el ică, carein t erz i ce c lar [ca om ul ] să-şi adu n e com or i p e p ăm ânt 459.81. «Şi păm ân t u l s-a u m p lu t de cai şi nu m a i est e nu m ăr carelo r

/ or»46°.Pest e t o t ob servăm că sf in ţ i i r e fuză fo l osi r ea cai lo r at â t pent ru

t ru p ele de război , cât şi în cele la l te n ecesi t ăţ i ale v ieţ i i . D e aceea şia ic i [ fo losi r ea] cai l or est e în şi r ată cu celela l t e acu ze. Căci D u m n ezeu

do r in d ca ei să dep in dă d e aju t oru l d e la El , şi în războaie să nu se în cr ead ă în p r o p r i i l e p r egăt i r i , d e aceea a in t er z i s: «s ă nu - ţ i î nmu l ţ eşt i ca i i »461. A t u n c i e i su n t acuzaţ i că au in t r at în posesia un ei asem en ea m u l ţ im i d e cai , în cât depăşeşt e şi n um ăru l . D ar aceast a f ie o

în ţ el egem la m od u l h ip er b o l i c, f i e con si d er ăm că, în loc d e: „ să n uf ie nu m ărate cele m ăru n te şi a l t fe l d e n ec in st e” , se spu n e: „să nu f ien um ăru l care lor ” . O bservă că în Numeri462 fem eia nu est e nu m ărată ,

ca f i ind s labă; n ic i cop i lu l , ca uşor de d ispre ţu i t , a fară de ce l în tâ in ăscut şi d e cel a l lev i ţ i lo r ; n ic i slu j i t o r u l , pen t ru că est e fără cin st e;n ic i ce l născut d in căsător i i mix te , pent ru că este s t ră in . De aceea,c redem că sun t în a fara n um ăru lu i care le do bând i t e p r in rău t ate .

82. «Şi s-a u m p lu t păm ân t u l de u r âci un i l e f ap t el o r m â in i l o r lor»463.

Prac t i c i l e neamur i l o r , l uând începu t d in gh i c i r i , con t i nuând

cu iub i rea de a rg in t ş i man ia pen t ru ca i , i -au pur ta t sp re ido la t r ie .Pen t ru că s -au lepăda t de s fa tu l lu i Dumnezeu ş i i -au ascu l ta t pegh i c i t o r i , pen t ru că nu au c rezu t î n Dumnezeu , c i î n î n tune r i cu laver i i , p en t r u că s-au spr i j i n i t pe cai i fa lşi p en t r u m ân t u i re464, ia r n upe Cel ce poate să zdrobească războaie le, drept urmare au a juns capământu l lo r să f ie ump lu t de u râc iun i . Or ice fap tă dec i , săvârş i tăd inco lo de cuvân tu l ce l d rep t , es te o u râc iune pen t ru Dumnezeu.

459 M i . V I , 19.460 I s. II , 7.46lDeut . X V I I, 16.462 N u m . III, 15,40.463 I I I 8



ÎOO Sf . V a s i l e c e l M a r e

D up ă cum cei care au u n sto m ac sen sib i l şi vom i t ă u şor se în t o rc lavede rea l u c ru r i l o r m izere, p recum el im in area excrem en te lo r sau u l

ceraţ i i urât mirosi toare ş i [a l te le] asemenea, aşa ş i ce le înfăptu i ted u pă necur ăţ ie su n t u râc iun e pen t ru Cel Sfân t . Fi in dcă este u n ob i ce i pen t ru Sc r i p tu ră să numească i do l i i î n mod p rop r i u u râc iun i ,t oa te î nch ipu i r i l e ne t rebn i ce î n t i pă r i t e î n su f l e t p r i n r ep rezen ta resun t u r âc iun i care um p lu ţa ra, ad ică în t regu l spa ţ iu desch is al ra ţ i o n alu lu i d in su f let .

«Şi s-au înch in at la cele p e car e le-au fă cu t deget ele lo r »465. O,

ce n ebu n ie ext r em ă, să n u m eşt i D um n ezeu ceea ce est e făcut de t i ne în su ţ i şi să nu în ţ eleg i absu rd u l a ce s-a făcut . Căci d acă te m in u n ez i de m ate r ie, de ce atu n c i nu te în ch i n i b ron zu l u i fă ră fo rm ă saup ie t r e i? Dacă [ t e m inunez i ] da to r i t ă t ehn i c i i , î nch ină - te p rop r i i l o rm âin i , care i -au da t fo rm a sau un el t elo r p r i n care l -ai fău r i t . Cât dem are ignor an ţă ai ca în t im pu l cât este c iop l i t ă sau t u r n at ă sta tue tasă nu dobândeşt i în ţe legerea a ce s-a făcut? Aceasta arată [ textu l ] :

«Şi s-au înch in at la cele p e car e le-au fă cu t deget ele lor ». Atunc i , de s igur , [omul ] este obl igat să a leagă una din două: f ie că nu avean ic iu n zeu pân ă să f ie m od elat [un u l ] de el în su şi , f ie că cel d e d in ain te a îm băt r ân i t pen t ru că se sim te l i psa al tu ia. D ar «bles temat to t om u l c a re îşi va f a c e [ i do l ] c i opl i t sau t u rn a t , l u c ru l m â in i l o r unu i meşter»466.

83. «O m ul s-a ap lecat ş i bărba t u l s-a u m i l i t »467.

Cred că acestea s-au spus cu indignare, nesupor tând decăderea oam en i lo r de la v redn ic ie . O m ul s-a p lecat , spun e, ido l u l u i pen t ru înch inare , f i i nd cea ma i de c ins te d in t re f i i n ţe le de pe pământ ,f i i n d rân du i t d up ă înger i în t re cele ra ţ ion ale , [el ] cel c inst i t cu ch i pu l lu i D um n ezeu, cel ce in ven tează m eşt eşugu r i p r in pu t erea ra ţ i un i i . Cel care cun oaşte [ lu cru r i le] de pe păm ân t , pu te r i l e p lan te lo r ,a le rădăcin i lor ş i a le f ructe lor , ce l care avântându-se pe mare, [cu

no aşt e] f i r ea aeru lu i , n aşt erea vânt u r i lo r , aşezarea st ele lor , m işcarealor , in terva le le [d in t re e le ] ş i conste la ţ i i le [ lo r ] , rându ia la de pe pă

465 I s. I I , 8.




m ân t , cet ăţ i le , leg i le, cam pan i i l e m i l i t are , cele n ecesare d in t r e m eşteşu gur i atâ t p en t r u t rai , cât şi pen t ru îm po do b i re şi p aradă - acesta

s-a p l ecat id o lu lu i , ca şi cu m ar avea nevo ie de m ânt u i r e de la acesta, cel însuf leţ i t d e la cel l i p si t d e su f let , cel r aţ io n al de la cel care nusim t e. Cel care ţ in e sub m ân ă an im ale le, căru ia toate do b i t oacele i -au fos t su pu se spr e slu j i r e - pen t ru că D u m n ezeu n i le -a sup u s, Celcare ne-a d at să f im du pă ch i p , pr i n fapt u l că le st ăpân im pe cele d inapă deop ot r i vă cu cele d e pe u scat - , acest a nu în d r ăzn eşt e să st ea laace laş i [n ive l ] nu în fa ţa unu ia d in t re dob i toace le d i fer i te de e l pr in

fo r ţă, ci a im i t aţ i ei un ei f i i n ţe d in t r e dob i t oace, sau a un ei fem ei n ecu vi i n c ioase sau u n u i b ărb at foar t e d izgr aţ io s, şi se în f r icoşează şi sep l eacă la păm ân t , n ef i i n d vr ed n ic să se u i t e în sus spr e cer d in cauzapăcat u lu i îm po t r i va Celu i ceresc.

84. «O m ul s -a ap lecat ş i băr bat u l s -a u m i l i t »468.Este o spo r i re a răul u i , ca bărb atu l , care est e m ai p ot r iv i t să fie

conducător , mai desăvârş i t în în ţe legere, mai putern ic în fapte , u i

tând de demni ta tea propr ie , să se în josească în fa ţa ido lu lu i . F i indchi pu l şi slava Iu i D u m n ezeu , având cap al său pe H r i sto s, s-a în jo si t în faţ a i d o lu l u i , el car e faţ ă d e acest ea est e b ăr b at . A cest a est e lu cru lcel m ai grav în si t u aţ i a [ respect ivă] . Căci dacă er a u n copi l , dacă erao fem eie, c in eva ar p u t ea avea în găd u in ţ ă faţ ă de un u l d in cau za t i n ere ţ i i , fa ţă de ceala l tă d in cau za slăb ic iu n i i d in f i re . D ar acum b ăr bat u l s-a um i l i t , ceea ce depăşeşt e or i ce exces al ru şin i i .

«Nu îi voi ierta»469. O, ce amen in ţă r i ! Oare nu d in cauza pe depsei veşnice sunt acestea: «nu f i vo i ie r ta»? Căci cât t im p gh icesc,cât t im p îşi înm u l ţ esc cop i i i st r ăin i , cât t im p se ag i tă pen t ru arg in t ,cât t imp îş i echipează cavaler ia, ex ista [ încă] speranţă ş i aşteptareaier t ăr i i . D ar pen t r u că au căzu t în ido l at r ie , cea d in u r m ă d in t re rele,ş i în ţe legând p ropr ia lo r demni ta te , î i acordă ido lu lu i c ins t i r i ega lecu ale lu i D u m n ezeu, [d e aceea s-a spu s] : «Nu îi vo i ier t a». Cel Bun

în făp t u i eşt e aceast a sp re facere d e b in e. Căc i d acă ier t ar ea est e u nimbo ld pen t ru ne în f r âna re , «N u îi vo i i er t a » pentru ca necazul să leaducă acestora amint i rea de Dumnezeu. încât a nu ie r ta nu este o

468 I I I 9




amen in ţa re vă tămătoare , c i o pedagog ie mântu i toa re . „Căc i nu tevo i l ăsa47°, sp u n e, n i ci n u t e vo i p ăr ăsi471” .

85. «Şi acum in t ra ţ i în p iet r e şi ascundeţ i -vă în păm ân t de la f ţ a f r i c i i de D om n u l ş i de la slava t ă r iei Lu i , când Se va scu la să d i s t r u gă p ăm ân t u l»472.

O al tă inv i taţ ie este cea către casa lu i Iacob, care cheamă laceea ce este fo losi tor . Căci după cum [s-a spus] : «Veni ţ i să ne suim în m u n t ele D om n u lu i»473, «ven i ţ i să m ergem în lu m in a D om n u lu i»474, aşa şi acum [se spune]: «Şi acum in t ra ţ i în p ie t re ş i ascundeţ i -vă în

p ă m â n t d e l a f a ţ a f r i c i i d e D o m n u l ». Cin e est e oar e un aşa de [m are]ca lomnia tor a l Scr ip tur i i încât să creadă că î i s fă tu ieş te pe un i i săfugă de la fa ţa f r ic i i de Domnul ş i să se ascundă în crăpătur i le p ie t r elo r ? Fi in dcă «un de să m erg, spun e, de la D u h u l Tău şi de la fa ţ a Ta u n de să fu g ? D acă m ă voi ur ca în cer, Tu acolo eşt i »475. Şi iarăşiD o m n u l : «D acă se ascun d în Cârm ei , de acolo î i vo i lua. D acă Ju g în m are, acolo voi po r u n c i şarp elu i ş i î i va m u şca»476. D e aceea cum a

sfă tu i t ca p ia t r a să f ie p u să adăpost de la faţ a f r i c i i d e D om n ul ? D arpoate spune că s ingura scăpare de re le, care au fost enumerate mai în ai n t e est e să fu gă la ad ăp ost u l p iet r ei , ad i că t r ăi n i ci a cr ed i n ţ ei înH r i st os477. U n de şi M oise a fost pu s, cân d u rm a să-L vad ă p e D u m nezeu478. «In t ra ţ i a i c i , spune, şi ascundeţ i -vă în păm ân t » , adică în-grop aţ i - vă. Pent ru ce? Pen t ru ca în gro p aţ i f i in d cu El pr in Bot ez479 şim ur in d îm preun ă cu El , să m ergeţ i în t r u în n o i r ea v ieţ i i , m u r i n d f aţă

d e p ăcat.A d u n ă [ texte le] d espr e p ia t ră în Scr ip tu ră , ca să ţ i se clar i f i celocu l . «în p iat ră m-ai r id icat»480. Pop or u l a b ăut d in p iat r ă481, d ar şi

470 V erb u l ctvi r ivi i înseam n ă „a l ăsa”, dar şi a „ i er t a” .471Jos. I, 5.472 îs. II, 10.

473 I s. 11,3.474 I s. II, 5.475 Ps. CXX XV I I I , 7-8 .476 A m . IX , 3.477 Col . II, 5.478 leş. XX XI I I , 22.479 R o m V I 4




miere a avut d in p iat ră482. Iar Psalmistu l spune: «Piatra scăpare iepuri lor»483. Piatr a t are a d at [apă] cur at ă d i n b elşu g şi u l ei , cu care s-

au un s, du pă cân t area lu i M oise484. D acă d eci in t raţ i în p iat r ă, veţ ipu t ea ev i t a f r i ca de D om n ul , cân d Se va scu l a să d ist ru gă păm ân t u l ,când va urma să n imicească ce le pământeşt i , să d is t rugă [omul ]pământesc pen t ru a da v ia ţă fă ră p ied ică [omu lu i ] duhovn icesc .T rebu ie deci să ant ic ip eze în v ierea Lu i cu slavă şi pu t ere , îngr i j in d u -se de ei în şi şi în acest fel .

86. «Căci oc h i i D om nu lu i sun t î nal ţ i , i a r om u l est e sm er i t »485.

Ca să nu crez i că s fă tu ieş te o îndepăr tare t rupească de Dumnezeu, adaugă: «Oc h i i Domnu lu i s un t î na l ţ i , i a r omu l es t e s mer i t ».Nimic d in ce le de jos nu rămâne ascuns de Cel care veghează d in

în al t , t o at e f i i n d su b p r i v i r ea [Lu i ] şi n i m i c n eîn t u n ecân d u - I och i i .Ia r omul smer i t es te f ie ce l care se cons ideră pe s ine n imic în compa raţ i e cu m ăre ţ i a l u i D um nezeu , f i e cel care p r i n um i l i n ţă î nd epă r t ează cugetarea în fu m u rată , f ie cel care pr in păcat se aru n că pe sin e

d in î năl ţ i m ea de d in ain te.«Şi se va smeri semeţ ia oameni lor»486. î n cele de d ina in te om u lş i -a umi l i t înă l ţarea ş i e ra vredn ic de acuzare. «Omul s -a ap lecat ş i bă rba t u l s-a um i l i t » . Aic i însă, umi l in ţa este fo los i toare . Căc i îndepăr t area cugetăr i i zadarn ice şi r i d i carea d in deşer t ăc iun e, d in sem eţ ia în fumura tă ş i d in goa la păre re de s ine spre v redn ic ia p ropr ie ,[aceasta] este smerenia lăudabi lă. Dacă se refugiază în piatră şi îş i

pun t r upu l în păm ân t î n n ăde jdea înv ie r i i cu H r i stos, în ăl ţ ă r i l e d incauza nesăbu in ţ ei cad, ia r p ărerea lo r d espr e sin e [ răm âne] zad arn i că . Ia r măr tur ia adevărată a înă l ţăr i i es te a t r ibu i tă de e i doar lu iD u m n e z e u .

87. «Şi se va înăl ţ a s in gu r D om n u l în z iu a aceea»487.

481N u m . X X , ix.482 D e u t . XXXII, 13; Ps. LXXX, 15 (Septuaginta v. 17).483 Ps. CII I , 19 (Sept u agin t a v. 18).484 D e u t . X X X II , 13.485 I s. I I , n .486 I s I I n




Scr ip tu ra ne ind ică z iua ca f i i nd cunoscu tă ş i măr tu r i s i tă decăt re to ţ i . în acea z i , u l t im a d in t r e t oate zi le le, pe care n oapt ea n u o

în t r er u p e, n i ci t i m p u l n u o l i m i t ează, n ici l u m i n a f i z i că n u îi d ă în ceput şi sfârşi t , c i este una singură, asemenea cu ea însăşi, nemişcat ă, n eîn serată şi n eur m ată [ de a l t e le] ; în acea z i , «Se va înă l ţ a singu r D o m n u l » , când or ice cugetare semeaţă va cădea ş i or ice luminare afer ic i te lor puter i va d ispărea pr in măreţ ia s t ră luc i r i lo r ace le i s lave.Fie că este profet , f ie aposto l , f ie că sunt puter i s f in te ş i mai presusde lum e, cân d se va ară ta m ăreţ ia adevărată , t oate vo r f i con sid erate

u m i l e . în ch i p u i e- ţ i ceea ce s- a sp u s d i n t r -u n exem p l u d e v i aţ ă. D acă

ar f i o cetate de m eşt eşu gar i , care abi a îşi p ro cu ră cele necesare pen t r u t r a i d i n m un ca pe o z i ; şi ar f i aco lo un i i cu m u l t m ai în zest r aţ idecât [ace i ] z i l ie r i , fe r ic i ţ i ş i admira ţ i până a tunc i de căt re ce i săr man i . Apo i a r ven i î n ce ta te un împăra t , ce l ma i boga t d in t r e t o ţ ireg i i , având mu l t au r , mu l t a rg in t , mu l te p ie t re foar te p re ţ ioase ,

un ele pu se în [veşm ânt u l ] îm părătesc, a l te le expu se pen t ru paradă.Fru m useţea şi m u l ţ im ea h ain elo r e rau im ense, m u l ţ im ea slu j i t o r i l o rş i pazn ic i lo r depăşea [or ice ] număr , che l tu ia la negră i tă , cămi le ş icatâ r i n en um ăra ţ i î i cărau bogăţ i a, cai îm po d ob i ţ i cu aur şi ţesătu r ide pu rp ur ă, un i i slu j in d , iar al ţ i i m ergân d îna in t e în p rocesiu n e. Laaceastă pr ivel iş te, ce impresie ar pr imi acel popor sărac, care pânăatu n c i se m in un a de cei care î i e rau sup er io r i cu lu c ru r i m ic i? N u se

ruş inează de propr ia lo r judecată? [Nu] le d ispre ţu ieş te pe toate încomparaţ ie cu ce le super ioare? [Nu] va măr tur is i s lava ş i bogăţ iapent ru s inguru l cu adevărat bogat? De aceea to t aşa cât t imp măreţ ia şi slava în ţ elepc iun i i şi pu te r i i l u i D um n ezeu sun t ascun se, m u l tep ar să f ie în al t e şi m ar i p en t r u cei care st au în sărăcie ext rem ă. Când

în să se ar at ă ceea ce est e p r i n f i r e în ţ el ep t şi p u t er n i c cu ad evărat ,n imen i nu ma i es te soco t i t n ic i în ţe lep t , n ic i pu te rn ic . As t fe l oda tă

şi M oise a m ăr t u r i si t d espr e sin e că est e cu vo cea st in să şi l im bagreoaie, du pă ce l -a au zi t pe D u m n ezeu vor b in d cu e l488. Şi Avr aam ,când L-a văzut pe Dumnezeu, a măr tur is i t despre s ine că este pă




m ânt şi cen u şă4®9. N im en i d eci , în vr edn ic i n d u -se să pr ivească la bu n ăta tea şi în ţ elepc iun ea lu i D um n ezeu, n u p oa te să af i rm e în ţ elep

c iunea sau puterea n ic i a lu i n ic i a a l tu ia . Căc i to ţ i s f in ţ i i sunt calumina lămp i i în amiaza mare care es te depăş i tă în s t ră luc i re desoare. D e aceea «Se va înă l ţ a sin gur D om nu l în z iua aceea».

8 8 . «Căci z iu a D om n u lu i est e pest e or ice nesăbu i t ş i sem eţ »490.Poat e că pr im u l p ăcat a fost n esăbui n ţ a şi sem eţ i a, d acă d i avo

lu l , răzv ră t indu-se d in be lşugu l bunur i lo r d in ju ru l său , L -a părăs i tpe Dumnezeu ş i le -a făcut ş i pe puter i le pot r ivn ice să-L părăsească

îm p r eu n ă cu sin e, sp u n ân d : «M a i p r esu s de st ele vo i pu n e t r onu l m eu ş i voi şedea în muntele cel înal t peste munţ i i ce i înal ţ i , d inspre nord. M ă vo i sui deasu pr a nor i lor , voi f i asem en ea Celu i Pr eaînal t »491. D eaceea a început de aici ş i pedepsirea. Şi dacă totuşi , c inevap i erzân du -şi m in ţ i l e, a căzu t în ju decat a d iavo lu lu i , va f i con dam n at

îm p r eu n ă cu în cep ăt o r u l şi făcăt o r u l sem eţ iei . Căci «D om nu l l e st ă îm pot r ivă celo r sem eţ i»492.

O arecum pare că în cepu t u l sem eţ ie i est e n esăbuin ţ a. Cel care î i d i sp r eţ u i eşt e p e al ţ i i şi î i cr ed e n im icu r i , con si d er ân d u - i p e u n i isăraci , p e a l ţ i i d e n eam m od est , pe al ţ i i n eîn văţaţ i , d in aceast ă n esăbuinţă a lunecă spre a se socot i doar pe s ine că este înţe lept , pr icepu t , nob i l , boga t , pu te rn ic , făcând d in d isp re ţ începu tu l pu r tă r i i cusemeţie. Căci aceasta este să te porţ i semeţ, să te străduieşt i să tearăţ i deasupra mul tora. Făcând aceasta, î l d ispreţu ieşte pe aproape

l e, i ar p e si n e se sl ăveşt e.Nesăbuinţa este început a l semeţ ie i ş i semeţ ia este o odraslă

rea a nesăbuinţei . De aceea pedeapsa este asupra or icărui nesăbuitşi semeţ. Căci păcatele înrudite se pedepsesc asemănător. De aceeavest i ta z i a D om n u l u i va adu ce pedeapsă asup ra o r i căru i n esăbu i t şisemeţ . Dar no i , demni de mi lă , toată z iua a l ip i ţ i de aceste re le , nu

în ţ el egem cât d e m ar i r ele p ăcăt u im . «Cei care bat jocoresc nu vor

m oşt en i îm părăţ ia lu i D um n ezeu»493. Şi n o i b at jocor im , dar ba t joco-

489 Fac. XV I I I , 27.490 I s. 1,12.491I s. XIV, 13-14.



io 6 Sf . V a s i l e c e l M a r e

r i n d n u în ţ elegem că acest e cuv i n t e pe care eu le rost esc, îm i vor st a îm p o t r i vă în z iu a D om n u l u i , îm i v o r t ăi a calea şi se v o r face ca u n

zid, peste care nu pot să t rec. Cine d int re noi nu se s lăveşte? Cinenu î l d ispr eţ u ieşt e pe apr oapele? D ar n esăbu in ţ a est e ceva m ai m aredecât bat jocura. Căc i una este doar nec inst i rea de căt re l imbă, darn esăbu in ţ a are şi i n t en ţ ia pr i n fapte de [ a adu ce] ru şin ea asu p ra celo r n esocot i ţ i . To t u şi ast ăz i est e cu p ut in ţ ă celu i sem eţ , dacă d or eşte , să coboare la umi l in ţa ce lor smer i ţ i . Ş i ch iar acum este per ico lpent ru ce l smer i t să se sch imbe la t ru f ia ce lor semeţ i . Căc i însuş i

faptu l de a crede despre s ine că a a juns pe p iscul smerenie i este un în cep u t al sem eţ iei şi a t e p u r t a ar ogan t faţ ă d e cel car e p ar e a seaf la în p ăcate con st i t u ie o t er ib i l ă sem eţ i r e, de car e su ferea şi far iseu l î m p o t r i v a v am eşu l u i .

89. «Şi pest e or ice t r u faş şi în gâm fat »494.Cel t rufaş ş i îngâmfat ţ ine de aceeaşi răutate, deosebindu-se

de cel nesăbui t ş i semeţ doar în pur tare. Căci unul se fo loseşte de

nesăbuin ţă ş i de semeţ ie împot r iva ce lor la l ţ i , pe când ce lă la l t , ş isin gur f i in d , se în a l ţă pe sin e, se în gâm fă în zădărn ic ia m in ţ i i [sale]şi se trufeşte. Ca să ţ i -1 înch ip u i exac t pe cel îngâm fat , am in teşte - ţ ide t in e în zădărn ic ia t in ere ţ i i t a le, dacă v reod ată f i i n d de un u l sin gu r t e-ai gân d i t l a v i aţă şi l a în de letn i c i r i ; cum uşo r î n f an tez ia m in ţ i i u r m ăreai dem n i tă ţ i du pă dem n i t ăţ i , o f i ci i d up ă o f i ci i , t e î ncon ju ra i de bogăţ i e, con st r u i a i case, pu n eai d eop ar t e au r şi a rg in t , adu n ai

aver i , aduceai atâţ ia ş i atâţ ia ta lanţ i [de marfă] pe an; aveai mi i deslu j i t o r i , to t felu l d e m eşt eşugar i , ven i t u r i de la aceşt i a, hergh e l i i deca i , tu rme ş i c i rez i ş i ban i d in acestea, femeie ş i cop i i ş i odras le leacestora ; le făcea i b ine pr ie ten i lo r , te răzbunai pe duşmani ; conducea i ce tă ţ i , apo i popoare, ia r în ce le d in urmă a jungeai ş i împărat !V ez i cum d in cauza uşu ră tă ţ i i o asem en ea m in te este t r u faşă şi în gâmfată? Nu este ţ inu tă de n imic ş i se duce d inco lo de ce le cu pu

t in ţă , d in co lo de f i re.Per ico le le z i le i [ace le ia ] î i amenin ţă dec i ş i pe ce i îngâmfaţ i .

Căc i îngâmfarea, spune, es te un păcat . Ascu l tă-L pe Domnul , Care




spune: «Nu vă în gâm faţ i»495. Şi fer i c i t u l D av id n um ără în t re real i ză r işi a nu f i îngâm fat şi a n u f i t ru faş. Căc i spu n e: «D oamn e, i n im a m ea

nu s-a îngâm fat , n ic i nu s-au t r u f i t och i i m ei»496. Este to tu şi şi o în ă l ţa re de lăudat , cân d n u eşt i m esch in , n i c i n u t e îngr i jeşt i d e cele de jos, ci î ţ i în al ţ i cu get ar ea şi eşt i îm p o d o b i t cu în ăl ţ i m ea v i r t u ţ i i p r i nmăreţ ia suf le tu lu i ş i a min ţ i i . Acea înă l ţare a conşt i in ţe i es te acceptab i lă , care nu este umi lă în necazur i , care le d ispre ţu ieş te pe ce lede pe pământ. Acela are cetăţenie în cele cereşt i , a cărui in imă este

în f l ăcăr at ă d u p ă com or i l e d e aco lo . Şi se p ar e că aceast ă în ăl ţ i m e a

cugetulu i are aceeaşi deosebire faţă de r id icarea cu aroganţă ca ceape care o are sănătatea adevărată faţă de umf larea cărni i făcută d incauza h id rop ic i i . Căc i t rupu l se umf lă , dar supurează pe d inăun t ruşi est e b ol n av.

90. «Şi pes te or ice cedru a l L ibanulu i d in t re ce i t ru faş i ş i se meţi»497.

Ce fel de rele, [se poate] spune, are cedrul, încât o asemenea

în ăl ţ im e, car e î i ap ar ţ i n e d i n f i r e, să f i e ad u să sp r e cer cet ar e? Şi d ece Scr ip tura î i amenin ţă în genera l cu z iua [aceea] pe cedr i i d in L i ban? Căc i n im en i n u con t est ă că Scr ip t u ra [vorb eşte ] d espr e cele în su f leţ i t e , care se în gâm fă şi se în al ţ ă cu n eîn ţ e legere. D ar d e ce ced r i i? Şi d e ce d i n L ib an ? Cedr i i sun t p lan t e care p r od u c f ruc t e ne fo los i toare , a t ing cea mai mare înă l ţ ime ş i c resc mereu cu t recereat impu lu i , n i c i nu îmbă t rânesc repede , n i c i nu dev in l esne pu t rez i .

Ia r L ibanu l e ra d in vech ime un munte a l ido la t r ie i . Dec i , ca să nein d ice pu t er i l e n im ic i t oare care ex istă aco lo , a n u m i t cedr i i ai L ib anu lu i înă l ţ im i le rău tă ţ i i , ca re se r id ică împot r i va cunoaş te r i i l u iDumnezeu498, despre care şi Ps a lmu l spune că: «D o m n u l v a z dr o b i cedr i i L iba n u lu i»499.

D ar se p oate ca p r i n cedr i să f ie su gerat e ob iceiu r i le în f u m u rat e ale oam en i lo r r id i cat e sp re îngâm fare fă ră v reun m ot iv pe m ăsu

ră. Căci în în gâm fare f ie este v reun m ot iv conv i n găto r care p rod uce

495 i c . X I I , 29.496 Ps. CXXX, 1.497 I s. 11,13.498II C X 5



io 8 Sf . Va s i l e c e l M a r e

semeţ ia, f ie este complet i raţ ională. Spre exemplu, c ineva gândeşte[sem eţ ] despr e sin e d in cau za abst in en ţe i , gân d eşt e d in cauz a cu m

pătăr i i , gândeşte d in cauza perseverenţe i în rugăciuni . Face rău,gân d in d d in co lo d e ce t rebu ie , a tâ t că sem eţ ia are o corespo n den ţ ă.U n u l ca acest a est e o p l ant ă sem eaţă, dar u n a ro d i t oare. D ar cel care, fără vr eo fapt ă bu n ă, se în gâm fă d i n cauza bogăţ ie i sau a n aşt er i inob i le sau a pu te r i i t rupu lu i es te un cedru care se bucură de v ia ţanerod i toare ş i nefo los i toare . Dar de ce ş i a l L ibanu lu i? Pent ru căd u pă cum p l an t ele săd i t e pe m un ţ i se fo lo sesc de o înă l ţ im e st r ăin ă,

t ot aşa şi cei care îşi asu m ă bo găţ ia sau p u t erea sau slava st răm oşi lo r , abuzează de ce le care nu le apar ţ in ca ocaz ie pent ru propr ia în ăl ţ ar e.

Există, totuşi , ş i cedr i lăudaţ i . «Să t u ra -se-vo r c opaci i D om nu lui , cedr i i L ib an u lu i p e car e i -ai săd i t »500. Pom i i r od i t o r i şi t o ţ i ced r i isu n t in vi t aţ i l a do xo lo gie501, ca să se arate că n im ic n u est e rău p r i nf i re, n ic i în st ră in at de D um n ezeu, c i f i ecare du pă p rop r i a m ot ivaţ ie,

f ie se în d epăr t ează de D u m n ezeu , f ie I se a lătu r ă A cest u ia. D e aceeaşi cedr i f i n i saţ i p en t r u p regăt i r ea Tem plu lu i e rau adu şi d in L iban , i st o r i a dem on st rând că se p oate să î i sch i m be de la id o la t r ie la sf in ţ en ie. De aceea cedrul este sfărâmat atunci când nu este separat deLiban, iar atunci când le părăseşte pe cele vechi , se face vrednic săf ie s f in ţ i t . Totuş i , în genera l , ob ice iur i le an imale lor ş i fe lur i le p lant e lo r sun t l ua te d r ep t va r i eta te a i n ten ţ i i l o r oam en i l o r .

91. «Şi p est e or ice copac cu gh in dă din Basan »502.Pomeni rea une i a l te p lante [se face] pent ru a ară ta că v ia ţaomenească este amenin ţa tă de judecată . Căc i pract ica ob işnu i tăcompară cu s te jaru l caractere le tar i ş i nezdrunc inate , care sunt în căpăţânate fa ţă de to ţ i ş i opuse. Copacu l acesta produce un f ruc t ,d ar ca h rană a por c i lo r . D e aceea est e n um i t cop acu l ru şin i i . Pen t rucă sch im b ă Basan cu „ r u şi n ea”503. D eci şi p est e cei a căro r slavă de a

aduce roade este de ruşine, ş i peste aceşt ia este z iua Domnului . De

500 Ps. CUI , 18 (Sep t u agin t a v. 16) .501Ps. C X L V 1I 1, 9 (Sept u agin t a v. 7) .502 I s II 13




fap t , găsim şi id o la t r i a că est e n um i t ă ru şin e, du pă cu m în cea de-at r eia [ car t e] a Regi lor I l i e î i spu ne l u i A h ab : «Şi acum t r im i te şi adu

nă îna in tea m ea în t reg I sr aelu l în m un t ele Cârm ei şi p e p r o feţ i i ru şin i i şi p e p r o feţ i i dum brăv i lo r , pa t r u su t e de bărba ţ i , ca re m âncau la m asa Izabelei»504. D eci , pen t ru că «or ice po m care nu fa ce r oadă bun ă est e t ă i a t şi a r un c at în f o c »5°5, z iua Domnului î i ameninţă ca înf r icoşăt oare şi pe cop ac i i ru şin i i . D e aceea şi îm păratu l Basanu lu i se n um eaOg, iar Og se tâlcuieşte „stavi lă”506, faptele de ruşine f i ind o oprel işte pentru noi în calea mântui r i i507. Căci desfrânaţ i i , adul ter i i , e femi

n aţ i i , sod om i ţ i i şi to ţ i cei ce fac [ lu crur i ] de ru şin e su n t sub O g, care î i îm p ăr ăţ eşt e, car e l u cr ează [ pen t r u ei ] d esp ăr ţ i r ea d e D u m n ez eu .Pe acesta Dumnezeu î l zdrobeşte pent ru e l iberarea ce lor pe care î istăpâneşte. «M ăr t u r i si ţ i - vă D om nu lu i , că est e bun , Cel ce a bă tu t îm păr aţ i m ar i ş i a om or ât îm păraţ i t a r i , p e Siho n şi pe O g»5°8.

92. «Şi peste o r ice m un t e şi peste or ice deal ş i peste or ice tu r înalt»509.

D u p ă c u m m u n ţ i i s u n t d i f e r i ţ i f a ţ ă d e d e a l u r i d u p ă m ă r i m e ,dar în rest le seamănă, tot aşa ş i puter i le potr ivn ice se aseamănăune le cu a l te le în in ten ţ ie , da r în măr imea nedrep tă ţ i l o r d i fe ră . Ş i

îm p o t r i va l o r se v a r i d i ca p e b u n ă d r ep t at e z iu a D om n u lu i Savao t .D ar ce înseam n ă «şi pest e or i ce tu rn »? Tu rn u l este un post de

veghe îna l t p en t r u păz i rea cetă ţ i l o r şi cun oaşt erea po t r i v i t ă a at acu r i lo r inamice. Asemenea n i s -a dat min tea, care le păzeşte pe ce le

bune [ş i ] ant ic ipează une l t i r i le . Nu t rebu ie ca ea să se preocupe de în ăl ţ ar ea sp re cer n i ci p r i n ea în săşi , n i ci p r i n cele p ăm ân t eşt i . Căc iDomnul Se coboară la ea, cea căzută pr in cugetare ş i rupe armoniaei cu rău l sp re b i n efacere şi m ân t u i re . Pen t ru z id i r ea acest u i a D om nul ne porunceşte ca, şezând, să socot im, dacă avem cele pentru

504 I I I Reg . XV II I , 19.505 Air. III, 10.506 Prob abi l O g est e pu s în legătu ră cu rad ica lu l TiS „a t rasa un cerc ” (p rob ab i l şi cusen su l de „a face o în g răd i t u r ă ” ).5071 Cor. VI, 10.508 P CX XX V 1 17 20



uo Sf . V a s i l e c e l M a r e

t erm in are, d u pă cum arată ch iar şi sfatu l Evan gh el ie i510. Scr i p t u r adoreşte deci ca mintea care cugetă semeţ, se îngâmfă, pe toate le

bâr feşt e şi p e sin e se fer iceşt e, să se t eam ă de z iu a D om n u lu i .«Şi peste orice zid înalt»5U. Iarăşi , z idul este un adăpost făcutpen t ru păz i r ea cet ă ţ i l o r şi care resp i n ge asal t u r i le in am ice. A şa sun tş i învăţă tur i le (cuv in te le) , une le ne încon joară cu adevăru l însuş i ,păz ind cură ţ ia învă ţă tu r i lo r p en t r u m ân tu i re ; al te le, în să, sun t p rac t i cat e de gân d i rea d in afară pen t ru în t ăr i r ea m in c iun i i şi păz i rea zădărn ic ie i . Căc i puterea d ia lec t ic i i es te un z id pent ru învăţă tur i , care

n u p erm i t e ca ele să f ie u şor d e je fu i t şi d e cu cer i t de căt re cei carevor . De aceea z idur i le Ie rusa l imu lu i sun t sc r i se pe mâ in i le Domnulu i512, d ar ale Ier i h on u lu i su n t d ist r u se d e I i su s [N avi ] , f i i n d sfărâm at e do ar p r in glas513. D eci m ai su s au fo st acu zat e d oar cele în alt e; aici în să, şi cel e car e au p e l ân gă în ăl ţ i m e şi ceva p u t er e, p r o fet u l n u mind f igu ra t [pu te rea de ] conv ingere în tă r i tă ş i înă l ţa tă în excesp r i n me tode le doved i t oa re (apod i c t i ce ) z i d î na l t , ţ i nând fe rm că

acesta va fi d i st r us în z iua D om nu lu i .93. «Şi pest e o r ice co r abi e a m ăr i i »514.Sun t p i ld e expu se pen t ru exerc i ţ iu l m in ţ i i n oast r e, ca să n u as

cu l tăm Scr ip tura cu lenev ie [ş i ] ca să nu ne ap lecăm mintea sprepământ . Vorb ind despre min tea care le cuge tă pe ce le îna l te ş i nueste îndepăr ta tă de ce le umi le , în cont inuare [Scr ip tura ] d iscută înacelaşi ch ip al t ăin u i r i i d espr e t ru p u r i 515. Căc i z iu a D om n u lu i n u este

în f r i co şăt oar e p en t r u co r ăb i i l e n eîn su f l eţ i t e, ci p en t r u cei car e su n tc lăt i n aţ i în t ru p p e va lu l săra t a l aceste i v ie ţ i . Căc i d up ă cum corăb i i le, îngr eun ate pest e m ăsu ră cu în cărcătu ră , su n t gr eu de con du s şi[ajung ] u şor epave, to t aşa sun t n um i t e co răb i i a le m ăr i i şi t ru pu r i l ecare s -au supra încărca t până la obez i ta te p r in mu l tă ş i abundentă

510 L c. XI V, 28 .5U/s. II, 15.5U îs. X LI X , 16.513 Ios . V I, 20.5H I s . I I , i 6 .515 C t l i b i t t i l f i l f i i t i f A i t t l




desfă tare , f i ind duse d in cauza iub i r i i de p lăcere în adâncu l p ierzăr i i .

Totuşi , sunt ş i corăbi i lăudabi le, care s lu jesc celor care mergp e m are p en t r u a face n egoţ în ape m u lt e516 şi d esp r e car e se sp u n e în Ps a lmu l d e lau d ă că: «A col o co r ăb i i le um bl ă»517. Căci su n t lăud atecorăb i i le care st răbat m area, d ar care n ic i n u răm ân în ea, şi n ic i n usu n t scuf un d at e în va lur i . Şi cei care t ră iesc în t r up , dar nu se lu pt ăt ru peşt e, [ ci ] călcân d va lu r i le v ie ţ i i şi f i i n d m ai îna l ţ i d ecât aceast a,fac negoţ în ape m u l t e. A ceşt ia m erg518 în v i aţă p ent r u a- i câşt iga pe

vreun i i d in t re cei afun da ţ i . D e aceea, [ei ] cun osc fap t ele Do m n u lu i ,p r im in d d rep t câşt i g al n ego ţu lu i î n ţ elegerea fap t elo r D om nu lu i şi am in u n i l or d in adân c519.

«Şi peste or ice veder e a f r u m u seţ i i cor ăbi i lo r »520. Să asculte ceicare se ocup ă cu îm p od ob i r ea t ru pu lu i şi ce i care cu m igală se ded i că aspectu lu i l o r . Căc i n u vederea cor ăb i i l o r est e vătăm ăt oare, c i ve d erea t ru pu lu i sp r e dor i n ţă . Z iu a D om n u l u i v a f i deci şi pest e o r i ce

vedere a f rumuseţ i i corăb i i lo r , pent ru că ce l care se u i tă la femeiepo f t in d -o a com is ad u l t er în in im a lu i521, ia r fem eia care se îm p od obeşte ca să atragă asupra e i dor inţa celor nestăpâni ţ i a comis dejaadu l t e ru l î n i n im a ei .

94. «Şi se va sm er i or ic e om »522.D in acestea, Scr i p t u ra arat ă că t oat e cele p r ezen t at e în p i l d e şi

în ch ip ascu n s s- au sp u s d esp r e oam en i . Căci d u p ă cel n esăb u i t şi

sem eţ , du pă cel în gâm fat şi t ru faş, du pă t o t cedr u l L ibanu lu i , d up ăt o t copacu l cu gh in dă al Basan u lu i , du pă o r i ce t u rn în al t , dup ă o r i cez id îna l t , d u pă or i ce vedere a f ru m u seţ i i corăb ie i , spu n e apo i : «se va sm er i or ice om », adică or i ce fel d e rău d in oam en i va cădea.

[No i ] , oamen i i , sun tem in t roduş i în aceas tă lume ca în t r -oşcoală de obşte şi n i s-a poru n c i t , p r i m in d m in te şi avân d o ch i p en

516 Ps. CV I, 23.517 Ps. CII I , 27 (Septu agin ta v . 26) .518 în gr eacă se p ăst rează p arale la cu m ersul ( l i t . c obo râ rea ) pe cor abie.519 Ps. CVI , 24.520 I s. I I , i 6 .521M t V 28



112 Sf . V â s i l e c e l M a r e

t r u s im ţ i r e , să -L r ecunoaş tem pe Dumnezeu după i conomia ş i ad min is t rarea tu turor ca d in n iş te scr ier i , pent ru ca ce i care doresc să

se ocup e cu cău t area adevăru l u i , lu ân d d in acest ea im bol d , d up ă ces-au p regăt i t su f ic i en t , să se şi în vr edn icească de veder ea faţă căt refaţă a celo r pe care le-au cău t at b i n e sau ca cei con d u şi fo ar t e d epar te de adevăr , pr in adevăru l însuş i să f ie ruş inaţ i de minc iună. Căc i«cunoscându-L pe Dumnezeu, nu L -au s lăv i t ca pe Dumnezeu, n i c i n u l -a u m u l ţ u m i t »323. M in t ea sf i n ţ i l or n u d oar vede, ci şi ascu lt ă creaţ ia care spune cele despre s lava lu i Dumnezeu. Căci z ice: «cerur i le

spu n slava lu i D u m n ezeu »524. D ar cei care nu în ţ eleg m ai m u l t d ecâtcele arătate, «au a jun s deşer ţ i ş i s-au înch in at ş i au s lu j i t c reaţ iei în lo cu l Cr eat or u lu i»525.

95. «Şi Se va înă l ţ a D om n u l s in gu r în z iu a aceea»52,6.Când lu m in a st ră luceşte , în t u n er icu l d ispare, şi cân d săn ăt atea

vine, tu lburăr i le bol i i încetează, ş i când adevărul se arată, este ruşi n at ă f i r ea m in c iun i i . Cân d Cel îna l t cu ad evărat est e cun oscut cu cât

se a f lă deasupra or icăre i min ţ i îna l te ş i t ru faşe ş i când or ice contemplare adevărată este înţe leasă, cele înal te ş i t rufaşe de d inaintevor părea dem n e de d isp r eţ . D ec i înă l ţ i m ea şi m ăr i rea vor f i m ăr t u r i si t e de căt r e o r i ce f i i n ţă raţ io n ală, cân d cei am ăg i ţ i până acum în d epăr t ează înv ăţ ăt ur i l e m in c in oase d espr e f iecare [ l ucru ] .

96. «Şi p e t oat e cele fă cu t e de m ână le vor ascun de, băgând u - le în peşt er i ş i în c răpă tu r i l e p ie t r elo r şi în gău r i l e păm ân t u lu i de la fa ţ a

f r i c i i de D om n u l şi de la slava t ăr ie i Lu i , cân d Se va scu la să d ist r ugă pământul»527.

Pent ru că adeseor i Scr ip tura vorbeşte asemănător ş i despreven i rea Domnu lu i în t rup ş i despre cea pen t ru judeca tă , ia r uneor ianunţă împreună despre ce le două ven i r i , c redem că ce le de acumsu n t spu se d espr e în t ru p are, pen t ru că sen su l celor expu se nu se în d epăr t ează de cele care ur m ează şi su n t aştep tat e. Căci du pă ven ir ea

lu i H r i st os, gr i j a faţă de cele făcut e de m ân ă a fost aru n cat ă. Făcăt o-

523 R o m . I, 21.524 Ps. X V II I , 1.525 R o m . I, 22, 25.526 I II 17




r i i de s ta tu i nu ma i sun t g răb i ţ i , n i c i ce le ca re e rau s lu j i te d in ve ch im e nu se m ai b u cu ră de aceeaşi gr i jă , c i su n t aru n cat e în peşter i ,

în gău r i şi în l ocu r i l e cel e m ai ob scu r e. Căci au în ţ el es, cân d l u m in aa st ră luc i t , cele n eobserva te până acum d in cauza în tu n er i cu lu i n e-ş t i i n ţe i , l emnu l ca lemn ş i p ia t ra ca p ia t ră , nemai f i i nd amăg i ţ i deacest ea pr i n în fă ţ işarea care le încon ju ra , c i cun oscân d u - le d i n f i reasubz is tentă .

Căc i ven i r ea mân tu i t oa re pen t ru î n t r eaga l ume a l u i H r i s toseste în f r icoşătoare demoni lor . Acum [e i ] au părăs i t locur i le scanda

loase, ate l iere le înşelăciuni i . Del f i nu mai este, n ic i oracole le, iarprofeteasa tace528; Castalia529 este băută, dar cei care beau îşi păst rează m in ţ i l e. A m f i araos530 a fu gi t , A f i lo h u s531nu [m ai ] est e n i c iu n de, st at u i le [zei lo r ] su n t d ist ru se şi p u t er i le nevăzu t e s-au re t r as dela faţa f r i c i i de D om n u l şi d e la slava t ăr i ei Lu i . D e cân d a fost n um i t ă c rucea, id o l i i au fost su r gh iu n i ţ i .

Totuş i , ido l i sunt ş i aparenţe le în t ipăr i te în f iecare suf le t a le

celo r care p r im esc m in c iun i f i e despr e D um n ezeu, f ie despr e v reunlucru d in ce le cerceta te . Ş i câ t t imp lucrarea ş i a ră tarea adevăru lu inu sunt observate , f iecare se îngr i jeş te de propr i i le născoc i r i . Darcân d în ăl ţ im ea şi m ăr eţ i a Celu i care est e adevărat în real i t a te se arată , a tunc i f i ecare , condamnându-ş i p ropr i i l e învă ţă tu r i , pen t ru căsuf le tu l lu i le -a înch ipu i t în ch ip minc inos, se grăbeşte să n imicească înţe lesur i le mincinoase, ca ş i cum le-ar ascunde în peşter i ş i gă

ur i , văzân d u - le apo i d i n lu crarea însăşi p e cele în f r icoşăt oare ale lu i

528 La Del f i , pe m u n t e le Parnas, se a f la un sanct u ar renu m i t în ant ich i t a te , ded icat z eulu i Apo l lo . P reo teasa de aco lo , numi tă gener i c Py th ia , p roorocea s tând pe un t r i podd e asu p ra u n e i c ră p ătu r i î n p ă m â n t d e u n d e se r i d i ca u a b u r i p e st i l en ţ i al i , i ar Py th i a i n ha lând abur i i , i n t ra în extaz , bo l bo r os ind o raco le pe care p r eo ţ i i l e sc r iau în h exam et r i(M ark P .O . M o r fo r d / Ro b er t J. L en a rd o n , Cl assi c a l M y th o l ogy , O x f o r d U n i v e r s i t y

Press, N ew Yor k / O xfor d , 72oo3, p . 398) .529 Castal ia era o fântână pe muntele Parnas, lângă Del f i , dedicată muzelor. Se credeacă cel care bea d in fânt âna aceast a dob ând ea daru l poet i c .530 A m f iaraos era u n erou grec, care par t ic ip ase la exped i ţ ia Celor Şapte îm po t r i va Te-b ei . A scăp a t cu v i a ţă fu g i n d în caru l d e l u p tă , d a r a fo st î n g h i ţ i t d e p ăm â n t . A d e ven i to d iv in i ta te ch ton ică , a l că re i sanc tuar , Amf ia reum, e ra la Oropus , în A t i ca (M.P .O.



Sf . Va s i l e c e l M a r e

D um n ezeu şi că d up ă d ist r ugerea tu tu ro r celo r m at er ia le, ca şi cumcele p ăm ânt eşt i s-au c lăt i n at , ca să se arate cele du h ovn iceşt i , t r ebu

ie ca icoan a celu i p ăm ân t esc să f ie di st ru să, ca să se ar ate cea a celu iceresc. încât ş i ce i care au concepţ i i fa lse despre Dumnezeu, s lu j i n d 532 în ei în şi şi o i d o l at r i e a m in ţ i i , con si d er ân d u - l e p e cel e car enu există că există, facându-se pasib i l i de b lestemul , care spune:«Blest em at est e or ice om care îşi va fa ce [ ido l ] c iop l i t sau tu rnat , ur â c iune pen t ru D om nu l , l u c ra rea m â in i l o r un u i m eşt eşugar şi îl pu n e în ascuns»533.

97. «Căci în z iua aceea va lepăda omul urâc iuni le sale cele ar gin t ş i de aur, p e care le-a fă cu t ca să se închi n e celor deşar t e ş i l i l i ec i lo r , ca să in t r e în gău r i de p ia t r ă tar e şi în c răp ăt u r i le p i et r elor de Ia fa ţ a f r i c i i de D om n u l şi de la slava pu t er i i Lu i , când Se va scu la să dis t r u gă păm ân t u l»534.

în cu v in t el e d e d i n ain t e s- a sp u s că i d o l i i su n t ascu n şi , d aracum că su n t aru n caţ i , p en t r u că t rebu i e m ai în t âi să se ru şin eze de

m in c iun ă, apo i să o aru n ce d in in i m ă. A ru n că, dec i , i d o l i i de arg in tcel care scapă de cuvinte le celor ascunse din e l care constru iescminc iuna cu toa tă conv ingerea , ia r pe ce i de aur ce l ca re d is t rugeim ag in i l e fo rm ate în cugetu l său despr e m in c iun ă. Se înch in ă l i l i eci lo r ce l care d iv in izează puterea demoni lor , care este înrud i tă cu în t un er icu l . Căci l i l i acu l este un an im al p r iet en cu n oap tea şi l ocu i t o r în în t u n er i c , car e n u su p o r t ă st r ălu ci r ea so ar elu i [şi] căr u ia î i p lace

să st ea în p u st ietăţ i .D ar ce sun t dem on i i? N u la fel? [N u sun t ] pu st i i t o r i , fug ind d e

lu m in a ad evărată , care est e a în t reg i i lu m i? L i l iacu l are ar ip i , d ar n uare pene, c i zboară pr in aer cu o membrană de carne. La fe l ş i dem on i i ; su n t l i psi ţ i d e t r up , d ar n u sun t îna r ip aţ i535 cu d oru l du m n ezeiesc, ci ca şi cu m ar avea t ru p, se l i p esc de pof t e le p ent r u cele m at er i ale . L i l i acu l est e şi înar i p at şi p at r up ed, d ar n ic i n u est e st ab i l pe

p ic ioare , n ic i nu a re zboru l fe rm. La fe l ş i demon i i ; n i c i înger i nusun t , n ic i oamen i ; au căzu t d in v redn ic ie , da r nu au n ic i f i rea [oa

532 l i t . „ id ol atr iz ân d ”.533 D e u t . X X V II , 15.



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i I s a i a

meni lor ] . [L i l iec i i ] au d in ţ i , ceea ce păsăr i le nu au. Ş i demoni i suntrăzbunător i , ceea ce înger i i nu fac . De asemenea [ l i l iec i i ] nu depun

n ic i ou ă, ca păsăr i le , c i nasc im edi a t [pu i ] v i i . La fel şi d em on i i ; im ediat ş i cu mul tă iuţeală săvârşesc răutatea. încât cei care se închinădem on i lo r se spu n e în ch ip alegor ic ( t rop ic ) că se înch in ă l i l i eci lo r .

Dar când c ineva aruncă zădărn ic ia ido l i lo r ş i încetează să sem ai în ch i n e l i l i eci lo r , atu n c i cau t ă să in t re în găur i le de p ia t ră tare şi

în cr ăp ăt u r i le p iet r elo r . Cr ed că gău r i l e su n t sălaşu r i l e m u l t e car esun t îm păr ţ i t e f iecăru ia du pă m ăsur a cred in ţe i în H r isto s. Şi c răpă

t u r i l e p ie t r elo r sun t pă t im i r ea Lu i cea du pă t r up , la Care cei m ân tu iţ i se ro agă să fu gă şi să se ascu n d ă su b p aza Lu i.

98. «O pr i ţ i -vâ de la om u l căru ia î i est e ră suf l ar ea în nas. Căci î ce [ l u c ru ] est e nu m ăra t de ei?»536.

Aceasta nu se găseşte în copi i le versiuni i comune537, ciaflân d u -se în cea ebr aică, a fo st t r an sp u să d e la alţ i i 538. I ar sen su l este acesta : „A bţ in eţ i -vă de la om , de la a vă lup t a cu el şi a m ărşălu i

îm p o t r i va lu i , car e est e ast fel cu o con st i t u ţ i e at ât de slab ă, în cât are în n as r ăsu f l ar ea d e v i aţ ă, car e d u p ă ce est e ţ i n u t ă p u ţ in , n u m ai este” . De aceea, pare că porunceşte acestor puter i , pe care le-a numita legor ic ( t rop ic) l i l iec i , să se oprească puţ in de la une l t i rea asupraoam en i lo r . A ceşt ia sun t slab i du pă carn e ( t rup) , da r sun t rând u i ţ i d eD um nezeu în t r e cei d e cinste, şi n im ic d in cele îm po t r i va l o r nu estenecercetat .

536 I s. II, 22.S S ( | S )



n 6 Sf .V a s i l e c e l M a r e

C A PI T O L U L I I I

99. «Iată , S tăpânul , Domnul Savaot va îndepăr ta d in Iudeea din Ieru sal im p e cel pu t er n ic ş i pe cea pu t er n ică»539.

Poporu l i udeu a une l t i t s f a t r ău împo t r i va Domnu lu i , Ca re a

fost răst i gn i t de e i d in slăb ic iun e t r up ească, d ar este v iu p r in pu t erea lui Dumnezeu Tatăl540, lăsându-le acelora slăbiciunea. Căci spun e: « V eţ i m u ri în pă cat ele voa st r e»541, dar nouă ne-a dăru i t pu te rea

în v ier i i . Căc i : «C el ce cr ede în M in e, ch ia r da că va m ur i, va t r ăi »542. N ecred i n c ioşi i sun t slab i d in cauza necred in ţe i în c ruce, dar d rep ţ i ispun cu încredere: «T oat e le p o t în H ri st os, Cel ce m ă în t ăr eşt e»543. D ec i cel care n u î l are pe H r isto s, pu t erea lu i D um nezeu, n u a re p u

tere. De aceea «D om nu l va îndepăr ta d in Iu deea şi d in Ie rusa l im pe cel pu t er n i c şi pe cea pu t ern i că» , aşa cum er a Sarra, f i i n d p u t ern ică şic o n d u c â n d u -1 p e at â t d e p u t er n i c u l A v r a am , d u p ă p o r u n c a D o m n u lu i , care i- a spu s: «T oa t e cât e î ţ i va zi ce Sar r a, ascul t -o p e ea»544. A şaer a Rebeca, scoţ ând apă di n iu bi r e de st ră in i545 şi reu şin d p r i n v i r t u te, Debora, care a condus oastea546, Iael fi ind cea mai bravă547, Anaf i i n d ascu lt ată548 şi El i sabet a care a p r of eţ i t 549. N u m ai su n t p u t er n ic i [ş i ] n ic i putern ice.

Est e adăugată şi cauza slăbic i u n i i . Pen t ru că n u est e la ei p u t erea pâ in i i şi pu t erea apei . Căci du pă cum t ru pu r i l e noast r e sun t în

539 îs. III, 1.540II Cor. XI I I , 4.541I n . VI I I , 24 .

542 I n . XI, 25.543 Fi l ip . IV, 13.544 Fac. X X I , 12.545 Fac. XXIV, 19.546Jud. IV, 9.547Jud. IV, 17.

R




t ă r i t e pr in m ân căru r i pot r i v i t e, la fel est e ceva care hr ăn eşt e suf l etu lşi î i ofer ă acest u i a vi go area p en t r u cele b u n e. Ce est e aceast a? Ceea

ce a spu s D om n ul că: «Tr u pu l M eu est e adevărat ă m âncare şi sân gele M eu adevăr at ă b ău t u r ă»550. Celor cărora acestea nu le apar ţ in , nuau p ut erea pâ in i i şi pu t erea apei . U n de m ân căru r i le sun t slabe, acolo şi cei care se h r ăn esc t r ebu ie să f ie to t aşa.

100. Să n u f i e ca Biser ica să p ăt i m ească d e p ăcat ele I eru sal im ulu i , încât să- i f ie îndepăr ta t ce l putern ic în or ice lucrare bună ş i încuvân t pen t ru adevăr , ce l pu te rn ic în pos t i r i , ce l pu te rn ic în rugă

c iun i , cel pu t ern ic în isp i t i r i , cel pu t ern ic în răbdare, în sm eren ie , înesenţa porunc i lo r , [ad ică în ] iub i re ; ş i la fe l cea putern ică înn est r i căc iun e, în cuv i in ţă , în m i losten ie , în perseveren ţ a ru găc iun i lo r , în suf er i n ţ e le pr ivegher i i . Să n u f i e în d epăr t a tă pu t erea pâ in i i şia ape i , începu tu l pen t ru pu te rea cea ma i h răn i toare a cuvân tu lu i ,după cum pu te rea duhu lu i p ro fe t i c i -a părăs i t pe iude i ş i au a juns

în set aţ i de cu vân t , d o r in d cu vân t u l l u i D u m n ez eu , d ar n eavân d u -1.

«Căc i a îndepăr t a t D om n u l pu t er ea pâ in i i şi put er ea apei»551. Lanoi este ş i o hrană care nu ne aduce putere, dar care n ic i nu ne lasăsă murim. Pe una ca aceasta Pavel o pregăteşte celor care erau încăprunci în Hr is tos, cor inteni i552. Sunt ş i legume, hrana celor s labi .D ar est e şi h ran a tare pot r i v i t ă pen t r u cei desăvârşi ţ i , care şi -au an t r en at sim ţu r i l e p r i n dep r i nd ere pen t r u d i scern erea b in elu i şi r ău lu i .Şi d acă vr eod ată Biser ica est e l i p si t ă d e cei care t r ansm it în văţătu r i le

tar i ş i ferme şi care sunt pl ine de raţ iunea553 dumnezeiască, este unsem n că i s-a în d epăr t at pu t erea pâ in i i . D ar şi în apă est e put ere şislăb ic iu n e, du pă cele pe care le-a spu s D om n u l : «O r ic in e bea din apa aceast a va în set a iar ăşi , d ar c el care bea din apa p e care i -o voi da Eu, nu va înseta în veac»554. D u p ă c u m a m p r i m i t h r a n ă t a r e d u p ă c u vânt u l p reced en t , apo i l i ch id ă ca să f ie ca u n veh icu l pen t r u cea u scată ş i să o conducă pentru d igest ie, la fe l este cu hrana suf letu lu i .



u 8 Sf . Va s i l e c e l M a r e

Raţ iu n ea555 est e p r i m a şi cea m ai p ot r i v i t ă h r ană a su f letu lu i . I ar cuvân tu l , desch izând p r in luc ra rea p ropr ie ca lea pen t ru învă ţă tu r i ,

p roduce înă l ţarea. Trebu ie să desch idem och i i , ca să ne umplem depâine şi de apă. Căci, spune, «desch ide- ţ i och i i ş i umple- te de pâ i ne»556. Şi în Facer e: «S-au desch is ochi i l u iA g a r ş i a văzu t apa »557.

101. «Pe ur i aş şi p e cel pu t er n i c ş i p e om ul războ in i c şi pe ju d cător»556.

Denumi rea de u r iaş o în tâ ln im a ic i a t r ibu i tă [ în sens ] bun , f i in d rară în a l tă par te , precum : «Se va bu cur a ca u n u r iaş care aleargă

p e dr u m »559. «î l v a în d epăr t a p e ur iaş». Pe cei car e au vr eu n avan t ajde la f i re şi se deosebesc de cei m u l ţ i p r in alcăt u i rea t ru pu lu i p en t r u

în ăl ţ ar ea cu n oşt i n ţ ei sau p en t r u exer ci t ar ea v i r t u ţ i i , p e aceşt i a cr edem că î i n um eşt e u r iaşi . I ar pu te rn ic i pe cei care , cu p r opr ia în g r i j i re şi aten ţ ie, săvârşesc bi n ele cel d in f i r e.

Nu ma i sun t r ăzbo in i c i l a i ude i , căc i nu au f os t număra ţ i î nreg ist r ele m i l i t are . N ic i j udecăt o r , pen t ru că s-au p reda t jud ecăt o r i

l o r care i -au lu at p r i zon ie r i , pen t r u că a l i p si t cond u căt o r în Iuda .To t uşi , toa te d in t r e cele care î i am en in ţ au d in cauza necred in

ţ ei în D om n ul p ot să f ie şi asu p ra n oast r ă, dacă n u cr edem . Căc i nel ipsesc ş i nouă războ in ic i care să ia armele Domnulu i ş i să s tea înch ip n ob i l î n f aţa m eşteşugu r i l o r d iavo lu lu i , cân d n ec red in ţa ne stă pâneşte şi sun tem p r eda ţ i v răjm aşi l o r . D ar să ne ru găm D om nu lu ica războ in icu l să nu ne f ie îndepăr ta t , bă rba tu l în tă r i t cu p la toşa

cred in ţe i , avân d co i fu l m ân t u i r i i care î i păzeşt e [p ăr ţ i l e ] v i t ale şi p i c io arele în t ăr i t e în p r egăt ir ea Evan gh el iei560, având sabi a t r asă şi gat a să pedepsească or i ce n eascu l t are561şi , în t r -u n cuv ânt , ca bu n m i l i t ar al lu i H r i st os562 care îm p r eun ă su feră p ent r u Evan gh el ie, nef i i n dim p l i cat în lu c ru r i le v ie ţ i i , ca să p lacă Celu i care l -a rec ru t at .

vu vy556 Pr . XX, 17.557 Fac. XXI, 19.558 I s. I I I , 2.559 Ps. XVI I I , 6 .560 Ef . VI, 14.

C




102. Şi B iser ica are ju d ecător i , care po t să- i adu că îm p r eun ă pefrate cu f rate, de care ş i lumea este judecată, care ş i pe înger i î i ju

d ecă. D e aceea, d acă vr eod ată sun t cei m ai m u l ţ i g ră i t or i i în deşer tşi înşelător i i563, învăţând ceea ce nu trebuie, şi răzvrătesc case înt regi d e dr agu l câşt igu lu i r u şin os564 şi n u est e c ine să le în ch id ă gu ra

în Bi ser i că u n o r a ca aceşt i a şi n i ci car e să le cob oar e sem eţ i r i l e r i d i cate împotr iva cunoaşter i i Iu i Dumnezeu565, [atunci ] t rebuie să seşt ie că [ B iser ica] a fost u i t at ă d in cau za înm u l ţ i r i i n eascu l t ăr i i e i . Şid acă n im en i n u est e în ţ elept , care poate să ju d ece în t re f ra te [şi f ra

t e]566, c i se ju d ecă în ain t ea celo r n ecred in cio şi d in cau za l ip sei sf i n ţ i lo r , şi acesta est e u n sem n al părăsi r i i ; căc i D om n ul a înd epăr t a t şipe ju decăt or .

«Şi p e p r o fet ş i p e t âlcu i t or »5&7. în t reaga pr o fe ţ i e a fost l a iu de ipână la Ioan, ia r începând cu ace la le -a l ips i t . Ş i tâ lcu i tor duhovn i cesc al sen su lu i Legi i n u este în t re ei , d in cauza în vâr t oşăr i i d i n I srael . Dar ş i în Biser ică este darul profet ic , pr in Cel care a pus în Bi

ser ică m ai în t âi apo st ol i , apo i p r of eţ i 568. D e aceea, d acă vr eod ată i n t ră necred inc ioş i sau neş t iu to r i ş i nu sun t n ic i mus t ra ţ i , n i c i j ude caţ i , ş i aceasta este un semn al părăsir i i . Căci spune: «D acă a ţ i p r o fe ţ i şi a r in t r a v reun n ecred in c ios sau v reun neşt i u t or , el est e m ust r a t de to ţ i , e l est e ju decat de to ţ i , cele ascun se a le in im i i lu i su n t văd i te»569. De aceea pro fe tu l es te ce l care , conform descoper i r i i Duhulu i , vest eşt e ceea ce va ur m a, iar tâ lcu i t or u l est e cel care pr in în ţ e le

gerea d in compararea cu ce le asemănătoare, pr in exper ienţa ce lorde d i n ain t e, an t ic i p ează ceea ce u r m ează; cel care spu n e: „d acă vomface cele ale sod om iţ i l or , vo m su fer i asem enea acelor a” sau „d acă n epocăim ca n in i v i t en i i , vom f i m i l u i ţ i asem en ea acelo ra ” .

103. «Şi p e b ăt r ân »570.

563I I Tim I I , 4.564 T i t 1,10 -u .565I I Cor . X, 5.5661 Cor . V I , 5.567 I s. I I I , 2.568 I C o r . X I I , 28 .569 I C o r XI V 24 25




Pr in t re amenin ţăr i es te ş i îndepăr tarea băt rânu lu i , ca ce l careadu ce pr in pr ezen ţ a sa nu p u ţ in fo los. D e aceea est e oare băt r ân cel

ca re es te înv redn ic i t în t r -un fe l anume de în tâ ie ta te ş i număra t înp r ezb it erat (p r eoţ i e)571? Sau cel care p oar t ă i r epr oşab i l caract eru lp rezb i te ru lu i (bă t rânu lu i ) , ma i a les ce l fă ră exper ien ţa une i feme i?Dar dacă în t r -adevăr , după legea Domnu lu i , es te «bărbat a l une i sin gu r e fem ei , avân d cop i i c red in cioşi , nu sub înv inu i r e de desf rân are sau neascul tător i , neîngâmfat , nemânios, nebeţ iv , nepof t i tor de câşt ig ruş inos, c i iu bi t or de st r ă in i , iu bi t or de b ine, înţ elept , cuv ios, drept ,

cum pătat , ţ in ându -se de cuvânt u l cel c red in c ios a l învăţă t ur i i , ca să f i e dest o in ic şi să îndem ne la învăţă t ur a cea săn ăt oasă ş i să- i m ust r e p e cei po t r iv n ic i »572, acest a est e băt rân u l (pr ezb i t eru l , p r eot u l ) p e care D om n u l î l înd epăr t ează de la pop oru l cel p ăcătos.

Precum pe ce l pu te rn ic ş i pe cea pu te rn ică , p recum pu te reapâin i i şi p u t erea ape i , p r ecum pe cel războ i n ic , pe ju d ecăt or , la fel şipe băt rân. Când , dec i , vez i pe u n i i care su n t v redn ic i să f ie n u m ăraţ i

în t r e p r ezb i t er i că su n t n ec u n o scu ţ i sau n egl i j aţ i , şi în l ocu l l o r să f iepropuş i ce i nevredn ic i , să ş t i i că d in cauza unu i asemenea popor a

în d ep ăr t at D om n u l b ăt r ân u l . D e ce fel d e sch i m b ăt o r d e b an i est enevoie ca cel încercat în acestea să nu rămână necunoscut o aratăD um n ezeu m are lu i Său slu j i to r , M o ise, cân d i -a înc red i n ţa t a legereaunor asemenea [oameni ] . Căc i , spune, «Adun ă-M i şap tezec i de băr baţ i , d in t r e băt r ân i i lu i I s rael , pe care î i şt i i t u că sun t băt rân i (p r ezb i

t er i ) a i popo r u lu i şi î i vei du ce la co r t u l m ăr t u r iei şi vo r st a aco lo cu t ine. Şi vo i lua d in D u h u l care [est e] pes te t in e ş i vo i pu n e pest e ei şi vor p r im i împreună cu t i ne mân ia aces tu i popor ş i nu î i ve i duce tu singur»573.

104. D ar t r ebu ie ca aceşt ia să f ie în ain t aţ i în vârstă, în cer caţde mu l te de -a l ungu l t impu lu i , i a r s ta to rn i c i a pu r tă r i l o r a ră tând -od in căru n t eţ ea care le-a apărut . Căc i «slava b ăt r ân i lo r est e cărun te-

ţ ea»574. D ar d acă un d eva şi l a vâr st a tân ără est e găsit ă o m in t e (cu get are) de prezb i t er , daru l nu t rebu ie necin st i t , ci t r ebu ie crezut Cel

571Pr in „b ătr ân” sau „p rezb i t er ” Sf . Vasi le în ţ e lege preot u l .572 T i t I, 6-9.573N XI 16 17



COMEN TARIU LA CARTEA PROFETULUI ISAIA 121

ce spune: «Cărunteţe este priceperea Ia oameni»575. Pent ru ce l careeste la sta tu tu l de p r ezb i t er (p reo t ) m ai m u l t decât a lbeaţa d in păr

[este] p rezb i t era tu l d in pr icepere. Poat e aceast a înseam n ă cuvân tu l :«în fa ţ a cărun t eţ i i să te r i d i c i [ î n p i c ioa r e] ş i să c inst eşt i f a ţ a bă t r ânu lui»576. Căci d acă c in eva, ca în ţ e lep t u l D anie l , este tân ăr la t r u p, darcărunt la pr icepere, este mai drept să f ie preacinst i t decât cei careara tă căru n te ţ i t r up eşt i în t r -o u n el t i re ne în f rânată , ca băt r ân i i aceiad in Babi lon ia , învech i ţ i în z i le re le . De aceea har ismapr ezb i t era tu lu i a ven i t asup ra lu i D an ie l , care era un cop i l şi u n tâ

n ăr d u pă vârsta sensib i l ă , d ar avea căru n t eţe în ţ e legăt oare577 în p r i cepere. Căci nu au minţ i t ce i care au spus: «Vino ş i şez i în mi j locu l nos t ru , pent ru că ţ ie ţ i -a dat Dumnezeu prezb i tera tu l»576. Astfe l sepoate ca uneor i , când cei bătrâni v ieţu iesc cu uşurătate ş i nepăsare,t in er i i să f ie găsi ţ i m ai de cin ste . M ai m u l t , băt r ân i i d in t r e iu de i sun tnumi ţ i [aşa ] în mod minc inos . Căc i Dumnezeu a îndepăr ta t , ca pecel r ăzbo in ic şi p e pr o fe t , t o t aşa şi pe băt r ân, d e la pop or u l său. Ia r

Biser i ca să se r oage să n u - i f i e în d epăr t at bătr ânu l (p rezbi t eru l ) careeste vr edn ic d e aceast ă denu m ir e. Cât d e im po r t an t este acest lu cru

în văţ ăm d in [ ist or i a] l u i A v r aam , căc i m u l ţ i car e au t r ăi t m ai m u l tdecât el su n t l i sta ţ i în gen era ţ i i l e de d in ain t e; A d am a t r ăi t n ouă su t e tr eizeci d e an i; şi M atu salem n ou ă su t e şapt ezeci d e an i579 şi am ur i t ; şi N oe no u ă sut e de an i5®0; şi n ic iu n u l d in t re aceia nu [a fost ]bă t r ân (p r ezb i t er ) . D ar A vraam era bă t r ân du pă m ăr t u r ia Sar re i , ca

re spunea: «Nu m i s-a în t âm p la t aceast a pân ă acum , ia r dom nu l meu e băt r ân »581. Era bă t r ân d at o r i tă v i r t u ţ i i care î i în căru n ţ ea su f letu l .

105. «Şi pe con du căt or u l pest e c in ciz eci»582.Domnu l Savao t amen in ţă că î i îndepăr tează cu ce i la l ţ i ş i pe

conducător i i peste c incizeci a i iudei lor . Ce înseamnă aceasta? Că va

575 înţ . Sol . IV, 9.576 Lev. XIX, 32.577 l i t . „ raţ io n ală” , „n oet ică” .578 Ist. Sus. 50 (Septuag in ta D a n . XI I I , 50 ) .579 Est e o apr ox im are; de fapt a tr ă i t 96 9 d e ani (cf. Fac. V, 27).580 Este pr ob abi l t o t o apr ox i m are; de fapt N oe a t ră i t 950 de an i (c f. Fac. IX, 29).581F XVIII 12




lăsa să se con fu n d e t oată ad m in ist rarea şi r ân d u ia la b i n e organ izatăde la ei , vor b i n d de în t reg [p l ecând ] de la par t e. Căc i au fost p u şi de

căt re M oise con d u căt or i p est e o m ie şi pest e o sut ă şi pest e cin c izec işi peste zece, la sfatul lui Ietro583, ca aceştia să cântărească poporulşi să pr e ia asu pr a lo r pr ic in i l e m ai m ăru n te a le celo r care au n evo iede judecată; ameninţarea către e i este că această ord ine va f i îndepăr t at ă. D e aceea am en in ţ ă că î i în d epăr t ează de la ei şi p e con d u căt oru l p est e cin c izec i , şi pe războ i n ic şi pe ju d ecăto r şi p e t âlcu i t or şipe pr o fe t şi pe băt rân.

106. «Şi p e s fet n icu l m in u n at »5** .M are este n ecesi t at ea şi fo l osu l d in sfăt u i r e pen t ru v ia ţ a oamen i lo r , pen t ru că de unu l s ingur n imen i nu-ş i es te su f i c ien t s ieş ip en t ru t oat e, ci are nevo ie de to varăşi , m ai m u l t p en t ru alegerea celo r fo los i toa re , decâ t pen t ru luc ră r i le t rupeş t i , încâ t omu l nes fă tu i test e o cor abi e fără cârm aci , ca şi cu m s-a în t âm p lat să f ie lăsată băt ăi lo r vân tu r i l o r . D e aceea, d acă p r im im sfetn ic i în în ţ eleger i le celo r

în t âm p lat e, cân d n e h o t ăr âm p en t r u su f l et şi p en t r u cel e car e ţ in d eacesta , cu m să n u t rebu iască să- i căut ăm pe sfe tn ic i i m in u n aţ i?!De aceea, iudei lor , de când au făcut sfatu l cel rău cum să-L

vân dă pe D om nu l , l e-a î nd epă r ta t D om nu l Sfetn i cu l m inu na t , de aleCăru i sfa tu r i se m in u n au. Căci «er au ui m i ţ i de învăţ ăt ur a L u i»585, d arnu l u au am in te l a î nd em n ur i . Cum să nu f i e Sfetn i c m in un at Cel care în loc de «ochi pent r u och i»566 sfă tu ieşt e [ om ul ] ca celu i care î l lo

veşt e peste o b r azu l d rep t , să i se în t o ar că şi c elăl alt 5®7, să n u se m ân ie, să n u ju d ece, să n u d or ească cele ru şin oase, să n u co n sid ere [ penimeni ] vră jmaş, c i să- i iubească pe cei ce î i urăsc, să nu se îngr i

j ească d e cel e p ier i t oar e, să n u se n el i n i şt ească în cu get ar ea sa, să n ucaute ce le mărunte la Dumnezeu, să a ibă în cer in ima, aco lomutându-ş i comor i le , să f ie cu Dumnezeu, să f ie iub i tor de f ra ţ i , săarate com pasiu n e, îm păr t ăşin d ceea ce are, nu în m ân căru r i c rezân d

[ că se af lă] ceea ce est e în t in at, c i în in im ă şi în in t enţ ie?! Pe A cest a,

583 leş. XVI I I , z i .584 I s. I I I , 3.585 M t . X X II , 33.586 Lev XX IV 20




Care s fă tu ia asemenea lucrur i , a tâ t de dumnezeieşt i ş i minunate ,d in cauză că n u a fost p r i m i t d e căt r e ei , D om n u l L -a în depăr t at . D e

aceea Sfetn icu l m in un at n u m ai este cu ei .Să ne rugăm ca Biser ica aceasta să nu f ie l ips i tă de Sfetn iculm inu na t , pen t ru ca o r i d e câte o r i î i v i n e cu i va t i m pu l pen t r u sfatu ldespre cele de t rebuinţă, înfăţ işându-se în această casă - locul comun de sfat a l suf lete lor - , să găsească cuvânt de mângâiere, careaduce suf lete lor , ca să z icem aşa, o lumină pentru găsirea celor det rebu in ţă . Ia r ce l care , deş i s fa tu l bun î i es te la îndemână, merge

du pă vo i n ţ a in im i i l u i cele i deşar t e est e asem en ea lu i Roboam , care ,d esconsid erând părerea i zbăv i t oare a băt rân i lo r , a u rm at celo r m ait iner i , care fuseseră crescuţ i împreună cu e l , d in cauza cărora a ş ip i erdu t d om n ia asu p ra celo r zece t r ib u r i 588.

107. «Şi pe ar h i t ect u l înţ elept »5*9.După ce a fos t îndepăr ta t de la iude i a ju to ru l S fe tn icu lu i m i

nunat , Care s-a ară ta t că este Domnul nost ru I isus Hr is tos , a fos t

în d ep ăr t at d e l a ei şi ar h i t ect u l în ţ el ep t , şi a d even i t A p o st o l u l n eam ur i l or , evreu d in t re evrei , du p ă lege far i seu590, Pavel , d eveni t slu j i to r a l lu i I i sus Hr is tos , pe Care L-a pr igon i t . Care este argumentu lcunoşt inţe i sale arh i tectonice? El însuşi spune: «Ca un în ţ elep t a rh i t ect am p u s t em eli a»591. Dar cred că ş i Duhul S fânt es te arh i tec t a lB ise r i c i i l u i Dumnezeu, după cum spune însuş i Pave l : «Sunte ţ i îm p r eu n ă z idi ţ i , sp r e a f i l ocaş a l l u i D um nezeu în D u h u l »592 şi sun t eţ i

îm p r eu n ă z id i ţ i cu aju t o r u l D u h u l u i şi cr eşt eţ i în t r - u n t em p lu sfân t în D om n u l . D ec i p e cei car e L -au l ep ăd at p e Sfet n i cu l m in u n at , p eDumnezeu Cuvân tu l , i - a f ăcu t pus t i i de A rh i t ec tu l î n ţe lep t , Duhu lcel Sfânt . De aceea, neavându-L pe Cel care î i armonizează ş i î i în tocmeşte împreună , sun t dez lega ţ i ş i dezb ina ţ i un i i de a l ţ i i , nepu tând să devin ă t em p lu al l u i D um nezeu p r i n z i d i r ea duh ovn i cească.

D ar n o i să ne ru găm ca B iser i ca să aibă aju t o r u l D uh u lu i , pen

t r u ca să f i e r i d i ca ţ i pen t ru no i a rh i t ec ţ i duhovn i ceş t i , cum e ra

588 I I I Rea . XII, 10 ş.u.589 I s. I I I , 3.590 Fi l ip . I I I , 5.591I C I I I i




Beţa lee l , pe care Dumnezeu l -a ump lu t de Duhu l dumneze iesc , deD u h ul pr iceper i i şi al cu n oşt in ţ e i593, pen t r u a z id i d u pă toat e ob i ec

t ele de arh i tectu ră .«Şi p e ascu l t ăt or u l pr icepu t »594.D acă du pă Solom on , «un cuvân t pr eţ ios est e in ur echea gat a să

asculte»595, aco lo unde cuvântu l nu se a f lă , nu este nevo ie n ic i deascu l t are . Deci , dacă Sfetn icu l m in un at a fost înd epăr ta t , p r in u r m are a fost în d epăr t at şi ascu l t ă tor u l cel p r i cepu t . Căc i un d e nu se găseşte arg int , schimbător i i de bani s tau degeaba. Este t r is t când cu

vân t u l e p l i n de sen sur i şi e rost i t po t r i v i t fap t elor , dar n u se găseşt ec in eva care să le ascu l t e cu pr icepere, pent ru că n u are ur ech i le su f le tu lu i , pe care Domnul le caută pent ru ascu l tarea cuv in te lor Sa le ,spunând : «Cel care ar e u r echi de au zi t să au dă »596.

108. «Şi l e vo i pu n e condu că to r i a i l o r t i n er i ş i ba t jocor i t o r i vodo m n i p est e ei»597.

Pedeapsa este dublă: cele bune sunt îndepăr tate, iar [e i ] sunt

lăsaţ i p rad ă celo r m ai rele. Căci d u pă ce St ăp ânu l [şi ] «D o m n u l a în depăr t a t d in I udeea ş i d in Ieru sa l im pu t erea pâ in i i şi pu t er ea apei , pe ur iaş şi p e cel put ern ic , şi p e om ul războ in ic şi p e jud ecăto r , şi p e t â l - cu i tor , ş i p e condu căto r u l pest e cinc izec i , şi p e sfet n icu l m inu nat , ş i p e ar h i t ec tu l în ţ elept , şi pe ascu l t ă t or u l pr icepu t »598, atunc i Scr ip tu rai - a am en in ţa t că l e va t r im i t e t i n er i d rep t condu căto r i . Ast f e l a con s iderat cea mai grea pedeapsă ca cetatea să f ie condusă ş i adminis

t ra t ă de cei t i n er i . Căc i t i n ere ţ ea est e u şu rat ică şi u şor de m işcat căt re ce le josn ice; dor in ţe greu de ţ inu t în f râu, nerv i an imal ic i , nesăbu in ţe , ob răzn i c i i , f umur i ş i impe r t i nen ţe sun t pa t im i ob i şnu i t e t i n ereţ i i ; in v id i i fa ţă de ceea ce î i este sup er i or , su sp ic i u n e faţă de celepr opr i i . U n r o i de nen u m ărat e răut ăţ i este legat d e t i n ere ţe ; de acestea toa te au par te ce i conduş i , pen t ru că rău tă ţ i l e conducă to r i lo rdevin n en o roc i r i p en t r u cei conduşi .

593 leş. XX XI , 3.594 I s. III, 3.595 Pr . XXV, 12.596 M t . XI, 15.597 I I I I 4




«Şi le voi pune conducător i a i lor t iner i»599. Cele bune suntmenţ iona te la s ingu la r - ce l pu te rn ic ş i cea pu te rn ică , războ in icu l ,

ju d ecăt o r u l , p r o fet u l , t âl cu i t o r u l , con d u căt o r u l p est e cin ci zeci , Sfet n i cu l m inu na t , A rh i t ectu l în ţe lep t , ascu l t ă to ru l p r i cepu t daramen in ţa rea cu ce le re le c reş te la o mu l ţ ime: t ine r i d rep t conducă to r i ş i ba t jocor i to r i vo r domni pes te vo i . Nu ce l ca re es te tânăr cavârst ă este acuzat , c i cel cop i l în pu r t are . Căc i n u cel m ai m ic în an ieste cumva b lamabi l , c i ce l care t ră ieş te după pat imă. Aşa eraRoboam, despre care s-a scris: «Roboam era m a i t ânăr şi f r i co s la

inimă»600. De aceea şi Eccles iastu l spune: « Vai ţ ie, cetate, a cărui rege est e m ai t ân ăr şi con du căt or i i m ănân că dim in eaţ a»601. Căci n u celt ân ăr la vârst ă, c i cel n ed esăvârşi t la su f le t est e n u m i t aic i m ai t ân ăr ,

în t r - ad evăr în p r i v i n ţ a vâr st ei , că n u est e u n ob st aco l cel u i car e d o reşte să t ră iască după v i r tu te , a ară ta t -o Domnul în cuv in te le căt reIe rem ia, spu n ân d: «Să n u z i c i : sun t m ai t ân ăr »602. Căci n u a n egat căe l es te tânăr , dar a spus că nu este un obstaco l pent ru e l t inere ţea

dato r i t ă desăvârşi r i i su f le tu l u i . „Căci la t o ţ i , la care t e vo i t r im i t e, tevei duce. Căci te-am văzut că eşt i bătrân în cuget , [Eu] Cel ce vădn ob le ţea căru n te ţ i i î n ascun s” .

109. «Bat jocor i t o r i vo r dom ni »603 peste cei care se înfăţişeazpe sin e slu j i to r i p ăcatu lu i . Căci d acă v r ăjm aşu l com un devin e dom nal lor , nu se fo loseşte ca de a i lu i , c i î i abuzează ca pe uni i s t ră in i .Duşmanu l nos t ru comun se fă leş te cu ce l p r ins cu înşe lăc iune de

păcat , că lcându-ne ş i semeţ indu-se asupra noast ră , dar nu numaiasu pr a n oast r ă, c i şi asu pr a D om n ul u i n ost ru , de la Care ne-a făcutsă cădem şi ară tând pu b l ic d i fo r m i t at ea n oast r ă, n u încetează să t r i u m fe cu cei capt iv i şi să- i bat joco r ească pe cei su pu şi . Căci de vr em ece el în su şi a fo st făcu t ca să f ie bat jo cor i t , căci aceast a est e, se sp u ne, « î ncepu t u l l uc ră r i l o r D om nu lu i , f ăc u t ca să f i e ba t j oc o r i t de că t re îngeri i L u i»604 şi Psal m u l: «Şar pele acest a, p e car e l -ai fă cu t , ca să f i e

599 Î s. I I I , 4.600I I Par. XII I , 7 .601EccI. X, 16.602 I e r . I, 7.603 I I I I 4




batjocorit»605, în torcându-ne nouă ce le de care t rebu ia să sufere e l în su şi , d om n eşt e asu p r a n o ast r ă p r i n b at jo cu r ă. D e u n d e cel car e

percepe păcatu l lucra t în e l de la d iavo l spune: «Coapsele mele s-au u m plu t de bat jocor i r i»606. Şi apr oape ca Sam son , d even i t p rad ă celorde al t n eam d in cau za desf rânăr i i , f i in d o rb i t de căt r e ei , a fost p re zent at p ent r u a f i bat j oco r i t 607, la fel or ic in e p e care păcat u l l -a or b i test e bat jocor i t d e căt re cei d e a l t n eam .

D ar pe aceşt i ba t j oco r i t o r i D om nu l n u am en in ţă că î i va r i d i caEl însu şi , ca pe t i n er i i care cond u c, ci spu n e că vo r d om n i d e la sin e,

de unde [ re iese că] f iecare se va pune pr in [propr i i le ] fapte pe s inesă do m n ească la ei . Poate d in cauză că cei care ur m ează să-L r ăst ign ească î l vo r b at jo cor i pe D om n u l în faţa cru c i i , au fost da ţ i în m âi n i le st ăpân i r i i m ai t i n ere , a rom an i lo r , i ar ba t jocor i t o r i i , care nu auadevărul cu ei , au pus stăpânire pe ei . Dacă vezi că Biser ica estecon d u să de cei care în ro besc cu v ic l en ie cuvânt u l şi d e m in c in oşi cufăţărn ic ie, să şt i i că b at jo cor i t or i i d om n esc pest e ea, care î i în şală pe

cei m ai n ev in ovaţ i cu vorb e f rum oase şi con v in găto are .110. «Şi po po r u l se va năpust i , om asupr a u nu i om ş i om asupr ap r oa pelu i său »608.

Profet u l re la tează în m od d i r ect d espr e cele de d in a in t ea cucer i r i i I e rusal im u l u i - u l t im a, du pă care au fost lăsaţ i p radă îm pr ăşt ie -r i i - , fără să m ai p r ez in te p r in p i ld e p r o fet i ce, ci d escr i in d în t âm p l ăr i le s implu ş i pe fa ţă : când, năpust indu-se un i i asupra a l tora , au

u m pl u t cet at ea de răzvră t i re şi uc idere, nu au fo st m ân aţ i l a în ţ e legerea necesară de duşmani i care î i ased iau, c i , lup tându-se pent ruce le de pe urmă, ceta tea f i ind de ja cucer i tă , z idur i le dărâmate, ia rv ră jm aşi i n ăvăl in d înăun t r u , se băteau în t r e ei p en t ru setea de con d u cere şi d e în t âie ta te . Şi au p ăt im i t acestea pent ru că le -au fost în depăr ta ţ i p r o fetu l şi tâ lcu i t o ru l şi bă t rânu l şi Sfetn icu l m in un at şi l e-au f ost pu şi t i n er i d rep t cond ucăto r i şi bat j oco r i t o r i au d om n i t peste

ei .

605 Ps. CII I , 27 (Sept uag in t a v . 26) .606 Ps. XX XV I I , 7 (Sep tu agin ta v . 8) .607J d X V I 25




«Şi cop i lu l se va r id ica îm pot r iva băt r ânu lu i , cel fă r ă c ins te asu pra celui cu cinste»609. Cercetează însuşir i le încălcăr i i . Căci propr iu

răzvr ăt i r i i est e să n u se m ai f acă d eosebir e, ci co p i l u l să nu-1 m ai su fere pe băt r ân şi să se r i d i ce îm po t r i va în văţă tu r i l o r acestu ia , iar celfără ono are răzvr ăt i n d u -se în p at i m a necin st ei , să d or ească să f ie soco t i t m ai n ob i l decât cel cu cinste.

M ă t em în să ca acest ea să n u n i se apl i ce şi n ou ă, iar pr ofeţ i i lesă nu f ie pen t ru t impu l p rezen t , când cop i i t i ne r i l a vâ rs tă , ma i t i ne r i ( ima tu r i ) î n compor tamen t , se r i d i că împo t r i va p rezb i t e r i l o r

(p reo ţ i lo r ) B ise r i c i i , neadmi ţând n ic i s lu jbe le lo r , nepăs t rând n ic ibu n a rând u ia lă cu ven i t ă a B iser ic i i . Şi când cei care v ieţ u iesc cu r ăuta te por n esc la războ i îm po t r i v a celo r b i n e o rgan izaţ i , cei fă ră cin st ese r id ică îm po t r i va celo r cu c inste . Căci oare nu ved em oam en i care

în f iecar e zi se r i d i că d in b eţ ie şi îm b u i b ar e [şi] d in b o r d elu r i , d arvorb esc despr e D um n ezeu şi î i j ud ecă pe cei c in st i ţ i ai po por u lu i?

111. «Căci un om î l va p r in de pe f r a t ele său şi pe apr oapele ta t

l u i său , spun ându - i : A i ha ină, f i i conducă t o ru l nost r u şi h r ana m ea să f i e sub t in e»6l°.

Aces tea se re fe ră în mod c la r la t impu l cap t i v i tă ţ i i i ude i lo r ,cân d f i i n d epu izaţ i d e foam e, au căzu t în a se m ân ca un u l p e al tu l ,s -au aprop ia t de ce i care păreau că o duceau b ine, cerându- le conducerea: «A i ha ină , f i i c ondu c ăt o ru l nost ru ». A devăra tu l con du căto rn u este cun oscu t d in sim bo lu r i l e d in exte r i o r , p recum po r f i r a, m an

t ia şi d iadem a, ci d in fap t u l că de ţ in e v i r t u tea de cond ucăto r . Cel ca re este con du s de p lăcer i şi este pu r t a t d e d i fer i t e po f t e6“ , f i in d robal păcatu lu i , n u este po t r i v i t să cond ucă. A ic i , to t uşi , m ăr t u r ia pen t r u pu t i n ţa de a cond uce nu v in e d in îm pod ob i r ea su f l etu lu i , ci d i nacoperăm ân t u l ha inelo r .

N o i să n e ru găm ca cei care cond u c B iser i c i le şi în vaţă pop oru lsă aibă m ăr tu r i a nu d i n acope răm ân t u l d in ex te r i o r şi d i n aparen ţ a

în su şi t ă, ci d in ad evăr u l în su şi , ca să sp u n em : „ N u p en t r u că ex t er i o r u l t ău este îm pod ob i t şi pen t ru că î nch i pu i r ea d r ep t ei c red in ţe ţ i - a

609 I s. I I I , 5.610 I I I I 6




reuşi t d e ajun s, ci pen t ru că D um n ezeu ţ i -a îm br ăcat su f le tu l cu h a ina mântu i r i i ş i cu veşmântu l vese l ie i ş i te -a măr i t cu o r i ce bogă

ţ ie612, f i i con du căt or u l n ost ru , pent ru ca d in p l in ă ta tea în cuvânt şi în în ţ el ep ci u n e şi în fap t e b u n e să n e găsi m îm b el şu gar ea b u cu r i i l o rduhovn i ceş t i d i n s l u j i r ea t a ” . «Şi hrana mea să f ie sub t ine», adicăp ar t ea d e grâu să f ie su b t in e.

112. «Şi r ăspu n zân d în z i ua aceea, va spu n e: N u vo i f i condu c t or u l vost r u , că ci n u est e pâ in e în casa m ea şi n ic i h ai n ă»613. Iarăşi,Scr ip tura vorbeşte în en igmă despre revo l tă , după is tor ie , re la tând

d ecăd erea ext rem ă a po po ru lu i , cân d cei t ârâ ţ i d e ei spr e con du ceren u aveau n ic i m ăcar o h ain ă. Se ara tă dezb in area lu c ru r i l o r d in re vo l t ă, fapt u l că t o ţ i se grăbeau să pu n ă pe cel care pu t ea să- i con d u că, dar fără învoia lă ş i fără înţe legere, c i f iecare î l oprea pe pr imul

în t âln i t şi n u -1 al egea p e cel v r ed n ic, ci p e cel car e î i er a casn ic, n i cipe cel care putea să- i salveze, ci pe cel dist ins faţă de el după neam.«Căci, spune, î l va apuca om ul pe f r a t ele său sau pe casn i cu l t a t ă lu i

V 614sau» .Să nu existe aceasta la întâietăţ i le din Biser ici , ca cel care se

în t âm p l ă să d eţ i n ă cev a să f i e l i p si t d e h ai n el e d e n u n t ă şi go l i t depo d oaba cuven i t ă, sărăc i t d e m ân căru r i le du h ovn iceşt i şi să n u aibă

în casa lu i , ad i că în ascu n su l i n i m i i sal e, p âin e ad evăr at ă şi v i e, car ep oate să în t ărească in im a om u lu i615. A cu m însă, m ă tem ca n u cum va la r evo l t a iu d aică să fi f ost u n i i care se con sid erau n evr edn ic i să- i

con d u că pe al ţ i i d in cau za sim ţ i r i i sărăc iei a f la te la ei . Ia r d espr e cele de acum , ch ia r dacă un i i n u sun t îm br ăcaţ i în H r ist os, n ic i în m i lo st iv i r ea în d u r ăr i i , d u p ă ap osto l616, dacă c in eva î i apu că, n u î l refu ză, ia r d acă n u- i apu că, m u l ţ i năvălesc , m u l ţ i au t o -h i r o t on i ţ i care î şifac propagandă, care urmăresc st ră luci rea prezentă, fără să prevadă

ju d ecat a car e vi n e.D ar M oi se nu era aşa. Ci era în t oat e gat a să se su p u n ă şi să

ascu l t e, cân d a fost t r i m is la popor . «Rogu-mă, Doamne, spune, ale

612 I s. LXI, 10.6,3 I s. III, 7.514 I s. I I I , 6 .615 P CI II 17 (S i 15)




ge p e al t u l p e car e să-l t r im iţ i»617. Pr i n aceast a a făcut ca D um n ezeusă- l ţ i n ă m ai apr i g , ară tând p r i n în suşi r efuzu l şi m ăr t u r i si rea slăb i

c iun i i că este vredn ic de a conduce. De aceea preceptu l es te bun:«Nu cău t a să f i i j udecă t o r , ca nu cum va să nu po ţ i r i d i ca nedrep t ă ţ i le»618. Tot uşi , cuvân tu l p r o fet i c spu ne că re fuzu l celo r t ârâ ţ i de căt r erăzvră t i ţ i să con du că n u era în t r eg . Căci n u a spu s sim p lu : „N u vo i f iconducător ” , c i cu adăugarea: «N u v o i f i c ondu c ăt o ru l ac est u i p o p o r »619; şi a adăugat m ot ivaţ ia .

113. «Pent ru că Ieru sa l im a fo s t pu st i i t şi l u dea a căzu t îm pre

nă ş i l im bi le lo r cu ne leg iu i r i su n t n ecred in c ioase fa ţ ă de D om n ul »620.Căci I erusal im u l , ţ i n u t până acum de m ân a Dom nu lu i cu l egă

t u r a un i t ăţ i i , a fost acum pu st i i t şi aru n cat . Şi Iu deea a căzu t deopo t r ivă , cân d spr i j in u l ei au fost l ua t . N u sun t oare acest ea su fer in ţ ele?D ar ex ist ă oare gr i j a de a b i n ep l ăcea D om n ul u i şi st rădan i a spr e p ocăinţă, încât de a ic i să v ină nădejdea că sufer inţe le vor înceta? Dar« lim b i l e lo r cu ned rep t ă ţ i s un t nec red inc i oase f a ţ ă de D om nu l», şi nu

sunt doar necred inc ioase, c i cu ne leg iu i r i . Ast fe l , p r in faptu l că in i ma se îns t ră inează de Dumnezeu ş i es te nesupusă leg i i dumnezeieşt i , l imba lor , care t rebuia să se ocupe z iua ş i noaptea de legeaDomnului , este răzvrăt i tă ş i nesupusă. „Ce să conduc deci?, spune.Ierusa l imul? Dar a fos t aruncat ş i pust i i t . Iudeea? Dar nu mai s tădrept, căci a căzut. Pe cei care se pocăiesc? Dar sunt nesupuşi cul im bi le lo r ” . Poate că d at or i t ă slavei de d i n ain t e est e dem n să î i con

d u ci pe u n i i ca aceşt ia. D ar spu n e: «S-a sm er i t slava lor ş i ru şinea f e ţ ei lor a st at îm pot r iva lo r »621. A d ică aceşt ia n u au înd răzn eala să seu i te în sus spre Dumnezeu, d in cauză că păcatu l nu este în tâmplă tor , c i es te comparab i l ca n ive l cu ce l a l sodomi ţ i lo r ; nu era în as cuns, n ic i n u l -au făcut ru şin aţ i , ci ca şi cum se bu cur au de lu crareacelo r r ele, î l vest eau t u t u r or şi î l arăt au, ca aceia care, grăbi n d u -se lap l ăcer i le ne leg iu i t e, n u -şi acopereau n eru şin area cu cuv in te f ru m oa

617 leş. IV, 13.618 în ţ . Si r . VI I , 6 .619 I s. I I I , 7.




se. «Unde, se spune, su n t bărbaţ i i , care au in t r a t la t in e? Scoat e- i la noi , ca să n e îm pr eu n ăm cu ei!»622.

A u i m i t at acel păcat . «Căci pă cat u l lor , ca a l Sodom ei , l -au vest i t ş i l -au arătat»623. Cel care ci teşte acestea în istor ia care descr iesu fer in ţ ele de d in ain t ea căder i i Ie rusal im u lu i , va f i su rp r in s de c lar i t at ea p ro fe ţ ie i . T ot uş i , erau d ou ă cauze ale refu zu l u i m ot iva t al celortâ râ ţ i l a conducerea poporu lu i : nepu t in ţa lo r persona lă ş i d i f i cu l ta tea luc ru r i lo r , cei d in po po r f i i n d g reu d e în d rep t at d in cauza şu vo iu lu i mare a l păca tu lu i . Cuvân tu l de d ina in te le con ţ ine pe aces tea

amândouă: despre neput in ţa propr ie , ce l care a re fuzat conducereaspunând : «Nu este pâine în casa mea, n ic i haină», i a r despr e nepu t in ţ a pop oru lu i de a se v in deca, d in fap tu l că zice: «N u v oi f i co n d u c ăt o r a l acest u i popo r , pen t ru că I eru sa l im a f o s t pu st i i t şi l u dea a căzu t îm preun ă şi l im b i le l o r cu ne leg iu i r i sun t nec red inc ioase fa ţ ă de Domnul . Căc i nelegiu i rea lor , ca a Sodomei , au vest i t -o ş i au arătat - o». Căc i n u p ut ea u n u l s in gur să-i i zbăvească pe sod om i ţ i , c i era n e

vo ie d e zece d repţ i cel p u ţ in , care să se ro age pent r u ei .114. «Vai su f let u l u i l or , pen t r u că au sfă tu i t un s fa t rău îm pot r

va lor , spun ân d: Să- l l egăm p e cel drept , pent r u că nu ne est e de nic i - un fo lo s. D e aceea vo r m ânca ro adele fa p t e lor lor »624.

A po i p r o fetu l , du pă ce a văzu t că pop o ru l a idom a Sodom ei nuroşeşte să păcătuiască, când cade fără ascundere sau acoperire, civo rb eşt e desch is fără r u şin e şi se m ân d reşt e de cele ru şin oase, sp u

ne p lângându- i pe aceşt ia: «Vai su f let u lu i l or , pen t r u că au sfă tu i t un sfa t rău îm pot r i va lor , spun ân d: Să- l legăm p e cel drept , pen t r u că nu ne est e de nic iun fo lo s». Sfa tu r i le împot r i va d rep ţ i lo r se în to rc asu pra capetelor celor care le-au sfătu i t , după cum săgeţ i le aruncate se

în t o r c d e l a co r p u r i l e t ar i şi r i gi d e asu p r a celo r car e l e-au t r as. D eaceea spune: «Au s fă tu i t un s fa t rău împot r iva lo r , spunând: Să- l le găm p e cel drept , pen t r u că nu n e est e de ni c iun fo lo s».

Pe acestea le -au făcut iude i i la ven i rea Domnulu i . Căc i L-aulegat, L-au dus la Caiafa625. Au legat mâini le binefăcătoare, care nu

622 Fac. XIX, 5.623 I s. I I I , 9.

Î




pu r t au ven i rea ju decăţ i i , pen t r u că [aceasta ] era d ist ru găto are a rău tă ţ i i . D rep ta tea n u este de n ic iun fo los celo r n edr ep ţ i , du pă cum nu

este soarele celor care suferă de oftalmie. De aceea spune: «vorm ânca roadele fap t elo r l o r». Acestea sunt însă roadele acelor fapte:rob ie, îm pr ăşt ie re , d ist ru gerea T em pl u lu i , căd erea d in slavă, ru şin eafeţ ei lo r , care nu le perm i t e să se u i te su s spr e D um n ezeu, d in cauzapăcatu lu i îm po t r i va Celu i U nu l -N ăscu t . Au p ierdu t , dec i, în d r ăzn eala de d ina in te , nemaiavând p ro fe ţ i , n i c i cu l t ; l egând Cuvân tu l , l e gân d adevăru l , l egân d l um in a, legân d d rep ta tea, legân du -L pe M ân

tu i to ru l , l egând doc to ru l , l egând Izbăv i to ru l (Hr is tos es te toa teacestea, d up ă în ţ e legerea felu r i t ă d espr e El ) , au fost l ip si ţ i de lu m i nă, au fos t l ip si ţ i d e cuvânt , au fos t l ip si ţ i de adevăr ; t ră iau îm pr eună cu nedrepta tea, su fereau de bo l i de nev indecat . Acestea suntr oadele fapt e lor , p e car e le m ăn ân că.

115. «Vai ce lu i nedrept . Re le vor ven i asupra lu i după fapte le m âin i lo r lu i»626.

Sp u n em că acest ea su n t z ise d esp re ju d ecat a d u m n ezeiască, ceva răsplăt i f iecăruia după vrednic ie. Dar dacă [se spune] de aceea:«V ai celu i n edrept , căc i re le vor ven i du pă fa pt e le lu i asupr a lu i» , încare nedrep ta tea nu a t recu t în fap tă , c i s -a împ l in i t în ascunsu lin im i i , oare n u va f i adu să p ed eap sa [şi asu p ra acelu ia] , în cât i se p o t r iv eşt e şi l u i va i -u l? Sau vo rb in d d e ceea ce est e săvârş i t cu r ăut at e,ţ i -a lăsat ţ ie să te gândeşt i pr in analogie la restu l . Căci este un rău

d epl in să p ăcăt u ieşt i în con şt i i n ţ ă627 şi în fap t ă628, d ar o ju m ătat e derău când păcatu l s tă [doar ] în porn i rea cugetu lu i . Ce l care păcătu ieşt e în cu get n u est e deloc n esu scep t ib i l d e p ed eapsă, c i pe cât estel ips i t de rău, pe atât i se r id ică sufer inţe le. Deci , va i celu i nedrept ,căc i re le vo r ven i asu pr a lu i du pă fărăde leg i le şi d up ă fapt ele m âin i lo r lu i , pent ru că mâin i le sunt organe a le gândulu i . De aceea, dupăcum se m işcă p ar t ea con d u căto are, ast fe l se m işcă par t ea lu crătoare.

116 . «Popor u l M eu, percept or i i voş t r i vă jefu iesc ş i cei ce vă s i lesc dom n esc asup r a vo ast r ă»629.

626 I s. III, 11.627 yvcónri.628




Este g lasu l Celu i care ch eam ă po po ru l şi îm păr t ăşeşt e suf er i n ţ a cu ce i a fec ta ţ i : «Poporu l M eu» . Pân ă să-L legaţ i p e Cel d rept , până

să resp i n geţ i fo l osu l d e la A cela , ce aţ i su fer i t ? A cu m aţ i d even i t le gaţ i cu m ul te d at or i i . D e aceea aţ i fost p redaţ i celo r care recu p erează dat or i a, care pen t r u că n u găsesc la vo i grân e, n i c i b elşu g de ro ade, vă je fu iesc pe vo i , ce i mic i ş i neînsemnaţ i , adunând roadelezdr ob i te ale su f l etu lu i vost ru . A sem en ea sun tem no i , cân d n e pocă-im p rea pu ţ in ş i ne însemnat ş i fă ră roade . «Căci ceea ce seamănă omul, aceea va şi secera»630. Cel care seamănă d in be lşug în Duhul

cu pocă in ţă v redn ică de pomen i re m i la , îndura rea , rugăc iunea ,dreptatea, lacr imi le neîncetate, acela, semănând cu lacr imi , va secera cu bu cur ie, r i d icân d sn op i i 631p ocăin ţ e i , ca să p l ătească t ot ceea cet rebu i a percep t o ru lu i . D ar celu i care, în pocă in ţ a pen t ru păcate le ded in ain te , seam ăn ă pu ţ in în m i lă, în ru găc iun e, cu l t i vân d u n p ai gol i td e ro ad e, n u i se va perm it e de căt re percept or să- l aib ă n ic i p e acest a.

C ine es te aces t percep to r , învă ţăm d in îndemnu l după Evan ghe l i e , când Domnu l spune : «Ş i când merg i cu acuza to ru l t ău la condu cător , dă- ţ i s i l in ţ a să scapi de el p e cale, ca nu cum va să t e t ârască la ju decăto r , şi ju decăt or u l să te pr edea per cept or u lu i , ia r per ceptorul să te arunce în temniţă»632. Observă, dar , a ic i acuzatorul ş icalea, apo i con d u căto ru l care are în t âie ta te asu pr a acu zat or u lu i n ost ru . Căci calea est e v i aţa n oast r ă, iar acuzat or u l est e pu t erea care se

lu p t ă cu n o i şi care ne în so ţ eşt e în v iaţ ă, un el t in d p r in o r i ce m etod ăsă ne în t oarcă de la calea care d uce spr e D u m n ezeu . Iar con d u căt o ru l [este cel ] despre care Domnul a spus: «Ac um a v en i t c onduc ăt o r u l (s tăpân u l ) lu m i i acest eia ş i nu va găsi n im ic în M in e»633. N u a găsi t n i m i c î n D o m n u l , p en t r u că «pă cat nu a făcu t , n ic i v ic leşug nu s -a af l at în gu r a L u i»634, Cel isp i t i t în t ru toate după asemănarea [noastră], afară de păcat635.

630 Gal. V I, 7.631Ps. CXX V, 6.632 L e. XII , 58.633 I n . XI V, 30 .634 I P t I I 22




117. D e aceea, cân d găseşt e în n oi m ul t e, ne pr edă Ju d ecăt or u lu i p r in mu l te f rângh i i a le păca tu lu i cu care ne t rage după s ine ,

[ f rângh i i ] cu care n e-am legat n o i înşin e. Ia r Ju d ecăt or u l , Căru i a T ată l I -a dat toată judecata636, pr imindu-ne de la cel vră jmaş ş i răzbună to r încărca ţ i cu mu l te acuze , ne va p reda p recep to ru lu i , rându i tpent ru pedeapsă. Acesta ne va arunca în temni ţă , ad ică în locu l depedeapsă, si l in d u -n e cu b ic iu i r i ch i n u i t oare şi recup erând până şi dela ce l mai mic păcat [ făcut ] de no i d in nepur tare de gr i jă . De aceeaDomnul ne sfătu ieşte cât t imp suntem pe cale cu acuzatorul637, să

n e dăm si l in ţ a să scăp ăm de el , ad ică să săvâr şim fapt e p ent r u e l ib erarea de vră jmaş ş i să nu aşteptăm [până] când suntem duş i , cândv in e ceasu l d in u rm ă, în care con du căt or u l st ân d n e va cercet a. D acă acest a găseşt e m u l t e de a le lu i în v i aţa n oast r ă, n e va p red a Ju d ecă to ru lu i , acuzându-ne ş i ne lăsându-ne să negăm, amin t indu-nedespre locul în care am făcut păcatu l , ca unul care se af la cu noi ş ilu cra îm pr eun ă cu n o i rău l , despr e m od u l în care l -am săvârşi t , des

pre d ispoz i ţ ia cu care am păcătu i t . De aceea, câtă vreme suntemst ăpân i p e ceea ce facem , să n e dăm si l in ţ a să scăpăm d e acu zator .

«Şi c ei ce vă si l esc dom n esc asupr a vo ast r ă»638. Cei car e î i si l escpe ce i sărac i , care sunt supuş i mul tor dator i i , î i tâ răsc în rob ie . Deaceea este b in e să n u d at or eze [n im ic ] , ia r în al d o i l ea rân d să n u f iel ips i t să îş i p lătească dator ia. A l t fe l , este neapărată t rebuinţă săa ju n gă rob cân d î i sun t p rezen t at e cer i n ţe le. A ceast a [se ara tă] pr in

[cuv in te le ] : «Şi cei ce vă s i lesc dom n esc asu pr a voast r ă ».118. «Popor u l M eu, cei ce vă fer ic esc vă înşală şi căr ar ea p ic i oa

r elo r vo ast r e o st r ic ă»639.Cei con du şi d e t in er i şi stăpân i ţ i de bat jocor i t o r i , cei jefu i ţ i de

p recept or i şi d u şi în ro bi e d in cau ză că n u aveau [cu ce] să p lăt eascăş i care ş i -au p ierdut l iber ta tea d in cauza sărăc ie i ex t reme, mai degr abă su n t vr edn ici să de m il ă, decât să f ie fer ic i ţ i . D e aceea, cel car e

î i fer i ceşt e p e u n i i ca aceşt i a, săvâr şeşt e o fap t ă d e l i n gu şi t o r , d ep ăşin d d in com pl ezen ţ ă ceea ce este pot r iv i t , [şi ] văt ăm ând peste m ă

636 I n . V , 22.637 Lc. XII, 58.638 I IU 12




su ră îi d uce la ră tăci r e, în d epăr t ând u - le p ercepţ ia asu pr a păcate lor ,iar cărarea p ic ioarelor celor pe care î i înşală cu fer ic i rea peste cuvi

in ţ ă este st r icat ă. D e aceea n ecazu r i l e în d eam n ă la um i l i n ţ ă, iar fe r i c i rea adu ce îngâm fare.A spu s în gen era l , «popor», arătând că nu doar acesta care se

af lă în um i l in ţă , găsin d u- se în su fe r in ţe le en um era te, c i o r i ce popor în gen er al , f i i n d o ad u n ar e d e oam en i , fo r m at ă d i n d i fer i t e p ro fesi i ,vârst e şi v ie ţ i [apar t e] , nu se p oate în în t reg im e încad r a în fer i c i re laacelaşi n ivel . Căci a l te even i m en t e pro pr i i î l a fec tează d i fer i t pe f ie

ca re : pe unu l ch inur i le bă t râne ţ i i , pe a l tu l rău tă ţ i l e rob ie i ; pe a l tu lsărăcia, pe al ţ i i p ierd erea casn ic i l or , p e a l ţ i i bol i le . D e aceea, cum săn u f ie înşelă toare fer i c i rea at r ibu i t ă în t regu lu i pop or?

Des igu r Domnu l , ch ia r ş i când i nd i că mu l ţ imea p r i n f e r i c i r e :«Fer ic i ţ i cei săr aci cu d u h u l»640, şi: «Fer ici ţ i cei ce f l ă m ân z esc» 641, şi:«Fer ici ţ i cei ce p lâ n g» 642, adr esând u- se celor p rezen ţ i , a ra tă că fer i c i r i le su n t u şor de nu m ărat . Căc i este c lar că a făcut cuvânt u l d espr e

ucenic i , care învăţaseră lăudata smeren ie a cugetu lu i ş i care , dupăasemănarea cu El, «Care sărăcise pentru noi»643, îşi asu m aseră săr ăcia în cugetare. De aceea spune: «A voas t ră es te împărăţ ia cerur i lor»644, şi: «Fer i c i ţ i cei ce f l ăm ân zesc acum , că aceşt ia vo r f i să t u raţi»645. Dacă «st r âm t ă est e calea ş i pu ţ in i sun t cei car e o gă sesc»646, cu m se p oate ca m u l ţ i să f ie fer ic i ţ i? D e aceea, cel care fer iceşt e în t regu l popor duce cu to tu l la înşe lare ş i î l tu lbură , ne lăsându-1 să

m eargă l in işt i t p e cale.Est e u şor ca cei care n u ascu l t ă să f ie pr in şi în pat i m a lau de lor ,

d in cauza iub i r i i de sin e f iecare f i i n d sup us cu u şu r in ţ ă v ic leşu gur i lo r l in guşi r i lo r . O m u l n u t rage fo loase, n i c i dacă se u m i leşt e şi se re t rage cân d cade sub acuzaţ i i l e u n or a, n ic i d acă d in ign or anţ a despr ece le a le sa le se umf lă ş i se îngâmfa cu uşur in ţă pr in laude. Dar de

640 Aii. V, 3.641M t . V , 6.64:1M t . V, 5.643I I Cor. VI I I , 9.644 M t . V , 3.



COMEN TARIU LA CARTEA PROFETULUI ISAIA 135

vrem e ce căra rea este un d r um bă tăt o r i t m ai în ain t e şi st r ăbă tu t dece i care l -au apucat anter ior , ce l care nu le permi te ce lor lăsaţ i în

u r m ă de zelu l ce lo r care m erg în faţă să ajun gă la sim ţ i rea în t r i stă r i i ,c i î i fer iceşt e pe cei care p ăcătu iesc ca şi cu m ar f i d repţ i , acela st r i că[dec i ] cărarea p ic io arelo r lo r .

119 . «D ar acum D om nu l va sta l a j u deca tă şi va aduce la j u deca t ă p e po po r u l Său »647.

Pr in ju d ecata şi p r i ceperea du m n ezeiască, d u pă n espu sa în ţ e lepc iun e, toa te sun t îm păr ţ i t e fiecăru ia du pă m er i t , atâ t cele care in

terv in acum, cât ş i ce le d in veacul v i i tor . De aceea, spune, dacă poporu l a făcut asemenea fărăde leg i , Domnul a adus asupra lu i asem enea [p ed epse] . Pent ru că er a n evoie ca cele care ţ i n de dr ept atealu i Dumnezeu să f ie oarecum arăta te că nu depăşesc măsura ned r ep t ăţ i l o r p r i n m u l ţ i m ea de pedepse, se spu ne : «D a r acu m D o m n u l va st a la ju decat ă», încât acest «ac um» să f ie d eosebi t d e veacu l v i i t o r .

Sau p oate « a c u m » p en t r u n o i î n seam n ă t i m p u l sc u r t şi n e îm pă r ţ i t , da r pen t ru Dumnezeu toa te sun t p rezen te î n pe rcep ţ i a l u i«acum». Căc i n im ic nu î i es te t recu t , n im ic nu u rmează , c i toa tesunt de faţă; ş i toate cele aşteptate de către noi de depar te se aratăca de ja p rezen te sub och i i dumneze ieş t i , încâ t la Dumnezeu« a c u m » i n c lude şi veacu l v i i t o r . Pen t ru că t im pu l ho t ărâ t pen t r u j u decată nu este depar te fa ţă de Dumnezeu, în ţe legem că «ac um» se

referă la judecata universală. Va sta la judecată, desfăşurând cuvinte le judecăţ i i Sale, după care va da pentru fapte le înseşi răsplatadreaptă a unor asemenea pedepse, încât ş i ce i condamnaţ i vor as cu l t a ju decat a rost i tă îm po t r i va lo r ca f i i n d cea m ai d reap t ă.

120. «Şi va adu ce la ju decat ă p e po po r u l is rael i t »64*.Căci cei care au păcătui t sub Lege, pr in lege vor f i judecaţi649,

dar nu ş i ce le la l te popoare, căci cei care au păcătui t fără Lege, fără

Lege v o r f i p i erd u ţ i 650 şi: «Cei n ecredinc ioş i n u se vor r i d ica la ju deca




tă»65\ c i la osân dă. Pen t ru or ice legiu i t o r , ju d ecata faţ ă de cei ju d ecaţ i du pă legea scr isă de el se face pr in com paraţ i a d in t re fapt ă şi i n

ten ţ ia leg iu i to ru lu i . De aceea Domnu l spune : «Cuvântu l pe care l - am spus, acela vă va judeca»652, pent ru că gândur i le se vor r id i caune le împot r i va ce lo r la l te : ce l insu f la t de la Domnu l ş i ce l ca re în d em n a spr e păcat .

Căci după Osea653, f iecare va f i înconjurat de sfaturi le sale.V om vedea deod ată p r i n am in t i r e t oate f ap t ele ca şi cum ar sta î n a in tea noast ră ş i a ră ta te fa ţă în fa ţă în min tea noast ră cu ch ipur i le

pr opr i i , aşa cum a fost f iecare făcut ă sau cum a fost spu să. D e vrem ece D om n ul v a ară ta fără vreo l ip să t oate cele făcut e de El în su şi p ecare le -a asu m at cu p r i v i r e la gr i j a faţ ă de n eam u r i , se spu n e că vabi r u i în j u d ecata faţ ă de n oi654. N u este po t r i v i t să credem că va t r ece m u l t t im p ca f iecare să se vadă p e sin e cu fap t e le sale şi p e Ju d ecăto r şi con sec in ţ ele, căc i în t r ib un alu l d um n ezeiesc , m in tea, p r in t r -o pu t ere de negră i t , îşi va p l ăsm u i în t r -o c l ip i t ă, îşi va zugrăv i to at e

şi va vedea ca în t r -o og l in dă în p ar tea cond ucăto are ( ra ţ iun e) ch i pu r i le celo r săvâr şi t e.121. «D om nu l în su şi v a v en i l a j udeca t ă cu bă t rân i i popo r u l u i

cu con du căt or i i lu i»655.Cum a ra tă Sc r i p tu ra o ma i mare t u lbu ra re p r i n : «D om n u l în

su şi va ven i la ju decat ă »! Căci despre popor se spune: «D o m n u l va sta la j u deca t ă şi va aduce la j u deca t ă pe pop or u l Său» , dar despre

bă t rân i (p rezb i te r i ) ş i conducă to r i : «D om nu l î nsu şi v a ven i l a j u de cată». M ai în tâ i , ca să învă ţăm că f iecare vom f i j ud ecaţ i în tagm apropr ie : poporu l , bă t rân i i (p rezb i te r i i ) , conducă to r i i . « Căci cel mai m ic est e mi lu i t , dar cei pu t er n ic i vor f i încer caţ i cu pu t er e»656. Esteclar că Cel care vine la judecată, nu vine să judece, ci să discearnă.Căci n u este [p ot r i v i t ] celu i care ju d ecă să m ear gă la ju d ecată cu cei

ju d ecaţ i , ci cel o r car e se ju d ecă în t r e ei să se în făţ i şeze în ai n t ea cel u i

651Ps. I, 5.652 ¡n . XI I , 48.653 Os. VII, 2.654 Ps. L, 5 (Sep t u agin t a v. 6) .655 I s III 14




care ju decă. Ven in d l a ju decat ă cu e i , î i va în cr i m in a d i r ec t acuzator :«D e ce aţ i pu s f o c asup r a v ie i M ele şi pr ada celu i sărac de ce est e în

casele voast r e? D e ce aţ i n edr ept ăţ i t p e p op or u l M eu ?»657.Să cumpăn im, no i , bă t rân i i (p rezb i te r i i ) ş i conducă to r i i popo ru l u i , ce vom răspu n de A cuzato ru lu i . D ar m ai d egrabă să ne rugămsă nu n e f i e găsi t e un ele ca acest ea vr edn ice d e a fi in cr im in ate. Căcieste c lar că Scr ip t u ra se re feră Ia no i , cei p u şi în f ru n tea popo ru lu i ,atâ t în p r ezb i t era t (p reo ţ ie) , cât şi în v reo c inste m ai m are . „V -am

în cr ed i n ţ at o v i e îm b el şu gat ă, cu t o t u l ad evăr at ă, ca să facă ro ad ele

n ecesare p r i n îng r i j i r ea voast ră . D ar vo i n u n um ai că aţ i uscat -o , dara ţ i ş i incend ia t -o” . Aceasta se în tâmplă , când pe lângă faptu l că nu în văţ ăm cel e d e t r eb u i n ţ ă, p r i m i m în v i e în că şi i n cen d ier ea d in n ec red in ţă , care ca o f lam ă se în t in d e p r etu t i n d en i şi l e cup r in de m ereu p e cele d in con t in uare.

Cei care arată uscate, deformate ş i fără roade ramur i le pânăacum în f lo r i te ş i îmbelşugate ş i ce i care nu s t ing pat imi le care v in

d in săge ţ i le apr inse a le d iavo lu lu i , c i pe rmi t p r in s lăb ic iunea v ie ţ i ilo r ca ele să f ie m ul te, [u n i i ca aceşt i a] in cen d iază v ia. D ar şi ce l carep r i n l ăcom ia p l i n ă de p lăcere îi i nv i t ă pe m u l ţ i l a do r i r ea l uc ru r i l o rst ră ine, [şi acesta ] in cen d iază v ia. Con t in u ă or i cum : «prada celu i sărac de ce este în casele voastre». încât ş i ce i care adună avere ned r eap t ă d in p r adă şi v io len ţ ă dau o ocaz ie de in cen d ie re v iei , p op o ru l î n t r eg f i i nd condus l a l ăcomie un i i împo t r i va a l t o ra p r i n exem

p lu l rău a l ce lor care au în tâ ie ta te . Dec i dacă suntem prezb i ter i ş iconducă to r i ca re nu cu l t i vă v ia p r in învă ţă tu ra sănă toasă ş i p r inexemple le bune d in propr ia v ia ţă , suntem acuzaţ i de acestea. Pebun ă d r ep t ate vom şi auz i : «pr ad a celu i săr ac est e în casele voastr e», dacă avem în case [ lucrur i le ] date în scopul e l iberăr i i ce lor sărac i ,

j efu i n d u - i ast fel p e cei n ev o iaşi .122. «Pen t ru c e ned rep t ă ţ i ţ i popo ru l M eu şi f a ţ a să rac il o r o ru

şinaţi»658.Este u n ob icei al celo r care n edr ept ăţesc şi je fu i esc, ca de cât e

or i sunt acuzaţ i de ce i nedreptă ţ i ţ i , să- i ruş ineze cu obrăzn ic i i ş i

657 I s I I I 14 15




bat j ocu r i , bâr f i n du - i , am en in ţând u - i cu l ov i r i şi calom n i i n du - i ca pen iş te p isă log i . De aceea nu spune doar : „nu nedreptă ţ i ţ i pe ce i să

raci ” , care su n t u şor d e je fu i t şi u şor d e un el t i t îm po t r i va lo r d in cauza izolăr i i , c i ş i „ ruş inaţ i fe ţe le celor săraci ” . Ruşinea care vă v ined in nedrepta te , cea d in t i ran ia voast ră [cu care ] în toarceţ i spate lesărac i lo r , i n f luen ţa ţ i mar to r i i , anga jând avoca ţ i , păcă l ind judecă to r i i , până când pe lângă nedrepta tea rămasă aduceţ i ce lor sărac i ş iru şin ea calom n ier i i .

Acuza noastră se face ş i a l t fe l când î i ocărâm cu st răşnic ie pe

cei săraci de aceleaşi greşel i , arătându- le greşel i le publ ic ş i necruţând n ic iu n reproş, dem on st r ân d zelu l lu i D um n ezeu cu cei săraci şid in aceast a ru şin ân du - le feţe le.

Dacă sunt un i i sărac i fe r ic i ţ i659, care pr in cred in ţa în Dumnezeu le-au d isp reţu i t pe toa te şi în n ăde jdea bogăţ i ei d up ă D um n ezeuau descons iderat be lşugu l lumesc, [a tunc i ] ce i care conduc în modrău poporul, în loc să- i fer icească pe cei care sărăcesc astfel ,

calom n i i nd u - i , conside rân du - i de n im ic şi bâr f i n du - l e sm eren ia l ăudab i lă a cugetu lu i , sunt pe bună drepta te acuzaţ i , mai a les dacăsunt prezb i ter i sau conducător i , că ruş inează fe ţe le s f in ţ i lo r sărac i .Aşa de sărac era Ioan, neavând nic i casă, n ic i s lu j i tor , n ic i bou dearat , n ic i lo t de pământ , n ic i pat , n ic i masă, n ic i pâ ine. Aşa era I l ie .A şa era f iecare d in t re sf in ţ i , care um bl au «în p iei d e oi , în p i ei de capră , l ipsi ţ i , st r âm to raţ i , r ău pr im i ţ i»660.

123. «Acest ea z i ce D om n ul : Pent ru că s-au sem eţ i t f i i ce l Sion u l u i şi u m blă cu gât u l sem eţ şi cu sem n e d in och i , t r ăgându -şi în m ersu l p i c ioar elo r ha in ele deopot r i vă şi j u când u -se deopot r i vă cu p i c ioarele, D um nezeu le va um i l i p e f i i ce le condu cătoar e a le Sion u lu i»661.

D eşi Scr ip t u r a ara tă în p r in c ipal ceva m ai im por t an t , t o t u şi cele spuse con ţ in ş i ceva fo los i to r ş i mora l i za to r în s ine pen t ru mu l

ţ i m i . Căci r est r ân ge v i aţ a celor n est ăpâni te , care ara tă pr in în fă ţ i şa re, chi p, m ers şi h ain e u şu r i n ţ a spr e desfr ân are. Cân d se în gâm fa cu

659 M t . V, 3.660 E X I 37




f rumuseţea t rupulu i , se semeţesc peste cele la l te, fo los indu-se deobr ăzn ic ie zad arn ică şi fă l in d u -se cu un lu cru care în f l o r eşt e şi t rece

degrabă, apo i îşi p oar t ă sem eţ gât u l p en t ru ca faţ a lo r să f ie v iz ib i lătu turor . Femeia demnă ş i decentă , p lecându-ş i de ruş ine pr iv i reasp re păm ânt , îşi are faţ a aplecat ă în jos, d ar cea care îşi pr op u n e săp r i n dă m u l ţ i în capcan a f r u m useţ i i u m b lă cu gâtu l sem eţ .

«Şi cu semne din ochi»662. Este acuzarea une i femei care duhneşte a desfrânare, [aceea] că se ui tă cur ioasă cu ochi i , că îşi aratăn eru şin area su f le tu lu i cu p r i v i rea, că zâm beşte , că in c i t ă cu och i i în

m od d esf rânat , aru n cân d p r in och i un ven i n m or ta l . Ceva asem ăn ător cu aceasta are şi povestea despre vasil isc663, despre care spun căn imiceşte doar d in pr iv i re ce i la care se u i tă . De aceea cuvântu l sei r i t ă îm po t r i va celo r ca re um b l ă cu gât u l sem eţ , ad i că [având ] o faţăn eru şin at ă şi sem n e d in och i . Sem eţ ia gât u l u i est e o d ovadă că n u sesup u n e ju gu l u i cum pătăr i i , că dân du -şi aere şi t r ăin d în l ux , păşeşt et răgându-ş i ha ine le ş i î ş i face mersu l nena tu ra l , u rmând lasc iv un

r i tm fa ls. Pentru acestea «D um nezeu le va um i l i p e f i i ce le condu că t oa r e ale Sio n u lu i»664. Pen t ru că n u au a les de bu n ă vo i e sm eren ia , c iau u m b l at cu gâtu l sem eţ , le va um i l i , spu ne , pe con du cătoare le lo r ,pe f i i cele Sion u lu i .

în că şi acu m se p o t ved ea în m u l t e l o cu r i fem ei iu d aice (evr ei ce) ju cân d u -se cu p ic io arele şi n eascu l tân d d e g lasu l pr o fe tu lu i . Va i ,f i ice le Biser ic i i să nu f ie acuzate de acestea! Căci mul te, ca înt r -o

g loată în fa ţa ce lor care v in Ia cuvântu l dumnezeiesc, în z i le le desărb ăt oare, necun oscân d bu cur ia du h ovn icească, se d ed au jocu r i lo rn edem n e, tăvăl in d u- se în pe t recer i şi în be ţ i i şi n u păzesc por u n cace sp u n e: «O ch i i t ăi să pr ivească dr ept »665. î n t o r cân du -şi och i i p i ezi şş i mu tându - i î n t r - o pa r te , f ac dovada i n t e n ţ i e i [ l o r ] re le . în mu l te

662 Is. III, 16.663 A n im al fabu los, descr is d e P l in iu cel Băt rân în I st o r i a n a t u r a l ă 8 ,33. Era u n şarpe cucoro ană (d e un de şi n u m ele de (3aaiA.iaK0ţ „ [şarp e] îm p ărătesc” ) d i n Cyrenaica, în zest r a t cu p u te r i n eo b i şn u i t e, u c i g ân d cu p r i v i r ea, ex t r e m d e ven i n o s , î n câ t şi p l an t el e d i n ju r u l b âr l o gu l u i său se o f i l eau . Pu t ea f i în să u cis d e n ev ăst u i că (cf . Pl in y, N a t u r a l H i s t o r y , vo i . I I I , l i b r i V I I I -X I , t r a d . H . Rackh a m , H arva rd U n i ver si t y P ress / W i l l i a mH e inem ann l t d , Cam br i dge , M assachu se t ts / Lon don , 1967 , pp . 56 -59) .



140 Sf . V a s i l e c e l m a r e

l ocur i sem n ele cu och i i sun t b lam at e, ca în Pilde, unde despre unu lrău se observă: «Face cu och iu l, dă din p ic i oa r e»666, şi iar ăşi: «Cel ca

re fa ce cu och iu l cu v ic leşu g va adu na oam en i lo r supă r ăr i»667, şi: «Ceice m ă ur ăsc fă r ă m ot iv şi fa c sem n cu och iu l»668.U n eor i acest e acuze v i n şi asu pr a bărbaţ i lo r , care cu cuget lă

u d ăros se îngâm fă faţ ă de cei in fer i o r i , care se po ar t ă aro gan t în în făţ işare, ş i cu semne de sprâncene îş i arată aroganţa, care umblăr i tmat cu mers mândru ş i înă l ţa t , coborându-ş i ha ina până la g lez ne, ară tân d aroganţ ă, care se ded ică u n or jo cu r i fă ră m ăsur ă, dar pe

care î i aşt eap t ă căderea d e la sem eţ ie pr in u m i l i r e, aşa cum s-a am en i n ţ a t .124. «Şi D om n u l va descoper i în făţ işarea lor »669.A ceast ă în făţ i şare sem eaţ ă, făcut ă pen t ru d esfr âu şi o r i ce gân d

n est ăpâni t , săvârş i tă în in im i l e celor care nu se păzesc, D om n u l o vadescoper i , când la arătarea celor ascunse acoperăminte le de carnevo r f i înd epăr t at e, ia r su f l etu l se va expun e go l şi în sin e cu fapt ele

neruşinăr i i670. Uneori descoperirea înfăţ işăr i i se face şi aici spre bi nele celor pentru care este lucrarea, încât , f i ind dezgol i te cele carepână a tunc i scăpau d in vedere mul tora ş i neruş inarea cea fa ţă depăcate ven in d la cun oşt i n ţa celo r m u l ţ i , să se în t oarcă ruşin aţ i ceicare până a tunc i rămâneau în rău d in cauza ascunder i i . De aceea,este lucrarea Domnulu i să descopere în fă ţ işarea minc inoasă ş i p re făcută.

D acă u n i i d in t re no i , cei pu şi în c in ste , ascun d sub aparenţ ă ovi aţă n ed em n ă, să se t eam ă de Cel care ur m ează să descop ere în făţ i şarea n oast ră şi să ara te sfat u r i le in im i lo r n oast r e, încât în och i i t u t u ro r vo r f i p r ezen t ate gân d u r i l e rele car e su n t în f i ecare671. Pe f i ecare d int re noi î l vor înconjura sfatur i le lu i6?2 ş i fapte le vor sta de jur

îm p r eju r cu în su şi r i l e p ro p r i i , ad u cân d u -n e r u şi n e şi o car ă veşn i că,

666 Pr . VI, 13.667 Pr . X, 10.668 Ps. XXXIV, 18 (Septuaginta v. 19).669 I s. 111,17.6701 Cor. IV, 5.671/C IV 5




cân d se vo r d oved i ce le cont rare Scr ip t ur i i , [anum e] că cel care pro-povăduieşte să nu se fure va f i găsi t hoţ , ce l care spunea să nu se

comită adulter este descoperi t că are parte cu adulter i i673, cel care î idetestă pe idol i că nu se îndepăr tează de acest sacr i legiu. «Căci nu est e n i m ic ascun s car e să n u se ar at e ş i n im ic t a in ic care să nu se descopere»674.

125. «în z iua aceea va îndepăr ta Domnu l s lava îmbrăcămin telo r şi po do ab a lo r »675.

Pen t ru că s-au fo lo si t n ecu veni t de cele date sp re fo los, «va în

depăr t a D om nu l sl ava î m brăcăm in t ei l o r», cu care s-au acoper i t spr erău p e sin e şi p e cei p e care i -au în t â ln i t . D e aceea, or ice fem eie cares-a fo los i t în mod rău de acoperământu l ha ine lo r es te amen in ţa tăcu înd epăr t area [ acest ora ] . D e vr em e ce um bl ă, se spu n e, t răgân d u-ş i ha ine le lao la l tă , nu fo los indu-se de îmbrăcăminte , c i abuzând deea, l i se porunceşte să se dezbrace de s lava îmbrăcăminte i . Totuşi ,D om nu l va înd epăr t a şi d e la n o i slava îm br ăcăm in te i , dacă sun tem

arăt aţ i că n e fo l osim n evredn ic d e ea, călcân d p e ea şi um pl ân d -o d en ecur ăţ i i t ru peşt i . D ar c in e este aceast ă îm br ăcăm in t e, dacă n u h a i n a sf in ţ i l o r , D om n u l n ost r u I i sus H r istos? Căc i «câţ i în H r i st os v-aţ i botezat , în H r is to s v-aţ i îm br ăcat »676, p e C ar e D o m n u l î l v a în d e p ăr ta de cei care calcă pr in păcătu i re Trupul ş i socotesc [ceva] obişnui tSângele Legământulu i677. Simbolur i le aceste i îmbrăcăminţ i erau hain ele lu i I sr ael care n u se uzau, d esp r e car e s-a scr is în D e u t e r o n o m :

«H ain ele voast r e nu s -au uz at ş i san dalele d in p i c ioar ele voast re nu s- au învechit»678. Pent ru că ş i sandale le sunt s imbolur i a le pregăt i r i iEvangheliei păcii679.

Hr is tos I i sus ne-a da t un Legământ Nou, ca re rămâne nou ş inu se învecheşte n ic iodată. Căci pe cât ne fo losim de acesta ş i de

673 Ps. X LI X , 19 (Sept u agin t a v. 18).674 Lc. VIII, 17.675 îs. I I I , i 8 .676 G a l III, 27.677 E v r .X , 29.678 D XX IX 5




san dale, pe at â t [ele] răm ân şi m ai n o i , p regăt i r ea Evangh el ie i în u r cuşu l c red in ţe i în H r i sto s f i i n du -n e şi nou ă m ereu p roaspă tă.

«Şi f r an ju r i le»680.Domnu l amen in ţă p r i n p ro fe t că î ndepă r tează de l a f eme i l e în f r u m u seţ at e şi f r an ju r i l e. T er m en u l k os y mbos ( f ran j ) nu este curen t în u zu l l im bi i g receşt i , d i n care cauză în ţ elesu l lu i n u est e c lar .A tâ t că , de v reme ce găs im în p regă t i rea veşmântu lu i a rh ie reş t i oh ain ă cu f r an jur i , avân d r od i i m ic i şi c lo po ţ ei681, în ţ elegem f ran ju r i l eca benz i de c iucur i , suspendaţ i împreună cu c lopoţe i de aur ş i cu

rod i i le mic i de poa le , pe care în excesu l de lux ş i f i i ce le S ionu lu i leim i t au în acoperăm ân tu l p r op r i i l o r hain e. Pr in acestea au ba t jocor i t

în sem n el e p reo ţ eşt i , p u r t ân d t i vu r i al b ast r e şi v i o l et e cu ciu cu r isu spen daţ i d e m arg in e.

126. «Şi sem i lu n i le ş i col i er u l ş i pod oab a feţ e i lor »682.Cercet ează p od oaba fem in in ă, pe f iecare în par t e, dest răm ân d

m igala î n f r u m useţă r i i . Căci D om nu l va în depăr t a sem i lu n i l e şi co l i

eru l . A l t u l redă m ai c lar „sem i l u n i l e” , sp u n ân d „ şi sa lbe le” , ia r în locde „col ieru l ” spunând „ lănţ işoare”683. Semi luna este o podoabă deaur pur ta tă în ju ru l gâ tu lu i , l uc ra tă în ce rc , pe care o pun feme i ledor ind să-ş i expună gâtu l nud ş i să dezgolească fără ruşine ceea cem ai d ecen t este să acop ere. Şi „ col i eru l ” est e o pod oabă, iar e l d esi gur cobo ară şi d esc in d e pe p iept , su spen d at de lan ţ u r i larg i , care casă f ie văzut , t r ebu ie ca cele d in ju r u l p i ept u lu i să n u f i e d eloc acop e

r i t e decen t .«Şi podoab a fe ţ e i lo r» . Sun t şi un ele cu lo r i do r i t e de fem ei pen

t ru p od oaba feţe i : a lb şi roşu , iar al t ă [cul oare] est e n egru . U n a fa lsi f i că a lbeaţ a t ru pu lu i , roşu l îm bu jor ează obr aj i i , ia r negru l d esen eazăspr ân cen ele în sem icerc în ju ru l och i lo r . Pe aceast a am en in ţ ă D om n u l că o va înd epăr t a, ca să n u f i e răp i t ă, spu n e, cum pătarea bărb aţ i l o r , n ic i och i i v redn ic i de m i lă ai celo r m ai t i n er i să nu f ie fu ra ţ i p r in

acest machia j . Sau acestea vor f i îndepăr ta te a tunc i când toate lu crur i le vor s ta goa le în fa ţa Judecătoru lu i , când sprâncenele vor f i

680 I s. III, 18.681leş. X XV II I , 33-34.




căzut e, obr azu l p l ecat , cu lo area pa l id ă d e t eam ă. D e aceea D om n ul în d ep ăr t ează şi p od oab a, d ar şi al căt u i r ea p od oab ei d e slav ă, ca şi

cum [ar resp in ge] şi m at er i a care în f r u m useţ ează, dar şi p r i ceperead in ar tă . Ş i de vreme ce cugetu l t ru faş nu se poate semeţ i cu unu lsin gur [d in acest ea] , n i c i în gâm fa [n um ai ] cu el , c i v in e cu t oate p u se deodată , [de aceea] D om n u l am en in ţ ă că va în d ep ăr t a şi a lcăt u i rea podoabei. în ce fel este podoaba, la fel este desigur şi s lava pent ru ea. Dacă podoaba este t rupească ş i zadarnică, p ier i toare ş i fărăsu b st anţ ă est e şi slava pen t r u ea.

127. «Şi lan ţ u r i le şi br ăţ ăr i le şi p lasele pent r u p ăr »684.T oată po d oaba en u m erată est e pr eocup area un ei fem ei care îşi

dă aere, adică [este] t rufaşă ş i destrăbălată. în specia l lanţur i le ,având acelaşi n u m e cu lu xu l6®5, erau p ro babi l pu r t at e în ju ru l b ra ţ elo r . B răţă r i le sun t p u se la în che ietu r i le m âin i lo r p en t ru a f i arăta te.Dar câteodată ex is tă ş i b ră ţăr i lua te spre b ine, ca a tunc i când pesfânta Rebeca bătrânul (prezbiterul) casei o înfrumuseţează686. Căci

t rebu ia pent ru cea care urma să dev ină soaţa pat r ia rhu lu i ca par tealu cră toare a su f le tu lu i să î i f i e în văţa tă m ai îna in t e de căt re cel careo logod ise. D e aceea i -a îm p od ob i t cu br ăţăr i d e aur m âin i l e687, adi că pr in fapte de c inste. Zece galbeni era greutatea lor , căci în zececapete est e rezu m ată în t r eaga păzi re a L egi i 688. Şi cercei, avân d gr eutatea de câte o drahmă689, căci este potr iv i t ca ascultarea să f ie înf r um useţa tă cu c red in ţa î n t r - u n sin gu r D um nezeu .

Aic i , to tuşi , brăţăr i le sunt scoase, d in cauza celor care se îngâmfă cu podoaba bră ţăr i lo r , când Scr ip tura ne ara tă în genera l căcel care se înfumura că le poate [ face lucrur i ] putern ice este părăsi tde gr i j a [d um nezeiască] care î l cup r i n dea. Iar p lasa pen t r u p ăr pare

684 ÎS. I I I , 2 0 .

685 U n joc de cuv in te în t re xA iSûveç „ lan ţ u r i ” , „b ră ţ ă r i ” şi x^ S i i „ l u x ” .686 Fac. XXIV, 22.687 Fac. XX IV , 22.688 D e u t . X, 4.689 D eşi greut a tea dr ahm ei a var i a t ch iar în A t ena ( în t re 5 ,30 g - 7 ,30 g cf . Joh n H . Kro l l ,The Greek Coins, Th e A m er i ca n Sch o o l o f C lassi cal Stu d ie s a t A t h e n s, P r i n ceto n , N e wJersey, 1993, Th e A t h en i an A gor a, vo l . 26, p . 331) , în sec. VI îdH r . s-a im pu s st and ardu l




a f i ceva împle t i t cu f i re le ca pr in f ine ţea e i propr ie să ev idenţ iezecu l oarea fi r elor . N im en i să n u le con sid ere pe acestea de m ică va loa

re ! Căc i no i nu sun tem ma i s f in ţ i decâ t Duhu l , ca să d isp re ţu im acerceta t erm en i i d i n Sc r i p tu ră. A m învăţa t î n [ Cân t a rea ] Cân t ă r i l o r că p lasa de păr a m ir esei cân t ate est e slăvi t ă. «Căc i capu l t ău, spune,este asem en i Car m elu lu i, iar pl asa t a de p ă r 690 ca p o r f i r a »691.

128. «Şi cer ceii şi i n elele»692.A m în văţa t o fo l osi r e lăud at ă a cerce i lo r l a lo god n a Rebecăi ,

sim bo l a l fap t u lu i că în vă ţăt u r i le bu n e despr e adevăru l d in cele in t e

l ig i b i le ur m ează să- i f i e t ran sm ise cân d est e în casa lu i A vraam . D ar în m u l t e l o cu r i l e- am ob ser vat p e acest ea b lam at e. în p r i m u l , cân du rm ând să a ju n gă în Bete l , fem ei l or l i s-a po ru n c i t de căt re Iacob săle îndepăr teze împreună cu dumnezei i s t ră in i693, f i ind un obstaco ld i n cauza id o la t r ie i şi d in cauza fo losi r i i cerce i lo r l a in t rarea în casaDomnului . Căci Bete l se tâ lcuieşte „casa lu i Dumnezeu”694. Apoi înIeşire, Aaron f i ind nevo i t să facă un ido l , a a les cerce i i ca mater ie

po t r i v i t ă pen t ru p regăt i rea celo r in te rz ise. «Căci t o t popo ru l , spune,şi -a scos cer cei i de au r car e er au în u r echi l e lor ş i i -au adu s la A ar on şi a fă cu t d in e i un v i ţ el t u r n at »695. Dar ş i Ghedeon, luând cerce i i dela po po r d in p rada de la i sm ael i ţ i , «a fă cu t d in ei un efod ş i l -a aşezat în cet a t e şi s-a desf rân at t o t I sr aelu l în fa ţ a lu i aco lo şi a fo s t o cur să pent r u Ghedeon şi pen t r u casa lu i»696. Iar a ic i aceşt i cercei sunt b lam aţ i d in cauză că au înă l ţ at cuget u l f i i celo r Sion u lu i .

«Şi cele cu m ar g in i de por f i r a sau cu fâ ş i i de po r f i r ă»697. Blamează ca ne fo los i toa re podoaba d in îmbrăcămin te a feme i lo r ca rese în f ru m useţează, un eor i cosân d por f i ra la m arg in i , i a r al t eo r i pu

690 în Septuag in ta se în tâ lneşte termenul t cAo k i o v „cos i ţă” , pe când în textu l Sf . Vasi le

ej i i tXÖKiov, „plasă de păr”.691Cân t . V I I , 6.692 I s. I I I , 20.693 Fac. XXX V, 4.694 în l i m b a ebr aică, bx ~r \'3 bet-’el î n sea m n ă „ casa l u i D u m n ezeu ” .695 leş. XX XI I , 3-4 .




n ân d -o l a m i j lo c . Por f i r a69* est e sim bo lu l v ic len ie i , acoper in d cu l oarea du pă f i re şi a ră tând u -şi p ro pr ia st ră lu c i re , ca cei care su n t st ră

luc i tor i în aparenţă , dar în adânc îş i ascund rău l . Aceasta t rebu ieev i t at ă fie că est e la m arg i n i l e v ie ţ i i , f ie în m i j loc . D e aceea Scr ip tu rale resp i n ge şi pe cele cu m arg in i d e por f i r ă .

129. «Şi aco per ăm in t ele cele pent r u casă ş i p e cele t r an spar en l acon iene»6" .

Scr ip t u ra ara tă excesu l de r isip ă şi lu xu l abu n den t , spu n ân d căacoperămin te le pen t ru casă sun t t ransparen te d in cauza sub ţ i r im i i

deosebite. Ceea ce este extravagant la înfăţ işare are ca scop preţui rea de căt re oam en i . D ar [ faptu l ] că cel care pet rece de un u l sin gur

în casă îm b r acă [ hai ne] t r an sp ar en t e, cân d n im en i n u î l ved e, ar at ătot abuzul excesiv faţă de ceea ce n i s-a permis spre fo losi re, încâtim i t ă acoperăm in t ele lacon iene lor , care , re fuzând ca n ecuv i in c ios săse dezbr ace d i r ect la dan s, se îm br acă în h ain e de in de o su bţ i r i m eext rem ă, p r i n care arat ă cele pe care t r ebu ia să le acop ere de pr iv i r i

l e bărb aţ i lo r .«Şi pe cele de v izo n ş i p e cele v io lete ş i p e cele de v izo n cu su t e cu

au r ş i cu ¡f i r ] v io let »700.D eja im i t aţ i i a le îm br ăcăm in t ei p reoţ eşt i701, in su l t ân d sf in ţ i i

p r in v ia ţa lo r necuv i inc ioasă d in cauza excesu lu i de lux , f i i ce leSion u lu i poar t ă [ veşm in t e] de v izon şi v io le te; aceia (p reoţ i i ) îm br ă când asemenea s imbolur i a le s t ih i i lo r , d in care sunt a lcă tu i te toate ,s tă teau în ce le s f in te făcând pr in e i ispăş i re în fa ţa lu i Dumnezeupent ru lume. Căc i v i zonu l reprez in tă pământu l , i a r [ f i ru l ] v io le t ae

698 Por f i ra sau purpura e ra denumi rea ţesă tu r i i co lo ra tă cu o va r ie ta te de cu lo r i de laroşu la pu rpu r iu ap r in s şi ch ia r v io l e t şi staco j iu . Cu l oarea se ob ţ in ea p r in d iv e rşi co lo r an ţ i , d a r n u a n ţa cea m ai scu m p ă şi m ai a p rec i ată , p u r p u ra m ar i n ă, era o b ţ i n u t ă p r i nscu fu n d a rea ţesătu r i i î n b a z i n e sp e cial e cu l i ch i d u l l ă sa t î n u r m a m aceră r i i m o lu şte l o rd i n sp e ci i p re cu m M u r e x br a n d ar i s, M u r ex t r u n c u lu s sau H e l i x i a n t h i n a (c f . Freder ickW . D an ker , „Pur p le ” , în : Dan ie l N oe l Freedm an (ed . ) , T h e A n c h o r B i b le D i ct i o n a r y , D ou bl eday, N ew York / Lo n do n etc . , 1992, vo i . 5, pp . 557-560) .699 I s. I I I , 22.




ru l , por f i ra apa, ia r s taco j iu l focu l702. Dar nef i ind mul ţumi te cu podo aba d i n ele, au cusut şi aur p en t r u o d i versi t ate şi o ex t r avagan ţ ă

şi m ai m are.«Şi v o a lu r i [ p en t r u ] p a t u r i »7°3.Pare că voalul este un acoperământ de vară704, care se presu

pune că acoperă , dar nu îngreunează în [ t impu l ] can icu le i . Dupăcum şi în Facere am învăţat că Rebeca la întâ ln i rea cu Isaac era înveşm ân t ată cu u n v o al7°5. Cele p e car e le b lam ează aici Scr i p t u r a sen um esc voalu r i , f i i n d p use pe pa tu r i pen t ru od i h n ă d in cauza exce

su lu i d e lux . Şi to t uşi , cei la l ţ i [ t raducăto r i ] n u r edau d eloc „p at u r i ” .D e aceea su n t m arcat e cu u n ob el isc706, ca n eavân d n ici u n sens.

130. «Şi va f i în loc de m i r os p l ăcu t pra f , în loc de brâu te vei î c inge cu o fu n ie ş i în loc de po doaba de au r a capu lu i vei avea p leşu v ie din cauza fa p t elo r t ale»7°7.

Par te a luxu lu i es te ş i p lăcerea d in par fumur i , când înmi res mează aeru l cu vreo l icoare fumegată ş i emană o prospeţ ime p lăcu

tă. De aceea celor r is ip i ţ i de p lăcere ş i care îş i produc un par fump lăcu t m i ro su l u i l i se va da în l oc p r a f de căt r e Cel care [ îi ] am en in ţă . Pra fu l es te pământ f in , r id ica t în aer , care produce d i f icu l ta te laresp i ra ţ i e şi o m are n ep lăcere d in cauza ob st r ucţ ie i . Căc i su f l e tu l sebu cu ră de m i ru r i şi t ăm âie, dar d e m i ru r i d uh ovn i ceşt i , p recum era

702 Cf. Sf. Grigorie de Nyssa, D espr e v ia ţ a l u i M o ise, în : Scr ier i . Par tea în tâ i , t rad . p r .

pro f . D . St ăn i l oae / p r . I . Buga, EIBM BO R, Bucureşt i , 1982, p . 82. Sf . Gr i gor ie am in t eşt ede cu lo a rea albast r ă care este pu să în legătu ră şi d e a l ţ i com en ta to r i an te r io r i ( „ z i c un i id in cei ce au tâ l cu i t acest cuvân t în a in t ea n oast r ă ” ) cu aeru l . D e ja F i lon d in A lexan dr iacon sid era că veşm in te le arh ie reu lu i rep rez in tă e lem en te le (st i h i i l e ) : t un ica v io le tă - ae r u l , f l o r i l e b ro d a te - p ă mâ n tu l , r o d i i l e - a p a , c l o p o ţe i i - a me s te cu l p ă mâ n tu l u i cu a p a(Ph i l o n d i n A le xan d r i a , V i a ţa l u i M o i se, t rad. I . Acsan, Ed. Hasefer, Bucureşt i , 2003, pp.175-176).703 I s. 111, 23.704 T erm enu l pen t ru „vo a l ” Gepiorpov est e der iva t a ici de la 0epoq „vară”.

705 Fac. XX XV I I I , 14 .706 Sf. Vasi le a fo lo si t p ro b abi l o edi ţ ie pr escu rt ată a Hexap le i l u i O r igen . Co loan a a c in -cea, care con ţ in ea t extu l Septuag in te i , pr ezen ta şi sem n e de c r i t i că tex tu a lă: obelos, fo los i t pen t ru a marca e lemente le ex is ten te în tex tu l g rec , da r nu ş i în ce l eb ra ic , i a raster iskos, elem ente le ex isten t e în tex t u l eb ra ic , da r l i p să în Septuag in ta , f i i n d s u p l i n i t ed e o b i ce i d u p ă Th e o d o t i o n (Ema n u e l To v , T ex tu a l C r i t i c i sm o f t he H eb rew B ib l e,




cel care spune: «Suntem bună mireasmă a lu i Hr is tos»708, şi : « M u l ţ um i re lu i D um nezeu, Cel ce descoper ă m i r easm a cun oşt in ţ ei Sa le în

or ice loc »7°9. O asem en ea m ir easm ă care em an a d in Iacob sim ţ ea t atăl Isaac: « I at ă m i rosu l f i u l u i m eu est e ca m i rosu l unu i c âm p p l i n , pe car e l -a b i n ecuvân t at D om n u l»710. Şi fetele în Cântarea [Cântă r i l o r ] , sim ţ in d m i reasm a cerească a Cuvân tu lu i , spu n eau: «V o m f u g i sp r e m ir easm a m ir u r i l or t ale»711. Ungerea a rh ie rească e ra un mi r bun ş ip lăcu t 712, vr ed n i c să f i e asem ăn at u n i r i i d in t r e fraţ i713. U n asem en eami r a re nevo ie de un meş te r ca re să f i p r im i t de la Dumnezeu a r ta

unguente lo r pen t ru a face un unguent s fân t , ca re nu va f i pus pet r u p u l om u lu i714.

Totuş i , când p lăcerea mi resmei es te dor i tă d in nestăpâni re ,ca lea s imţu lu i es te b loca tă de p ra f , pen t ru că Domnu l b ine făcă to rle-a adm in ist r at lo r acestea. Poate pen t ru că în Tem plu erau m i resm ele p lăcu t e, m i ru l de un gere şi tăm âia am estecată , dar Tem pl u l afost d i st r us şi est e acum în pra f , d ărâm at şi în t in s pe jos, în locu l m i

resme i p lăcu te de a tunc i , după cu l tu l con fo rm Leg i i , acum es te înpr af , d in cau za su f le te lor care um bl au cu sem eţ ie şi cu gât nesu pu s,despre care se spune: «Iat ă casa vo ast r ă va r ăm ân e pu st i e»715. Le stăt o t u şi în pu t in ţ ă, d acă doresc să-şi scut u re pu lb erea, să se u m pl e debu na m i resm ă a l u i H r i stos după înd em n u l celu i care spu ne : «Scu- tu ră- ţ i pu lberea ş i r id ică- te , Ie rusa l ime, ş i îmbracă s lava bra ţu lu i tău»716.

131. «în loc d e br âu t e vei în cin ge cu o fu n i e»717.Cel care se înc inge pent ru Dumnezeu îş i înc inge coapse le în

adevăr . A sem enea era Pet r u , care şi -a în t in s m âin i le şi a fost în c in spen t ru războ iu l lu i H r isto s de căt re cei care l -au chem at la m ăr t u r i

708I I Cor. IL15 .709I I Cor . II, 14-

710 Fac. XXVII , 27.711Cân t . I , 3 (Sept u ag in t a v . 4) .712 leş. X XX , 25.713 Ps. CX X X I I ,i - 2.714 leş. X XX , 32.715 L c. X II , 35.




si r ea adevăru lu i p ână la m oar t e. A st fel , sfân tu l se înc in ge cu pu tere.Căc i , spu n e, D u m n ezeu est e «C el ce m ă în ci n ge cu p u t er e»718, d ar cel

ce ş i -a dezlegat acest brâu, se încinge cu legătura propr i i lor păcate,căci «f iecare se leagă cu fu n i i l e pr op r i i lo r p ăca t e»719. Biciu l d in sfo r i ,car e a alu n gat d in san ct u ar pe cei car e pr of an au cele sf i n t e720, era u nsim bo l a l acesto ra , D om n u l ară tând că pen t r u f i ecare p ro p r i i l e îm p let i t u r i a le p ăcate lor se fac b i ce şi el est e b ic i u i t cu sfor i le păcate lor

îm p l et i t e în ju r u l lu i .«Şi în l oc de po doa ba de au r a capu lu i vei avea pl eşuv i e d in cau

za f a p t el o r t al e»721.După cum ce le ca re cau tă m iga la pen t ru a rome con t ra f i r i i ş i

le resping pe cele după f i re, f i indcă nu supor tă să respire [doar ] aersim p lu , ci îl co lo rează cu m i ru r i şi cu tăm âie, în cele d in u r m ă au r e spi rat nu aer curat , c i amestecat cu praf , to t aşa, de vreme ce nu aurămas la podoaba după f i re a păru lu i , care a fos t dată femei lor caacoperământ722, c i ş i -au împlet i t părul în p lase [ş i ] s-au înf rumuse

ţa t în mod vu lgar , vo r f i l i ps i te ş i de podoaba după f i re ş i vo r f i unspectaco l d e n epr iv i t d i n cau za p ier d er i i păru l u i , care de la fi r ea în săşi a fost p us fem ei l or d rept po d oabă pr op r ie d in n aştere . Căc i dacăest e ru şin os pen t r u fem eie să se tu n d ă scu rt sau să se rad ă723, oaren u est e cu atât m ai ru şin os să a ibă p leşu vie, p u r t ând [de data aceasta] u râ ţen i a cu fo los pen t r u cei care îşi ch ivern isesc rău t in ere ţea?

«în loc de hain a cu fâ ş i i de por f i r ă, te vei în c in ge cu sac»724.

Şi lucrând aceasta spre fo losul celor care se înf rumuseţează,Domnul porunceşte să f ie această sch imbare. Pent ru că ha ina depor f i ră este o ocazie de opulenţă ş i lăudăroşenie, dar sacul este unm i j loc de zdrob i re şi sm er i r e. Cel îm br ăcat în t r -o t u n ică de pu rp ur ăn u înd răzn eşt e să cad ă la păm ânt şi să se înch in e lu i D um n ezeu , d in

718 Ps. XV II , 35 (Sept uag in ta v . 33) .719P r . V , 22.720 In . 11, 15.

721I s. I I I , 24.722 I C o r . XI, 15.723 I C XI 6




menajarea podoabei , ca să nu s t r ice s t ră luc i rea îmbrăcăminte i , darcel care se îm br acă în sac, îşi are pot r i v i t o r i ce loc p en t r u înch in are.

132. «Şi f i u l t ău cel pr eaf r u m os, p e care îl iu beşt i , va cădea d sabie»725.Pen t ru cei care ur m ează să f ie crescuţ i în o b i ceiu r i n et r ebn ice

este m ul t m ai avan t ajos să p l ece îna in t e de a aju n ge în pu t ere decâtsă se umple tota l de v ieţu i rea rea a păr inţ i lor . De aceea, dacă a i unf iu foar te f rumos la t rup sau de ară tos în och i i mamei , acesta vam ur i în p u t ere şi în f lo area vârst ei , ia r ca spo r i re a rău lu i , [va m ur i ]

nu de la s ine , n ic i p r in moar tea f i rească , c i în ch ip v io len t p r in t r -om ân ă in am ică, răn i t de sab ie .

«Şi cei pu t er n ic i ai vo ştr i vo r cădea de sabi e»726.Su fer i n d acest ea, n u va avea p u t erea să se r ăzbu n e. Est e o con

solare în răutăţ i să te răzbuni pe cei uc iş i ş i să- i covârşeşt i cu uneleasemănătoare pe ce i care au făcut necazur i . Nu- ţ i va s ta în puterenic i aceasta. Căci toţ i de o vârstă vor sfârş i în război , încât vor ră

mâne cei de o vârstă nefo losi toare, care, d in cauză că sunt neajutora ţ i , m ai lesn e su feră t oate cele care le-ar f i în in t en ţ ia du şm an i lo r .

«Şi vo r f i um i l i t e şi vor p lân ge cu fer ele po do abei voa st r e»727.Cui ere le de aur , d e arg in t , cu îm br ăcăm in t e scum pă, cu p ie t re

pre ţ ioase, cât t im p con ţ in bu n ur i le, sun t soco t i t e v redn ice de m u l tăst rădan ie şi g r i jă , f i i n d ţ in u t e în case în t ăr i t e, în l ocur i în al t e, f i in du -le con cep u t e zăvoare, chei , peceţ i , pazn ic i şi to ate cele pen t ru st abi

l i t at e şi pază, d ar d acă su n t arătate goale de bu n u r i , vo r st a d eop ar t en eîngr i j i t e şi aru n cate .

Acestea să ne f ie şi nouă de folos, căci suf letele care au pr imitdaru l cuvân t u lu i d um n ezeiesc s-au făcu t căm ăr i pen t ru cele de cin ste , v redn ice să f ie ţ in u t e în com or i le du m n ezeieşt i , d ar cân d se ara tă goa le de podoabe le dumneze ieş t i , vo r f i umi l i te , f i i nd a runca te ,condamnate ca inut i le . De aceea, spune, «Iehon ia a fo s t soco t i t nefo

losi tor, ca un vas de care nu mai este t rebuinţă»728. De aceea, ca să

725 I s. III, 25.726 I s. III, 25.




r ăm ân em în căm ăr i l e îm părăteşt i , să nu p redăm h o ţ i l o r m ărgăr i t aru l cel de m are p reţ , cu care am fost în c red i n ţa ţ i .



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i Is a i a

CA PI T O L U L I V

133- <KŞi vo r f i n e şapt e fem ei un sin gu r om , spu nân d: Pâ inea noas t r ă o vom m ânca şi ne vom acoper i cu ha in ele noast r e, a t â t doar ca nu m ele tău să f i e ch em at asupr a noast ră . R id ică ocara de la noi»729.

Cât d esp r e ceea ce s-a sp us, se p are să Scr i p t u r a in d ică pu ţ in ăta tea bărba ţ i lo r d in cauza războa ie lo r sau a bo l i l o r ca re au ven i tasup ra pop o ru lu i d up ă m ân ia l u i D um nezeu , în cât p en t r u a nu f i f ără copi i , n ic i s terpe - ceea ce era considerat cu b lestem de ceivechi730 - , femei le au fost fară ruşine ş i mul te au fost luate de unsin gur bărbat . Şi i -au încu ra jat lu p t a [ca el ] să aib ă în con d u cere m aim u l te fem ei , spu n ân d: „Pâin ea n oast r ă o vom m ân ca şi ne vom aco p er i cu h ain ele no ast r e. D ec i lasă gr i j a necesară pent ru m i j lo acele det r ai , n um ele t ău n e est e de fo los să fug im de ocara d in cauza sin gurăt ăţ i i ” . A ceast a d u pă t extu l [ pr op r i u -z is]731.

Dar sensul mai adânc732 ne cheamă mintea la cercetarea unor[ lu crur i ] m ai m ar i . A st fe l ca în t r -u n p asaj greu d e deslu şi t şi care est e m u l t um br i t d i n cauza obscu r i t ăţ i i , n e v in e î n m in t e o asem en eaconcepţ ie despre ce le şapte femei , [anume] că în mul te locur i a tâ tv ia ţa aceasta , câ t ş i Is rae lu l după t rup sunt în ţe lese pr in [număru l ]şapt e. [A cesta se referă dec i la] t im pu l p en t ru lu cru r i le de la facerea[ lumii ] , pentru că este umplut de şapte zi le succesive733, de unde şiveacu l de după această ord ine este numi t [z iua] a opta în Scr ip tură

729 I s. IV, 1.730 D e u t . VII, 14.731Xeţiq.




şi [sunt] psalmi pentru ziua a opta734, în loc [să se spună] pentruveacu l de dup ă t im pu l acesta . în m u l te locur i şi cei care sun t iud ei

p e di n afar ă735 şi gu vern area lo r sun t în ţ elese pr i n şapt e. «D ă o bucat ă, spune, la şap t e şi ch ia r la op t »736, încât şi V ech iu l Test am en t t re bu ie să ia m ăr t u r ie că v in e de la D um n ezeu şi N ou l Testam en t [deopot r ivă ] şi că m erg îm pr eun ă spre o sin gur ă arm on ie . D e aceea celeşap te feme i sun t Tes tamentu l ce l vech i . Vor ţ ine un s ingur Om, peHr is tos , Care nu es te unu l în t re mu l ţ i , c i Unu l [ s ingur ] , spunând:«Pâinea noas t ră o vom mânca», adică vom rămâne la măsura ex is

tenţe i noastre. Căci suntem umbră a celor care v in737 ş i ch ipur i a lece lor cereşt i . Doar că numele lu i Hr is tos [ t rebu ie ] să f ie chemat înVech iu l Tes tament , pen t ru ca ocara l i pse i de t rebu in ţă să f ie înde p ărt ată73®. Şi ad u n area lu i I sr ael, m u ri n d Legea în car e er a ţ in u t ă,p oat e f i l i b eră să se m ări t e cu cin e vo ieşt e739, fără să f i e n u m it ă adu l t eră740, cân d v i n e la M ir ele Cu vânt u l şi î l ţ in e cu d ragost e, spu n ân d:«N um ele Tău să f i e chem at asupra noast r ă».

134. D ar se sp u n e d e cătr e u n i i 741 că cele şapt e fem ei su n t celşapt e duh ur i , pe care pu ţ in m ai în co lo p ro fet u l acest a ur m ează să leenu m ere ca od ih n in d asu pr a Celu i care Se va naşt e d i n r ăd ăc in a lu ilesei: «D uh u l în ţ elepc iun i i şi a l în ţ eleger i i , du hu l sfa t u lu i şi a l tă r iei , duhu l cunoş t in ţe i ş i a l d rep te i c red in ţe , duhu l t emer i i de Dumnezeu»742, care, pen t r u că «to ţ i s-au abă tu t şi s-au a r ă ta t deopot r i vă n e

734 Ps. VI, 1; Ps. XI , 1. B ib l i a Sin oda lă a sup r im at t i t l u r i l e Psa lm i lo r , care m a i po t în să figăsite în Ps a l t i r e (car tea de cu l t ) , în B ib l ia de la 1914 ş i în B ib l ia Sin od ală Ju b i l i a ră d in2001.735 R o m . II, 28.736 Eccl. X I , 2.737 Col . II, 17.738 Dacă nu es te in te rp re ta t h r i s to log ic , p r in „ chemarea nume lu i l u i Hr i s tos” , Vech iu l

Testament nu este de fo los B iser ic i i , f i ind sub ocară. Sf . Vasi le exp l ică ast fe l pr inc ip iu lh erm en e u t i c al cen t r a li t ă ţ i i l u i H r i sto s în a l cătu i r e a V ech iu l u i Te sta m en t .739 I C o r . VII, 39.740 R o m . VI I I , 3.741Unul d in t re aceşt i comentator i este s igur Eusebiu de Cezareea, care are această in te rp re ta re (c f. Com en t a r i u l a p r o fe tu l I sa i a , I, 31). Referi r ea aceast a d ov ed eşt e că Sf. V asi l e a fo losi t în m od expr es a l te luc ră r i




trebnici»743, n u au avu t pest e cin e să od ih n ească cu iu b i r e, [dar ] au îm p l i n i t cel e scr i se, cu p r i n zân d u -L pe O m u l D om n u lu i .

Căc i duhu l cunoş t in ţe i ş i duhu l d rep te i c red in ţe nu luc rează în v r em u r i l e cân d «nu est e cel ce pr icepe, nu este cel ce î l caut ă pe Dumnezeu»744 şi pentru v i r tuţ i este, ca să z icem aşa, o ocară că n i meni nu se af lă care să se ţ ină de e le, c i ca ş i cum sunt văduvi te del ip sa un u i su f l et care să le pr im ească. Fapt u l că n u po t să pr in d ă pen imeni cu f rumuseţea propr ie , c i rămân în s ingurăta te , pare ca ş icum ar ţ in e de v i r t u ţ i . D ar Cel care va ară ta în Sin e o r i ce fel d e v i r

tu t e în d esăvârşi r ea u l t im ă va în d epăr t a ocara de la ele. Şi d e vrem ece cunoaşterea ş i înţe legerea ş i s fatu l ş i puterea ş i înţe lepciunea ş idreapta credinţă par să f ie săvârş i te ş i de cei care nu î l cunosc peD um nezeu, se consid eră v redn ic i ca n um ele lu i H r istos să f ie ch em at asup ra lo r .

135. «în z iua aceea D om n u l va s t r ă lu c i în s fa t cu s lavă pe p ăm ânt , ca să în al ţ e ş i să s lăvească r ăm ăşiţ a I sraelu lu i»745.

A cest ea con cor d ă cu cele red at e m ai în ain t e, căci Cel pe care 1-au ţ in u t ce le şapt e fem ei ca bărbat , A cest a va st ră lu c i ca D om n. V orcăuta ca numele Lu i să f ie chemat asupra lo r , ia r Dumnezeu, pr i m ind ze lu l lo r , «va st ră lu c i î n sfa t cu slavă pe păm ânt » , adică dândrăspu n s bu n de la ju d ecată cu h ot ărâre şi sfat , şi n u n ech i bzu i t şi r i s ip i t . Z iua aceasta este cea în care Dumnezeu va st ră luci în sfat cuslavă, cea pe care însuşi Soarele dreptăţ i i746 o face, Domnul nostru,

Cel care în vaţă despr e Sin e că atâ t t im p cât est e în lum e, este lu m i n a lu m ii . D e aceea şi în d eam n ă să se lu cr eze cât est e zi u ă747.D ar t rebu ie ob servat că du pă al t ă şi a l t ă concepţ ie şi v ia ţa ac

t ua lă este nu m i t ă „z iu ă” şi z iu a ju d ecăţ i i „n oapt e” . Şi iarăşi , o r d i n eaact u ală [ este num i t ă] „n oapt e” , dar veacu l cel aşt ept a t „z i ” . [T extu l : ]«Lucraţ i câ t es te z i» se referă c lar la v iaţa aceasta luminată de cunoaşterea lu i Hr is tos , dar «vine noaptea»748 se spune despre veacul

743 Ps. XI I I , 3.744 Ps. X II I , 1 (Septu ag in t a v . 2) .745 I s. IV, 2.746 M a l . IV, 2.747 I n IX 4




v i i t o r , con sid erat v redn ic d e aceast ă den u m ir e pen t r u că est e t r i st şich in u i t o r p en t r u cei găsi ţ i în p ăcate . Pen t r u care şi p r o fe tu l le spu n e

celo r care su n t în fapt e rele, dar se grăbesc sp re z iu a răspl ăt i r i i : «D ece vă in t eresează z iua D om n u lu i? A ceast a est e în t un er i c , şi n u lum i nă»149. D ar in vers, A p ost o lu l n um eşt e v ia ţ a aceast a n oapt e , d i n cau za con fuz ie i d in ea ş i în tunecăr i i ven i te în m in te , ca mu l te luc ru r id i n t r up şi d i n gând u r i l e v i eţ i i ( l um eşt i ) , i ar z i t im pu l î nv ier i i , cândspune: «N oapt ea a înain t at , iar z i u a s-a apr opi at »750. D eci , dup ă o r i care in terpre tare d in ce le două, «D om nu l va st ră lu c i în sfa t cu s lavă

p e p ă m â n t » . D e vr em e ce va st ră lu c i cu sfat , să ne facem vr ed n ic i săpr im im lu m in area Lu i , încâ t Cel care dăru i eşte st ră luc i r ea du pă m ăsur a cuven i t ă f iecăru ia, p r i n zelu l m ai m are d in su f l etu l n ost ru să neofere lu cru r i şi m ai m ar i şi m ai d esăvârşi t e de la El .

«Şi va înă l ţa rămăş i ţa Is rae lu lu i» , adică va face mai presus decele m at er i ale şi va adu ce la cont em pl area celo r n et ru peşt i restu l lu iI srael [ făcut] ales p r i n h ar751. D ar d acă d or eşt i să în veţ i d esp r e slava

cu care vor f i slăv i ţ i sf in ţ i i po t r i v i t Scr ip t u r i i , să-m i ob serv i o rd in easf in ţen i ei în par tea cond u căto are (m in t e) a celo r care con tem p lă lu crur i mar i ş i dumnezeieşt i , asemenea ce lor care erau [văzute ] deMoise , când s -a înv redn ic i t să a jungă la con temp la rea lu i Dumnezeu752. Căci dacă Dumnezeu va străluci în sfat cu slavă, pe acesteadouă le adaugă la [al te] două: să înalţe şi să mărească, ca şi cum

în ăl ţ ar ea est e con cep u t ă ca fap t ă a sfat u lu i , i ar m ăr i r ea a slav ei .

136. «Şi va f i răm ăşi ţ a în Sion ş i r est u l î n I eru sa l im . Vor f i chem aţ i s f in ţ i t o ţ i cei scr iş i spr e v iaţ ă în Ieru sal i m »753.

[Cei d i n ] răm ăşi ţ a lu i I srael ales p r i n h ar754 vo r f i ch em aţ i sf in ţ işi în Ieru sal im vor f i în sc r i şi sp r e v ia ţă cei l um in aţ i p r i n descoper i rea lu i D um n ezeu şi în ăl ţ aţ i p r in slava Lu i , pe care D um n ezeu Şi i -a

749 A m . V , 18.750 R o m . XIII, 12.751Ro m . X I , 5.752 leş. XXXIII, 14, 23.753 / I V 3




lăsat , după imi tarea celor care nu ş i -au p lecat genunchiu l lu i755 Ba-al75<\ D ar d e ce [ sun t ] u n i i în Sio n şi a l ţ i i în Ieru sal i m ? Pen t ru că

ex ist ă d eosebi r e şi în t re cei m ân t u i ţ i , f i ecare f i i n d p ăr t aş la desfă ta rea celor b u n e d e la D u m n ezeu l a p r op r iu l său n iv el757. Pen t ru că ceim ân t u i ţ i sun t p u ţ in i758, Scr ip t u ra î i r ed ă n u la p lu ra l , c i la sin gu lar .Căci n u a sp u s „ cei r ăm aşi” , c i „ ceea ce est e r ăm as” . Se par e că r ăm ăşi ţ a d i n Sion este o tagm ă in fer i oară, ca şi cu m ar f i l ăsat în u rm ă decei care se grăbesc în faţă, iar cea mai desăvârş i tă, pr in vrednic iafapt elor , s-a în vred n ic i t d e şederea ch i ar în Ierusal im .

Ş i is tor ia ne sugerează o d i ferenţă a tagmelor d in faptu l căSionu l es te oraşu l vech i ş i in fer io r , ia r Ie rusa l imul era ce l rega l , încare se af la ş i sanctuarul . în t r -adevăr , toţ i aceşt ia vor f i scr iş i sprev ia ţ ă în Ie rusal im şi fer i c i t [ va f i] cel în v redn ic i t de reg ist r u l d in Ierusal im. Se pare că în acel Ierusal im este car tea celor v i i , în caresunt scr iş i ucen ic i i lu i Hr is tos . Căc i spune: «Bucura ţ i - vă că numele voa str e au f o st scr i se în cer u r i»759.

Dar pen t ru că l a «cei scr iş i în Ierusal im » se adaugă «spre v iaţă», t rebu i e stab i l i t d acă n u cum va sun t u n i i sc r i şi , d ar n u spre v i a ţă, după Ieremia, care spune: «Cei a p o s t a z i a ţ i p e p ă m â n t s ă f i e scrişi»760, în cât d up ă aceast a su n t în ţ elese do u ă reg ist re : u n u l a celorspr e v i aţ ă, iar al t u l al ce lor sp re p ierzan ie; şi d eseor i est e o sch im b are a înscr ier i i , cân d căd em în răut at e de la v i r t u te . Căc i : «Să f i e şt er şi din cart ea celo r v i i ş i cu c ei d r epţ i să nu f i e scr iş i»761, şi : «Şt er ge-m ă şi

pe mine din cartea Ta»762 sun t spuse ca ş i cum au fos t înv redn ic i ţ ide ja de în reg ist ra rea în car t ea lu i D um nezeu.

755 T extu l grecesc ar pr esu pu n e că Baal este o d i v in i t a te fem in in ă (c f . a r t ico lu l ) , d eşi în

Septu ag in t a est e clar că est e o d iv i n i t a te m ascu l in ă, aşa cu m şi est e cazu l .756 I I I Reg . X IX , 18; R o m . XI , 4.757 I Cor. XV , 23.758 M t . X X , 16.759 L c. X, 20.760 Ier . X V I I , 13.




137 . «Căci D om nu l v a spă la nec u ră ţ i a f i i l o r şi f i i c el o r Sionu lu i va cură ţ i sânge le Ie rusa l imu lu i d in m i j l ocu l l o r cu duhu l j udecă ţ i i ş i

cu d u h u l ar der i i »763. în m od l i m p ed e Scr i p t u r a vest eşt e d i n ain t e acel eaşi cu I oan ,care spu n ea despr e D om n u l : «Acest a vă va bot eza cu D uh sfân t şi cu foc»764, iar despre s ine: «Eu vă botez cu apă spre pocăinţă»765. D evreme ce to tuş i Domnu l le pune împreună pe ambe le , ş i [bo tezu l ]cu apă sp re p ocă in ţ ă şi p e cel cu D uh u l spr e ren aşt ere , şi Scr ip t ur avorbeşte în en igmă despre ambele botezur i . Poate că sunt t re i con

cepţ i i despre botez: pur i f icarea de necurăţ ie , renaşterea pr in Duhulşi ch in u l ju d ecăţ i i p r in foc, încât „ a spă la” est e în ţ eles în sen s de în depăr ta re în aces t fe l a păca tu lu i , i a r „p r in duhu l judecă ţ i i ş i p r indu h u l a rd er i i ” în sen s de încercarea p r in foc în veacu l v i i t o r .

Păcate le d in n eşt i in ţ ă, f i i n d ca o n ecur ăţ ie , ascun zând ară tareasu f le tu lu i ş i l i ps indu-1 de f rumuseţea lu i na tu ra lă , au t rebu in ţă decur ăţ i r ea pr in spă lare , iar păcat e le de m oar t e ale celor care păcăt u

iesc de bu n ă vo ie d up ă ce do bând esc cun oşt i n ţă sun t n um i t e „sân ge”, având nevoie de judecata pr in ardere. De aceea, dacă cel caremărtur iseşte mer i tă să f ie spălat ş i curăţat , spune că nelegiu i rea arenevoie de spălare, iar păcatu l de curăţ i re, z icând: « M a i v â r t o s m ă spală de nelegiu i r ea m ea ş i d e pă cat u l m eu m ă cu r ăţ eşt e»766.

Cei care n u auz i seră d eloc d e învăţ ăt u r i le du m n ezeieşt i , păcă-tu ind îna in te să înveţe cuvântu l , au nevo ie de cură ţ i rea pr in apă ca

şi cum ar f i m ur dăr i ţ i , da r cei care dup ă ce au p r im i t v i aţ a au com p lo ta t îm po t r i va lo r înşişi , f i i n d v in ova ţ i d e sânge, au n evo ie de cu ră ţ i r ea p r in foc .

D ar se po ate în ţ e lege şi m ai sim plu , că cele su per f i c iale d i n t r ep ăcat e se aseam ănă m ur dăr ie i , pe cân d cele de pr o fu n z im e, păcăt u i t e d i n d ispo zi ţ ia căt r e rău a celo r care au greşi t , se aseam ănă sângelu i . D e aceea se sp u n e că sângele est e cur ăţ i t d in m i j l ocu l celor care

au p ăcătu i t p r i n arde rea D uh u lu i .

763 Is. IV, 4.764 Ai i . I I I , 11.




138. «Şi va ven i ş i va f i o r ice loc a l munte lu i S ion ş i pe toat d im preju r u l l u i l e va um br i n o ru l z i ua şi c a f u m u l şi c a l um ina c a re

ard e noapt ea vor f i acoper i t e de toată slava. Şi va f i um bră în fa ţ a ar şi ţ ei ş i adăpo st şi ascun zăt oar e în fa ţ a fu r t u n i i ş i p l o i i»767.După cură ţ i rea p r in ba ie ş i pu r i f i ca rea d in pocă in ţă , va ven i

t im pu l când o r i ce l oc va ajun ge în m oşten i r ea m un te lu i Sion , ad i căse va învrednic i să f ie înal t ş i capabi l de pr ivel iş tea celor cereşt i .D up ă ce şap t e fem ei vo r ţ in e u n Bărba t şi D om n u l va st r ălu c i cu sla vă în sfat, ca să înalţe şi să slăvească rămăşiţa Israelului , când vor f i

chem aţ i sf in ţ i , d at o r i tă spă lăr i i n ecură ţ ie i f i i celo r Sion u lu i şi cu ră ţ i r i i sângelu i d i n m i j l ocu l l o r , atu n c i no ru l va um br i cele d in j u ru l I e rusa l imulu i z iua, ca să dea umbră în fa ţa arş i ţe i ş i adăpost în fa ţafu r tu n i i şi a p lo i i , i a r n oap tea vor f i cond use de o lu m in ă arzătoare,şi s lava va f i ca u n n or care le cu pr in de pe toat e.

Credem că acest ea su n t vest i t e celor v r edn ic i de od ih n ă. Căc i ,f i i n d «mul te locaşur i în casa Tatălu i»768 ş i d i fe r i te p ropr ie tă ţ i f i i nd

păstrate în pământul moştenir i i , pe care le moştenesc cei b lânzi769,este c lar că un i i se vor od ih n i în st r ălu c i rea ară tăr i i l u i D um nezeu,un i i sub acoperăm ân tu l pu t er i lo r cereşt i , i ar al ţ i i vo r f i acoper i ţ i cuslava cea de la lu m in ă ca de u n fum . Poat e că lu m in a va st ră luc i ch i ar în Sion , dar z iu a va st ră lu c i p este cele d in j u ru l ei u n nor , care nu

îşi ar e ob âr şi a d in al t ă p ar t e, d ecât d in l u m i n a în săşi , d u p ă cu m fu mul d in foc , to t aşa e l avându-ş i a lcă tu i rea d in lumină, ia r ce i care

t ră iesc sub e l se vor bucura de o mare s lavă, f i ind luminaţ i de [noru l ] însuşi , care în arş i ţă se ext inde deasupra capetelor lor ş i carepr in um br i re le o feră o ad i ere p lăcu t ă, iar cân d fu r tu n i le cum pl i te sedezlăn ţu ie, îm p l in eşte n evo ia de adăpostu r i îm po t r i va ape i şi î i găz d u ieşt e d ep l in pe cei care au t rebu in ţă să se ascun dă, fer in d de pr i v i r i p r i n g rosim ea l u i .

U n ul ca acesta era nor u l lu m in os care i -a cup r i n s pe u cen ic i la

Sch im barea la Faţ ă a D om n u lu i770. Iar d acă în crem eni rea şi în d esa-

767 I s. IV , 5-6.768 I n . XIV, 2 .769 M t V 5




rea n or u lu i su n t u n sim bo l a l acalm ie i771, at u n c i n ec l in t i r ea ord in i ise ara tă pr in acoper i rea de căt re nor . în p lus , pent ru a vedea mai

c lar ce înseamnă să a jungi în ascunzişul adăpostu lu i , ne este adusun asem en ea exem plu : cân d c in eva cău t at de du şm an i est e păz i t d ecasn ic i i [ lu i ] în t r - o căm ăru ţ ă greu d e găsi t . D e aceea, ceva asem ănăt o r t rebu ie să gân d i m despr e sfân t , pen t ru că n oru l acela dum n ezeiesc îl ad ăposteşt e ca să n u p oat ă f i u şor d e găsi t d e du şm an i . A cest ea [ s-au spus] pen t r u a în ţ elege m ai c lar a ju t o ru l ven i t celo r d in ju ru l Sion u lu i în cât z iu a î i u m br eşt e n oru l ca să f ie fer i ţ i d e arşi ţ ă, iar

n o a p t ea l u m i n a fo c u l u i l e ar d e, l u m i n â n d u - i , î n a m ân d o u ă m o m en t ele avân d sigur an ţă în faţa un el t i t o r i l o r .




C A PI T O L U L V

139. «Vo i cân t a i ub i t u l u i M eu c ân t a rea i ub i t u l u i M eu pen t ru v iM ea»772.

Se pare că t oate cân t ăr i le o feră o st are m ai s t ră lu c i t ă a lu cru r i

l o r . Oda d in Ieşire este o cân ta re de b i ru in ţă : «C ân t a -vo m D o m n u lui , căci cu slavă S-a pr easlă vi t »77i . Cân t ar ea C ân t ăr i lo r est e o od ă den u n t ă compusă d rama t i c . Da r a i c i Sc r i p tu ra con ţ i ne o amen in ţa readu să îm po t r i va v ie i d up ă d reap t a j ud ecată a l u i D um nezeu . D ar nueste oare p osib i l ca şi ce le înf r icoşăt oare, f i i n d p u r t ate căt re un scopbu n, să f ie rând u i t e în cân tă r i în ch ip p o t r i v i t ? Person aju l care p r o c lamă oda este Duhul S fânt , care cântă cântarea pent ru v ia iub i tă .

Iar aceast ă cân t are est e a Celu i iu b i t . D ar c in e est e Cel iu b i t p r in f i re , dacă nu Ce l Unu l -Născu t , Ce l bun p r in S ine , de Care tu tu ro r leeste dor , a Căru i iu b i re est e săd i t ă în m od n at u ra l şi n espu s în gân du r i l e t u tu ro r celo r r aţ i on ale? D eci , pen t r u că du pă glasu l D om n u lu i , M ân gâieto ru l le -a p r im i t p e to ate de la U n u l -N ăscu t şi n i l e vest eşt e no u ă774, şi o d a sp u n e că est e a Celu i iu bi t , ca şi cu m ar pr im i- od e la El.

I ar od a în săşi p ent r u v i a care s-a p ocăi t şi era odată iu bi t ă esteo cân t ar e, d ar s-a făcut p ent ru cel care a răm as în păcat p lân gere şiva i , după cum am învă ţa t î n Iezechiel, că în aceeaşi carte au fostscr i se u n cân t ec, o p l ângere şi u n v ai775. Şi cu vânt u l D om n u lu i car echem a la v i aţ ă veşn ică şi l a bu cur ia de bu n u r i le cereşt i era u n cân t eccare îndemna suf le te le la mişcare r i tmată ş i a rmonioasă ş i la lucra rea după v i r tu te , dar p red ica lu i Ioan , în to rcându- i l a pocă in ţă pece i nesupuş i era o p lângere, care lucra o t r is te ţe nec l in t i tă spre

772 I s. V , 1.773 leş. XV, 1.



i6 o Sf . Va s i l e c e l M a r e

mântu i re776. Iude i i n -au fos t , d in cauza învâr toşăr i i in imi i , n ic i în d em n aţ i p r i n cele p l ăcut e la v ia ţă , n ic i adu şi d e cele m ai d et est ab i l e

la pocă in ţă . Ast fe l ş i cântarea are deopot r ivă lauda vech i i naşter in ob i le şi a g r i j i i l u i D um n ezeu p en t r u ei , da r şi cond am n area rău t ăţ i i p rezente ş i amenin ţarea [pedepse lor ] te r ib i le care vor f i adusepest e ei . To t uşi , pe po por u l cel n ecred in c ios n u au pu t u t n ic i aceleasă- l ch em e la p r op r ia vr edn ici e, n ici acest ea să- l sm erească şi să- l facă m ai ch ibzu i t .

140. în cepe cu lau dele vech i i n aşter i n ob i l e. «Vie a avut iub i t

M eu pe un d eal (cor n) , în lo c m ăn os (gr as)»777. Numeş te „ v i e ” popo rul lu i Israel. Căci, spune, «ai mutat v ia din Egipt»778. Şi în Ie remia poporu l es te cer ta t pr in aceeaş i imagine: «Eu te-am săd i t v ie rod i toare, adevărată toată . Cum te-a i sch imbat în agur idă, v ie s t ră i nă»779?

«în corn, în lo c m ăno s». V or beşt e despr e păm ân t u l st ăpân i t deIsrael , d at p ăr in ţ i lo r l o r du pă făgădu in ţ a lu i D u m n ezeu 7®0. «în corn,

în loc mănos». Este pe scur t o mare laudă. Cornu l es te mai îna l t ş ima i ta re decâ t în t regu l t rup , o fe r ind deopo t r i vă podoabă capu lu i ,d ar f i i n d şi o ar m ă defensivă. în să est e uscat şi f ără sevă. D e aceea şipu i i fă ta ţ i d e an i m ale le corn ut e n u se grăbesc spr e corn u l m am ei , cifără să f ie învăţaţ i caută ugerul , locul care este umed ş i gras. Scr ipt u ra ara tă că ţ ar a Iu de i lo r est e ind epen d en t ă în am bele, şi în apărarea de duşmani ş i în hrănire ş i [de aceea] le-a pus laola l tă pe amân

două. «în corn, în loc mănos», adică în ceea ce este ferm şi în ceeace este hr ăni t or .

U n i i 7®1ati n g în că un sens şi m ai ad ânc în exegeza acest ei sp u se. Căc i după cum capul an imale lor cornute iese pr imul la naştere ,da r se îm p l i n eşte u l t im u l şi d up ă m u l t t im p î şi capă tă pod oaba p ro pr ie pr in creşterea coarne lor , to t aşa ş i Is rae l a fos t chemat pr imuld i n t re t oate p op oarele la aprop r i erea de D um n ezeu , căc i spu n e: «Is

776II Cor . VII, 10.777 I s. V , î .778 Ps. LXXIX, 9 .779 Ier . II, 21.




rael s-a fă cu t popo r u l D om nu lu i , pa r t ea Lu i , l o t u l m oşt en i r i i Lu i»7*2, [dar ] se va în vr ed n ic i de desăvârşi r e la u r m a tu t ur or . Căc i , cân d va

in t r a t o t număru l neamur i l o r , a tunc i î n t r eg I s rae lu l se va mân tui»783.

141. U n asem enea cuv ânt este p ăst r at d u pă po m eni r ea n escr i să în Bi ser i că, că I u d eea l -a avu t ca p r i m l ocu i t o r p e A d am , car e s-aaşezat în aceast a du p ă ce a fo st în d epăr t at d in p arad i s784, d r ept co n sol are pen t ru cea d e care a fost l i psi t . D e aceea a fost p r i m a care l - ap r i m i t pe om m or t , A d am îm p l i n i n du -şi con dam n area aco lo . Se pa

re că osu l capu lu i (c ran i u l ) , cu carn ea pu t rez i t ă de ju r îm pr ejur , erao p r i ve l işt e no uă pen t r u cei de atu nc i şi pu n ân d c ran i u l î n t r - u n l oc,l -au numi t „ locu l c ran iu lu i ” . Se pare că Noe, s t rămoşu l tu tu ro r oa men i lo r , nu e ra necunoscă to r a l mormântu lu i , căc i după ca tac l i sm(pot op) legen d a a fost t ran sm isă de la el . D e aceea D om n ul căut ân d

în cep u t u r i l e m or ţ i i om en eşt i , a p r i m i t Pat i m i l e în l o cu l m en ţ io n ata l craniu lu i785, pentru ca d in locul în care st r icăciunea oameni lor ş i -

a luat începutu l , de aco lo să înceapă v ia ţa împărăţ ie i . Ş i după cumm oar t ea s-a făcut pu t ern ică în A d am , t o t aşa să slăbească în m oar t ea lu i H r i st os786. D e aceea [ s-a spu s] «în corn», având ca apărăt oarede du şm an c rucea lu i H r istos şi «în [ l o c ] m ănos» , ca în v redn i c i t d u p ă parad is [al do i l ea] d in t re t oate [ locur i le] de în t â iet a te de sub soare.

142. «Şi gard am pu s în j u r u l ei şi am pu s par i ş i am săd i t v ie

sorech şi am r id icat tu rn în m i j locu l ei şi am săpat un vas de teasc în ea»787.

O rd in ea re lată r i i n u u rm ează f i r i i l uc ru r i l o r . Căci p lan ta rea est e îna in t ea în f i ger i i pa r i lo r , d acă par i i sun t aju t o ru l v iei pen t ru a-şi în ăl ţ a r oad el e faţ ă d e p ăm ân t . Sau p o at e că agr icu l t o r u l gr i j u l i u l apregăt i rea d in tâ i le pregăteşte pe toate , începe apo i cu p lantarea?De aceea, în tâ i încon joară cu gard, apo i pune par i , apo i p lantează

782 D e u t . XXXI I , 9 .783 R o m . XI, 25-26.784 Fac. III, 23.785 M t . XXVII , 33.



1Ô2 Sf . V a s i l e c e l M a r e

v ia , nu una ob işnu i tă , c i sorech788, pe care Symmachus î l t raduce„aleasă”789. Deci, ce este „gardul” , dacă nu în mod vădit porunci le,

pe care le-a dat poporulu i790 înainte de a-1 conduce în pământulmoşten i r i i? Apo i le -a fos t dată putere de la Dumnezeu să-ş i s tăpân ească d u şm an i i şi să le n im icească pe po po are le care locu iau în a in t e791, p e care le n u m eşt e „p ar i ” , p en t r u că s-au făcu t sem eţe şi în v ăzu l t u tu ro r , r i d i cân d u -şi f r u c te le ca să n u cadă şi să n u f ie d eloc uşorde cules. După aceasta este p lantarea [butuci lor ] ce lor a leşi , pentrucă sunt d in sămânţa lu i Avraam ş i Isaac ş i Iacob, a leş i i lu i Dumne

zeu . I ar t u rn u l , z i d i t î n m i j l ocu l v i ei , în m od c lar este Tem p lu l con st ru i t în m i j lo cu l Iu deei . Vasu l d e t easc est e ch i ar sin agoga iu de i lo r ,p ent ru că t eascul este sigu r Biser i ca lu i D u m n ezeu 792, în f r u m u seţ atăd in adunarea de pre tu t inden i , pent ru care ş i cântăr i le de teasc suntcânt ate de p salm ist. V asu l de t easc793 est e şi p r egăt ir ea d in ain t e pr i nLege ş i dobândi rea depr inder i i spre dreapta cred in ţă . în măsura încare du ce la un i t ate, este teasc, d ar în m ăsu ra în care est e d ob ând i

rea depr in d er i i ce lor m ai d esăvârş i t e est e vas de t easc.«Am aşt ept a t să fa că st ru gur i , dar ea a fă cu t sp in i»794.U rm area p lan t ăr i i a lese şi îngr i j i r i i asem enea est e să d ea ro ad e

du lc i . Căc i su n t ceru t e cop i i lo r lu i Avr aam fapt e le lu i Av raam 795. D ar în loc de st r u gu r i i aşt ep t aţ i , a făcu t sp in i , ad i că în loc să b u cu r e şi săodihnească [gustul ] , era gata să înţepe şi să rupă şi să- i facă să sângereze pe cei care se apropiau. Pe care d int re profeţ i nu l -au ucis,

după pi lda din Evanghel ie796? Căci mi se pare că sunt acuzaţ i că fac

788 Sorech (eb r . este un so i de v i ţ ă nob i lă , cu st r ugu r i roş i i , m en ţ ion a tă şi de Ier. II, 21.789 Cf. F. Field, O r i g en i s H ex a p lo r u m , vo i . I I , p. 438.790 leş. X X ş.u .791N u m . XXI, 23.

792 Jo c d e cuv in t e în t r e npoAt iviov „ vasul de t easc” şi Âr|vo<; „t eascu l” . Par t icu la Jipo „în ain t e” d i n 7ipoAr|viov arat ă că sin agoga pr eced e Biser ica.793 Ps. VIII , 1; Ps. LX XX , 1. En igm at ica sin tagm ă ¡TFiar rb iJ ‘ a l hagg i t i t d in t i t l u l acesto rpsalm i a fos t în ţ e leasă de t r aducă to r i i Sep tu agin te i ca re fer in du -se la na g a t „ t easc” şi afost t radu să pr in u itâp rw v Ar |vc5v „ despr e teascur i ” .794 I s. V, 2.




sp in i n u n um ai f i i n d înc l in aţ i să uc idă, c i pen t ru că în cetând să m aif ie iub i tor i de Dumnezeu, se fac mai degrabă iub i tor i de p lăcer i ş i

ş i -au sufocat min tea cu gr i j i le v ie ţ i i p recum cu n iş te sp in i797. Dupăcum sp in i i nu p rod uc st ru gur i , coard a de v ie [ nu p roduce] sp in i . D eaceea D om n u l spu n e: «N u adun ă st r u gur i d in sp in i»798 şi l a fe l iu dei ifac , în l oc de st ru gur i , sp in i .

143. «Şi acum , om u le d in Iu da şi l ocu i t o r i a i I eru sa l im u lu i , j u d caţ i înt r e m in e ş i v ia M ea»799.

Dacă v ia Domnu lu i es te casa lu i I s rae l ş i Omul d in Iuda es te

Mlăd i ţa iub i tă , cum să se judece în fa ţa v ie i [deopo t r i vă ] împot r i vav ie i? Sau Scr ip tura doreşte ca pr in acuze le de netăgădui t să- i fo lo sească pe e i ca judecător i împotr iva lor înş iş i? Aceasta a făcut ş iNa tan cu Dav id , punându -1 ju d ecăt or a l pr op r ie i n edr ept ăţ i 800. Fap tu l că Dumnezeu coboară împreună la judeca tă la ace laş i n ive l cucasn ic i i Lu i dem on st r ează p r eap l i n u l iu b i r i i [Sale] de oam en i . D eo po t r i vă are şi o d ovadă a d rep tă ţ i i , cân d cei con dam n aţ i n u au n im ic

cu ce să tăgăduiască evidenţa dreptăţ i i . «Ju decaţ i , spu n e, înt r e M in e şi v ia M ea». Şi spuneţ i , care d in t re [ lucrăr i le ] ce duc la rodn ic ia e in u s-a făcut ? «Căci , spun e, ce să f a c v ie i M ele şi nu am fă cu t ?»801Care d in t r e cele care îm i reven eau M ie pen t ru în gr i j i r ea ei n u am făcut? Oare nu este locu l mănos ş i ch iar în tăr i t? Nu este gard? Nusu n t p ar i ? N u este cea m ai n ob i lă p lant ă? N u est e t u rn ? N u est e vasd e t easc? N u est e or ice ar spu n e c in eva?

Totuşi , t rebuie observat că acestea sunt spuse de către Scr iptură ş i pentru noi , ce i care, chemaţ i să facem roade ale dreptăţ i i802,«am căzut d in cauza iub i r i i de bogăţ i e în isp i tă ş i în cursă şi în po f t e nebuneş t i ş i vă tămătoare, care î i cu fundă pe oameni în ru ină ş i în

803pierzare»

797 L c. VIII, 14.798 M t . VII, 16.799 I s. V, 3.800II Reg. XII , 5 .801I s. V, 4.




«Am aşt ept a t să fa că st ru gur i , dar ea a fă cu t sp in i»804. Repet i ţ ia este de t reb u in ţ ă, căci în cele de m ai su s cel care pr ocl am a cân t a

rea spu n ea: «Am aşt ep t a t să f ac ă st r ugu r i » , d ar a ic i adr esează cu vin t e le cătr e cei în faţa căror a se ju d ecă: «Jud ecaţ i în t re M in e ş i via M ea. A m aşt ep t a t să fa că st r ugur i , da r a făc u t sp in i»805.

144. «Acu m vă vo i vest i ce voi fa ce v i ei M ele»806.Es te p rop r i u i ub i r i i de oamen i a l u i Dumnezeu să nu aducă

pedepse le în tăcere, c i să vestească d ina in te pr in amenin ţăr ichemându- i la pocă in ţă pe ce i care au păcătu i t . Aşa a făcut

n in iv i t en i lo r pr in Io n a8°7. N ic i I sraelu lu i care a păcăt u i t n u i -a adu sd is t rugerea în tăcere, c i mişcându-Ş i s lu j i to ru l [să facă] rugăc iunede cerere pent ru popor , a vest i t d ina in te , spunând: «Şi acum, lasă- M ă ş i voi şt er ge po po r u l acest a»808. A m învă ţa t ceva asem ăn ăt o r şi înEvanghe l ie despre parabo la împot r i va smoch inu lu i , s tăpânu l lu ispunând cu l t i va to ru lu i : «Iată , de t r ei an i vin la sm ochin , căut ân d rod în el, şi n u găsesc. Tai e-l . D e ce să ocu pe p ăm ân t în za da r ?»809 D ar a

spu s aceast a pr ovo cân du -1 pe cu l t iva tor la în gr i j i r ea lu i , st ârn in d şisu f let u l n er od i t or să facă ro adele care î i reven eau .

Ce am spus se poate găsi mai clar la Ieremia: «Căci, spune, i a tă ca lut u l o lar u lu i , aşa su n t eţ i voi în m âin i le M ele, casa lu i Isr ael . în sfâr ş i t dacă voi spun e despr e un neam sau un regat , că- l voi dezr ădăc ina ş i - l vo i p ierde, ş i n eam u l acela se va înt oar ce de la r ău t ăţ i le lor , M ă voi căi810 pen t r u r ăut ăţ i le, p e care voiam să l e f a c lor. Şi în sfâr ş i t

voi spun e despr e un neam ş i un r egat că îl vo i r id ica ş i î l vo i sădi ş i vor f a ce r ele îna in t ea M ea, n eascu l t ând g lasu l M eu, M ă vo i că i pen t ru cele bune, pe car e am spu s că le voi fa ce lo r »8u. Ast fe l ş i a ic i p r im impr ofe ţ ia , nu ca o h ot ărâre a celor care vo r ven i cu s igur an ţă , ci ca o

804 I s. V, 4.805 I s. V, 3-4.806 I s. V, 5.807 I o n a I I I , 4.808 leş. X XX II , 10.809 I c . XI I I , 6 .810 V b l f l i h i ( i ă i ” ă i ” i h i b â d l”




am en in ţ are ce adu ce în t oarcerea de la păcat . Care su n t am eni n ţ ăr i l e?

145. «Vo i î ndepăr t a gar du l ei ş i va f i de ja f . Şi vo i dărâm a z idu l şi va f i spr e că lcare. Şi vo i lăsa v ia M ea ş i nu va f i tă ia tă , n ic i săpat ă şi vor c reş te sp in i în ea ca în t r -un pământ uscat . Ş i nor i lo r le vo i poru nc i să nu o u de cu p lo aie. Căc i v ia D om n u lu i est e casa lu i I s rael şi O m ul d in Iu da est e M lăd i ţa i ub ită . A m aşt ep t a t să fac ă judeca tă , dar a fă cu t n elegiu ir e, ş i nu dr ept at e, c i ţ ip ăt »812.

Acum luându- le la rând ş i ce rce tându- le pe f iecare d in ame

n in ţăr i ş i examinând sensu l lo r , să căutăm dacă nu ne pr ivesc ş i penoi cele spuse. «Vo i dărâma, spune, gar du l ei» 813. Este pot r iv i t cagard u l să f ie în ţ e les dr ept po ru n c i le d in Lege, sau ch iar Israelu l , d inEpistola către efeseni a lui Pavel, care spune: «El este Cel car e a su r pa t per et ele d in m i j loc a l despăr ţ i t u r i i ( gardu lu i ) ş i a desf i in ţ a t Legea por u n c i lo r pr in învăţ ă t ur i»814. Căci acelaşi lucru părea că este şi opază a lu i Israel şi o p reven i r e a am estecu l u i şi un i r i i cu pop oarele ,

care d in cauza jugu lu i greu a l Leg i i se abţ ineau de la pr imi rea cuvân t u l u i d rep te i c red in ţe . Deci , Cel care a desf i i n ţa t p r in în văţ ătu r i ,ad ică p r in con temp lă r i le îna l te , păz i rea l i t e re i t rupeş t i ş i umi le aLegi i , A cela a d ărâm at peret ele d in m i j l oc al gard u lu i , fără să-Şi lasepo po ru l n eîngrăd i t , c i cupr in zân du -1 în t r - o sin gur ă cur t e, ca să f ie osin gu r ă t u r m ă şi u n sin gu r Păst or 815.

A cum Scr ip t u r a am en in ţă să dărâm e gard u l , ad ică să înd epăr

teze înt reaga pază a lu i Israel . Ş i , pentru că pr in înger i a fost datăLegea în m âna m i j lo c i t or u lu i816, se spu n e, poat e în p i ld ă, că va în d epăr ta paza înger i lor , care veghează hotarele Israelu lu i . Dar poate ş if iecare d i n t re no i , avân d u n sfân t în ger p us în ju ru l celor care se temde Domnul , f i ind văzut cu păcate , se face pas ib i l de nenoroc i rea cucare s-a am en in ţ at şi a fost l ip si t de z idu l sigu ran ţ ei sf in t elor p u ter i ,care , câ t t imp sunt de fa ţă , î i păst rează nezdrunc inaţ i pe ce i ve

gheaţ i de ei . Iar l ipsi t de această siguranţă, or ice suf let este lăsat

812 Is. V, 5-7 .813 Is. V, 5.814 E f II, 14 -15 .815 I X 16



i 66 Sf . Va s i l e c e l M a r e

pent ru ja f duşman i lo r , ad ică luc ră r i lo r po t r i vn ice , ş i sp re că lca reacelu i care se lau d ă şi spu n e: «Am da t oco l l um i i şi i a t ă -m ă»8l?\

Asemenea ş i P s a l m u l d espr e v i e sp u n e: «D e c e a i dă râm a t ga r du l ei ?»818, şi : «a r u in at -o v ier u l din pă du r e»819. Căci cei care nu sunt în gr ăd i ţ i d e cu vân t u l şi p u t er ea în ger ească su n t p r ed aţ i m i şcăr i lo ri r aţ i on ale şi , d in cauza m iasm ei păcatu lu i spor i t ă în ei , m er i t ă atacu lde căt re porc i , care to t m ai m u l t st ârn esc m izer ia păcatu lu i şi se t ă vă lesc în ea. A sem enea sp u n e şi A po st o l u l : «Şi pr ecu m n-au încer cat să a ibă p e D um nezeu în conşt i i n ţ ă , D um nezeu i -a l ăsa t î n pa t im i de

ocar ă, să f a c ă cele ce nu se cu vi n »820. A d ică cei care resp in g paza cu vân tu lu i , sun t p redaţ i gân du r i l o r an im al i ce şi d em on i l o r r ăi care facnecurăţ i i . Totuş i amenin ţarea a a juns asupra Is rae lu lu i , când d incauza păcatu lu i îm po t r i va D om n u lu i au f ost p reda ţ i şi l ăsaţ i neam ur i lo r , făcân d u -se de j a f şi spr e călcare d uşm an i lo r .

146. A p oi spu n e: «Şi vo i dăr âm a z id u l ei ş i va f i spr e călcar e»821. în cel e car e r elat ează m ai su s b i n ef acer i le Lu i căt r e p op or ,

spune: «ga rd am p u s în j u r u l ei şi am r i d i c at t u rn» , d ar aic i : «Vo i î n depăr t a gardu l ei şi vo i dărâm a z idu l ei» , spu n ând , pe cât m i se pare,„z id ” în loc de „ tu rn ” . Ş i tu rnu l es te însă [compus d in ] pa t ru z idur ilegate în t re ele la co l ţu r i , în cât şi aco lo p r i n t u rn se în ţ elege in c in t a

în al t ă d e z id u r i a v i ei , p en t r u a f i i n accesi b i l ă şi i n t an gi b i l ă p en t r uduşman i . Z idu l nos t ru es te dărâmat când ne facem nevredn ic i p r inu şur ăta te de paza înv ăţ ăt u r i lo r d um n ezeieşt i . Căc i pen t ru cel d rep t

D um n ezeu este t u rn în faţ a du şm an u lu i822, d ar în t reaga sigu ran ţ ă şipaza în t regi i fo r t ăre ţe a celu i p ăcăto s sun t înd epăr t at e d in cauza pă răsi r i i .

«Şi vo i l ăsa v ia M ea ş i nu va f i t ă iată, n ic i săpat ă»823. D e aici est e clar că lăsarea p ăcăt oşi l or se face p r i n p ărăsir e. Căci d esp r e cei d ecare se îngr i jeşte, Scr iptura spune: «N u t e voi lăsa, n ic i nu t e voi pă-

817 I o v I, 7.818 Ps. LXXIX, 13.819 Ps. LX X IX , 14.820 R o m . I, 28.821îs. V, 5.822 P LX 3 (S t i t 4 )




râs/ »824, d ar d esp r e cei la car e ren u n ţ ă com p let , p e aceşt i a î i l asă l i b er i să facă vo i l e t ru p u lu i şi a le gân d u r i l or lor 825, în cât d isc ip l i n a Lui

le este inut i lă. De aceea spune: «voi lăsa via». Şi ce i se va înt âm p lade aic i? „Nu va f i tă iată, z ice, n ic i nu va mai f i săpată” . Căci dupăcum cei care ta ie v i a î i adu n ă put erea, în cât să o d ea cu econ om ie şich ib zu in ţă p r i n ro d i rea n ecesară, to t ast fe l şi su f le tu l înd o i t sub n evoi se abţ ine ş i se smereşte cu fo los ş i se întoarce la propr ia lu i în gr i j i re , a legând ceea ce este necesar ş i fo los i tor d in lucrur i . Dar cellăsat l i ber , ca o v ie n eb ăgată în seam ă, est e n ăpădi t d e veget aţ i e şi se

r is ipeşte în ce le inut i le ş i nefo los i toare , făcând în t reaga paradă afapte lor pentru înşelarea mul tora. Căci cel care săvârşeşte făptu i reacelor p ier i toare, se asemănă v ie i , care îş i dezvol tă lemne (corz i ) ş if runze ş i cârce i , dar nu face v inu l dătă tor de bucur ie , care poate f iţ i n u t î n căm ăr i l e îm părăteşt i .

147. D e aceea v i a lăsată su feră d e d ou ă lu cru r i groazn ice: „n inu este tăiată, spune, nici nu este săpată”. Se spune ce înseamnă a

nu f i tă ia tă , ad ică a nu f i const rânsă de împre jurăr i le care sunt administ rate spre fo losul celor năpăstu i ţ i . Este săpat cel care e învăţatsă p r imească în t reaga mate r ie d in ju ru l lu i sp re fo losu l p ropr iu .N esăp at est e cel b ogat , care îşi apasă su f let u l cu greu t atea celo r p ământeşt i , la care n ic i p loaia cerească nu coboară. Căci nu a junge larădăc ină, mul tă zădărn ic ie f i ind adunată peste ea. Totuş i , ce l careeste învă ţa t d e cuvân t u l pă t r un zăto r să-şi în d epăr t eze m u l ţ i m ea de

lu cru r i păm ân t eşt i şi p ier i t oare şi să resp i re du pă st râm to rare, să ledezgroape pe cele ascunse în el , să răstoarne rădăcini le amare şi , casă zicem aşa, să le usuce pr in pocăinţă, acela este cel „săpat” . Deaceea ş i răspândi rea sp in i lo r es te împied icată , ad ică gr i j i le v ie ţ i iaces te ia nu vor ma i avea n ic iun loc p r in răs tu rnarea ce lo r pământeşt i .

Pent ru a nu f i tă ia t mai t rebu ie pr imi t ş i ceea ce s-a spus în

Evangh el ia du pă loan : «Eu sun t v ia cea adevărată , ia r Tat ă l M eu est e l uc ră toru l . Or ice ramură care nu aduce roadă în t ru Mine, E l o îndepărtează, iar or ice ramură care aduce roadă, El o curăţeşte ca mai

824 Jos I 5



i 68 Sf . Va s i l e c e l M a r e

m u lt ă ro adă să ad u că»826. D e aceea, icon om u l cel r ău spu n e: «Să sap nu pot»827, dar i conom ul cel bu n şi p r i cepu t sapă de ju r îm pr eju r cu

ch ib zu i n ţ ă, ad i că le va pu n e în m işcare pe t oate cele care î i su n t l ad ispo zi ţ ie şi le va adapt a la v i aţa care î i st ă în ain t e. Se arată că du păcum pământu l , despr ins de rădăc ină, se face hrană pent ru p lantă ,d ar răm as p e aceast a, o apasă şi o în greu n ează, la fel şi cu d eţ i n ereade avuţ i i , dacă [acestea] rămân celor bogaţ i , le îngreunează suf letele, d ar d acă su n t în st r ă in ate d e cei care le au, ca să f ie îm p ărţ i t e celo r l ip si ţ i , atu n c i se fac pr op r i e ta tea lo r .

Dar dacă nu este tă iată, n ic i săpată, urmează ca spin i i săc rească [ în ea] ca în t r -u n p ăm ân t uscat . M ân tu i t o ru l n ost r u spu n ecă ce i cupr inş i de gr i j i le v ie ţ i i sunt pământ care a scos sp in i , carepr imeşte rodul cuvântulu i , dar este sufocat de spin i828. în suf letu ln ecu l t iva t sun t adesea m u l ţ im e de gr i j i . D e aceea spu n e: «Vor creşte spin i în ea ca înt r -un p ăm ân t u scat »829.

148. O bservă că m ai su s a sp u s: «Am aşt ep t a t să fa că st r ugur

da r a f ăc u t sp i n i », aici însă adaugă: «şi vor creşte». Căci Scr ip turaarată măr imea răută ţ i i ş i răspândi rea peste măsură pr in creştereasp in i lo r . Ap o i , p en t r u că lăst ar i i v i e i su n t ră i , se în d epăr t ează de eaşi p loaia, de vreme ce s-a fo losi t de a jutoru l de la ea pentru ceea cen u t rebu ie. în cât şi no i , cân d n u n e fo losim de m i j loacele date nouăde D u m n ezeu spr e b in e, n i se înd epăr t ează a ju t or u l cel d in cer . D acă v ia este Israel , ea rămâne necul t ivată pentru că nu a întors Stă

pânu lu i ro ade le cuven i t e, ci p en t r u că i -a bă tu t şi i -a lov i t cu p iet r eş i i -a uc is pe s lu j i to r i i t r imiş i mai îna in te , ia r în ce le d in urmă ş i -au în t i n s m âi n i l e sp r e u ci d er e şi asu p r a Fiu lu i în su şi al St ăp ân u lu i830.T oat e acest e fapt e r ele şi n edr ept e su n t n u m it e sp in i831, d in cau ză căsun t lăsta r i i păm ân tu lu i b lestem at , ia r no r i i au p r im i t l a fel po ru n c isă n u p lo u ă p est e vi a car e a p r od u s aşa ceva.

826 I n . XV, 1-2.827 L e. X V I, 3.828 L c. VIII, 14.829 I s. V, 6.830 M t XXI 35 39




D e aceea, c in e su n t n or i i şi c in e fur t u n a? Să în cer căm să a ju n gem la sensu l ce lor spuse [p lecând] de la a lcă tu i rea nor i lo r . Acum

noru l es te aer dens, compus a lcătu i t d in evaporarea umedă de pepăm ân t , r i d i cat apo i d e vân tu r i , i ar cân d şi -a p r im i t consisten ţ a co respu n zăt oare de la ele şi cân d d ob ân deşt e su f ic ient ă greu t at e de laumezeala răspândi tă în e l , a tunc i lasă p icătur i le spre pământ . Ş i f i rea fu r tu n i lo r este aceast a, avân d începu t d in păm ân t şi f i i n d pu r t ate p r in aer ia răşi pe păm ânt .

Asemenea erau ş i profeţ i i , care îş i aveau începutul cu f i rea

ob işn u i t ă, dar p r i n cu ră ţ ia su f le tu lu i erau înă l ţa ţ i d e pu te rea D uh ulu i şi p icu rau în su f l ete le celo r d rep ţ i şi rod i t o r i p icătu r i l e cuv in te lo rrod i t oare . A sem enea era M oise care sp u n ea: «Ca p lo a ia să cur gă în v ă ţ ă t u ra mea »®3\ şi i ar ăşi: «ca f u r t u n a pe ia rbă şi ca vi f o r u l pe ver deaţă»833. D e aceea, acest e pu t er i cereşt i p r im esc po ru n că să n u p l o uă pe v ia care a scos sp in i , care cu propr i i sp in i L -a încoronat peStăpânul meu. Acum este l in iş te în s inagoga aceea de cuvântu l lu i

Dumnezeu ş i nu ma i es te p ro fe t , n ic i conducă to r , n ic i în tâ is tă tă -tor ®34, c i acalm ie gro azn ică şi n eînn or at ă, vechi u l b lest em ven in dasupra ei : «D easup ra c apu lu i c eru l îţ i v a f i b ronz ş i j os păm ân t u l îţ i va f i de f i er » 835, şi iarăşi: «Să dea D om nu l ca p loa i e a păm ânt u lu i t ău p r a f ş i pu lbere d in cer să cadă asupr a ta, să t e p i ar dă »836. Căci n u m aisun t n or i i d uh ovn iceşt i şi n ic i p ro fet , f i i n d p ăz i t ă st r aşn ica por u n căa D om n ul u i . Ch iar d acă se spu n e că n or i i p lou ă, nu est e al t ceva de

cât Domnul Cel care p louă. Căc i , spune pro fe tu l , «nu este Cel ce plouă ca Tine»837. Şi ia răş i se spune pent ru Domnul : «Şi vo i r evărsa plo aia p este o cet ate, iar pest e al t ă cet at e nu voi revărsa p loai a. Pest e o parte va p loua ş i par tea, peste care nu voi lăsa p loaia, se va usca»838, bunu l Dumnezeu rându ind ca pa r tea păcă toş i l o r să nu f i ep lo u ată, ca să se usu ce în ea lăst ar i i rău t ăţ i i . Se ar ată clar sensul cu

832 D e u t . XXXI I , 2 .833 D e u t . XX XI I , 2.834 D a n . I I I , 38.835 D e u t . XXVI I I , 23 .836 D e u t . XX VI I I , 24 .837 Ier X IV 21 (Sept uagin t a v 22)



Sf . V a s i l e c e l M a r e

vânt u lu i , pent ru că n um eşt e Israelu l v ie, despr e care se am en in ţ ă căvo r f i cele vest i t e şi spu se m ai d in ain te .

149. «Şi O m ul d in I uda, M lăd i ţ a iu b i t ă»839.D en um i rea lu i Iacob a fost îm păr ţ i t ă la I srael şi Iud a, m ai în tâ i

în v r em ea l u i D av id , d u p ă sf âr şi t u l l u i Sau l , cân d p o p o r u l a fost îm p ăr ţ i t la fiu l l u i Sau l şi l a D av id 840, d ar în cele d in ur m ă în vr em ea lu iRoboam , cân d Ierob oam , f iu l lu i N abat , cel care a du s în păcat Israelu l , a lu at cele zece t r i b u r i 841. D e aceea, şi acu m se în t âln eşt e o d u b lădenumi re . Căc i d in [ ca r t ea ] a pa t r a a Reg i lo r se arată că Israelul a

păcăt u i t m ai m u l t şi d e aceea a fost m ai repede în capt iv i t at e. Şi înIezechiel n ou ăzec i şi t re i de zi le sun t n um ărate pent ru păcat e le Isra elu lu i , d ar pat r u zeci p ent r u a le lu i Iu d a842. D e aceea şi a ic i , v i a care ascos spi n i se face casa lu i Israel , d ar O m ul d in Iu da n u m ai est e v ie,c i M lăd i ţă , nu m ai este uscat , c i i u b i t . D ar C in e este O m ul r id i catd in Iuda, Care a în f lo r i t în v ia ţă ş i cu adevărat a fos t iub i t , nu estegreu de văzu t p en t r u cel p u s să con t em pl e acest ea843.

«A m aş tepta t să facă judecată , dar a făcut ne leg iu i re , ş i nu dreptate, ci ţ ipăt»644. D e v rem e ce du pă So lom on , «gându r i l e d rep ţ i lor su n t ju decăţ i»845, ni se cere să le facem pe toate cu judecată şin im ic în mod nedrep t . Des igur , fă răde leg i le u rmează une i v ie ţ i ne drepte ş i necerceta te . Căc i ce l care nu urmează cuvântu lu i d rept ,n ic i n u ju d ecă ceea ce t rebu ie făcut şi n ic i [n u se cond uce] du pă ceea ce est e d at în can oan ele legi i , face nelegiu i r e şi n u est e lu crăt or a ld rept ăţ i i , c i este pr i c in u i t or d e ţ ip ă t şi zgom ot şi conf uz i e. D e aceea,

ju d ecăţ i l o r d r ep t e l e u r m ează l i n i şt i r ea cel o r ju d ecaţ i , [ acei a] p r i m in d cu fe rm i t at e cele ho t ărâ te; dar celo r n edr ep t e [ le u r m ează] ţ i pă tu l şi zgom ot u l de răzvră t i r e, [aceia] f i i n d revo l t a ţ i de n edr ept at e.

839 I s. V , 7.840II Reg. I I , i o .841I I I Reg . XI I , 20.842 Iez. IV, 5-6.843 O m ul d in Iu da este id en t i f i cat de Sf . V asi le în sens du ho vn icesc cu M ânt u i t o ru lH r i sto s, m ai a l es că „M lăd i ţ ă” d ev i n e în scr i e r i l e p ro fet i ce u n te rm en te h n i c m esian i c .




Ia r re fer i t o r l a acest ţ i pă t , şi Ap osto lu l în deam n ă, spu n ân d: «Or i c e ţ ipăt şi or ice zgo m ot să p i ar ă de la voi , îm pr eu n ă cu o r ice r ău t at e»846.

D ar este şi u n ţ ip ăt on orab i l , pe care l -a scos D om n u l cân d astat în sanctuar847, pe care şi David l -a folosi t , spunând: «Cu g lasu l m eu căt r e D om n u l am st r igat »848. Şi n u est e n im ic u i m i t or ca acelaşin u m e să f ie rând u i t p en t ru [ lu crur i ] op use şi să însem n e aic i ceea ceest e t u lb u ra t şi agi t at , dar d in co lo ceea ce est e vest i t şi n ob i l d i n în văţă tur i le cereşt i . Totuş i în tex tu l de fa ţă , ţ ipă tu l es te înrud i t cu ce lcare se r i d ica d in Sod om a şi Gom or a849.

150. «Vai celor care l ipesc casă lângă casă ş i apropie ţar ină [ ţa r ină] ca să ia ceva de la vec in . Oare veţ i locu i vo i s ingur i pe păm ân t ? Căci s-au au z i t acest ea în ur ech i le D om n u lu i Savaot . Căci dacă se vor fa ce case m ul t e, spr e pu st i i r e vor f i ; m ar i şi f r u m oase, şi nu vor f i locu i t or i în ele. Căc i u n de lu crează zece per echi de boi , se va f a ce un u lc io r [ de gr ân e] . Şi cel ce seam ăn ă şase ar t abe850 va fa c e t rei

• 8 ţ i 8 s 2m a s u r i J » 3 .A cum sun t n um i ţ i n efer i c i ţ i cei care d in cauza do r i n ţe i de m ai

m u l t t aie d in cele ale apr oapelu i şi n u se m u l ţu m esc cu aver i l e p r o p r i i d in ţ ar in i , n i c i cu cele ale lo r d in case, ci t rec d in co lo de h o t a rele d e lân gă [ei ] în [ ţ ar i na] cu l t iv ată şi - şi ad augă casele vecin i l or şi f i i nd apăsa ţ i de p ropr ia lăcomie , nu supor tă să rămână în p ropr i i l e

846 E f I V , 31.847 I n . V II , 37.848 Ps. CX LI , 1 (Sep t u agin t a v. 2) .849 Fac. XIX, 13.850 A r t a ba est e o m ăsur ă d e capaci t a te persan ă. H erod ot , I s t o r i i , 1, 192, spu n e că art abamă so a ră câ t 5 3 d e ch o in i ce a t i ce (ma i e xa c t câ t u n me d imn o s , co mp u s d i n 4 8 d echo in ice, p lu s încă t re i cho in ice ) ( c f . H erodo t us , B o o k s I a n d I I , t r a d . A .D . G o d ley , H ar va rd U n i ver si t y P ress, Cam b r i d g e, M assa ch u set t s / W i l l i a m H ein e m an n l t d , L o n d o n ,

x975>PP- 240-242) . A r t aba ar avea în ju r d e 53 de l i t r i ( cf . D av id Asher i / A lan L loyd /A l d o Co rcel l a, A C o m m en t a r y o n H er o d ot u s B oo k s I - I V , O xfo rd U n i ve r si t y P ress, O x fo rd / N ew Yo rk , 20 0 7, p . 20 9 ) . A r f i d e c i vo rb a în t o ta l d e ap r o x im a t i v 30 0 d e l i t r i , ceeace co respu n de cu m ăsur a de capaci t a te d in eb ra ică . A co lo apare h o m e r - v l , care m ăsur a39 4 d e l i t r i ( cf . H A L O T ) .851Probabi l „măsura” (jietpov) se referă la c h o i n i x ( ap ro x i m at i v u n l i t r u ) . Ra ta d e p i er dere ar f i în acest caz de 3 l i t r i la 300. în ebra ică apare ’efa, a zecea par te d in t r -un




hotare, c i se fo losesc pentru iubi rea de avere nemăsurată de pretext u l c red ib i l , că pare-se su n t apr op ia te şi l ip i t e de cele ale vecin i lo r .

Scr ip tura î i în tâmpină pe aceşt ia ce l mai acuzator , spunând:«O ar e veţ i locu i vo i sin gur i pe păm ân t »853? Căci dacă [pare] drept cavec in u l care îşi cu l t ivă păm ân t u l d eţ in u t să f ie înd epăr t at , est e c lar ,că după ce acela a fost aruncat, iarăşi al tul se va arăta vecin ţ ie. Şiin ima lacomă î ţ i va ins inua să spui iarăşi acelaşi lucru către acela,arătând credib i l [mot ivul ] ca să faci ca cele a lăturate să f ie a le ta le.D ar cân d şi acela va p leca d espu ia t d e cele pro pr i i şi al t re i lea câm p

va face parte din averea ta, iarăşi [va f i ] al t vecin, al te strădani i să- la lu n gi [şi ] pe acela de pe pr op r i etăţ i şi să- ţ i faci a le t a le [ şi lucr ur i le ]celu i de -al t re i lea vec in . Care î ţ i va fi l im i t a po f t i r i i a to t m ai m u l t ?Căc i in ima lacomă se aseamănă focu lu i , care păt runde în mater iaarsă, d ist rugându- le pe unele, apoi mergând la a l te le. Sau poate după cum l ip sa m at er i e i se face st in gerea in cen di u lu i , to t aşa şi sin guru l care opreşte in ima lacomă ş i och iu l nepoto l i t es te [ faptu l ] că nu

mai are pe n imeni să se învecineze cu aver i le . De aceea, v indecândpat ima de depar te , ca ş i cum ar a l ina suf le tu l iub i tor de avuţ i i ,Scr ip t ur a spu n e: «Oar e v eţ i l ocu i v o i s ingu r i pe păm ân t »?

151. D acă p of t eşt i cele a le vecin u lu i , iar vecin n u î ţ i va l ipn ic ioda tă, t rebu i e în m od c lar să ajun g i la m arg in i le lum i i l ocu i te deno i . D ar d acă aceast a este im po sib i l , op reşt e- ţ i , om u le, de la pr i m ulgân d im pu lsu l căt r e rău , f i i nd m u l ţu m i t cu cele pe care le-ai p r im i t ,

rămânând cu cele pe care le a i , ş t i ind că ş i cea [mai ] măreaţă d int recase, f i ind c lăd i tă d in nedrepta te , es te goa lă de locatar i , ia r mul ţ i mea câmpur i lo r aduna tă d in lăcomie , adeseor i se a ra tă l i ps i tă dero ad e. Căci ad esea d rept atea d u m n ezeiască ant ic i p ează ju d ecat a v i i toare ş i t ransformă case le dobândi te nedrept în ceva nefo los i tor ,după o locu i re cu mul ţ i oameni ş i o bunăstare s t ră luc i tă , făcându- lepu st i i d e locatar i .

Bunăoară, adesea am cunoscut neamur i în t reg i d is t ruse comp le t , încât d in l ipsă de urmaşi const rucţ i i le case lor nob i le ş i semeţes-au pr ăbuş i t la păm ân t . D ar şi cei care îşi în t in d pest e m ăsu ră ho t a re le aver i lo r p ropr i i p r in încă lca rea [câmpur i lo r ] ap roape lu i , p r in




fap tu l că aver i le au fos t dobând i te d in geamătu l ce lo r nedrep tă ţ i ţ i ,s -au ară ta t comple t s t ră in i de b inecuvântarea dumnezeiască, încât

aco lo u n de au lu cra t zece perech i d e bo i , ab i a se adu n ă un u lc ior şiaco lo unde sunt însămânţate şase ar tabe sunt adunate t re i măsur ide roade, ceea ce este un n u m ăr m ul t p rea m ic de sem in ţe .

152. D e aceea, ch iar t extu l are u n fol os m are şi d ir ect ; d ar p ent r u cel m un c i t o r se poa te adu ce un fo los m ai m u l t d i n p ro feţ i e dupăan agogi e854. Căci se p o at e ca p r in case să se în ţ eleagă în văţ ăt u r i l e şifap t ele fiecăru ia, d in cauza densi t ăţ i i şi u n i t ăţ i i const r uc ţ ie i d in sen

su r i d espr e f iecare d in t re în văţ ătu r i . D e aceea, d up ă cum în t r -o casătem el ia st ă la baza con st ru cţ ie i , la fel şi la înv ăţă tu r i su n t u n e le ip oteze ş i p r ime pr inc ip i i , pe care bazându-se dogmat izează, ţesându-le lao la l t ă pe cele d in con t in u are care su n t con secven t e şi con ecta tecu p r i n c ip i i l e pr im e. D e aceea, cei care leagă în văţă tu ra d e cred i n ţă ,care î l are ca tem el ie şi p r in c ip iu pe D om n u l n ost r u I i sus H r istos, cu

în văţ ăt u r i l e în st r ăi n at e şi st r ăin e d e cr ed in ţ a în D u m n ez eu , aceşt i a

sunt cei pe care Scr iptura î i deplânge ca făcând contrar iu l a ceea ceest e cuven it , l i p in d casă d e casă.

Că în văţă tu r i l e d esp re c red in ţa î n D um n ezeu sun t nu m i te case ne-a î nvăţa t ch ia r D om nu l p r i n t r - o p i l dă, spu nând : «O r ic ine aude acest e cuv in t e a le M ele ş i le fac e, se va asem ăn a cu b ăr bat u lu i în ţ elept care şi-a clădit casa pe stâncă»855. Dar se pare că şi Pavel, înp r im a [ Ep ist o l ă ] c ăt r e co r i n t en i , ne învaţă că f iecare d int re cei care

au crezut în H r i st os îşi z id eşt e o casă. «Căci, spune, n i m en i n u p o a t e p u n e al t ă t em el ie, decât cea pu să, car e est e I i su s H r i st os. I ar de z i deşte c ineva pe această temel ie aur, arg int , p iet re scumpe, lemne, fân, trestie...»856. Pent ru că în t re ce i care const ru iesc învăţă tur i , un i igân desc [ în văţă tur i ] v r edn ice de râs şi g lu m ă, ca şi cum ar con st r u i„ râs” , iar cei mai de c inste constru iesc [ învăţătur i ] ser ioase, Miheia,n imic ind case le ce lor r id ico l i , spune: «Cei d in Gat să nu vă m ăr i ţ i şi

854 A n agog ia este u nu l d i n t r e aspec te le in t e rp re tă r i i du h ovn iceşt i , în ă l ţând m in tea de lasensu l s imp lu că t re rea l i tă ţ i l e împără ţ ie i l u i Dumnezeu . Ea a re as t fe l un p ronun ţa t ca racter esh ato lo g ic .




cei d in A k ka r im nu cons t r u i ţ i d in casă du pă r âsu l vos t r u »857. Şi iarăşiace laş i , mus t rându- i pe învă ţă to r i i ne t rebn ic i , spune : «Ascu l ta ţ i

acest ea, con du căt or i a i casei lu i Iacob ş i cei la l ţ i a i casei lu i Isr ael , cei ce ur â ţ i ju decat a ş i t oat e cele dr ept e le st r âm baţ i , care z id i ţ i Sion u l cu sân ge şi Ier u sal im u l în n edr ept ăţ i . ..»858. Căci or ic ine const ru ieş te în văţă tur i s t ră ine, z ideşte S ionu l , ad ică turnu l de veghere, în sânge,iar ce l care adună b iser ica ce lor ră i , z ideşte Ierusa l imul în nedreptă ţ i .

De aceea, dacă sunt două fe lur i de z id i re, una bună, pe stâncă

şi pe temel ia lu i Hr is tos, iar a l ta umi lă ( josnică) , ce este de râs ş ip r i c in u i t oare de n im ic i re, la fel Scr ip t u r a î i n u m eşt e n efer i c i ţ i p e ceicare l i pesc casa b u n ă de [ casa] m ai um i lă, ca şi cu m ar am est eca celeneamesteca te . F i i a ten t dacă nu cumva to ţ i oamen i i ca re dogmat i zează ceva despre adevăr, având o casă bună pr in cele sănătoase şiadevăra te p r im i te îna in te după concep ţ i i l e ob işnu i te ş i p r in ce lesemănate în ei de Creator859, când cad de la adevăr, introducând

[ lucrur i ] s t ră ine de învăţă tura dumnezeiască d in v ic leşugul înşe lăr i idin afară, al ipesc, ca să zicem aşa, de o casă bună o casă mai rea.A cest ea [sun t d e ajun s] la cuvânt u l d espr e „casă” .

153. D ar pen t ru că sfân tu l n u este n um ai cons t ru c ţ ia lu i D um n ezeu , c i şi ţ ar i n a lu i D u m n ezeu , du pă cum spu n e fer ic i t u l Pavel860şi su f le tu l în su şi a fost în t em eia t ca o casă şi în rădăc in at ca o p lan tă ,căci spun e: «în iu bir e înr ădă cin aţ i ş i înt em eia ţ i»861, v in o să t r atăm şi

despre apropierea în ceea ce pr iveşte ţar ina, pe care facând-o înm od jo sn ic şi d ecăzu t , [aceia] se fac vr edn ic i de osând a din aceast a.Să cercetăm, astfel , cele care s-au spus despre agr icultură, ca f i ind

în r u d i t e d e cel e d e d in ai n t e. Est e, d eci , o săd i r e n ob i l ă, d u p ă Sol o -m on , cel care spu n e: «M i -am săd i t o vi e, m i -am f ăc u t g r ăd in i ş i l i vez i şi am sădi t în ele or ice pom rodi tor»862. Dar este şi o sădire, pe carenu a săd i t -o T at ăl ceresc, care va f i şi d ezrăd ăc in at ă du pă am eni n ţ a

857 M i h . 1, 10.858 M i h . III, 9-10.859 SrinioupYÔÇ.860 i C o r . I I I , 9.861E f III 17



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i Isa l a 175

rea Domnului863. Această sădire are o v ie d in p lanta Sodomei ş i d incoarda de v ie a Gomore i , rodeşte s t rugur i de f ie re ş i p roduce c ior

ch in i d e am ărăciun e p rop r i e tar i l o r . «M ân ia şer p i l o r est e v inu l l o r ş i m ân ia aspid elo r de n evin decat »864.Cel care ş i -a săd i t par tea conducătoare (min tea) cu or ice

[p l ant ă] ro d i t oare d u h ovn icească şi p u n e peste cele săd i t e d in f i r e îne l de Creator pent ru ară tarea roadelor dreptă ţ i i ce le de la cu l t iva to ru l ce l rău, acesta este ce l [numi t ] nefer ic i t de Scr ip tură d in cauzaapr op i er i i cond am n ate a ţa r in i i de ţa r in ă. D e aceea îl şi am en in ţ ă cu

nerod i re , pen t ru că nu a p rodus fe lu r i l e de roade corespunză toare în văţ ăt u r i i d in ju r u l l u i . Căci «unde lucrează zece perechi de boi , se va fa ce un u l c io r [ de g rân e]» . Textu l vorbeşte despre ob ice iu l loca l n ic a l ce lor care după [metoda] fen ic iană ară v ia cu bo i i . Scr ip turaarată despre ce i şovă ie ln ic i ş i ce i care hotărăsc învăţă tur i duşmăn oase şi l e l eagă u n ele d e al t ele, ale căro r su f l ete su n t n ero di to are.

154. «Vai de cei care se scoală de dimineaţă ş i umblă dup

s icheră, aşteptând până seara. Căci v inul î i arde. Cu chi tare, cu psa l t i r i oane, cu t im pane şi cu f l u ie re beau v in u l ; da r sp re lucru r i l e D om n ul u i nu caută ş i luc ru r i le m âin i lo r L u i nu le socot esc»865.

Partea aceasta de faţă a profeţ ie i oferă exegeza textu lu i aposto l ic , căci acolo spune: «Beţ i v ii nu v o r m oşt en i î m pără ţ i a l u i D um nezeu»866, iar a ic i : «V ai de cei car e se scoală de dim in eaţ ă ş i um blă du pă s icheră». Căci l a evr ei est e obi ceiu l să se nu m ească sich eră or i ce b ă

u tură care poate produce beţ ia . Dec i , ce i care imedia t cum începez iua, după Pilde867, îş i mişcă och i i după pot i re ş i cupe ş i se u i tă în

ju r u n d e su n t p et r ecer i , cer cet ează d e j u r îm p r eju r v i n ăr i i l e şi t aver n ele, se p r i m esc un i i p e al ţ i i la ban ch ete şi -ş i i r osesc or ice gr i j ă a su f le tu lu i p e gân d u r i le d espr e acestea, aceşt ia su n t je l i ţ i d e pr o fet .

E i n u - ş i a c o r d ă n i c i u n t i m p p e n t r u c o n t e m p l a r e a m i n u n i l o rlu i D u m n ezeu , n ic i n u- şi d au r ăgaz och i l o r să pr ivească în sus la cer

şi la f ru m u seţ ea d in el , în cât d in aceast ă pu n ere în or d in e să-L cu ge

863 M t . XV, 13.864 D e u t . XXXII , 33.865 îs. V, u-12.



Sf . V a s i l e c e l M a r e

te pe Făcătorul ex istenţe i868, c i îş i în f rumuseţează banchetul cu d i verse covoare şi cu d raper i i în f lo r a te, ară tând o n eobişnu i t ă râvn ă şi

în gr i j i r e p en t r u p r egăt i r ea vasel o r d e b ău t , in ven t ân d fr ap ier e(psyktere) ş i r i toane ş i cupe (phyale) ş i pocale (k issybioane) ş i cupepent ru amestec (kra tere) ş i a l te asemenea nume ş i fo rme pent rupr egăt i rea beţ iei , ca şi cu m d i versi t atea vese lei le -ar t ăin u i m ah m u reala, iar schimbarea ş i predarea neconteni tă a vaselor le-ar aduceun amuzamen t su f i c i en t pen t ru bău t . Apo i t oas tând pe rând un i ipen t ru al ţ i i şi i n t rând în în t recere pen t r u bău t , câtă ruş ine au lăsat

deopar t e?! Şi cei înv in şi şi cei înv i n găt or i , t o ţ i su n t beţ i .155. Ia r un i i su n t con d u căt or i i banch et u lu i , pah arn ic i şef i

şe f i a i mese lo r - o rd ine în dezord ine ş i a ran ja re în t r -un luc ru neo rându i t . S tăpân i i sun t be ţ i , s lu j i to r i i sun t be ţ i . Toa te sun t p l ine de[oameni ] care râd ş i sunt beţ i : o pr ive l iş te ja ln ică pent ru och i i c reşt in i lo r . Apo i , to tuş i , după cum so lemn i ta tea pazn ic i lo r le sporeş tecu m u l t au t o r i ta tea cond ucă to r i lo r d in afară, la fel şi cei care încon

jo ar ă b eţ ia ca p e o r egi n ă cu o asem en ea sl u j i r e, în veşm ân t ează ceeace este condamnabi l cu excesul de st rădanie. Coroane peste aceşt iaşi f l o r i îm pr ăşt ia te la banche t , m i ru r i şi m i resm e şi m i i de p lăcer i ex te r ioa re născoc i te o fe ră ce lo r p ie rdu ţ i o ş i ma i mu l tă p reocupare ,adu cân d u- le pedeapsa veşn ică pe m ăsu ra st ră lu c i r i i ac tu ale .

Apoi pet recerea mergând mai depar te , cu f lu iere ş i ch i tare ş it im pane, în adevăr jel in d u - i pe cei p ie rdu ţ i , d ar d up ă p r ac t i ca celo r

beţ i [cânt ând ] ca să le st ârn ească pr in m elod ie to at e p l ăcer i le su f le t u l u i , în cât v i nu l n u m ai este su f i c i en t [ doar ] ca p r i n căldu ra d in elsă r id ice ro iu l de pof te în suf le tu l mizerab i l a l ce lor care beau, c ipen t ru ca t oate sim ţ ur i le să le f ie po sed at e de p l ăcerea încân t ăt oare:auzul să [ le ] f ie fermecat cu f lu iere le, mirosul să [ l i ] se umple dearo m e, gur a să slu jească t r ecer i i v in u lu i , och i i să vad ă cele petr ecu t e- deşi mai degrabă să pr ivească pe lângă, pentru că [aceşt ia] ş i -aup ie rd u t c lar i t atea sim ţ i r i i d in cauza beţ ie i .

De aceea se spune: «Vai de cei care se scoală de dimineaţă ş i um blă du pă sicheră, cei care aşt eapt ă pâ n ă sear a ş i -şi pet r ec z iu a în aces tea, încât nu-ş i mai o feră n ic iun t imp să caute spre luc rur i le




Domnulu i ş i luc rur i le mâin i lo r Lu i să le socotească»669. Când să le în veţ e pe cel e d esp r e D u m n ez eu ? D i m in eaţ a? D ar i m ed iat d u p ă ce

se scoală d in som n , cau t ă sich eră. La am iază? D ar at u n ci pet recereaeste pentru ei în creştere şi în toi . Seara? Dar încă beau. Şi ziua le-at r ecu t , da r be ţ ia nu l e-a t r ecu t , c i ch ia r m ai m u l t con t in uă noap t ea,care în specia l l e apar ţ in e.

156. «Vai de cei care se scoală de dimineaţă ş i umblă dupsicheră, aşt ept ând pân ă sear a »8?0. A p oi pr ofet u l sp u n e cau za pen t rucare ei po t con t in u a în p et recere: «Căc i v in u l î i a rde», arătân d cau za

pentru care pof ta de a bea le este nesăturată. Pentru că, spune, cucât [ v inu l ] n eam estecat [ l e] in t ră [pe gât ] m ai m u l t , pe atâ t îi p r od u ce corpu lu i o mai mul tă că ldură, uscând umezeala f i rească a ce lu icare bea. Apo i c red că v inu l însuş i făcându-se pent ru s ine combust i b i l 871, cel d e d i n ain t e î i p r egăteşt e lo c l ib er p ent r u cel care in t ră.D up ă cum râpele , cân d apa cur ge în ele, [ dev in ] pr ea p l in e, dar cân d[apa] trece, rămân uscate, pietroase şi l ipsi te de umezeală, tot aşa şi

t rupur i le ce lo r be ţ i b răzda te de excesu l de v in în lă tu ră umezea ladu pă f i re.

«Aşteptân d pân ă seara». D e aceea aşt eap t ă, sp u n e, p ân ă seara.Pen t r u că v in u l î i ard e. Focu l d in v in , in t r od us în t ru p , devin e f lam ăa săgeţ i lo r arzăt oare ale vră jm aşu lu i872. Căci v i n u l scu fu n d ă gân d ir eaş i min tea, dar apr inde pof te le ş i p lăcer i le , ca un u le i f lăcăr i le . Deaceea, în ţ elegem ceea ce s-a spu s, că «V inu l îi a rde» , n u d oar d espr e

pof t a de a bea, c i şi d espr e ceala l tă încă lz i r e a t ru pu lu i . Ap o i cuv ântu l con t inuă , spor indu-se anorma l i ta tea . «Cu chi tare, spune, cupsal t i r ioa n e, cu t im pan e ş i cu f l u ier e beau v i n u l»873. Căc i ch i t ar i şt i t i ner i , care înşa lă în mod v ic lean och i i beţ i , ş i cântăre ţe la f lu ier ş ipsal t i r ion (h arp ă) , care îşi pet r ec rău t in ere ţea, şi cor u r i şi cânt ăr i de[ l uc ru r i r el e] care i nc i t ă t r u pu r i l e sp re vo lu p t ate şi p r i n m uz i ca vu l

869 I s. V , 11-12.870 I s. V , 11.871V in u l a cţ i o n ea ză ca u n co m b u s t i b i l , p e n t r u că m a ter i a sa în t r e ţ i n e fo cu l , u n u l d i n t r ecele p a t r u el em en t e d e b ază al e al cătu i r i i t u t u r o r co rp u r i l o r d i n u n i ver s, d u p ă co n ce p ţ ia an t i c i l o r .



17« Sf . V a s i l e c e l M a r e

gar ă f r âng su f lete le, î i pr ov oacă pe cei [af laţ i ] în beţ ie la or ice p l ăcere ru şin oasă şi n elegiu i t ă.

Ce reiese din aceasta? «Spre luc ru r i l e D om nu lu i nu cau t ă şi l u cru r i le m âin i lo r L u i n u le socot esc»874. „A căuta” (a pr iv i ) a ra tă per cepţ ia p r i n och i a celor văzut e, ia r „a socot i ” în fă ţ işează con t em pl area pr in minte a celor nevăzute. De aceea, «ce/e nevăzute a le lu i D u m n ezeu se văd, înţ elegân du -se din cele făc u t e, de la cr ear ea lum i i »875; cel care n u caut ă sp re lucrăr i , n u est e con d u s n ic i spr e con tem p la rea cu m in t ea.

157. Ce în seam n ă ceea ce s-a sp u s? Că b eţ i a est e în cep u t al l i p se i de Dumnezeu, f i i nd în tunecare a m in ţ i i , p r in ca re ma i a lesD u m n ezeu face să f ie cun oscut . Lu crarea m âin i l o r şi r ăsp l at a aşteptată [sunt] acel foc şi pedeapsa din iad8?6, l imba uscată care îşi doreş te o mică p icătură [de apă] drept conso lare , f lama de pre tu t in den i , ca re nu permi te insp i ra rea aeru lu i pen t ru a răcor i a rş i ţa d inmăruntaie877. în loc de cântăreţ i d in f lu ier , geamătul ; în loc de beţ ia

n em ăsur ată , d or in ţa du pă o p ică tu r ă [de apă] , t ru pu l celo r be ţ i v i f i i nd f r ip t în cup to r ; în loc de p r i ve l i ş t i ne ruş ina te , în tuner icu l ce ladânc; în loc de pof ta neadormită, v iermele neadormit878. Deci , ce icare îşi cu fun dă m in t ea în be ţ ie n u po t să con t em p l e aceste luc ră r iale m âin i lo r şi p en t r u că n u pr evăd ce î i aşt eapt ă, Scr ip t ur a î i jeleşt eca f i in d d eja în acele [ ch i nu r i ] t er ib i le .

Să ascu lt e acest ea cei car e în lo c de Evan gh el ie ţ in în case ch i

ta re şi l i r e , pen t ru că p r o fetu l î i cheam ă ca fi i n d de ja p ie rdu ţ i , p lân gân d d in m i lă şi i u b i r e p ie r i rea lo r .158. «Vai, spune, celor car e cu chi t are, cu f lu ier e, cu t im pan e şi

cu psalm i beau v in u l»879.Li ra lu cra tă cu aur şi f i ld eş î ţ i st ă înă l ţ at ă pe un soc lu ca o st a

t u i e sau u n id o l al d em on i lo r . I ar o fem eie n efer i c i t ă, în lo c să înveţesă-şi p lece m âin i le pe fus, d in ob l igaţ ia rob ie i a fost în văţa tă de t in e

874 I s. V, 12.875 R o m . I, 20.876 A i t . X X V , 41.877 L e. XVI, 21.878 M c IX 43




să ş i le în t indă pe l i ră ; la fe l a i p lă t i t taxe, dând-o probabi l une i fe m ei in st ru c toare , care du pă ce a t recu t cu p r opr iu său t ru p p r in o r i

ce dest răbă lare , s tă [acum] în fa ţa t inere lor ca învăţă toare pent ruu n ele asem ăn ăt oare. Pen t ru ea în z iu a ju d ecăţ i i ţ i se va în t âm pl a unrău îndo i t : pen t ru ce le pe care tu însu ţ i l e fac i în mod ruş inos ş ipen t ru ce le cu care îns t ră inez i de Dumnezeu su f le tu l ne fe r i c i t p r in

în văţ ăt u r i r el e.A po i [ea] v in e cu l i ra şi îşi pe t r ece m âin i le în sun ete [m elod i

oase] ; b raţ u l est e gol , fa ţa n eru şin ată. în t r egul b anch et se în t oarce şi

och i i t u t u r o r se înd reap t ă aco lo şi u r ech i le ascu l t ă în l i n i şt e acord u r i l e. A t u n c i zgom ot u l se pot o leşt e, în cet ează râsu l şi în t recerea vo r be lor n ecuv i in c ioase. Se l in işt esc to ţ i d i n casă ferm ecaţ i d e m elod ian estăpâni tă . Cel care tace aco lo n u se l in işt eşt e în B iser i ca lu i D u m n ezeu, n ic i n u ascu l t ă în l i n işt e g lasu l Evan ghel ie i . F i reşt e! Pen t r u căvrăjmaşul care acolo porunceşte l in iş te, a ic i [ în Biser ică] e l sugerează zgom ot . Este o p r i ve l i şte jaln ică pen t r u och i i în ţ elep ţ i ca o fem eie

să nu ţeasă, c i să cânte la l i ră, să nu f ie cunoscută de propr iu l băr bat , ci să f ie pr iv i t ă de to ţ i , să f ie [o fem eie ] com u n ă [ t u t ur or ] , să n uin toneze un psa lm de măr tur is i re [a păcate lor ] , c i cântece de desf rânată ; să n u -L r oage st ăru i t or p e D u m n ezeu , c i să f i con du să spr egh een ă; să nu se grăbească spr e Biser ica lu i D u m n ezeu, c i să a lu n gecu s ine ş i pe a l ţ i i . Câl ţ i i de lână sunt detestaţ i de aceasta; n ic i nuşt ie, n ic i n u vr ea să aşeze u r zeala, n i c i să în t oar că f i r u l [ în su veică] .

F i in d îm p reu n ă cu b eţ iv i i , se înd e let n iceşt e cu a le acelor a.De fapt , ţes o pânză de pă ian jen, îş i pet rec mâin i le pe corz i le în t i n se ca p e n i şt e u r zel i , p u r t ân d u -şi p an a [ de cân t at ] ca p e o su ve ică în coace şi în co lo , [ dar ] n u arată n ic iu n f in al al lu crăr i i . Căc i ţ e lu l a r te lo r ca re sun t de t rebu in ţă pen t ru v ia ţă es te expus och i lo r ,p recum în tâmp lă r ie t r ibuna , în a rh i tec tu ră casa , în cons t ruc ţ ia decorăbi i barca, în ţesător ie haina, în f ierăr ie sabia, dar a l ar te lor za

darn ice, pr ecum cân t at u l la ch i t ară , dansu l , cân t at u l la f lu ier sau a l te asemenea, când încetează lucrarea, d ispare ş i obiectu l lucrat . Ş icu adevărat , d u p ă glasu l aposto l i c, sfârşi t u l l u i est e p iei r ea880.



i8 o Sf . V a s i l e c e l M a r e

Tr ebu ie să cercetăm acest ea p en t r u ce i care d i n m u l t ă re laxarepen t ru lux se fo losesc la c ină , f i e în permanenţă , f i e în momente

considerate de bucur ie, nunţ i sau petrecer i , de f lu iere ş i ch i tare ş ico ru r i , încâ t , învă ţând acuza ţ ia d in cuvân tu l dumneze iesc pen t ruasemenea înde le tn ic i r i , de f r i ca [amen in ţă r i lo r ] cump l i te ca re a tâ r nă deasupra, în cont inuare să vă sch imbaţ i ob ice iu l ce l rău a l v ie ţ i i

în t r -u n u l m ai bu n . D acă cer cet ăm sen su l cel o r sp u se d u p ă al t ă i n t erp re tare, pu t em găsi şi a l t ceva fo lo si t or p en t ru su f le te le no ast r e.

159. «Vai de cei care se scoală de dimineaţă ş i umblă dup

si ch er ă»881.Adică imed ia t ce în tuner icu l ce l d in necunoaş te re es te dez le gat pen t r u ei p r i n i n t r odu cerea în cun oaşte rea de D um nezeu , cândle răsare Soarele d rep t ăţ i i , f i i nd n um i ţ i c red i n c ioşi în D um n ezeu înloc de n eleg iu i ţ i şi n ecred i n c ioşi ca m ai în ain t e şi f i i n d in tegra ţ i înBi ser i ca l u i D um nezeu , t o t aşa f i i nd sup uşi d e pat i m i l e t r up u lu i , î n cât îş i ies d in min ţ i ş i sunt răvăş i ţ i , sunt la fe l cu ce i în tunecaţ i de

beţ ie. De aceea, Scr iptura î i nefer iceşte pe uni i ca aceşt ia, care [ imed ia t ] după învă ţă tu ra lu i Dumnezeu se dedau la be ţ ia pa t im i lo r .Căci î i şt ie pe cei care adesea se îmbată şi fără vin Cel care spune:« V ai de cei care se îm bat ă fă r ă v in »882.

D upă cum v inu l , t u r n at m ai m u l t decât este t r ebu in ţa sau p u terea celu i care bea, se întâmplă să aducă întunecare raţ iuni i , la fe lşi pa t im i le dor i n ţ ei , sau n ecazu lu i , sau m ân iei , pu n ân d st ăpân i r e pe

m in t e, î i face n ebu n i p e cei cup r i n şi d e ele. D eci , foar t e nefer ic i ţ i8®3sunt cei care se cufundă în beţ ie când v iaţa începe, dar ş i ce i carerăm ân p ână seara, ad ică cei care p ână la ap u su l v ieţ i i se p red au p at im i l o r . După un mod [de i n te rp re ta re ] , l um ina ca re v ine î n i n im id in cun oaşt erea lu i D um nezeu se n um eşte „d im in eaţ ă” , iar du pă al t u l în cepem v ia ţ a raţ ion ală , cân d cuvânt u l ( ra ţ iu n ea) se desăvârşeşte. D up ă am ân dou ă, în tu n ec im ea şi n oap t ea sun t v ia ţa de d ina in t e,

f ie pent ru că ra ţ iunea (cuvântu l ) nu era desăvârş i tă , f ie pent ru că

10. v , 11.

882 I s XX V II I 1




su f le tu l e ra cu funda t în i ra ţ iona l i ta te , f i e pen t ru că , d in cauza în st r ăin ăr i i de D um n ezeu, su f le tu l e ra acoper i t de în tu n er ic adânc .

160. «Vai de cei care se scoală de dimineaţă», adică cei careimedia t ce au lăsat deopar te nech ibzu in ţa t inere ţ i i , în loc să răs t oa rne cu h o tă râre pat im i l e p r i n pu te rea raţ i u n i i ( cuvân t u lu i ) , sun trăsturnaţ i de e le ş i u rmează îndeaproape pat imi le ca o beţ ie . Căc icei m ai n efer i c i ţ i su n t cei care, [ f ie] că v i aţa în cepe sau în cet ează, nuse dezbară de aceast ă beţ i e. Sun t m u l t e felu r i de beţ iv i . U n i i i m ed ia td up ă zor i se op resc d i n b eţ i e, al ţ i i în cet ează cu pu ţ in îna in t e să p le

ce, iar a l ţ i i se în t in d şi m ai m ul t . D e aceea, este b i n e ca im ed ia t cene sculăm, să căutăm să t ră im fără băutură ş i preoţeşte, ca să f imvr edn ic i d e in t r area în cele sf in te, fără să b em vi n şi sich eră. Căci s-ascris: «Ş i a g ră i t Domnu l că t re Aaron , z i când : V in ş i s i cheră să nu beţ i , n ic i tu n ic i f i i tă i îm pr eun ă cu t ine, de câte or i in t r a ţ i în cor t u l m ă r t u r i e i »884. D ar pen t r u că est e d i f ic i l să t e r id ic i cu f i r ea om u lu i l anepăcătui re, a doua cale, spune, este ca imediat de d imineaţă să te

sco l i d in beţ ie . D ar pe t recân d în v in u r i şi cău t ân d u n de sun t p et re cer i , gândirea este preocupată cu cercetarea acestora, încât nu potcău ta l a l uc ru r i l e Domnu lu i , n i c i soco t i l uc ru r i l e mâ in i l o r Lu i . C ich i t ara şi p sal t er i on u l le pr elu n gesc beţ ia , in venţ i i l e lu i Iub al , cel ca re v ine d in genealogia lu i Cain. Căci , spune, «Lam eh ş i-a l u a t două fem ei: n u m ele u n eia era A da, ş i n u m ele celei de-a dou a, Sela. Şi a n ăscut Ada pe Iobe l . Aces ta era ta tă l ce lor care locu iesc în cor tur i [ ş i ]

cr esc v i te. Şi n u m ele f r a t elu i său er a Iu bal . A cest a er a cel car e a descoper i t p sa l t i r ion u l ş i ch i t ar a»885. Laban era ob işnu i t cu o asemeneachi t ară şi m u zică şi d or ea cu acest ea să- l în soţ ească pe I acob. «Dacă m -ai f i anun ţ a t , t e-aş f i t r im i s cu buc u r i e şi t im pane m uz i c al e şi c h i tare»886. D ar p at r ia rhu l a fug i t [de ele] ca f i i n d opr el i şte în a cău t asp re l uc ru r i l e D om n u lu i şi a soco t i l uc ru r i l e m âin i l o r Lu i.

161. D ar şi în t i m pu l lu i N abu codon osor , l a in augu rarea ch i pu

lu i [ tu rna t ] , când răsunau împreună t rompeta , f l au tu l , ch i ta ra ,sambuca, acordu l psa l t i r ionu lu i ş i o r ice fe l de muzică, popoare le ş i

884 Lev. X, 9.885 F IV 19 21



l 82 Sf . V a s i l e c e l M a r e

sem in ţ i i l e şi l i m b i le cădeau la păm ân t . D ar cei care de d in ain te nusup or t au să bea v i n u l b ab i lon ian şi de testau lu xu l m esei îm părăt eşt i

n u s-au înch in at căzân d, au d ispr eţ u i t o r i ce pu t ere om enească şi aust in s ch iar şi p u t erea fo cu lu i887. Iar d acă est e p ăcat să n u vezi lu cr u r i l e D om n u l u i şi l u c ru r i le m âin i lo r Lu i să n u le soco teşt i , să n e înă l ţ ăm och i i cu get u lu i n ost ru şi să vedem raţ iu n i l e creato are888 ale fapt elo r D om nu lu i , şi [p lecând ] de la m ăre ţ ia fru m u seţ i i c reatu r i l o r , să-L o bserv ăm pe Făcător u l făpt u r i lo r în acor d cu cele cr eat e889. Şi d acă«cele n evăzu t e a le lu i D u m n ezeu se văd, înţ elegân du -se din cele fă cu

te, de la crearea lumii»890, observarea sens ib i lă a făptur i lo r se numeşte probabi l „vedere” , iar percepţ ia duhovnicească891a celor maip r esu s de ceru r i se n u m eşt e „ con t em p lar e”892. D e aceea, «spr e lu c ru r i l e Domnu lu i nu c au t ă» , adică nu pr ivesc spre cele sensib i le cuoch i i , «ş i luc rur i le mâin i lo r Lu i nu le socotesc», ad ică p r in luc ra ream in ţ i i n u cau t ă p ercep ţ ia celo r n evăzu t e.

Pen t ru ca te rmenu l „d im inea ţă ” să n i se c la r i f i ce încă ş i ma i

m u l t , ca reven i re de la în t un er ic , f i e de la i ra ţ io n al i t at ea d in t in ere ţe, f ie de la n ecun oaşt erea lu i D u m n ezeu care est e în suf l ete , in t ra r ea de d i na in t e î n adevăr se num eşte „d im in eaţă ” . A du n ă d in m u l t elocu r i d e la pr o fe ţ i ce le d espr e „d im in eaţă” sau d espr e „zo r i ” , pent ruca p rob lema să f ie expusă p r in a lă tu ra rea ma i mu l to ra , p recum:«Tr imi team profe ţ i i în zor i»893, şi : «Diminea ţa ve i auz i g lasu l m eu »894, şi : «Dimineaţa voi s ta înaintea Ta ş i voi pr iv i»895, şi : «D in

noapte scu lând în zor i duhul meu căt re T ine, Dumnezeule»896, şi :«Dumnezeule, Dumnezeul meu, la T ine mă scol în zor i»897, şi : «în

887 D a n . I I I , 7 ş.u.888 SriHioupYiK oi Aoyoi.

889 înţ . Sol . XII I , 5 .

890 R o m . I, 20.891voriTÖq.892 vor io i ţ .

893 ¡er. XXV, 4 .894 Ps. V, 3 (Sept uag in ta v . 4) .895 Ps. V , 3 (Sept u agin ta v. 5) .896 I s. XX V I , 9.




d im ineţ i i -am uc is p e t o ţ i păcă toş i i păm ân t u lu i»698, şi : «Seara p lân sul se va culca, şi di m in eaţ a vesel i a»8" .

Cum deci , f i i nd devo taţ i b i n efacer i i l u i D um n ezeu făcu te pen t ru oamen i , p ro fe ţ i i au fos t t r im iş i d im inea ţa? Pen t ru că o r i ce cu vân t care v in e de la D um n ezeu , v in e la no i , care pu t em să ascu l t ămde voinţa dumnezeiască, adresându-se nu celor care se af lă în ne-ch ibzu in ţă cop i lă rească, c i ce lor care îş i au de ja gândur i le natura lecăt re d iscern erea şi a b i n elu i şi a răulu i . D espr e acest ea est e Scr i p t u ra, căci im edi at ce aceşt ia se în d r eap t ă sp r e con t em p laţ ie900 şi , ca săzicem aşa, îş i r id ică ochi i suf letu lu i de la această necunoaştere ş ip r imesc o s t r ă luc i r e î n och i i i n im i i , cuvân tu l l u i Dumnezeu l i segrăbeşte a lătur i , d is t ingând cele ce t rebuie făcute ş i ce le de c inste.[A ceast a] are acelaşi sens cu [ t extu l ] Ps a lmu lu i : «D im inea ţa vei auz i gla sul m eu, di m in eaţ a voi st a îna in t ea Ta»901.

162. Căc i cât t im p est e n oapte în ju ru l su f le tu lu i n ost ru şi răsre încă soare le , nu putem f i ascu l ta ţ i de Dumnezeu, dar de câte or i

su f le tu l cu r ăţ i t d e n ecun oaşte rea de D um n ezeu adu ce ru găc iun i , f i i n d în st r ălu c i rea z i lei r aţ i on ale şi d uh ovn iceşt i , î l are pe D u m n e z e u ascul t ăt or al g l asu lu i său. D e aceea spu n e: «D im inea ţ a v o i st a îna i n t ea Ta şi vo i pr i vi »902. D acă u rm ează să st ai în fa ţa lu i D um n ezeu , săn u st ai cu n ic iu n lu cru rău, ci fă cele p or u n ci t e lu i M oi se903: tu , în să,st ai în a in t ea M ea ferm , necl in t i t şi n est răm ut at , în făţ i şân d u- te în a in t ea M ea cu cred in ţ ă, ca să fi i v redn ic să vez i p r i vel i şt i l e ad evăru

lu i . «Voi sta, spune, îna in t ea Ta şi vo i pr i v i» . Căc i câ t t imp c inevaes te con temp la to r a l f rumuseţ i i a ră ta te în ce le văzu te , es te numi t„f iresc”904 şi „vorbitor despre cele f ireşti”905, dar când cineva, depăşin d acestea, st ă îna in t ea lu i D um n ezeu în su şi , d u pă ce a cun oscut

898 Ps. C, 10 (Sept u agin t a v. 8) .899 Ps. XXIX, 5 (Septuag in ta v . 6) .900 voriciq.

901P s . V , 4-5.902 Ps. V, 5.903 leş. XXXIII , 21.904 cpuo iKÖq.




în ce fel su n t t o at e foar t e b u n e şi u r cân d d e la f r u m u seţ ea acest o r acăt re ceea ce est e cu adevărat f r u m os şi p lăcut , a căru i veder e se în

tâmplă să se ara te doar suf le te lor cura te , a tunc i cont inuând cu ce lem ai pr esus de f iz ică, n um i t e de u n i i „ m et af iz i că” , po ate să f ie un văzător906. „Deci, spune [acesta], când voi sta înaintea Ta şi mă voiap rop ia p r i n m in te de con temp la rea Ta , a tunc i vo i p r im i l uc ra reavăzăt oare pr i n lu m in area d in cun oaşt ere” . Ceea ce s-a z is: «Cerur i l e spun s lava lu i Dumnezeu»907 este în acord cu aceasta, nu pentru că[ele] scot un g las percept i b i l d e au zu l n ost ru , c i pent ru că cel care se

exersează în ra ţ iun i le (cuv in te le) a lcă tu i r i i lumi i ş i cunoaşte rându-iala tu tu ro r d in cer va f i învă ţa t p r i n acest ea care sco t ca un fel deglas m ări r ea slavei Celu i care le-a făcut p e ele. La aceast a n e r i d ică şip ro fe tu l , spunând: «Pr iv i ţ i cu o ch i i voşt r i şi vedeţ i C in e le-a fă cu t cun oscu t e p e t oat e acest ea»906. Căci „ a p r i v i ” este a con t em p l a în m od

în al t şi a f i con d u s p r i n cel e v ăzu t e sp r e cu get ar ea Celu i car e l e- a făcu t . Iar „d in n oap te scu lând u-se de d im in eaţă căt re D u m n ezeu ” este

aceast a: cân d n oapt ea a t recut , iar z i u a se apr op ie, să în cepem săumblăm cuv i inc ios ca z iua , lepădând luc ru r i le în tuner icu lu i , ospe ţeşi beţ i i , desfrânăr i ş i necuvi inţe909, ca atunci să putem spune: «Dinn oapt e scu lân d în zo r i du h u l m eu căt r e T ine, D u m n ezeule»910. A po i şiarată p r i n ceea ce est e adăugat ce în seam n ă „a face în sin e d i m in eaţă ” . «Căci, spune, l um in ă su n t po r u n c i le Ta le pe păm ân t »911. P o r u n c i le sun t l um ină , r i sip i n d în t un er icu l n ecun oşt in ţe i . D e aceea, şi «p o

ru nca D om n u lu i est e st r ă luc i t oare, lu m in ând och i i»912.163. Cât d esp r e ceea ce se spu n e în Psa lmu l C : « în d im ine ţ i am uci s p e t o ţ i păc ă t oş i i păm ân t u l u i » , este clar or icui că se vorbeşte

în en igm ă, în m od acop er i t . N u [ spu n e] că în f i ecar e în cep u t d e zi îm i m ân jesc m âi n i l e cu sân gel e oam en i l o r ; n u aceast a sp u n e Scr i p tura. Căci aceasta mai este şi greu de crezut, pe lângă [ faptul că este

906 âîtoTtTiKoq, avân d şi sen sul d e „ i n i ţ i at ” .907 Ps. XVIII , 1 (Septuaginta v. 2) .908 /s. XL, 26.909 R o m . XIII, 12-13.910 I s. XX V I , 9.911 I s. XXVI , 6 .




un luc ru ] b les temat . Cum pu tea f i în f iecare d im inea ţă uc igaşu l tu tu ro r p ăcăto şi lo r păm ân tu lu i? Fi in dcă n u p oa te un u l sin gur să le f ie

su per io r t u t u r o r , m u l ţ i f i i n d p ăcătoşi , d up ă cum se pare. Şi ch ia r da că i -ar h i ru i pe to ţ i în războ i , n u a r f i în f iecare d im in eaţă uc igaşu llor. De aceea, ce este: «în d im ineţ i i -am uc is p e to ţ i păcă toş i i păm ân tu lu i , n im ic indu- i d in ceta t ea D om nu lu i p e to ţ i cei ca re luc rează nedrepta tea»? Să ascul tăm mai chibzui t ce le spuse, ca să nu acuzămcuvin te le pro fe t ice , ceea ce nu este drept . Ceta te a Domnulu i es teal cătu i r ea t r up u lu i om enesc . Păcătoşi i p ăm ân tu lu i n u sun t a l ţ i i de

cât cei despr e care M ân tu i t o ru l spu n e că d in ăun t r u , «din in imă ies gândur i le re le, inv id i i le , uc ider i le , adul tere le, fur tur i le , mărtur i i le m in cin oa se şi cele asem en ea lo r »913. Cel care se curăţă pe s ine î i n i m iceşte d in p r op r i a alcătu i r e pe aceşt i păcăt oşi a i păm ân t u l u i , careies d in t rupu l pământesc p r in f iecare gând despre Dumnezeu. Deaceea „d im in eaţ a” şi „ zo r i le” se fac în su f let la f iecare răsăr i r e a în văţă tu r i i mântu i toa re ; în e le t rebu ie d is t ruse toa te gândur i le ca re lu

crează nedreptatea. Căci , dacă pr imele mişcăr i către rău a le suf letulu i n u su n t t ăia te , con cepţ i i l e în a in t ează în m od n ecesar spr e fapt ă.Un asemenea păcătos a l pământu lu i es te gândul care sugereazăadu l t er u l , să p r iv eşt i fem eia p of t in d -o 9H. D eci , dacă n u est e u cis d insu f let , ca şi cu o sab ie - cuvânt u l care ta ie şi n im iceşt e pat im i le - , şiaceasta dimineaţa, adică la ieşirea la iveală, [al t fel ] după [aceea]adu l te ru l d in in imă î l va duce pe om la un păca t ş i ma i mare decâ t

acesta , chem ân du -1 la lu crarea pr i n t r up.164. Co n sid erăm că ceea ce a fo st sp u s d e cătr e I erem ia est e îacor d cu aceast a: «Blest em at est e cel ca re fa ce luc ru r i l e D om nu lu i cu n ebăg ar e de seam ă şi ce-l car e-şi o pr eşte sabi a lu i de la sân ge»915. Căc i ce l care urmează să fugă de greuta tea b les temulu i t rebu ie can ic io d ată să n u -şi o p rească sabia d e la sângele u n or asem en ea p ăcăt oşi . Asem enea est e şi ceea ce se sp u n e acu m d esp re d im in eaţ ă. V ai

celu i care, [ i eşind ] d in în t un er icu l şi d in n ecun oaşte rea n op ţ i i , du pă

913 M t . XV, 19.914 M t . V , 28.




pr ima vârs tă , când ra ţ iunea (cuvântu l ) răsare în e l , caută s icherădeopot r i vă cu scu la rea d in som n.

Iar d in t r e cei b i r u i ţ i de pat im i , un i i au r ăm as în b eţ i a pa t im i lo r , da r al ţ i i cu ră ţ in du -şi m in t ea cau t ă la lu m ea celo r văzu t e şi soco t esc i p ostazele şi f i r i l e916 celor raţ io n ale. Căci cele văzu t e au n evoiede o pr iv i r e atent ă, d e aceea „cau t ă sp re” (p r i vesc) . Iar cele raţ io n aleau nevoie de o raţ iune (cuvânt) deta l ia tă, de aceea „socotesc” . Doarcă t rebu i e m ai în t âi să cau ţ i sp r e lu c răr i l e D om n u l u i şi atu n c i [ab ia]

în ai n t ez i sp r e con t em p l ar ea lo r . A sem en ea er a şi Cel car e sp u n edespre Sine: «El M i -a d at cun oşt in ţ a cea adevărat ă despr e cele ce sunt , ca să ş t iu în tocmi rea lumi i ş i luc rarea s t ih i i lo r , începutu l ş i sfâ rş i t u l şi m i j l ocu l vrem ur i l o r , î n t oarcer i l e so lst i ţ i i l o r ş i sch im băr i l e t im pu r i l o r , c u rs u r i l e ano t im pur i l o r şi r ându ia la ast rel o r , f i r i l e an im a l el o r ş i po r n i r i l e f i a r el o r , f o r ţ a duh u r i l o r şi gându r i l e oamen i l o r , f e l u r i t ele neam u r i ş i pu t er i l e r ădăc in i lo r »917.

165. «De aceea pop or u l M eu a a juns robi t , pen t ru că nu L -a c unosc u t pe D om nu l , ş i a aj uns o m u l ţ im e de m or ţ i d i n c auz a f oam ei de p â i n e şi a set ei de ap ă»918.

Acestea, după is tor ie , pot corespunde cu re la tarea momentelo r u l t imu lu i ased iu a l iude i lo r , când un i i au fos t lua ţ i în rob ie , ia ral ţ i i au p ier i t d e foam e şi sete919. Şi cauz a, pen t r u care au su fer i tacestea, este c lară: că nu L-au cunoscut pe Domnul , Care venea lae i . încât ş i nouă n i se pot r iveşte îndemnul d in cuvântare . Spunem

acest ea, pent ru că cei care u rm ăresc băut ur a şi beau v i n u l cu m u zi că neîngădui tă ş i îş i ocupă pr iv i r i le cu veder i necuv i inc ioase ş i nusup or t ă să cau t e la lu c ru r i le D om nu lu i , p en t r u că sun t m ai d egrabăiub i to r i de p lăcer i decâ t de Dumnezeu, [aceş t ia ] dev in în rob i ţ i ş isu pu şi v ră jm aşi lo r .

Da r s -au î n tâmp la t ş i o mu l ţ ime de mor ţ i î n t r e e i d i n cauzafoam ei şi a l i psei d e apă. Căci cei care n u accept ă hr ana cuven i t ă su

916 Cele do u ă con cept e ch eie din în văţ ătu r a or t od oxă: u i tocrraau; „ i p ost asu l” ş i ouoia „ f i rea ” .917 înţ . Sol . VII, 17-20.918 I s. V, 13.919 Dis t r u g e re a Ie ru sa l imu lu i î n u rma ce lu i d e -a l d o i l e a r ă zb o i d i n t r e i u d e i ş i r o ma n i ,




f le te lor se fac morţ i greşel i lor . Ş i cei care nu sunt crescuţ i cu apaod ih n ei920, n ic i n u cau t ă să b ea d in acea apă, d esp re care D om n ul aspus samar i tencei : «Cel car e bea din apa pe car e i -o voi da Eu nu va m ai în set a în veac »921, aceşt ia se fac m or ţ i . Căci , auzi , s-au înt âm p lato m u l ţ i m e de m or ţ i n u n um ai d in cauza foam ei , ci şi d in cauza sete ide apă. Pentru că ei beau din acea apă, din care [bea] şisamari teanca. Căci, spune, or ic ine bea din apa aceea, va înseta iarăşi922. Nu beau din apa curgătoare spre viaţa veşnică923. Iar aceastaeste un îndemn spre cunoaştere . Căc i dacă necunoscându-L pe

D om nu l ajun g rob i , t r ebu ie să ne st r ădu im pen t r u h ar i sm a cun oaşter i i . Dar poate că adevărata moar te nu d in cauza foamei de pâ ine,n ic i a sete i d e apa aceast a sensib i l ă , ci d in cauza foam ei de a ascul t acuvânt u l D om n ul u i924 l i se în t âm pl ă suf le te lor care n u ascu l t ă. Căc i :«Nu nu m ai cu pâ i n e va t r ă i om ul , c i cu or ice cuvân t care iese d in gur a lu i D u m n ezeu»925. D e aceea «D om nu l nu l asă să m oară de f oa m e su f l et ele dr epţ i l or »926, şi : «M a i t â n ă r am f o s t ş i am îm b ă t r â n i t şi n u l -

am văzu t pe cel dr ept păr ăs i t şi n ic i sem in ţ ia lu i cer ân d pâ i n i»927. Şi :«Fi i i cămăr i i de nuntă, cât t imp mire le este cu e i , nu pot post i»928. Dar or iunde este foame şi sete, acolo este şi moarte. Deci, ca să num u r im de foam e, să cău t ăm pâ in ea cerească şi ca să n u f im pâr jo l i ţ ide sete, să căut ăm apa, d espr e care D om n u l a spu s: «D acă bea c in eva di n apa p e car e i-o vo i da Eu , n u va m ai în set a în veac»929.

166. «Iar iadu l şi -a lă r g i t su f let u l şi şi -a desch is gur a sa fă r ă în

cet are. Ş i se vo r cobo r î cei s lăv i ţ i ş i cei m ar i ş i cei bo gaţ i ş i cei n et r ebn ic i a i lu i ş i cel car e se bucu r ă de el . Şi o m u l se va sm er i ş i băr bat u l se va n ecin st i ş i o ch i i sem eţ i se vo r sm er i»930.

920 Ps. XX I I , 2.921I n . IV, 14.922 I n . IV, 13.

923 I n . IV, 14.924 A m . V I I I , 11.925 M t . IV , 4.926 Pr . X, 3.927 Ps. XX XV I , 25.928 M c. II, 19.929 I n . IV, 14.



i88 Sf . V a s i l e c e l M a r e

Pent ru ca Scr ip tu ra să ne în fă ţ i şeze mu l ţ imea ce lo r p ie rdu ţ i ,spu n e că iadu l şi -a lă rg i t gura . Ca la an im ale , [care] d i n m u l t a n evoie sfâşie cu fu r i e hr ana şi îşi l ărgesc gur a cu pr in zân d h rana, la fe l şiiadul se spune că ş i -a făcut gura mai încăpătoare. Dar poate căScr ip t ur a ne arat ă că locaşu l iadu lu i est e u n loc ob işn u i t în cele m aide j os a le pămân tu lu i , umbr i t d i n t oa te pă r ţ i l e ş i ne lum ina t ş i [ căexistă] o intrare care duce spre caverne, pr in care se face coborâreasu f le te lo r osând i te pen t ru rău , ca re d in cauza mu l ţ im i i ce lo r p ie r duţ i spune că a deven i t mai încăpătoare, ca să- i p r imească pe to ţ i .Căc i iadu l n u est e vr eo f i i n ţă , n ic i v r eo pu t ere im pu să celor care aum u r i t , du p ă m it ol ogi a931celor d in afară932.

De aceea, ce i care pent ru că nu-L cunosc pe Domnul a jungrobi ş i se topesc de foamea ş i de setea hranei duhovniceşt i , se coboară în iad împreună cu ce i s lăv i ţ i , cu ce i mar i , cu bogaţ i i ş i net rebn ic i i . T re i sun t amen in ţă r i le pen t ru păcă toş i : rob ia , moar tea ş icob or ârea în i ad . Căci ro b ia est e căd erea d e la v i aţa de d in ain t e, pr i n

v ic leşugul v ră jmaşulu i , care ne-a scos a fară d in fer ic i rea d in ra i ,m oar t ea este în st ră in area de po ru n ca făcăt oare de v ia ţă , iar cob or ârea la iad es te îndepăr ta rea de Dumnezeu p r in mu l ta răspând i re apăcatu lu i şi p r i n d i spoz i ţ i a con t r ară b in elu i . D upă cum d rep tu l a î n v ia t de ja împreună cu Hr is tos ş i a şezu t împreună în ce ru r i , l a fe lnedrep tu l es te numi t de ja rob ş i mor t ş i coborâ t în iad d in cauzapăcat e lor de m oar t e.

Scr ip t u ra en u m eră d i fer i t e t agm e ale celor care cobo ară în iad.M ai în t âi cei slăv i ţ i ; aceşt i a ar f i cei cu o repu t aţ ie dr eapt ă care nuau d eloc m ăr t u r ia co respu n zăto are d in p ar t ea v ie ţ i i p en t r u aparen ţ aaf işa tă ; apo i ce i mar i , care pr in t r -o putere ş i autor i ta te oarecare î idepăşesc pe ce i mul ţ i ; ş i bogaţ i i , care s-au încon jura t în mod ned r ep t de o m are m u l ţ i m e de aver i sau cei care au o dor in ţ ă n epo t o l i tă de mai mul t ; ia r ce i net rebn ic i a i lu i , ce i care , ca o boa lă n imic i

t oare răspân di t ă p r i n con t ag iere , î i st r ică pe cei care v i n la ei f ie pr i n în văţ ăt u r a n et reb n i că, f i e p r i n p r ovocar ea la p ăcat , f i i n d n u m i ţ i pe

931l iuGojtoua „scornirea de mitur i ” ,




d rep t „ p lăgi ”933. U n i i ca aceşt ia cob oar ă în iad. «Şi cel car e se bucu r ă, spune, de el». A cest a ar f i u n iu deu d u pă t r up , care se bu cur ă de Ieru sal im ul păm ân t esc, dar care nu cau t ă spr e fer ic i rea păst r at ă sf in ţ i l o r lu i D um n ezeu. O bservă însă că «de el » se spun e dup ă uzu l l im b i ivorbi te, după cum este obiceiu l despre casele par t icu lare ca acesteasă f ie n um i t e m ăr i te da to r i tă locu i t o r i l o r [d in ele] . A sem en ea este şi :«temel i i le lu i [S ionulu i ] în munţ i i ce i s f in ţ i»934. Şi cel care se bucurăd e aceea de el 935 se va cob o r î în iad .

167. «Şi o m u l se va sm er i, spun e, şi bă r bat u l se va n ecin st i »936.N u t r ebu ie să su fe re um i l i n ţa în t r - un l oc, ci î n vo ia [ i n te r i oa

ră] . Căci dreptu l este r id icat pr in dor inţa cerească, dar cel neevlavi -os es te umi l i t p r in a f in i ta tea cu ce le de jos . Omul ob işnu i t , r id i ca tdoar p r in fo loase le comune d in f i re , ca re nu t ră ieş te după pu te reapr ezen t ă în el d e la pr im a alcăt u i re , va f i um i l i t . D ar cel care se af lă

în u r cu ş şi est e d ej a v r ed n i c să f i e n u m i t „ b ăr b at ” , d acă d ev en in dslab se predă pat imi lor , va f i necinst i t . De aceea, «o m ul se va sm er i ş i bărbatul se va nec inst i», pen t ru că u n u l n u şi -a păz i t ceea ce estecomun, ia r ce lă la l t a p ie rdu t ş i bunu l dobând i t de e l d in exerc i ţ iu(asceză) pr in în t oar cerea căt re ceea ce est e m ai rău.

«Căci o m u l se va sm er i » . «Căci oc h i i D om nu lu i sun t î nal ţ i , i a r omul este smerit»937. Bărba tu l va f i nec ins t i t , nesoco t indu-L peDumnezeu pr in încă lcarea porunc i lo r . Căc i ce i care î l nesocotescv o r f i n e c i n s t i ţ i , d u p ă c u m î l a u z i m p e D o m n u l î n Pr ima [ c a r t e ] a Regi lor , spunând : «Pe cei ce M ă slă vesc îi s lăvesc, iar p e cei ce M ă n esocotesc îi necinstesc»938. Dec i , bă rba tu l va f i nec ins t i t de p ropr iu lpăcat , căci p ăcatu l face necin st e. «Căci, spune, vor învia un i i spr e v i aţ a veşn ică, iar al ţ i i spr e ocară şi r u şin e veşni că»939. D acă cin st ea est e acor d area în t âie tă ţ i i , ia r în t âie ta tea est e răsp l at a v i r t u ţ i i , sf in ţ i lo r

933 Aoi ţ ioq în seam n ă „p lagă” , „bo a lă” , dar m etafor ic are şi sen su l d e „n etr ebn ic” .934 Ps. LX XX V I, 1.935 D e I eru sali m .936 I s. V, 15.937 I s. II, 11.938 I Reg. II , 30.939 D a n . XI I , 2 . După cum observă N. L ipa tov , S f . Vas i le comb ină a ic i Sep tuag in ta cuTheodo t ion - c f . S t . Bas i l the Grea t , Commen ta ry on t he P rophe t I s a i ah , t rad . N .A .




l i se acordă ş i c inste ş i în tâ ietate, iar celor neevlavioşi cele opuse.Dumnezeu î i c insteşte pe cei vrednic i . Căci E l însuşi este Cel cuadevărat c i n st i t şi care înd eam n ă la c in st i r e. D e aceea, cel ce s-a n e

c in st i t n u îşi p oate do bân di c in st ea. Pe f iecare î l n ec in st esc pat im i lede ru şin e, d escoper i t e în t reg i i c reaţ i i .

«Şi o ch i i sem eţ i , spune, se vo r sm eri »940. Cei care îşi r id ică sp re în ăl ţ i m e cu get u l î l văd p e Cel car e l e d escop er ă p e t oat e acest ea,aceşt ia având och i i semeţ i pent ru că ş i -au condus cugetu l mai pre su s d e toate t r u p u r i le ; apo i , d in cauz a concepţ ie i g reşi t e şi a a taşamentu lu i pu te rn ic fa ţă de ce le mate r ia le , nu se ma i ţ in de vederea

celor măreţe, c i a jungând pl in i de desfătarea t rupească, se spune ped r ep t că v o r f i u m i l i ţ i .

168. «Şi D om n u l Savao t Se va înăl ţ a în ju deca t ă» 941.Adică după răsp lă t i rea dreaptă la ce le spuse mai îna in te ,

D om n u l D um n ezeu Se va înă l ţ a la jud ecată , f i i n d că un a d i n t r e celecare îndeamnă spre s lava lu i Dumnezeu este judecata făcută de ju decător asupra ce lor necuv ioş i după vredn ic ia fapte lor , încât ş i în

ju d ecat ă să f i e con t em p l at ă în ăl ţ i m ea p r i cep er i i şi p u t er i i l u i D u m nezeu . Căc i după cum ce i ca re con temp lă în ţe lepc iunea o rându i r i ice lor cereşt i , conform poz i ţ ie i as t re lor , mişcăr i i ş i re la ţ ie i pe care oau înt re e le, socotesc măreţ ia pr iceper i i Lui , încât pot să spună că:«nu est e nu m ăr pr iceper i i L u i»942, to t aşa ce i care văd ra ţ iun i le (cuv in te le ) judecă ţ i i , nu se minunează ma i pu ţ in de în ţe lepc iunea ş ipr iceperea judecăţ i i ş i de răsp lă t i rea f iecăru ia după vredn ic ie pânăla cele m ai m ic i l u cru r i 943. D e aceea po ate că î l în ă l ţăm pe D um n ezeu pr in f iecare real izare, încât El est e înă l ţ a t în cum păt area noast răşi est e înă l ţ a t în d rept a tea n oast r ă. Ia r p en t r u că acest ea su n t real i za te p r in con luc ra rea lu i Dumnezeu, când sus ţ inându-ne ne în d reap tă ia răş i , sp r i j i n indu-ne ş i în tă r indu-ne p r in con luc ra rea Lu i ,atu n c i spun em : «Te voi înăl ţ a, D oam n e, că m -ai r id icat »944.

940 I s. V, 15.941I s. V, 16.942 Ps. CXLVI, 5 .943 M t . XVI, 27.

S




în ăl ţ ăr i l e (p r eam ăr i r i l e) lu i D u m n ezeu su n t m u l t e: p r i n cu n oaşte re şi p r i cepere, p r in po m en i rea m ăre ţ i i l o r Lu i şi con tem p la rea

ju d ecăţ i l o r Lu i . D e aceea se sp u n e d esp r e cel d r ep t : «Laudele lu i D um nezeu [sun t ] în gât le ju l lu i»945. A po i , p en t r u că pu te rea l uc răr i ies te o rându i tă p r in s ta to rn ic ia con temp lă r i i , spune : «săbi i cu două tăişur i în mâini le lor»946, adică sunt cuv in te le suf le tu lu i care ta ie ş idezrădăc inează pa t im i le . Ia r dacă Domnu l Savao t înseamnă „Domnul oşt i r i lor ”947, atunci oşt i r i le care î i s lu jesc la vremea judecăţ i i î lvo r în ăl ţ a şi î l vo r slăv i pen t r u ju decat a cea dr eapt ă şi n esu pu să gr e şe l i i . Asemenea cons iderăm că , judecându-Se Domnu l cu oamen i i ,căci «D om n u l în su şi va ven i la ju decat ă cu po po r u l»948, d o ar D o m n u lva f i înă l ţa t949, n imeni nef i ind îndreptă ţ i t îna in tea Lu i . Căc i c ine,cercetând b i n efacer i le no ast re de Ia Creato r şi icon om i i l e atâ t de felu r i t ele care v i n deopo t r i vă la în t regu l n eam om en esc , va pu tea răsp lă t i cu u n ele la fel şi v redn ice cele ven i t e la el d in daru l D om n u lu i?De aceea s f in ţ i i sunt u imi ţ i , spunând: «Ce vo i r ă s p l ă t i D o m n u l u i pent r u t oat e cât e m i-a dat m ie»950?

169. «Şi D u m n ezeu, Cel sfânt , va f i s lăvi t în dr ept at e»951.Slăv i rea Celu i s fânt în drepta te urmează înă l ţăr i i în judecată .

Cei care L-au contempla t înă l ţa t în judecăţ i , aceşt ia în ţe leg s lavad r ep t ăţ i i Lu i .

«Şi vo r paş te cei j efu i ţ i ca tau r i i ş i m iei i vo r m ânca pu st iu r i l e celo r du şi d ep ar t e»952. Poporu l a jun s rob , d in cauză că n u î l cun oşteape D om n u l şi pen t r u că a păcătu i t cu bău t u r a, va f i păscu t ca o tu r m ă. A ceşt ia sun t aceiaşi cu cei jefu i ţ i , în v r em ea cât au fost în r ob i ţ i .Este c lar că, de cât e o r i sun tem slăb i ţ i în războ i de pu t er i le po t r i v n i ce , rob i ţ i de e le , suntem je fu i ţ i ca o pradă după v ic tor ie . Ia r je fu i ţ i ,

945 Ps. CXLI X , 6.946 Ps. CXLI X , 6.947 în eb r ai că KŞŞt ţ a v a ’ „oş t i re ” . Fo rma Iahve Ţevao t (Savao t ) înseamnă „ Iahve (Dom

nu l ) o şt i r i l o r ” . Se refe ră în p r im u l rând la oşt i r i l e îngereşt i , da r , p r in ex tens ie, şi l a oş t i r i le lu i Israel .948 I s. III, 14.949 I s. II, 11.950 Ps. CX V , 3.951I s. V, 16.




n u m ai p r i m im cele p rop r i i l uc ru r i l o r r aţ i on ale sp re h rană noast ră ,ci pu r t aţ i l a în t âm p l are de m işcăr i le i ra ţ ion ale, pet r ecem în fe lu l t a ur i lo r în pust iu l aceste i v ie ţ i . De aceea nu a spus „vac i ” , c i „ taur i ” ,căc i vac i le se adu n ă în t ur m ă, dar taur i i d in cau za păr ţ i i pasion ale [asu f le tu lu i ] su n t i r asc ib i l i u n i i cu al ţ i i , sun t p ăscu ţ i r i sip i ţ i un i i d e al ţ i i . I ar pen t r u că du pă rob ie m u l te [ locur i ] se pare că au fost p us t i i te , pen t ru că locu i t or i i au fost l ua ţ i de du şm an i , d e aceea spu n e: «şi m ei i vo r m ânca pu st iu r i l e celo r duşi depar t e» . Căci după is tor ie ceia junş i re fug ia ţ i d in Iudeea în campan ia lu i Nabucodonosor , au fos tcapt iv i , f i ind duşi în Babi lonia953. De aceea, spune, miei i vor paşteţ ara care apar ţ in ea celor d u şi şi capt iv i d in cau za războ i u lu i [şi ] carea ajun s păşun e p r i n pu st i a m u l t ă, pen t r u că nu m ai p oar t ă n i c i o r ăm ăşi ţ ă a vech i i po pu la ţ i i , c i face să crească d in pu st ia oam en i l or i ar bă îna l tă ş i moale . Dar poate că Scr ip tura spune în en igmă pro fe t iccă f i in d aru n caţ i a fară d in p et recerea cu sf in ţ i i cei care au călcat p o ru n ci l e d iv in e, noi , ce i căror a l i s-a acor d at pr in căd erea acest or a ce

l e pen t r u a f i m ân t u i ţ i , num i ţ i m iei d i n cauză că sun tem nou născu ţ i în cred in ţ ă, su n t em p ăscu ţ i în l ocu r i l e cel o r l u aţ i , b u cu r ân d u -n e deh rana du h ovn icească şi ra ţ ion ală a cuv in te lo r lu i D um n ezeu ca de oia rbă moa le . Ş i Domnu l i -a numi t pe ce i nou născu ţ i după c red in ţă„mie i ” , când i -a spus lu i Pet ru : «Simon Bar îona, mă iubeşt i? Paşte m ielu şei i M ei»954.

170. «V ai de cei care îşi t rag păcat ele ca ş i cu o fu n ie m are şi c

ş i cu o curea de jug a unei v i ţea nelegiuir i le, de cei care spun: Să se apropie repede cele pe care le va face, ca să vedem şi să v ină voia Sfân t u lu i lu i Isr ael , ca să cu n oa ştem »955.

Păcătu ind ne p regă t im lan ţu r i ş i fun i i , cu ca re sun tem lega ţ idupă măsu ra mu l ţ im i i sau măr im i i păca te lo r , împ le t i ndu -ne l egă tur i a le suf le te lor f ie mai mar i , f ie mai mic i , cu care , după Iere-mia956, a jungem pr inş i . Dec i ce i s tăpân i ţ i de dor in ţa t rupu lu i sunt

cupr inş i de lanţur i pământeşt i , cu care , după hotărârea dreaptă aJudecătoru lu i , f i ind legaţ i de mâin i ş i de p ic ioare , ce i condamnaţ i

953 I I Pa r . XXXVI , 2 0 ; I V R e g . XXV, 11.954 I n . XXI, 15.955 I s. V, 18-19.




sunt aruncaţ i în în tuner icu l ce l d in a fară957; de mâin i , pent ru că[sunt ] cele care lucrează, iar de p ic ioare, pentru că [sunt ] cele caremerg. Căc i de fapt f iecare este legat cu f rângh i i le propr i i lo r păcate ,

în cât f i ecar e d in t r e m ăd u l ar el e car e l u cr ează p ăcat u l să f i e l eg at f i i nd pedepsi t cu p r op r i u l l an ţ .

«Vai , spune, de cei care îş i t rag păcatele ca ş i cu o funie mare»958, adi că cei care leagă cu greşeala d in t â i o a do u a şi o a t r e ia u n ad up ă al t a, necuv i in ţ e şi n ed rept ăţ i şi n eîn f r ân ăr i . Căc i t r ebu ie ca ceicupr inş i de păcate, în loc să acumuleze ş i să adune la răutăţ i a l te le,

imediat după pr ima încolăci re a re le lor să se lepede de păcate. Esteim po sib i l ca f i r ea u m an ă să n u p ăcăt u i ască, pent ru că n u este dr eptp e p ăm ân t car e să facă bi n ele şi să n u p ăcăt u iască959. D u p ă p ăcăt u i-rea d in grabă sau d in în şe larea celu i care un e l teşt e îm po t r i va n oast ră , este posib i l ca sch i m bând u -n e să n e po căim şi să n u m ai st ivu imrel e pest e rele.

Căc i d u pă cum cei care îm pl et esc rogo j i n i , cân d [ fun ia] r ăsu c i

tă u rmează în scur t t imp să se te rmine , in t roduc a l ta , lung ind-o ş imăr ind-o, la fe l ş i ce i care sunt scufundaţ i în re le. Până să se termine pr imul păcat , î l încep pe a l doi lea, ş i acelu ia î i adaugă iarăşi unal tu l . Ş i ast fe l în t reaga v iaţă care l i se cont inuă cu păcate seamănăcu o fu n ie m are îm p l et i t ă, avân d şi ceea ce est e an te r io r îm pr eun ălegat , d ar şi ceea ce est e m ereu p rezent est e l ip i t în asem ănarea cuceea ce a fost adu s în ain t e. D e aceea, spu n e: «V ai de cei car e îşi t rag

pă cat ele ca şi cu o fu n i e m ar e»960.Să înţe legem ceea ce s-a spus ş i d int r -un exemplu. Dacă ar f ic ineva s t imula t de păcatu l nestăpâni r i i , p r iveşte pr in câte mi j loace

îşi at r age p ăcat u l n ecu v i i n ţ ei . M ai în t âi îşi ar an jează în t r -u n an u m efe l t rupu l , î ş i tunde în t r -un anume fe l pă ru l , se îmbracă în t r -unanume fe l cu veşmântu l , ş i acesta de loc în tâmplă tor , c i meşteşug i tca îm pod ob i r e, ară tând o m igală pen t ru iu b i r ea de fru m os faţă de el ,

până la [deta l i i p recum] brâu l [ş i ] sandale le . Apo i îş i p rocură aver ica să cumpere cu e le t inere ţea ce le i iub i te . Apo i îş i t i c lu ieş te peţ i

957 M t . XXII, 13.958 Î s. V, 18.959 Ps. X II I , 3.




toare care să î i aducă [ femeia iub i tă ] , ţ ine cuvântăr i care provoacăp ie rzan ia, îşi p regăt eşt e ocaz i i pen t ru în t âln i r i în t âm p lă toare , pet re cer i şi banch et e, în t reveder i lu n g i . Pr i n at ât ea m i j l oace adu cân d u -şirăul desfrânăr i i , acesta este cel care îşi t rage păcatul ca şi cu o funiem are. Şi , pe scur t , o r i ce rău îm p ot r i va apr oapelu i , săvârş i t n u d in în tâmp la re , c i săvârş i t d in vo ie ş i cu p remed i ta re cu mu l te p regă t i r i ,este o funie mare, cu care oameni i îş i t rag păcatele af late chiar ş i lad epăr t are . A şa de m ar i f i in d aceste fun i i , su n t gr eu d e dez legat , d incauza for ţ ei p ăcătoşi l o r în re le şi p en t r u că ei îşi îm pl et esc pu t ern ic

şi strâns păcatele.171. D e aceea spu n e: «şi ca şi cu o cu r ea de j u g a u n ei vi ţ ea»961.Căc i legă tu r i le de la jug nu sun t rup te uşor n ic i de an ima le le

de jug ce le mai putern ice ş i care t rag cu for ţă greută ţ i le . Scr ip turain sistă pe for ţ ă, spu n ân d că est e cureau a d e la ju gu l u n e i v i ţ e le, ad i că de la an im alu l cel m ai p u t ern ic , care nu este slăb i t n ic i p r in p o ver i , n ic i p r i n t im p. Va i , deci , de cei care îşi fac pr egăt i r i m ar i pen t r u

a păcătui , ş i acestea cu forţă şi putere. Totuşi este posibi l ca celajun s cap t i v al p ăcatu lu i să î l u r m eze pe H r istos, «Cel car e le spu n e celor pr in ş i : Ieşi ţ i , ş i celor d in înt un er ic : D escoper i ţ i -vă»962. Cei pr in şiieş ind d in înch isoare ş i d in în tuner ic , p r i v ind spre lumina adevăra tă , î i u rmează lu i Hr is tos măr tur is ind, legaţ i cu cătuşe, până cânddator i tă sch imbăr i i pent ru ce le bune se fac vredn ic i să f ie dez legaţ ide A cest a d in lanţ u r i l e d in care socot eau p ână at u n c i că n u se poate

scăpa. D ar aceşt i a care îşi t r ag p ăcatele şi n esocot esc ju d ecata d u m nezeiască, grăbesc adesea pr in cuvânt cele cu care au fost ameninţa ţ i , pent ru că n u su n t con v in şi de ele şi spu n : «Să se ap r op ie r epede cele p e car e le va fa ce, ca să vedem şi să v in ă voi a Sfân t u lu i lu i Isr ael , ca să cu n oaşt em »963.

Dar aceasta este funia mare care t rage păcatul af la t depar te.Căci este c lar că spun unele ca acestea necrezând în veacul v i i tor ş i

d ispre ţu ind ce le cu care sunt amenin ţa ţ i . Ce l în f r icoşat de judecata( t r ib un alu l ) lu i H r i st os şi cel care îşi adu ce în m em or ie păcate le d in

961I s. V, 18.962 I s. XLIX , 9 .




t in ere ţe nu v a înd răzn i să grăbească ju decat a. D im pot r i vă, îşi caut ăo per i oadă m ai m are , ca să poa tă în t r -u n t im p m ai m u l t să-şi cu re ţesu f le tu l său d e m ur dăr ia păcatu lu i . Exem ple pen t ru g raba fără ra ţ i u n e căt re cele vi i t oar e su n t A h i t o fel964 şi I u d a965, care di n cau za fap t u lu i că le -au con sid erat m ai gre le pe cele pr ezen t e decât pe cele dedupă acestea ş i reproşul de la oameni [mai greu] decât pedeapsagheenei , au preferat moartea pr in spânzurare cele i de la s ine. Căcice i care cred în veacu l v i i to r nu s-ar f i spânzurat , c i ch iar dacă det est ă v ia ţa, con t in u ă în cele de aic i , consid erân d u - le pe cele v i i t oare

mai înf r icoşătoare decât cele prezente. Asemenea era Iov, care z i cea: „De-aş avea un folos să mă omor sau să- l rog pe al tul ş i să facăaceast a p ent r u m in e” . Căci d in acest ea se arată cât d e greu d e su p or ta t es te nenoroc i rea ş i că îş i păst ra prudenţa în legătură cu p lanu l

îm p o t r i va l u i în su şi .Asupra acelora care se scapă pe e i înş iş i cu v io lenţă (se s inu

c id) s tă condamnarea de uc idere . Ş i pent ru că la Pave l am găs i t ca

f i in d spu s de căt re un i i : «Să f a cem rele, ca să vi n ă cele bu n e»966, c o n s iderăm că ş i acea îndeletn ic i re este o funie care duce la un păcatm are. Căc i se spu n e că o asem en ea p ărere la iu d ei s-a făcut d in m u l t a st râm bătate : „D acă se aşteapt ă să f ie d i st ru gerea d in cauza m u l ţ imi i păcatu lu i , ha ide să facem re le ş i să săvârş im măsura u l t imă an ed rept ăţ i i , ca să v i n ă sch i m barea celo r p rezen t e şi t oate să ajun gă

în t r -o st ar e m ai b u n ă” .

172. «Vai ce lor care spun rău lu i b ine ş i b ine lu i rău, ce lor car consideră în t u n er icu l lu m in ă şi lum ina în t un er ic , celor care consideră du lcele am ar ş i a m ar u l d u lce»967.

D ar cel d esăvârşi t care are p r in depr i n dere sim ţ u r i le an t r en ate, trebuie să poată discerne între f irea cea bună şi cea rea968. Şisch i m băto ru l d e ban i d est o in ic t rebu ie să ţ in ă b i n ele şi să se ferească de or ice fel de rău969. Dar cel care are discernământul suf letului

964I I Reg. XV II , 23.965 M t . XXVI I , 5 .966 R o m . I I I , 8.967 I s. V , 20.968 Evr. V, 14.




nimic i t o feră măr tur i i sch imbate despre or ice va loare. Ş i se pare căeste o mul tă ind i ferenţă în f i rea umană să ia în cons iderare [exact ]op u su l d esp r e f i ecar e adevăr. Şi, o, de ar ajun ge acest d ezacor d d oarla ce i d in a fara cred in ţe i după Scr ip tur i , care spun că toate ra ţ ionamente le (cuv in te le) despre f iecare lucru sunt ech iva lente ş i o r icec lar i ta te , pe cât ţ in e de ei , o t r ansfor m ă în am bigu i t at e, care spu n căargin t u l este n egru , d i n cau za otr ăvi i care iese d in el , că soarele est enegru pen t ru că înnegreş te t rupur i le cu care es te ma i mu l t în con t act ! Şi d in u n ele ca acest ea con st r u iesc în văţăt u r a desp re su sp end area judecăţ i i , f i indcă s imţ i rea are înşelăr i ş i nu percepe ceea ce luc ru r i le sun t p r in f i re , c i och i i sun t înşe la ţ i de co lo r i t , pe gâ tu l po rumbe lu lu i obse rvând a l t e cu lo r i î n momen te d i f e r i t e sch imbându -se vederea în funcţ ie de răsuc i r i le an imalu lu i ş i de poz i ţ i i le fa ţă deraze.

De aceea spr i j i n indu-se pe percep ţ ia cu a ju to ru l och i lo r , n ic inu sunt de acord [că este] z i , n ic i nu mărtur isesc [că este] noapte.

D rep t u rm are, cad şi î n n ec red in ţa î n D um nezeu , conc luz ion ân d căn i c i t oa tă [ l umea ] nu es te admin i s t r a tă de p ron ia l u i Dumnezeu ,n ic i n u este pu r t at ă de la sin e.

D ar ai pu t ea vedea pe m u l ţ i şi d in t r e cei care au crezut în scr i er i le legiu i t oare şi p ro fet ice, care se lu pt ă cu con v in gere pr i n ob iecţ ie la f iecare [ lu cru] îm p ot r iva clar i tă ţ i i , ca să slăbească şi să t u lb u readevăru l d in învă ţă tu r i . Un i i măr tu r i sesc că c red în Hr is tos I i sus ,

dar nu su n t a f laţ i «u n iţ i în acelaşi cu get şi în aceeaşi în ţ elegere»970, cidespăr ţ i ţ i î n dezb inăr i le ce le ma i mar i . Un i i d in s imp l i ta te , dar nup u ţ in i d in set ea de con d u cer e şi d in van i t at e, dor esc, de aceea, să f ieară taţ i m u l to r a ca fi i n d în ţ elep ţ i şi avân d cun oşt i n ţă pest e cei lal ţ i .

Toa te [ locur i le ] s -au ump lu t de ce i ca re se con f run tă un i i cual ţ i i şi se con t raz ic în în văţ ăt u ră , f iecare su sţ in ân du -şi cer t ăre ţ p ro pr ia în văţă tu ră şi cu cea m ai în verşu n ată încor d are fo r ţ ân du -se să le

r ăst oarn e şi să le resp in gă pe ale celu i l al t . D ar cei care se lau d ă că aupăz i t înv ăţ ăt u ra apost o l i că şi , p r in su ccesiu n e de la aceia , că au p r i mi t p red ica Evanghel ie i , t rebu ie să ara te pr in consensu l despre în văţă tu r i că su n t p ăr ţ i a le B iser i c i i lu i H r i sto s celei un a.




173. A ceast ă t u lb u rare aju n ge n u n u m ai la cun oşt i n ţă , c i şi lfapte. «Su n t că i a le om u lu i car e p ar să f i e drepte , da r capet ele ei dau în fu n d u l iad u lu i»971. Şi: «exis tă dr ept care p i er e în dr ept at ea lu i ş i n e- cu vios car e r ăm ân e în r ău t at ea l u i»972.

Dacă este ceva greu de văzut , [atunci ] ş i dreptatea adevăratăapar ţ ine aceste i ca tegor i i . De aceea ş i So lomon numără împreunăacestea ca deopotr ivă de c inst i te , spunând: « să în ţ elegi pa r ab ol ele şi cuvân t u l în t u n ecat ( t a in ic) , spu sele înţ elepţ i lor şi p i ld ele»973; «să înţ eleg i drepta t ea adevărat ă ş i fa c i dreapt ă ju decat a »974. D e aceea, m u l ţ iadu c d in g rabă ju decăţ i con t rad ic to r i i , îna in t e de observa ţ ia dobân d i tă p r in ra ţ ionamentu l ( cuvân tu l ) su f i c ien t ş i ce rce ta t foa r te amăn un ţ i t , d in n esăbu in ţă dân du -şi în cuv i i n ţ area faţă de învă ţă tu ra f iecăru ia fără cercet are.

Discip l ina d ia lect ică este crezută mai degrabă că poate să leofere pe acestea: să împar tă d is t inc t natur i le lucrur i lo r , să le recunoască pe cele de acelaşi fel şi să le separe pe cele opuse. De aceea,şt i indu-se pe s ine că are d ia lect ica dumnezeiască, a spus: « Să- ţ i f i e plăcută vorba mea»975, căci d ia lect ica celor cer tăreţ i ş i a celor caret ra tează lu cru r i le în m od înverşu n at n u est e p l ăcut ă, c i este ceva re vo l t ăto r . D ar f i i n d cele t re i perech i , l um in ă şi în t un er ic , bun şi rău ,amar ş i du lce, sunt e le o s ingură [prob lemă] în sub iect sau se d i fe renţ iază în t re e le după gen? Dec i după [sensu l ] mai s implu , es teev iden t că rău l este at r ibu i t d ecăder i i m oravur i lo r , bun u l ( f rum osu l )es te de f in i t ca un bun lăudab i l , în tuner icu l ca aer l i ps i t de lumină ,iar l u m in a este su b st anţ a976 care dest ram ă în t u n er icu l . D ul cele estede l ica te ţea savoare i sau seva p lăcută s imţu lu i gustu lu i . Ia r amaru leste ceea ce, f i ind gustat, se face aspru la gust. Deci, după sensulm ai sim pl u , acest ea se d eosebesc foar t e m u l t u n ele d e al t ele.

C ine es te dec i a tâ t de nebun încâ t , f i i nd în m iezu l nop ţ i i , săn um ească în t un er i cu l l um ină , i ar och i i f i i n du - i în con fuz ie î n în tu -

971Pr . XVI, 25.971Eccl. VII, 16.973 Pr . I, 6.974 Pr. I, 3.975 Ps. CII I , 35 ( Sept u agin t a v . 34) .




n er ic , să se po ar t e ca şi cum ar f i în l u m in ă st ră lu c i t oare? Cin e, f i in dnecăj i t de gustu l celor amare, se poar tă ca faţă de p lăcerea cea maidu lce? Cui d in t re ce i care au och i b ine le ( f rumosul ) sens ib i l nu esteu şor d e recun oscut ? Căc i în sim et r i a d i n t r e ele a păr ţ i lo r , [b i nele] î iu n eşte p r i n f in eţ ea ară ta tă pe cei în t âln i ţ i cu o at r agere oarecum au tomată ş i natura lă , ia r urâ tu l produce de la s ine o avers iune ce lorcare privesc.

174. D ar se p are că n u d espr e cele b in ecu n oscu t e p r i n sim ţ i reste Scr iptura, căci dacă «porunca Domnu lu i es te s t ră luc i t oare , l u minând ochi i»977 şi «sfeşn ic pent r u p ic io ar ele drept u l u i est e cuvânt u l lu i D u m n ezeu»978, cel care nu t ră ieşt e du pă v i r t u t e, c i est e în făşu ratd e pat im i l e m at er i a le, acela est e cel care se b u cu ră d e o v i aţă în r ăuta te ca f i i n d v reo lum in ă, dar o ev i t ă pe cea du pă por u n ca D om n u lu ica f i i n d în tu n er ic . Şi cel ca re ev i t ă d in cauza greu t ăţ i i p o r u n c i lo r cu v in te le l u i Dumnezeu du l c i gâ t l e j u lu i ce lu i d rep t , f i i nd ma i p resusdecât mierea979 pent ru gustu l lu i ra ţ iona l , acesta spune amaru lu i

d u lce şi d u l celu i am ar . D espr e acest ea t rebu ie gân di t şi d espr e b in e( f rumos) , căc i f rumosu l cu adevăra t d in su f le t es te b ine p ropor ţ io -nat pr in v i r tu tea depr insă; căc i v i r tu tea este cent ru l ş i s imet r ia , ia rcele care încalcă v i r tutea pe ambele păr ţ i , excesele ş i l ipsur i le , suntd i spr op or ţ ia şi u râ ţen i a. A sem en ea, bărbăţ i a est e cen t ru l , excesu l fa ţă de aceasta este cutezanţa, iar l ipsa acesteia t imidi tatea. De aceeab in ele ( f r um osu l ) su f l e tu lu i este b ine p rop o r ţ i on at p r i n v i r t u te , iar

u r âţen i a [ înseam nă] d isp r opo r ţ i i ven i t e d in rău ta te . Scr ip t u r a îi n efer i ceşt e p e cei care aleg răul ca b in e şi fu g de v i r t u t e ca de ceva rău.D ar t rebu ie cerceta tă şi cauza pent ru care se z ice d espr e b in e

( f rumos) „ce i care spun” , ia r despre lumină ş i du lce nu „ce i carespun, c i „cei care consideră ( ţ in) ” . « Vai celor care spun rău lu i b i ne şi b inelu i r ău , celo r ca re consideră în tu ner i cu l l um ină ş i l um ina în t un er ic , celor care cons ideră dulcele amar ş i amarul dulce»980. Poate că

Scr ip t u ra ara tă că la p r im ele aleger i ale v ie ţ i i g reşim do ar p r in ra ţ i u n e (cuvân t ) , dar a ju n şi la fapt e şi n ed et aşaţ i p r i n exper i enţ ă de rău,

977 Ps. XVI I I , 9 .978 Ps. CXVIII , 105.979 Ps. CXVIII, 103.




n e pu n em , ca să z icem aşa, h ot are le fapte lor , făcân d lu crăr i l e rău t ă ţ i i d e nec l in t i t . Căc i cel care nu se sch i m bă de la n est ăpâni re şi iu b i re de p lăcere la cum păt are, îşi face am aru l d ul ce. Şi cel care fuge devi aţa du pă Evan gh el i e, d ar alege v i aţ a d e ani m al şi i r aţ ion ală, îşi face în t u n er i cu l l u m in ă. T o t u şi cel car e l e ap ăr ă p e acest ea şi vo r b eşt eob razn ic d espr e fapt e necuvi in c ioase, acela este cel care spu n e b in elu i rău, d u pă A p osto l , care î i acuză nu n u m ai pe cei care fac acestea,ci şi p e cei car e su n t d e acor d cei car e fac981. Co n si d eră (îşi face) în tuner icu l lumină ce l ca re pune lampa sub obroc sau o ascunde învas şi n u o pu n e p e sfeşn ic982. D eci „ a sp u n e răul u i b in e” est e în ţ elesca re fer in du -se la a dogm at i za, iar „ a con sid era ” în tu n er icu l lu m in ă[ca] r efer i n du -se la com por t am en tu l d in fap te .

x75- «Va i de cei ca re sun t în ţ elep ţ i pen t ru ei ş i î nvă ţa ţ i în f a ţ a l o r în şişi»9*3.

Acestea î i cupr ind nu numai pe ce i care cad în fapte , c i ş i pece i care sunt ţ inu ţ i de necred in ţa ş i de necunoaşterea fa ţă de Domn u l n ost ru I isus H r i st os. Căc i cel care nu crede în lu m in a cea adevărat ă984, ci se face f i u al d iavo lu lu i985, acela sp u n e în t u n er i cu lu i lu m i nă ş i l umin i i în tuner ic . După cum Domnu l es te lumină986, to t aşaeste du lceaţă pent ru ce i care gustă d in E l cu în ţe legere, aducândbu cu r i e p lăcu t ă şi p l i n ă d e or ice desfătare. D e aceea cel care Î I gustăşi a jun ge la exp er ienţ a bucu r ie i ce lei m ai p lăcut e şi d el ica te, spu n e:«Gu st aţ i şi vedeţ i că bun este D om n u l»987. D e aceea, cel care n u cr ede în Domnu l î i spune amaru lu i du lce . Dar ce l ca re nu c rede înD om nu l , n i c i n u î n ţ elege f i r ea f r um useţ i i adevărate , n i c i nu p r im eşte vederea e i - căc i nu în a rmon ia membre lo r , n ic i în v reo cu loarecare să st ră lu cească p e t r u p se af lă p lăcerea, c i d oar în cuget u l cu răţa t cu p r i sosin ţ ă este cun oscu t cu sigur an ţ ă b i n ele ( f ru m osu l ) d in f i rea dumnezeiască, după Psalmul , care spune: «în s t ră luc i rea ş i în

981R o m . I, 32.982 M t . V, 15.983 I s. V , 21.984 I n . I, 9.985 I I n . I I I . i o .986 I n . V I I I , 12.



200 s f . Va s i l e c e l m a r e

f rumuseţea Ta»988 - dec i cel care nu p r im eşte p r i n p rop r i i och i st r ăluc i r i l e f rumuseţ i i dumneze ieş t i , ace la spune rău lu i b ine ( f rumos) .Iar pr in n egarea acest eia , în m od c lar est e de acord cu op usu l .

Caci d acă D om n u l este lum in ă, cel op us Lu i este desigur în t u ner ic . Dacă f i rea adevăru lu i es te du lceaţă , minc iuna este des iguram ară. D ec i p r i n n egarea lu i D um n ezeu se face con f i r m area v r ăjm aşu lu i . Dacă nu este păr tăş ia dreptă ţ i i cu nedrepta tea, n ic i comuniu n ea lu m in i i cu în t u n er i cu l , n i c i arm on ie în t re H r i sto s şi Ve l i a r9®9,acest ea t r ebu ie separat e. Est e n evoi e de at en ţ ie m are şi p r ecisă ca să

nu-1 confundăm pe ce l care se t ransformă în înger de lumină990,cons iderându-1 lumină , n ic i bucurându-ne de amărea la rău tă ţ i i , săat r i bu im v ie ţ i i i ub i t oare de p lăcere slava du l ceţ i i ; n i c i în rob in du -n esu f le tu l fa ţă de f ru m useţea t r up ur i lo r , să consid erăm că f i rea f ru m useţ i i ad evărat e est e în aceast a.

176. D eci «V ai de cei care su n t în ţ elegător i pen t r u ei şi învăţa în f a ţ a l or în şişi»991.

Acestea se pot spune despre cei care cred despre e i înş iş i căsu n t în ţ elegăt or i şi învăţa ţ i , deşi n u su n t ast fel . D ar se po t [spun e] şidespre ce i care au în t r -adevăr har isma în ţe leger i i ş i a cunoaşter i i ,dar nu o împăr tăşesc ş i ce lor la l ţ i . «Căci înţe lepc iune ascunsă ş i com oară near ătat ă, car e est e fo lo su l d in am ân dou ă»992? Dec i un i i caaceşt ia su n t în văţaţ i în faţa lor în şiş i , dar n u şi în faţ a celo r l a l ţ i , ca şicel care şi-a ascuns talantul la sine993. Nu este învăţat nici înaintea

lu i Dumnezeu ce l care nu s-a fo los i t de cunoaştere spre s lava lu iD u m n e z e u .Se pare că este şi o a t r e ia asem enea in t erp ret are a „celo r în ţ e

legător i ” ş i a „ce lor învăţa ţ i ” . Ce i care sunt as t fe l de la Dumnezeu,care pr im esc daru l d e la El , dar care n u î i a t r ib u ie lu i D um n ezeu cauza înţe leger i i , c i pun real izăr i le pe seama lor , [aceşt ia] sunt înţe legăt or i p en t ru ei şi învăţ aţ i în faţ a lo r înşişi . Căt re ei este p ot r i v i t să

988 Ps. XL IV , 5.989I I Cor . VI, 14-15.990I I Cor . II, 14.991I s. V, 21.992 înţ . Si r . X X , 31 (Sept u agin ta v. 30).




se spună: «Ce a i p e care să nu f i p r im i t ? Ia r dacă a i p r im i t , de ce te l auz i , ca şi cum n -a i f i p r im i t »994? Şi: «D acă n -a r z id i D om nu l casa , în zadar s-ar t ru d i z i d i t or i i»995.

D e aceea se sp u n e că în ţ eleger ea est e ca o d ispo n ib i l i t ate a su f l etu lu i d e a u rm ăr i , adu nând im ed ia t în t r - un u l gân du r i l e desp re l u crur i , [d ispon ib i l i ta te ] care a fos t fo rmată pr in desăvârş i rea în no i aseminţe lor ra ţ iona le"6 . Sau în ţe legerea este capac i ta tea cugetu lu ide a găsi cu p ersp icaci t ate ceea ce est e pr op r iu şi cu veni t f iecăru i l u cru. Iar cunoaşterea [este] depr inderea care are în sine ceea ce este

sta torn ic , nef i ind sch imbată de cuvânt ( ra ţ iune) . Ce l care cunoaşteeste cel care îş i asumă contemplăr i le necesare pentru fer ic i re, caredeja cupr inde în s ine [aceasta] ca pe un obicei ş i cu statorn ic ie. Sespune că în ţe lepc iunea este cunoaşterea lucrur i lo r dumnezeieşt i ş iomeneşt i ş i a cauze lor lo r . Dar dacă în ţe lepc iunea de la s ine esteH r i sto s997, sp u n em că în ţ e lept u l este cel d esăvârş i t p r i n p ar t ic ip areala H r i st os, Care est e în ţ elepciu n ea.

Cel în ţe legător es te cons iderat după desăvârş i rea seminţe lorde în ţ elegere d in n o i . Ce l care cun oaşt e [este cons iderat ] du pă asu marea contemplăr i lo r necesare pent ru fer ic i re , după ce de ja a cupr ins în s ine [aceasta] ca pe un obicei ş i cu statorn ic ie. Am găsi t înIeş i re un răspu n s du m n ezeiesc, care spu n e despr e con st r u ctor i i şef i :«î i vo i um p le de D u hu l dum nezeiesc a l în ţ eleger i i şi a l cu n oş t in ţ ei» "6. D e aceea, va i celu i care nu î i a t r ib u ie lu i D u m n ezeu cauza în ţ e lege

r i i ş i cunoaşter i i lu i . N imeni să nu-ş i asume une le ca acestea, spun ân d despr e sin e n ic i că est e cun oscăt or , n ic i în ţ elegător , n i c i în ţ e lep t . Pen t r u că în ţ elepc iun ea este cun oaşt erea lu c ru r i lo r du m n ezeieş t i ş i omeneşt i , să- i f ie a t r ibu i tă Duhulu i S fânt cauza acestora !Căci «un t o iag va ieşi d in rădăc in a lu i lesei şi o f l o a r e d in r ădăc ină se

9941 Cor . IV , 7.995 Ps. CXXVI, 1.996 U n con cep t de o r ig in e sto ică , ra ţ iu n i l e sem in a le sun t r e f lec ţ i i a le M in ţ i i sup rem e,i d e n t i f i ca tă în c re ş t i n i sm cu Mâ n tu i t o ru l l i su s H r i s to s , î n n a tu ră . P r i n co n te mp la re alo r , o m u l p o ate aj u n g e l a co n t em p la rea M in ţ i i su p re m e.997 I C o r . 1,24.




va înă l ţa . Şi se va od ih n i p e el D u hu l l u i D um nezeu, D uh u l în ţ elep c iu n i i ş i a l înţ eleger i i . ..» şi celelalte999.

177. «Vai de cei pu t er n ic i a i voşt r i ş i de cei car e beau v in şi de c

t ar i car e îşi a m est ecă sic h era»1000.Şi p reoţ i l or care in t r ă la cele sf in te L egea le in t erz i ce să am es

t ece vi n u l şi s ich era1001, şi celor n u m iţ i n azirei , d u p ă cum se sp u n e înacest fel în N u m e r i : «Căci D om n u l a g r ă i t că t r e M o ise, z i când : Gră ieşte f i i l o r l u i I s rael ş i spun e- le: Bărba t u l sau fem eia care va ju r a cu mare jurământ*002 să t ră iască în curăţ ie pent ru Domnul , fă ră v in ş i si ch er ă»1003. Şi în Pi lde Solomon spune : «Cei pu t er n i c i (p r in c ipi i ) au f i r e m ânioasă, aşadar să nu bea vin , pen t r u ca nu cum va bând să u i t e de în ţ elepc iu n e »10°4. Căci se cu vi n e cel or care sl u jesc cu vân t u l d u m nezeiesc ş i ce lor cărora l i s-a încredinţat gr i ja faţă de oameni să seferească dep l in de ce le care fac tu lburare păr ţ i i conducătoare (min ţ i i ) . De câte or i se bea mul t [v in] neamestecat , [acesta] , ca un t i rancare urcă spre acropo le , d in ce l mai îna l t vâr f aduce suf le tu lu i zgomote ne înce ta te , necru ţând n ic iun d ispoz i ţ ie ne leg iu i tă , c i supu nând ma i în tâ i ch ia r ra ţ iunea , con fundând ş i spărgând în t reagarândui re ex is tentă d in educaţ ie , s târn ind râsete indecente , g laszgom ot os, po rn i r i decăzut e, d or in ţ e n est ăpâni te , f renez ie şi nebun iepen t ru o r i ce p lăcere n eleg iu i t ă.

De aceea ce i ta r i să nu bea v in , n ic i ce i încred in ţa ţ i cu vreocond ucere şi cu adm in ist r area t rebur i lo r pu b l i ce, n ic i cei care, f i i nd

în f l oar ea vâr st ei , su n t în p u t er e t r u p ească. Căci u n i i ca aceşt i a,a f lându-se p r in f i re uşor de p rovoca t că t re porn i r i , de câ te o r i p r i mesc văpa ia v inu lu i , p r i n abunden ţa d in p l i n a ma te r i e i a r ză toa rest ârn esc ca o f lacără cu pu t ere . D ar p en t r u că «cel m a i m i c poa t e f i i er t a t de m i lă , d ar cei pu t er n ic i vor f i cer cet a ţ i pu t er n ic»1005. De aceea

999 I s. XI, 1-2.

1000 I s .V , 22.1001Lev. X, 9.1002 Ei>xn înseam n ă „ r u găciun e” , d ar şi „ ju răm ânt ” . Cf . t rad u cerea lu i M ih a i M or aru înSeptuag in ta , Ed. Po l i rom .1003N u m . VI, 1-3.1004 Pr . X XX I , 4-5.




va i ce lor putern ic i d in cauza vătămăr i i de căt re v in ş i s icheră. Căc id e la cel căru ia i s-a d at m u lt , m ai m u lt i se va cer e1006.

178. D ec i dacă ţ i s-a încr ed in ţ a t adm in ist rarea Ta in elor , cuvân t u l de în ţ elepc iun e, pu te rea cun oaşte r i i , d ar ai su f l etu l scu fu n da t înv in , cum nu este drept să te je lească pro fe tu l? Căc i având putered u h ovn icească, o faci slabă p r i n n em ăsu rarea v i n u lu i . Şi cel st ăpân i tv reodată de or icare pat imă a suf le tu lu i , ca ş i cum ar f i dus în beţ iepr in ex tazu l născut în e l de la pat imă, se spune că bea v in ş i îş iam est ecă sicheră, pe care o şt im t âlcu i t ă ca „b ău t u ră” . Căc i n epu t in ţa de a u rmăr i cu m in tea î i apare su f le tu lu i l a fe l ş i d in necaz , d inteam ă, d in p lăcere şi d in dor i n ţă , ra ţ iu n ea f i i n d st ăpân i tă de pat im ă, în cât n oi , cei p u t er n ic i , cei în cr ed i n ţ aţ i cu în t âi et at ea în pop or , ch i a r dacă am f i s tăpân i ţ i de pa t imă doar în m ică măsură ş i am c redecă amestecând-o cu ra ţ iunea o s t run im pr in cuvân t ş i o ţ inem, nusun tem scu t i ţ i să [ne numim] ne fe r i c i ţ i pen t ru aces tea . O be ţ iecum pl i t ă [sunt ] set ea de slavă şi set ea de pu tere , o băut u ră cum pl i t ăeste inv id ia , cumpl i tă es te fă ţărn ic ia ş i bâr f i rea aproapelu i , de caresu f l etu l f i i nd îm bă ta t u i t ă de în ţe lepc iun e.

N im ic nu t u lbu ră con temp lă r i l e d in î n ţe lepc iune ca aceas tapat ima ş i [de a l t fe l ] or ice păcat . Dar cum este mânios cel care are

în ţ el ep ci u n ea? Căci n u sp u n e în că „ cel n ep ăt i m i t o r ” , ci vo r b eşt edespre ce l moderat . Ast fe l ş i în a l te [ tex te ] spune: «Smin t i t u l î ş i m ăr t u r iseşt e im edi at m ân ia»1007, d ar «în ţ elep t u l o d r ăm uieşt e cu m ăsură»1008. D e aceea z ice că cel care îşi con t ro lează pat i m a pr in ra ţ iu ne îşi a rată î n m od d răm u i t m ân ia , du pă cum se spu ne : «Mân ia ţ i - vă , da r nu p ăc ăt u iţ i »1009. Dar Domnu l po runc indu - l e pe ce le ma i desă vâr şi t e1010 sp u n e să t ăiem com p let p at i m a, n u n e în d eam n ă [ doar] săo l i m i t ăm .

179. «V ai de cei car e fa c d r ept a t e celor n ecuv ioşi pen t r u daru r i şi dr ept at ea dr ept u lu i o în depă r t ează»1011.

1006 L c. XI I , 48 .1007 Pr . X I I , 16.1008 Pr . XIX, 11.1009 Ps. IV , 4 (Septu agin t a v . 5) .1010 A f t .V , 29.i



2 0 4 Sf . Va s i l e c e l M a r e

Cuvântu l es te c lar , condamnându- i pe ce i care la judecată ( înt r ibuna le ) , d in iub i re fa ţă de mamona n im icesc d rep ta tea judecă ţ i i ,f i i n d d ispu şi la m it u ir e1012, n u m in d u -1 pe n ecuv io s d rept , iar pe d rep tc o n d a m n â n d u -1 pent ru nedrep ta te . Căc i ra ţ iunea cupr insă de iub i rea de argint este o balanţă care îş i înc l ină acul spre o greutate. Săf im a ten ţ i l a no i înş ine cu ma i mu l tă g r i j ă , ca să nu dăm drep ta ten i c i v reunu i om, n i c i v reunu i cuvân t necuv ios , f i i nd de te rm ina ţ i l a

în cu v i i n ţ ar ea acest o r a p r i n b u n ăvo i n ţ a [ ar ăt at ă d e ele] căt r e n o i , casă n u căd em su b n efer ic i r ea adu să [ pr i n acestea] .

«D e aceea în ce f e l va f i ar să t rest ia de t ăc iu n ele d in f o c ş i se va apr in de cupr insă de f lacă r ă, rădăc ina lor va f i ca ţărâna, ş i f lo ar ea lor ca pr a fu l se va înă l ţ a . Căc i nu au dor i t Legea D om n u lu i Savaot , ci cu vân t u l Sfân t u lu i lu i I sra el l -au m ân iat »1013.

Scr ip tura amenin ţă că rădăc in i le păcătoş i lo r vor f i a rse ş i fă râmiţate în ţărână ş i că f loarea lor ca prafu l se va înăl ţa. Să obser văm ce le adăugate ca urmare a ce lor redate îna in te . Căc i după cediscută în cele de d inainte despre cei care se fo losesc nemăsurat dev in şi î i b lam ează pe cei care p r i m esc daru r i în jud ecăţ i , acum spu n ecă rădăc in i le lo r vo r f i a rse ca t rest ia de tăc iun ele d i n foc.

Trest ia este o plantă, care şi-a f ixat rădăcina pe cele slabe, netedă la în fă ţ işarea d in a fară , dar goa lă pe d inăunt ru , neregu la tă încreştere, d iv izată de nodur i dese, d in cauza puter i i s labe cu carecreşt e, p l an t a nepu t ân d să crească dr ept , c i având t rebu in ţ ă de câteo op r i re în creşt ere. D e aceea şi n od u l se con st i t u ie cân d i se op reşteputerea. Căci de câte or i i se iveşte puţ in, se opreşte apoi, ş i astfelp r in zăbov i r ea p r ea m u l t ă se const i tu ie nodu l . A p o i iarăşi fo losin du -se de nod ca de un piedestal ş i de o temelie, puterea se iveşte iarăşiş i ast fe l p lanta se formează, opr indu-se [ însă] mereu. Asemeneasun t cei b in ecun oscu ţ i d in lu c ru r i le aceste i lum i , f i xaţ i pe o bază n esănă toasă , go i în omu l d inăun t ru , t ră ind în incons is ten ţa luc ru r i lo rlu m i i acest e ia. D e aceea în fe lu l în care t r est ia va ard e de cărb un elefoculu i , la fe l , spune, vor f i cupr inse rădăcin i le lor de f lacăra arzătoare.

10121Reg. VI I I , 3.




180. Iar tăc iunele (cărbunele) este foc pământean, rămas dupăt recerea f lăcăr i i în m at er i a m ai d en să. D ec i d acă cei care t r ăiesc îm pă t im i t î şi au ca p ro p r i u f ocu l pa t im i l o r , du pă cum bogatu l are î nă untru cauza care î l arde de sete, de aceea î i ameninţă pe cei carebeau v in ca n işte be ţ i v i cu n im ic i rea p r in ard ere . Iar d acă d in cauzadarur i lo r [p r imi te ] încurcă ceea ce este drept , spune că ş i rădăc inalo r va f i arsă de f lacăra arzăto are , n um in d în m od c lar „ rădăcin ă” iu b i rea de arg in t , despre care ş i Aposto lu l dec lara : «iub i rea de arg in t est e r ădăci n a t u t u r or r el elo r »1014. Ce fel de f loare se poate iv i dinasem en ea rădăc ină, dacă n u u n a asem ăn ăt oare pra fu lu i , cu o f i r e in stab i lă şi îm pr ăşt ia tă în aer?! Sau p oate , du pă cum pr afu l îm p ied i când resp i ra ţ ia ne dăunează v ie ţ i i , la fe l ş i f lo r i le iub i r i i de arg in t :lăcom i i l e, nedr ept ăţ i le , m in c iun a, calom n ia , cele lal t e asem en ea caresunt v lăs tare a le rădăc in i i ce le i re le , sunt n imic i toare v ie ţ i i noast re ,

îm p i ed i cân d cu r ăţ i a d u h u lu i .Cu foar te [mul tă ] gr i jă nu a spus „ş i f ruc tu l lo r ” , c i „ş i f loarea

lor ” . Căc i v lăs tare le răută ţ i i sunt nedesăvârş i te , f i ind n imic i te ch iarla înm ugu r i re şi l a p r im a f loare. Căci «l -am văzu t pe cel n ecred in c ios fă l i n du -se ş i am t r ecu t ş i i at ă n u m ai era »1015. Deci dreptu l es te cap om u l sădi t lân gă izvo arele ap elor 1016, u d at con t in u u de un şu voi deviaţă, dar rădăcina păcătoşi lor va f i arsă. Şi f loarea se va înăl ţa caprafu l . De aceea nu au dor i t Legea Domnulu i Savaot , c i au mânia tCuvântu l S fântu lu i lu i Is rae l . Spune Lege ş i Cuvânt ca d i fer i te de

numi r i a le Domnu lu i . De aceea p ro fe tu l vo rbeş te despre Cuvân t caf i i nd însu f le ţ i t : «cu v ân t u l D o m n u l u i l -a u m â n i at ». Căci Legea vie şiCuvân tu l lu i Dumnezeu es te F iu l Ce l Unu l -Născu t , p r in Care sun tt oat e1017.

181. «Ş i S -a apr ins Domnu l Savao t cu mân ie asupra poporu lu i Său şi Şi -a pu s m âna Sa pest e ei şi i -a băt u t . Şi s-au m âni a t m un ţ i i şi s-au fă cu t l eşur i l e l o r ca gu n o iu l în m i j l ocu l d rum ulu i . Şi în t oa te

acest ea, nu Şi- a în t or s iu ţ im ea Lui, ci m ân a Lu i este în că r id ica t ă»1018.

1014 I T i m . VI, 10.1015 Ps. XXXVI, 35-36.10,6 Ps. 1,3.1017 I n . I, 3.




Păcatu l ce lor putern ic i ş i ta r i a făcut ca le mânie i mişcată deD um n ezeu îm po t r i va popo ru lu i . D e aceea m ai în tâ i [ spun e] : «Va i de cei pu t er n ic i a i voş t r i ş i de cei t a r i» , apoi : «Şi S-a apr ins D om n u l cu m ânie asupra popor u lu i Său» , acesta în suşi f i i n d în m od văd i t în p ăcate , după imi tarea în tâ is tă tă tor i lo r , ş i f i ind vredn ic să păt imeascăcele de la iu ţ im ea şi m ân ia D om n ul u i . Iu ţ im ea est e f ie rberea sân gel u i d i n j u ru l i n im i i , num i t ă [ aşa] de l a um f larea const i t u i t ă î n ju r u lin im i i ca de la o evaporare a l i ch ide lo r , i a r mân ia es te dor in ţa derăzbu n are. în cât un a are m işcare pat i m i i acut ă, iar ceala l t ă pr ez in tăo um p l ere cu sup ăra re m ai pu t ern ică şi m ai m are.

To t uşi desp re D um n ezeu n i c i un a d in t r e ele n u este cuv i i n c iossă se af i r m e că su n t spu se exact , c i su n t expr im ăr i a legor i ce. Căci n u[ex is tă ] pa t ima lu i Dumnezeu, n ic i ceva pe po t r i va Lu i în f i rea în săşi , ci asem en ea lu crăr i fa ţă de no i su n t d en u m i t e „ i u ţ im e” . Şi po ate mânia este o d isc ip l inare is tov i toare , ia r iu ţ imea denumeşte om ust r are care p r od uce cu gete lo r n oast r e tu lbu ra re. Căc i D um n ezeu

tu lbură p r in iu ţ ime, fă ră să - i înv redn icească însă de n ic iun cuvân tp e cei p e car e Se apr in d e, du p ă cu m est e sp u s că: «în iu ţ im ea Sa î i va t u lbu r a p e ei»1019, d ar cei p ed epsi ţ i se învr ed n icesc în m ân ie de în văţă tură , după cum este spus: «At un c i v a g ră i c u ei în m ân ia Lu i »lozo.Căc i ce l must ra t pent ru păcate nu a fos t încă pedeps i t . Dar ce l pedeps i t a ra tă de ja o aprop iere de cunoaştere . Dacă mânia d isc ip l i nează, ia r iu ţ imea must ră , mânia este mai e f ic ientă decât iu ţ imea.

D e aceea şi I erem ia [ spu n e] : «Pedepseşt e-ne, D oam ne, dar în ju decat ă şi nu în i u ţ im e»1021. Căc i nu a spu s „n u în m ân ie ” , f i i n dcă doar p e deapsa (d isc ip l inarea) d in judecată este mai bună decât cea d in iu ţ i m e şi d in m ân i e. Căc i cel p edepsi t în jud ecată , lum in at de cuvân t ,se va fo losi de ju decăţ i le lu i D um n ezeu ca să n u l uc r eze n im ic con fuz, ci să le săvârşească pe toate cu judecată sănătoasă, ca să aibăch i ar şi gând u r i l e încercat e, d up ă cum s-a spu s: «Gându r i l e d rep ţ i l o r

[ sun t ] j u d ecă ţ i »1022.

10,9 Ps. II, 5.1020 Ps. II, 5.10211er . X, 24.




în t r - ad evăr , d u p ă t im p u l ju d ecăţ i i , cân d îşi p u n e m ân a Sa p este pop or , se spu n e că şi m un ţ i i s-au m ân ia t , Scr ip t u ra ară tân d că în t r eaga creaţ ie aju t ă la im p u n erea r ăzbu n ări i faţă d e cei p ăcăt oşi1023.Căc i , după cum la p lăg i le eg ip tene, războ iu l le -a fos t de peste to t ,d in aer , de pe păm ân t , d in apă, la fel şi acum cân d D om n u l î şi pu n emâna Sa peste popor ca să- l bată. Ş i munţ i i se mânie, iar leşur i lepopo ru lu i , ca guno iu l aşezat cu n ec inste î n m i j l ocu l d ru m u lu i , vo r f icălcate în p ic ioare. O bservă-m i pe cei a jun şi în p ăcate răm ân ân d înt rebur i le v ie ţ i i aceste ia ş i că lcaţ i în p ic ioare de puter i le pot r ivn ice,

f a ţă de ca re d in cauza i n im i i nepocă i t e Sc r i p tu ra Domnu lu i spunecă iu ţ imea nu va f i în toarsă, c i rămâne încă mâna r id ica tă , ad ică în ăl ţ at ă p en t r u r ăzb u n ar e, n u m in d „ m ân ă” p u t er ea p ed ep si t oar e,după Iov : «Căci m ân a D om n u lu i est e cea car e s-a a t in s de m in e»1024. Ş i în această [car te ] vorbeşte despre mâna d iavo lu lu i în t impul pedepsei: «D ar nu, c i în t in de-Ţ i m âna şi at in ge-t e de oasele lu i»1025.

182. «De aceea va r id ica semn înt re neamuri le de departe ş i d

aproape şi î i va f lu ier a de la capătu l păm ân t u lu i . Şi iată , ei vin degrabă [ şi ] u şor »1026.D u pă ceea ce s-a spu s, se pare că Scr i p t u r a pr ofeţ eşt e pu t erea

rom an ă care a ven i t asup ra Ie rusal im u l u i în u l t i m u l ased iu . Căc i înace la l is te le mi l i ta re erau p l ine de neamur i de depar te dar ş i deapro ape, d i n Sir ia şi A r abia, şi al t e n eam u r i , care f i i n d aşezate lân găIudeea au fos t recru ta te de romani . De aceea semnul a fos t r id ica t

în t r e n eam u r i , ad i că sem n u l cru ci i ar ăt at e. Şi n eam u r i l e au fostchemate la c red in ţă , dar Ie rusa l imu l a fos t p reda t d is t ruger i i . Ia rast fe l au ven i t d egrabă şi u şor , având o asem enea do r i n ţ ă să se războ iască în cât au u i t at şi d e h rană, n ic i n -au aşt ept a t so ld a, n i c i n -auavu t t rebu in ţă de od ihnă , n ic i nu ş i -au scos ech ipamentu l de mi l i tar i . A ceşt ia au fo st socot i ţ i ca st ân ca t are şi carele lor ca u ragan ele,[erau] asem en ea le i lo r în for ţ ă şi pu i l o r de le i în atac, al căror m uget

[era] ca al m ăr i i ag i ta te , cân d n im ic al t ceva n u vedea po po ru l a tacat în r ăzb o i d ecât în t u n er i c b ez n ă p e păm ân t .

1023 înţ . Sol . V , 20 ş.u.1024 I ov . X I X , 21.1025 I o v II, 5.




C A PI T O L U L V I

182'. «Şi a fo s t în anu l când a m ur i t O z ia r egele, L -am văzu t pe D om nu l . Şi a fo s t t r im is căt r e m ine u nu l d in t re ser af im i»1027.

în t o t d eau n a d e l a z id i r ea şi în t em ei er ea l u m i i p u t er i l e d u m

n ezeieşt i au fost t r i m ise căt r e sf in ţ i , pen t ru a în d rept a iarăşi n esăn ă-ta tea f i r i i omeneş t i . Acum a fos t t r im is ş i l a I sa ia , pen t ru a - i înde păr ta păcatele ş i a-1 cură ţa . A fos t t r im is când l -a auz i t j e l indu-ş ip ropr i i l e su fe r in ţe ş i măr tu r i s indu-ş i păca tu l d in gândur i le lu i . Căc ia spus: «O, t i că losu l de m in e! că su n t s t r ăpu n s de durere, căci om f i in d şi având buze necurat e, locu iesc în m i j locu l un u i po po r car e are buze necurate »lt>28. Şi Pavel spunea acestea: «Om nenor oc i t ce sunt ,

cin e m ă va izbă vi de t r u pu l m or ţ i i acesteia»1029? Şi ap oi el în su şi, ca şicum ar f i în tâ ln i t o descoper i re dumnezeiască, adaugă: « î i m u l ţ u m esc lu i D u m n ezeu pr in I isus H r is to s»'°3°.

Dar a spus: «O, t i că losu l de m ine!», ajun gând cu vede rea l im pede la cuget area îm părăţ i e i lu i D um n ezeu , Care era aşezat p e t ro nu l îna l t ş i măreţ ş i umplea cu s lava Lu i lumea atâ t de mare. Căc i

în ai n t e să-L în ţ el eagă pe D u m n ez eu , n u m ăr t u r i sea sp u n ân d : «O , t i

că losul de mine!» Pent ru că ş i Avraam, când Dumnezeu i s -a ară ta t ,atunci s-a scris că a spus: «D ar eu sun t p ăm ân t ş i cen u şă»1031. La felşi M oi se, crescu t f i i n d în t oat ă în ţ elepci u n ea egip t eni lo r 1032 şi , du păcum se pare, d epăşin du - i pe to ţ i aceşt ia în bu n ăt at e şi în în ţ elegere,nu a simţi t despre sine că este cu vocea slabă şi greoaie, dar când L

1037 îs. VI, 1, 6.1028 Is. VI, 5.1029 R o m . V II , 24.1030 R o m . V II , 25.1031Fac. XVII I , 27.




a au z i t pe Cel care îi vest ea, at u n c i a sim ţ i t l ip sa gra iu lu i şi g reut at eal im b i i 1033.

183. «Şi în m âna lu i avea un cărbun e, p e care l -a lu at cu c leşt el de p e al t ar şi s-a at in s de gu r a m ea»1034.

Cel care in t erp r etează iu d aic ceea ce s-a zis, va sp u n e că, du p ăcât se pare, D om n u l a fost văzu t în t r -u n loc d in Ieru sal im , aşezat pet ron îna l t ş i măre ţ ş i se ra f im i i s tând de ju r împre ju ru l Lu i . Ş i focu llua t d e sera fim de pe jer t feln icu l ard er i lo r de to t a fost pu s pe gur apr ofe tu lu i , sp re cură ţarea bu zelor lu i . D ar n o i , care am crezut că ce

le du pă Lege su n t u n exem plu şi u m br ă al celo r cereşt i , nu m im „ca să” în t reaga alcăt u i r e a creaţ i ei r a ţ io n ale şi sen sib i le , ia r „ t ro n în a l t ”cond u cerea şi stăpân i r ea lu i D um n ezeu peste to ţ i , i ar „ sera f im ” pu te r i l e m ai p resus de lum e. Căc i dacă, du pă cum şi -au în ch ip u i un i i ,[seraf im u l înseam n ă] cele do u ă em isfere ale ceru lu i , care se arată perând deasupra pământulu i , cu câte şase păr ţ i a le f iecăreia ca n iştea r i p i î n t r ebu in ţa te pen t ru m işca rea rap idă , cum a f os t t r im is unu l

d in t re e le sau cum a fos t rupt de ce lă la l t , când natura ceru lu i es telegată lao la l tă? Dar , după cum am spus, [ reprez in tă ] puter i le maipresus de lume, învredn ic i te cu aşezarea cea mai aprop ia tă dator i tăcu lm i i l o r în s f in ţen ie , d in t re ca re una a ven i t l a p ro fe t . Căc i dupăcum Dumnezeu Ce l pes te to ţ i nu d isp re ţu ieş te să Se u i te d in ce rpen t ru g r i ja faţă de oam en i , n ic i pu te r i le ind iv id ua le nu neagă slu j i rea pen t r u b in efacerea oam en i lo r .

D ec i Seraf im u l a lu at de pe al t ar cu c leşte le. Cu get ă cât de m are este a l taru l , câ t de inacces ib i l , încât sera f imul nu îndrăzneşte săse at in gă cu m ân a de el , c i ia în m ân ă focu l cu c leşt ele. Şi a lu at u ncărb un e. Ia focu l în m ân ă. D e u n d e est e acest foc, care cur ăţă p ăcat u l? Sau po ate est e în r u d it cu acela, d esp r e car e s-a spu s: «A cest a vă va bot eza cu D u h Sfâ n t şi cu f o c » 1035. D e vr em e ce cărb u n ele este foc,rămas în mater ia de ja mai densă ş i mai pământeană, căc i după ce

izbucn i rea f lăcăr i i a t recu t , sun t numi ţ i „ că rbun i ” asoc ie rea focu lu icu mater ia densă, de aceea poate semni f ica ven i rea Domnulu i în

1033 leş. IV, 10.1034 I s. VI, 6-7 .




t rup. Căc i spune: «Cu vân t u l t r u p (car n e) S-a fă cu t »1036, iar carneapr im ind luminarea de Ia dumneze i re , [es te ] sens ib i lă după par teat ru pească, dar d up ă u n i r ea cu D u m n ezeu [este] t ran sparen t ă şi st ră lu ci t oare. I ar acest t r u p a r i d icat p ăcat ele lu m ii 1037 şi a cu r ăţ i t n elegiu i r i l e n oast r e1038; pe aceast a pr of eţ i a n e-o în făţ işează pr in pi ld ă.Căc i Nadab ş i Ab iud au fos t arş i comple t , fo los indu-se de foc s t ră in 1039. D ar seraf im u l a lu at cărb u n ele d in fo cu l sfân t d e pe al t aru l r aţ ional a l arder i lor de tot adevărate, nu s ingur , c i cu c leşte le. Ca săarate că focu l ceresc n u ard e, ci cu răţ eşt e, lu ând u -1 în m ân ă, ast fel 1-

a a t in s de buze. Cu acest foc era în ru d i t şi cel d in ru g, pe care M oisel- a văzu t apr in s în p lan t ă, d ar n earz ând r u gu l1040. Poate cleşt ele est ecapaci t at ea af lat ă în f iecare de a p r im i bu n ur i le da te de D um nezeu,du pă m ăsur a aprop r ie r i i găsi t ă în f iecare a b in elu i ( f rum osu lu i ) .

184. «Şi am auz i t vocea D om nu lu i , spun ând: Pe c ine vo i t r im i t Şi cin e va m er ge1041»?

Pe M oise [D um nezeu] n u î l în t reabă, c i î i spu n e ca şi cum ar f i

p regă t i t : «Şi acum vino, t e voi t r im it e la fa r ao n , r egele Egip t u lu i»1042. Dar către Isaia spune: «Pe c ine voi t r imi te? Şi c ine va merge»? Careest e cauza? Pen t ru că aco lo M oise a fost t r i m is spr e b in ele şi b in efa cerea poporu lu i , a ic i însă este expusă s lu j i rea pent ru une le lucrur idureroase. De aceea era o poruncă pentru acela, dar pentru acestamis iunea este lăsată în puterea lu i , pent ru că [no i ] oameni i suntemfăcuţ i să le pr im im pe cele pe care le alegem de bu n ă vo ie , ch iar d a

că sun t ch in u i t oare. D e aceea, D om n ul î l v r ea să pr im ească de bun ăvo ie t r imi terea. Ş i a ară ta t că este nevo ie de t r imi tere , dar v rea capersoana po t r i v i tă pen t ru s lu j i re să se p rez in te d in p ropr ie in i ţ i a t i vă.

M oise f i in d ch em at l a m ăr i rea v ie ţ i i [sale] şi în t â iet a tea asup rau n u i asem enea po po r , se ru ga: «Cin e su n t ca să m er g la far aon , rege-

1036/n. I,i4.1037 I n . I, 29.1038 Evr. I, 3.1039 Lev. X, 2.1040 leş. III, 2.1041I s. VI , 8 .




le Egip t u lu i ş i să scot p op or u l din Egip t ?»1043, şi iarăşi: «Rogu-te, D oam ne, nu am fo s t p r egă t i t n i c i ala l t ă ier i , n i c i în u r m ă cu t rei z il e, n ic i de cân d ai în cepu t să vor beşt i s lu j i t or u lu i T ău »1044, şi iarăşi:«Rogu-t e, D oam n e, alege p e al t u l dest oin ic, p e care sâ-l t r im iţ i»1045. Dar Isa ia , neascu l tând n imic asemenea, c i învăţând doar nevo ia det r im i te re , s -a o fe r i t pe s ine de bună vo ie ş i a in t ra t d in p reap l inu liu b i r i i î n m i j locu l [ l u cru r i lo r ] cum p l i te , fără să se gân dească la n ic i -u n u l d in cele care vo r f i adu se asup ra lu i d e căt re popor .

Observă acr iv ia ş i p recauţ ia pro fe tu lu i . Căc i la două cuv in te a

da t un sin gur r ăspu n s. «Pe c ine voi t r im i t e? Şi c ine va m er ge». «Iată, eu sun t . T r im it e-m ă p e m in e»1046\ N u a adău gat : „ şi vo i m erge” . Căc i[ ţ i ne ] de no i să accep tăm t r im i te rea , dar a f i pu te rn ic pen t ru par curs, de Cel care dă harul de la Cel care face puternic, Dumnezeu.D e aceea sp u n e la ceea ţ in e de alegere: «Iată , eu sun t . Tr im i t e-m ă p e mine»! D ar ce ţ in e de har , i -a lăsat D om n u lu i . Căc i nu a făgădu i t căva m erge, d in cau za ob servăr i i p ro pr ie i slăb ic iu n i . Şi cel căru ia nu i

se t ran sm it e pr in auzu l t ru p esc1047 ascu l t ă vo cea D om n ul ui , pen t rucă celor căro ra D u m n ezeu a d or i t să le m an i fest e vo i n ţ a [ Sa] le est eimpr ima tă de Dumnezeu pa r tea conducă toa re (m in tea ) ,

în ch i p u i n d u -şi în m in t e p r i n t r -o p u t er e n esp u să, cei car e su n t n eabă tu ţ i ş i cu ra ţ i au cuvân tu l lu i Dumnezeu ca ş i cum ar răsuna în e i

în şi şi , d eşi aer u l n u p r i m eşt e lov i t u r i , n i c i n u t r i m i t e [ ceva] au zu lu i .Căci ca în t r -o car t e D um n ezeu îş i sc r ie vo ia Sa în su f le tu l p ro fe tu lu i

şi se spu n e că cel care p r i m eşt e în su f let sen su r i le d u m n ezeieşt i „ ascu l t ă” . D e aceea pr o fe tu l , spu n ân d «Iat ă , eu sun t . T r im i te -m ă p e m i ne»'., t r ece su b t ăcere ceea ce este d up ă. N u a spu s „eu vo i m erge” ,p ent r u că făgăd u in ţ a est e m ai m are şi m ai p resu s de el . Ceea ce n u aluat asupra sa, aceasta i -a dărui t Domnul . Căci i -a spus: «M erg i şi spu n e a cest u i p o p o r »1048. To tuş i spunând : «Iată, eu sunt», este deja

1043 leş. I I I , u .1044 leş. I V , i o .1045 leş. IV, 13.1046 I s. V I , 8.1047 l i t . „cel care nu est e at in s ( lovi t ) în auzu l t r u p esc” .




cu în d r ăzn eală, ca şi cu m f i i n d p ărt aş la Cel ce est e1049, în d r ăzn eşt esă se numere pe sine cu cei care sunt. Aceasta, însă, spune după cebu zele lu i i -au fo st cur ăţ i t e.

Dar ce l care se găseşte în ne leg iu i r i ş i nu s-a învredn ic i t decunoaşterea Celu i care este, nu poate mărtur is i despre s ine: «7a tă, eu sunt». Pen t r u că D um n ezeu a pus m ai în tâ i aposto l i , în al d o i learân d p ro feţ i 1050, d e aceea şi Isa ia pr im eşt e m ai în t â i h ar ism a t r im i t er i i (apost o l ie i ) . Şi M oise est e d in t r e cei t r im işi (aposto l i ) . Căc i , sp u n e: «Vi n o, t e voi t r im it e la fa r ao n , r egele Egi pt u lu i» 1051. Şi Ierem ia au de că: «La t oţ i, la ca r e te vo i t r im it e, t e vei du ce»1052.

185. «M erg i ş i z i popo r u lu i acest u ia : Cu au zu l veţ i au z i şi n veţ i înţ elege ş i u i t ân du -vâ vă veţ i u i t a şi n u veţ i vedea. Că ci s-a în gro şat in ima poporu lu i aces tu ia ş i cu urech i le sa le greu a auz i t ş i och i i săi i -a închis, ca să nu vadă cu ochi i ş i cu urechi le să nu audă şi cu in im a să nu în ţ eleagă şi să se în t oa r că şi să-i v in dec»1053.

L u ca scr i e în Fapte acest cu vân t 1054.«Şi a fo st t r im is căt r e m in e un u l d in t r e ser af im i»1055. Cele scrise

în făţ i şează ser af i m u l că est e o p u t er e m ai p r esu s d e l u m e cecurăţeşte ne leg iu i r i le , f i ind încred in ţa tă cu s lu j i rea. Dec i aceste duh ur i slu j i to are ne sun t t r im ise no uă , celo r ce vom f i ch em aţ i l a m ân t u i r e1056. D ar n u v i n cu aut or i t ate, n i c i cu p u t ere pr op r i e să ne cerceteze. Căci v ia ţa lo r este con du să po t r i v i t f i r i i m ai în t âi p en t r u a con tem p l a b in ele ( f rum osu l ) lu i D um n ezeu şi a-L slăv i ne înceta t , i ar în

t oarcerea şi g r i ja căt r e n o i o am en i i est e [p en t r u ei ] o lu crare ocaz io nală. De aceea, spune: «a f o s t t r im i s că t re m ine unu l d i n t re sera f i m i » .

Se pare că profetu l , când a văzut lucrarea seraf imi lor , care nufac n im ic a l t ceva d ecât să-L sf in ţească pe D u m n ezeu , a aju n s atu n c i

1049 leş. I I L 1 4 .10501 Cor. XII, 28.1051leş. II I , 10.1052 1er . I, 7.1053 ¡s. VI, 9-10.1054 Fap. XX V I I I , 26 -27.1055 ¡s. VI , 6.




l a în ţ elegerea n ecur ăţ i ei d in p r opr i i l e lu i bu ze, [anum e] că vorb eşt eşi [ lu cru r i ] om en eşt i şi adesea îşi m ân jeşt e l im ba cu cuv in t e despr ed eşer t ăc iu n ea lu m i i . D e aceea fi in d s t răpu n s de com paraţ i a cu aceia,f i i n dcă aceia n u vor besc a l t ceva decât p r oc lam ă sf in ţen ia D um n eze-i r i i , dar e l a re g lasu l său ocupat mai mul t de lucrur i le omeneşt i , deaceea spune: «O, t ică losul de mine! că sunt s t răpuns de durere, căc i om f i i n d ş i având bu ze necura te, l ocu iesc în m i j l ocu l un u i pop or care ar e bu ze n ecu r at e»1057. La fe l ş i Mo ise pen t ru un t imp nu a s im ţ i tdespre sine că este cu vocea slabă şi greoaie, f i ind crescut în toată

în ţ el ep ci u n ea egi p t en i l o r şi i - a d ep ăşi t pe t o ţ i aceşt i a în b u n ăt at e şi în în ţ el eger e1058, d ar cân d L -a au zi t p e Cel car e î i vest ea, at u n ci şi -avăzu t slăbi ciu n ea1059. Şi A vr aam , când D u m n ezeu i s-a arătat, atu n cis-a n u m it p e sin e p ăm ân t şi cen u şă1060. D eci asem ăn ăt or acest or a, şiIsaia, du pă ce L-a văzu t [pe D um n ezeu ] aşezat p e t ro n în a l t şi m ăreţşi a con t em pl at slava care um pl ea în t reaga casă a lu m i i şi sera f im i id in ju ru l Lu i care înă l ţ au aceea voce cu f r i că, a tun c i s-a nu m i t pe si ne nenoroc i t , a tunc i ş i -a recunoscut necurăţ ia d in buze le sa le , pent ru care s-a ş i învredn ic i t de cură ţ ia pr in sera f imi . Observă dar , căgreşel i le lu i nu erau răspândi te la înt reaga făptu i re ş i lucrare, c i segăseau r est rân se do ar la bu ze şi cuvin t e.

186. «Şi în m âna lu i avea u n căr bun e, p e car e l -a lu at cu c leşt el de p e al t ar şi s-a a t in s de gu r a m ea»1061.

Se p are că du p ă ceea ce s-a spu s, Scr ip t u r a est e desp r e al t aru ld in tem p lu , de un de sera f im u l a lu at în m ân ă de pe al t aru l ard er i l o rde t o t u n cărbu n e. D ar d up ă adevăr , pen t ru că slu j i rea cu l t i că iu d ai că s lu jeşte ca exemplu ş i umbră a le celor cereşt i , t rebuie să înţe legem a l taru l ce l ceresc, ad ică locu l de cură ţ i re a suf le te lor , de undefocu l cu r ăţ i to r este t r im is pu te r i lo r sf in ţ i t e. D e un asem en ea foc a r dea in im a lu i Cleop a şi Sim on 1062, cân d D om n u l l e-a d eschi s Scr i p t u

1057 I s. VI, 5.1058 Fap. VII, 22.1059 leş. IV, 10.1060 Fac. XV I I I , 27.1061Is . VI , 6-7.1062 T rad i ţ ia or t od oxă î l id ent i f i că pe celă la l t ucen i c cu Lu ca, aducân d argum ent u l d e




r i le1063. Cu u n asem enea foc îşi în călzesc in im a cei f i erb in ţ i cu du h ul .Un asemenea foc a pr imi t Ie remia, pent ru care a ş i spus: «Şi a f o st

un f o c în m ăr u n t aiele m ele ş i am slăbi t d in t oat e pă r ţ i l e»1064.Seraf imul arată o mare c inste ş i ev lavie faţă de a l tar , neînd răzn in d să se at i n gă cu p ro p r ia m ân ă, c i se fo l oseşt e de c leşt e ca deun in st ru m en t . D ec i să în ţ elegem pr in „ cărb un e” cuvân t u l adevărat ,care cur ăţă arzăto r şi m u st ră to r m in c iun a în cei în care est e adu s dela puterea act ivă . Căc i mâna seraf imulu i t rebu ie să o în ţe legem calu crarea pract i că a celor bu n e.

«Şi a spu s: Iat ă, acest a s-a a t in s de bu zele t ale ş i î ţ i va îndepărt a n elegiu ir i l e tal e şi î ţ i va cu r ăţ a pă ca t ele ta le»1065.T r ebu ie să se în ţ eleagă că a fo st spu s n u n u m ai căt r e Isaia, ci şi

căt re to ţ i d e care cuvânt u l arzăto r şi adevărat se a t in ge, în d epăr t ân dcele săvârş i te în afara Legi i dumnezeieşt i ş i curăţ ind de cele făcute

în ch ip p ăcăt os. Să p r i m i m , d ar , şi n o i ven i r ea Cu vân t u lu i d u m n ezeiesc, încât, aşezându-Se, ca să zicem aşa, pe buzele noastre şi nelă-

sând n ic iu n loc m in c iun i i , să n e cu ră ţească bu zele şi să n e înd epăr teze păcate le . Nu este de neconceput că [ tocmai ] tăc iune le (cărbunele) va f i con sid era t d r ep t f i rea Cuvân tu lu i , du pă m ăr t u r ia Psalm u lu i care spune: «Cuvântul Tău s-a ap r i ns f oa r t e şi r obu l Tău l - a i u bit»1066.

187. «Şi am auz i t vocea D om nu lu i , spun ând: Pe c ine vo i t r im i t Şi c in e va m er ge? Şi am spus: Iat ă, eu sun t. T r im it e-m ă p e m in e»lo67\

M er i t ă să se cerceteze de ce pe atu n c i M oise t r i m is f i in d re fu ză ş i se împotr iveşte foar te, refuzând t r imi terea, dar Isaia se oferăat ât de repede. M oise nu est e în t rebat „ Pe c in e să t r i m i t ?” , c i în su şip r im eşte poru n ca în faţă : «Şi acum , spune, v ino ; te t r im i t la far ao n în Egipt ş i î l vei scoat e p e po po r u l M eu , p e f i i i lu i Is rael , d in Egipt » lo6S. D ar Isaia se su pu n e, cân d cu vânt u l cău t a n eho t ărât pe cel d e care săse slu jească la t r i m i t ere . Ce spu n em dec i? St ăr i le sf in ţ i l o r n u se îm

1063 L c. XX IV , 32.10641er . XX , 9 .1065 îs. V I, 7.1066 Ps. CXVIII , 14o.1067 I s. VI, 8 .




pot r ivesc, a tunc i când sunt opuse una a l te ia fa ţă de ace laş i lucru .Pen t ru că M oise şt ia in t en ţ ia pen t r u care a fost t r im is, de aceea ez i ta , u i tându-se la învâr toşarea in imi i lu i fa raon ş i la [ f i rea] greu deconv ins ş i de condus a poporu lu i . Avea exper ien ţa nesoco t in ţe i i u dei lo r , căci deşi l i s-a făcut b i n e, I -au su rgh iu n i t . D e aceea, n esu p or t ân d rău t atea lo r, s-a retr as p en t r u l i n iştea1069 d in d eşert , su b p r et extu l păs to r i r i i , fug ind de zgomote le ce tă ţ i l o r ş i a le oamen i lo r mu l ţ i .De aceea, spune: «Cine su n t eu ca să m erg la far ao n şi să scot pop or u l d in Eg ip t ?»1070. Căc i n i c i f araon n u t r im i t e popo r u l f ără m ar i r e leşi n ic i pop oru l n u se con du ce uşor , m ergân d m ereu îm pot r i va celo rcare se în gr i jeau d e izbăvi rea lu i .

Dar ş i u rmătoare le ara tă gândul lu i Moise. Căc i după facereav i ţ e lu lu i , dând u - i D um n ezeu slu j i t o ru lu i Său h ar pen t ru i er t area pă catu lu i poporu lu i , i -a spus în s fârş i t : «M erg i şi călăuzeşte pop or u l acest a ş i î l vo i t r im i t e p e în geru l M eu în fa ţ a t a»1071. Iar M oise ce [azis]? «Te rog, D oam ne, dacă nu m erg i Tu în su ţ i în fa ţ a noast r ă , nu n e t r im i t e de a i ci »1072. Deci , care este gândul omulu i? Că poporu l es tep ăcăto s şi ar e nevoi e de Cel care iar t ă p ăcatu l , ceea ce est e im po sib i l

în ger i l o r . în ger i i su n t r ăzb u n ăt o r i i p ăcat el o r , d ar n u su n t n ic id ecu mier tător i i greşel i lor greşi te. De aceea, caută să v ină El însuşi , adicăCel despre care spune acum: «Alege pe A l tu l , pe care î l ve i t r im i t e»1073, ad i că să v in ă adevăra tu l Legiu i to r , M ân tu i t o ru l cel pu te rn ic ,Care sin gu r ar e pu t erea să iert e p ăcat ele1074. D ar p en t r u că n u a ven it

în că p l i n i r ea v r em i i 1075 şi t r eb u i a ca om en i r ea să f i e p r egăt i t ă în t i p u r i 1076, d e aceea n u a fo st ascu l t at ă cerer ea p ro fet u lu i.Totuşi , Isa ia, după ce păcatele lu i au fost ier tate, pentru că a

spus: «Locuiesc în m i j locu l u n u i po po r car e are buze necur ate», a au z i t apo i : «Cine va merge la poporu l aces ta »? Socot ind că ce l t r imis

1069 i î<n>xia- Pr i n aceast a, M oi se p oat e f i p r i v i t d in per spect iv a în văţ ătu r i i or t od oxe unp re cu rso r a l i si h a sm u lu i .1070 leş. I I I . x i .1071leş. XX XI I , 34 .1072 leş. XXXIII , 15.1073 leş. IV, 13.1074 M c. II , 7.1075 Gal. IV , 4.




est e cău t at ca şi aceia să aib ă bi n efacerea de un ele asem ănăt oare, s-a supus cu bucur ie mare, ca şi acelora să l i se ierte păcatele. «/atârnă, spune, t r im i t e -mă pe m ine» . încâ t es te b inecuvân ta t ş i re fuzu l

acelu ia ş i ze lu l acestu ia. Totuşi , răspunsul s fântu lu i este ferm, f i inda ju ta t de ja de cură ţ i rea [ făcu tă ] p r in că rbun i . Căc i când Domnu l aspus: «Pe c ine să t r im i t» şi «Cine va merge», l a «s ă t r im i t » [a răsp u n s ] : « ia tă -mă», d ar l a «cine va merge», nu a m ai spu s şi „ vo i m er ge” , căc i ş t ia că este nevo ie de Dumnezeu să con lucreze pent ru lu crare. A ofer i t , deci , ceea ce ţ inea de l iberul arb i t ru, dar a tăcut înl egăt u r ă cu ceea ce avea n evoie d e cin eva d esăvâr şi t .

Cât despre cum [anume] aude g lasu l Domnulu i , s -a spus adesea că par tea conducătoare (min tea) a ce lu i învredn ic i t de un asemenea ha r î ş i î nch ipu ie p r i n t r - o pu te re nespusă cuvân tu l l u i Dumnezeu , pu te rea dumneze iască răsunând în s f in ţ i nu p r in auzu l t ru pesc, ci în t ip ăr i n d ch ia r par tea cond ucăto are a celo r cu ră ţ i ţ i cu gân dul [ respect iv] ş i scr i indu- le, ca să zicem aşa, în tăcere sensur i le, ceea ce nouă auzu l , f i ind lov i t de g lasu l sens ib i l , ne t ransmi te sprep ercep ţ ia su f l etu lu i . D eci, a auz it u n glas d u h ov n icesc1077 apăr u t înin im ă, ceea ce se în t âm p lă să f ie şi în v ise. Căci [şi în vi s] se p are căauz i m , deşi n u vor b eşt e n im en i , şi n ic i ceva sen sib i l n u est e du s pr i naer în po r i i (căi le de t recere ale) auzu lu i . A st fe l vor beşt e D um n ezeuşi ast fe l au d sf in ţ i i .

188. «Merg i , zice, ş i spune poporu lu i aces tu ia : Cu auzu l veţ au z i şi nu veţ i înţ elege ş i u i t ân du -vă vă veţ i u i t a şi n u veţ i vedea. Căci s-a îngroşa t i n im a popo r u lu i acest u ia ş i cu u r ech i le l o r g reu au auz i t şi ochi i lor i -au închis, ca să nu vadă cu ochi i , să audă cu urechi le, să în ţ eleagă cu in im a, să se înt oa r că şi să-i vi n dec»1078.

Fer i c i t u l Pavel a sp u s acest cu vânt în Fapte, d iscu t ân d cu i u de i i d in Roma, re fer indu-se c lar ş i fă ră tăgadă la t impur i le ven i r i iD o m n u l u i . «B ine a spus D uh u l Sf ân t p r i n I sa i a p r o f et u l c ăt r e pă r i n ţ i i voşt r i , z icân d: M er gi ş i spu n e po po r u lu i acest u ia»1079 ş i următoare le .Ş i pro fe tu l pregăteşte acest cuvânt ca f i ind ros t i t de Dumnezeu,

1077 vontôç.1078 I s. VI, 9-10.



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i I s a i a 2x7

pent ru că poporu l a auz i t cuvân tu l lu i l i sus , nu l -a în ţe les ş iu i tându-se la [ lucrur i le ] minunate făcute de E l , nu le vedea.Refer in du -se la t im pu l v i i t o r , cuvân tu l a rată ap l i carea celo r p ro fe ţ i t el a t i m pu r i l e d in u r m ă şi p r i n aceasta l a d r ep t atea j ud ecăţ i i l u i D um nezeu. Spunând Isaia: «Am buze necurate» şi , adăugând ş i pentrup o p o r : «Locu iesc în m i j l ocu l un u i po po r ca re a r e buze necura te» , i s-ada t haru l ie r tă r i i ş i cu ră ţ i rea p r in t r -unu l d in t re se ra f im i , da r nu ş ipopo ru lu i , pen t r u că p r o fetu l şi pop oru l n u au o st are asem ăn ăto are. Căci [profetu l ] L-a văzut pe Domnul Savaot , aşezat pe t ron, ş i ac rezu t celo r pe care le vedea, d ar ei văzân d u -L p e D om n u l ven i n d ,nu [L- ]au crezut . E l ascu l tându- i pe sera f imi le -a în ţe les doxo log ia ,da r ei ascu l t ând cuv in te le M ân t u i t o ru lu i , nu l e-au p r im i t . I n im a l u if i ind s t răpunsă, ş i -a în ţe les propr iu l păcat , pent ru care spune: «O,t i că losu l de m in e! că su n t s t r ăpu n s de dur er e», da r i n im a l o r s-a î n groşat , încât n-au căpăta t n ic iun gând despre ce le ce au păcătu i t ş in ic i n u au v en i t la Cel care pu t ea să le ier t e păcate le. D e aceea el afost cur ăţ i t , d ar ei au fo st l ăsaţ i în p ăcate , du pă cu m şi D om n ul l e-as p u s : « Veţ i m ur i î n păca t ele voast re »lo8°.

189. Poate că c in eva se va op un e cuvân t u lu i vost ru , pen t r u cs-a spus: «Spun e popo r u lu i acest u ia », n eaccept ân d că acest ea au f ostp ro fe ţ i te pen t ru t impur i le Mântu i to ru lu i . Căc i dacă „aces tu ia ” es tedem onst ra t i v , dar n im en i d in p opo ru l ară tat n u u rm a să-L aud ă peMântu i to ru l , n ic i să - I vadă minun i le , cum se po t r i veş te [ s in tagma]«poporu lu i acest u i a » cu cei n ăscu ţ i a tât de m u l t d up ă p r o fet? D ar săconcepem d in al t e cuv in t e p r o fet i ce o dez legare sim p lă pen t r u p ro b lem ă. Căci se sp u n e l a u n u l d in t r e Cei d oi sp r ezece1081: «Poporu l M eu, ce ţ i -am fă cu t ? Sau cu ce te-am su păr at ? Sau cu t e te-am t u lbu r a t ? Răspunde-M i . Te-am scos d in păm ân t u l Eg ip t u lu i şi t e-am răscum păra t d in casa rob iei şi i -am t r im is îna in tea ta p e M o ise şi p e A a- r on şi p e M ir ia m »1082. C ăci d u p ă cu m p e at u n c i p o p o r u l d i n v r em eapro fe tu l u i nu a văzu t Egip tu l , n i c i nu a f ost călăuz i t de cei n um i ţ i în ain t e, t o t u şi est e în su şi acu zat ca n er ec u n oscân d acest e fap t e, la

1080 I n . VIII, 21.1081 Cei do i sp r ezece p r o fe ţ i m ic i fo rm au în Scr ip tu ră un co r pu s l i t era r apar te(dodekapropheton) .



2 l 8 Sf . V a s i l e c e l M a r e

f el şi acum este ară tată com un i ta tea popo ru lu i cea d in t im pu l p ro fe tu lu i , da r ce le p ro fe ţ i te se vor în tâmp la în t impu l genera ţ ie i de laară tarea D om nu lu i .

Ş i l imba vorbi tă se întâmplă să se fo losească de asemenea cuvânt , pe care un i i ob işnu iesc să- l numească „sch imbat ” . Să ne imag inăm ace laş i co r , a lcă tu i t d in a tâ ţ ia oamen i ; p lecând apo i unu l ş ia l tu l l u ând u - i lo cul , coru l se sp u n e că a răm as acelaşi . Şi d acă un aldoi lea ş i un a l t re i lea ar p leca, deşi ar însemna aceasta foar te mul t ,ş i a l tu l s -a r in t roduce în locu l f i ecăru ia , co ru l în locu indu-se pu ţ incâte pu ţ i n şi aceia f i i n d sch im baţ i un u l câte unu l , t o t uşi denu m i reacor u lu i s-a p ăst r at aceeaşi. A st fel şi cetat ea se sp u n e că est e aceeaşiş i legiunea aceeaşi , nu pentru că f iecare a rămas, c i pentru că s-apăs t ra t aceeaş i denumi re a comun i tă ţ i i . As t fe l , n im ic nu împ ied icăş i a ic i ca poporu l cons idera t în mod man i fes t în t impu l lu i I sa ia săf ie acelaşi cu cel d in t im pu l D om nu lu i , n u p en t r u că f iecare a răm as,ci p r i n n u m i r ea c om u n ă a n eam u l u i .

190. «Şi am spu s: Pân ă când, D oam n e? Şi a z is : Până cân d vor pu st i i t e o raşele pen t r u că nu m a i su n t l ocu i te ş i casele pen t r u că nu mai s un t oamen i ş i pămân t u l v a f i l ăs a t pus t i u . Ş i după ac eas t a D om nu l v a îndepă r t a oam en i i ş i c ei r ăm aşi se v o r înm u l ţ i pe păm ân t . Şi va f i zec iu i a lă ş i pe acesta . Şi va f i ia răş i spr e pr adă, ca t er eb in t u l ş i ca ghinda când cade din găoacea ei . Sămânţă s fântă este s tâ lpul lor»loS\

Pent ru că ce le descr ise de Domnul erau dureroase, cons iderând judecata inev i tab i lă , [p ro fe tu l ] a socot i t v redn ic să f ie învăţa tcât durează t impul în care pedeapsa aceasta Ie este impusă. în chipl im pede acestea se re feră apo i la t i m pu r i l e dom in aţ ie i rom an e. D u pă ce n u au ascu l t at de cuv in t ele D om n u lu i şi n u au d or i t să se u i t ecu och i recun oscăto r i l a m in u n i le Lu i cele m ai p r esus de om , au fostpus t i i t e ce tă ţ i l e pen t ru că n -au ma i fos t locu i te ş i case le pen t ru că

nu ma i e rau oamen i ş i pămân tu l a f os t l ăsa t pus t i u , l ocu i t o r i i mu r i n d d in cauza foam ei , a re fu g ier i l o r şi a rob i ei .

1083 I s. V I, 11-13. U l t im a part e, «săm ânţ ă sfân t ă est e st â lpu l l or » n u se regăseşt e înSep tuag in ta , c i în Aqu i la , Symmachus ş i Theodo t ion - c f . F . F ie ld , O r i gen i s




Iar adaosul : «Şi după aceas ta Domnul va îndepăr ta oameni i» , m i se pare că se re feră la înst ră in area iu d e i lo r de D um n ezeu , «căro ra s-a f ăc u t îm p iet r i r e în pa r t e, până c e v a i n t ra t o t nu m ăru l neam ur i lo r »1084. D ar «şi cei rămaşi, spune, se v o r înm u l ţ i ». Cine sunt aceşt ia? Su n t cei d espr e care A p ost o l u l a sp u s: «a fo s t o răm ăşi ţ ă a leasă p r i n h ar »1085, care «se vor în m u l ţ i p e p ă m â n t » , când ce i învăţa ţ i înEvan ghel ia lu i H r istos sun t apo i pe to t p ăm ân tu l . Şi n u t o t I sraelu l ad ob ân d it ceea ce căut a, ci d o ar cei aleşi au d ob ân d i t 1086, d esp r e car eI l ie spune: «M i-au răm as şapt e m i i de bărbaţ i , care nu şi -au p l ecat

gen u n ch iu l lu i B aa l» 1087. Deci aceşt ia sunt cei despre care se spune: «Şi va f i zec iu ia lă ş i p e acest a».Ia r [ tex tu l ] : «Şi va f i ia răş i spr e pr adă, ca t er eb in t u l şi ca gh in da

cân d cade din găoacea ei»lo8S, m i se p are că arat ă o sch im b are p u ţ incâte puţ in de la ob ice iur i le iuda ice la conducerea după Evanghel ie .Căc i ia răşi , aceşt i a su n t adu n aţ i spr e p rad ă cum se adu n ă rod u l te -reb in tu lu i ş i ca gh inda care este de ja crescută pent ru cu les . Căc i

a tunc i se despr inde de legătura găoace i , f i ind de ja coaptă în t impul[ei ] şi d esăvârşi t ă. Poat e şi p en t r u că au fos t izgo n i ţ i d in ţara iu de i lo r şi au a jun s în d iaspo ră se aseam ăn ă cu o gh i n dă căzut ă d in găoacea ei.

«Sămânţă s fântă es te s tâ lpu l lo r» , negăsindu-se la cei Şaptezeci, est e adău gat d e l a T h eod ot io n 1089, având u n sens im p or t ant încont inu i ta te fa ţă de ce le redate îna in te . Aceşt ia sunt adunaţ i ca te

reb in t u l şi ca gh in da pen t ru a f i săm ân ţă sfân tă în sta rea şi st at o rn i c ia lo r . Ia r ca u rm are a [un or tex te] găsi t e în Scr ip t u r ă în m u l te lo cu r i şi d e aic i se ara tă scopu l b un pen t ru cei pedepsi ţ i p en t r u b in efacerea [ lor ] . Căci, spune: «voi lo vi şi t ot Eu vo i vi n deca»1090. El facesă s imtă durerea ş i r id ică iarăşi . Deci , ce i care mai întâ i auzind cuau zu l şi n eîn ţ e legân d şi făcân d ce lela l te , până în t r - a tâ t în cât cet ăţ i le

1084 Ro m . X I , 25.1085 R o m . XI, 5.1086 R o m . XI, 7.1087 R o m . XI , 4 ; I I I Reg . X I X , 18.1088 I s. VI, 13.1089 Şi Ieron im n ot ează că lecţ i u n ea a fost lu ată du pă Th eodot ion .




nu mai erau locu i te ş i e i au a juns în d iasporă, încât ab ia o zec imedin popor a fos t sa lvată , aceşt ia ia răş i se vor înmul ţ i ş i ia răş i vor f irod i tor i , asemenea tereb in tu lu i ş i gh inde i , având sămânţă s fântă ,pu t ern ic i în stă ru in ţă şi n esch im baţ i şi în rădăcin aţ i în iu b i re .




CA PI T O L U L V I I

191. «Şi a f o s t în z i l el e l u i A haz [ f i u l ] l u i l oa t am , f i u l l u i O z i rege le Iude i , că s -au scu la t Reţ in , rege le Aramulu i ş i Pecah f iu l lu i Remal ia, regele Israelu lu i , asupra Ierusal imulu i ca să se războiască

îm pot r iva lu i şi n u au pu t u t să- l cucerească. Şi a fo s t vest i t în casa lu i D avid , spu n ân d: S-a a l ia t A r am cu Ef ra im . Şi s-a în spă im ânt at su f let u l l u i şi su f le tu l popo r u lu i l u i , cum se c la t i n ă copacu l d in pădu r e de vân t »1091.

Sensu l t extu lu i est e acest a: D oi regi , u n u l a l Si r ie i şi a l tu l al Israe lu lu i , s -au r id ica t împot r i va Ie rusa l imu lu i cu războ i ş i nu au pu tut să- l cucerească. Numele regelu i S i r ie i era Reţ in ş i a l regelu i Is

raelu lu i , Pecah. Au veni t [apoi ] so l i , făcând cunoscut casei regaleal ian ţ a regi l or Sir iei şi I sr aelu lu i1092. Sir ia se ch eam ă A r am în d ial ectu l evre i lo r . Ia r Is rae l se numeşte Ef ra im, pent ru că d in t r ibu l ace las-a iv it I ero b oam , cel care a făcu t d e la în cep u t ap o st azi e1093. D eci,at ât regele cât şi în t regu l po po r erau îngr oz i ţ i de vest e şi ast fel s-aucu t rem ur at şi s-au t u l bu ra t , încât se asem ăn a t u l bu ra rea lo r cu co pacu l d in pădure, care se c la t ină de băta ia cea mai mare a vântur i

l o r . Aceasta este, deci, relatarea simplă a celor spuse. Dacă cinevaar cerceta ceea ce s-a spu s, ar găsi o l egăt u r ă cu n oi şi cu zid ir ea Biser ic i i d in ce le is tor is i te . Dec i , să cercetăm după putere c ine suntreg i i care s-au a l ia t unu l cu ce lă la l t . Cred că ra ţ iunea (cuvântu l ) r i d i ca tă p r in în ţe lepc iu n ea veacu lu i acestu ia îm po t r i va cun oaşte r i i l u iDumnezeu es te a ră ta tă p r in A ram. Căc i A ram se tâ lcu ieş te „seme-

ţ i t ”1094. A st fel est e r aţ i u n ea (cuv ânt u l) celo r care con d u c veacul aces

1091I s. VII, 1-2.1092I V Reg. X IV , 5 ş.u.1093 I I I Reg . X, 26; I I I Reg . XII , 20.




ta , luând aminte la as t ronomie, la mişcăr i le as t re lor , la con juncţ i i ş il a a lcă tu i r i , spunând că mot ive le luc ră r i lo r omeneş t i dep ind deacestea. Este „semeţ i t ” ş i d in cauza părer i i [de s ine] ş i înăl ţăr i i sa lelăudăroase, pe care doar [omul ] s fânt ş t ie să o cură ţească pr in cuv in te le adevăru lu i şi p r in p u t erea D uh u lu i , su r pând to at ă t r u f ia carese r i d ică îm p ot r iva cu n oaşt er i i lu i D u m n ezeu1095.

Ia r [ cun oaşte rea] în t ocm i t ă p r i n accep t area Sf in te lo r Scr ip t u r i ,[dar ] în t oarsă de la ceea ce est e drept şi n u m i t ă în m od fals cun oaşt ere, soco t im că se n u m eşt e Efraim 1096. Pen t r u că d in ea s-a ivi t

Ie roboam, care p r imu l rupând ce le zece t r ibu r i de la sămânţa lu iD avid 1097 şi a jun gân d cân d va un fu gar a l l u i Sol om on , a m ers înEgip t şi a lu at în căsăto r ie p e sor a lu i T afh es, fem eia faraon u lu i1098.A cest a a făcu t şi v i ţ e i i d e au r şi a st abi l i t sărb ăto r i d u pă i n im a lu i1099.Dec i , când ra ţ iunea neamur i lo r , care se socoteşte mare pr in ra ţ io n am ent ele d ia lect ice, se îm p let eşt e cu cea er et i că şi perv er t i t ă , sespu n e că A ram se a l iază cu Ef ra im , având d or in ţ a să d is t ru gă să laşu -

r i le lu i D av id şi să je fu i ască locu l adevăratu lu i cu l t .D ar n u şi -a at in s scopu l . Căc i n u a pu t u t să cu cerească [ceta tea ] da to r i tă Domnu lu i , Care a păz i t -o . Dar poa te că nu a r f i pu tu taceia să se al ieze, d acă n u s-ar f i în m u l ţ i t păcatu l n ost ru , de vrem ece al i in d u -se du pă ist or ie în z i le le lu i A h az, şi -au arăt at a l ian ţ a un u lfa ţă de ce lă la l t d in cauza păcatu lu i lu i Ahaz, care nu a făcut ce eradrep t îna in tea Domnu lu i , c i ş i -a t recu t f i u l p r in foc ş i a tămâ ia t pe

în ăl ţ i m i 1100. T o t u şi , at acu l r egi l o r cel o r r ăi îm p o t r i va b i ser i ci l o r atu lb u ra t casa lu i D av id şi a în spă im ân ta t su f le tu l po por u lu i , în cât s-au asem ăn at copacu l u i n ero d i t o r p r i n ag i ta ţ ia i scată de tu lbu ra re. Şit o tuş i , Dumnezeu ce l i ub i t o r de oamen i , î ng r i j i ndu - l e t u lbu ra rea ,t r im i t e cuvân tu l p ro fe t i c , ca re a lungă teama d in i n im i l e popo ru lu i ,

1095 I I C or . X , 5.1096 I I I Reg . XI, 26.1097 I I I Reg . XII , 20; I I I Reg . XI , 4 .1098 I I I Reg . XI , 19 ( du pă Sep tu agin ta , fem e ia faraonu lu i se n um ea T h ekem in a) .1099 I I I Reg . XII , 28.




193- «Şia z l s D om nu l că t r e I saia : I eşi în î n t âm p inar ea lu i A haz , t u ş i cel răm as, I aşuv , f i u l t ău, l a f ân t ân a d ru m ulu i de sus a ţ a r in i i n ălbi t or u lu i ş i să- i spu i : Păz eşte-t e să f i i l in işt i t * 106 ş i n u t e tem e, ni c i să s lăbească su f let u l tău pen t r u acest e două lem n e arse care fu m egă. Căci când va f i î n t ă râ t a rea m ân iei M ele, i a r vo i t ăm ădu i . Şi f i u l l u i A r am şi f i u l l u i Rem a li a , pen t ru că au sf ă t u i t sf a t r ău î m po t r i v a t a, spunând: Să ne su im în Iudeea ş i vorb ind cu e i să- i în toarcem căt re noi şi să- l pu n em rege pest e ea p e f i u l lu i Tabeel . Acest ea z ice D om nu l : N u va răm âne sfa t u l acesta , n i c i nu va f i . C i capu l A r am u lu i est e

D am ascul , şi capu l D am asculu i est e Reţ in . D ar încă şa izec i şi c inc i de ani ş i va încet a r egat u l lu i E fr a im de [a f i ] popor . Şi capu l lu i E f ra im est e Som oron şi capu l Sam ar iei est e f i u l lu i Rem al ia . Şi dacă nu veţ i cr ede, n u v eţ i î n ţ elege»1107.

D e aceea, c red că p r o feţ i i au percepu t cuvân tu l l u i D um n ezeunu cu auzu l sens ib i l p r in aeru l lov i t , c i pen t ru că su f le tu l ra ţ iona l( în ţ elegăt or )1108 are u r ech i, în ţ elesu r i l e au ven it la acelea l i p si t e de

glas. Şi aceast a l i s-a în t âm p lat când st r ă lu ci r ea lu m in i i adevărat e le-a a juns pro fe ţ i lo r Ia par tea conducătoare ( ra ţ iune) ş i a serv i t la lu m in are. D e acest g las au avu t par t e cei care au a jun s d in co lo de sim ţur i le p ier i toare ş i ce i care se grăbeau pent ru ieş i rea d in t rup. Căc icân d su f l e tu l d ev in e [ p regăt i t ] pen t ru con t em p la rea celo r d um n ezeieşt i , dezlegându-se de unirea cu t rupul , se spune că iese. Dar cândeste [ap lecat ] că t re ce le omeneşt i f ie d in nevo ia pent ru s lu j i rea t ru

pu lu i , f ie neputând să se în t indă ş i mai mul t că t re ce le deosebi te ,v ine, ca să z icem aşa, d in afară către cele inter ioare, întorcându-sespr e atr acţ ia faţă d e t ru p ca în t r -o casă oarecare sau în t r - o cet ate.

D eci , pen t r u că t r ebu ia ca p r o fet u l să aud ă cuv in t ele lu i D um nezeu, de aceea înainte de toate i se spune: « I eşi t u şi f i u l t ău »1109. Dar ceva asemenea este şi cum i s-a spus în Facere l u i A v r aam l apr ima ves t i re dumneze iască : « I eş i d i n pămân t u l t ău ş i d i n neamu l

tău ş i d in casa tată lu i tău»mo. Căci ieşirea cea mai desăvârşi tă este

11 Sau „ să ta c i ” .1107 I s. VII , 3-9 .1108 vo r ) t 6 ç1109 I s. V II , 3.




r id icarea d in toate ce le t rupeşt i , care sunt numi te „pământ ” , ş i fugade cele sen sib i le , care sun t n um i t e „n eam ” şi în t oarcerea de la v ia ţavi n ovat ă, în care a lo cui t m ai în ain t e în în d elet n ic i r i l e p ot r iv n ice1111,care su n t n u m i t e „casa t at ă lu i ” . Şi , du pă pu ţ in , d espr e acelaşi A vra-am s-a scri s: «L -a scos pe el D u m n ezeu af ar ă» 1112. Căci d acă i -a văzu tzelu l de a ieşi , în su şi l -a con d u s d e m ân ă căt re d esăvârş i rea lu crăr i i ,căci sin gur n u era at ât d e pu t ern ic să facă. D e aceea şi la pr im a p oruncă, dacă iese afară, pr imeşte ş i făgăduinţa bucur ie i . Iar cândD u m n ezeu l -a scos afară, l -a în văţat să le cau t e p e cele de sus, un d eeste Hristos.

194. Şi M oise, cân d era în afar a celo r om eneşt i , od ih n in d u -scu min tea pen t ru con temp la rea ce lo r ros t i te , ş i -a în f ip t co r tu l înafar a t aber ei d epar t e1113. D e aceea or i cin e î l căut a p e D om n u l, m ergea afară la cor t . Cel care t rece cu mul t de cele omeneşt i îş i va f ixacor tu l în afara lu i , ca v iaţa să- i rămână statorn ică ş i să- i f ie aşezatăde nezdrunc inat . De aceea, ş i acum Domnul d ispune ca ce l careurmează să profeţească ş i să spună cele porunci te de Dumnezeu săiasă, nu numai el , c i ş i cel rămas, Iaşuv, f iu l lu i . Se arată, însă, dinScr ip t u r ă că i -a răm as un sin gur f iu d in m u l ţ i şi în su şi cuvân tu l [ l u iDumnezeu] a dor i t ca e l să nu părăsească depr inderea tată lu i , c i săiasă îm pr eun ă cu t at ăl la ceea ce D u m n ezeu î l chem a. D ar d e vrem ece Iaşu v se t â lcu ieşt e „cel care se în t oar ce” , Scr ip t u r a ne arată n ou ătu tu ro r , celo r care do r im p r i n pocăin ţă să i eşim d in pat im i l e t r up u lu i , că pu tem , f i i nd îm pr eu n ă cu p ro fe tu l , să n e îm p l in im ieşi rea.

î i p o r u n ceşt e să se u r ce pe d r u m u l d e su s, car e est e sp r e fân tâna ţar in i i nă lb i to ru lu i . Acest loc este cunoscut ş i d in is tor ie , căc is-a scr i s1“ 4 că r egele asir i en i l o r I -a t r im is p e r abşach e1115 d in L ach i ş înIerusa l im cu putere mul tă ş i a s ta t la apeductu l fântân i i de sus, pe

1111D u p ă Ios. XXIV, 2 pă r in ţ i i l u i Avraam s lu jeau a l to r dumneze i . Tema aceas ta es te re l u a tă şi î n l i t e ra tu r a i n t e r te sta m en t a ră: T est a m en t u l l u i A v r a a m şi A p o c al i p sa l u i A v r a am .1112 Fac. XV, 5.1113 leş. XX XI I I , 1.1114 I V R e g . X V I II , 17.1115 Rabşache nu este n um e, c i t i t lu l u n u i în a l t o f ic iu d i n Im per iu asi r ian: „m are pah ar




dr um ul ţ ar in i i n ălb i t o ru lu i . D ar poa te că Scr ip t u r a are şi ceva de în vă ţat p en t r u d isc ip l i n area m oravur i lo r , că t rebu i e să n e depăr tăm decele d e jo s şi care st au p e păm ân t şi să n e în ălţ ăm la cele de sus. Ceicare a jung aco lo vo r găs i apă pen t ru cu ră ţ i re ş i ţa r ina Nă lb i to ru lu iCare curăţeşte murdăr ia, ceea ce ne este de fo los după preceptulEccles iastu lu i , care spune: «în or ice v rem e să- ţ i f i e ha in ele st r ă lu c i t oar e»1116.

Şi Cel care i -a vest i t lu i M oise i -a po ru n c i t ca cel care ur m eazăsă-L audă pe Dumnezeu să-ş i spele hainele. «Coborând, măr tur iseş te pop or u lu i ş i cu r ă ţ eşt e- l as tăz i şi m âine şi să-şi spele ha in ele lo r şi să f i e pr egăt i ţ i în z iu a a t r eia»1117. Cel care v in e acol o v a avea pregăt i tveşm ân tu l d e nu n t ă, pen t r u a nu f i aru ncat d in căm ara de nu n t ă în în t u n er i cu l d e afar ă l egat d e m âi n i şi d e p i ci o ar e“ 18. D eci , zi ce:«Spu n e lu i A h az : Păz eşte-t e să f i i l i n işt i t »1119. A ceast a est e fo l osi t or şipen t ru n oi pen t ru a ne vegh ea in im a no ast r ă cu t oat ă paza1120. «Căci dacă cel pu t er n ic îşi pă zeşt e cur t ea cu at enţ ie, t oat e care se af lă la el su n t în p ace»1121 ş i e l es te l in iş t i t , scuturându-se de mul ţ ime ş i dezgomot ş i neîn f r icoşându-se cu teamă păt imaşă, n ic i s lăb ind cu suf l etu l , ci f i i nd î na rm at cu duh u l pu ter i i .

195. «N u t e t em e de acest e do u ă lem n e ar se fu m eg ân de»1122.Este o poruncă pen t ru no i , să nu ne temem de [pu te rea ] de

conv ingere a e l in i lo r , n ic i de ca lomni i le e terodocş i lo r , care sunt dou ă lem n e, m ai d egrabă do i [ t ăc iun i ] arşi , care şi -au p i erd u t v igoareap lan te i ş i pu te rea lemnu lu i , da r nu au n ic i l umina focu lu i , c i sun ttăciuni fumegânzi , care î i înnegresc ş i î i murdăresc pe cei care î ia t ing ş i p rovoacă lăcr imare pent ru och i i ce lor care se aprop ie . Dardacă vre i să în ţe leg i vă tămarea tăc iun i lo r fumegânz i , făcută de fu mu l d in e i , amin teş te - ţ i de So lomon, ca re spune : «Precum sun t st ru gur i i ac r i pen t ru d in ţ i şi f u m u l pen t ru och i , aşa est e încă lcarea

11,6 Eccl . IX, 8.1U7 leş. XIX, 10-11.m8 M t . XXII, 13.1119 îs. VI I , 4.1120 Pr . IV, 23.1121L e. XI, 21.




legi i celor care se folosesc de ea»1123. Căci cr ed că sp u n e „st r u gu r iacr i ” la păcatu l fapt elo r de răut at e, iar „ fu m ” la vătăm area cun oaşt e r i i false, care adu ce t u l bu rare veder i i bu n e a suf le tu lu i n ost r u .

«Când va f i , spune, î n tă râ ta rea mân ie i Me le , i a r vo i t ămăd u i »m4, ad ică după lov i tur i le pedeps i toare , când am văzut că în d rept area est e su f ic ient ă, nu î i vo i lăsa în t r is te ţ i , d up ă cum ar spu n eş i un doctor ce lor bo lnav i : „când ta i ş i când cauter izez, nu vo i lăsaneîngr i j i te n ic i tă ie tura , n ic i răn i le de la cauter izare” . Când a avute fect aceasta , pent ru care au fos t admin is t ra te [doctor i i le ] ch inu i to are , a tun c i vo i r est ab i l i săn ăta tea, adăugând t ra tam ent u l răm as.

196. «Şi f i u l l u i A ram şi f i u l l u i Rem a li a , pen t ru că au s fă t u i t sf rău, spun ân d: Să n e sui m în Iu deea şi vor bin d cu e i să- i înt oar cem căt re noi ş i să- l punem rege peste ea pe f iu l lu i Tabeel . Acestea z ice D om n u l Savaot : N u va r ăm ân e sfat u l acest a, n ic i nu va f i » 1125.

D eci p en t r u că dou ă ra ţ iu n i ( cuv in t e) , care sun t în afara ade văru lu i , se a l iază împot r iva B iser ic i i , când f iu l lu i Aram, ra ţ iunea

sem eţi t ă, car e se r id ică îm p ot r iv a cu n oaşt er i i l u i D u m n ezeu 1126, şi f i u l l u i Remal ia , ra ţ iunea d in semeţ ia tă ie r i i împre ju r , ca re sub p re tex tu l cunoaş te r i i ş i p r in a ră ta rea învă ţă tu r i i despre ce le îna l te în depăr tează de la adevărul d in Biser ica lu i Dumnezeu, de aceea,aceşt i a au sfătu i t sfa t rău: V or b i n d cu cei d in Iu deea, ad i că d i n su f le t u l m ăr t u r i si t o r - căc i I u deea este de al t f e l nu m i tă „m ăr t u r i si r ea l u iD u m n ezeu”1127 - , p e car e să o în t oar cem cătr e n oi p r i n con vi n gerea

d in d ia lec t i că, vest i n d u - le că n u l e vom da al t rege decât p e fiu l l u iTabee l , ad ică a l Bunu lu i Dumnezeu. E i spun F iu l lu i Dumnezeu ce lu i Bun, dar pe El nu -L n u m esc bu n , fo l osin d u -se de g lasu l Evangh el i ei p en t r u i n su l t ă: «Pent ru ce M ă n um eşt i bu n ? N im en i nu est e bun , decât u n u l D u m n ezeu»1128. Dec i , când î i vez i pe e te rodocş i p romi ţând cunoaş te re , inc luzând în ţe lepc iunea de la neamur i , l up tând

1123 Pr. X , 26.1124 I s. VI I , 4.1125 I s. V II , 5-7.1126 II Cor. X, 5.1127 Jo c d e cu v in t e: ¡TŢ ir p y ehuda înseamnă laudă, dar este aprop ia t de ¡T I ah „ Iahve” şi5n in hoda „a face cun oscu t ” .




îm p o t r i va Bi ser i ci i l u i D u m n ez eu , gân d eşt e- t e că şi acu m f i u l l u iA r am şi f iu l lu i Rem al ia sfătu iesc sfat rău.

D ar pen t r u sfatu l rău , du pă cum am z is, al f i u lu i l u i A ram şi alf iu lu i lu i Remal ia , acestea z ice Domnul : s fa tu l lu i Dumnezeu a s ta tşi răm ân e, dar al ce lor care se lu pt ă îm po t r i va adevăru lu i n u va sta,c i va f i căzut ş i răs turnat . «De aceea, spune, c ap u l A r a m u l u i est e D am ascu l, şi capu l D am ascu lu i est e Reţ in »1129, adică c ineva b lestem at şi p l in de sân ge este capu l ce lor sem eţ i ţ i , d e vr em e ce D am ascse t âlcu ieşte „sân gele sacul u i [ de u m i l i n ţ ă] ”1130. Sacul est e si m b ol u l

po căin ţ ei , d ar m ân j i t cu sân ge n u est e cur at . D e aceea po at e f i lua td r ep t p r et i n să pocăin ţă , ne f i i n d pocăin ţ ă adevăra tă, pen t ru că nu seaf lă în în văţăt u r i l e sănăto ase. Şi iarăşi , cap ul D am ascul u i , al p ocăin ţe i care nu este cura tă , c i mânj i tă în păcate de moar te , es te numi tReţ in , e l însuş i f i ind s imbol a l învăţă tur i i care nu este de loc sănătoasă, nici curată.

197. «D ar în că şaizeci şi c in ci de ani , spu n e, ş i va înceta regat

l u i E fra im de [a f i ] popor . Şi capu l l u i E fr a im est e Som oron şi capu l Sam ar i ei est e f i u l lu i Rem al ia »1131.Regatu l lu i E f ra im est e st ăpân i r ea et ero do cşi lo r , p en t r u că d in

asem en ea t r ib a fo st cel car e l- a d esp ărţ it p e I sr ael d e I u d a1132. Capu llui Efraim este Somoron“33, adică Samaria. Şi Samaria este ţaradu şm an i lo r , care d i spr eţ u iesc cuvânt u l săn ăt os, pent ru că sam ar i t e-n i i au căzut de la iu da ism . D up ă cum capu l Si r ie i est e D am ascu l , iar

capu l D am ascu l u i este Reţ i n , l a fel Sam ar i a est e capu l l u i E fra im , iarcapul Samar ie i este f iu l lu i Remal ia. Răspândir i le ş i excesele re le lorne su n t vest i t e pr in Scr ip t ur ă, în cât nu este posib i l să înv in g i al ian ţ aunora ca aceşt ia, n ic i să a i vreo putere împotr iva celor pe care e i sest r ădu iesc să le sfătu iască.

1129 I s. V I I , 8.1130 Jo c d e cu vi n t e. D am asc, pî?!?1 dammeşeq în eb ra ică este un vech i nu m e top ogra f i c.Este în să pus în legă tu r ă cu D l dam „sânge” şi pB saq „ sac d e u m i l i n ţă ” .1131I s. VI I , 8 -9.1132 I I I Reg . XI, 26; H I R e g . XI I , 20.




«Şi dacă n u veţ i crede, nu veţ i în ţ elege »U34. T r ebu i e, in t r -ad evăr,să avem cr edi n ţ ă în Scr i p t u r i , ca u n ele car e con ţ in sensul 1135 d u m n ezeiesc şi ast fe l să p or n im la în ţ e legerea celo r scr i se în ele. Căci t r ebu ie să depăşim t ip u r i l e şi ast fe l să în ţ e legem ad evăru l celor ară ta tenouă. Căc i mai în tâ i t rebu ie să crez i cu o cred in ţă s implă în Scr ip tu r i , că su n t i n su f la te de D u m n ezeu şi fo los i to are“36, apo i să u r m ăreşt i d et ali at şi cr i t ic sen sul 1137 afl at î n ele.

198. «Şi D om nu l a con t inu a t să î i vo rbească lu i Ah az , spun ând Cer e-ţ i un sem n de la D om n u l în adân c sau în în ăl ţ im e»1138.

în cel e d in ain t e A h az a fost în văţ at p r i n I sai a cel e ce t r eb u i e săfacă, să se păzească să f íe l i n işt i t şi să n u se t eam ă de cei d oi t ăciu n icare fum egă. D ar acum , pen t ru că a p r im i t cu sup uşen ie învă ţătu rapr in pro fe t , e l însuş i se învredn iceşte de vest i rea dumnezeiască.Căc i Domnu l a con t inua t să î i vo rbească lu i Ahaz . învă ţăm, poa te ,că ce l ca re es te ins t ru i t p r in t r -un s lu j i to r în vo ia dumneze iască înce le d in urmă îna in tând va putea ş i e l însuş i să pr imească vest i r i le

Domnu lu i . î n t r - adevă r , sun t un i i ca re , f i i nd î nvă ţa ţ i ma i î n tâ i deDumnezeu ş i nu p r i n oamen i , au pu tu t de l a î ncepu t ca un i i ca reerau cura ţ i să pr imească ară tăr i le Duhulu i . Asemenea erau Avraam,M oise, l l i e , Ierem ia şi ce i asem enea acelor a.

«Ş i Domnu l a c on t i nua t s ă v o rbeas c ă >>“ 39. Con t in u ar ea leagăcuvântu l de ce le precedente . Ş i urmarea este că după pro fe ţ ia despre abandonarea lu i Efra im, adică a Israelu lu i care apostaziază,

a tu n c i se pr o fe ţeşt e în ce fel va ven i Em an uel d in Fec ioara n ep r i h ăn i t ă. Ce este, deci , ceea ce î i p or u n ceşt e cuvân tu l lu i Ah az?«Cere-ţ i un semn, spune, de l a Domnu l Dumnez eu l t ău î n

ad ân c sau în în ăl ţ im e»1140. Semnul es te , dec i , un lucru v iz ib i l , careare în e l a ră tarea a ceva ascuns ş i nevăzut , după cum semnul lu ilo n a le în făţ i şează celo r care po t să p r i m ească sen sul m ist ic a l celor

1,34 I s. VI I , 9.1135 voOq.1136I I T im . I I I , 16.1.37 voOq.1.38 I s. VII, 10-11.1139 I s. V I I , 10.




pet r ecut e, cob or ârea în iad şi în ălţ area iar ăşi d in m or ţ i1141. T reb u ie, în să, ca sem n u l să f i e m er eu p r ezen t şi să f i e văzu t în v r em ea d e faţă , d ar lu cru l arăt at p r i n el este ad esea îm păr ţ i t în t re i [per ioade] det imp. Căc i sun t une le semne p rezen te a le unor [ luc ru r i ] p rezen te ,pr ecu m fu m ul care iese d in t r -o casă [ este sem n] al focu lu i care ard e

în ău n t r u . Su n t în să şi [ sem n e] p r ezen t e al e cel o r v i i t o ar e, p r ecu m oadunare văzută de nor i [es te semn] a l p lo i i care va f i pe pământ .Sunt încă ş i [semne] a le ce lor t recute , precum restur i le de jă ra t ic[sun t sem n] al r u gu l u i care a ars aco lo .

Totuşi , Scr iptura le numeşte semne pe cele paradoxale ş i carearată un sens mis t ic . Dar ce este mai paradoxa l sau mai dumnezeiesc decât vestea sau vederea naşter i i Dumnezeulu i nost ru d in Fec ioara? De aceea : Cere- ţ i un semn de la Domnu l Dumnezeu l tău ,pen t ru că n imen i a l t u l nu î l poa te da , î n adânc sau în î nă l ţ ime .Acum în a lcă tu i rea lumi i , pământu l es te ce l ca re a dobând i t reg iu nea de jos, iar cerul [par tea] mai presus de toate cele văzute. Deci ,

pen t ru că t ru p S-a făcu t Cuvânt u l , p ro fe ţ ia se re feră pr i n «în adânc» l a p ăm ân t şi l a carn ea ( t r upu l ) lu ată d in ea, iar p r in «în înă l ţ ime» [ sere feră la] Cuv ân t u l m ai pr esu s de ceru r i , Care est e d in co lo de or icest ăpân i r e şi pu tere , Cuvânt u l Care era la în cep u t la T ată l şi Care eraD u m n ezeu1142. Sau p oat e ad ân cu l sem n if i că cele m ai d e jo s ale iad u lu i , i a r înă l ţ i m ea reg iun ea cea m ai p resus de ceru r i , d up ă cum n e în fă ţ işează A po st o lu l , z icând : «Să n u z ic i în i n im a t a: Cine se va su i în

cer?, ca adică să- l coboare pe Hr is tos, sau: Cine se va coborî înt ru adân c?, ca adi că să r id ice p e H r ist os din m or ţ i»1143. Pent ru că «Cel car ee S-a po go r ât est e A celaşi cu Cel ca r e S-a su i t »1144, semnu l î nadânc şi în în ăl ţ im e ar f i spu s despr e coborâ rea D om nu lu i . «Şi Cel ce S-a su i t est e m ai pr esu s de t oa t e cele al e cer u lu i»1145.

199. «Şi Ahaz a spus : Nu vo i cere , n ic i nu vo i i sp i t i pe Domnul»1146.

1141M t . XI I , 40 .1142 I n . l , 1.U43 R o m . X, 6-7.1,44 Ef . IV, 10.1145 Ef . IV, 10.




Daru l lu i Dumnezeu es te mare ş i boga t ş i abundent . DarAhaz, nef i ind încă învăţa t să ceară [ lucrur i ] mar i ş i mai presus de

ceru r i , re fuză să caut e sem n , f i in d că acest ea su n t m ai m ar i d ecât f i rea om en ească sau f i i n dcă a u r m at să facă du pă poru n ca [ lu i D um nezeu] care zice: «Să n u ispi t eşt i p e D om n u l D u m n ezeul t ău »1147. Trebuia ca asemenea cuvinte să a jungă la regele care cârmuiaatunci , ca pr in e l cele profeţ i te să f ie re latate către toţ i . Căci Isa iaoa recum nu e ra c rezu t , f i e d in i nv id ia oamen i l o r împo t r i va l u i , f i ed in cauza umi l in ţe i rămase în legătură cu v ia ţa [sa ] , [pent ru că se

soco tea] că n u a p r im i t m esaju l ven i r i i l u i Em an ue l de la D om nu l , cia r fi p l ăsm u i t cuvân tu l d i n p r op r i a sa i n im ă.D ar A h az a pr i m it p r of eţ i a desp r e cele vi i t oar e ca şi Laban 1148,

A b i m el ec1149, N ab u cod o n o sor 1150, far ao n 1151, Caiafa1152, în cele d in u r m ă, nu da to r i t ă v redn i c iei v i eţ i i , cât da to r i t ă cred ib i l i t ă ţ i i a t r i bu i t elu i da to r i tă demni tă ţ i i . Căc i nu d in ev lav ie a re fuza t Ahaz cere reasem n u lu i . D acă n u e ra v reun fo los, D um n ezeu n u l -a r fi im pu s de la

în cep u t . D e aceea şi ceea ce est e ad ău gat con ţ i n e u n rep r oş ad r esatlu i Ah az , căc i în t o rcând cuvân tu l căt re D av id , spu n e: «A scu l t a ţ i dar , casa lu i Dav id . Oare nu puţ in luc ru vă es te vouă să daţ i oameni lor [ pr i le j de] lu pt ă? Şi cum daţ i [ aceast a] D om n u lu i?»1153. Căci pr in acestea se pare că [Dumnezeu] es te dezgusta t de necred in ţa lu i Ahaz.O arecu m m ai c lar arat ă aceast ă în ţ e legere o al t ă versiu n e, care sp u ne: «O are nu pu ţ in vă est e că supăr a ţ i bărba ţ i , pen t ru că î l supăra ţ i şi

p e D u m n ez eu »? D ar cum adu ce om u l l u i D um n ezeu [p r i l ej de] l u p t ă, dacă fr ăm ân t area1154 est e team a d e n ereu şi t ă? A ceast a n u sp u n edespr e D um n ezeu [că are] v reo pa t im ă, ci în făţ i şează p r in d en u m i rea de „ lup tă ” s ta rea po t r i vn ică a ce lo r ca re sun t con t ra porunc i lo rLu i .

1147 D e u t . VI, 16.1148 Fac. XX XI , 24 .1149 Fac. XX, 3.U5° D an . II, 1.1151Fac. XL, 1.1152 I n . XI, 51.1153 I s. VII, 13.




200. «D e aceea, D om n u l în suşi vă va da sem n »1155.Chiar dacă nu cereţ i , spune că [vă] va da. Chiar dacă nu î l gă

seş te v redn ic de p r im i re , to tuş i , p r in i conomia ho tă râ tă d ina in te an a ş t e r i i D o m n u l u i p r i n t r u p , î n s u ş i D o m n u l D u m n e z e u , s p u n e , v ada sem n . Căci t reb u ia ca A h az să în ţ e leagă că n u est e ad m isă o al t ă

în d r ep t ar e p en t r u cel e om en eşt i , d ec ât n u m ai cea p r i n ven i r ea lu iDumnezeu Cuvântu l la oameni , ş i [e l t rebu ia ] să ceară un semn înadânc sau în înă l ţ ime. Dar pent ru că se socotea pe s ine nevredn ic ,n ef i i n d înv ăţ at cu cererea un or sem n e m ar i şi cereşt i , d e aceea spu

n e: «D om nu l în su şi vă va da sem n», nu dă p r in t r -o slugă, slu j i t o r şidregător, c i pr in Sine însuşi, ca din aceasta să se arate măreţ ia[sem nu lu i ] dat . Căci L egea a por un c i t -o p r in înger i , p r in m ân a un u im ij lo ci t or , M oi se1156, d ar sem n u l l -a dat El în su şi casei lu i D avid . N ua fost d at lu i A h az, c i în t reg i i case a lu i D av id , pent ru că D om n u l est e d u p ă t ru p d in săm ân ţ a lu i D avid 1157. D e aceea, a răsp ân d it Evan ghe l ia despr e ven i r ea lu i H r isto s în t regu l u i n eam al lu i D av id .

201. «Iată, Fecioara va lua în pântece ş i va naşte Fiu ş i vei chem a n u m ele Lu i Em an u el»U5&.Iude i i se împot r ivesc vers iun i i ce lor Şaptezec i , spunând că în

ebr aică nu est e „ f ecio ara”, ci „ t ân ăra”1159, p u t ân d f i n u m it ă o t ânără în f l oar ea vâr st ei , d ar n u o fem ei e n em ăr i t at ă. Pen t r u aceşt i a r ăsp u n su l est e u şor şi de la sin e. Căci d acă sem n u l est e arăt area a cevau imi to r ş i d i fe r i t de cunoaş te rea ob işnu i tă a oamen i lo r , ce e ra m i

nuna t că una d in t re mu l te feme i , s tând împreună cu un bărba t , sădev ină m am a un u i cop i l ? D ar cum s-ar m ai pu t ea num i Em anu el celnăscut d in dor in ţa t rupu lu i? De aceea, dacă ce l dat es te un semn,[atunci ] ş i naşterea [ t rebuie] să f ie paradoxală. Dacă fe lu l naşter i icop i lu lu i es te ob işnu i t , să nu i se spună semn, n ic i să nu f ie numi t

1155 I s. V I I , 14.1156 Gal. I I I, 19.1157 Rom . I, 3.1158 I s. VII, 14.1159 în t ext u l ebr aic est e, în t r -ad evăr , ‘ a lma „ f a tă ” . De ş i î n t r - u n co n te x t t e rme n u lse referă la o fecioară (Fac. XX IV , 43) , to t uş i în genera l în seam n ă la m od u l general „ fa tă” . în Cân t . VI , 8 se re fe ră ch ia r la fete d in harem u l rega l. Aq u i la şi Sym m ach us t raduc




Em an uel . I ar d acă n u est e fec io ară cea care n aşt e, cu m să f ie acest asemn? Şi dacă naşterea nu este mai dumnezeiască decât la mul ţ i ,

cum [să f ie aceasta] venirea lu i Emanuel? Totuşi [ faptu l ] că esten u m it ă „ t ânăra” şi r efer i t or la fecio are, est e arătat d in cele sp u se ast fel în D eut er ono m : «D acă însă o găseşt e în câm p p e copi la logodi t ă ş i cu s i la se împreunează cu ea, să- l uc ideţ i doar pe om, iar t inerei să nu - i fa ceţ i n im ic, căci t ânăr a nu ar e pă cat de m oar te . Căc i luc ru l acest a est e ca şi cum un om s-ar n ăpu st i asu pr a apr oapelu i său şi l -ar omor î . A găsi t -o p e câm p; tânăra a st r i ga t şi nu a fo s t [ n im en i ] care

să o a ju te »u6°. într-adevăr, cea care str iga înainte de înt inare era înmod c lar fec ioară. Deci , se poate deopotr ivă spune: „ fec ioara a st r i gat” ş i „ tânăra a st r igat” . Iar în [Car tea ] a treia a Regi lor, su n am i t ean ca ce l -a în călz i t pe D av id , f i i n d fec ioară şi n eavân d legătură cu vreun bărbat , es te numi tă „ tânără” . Căc i «au găsi t -o, spune,p e A bişag ş i au adus-o la rege. Şi tân ăra era fo ar t e f r u m oa să şi î l slu

j ea p e r ege şi r egel e nu a cu n oscu t -o»ll6\

De aceea, Emanuel [S-a născut] din Sfânta Fecioară, care aspus: «Cum va f i aceast a, de vr em e ce eu nu şt iu de bărbat »u6l l î nge rul [a răspuns] către ea: «D uh u l D om nu lu i Se va pogo r î pest e t i ne şi pu t erea Celu i Pr eaîn al t t e va u m br i»1163. Ea nu este supusă legi i desp r e cur ăţ i re. Căci s-a scr i s în D eut er on om : «Fem eia car e est e însăr c i n at ă1164 şi n aşt e băi at , va f i n ecu r at ă şa p t e z i l e»1165. D ar de v rem e ceaceasta a deveni t mama lu i Emanuel fără să f ie însărc inată [cu să

mânţă] , este curată, s fântă ş i nepr ihăni tă, rămânând încă fecioară ş idu pă ce a d even i t m am ă. Căc i de v rem e ce p r im u l A d am a ven i t l aex is ten ţă nu p r in împreunarea bărba tu lu i cu feme ia , c i a fos t p lăs m ui t d i n p ăm ânt “ 66, şi A d am cel d e pe urm ă, Care rest au rează st r i căciu n ea acelu ia1167, Şi- a lu at t ru p u l p lăsm u it în p ân t ecele fecio r el

1160 D e u t . XXII, 25-27.

1161I I I Reg. 1,3 -4 .1162 Lc. 1,34.1163 L c. I, 35.u64 cmepn<m00fj - l i t . „a fo st im p r egnat ă”, „ în săm ânţ ată” .1165 Lev. X II , 2. Est e a dou a greşeală de atr ib u ir e a un u i c i t at. Sf. V asi l e î l atr ib ui eD e u t e r o n o m u l u i , dar apar ţ in e în r eal i t a te căr ţ i i Lev i t i c .1166 Fac. II , 7.




n ic , pen t ru a fi în asem ăn area păcatu lu i p r in t ru p“ 68. D ar pen t r u can aşterea aceast a parad oxa lă să nu f ie în în t reg im e de n ecrezut pen t ru cei care sun t d ispuşi la scep t i c i sm faţă de i cono m ia du m n ezeiască, Z id i t o ru l a creat u n a d in t re v ie ţu i t oa re care poate doar d in fem elă să odrăslească, fără unirea cu mascul i i . Căci unele ca acestea povest esc d esp r e vu l t u r i cei car e se ocu p ă cu an i m alel e1169.

202. «U n t ş i m iere va m ânca. îna i n t e să cun oască sau să le p r e f er e p e cele r ele, va al ege b i n ele»1170.

în t r u p , Em an u el Se fo l oseşt e d e h r an ă d e cop i l , u n t şi m i er e.Ş i to tuş i , a f lându-Se în s tarea de prunc, pr in puterea bunătă ţ i i caresă lăş lu ia în E l îna in te de împl in i rea vârs te i , va resp inge răută ţ i le ş iva a lege b in ele . Pen t ru că f i r ea noast ră are deop ot r i vă în c l in aţ ia căt re am ân d ou ă şi se p l eacă un eor i căt re rău, ia r al t eor i căt re b in e, cala o balan ţ ă, acum su f le tu l cobo rând la pat im i , acum ia răşi f i i n d t rasde ra ţ iune (cuvânt ) la [ceva] mai bun. Dar Domnul nu este aşa, c iob işnu in ţa Lu i că t re b ine se ara tă imedia t ch iar de la naştere . Căc i

ce s-a scris? «înainte să cunoască sau să le prefere pe cele rele, va alege binele»1171. M ergând înapo i la cele scr ise în Facere despre cun oaşter ea b in elu i şi a r ău lu i1172, vei găsi acol o că st area lu i A d am în ain t e d e păcat era asem ănăt oare cele i d escr i se acum , pen t r u că era înnecunoaşterea rău lu i d in exper ienţă . De aceea ş i Domnul în s tareade cop i l o imi ta pe cea a lu i Adam, încă nev inovată ş i nevătămată,ia r r esp i n gân d rău l , va înd rept a încă lcarea leg i i d in n eascu l t are.

203. «D ar v a aduc e D um nez eu , spune, pest e t ine şi pes te po po ru l t ău şi pest e casa t a tă lu i t ău z i l e cum n-au m a i ven i t de când a lua t Efr a im de la Iu da p e regele asi r ien i lo r »1173.

Se pare că Scr iptura vorbeşte în enigmă despre z i le le cele depe u rmă , după pa t ima Domnu lu i , când ased iu l r oman i l o r a ven i t

u68 R o m . VI I I , 3.u69 în t r -adevăr , b io log ia o feră exemple de par tenogeneză la une le speci i de peşt i , molu şte şi i nsec te . To t uş i exem p lu l vu l t u r u l u i n u este , şt i i n ţ i f i c vo rb in d , co rec t . Sf . Vasi lere ia id eea în O m i l i i l a H ex a em er o n , V I I I , 6 şi O m i l i a desp re p r on i e (n r . XX I I ) .1.70 I s. V I I , 15.1.71I s. VII, 16.U72 Fac. II, 17; Fac. III, 2 ş.u.




asupra Ie rusa l imu lu i . Căc i după ven i rea lu i Emanue l , Domnu l vaaduce asupra lu i Ahaz ş i a poporu lu i său ş i a case i ta tă lu i său z i lecum n -au m ai ven i t de cân d s-a separat [Ef raim ] de Iud a, f i i nd rob i tş i dus de regele asi r ieni lor . Efra im s-a despăr ţ i t de Iuda în z i le le lu iIe roboam , f iu l lu i N abat , care l -a du s în păcat pe Israel , care pr i m u la început apostaz ia , spunând: «Nu avem no i par te cu Dav id , n i c i m oşt en i r e cu f i u l lu i l esei»1174. D e aceea, Efr aim l-a lu at p e regele asi r i en i lo r d in Iu da [şi l -a adu s] asup ra sa, um b lân d şi n eperm i ţ ân d ca[acesta] să st ea cu în verşun are la asediu l Ieru sal i m u lu i .

«Şi va f i în z iu a aceea, că D om n u l va şu i era m uşt elor , care dom nesc pest e pă r ţ i d in r âu l Eg ip tu lu i , şi a lb inei , care est e în ţara asi r ieni lor . Ş i vor veni ş i se vor aşeza toate în văi le ţăr i i ş i în grote le st ân ci l or şi în p eşt er i şi în or ice râp ă şi în or ice lem n »1175. „Popo ru lM eu, spu n e, va cob o r î în Egip t să lo cu i ască acol o “ 76. Şi au fost adu şicu si l a în A si r i a”“ 77. D e aceea, pr ofeţ eşt e că la n aşt erea lu i Em anu el,d acă c in eva d in po p or est e fie în Eg ip t , f ie în A si r ia , vo r ieşi şi a jun

gân d în ţ ara Iu deei se vo r o d ih n i în ascun z işu r i l e na tu ra le şi n eocu pate. în t r - ad evăr , sp u n e că m u şt ele d o m n esc p est e p ăr ţ i d i n r âu l

Eg ip t u l u i şi a lb in ele sun t în ţ ara asi r i en i lo r , ară tând că pu t er i l e po t r ivn ice sunt mărunte . Căc i musca este o v ie ţu i toare care îş i a reex is ten ţa d in excremente , f i i nd un neam nep lăcu t ş i dezgus tă to rpen t ru oam en i ; şi v ia ţa lo r este nep lăcu tă , [dar ] şi m oar t ea resp i n gă

t oare . Pe a tu n c i st ăpân eau pest e păr ţ i d in r âu l Egip t u l u i . Căc i N i lu l , în cep ân d d in am on t e, d e l a et i op ien i , est e p op u l at în Egi p t p e o p ar te m ică a lu i , la vărsarea în m are. în locu l acest a t oate pat ru pedele,f iare le, rept i le le ş i zburătoarele, f i ind zei f icate, sunt adorate. Deci ş ipe aces te muş te , [ad ică ] s lăb ic iunea pu te r i i po t r i vn ice , Domnu l leva d ist r uge p r in şu i eră tu ra de la El , ad i că le va d ist r uge p r in D uh u lgur i i Lui “78. «Şi a lb in ei di n ţ ar a asi r ien il o r »1179. A lb in a este o v ieta te

1174 I I I Reg . X I I , 16.1175 I s. VII, 18-19.1176 Fac. XL V I , 6.1177I V R e g . XV , 29 ; I V R e g . XV I I , 6.1178I I Tes. I I , 8.




m ică şi slabă, care m oare at u n ci cân d se răzbu n ă. Căci în d ată ce in t roduce acu l , moare d in cauza lov i tur i i . Ş i pe ce l a fec ta t î l va tămăpuţ in, dar pe s ine se l ipseşte de v iaţă. Asemenea este f i rea oameni lo r i u ţ i şi care lu p t ă cu D u h u l1180, car e îşi fac rău m ai m u lt lo r în şişipr in răut at e, d ecât ce lor care se în t âm pl ă să fie sub po rn i r ea lo r .

204. «Şi în z iua aceea, Domnul va rade cu br ic iu l înch i r ia t d inco lo de r âu l regelu i asi r i en i l o r capu l şi per i i p i c ioar elo r şi barba o va lua»u8\

După naş te rea lu i Hr is tos , f i i nd împrăş t ia tă cu Duhu l gur i i

D om n u lu i o r i ce pu te re po t r i vn i că p recum m usca şi al b in a, f i i i l u i I srae l se vor aduna ş i se vor od ihn i în adăpostur i le natura le , vă i ş icâm pu r i şi r âpe şi u n e le ca acestea. Ia r [ în tex t u l ] : « D o m n u l va r a d e cu b r i c iu l î nch i r i a t de d inco lo de râu l regelu i as i r i en i l o r capu l şi per i i pi c ioar elor ş i barba o va lu a», Scr ip t ur a pare să vor bească în en igm ăpr i n b r i c iu l înch i r ia t d espr e o pu te re de m ercen ar i , care u r m ează săarat e goală A sir ia , le va în d epăr t a şi p e cele slăv i t e ale ei , adi că per i i

capu lu i ei , şi va d ist r uge pop oru l m u l t şi ob i şn u i t , pe care Scr ip t u r a î i r ed ă în m od f i gu r at ( t r op ic) p r i n „ p ăr u l p i c i oar el o r ” . A p o i , t o t u şi ,am en in ţă că vo r f i î nd epă r ta te de b r i c i u l î nch i r i a t ch iar şi sim bo lu r i le cele m ai c in st i t e a le bărb ăţ ie i , pe care le n u m eşt e „ b arb ă” . Şi pr obabi l că cei care su n t atenţ i l a ist or ie vo r găsi acest ea făcu t e de cătr eputerea romană faţă de asir ieni“82, şi acestea s-au petrecut la naşterea lu i Em anu el .

«Şi va f i în z iu a aceea , [ că ] om u l va h răn i o j u n in că a v i t elo r ş i două o i şi va fa ce m u l t l ap te, va m ânca un t ş i m iere t o t cel răm as pe p ă m â n t »u83. Când ar f i odihnă pentru Israelul scăpat de robie, iarrege le ca re une l tea împot r i va lu i va f i nec ins t i t , f i i nd dezgo l i t debr ic iu l înch i r i at , atu n c i , spu n e, va f i o asem en ea pr osper i ta te în ţ ară ,

în cât o ju n i n că şi d ou ă o i vo r p r o cu r a l ap t e d in b el şu g p r op r i et ar u

u80 7iveu|aaTO|jdxoi. Poat e că acest a est e un argu m en t că scri erea t r ebu ie să ap arţ in ă p er i o a d e i d i n p re ajm a Sin o d u lu i I I e cu m en i c , d e c i u n a rg u m e n t î n p l u s că a r ap a r ţ i n e Sf .V asi l e ce l M are.1181îs. VII, 20.1182 D e fapt , Im per iu l n eo-asi r ian a fo st cu cer i t p r i n fo r ţ e le u n i t e ale bab i lon ien i l o r şime z i l o r .



238 Sf . v a s i l e c e l M a r e

Ia r munţ i i a ra ţ i sun t su f le te le ca re au c rezu t în Hr is tos . Ma i în t âi au fo st p u st i i şi n ecu l t i vat e, d e aceea er au u scaţ i şi p r od u ceausp in i îna in te de ven i rea lu i Hr is tos . Dar dacă [Mântu i to ru l ] a ven i tsp r e căder ea şi r i d i car ea m u l t or a1188 şi l e-a ch em at p e cele care nusunt ca să le desf i inţeze pe cele ce sunt“89, de aceea cei din tăierea

îm p r eju r , p i er zân d în f l o r i r ea şi r od i r ea, s-au sch im b at în u scăc iu n e,pe când comun i ta tea [ce lo r ] d in t re neamur i , ca re a fos t numi tă„m u n t e arat ” , este arată, f i in d scăpat ă d e or i ce laşi t ate şi d e or i ce f r i că de la v ră jm aşi . D ec i „m u n t e” este su f le tu l înă l ţa t p r i n în văţă tu ralu i Hr is tos. De aceea, când a veni t Hr is tos, Israelu l a fost destrămat,d ar n eam u r i l e au fo st sădi t e1190, ca pr in căder ea acelo r a să f i e dăr u it ătu turor izbăv i rea, ia r o i le ş i bo i i păscând fără f r ică în aceşt i munţ isă-şi d ob ând ească de la sin e u n fo los d in p l in . în m od l im pede o i le îirep rez in t ă pe cei m ai b un i ca m oravur i , i ar bo i i sun t cei m ai si l i t o r ipen t ru l uc ra rea celo r d e t r ebu in ţă .

1,88 L c. 11,34.1189 I C o r . I, 28.




C A PI T O L U L V I I I

206. «Şi a z i s D om nu l că t r e m ine: I a - ţ i un su l nou [ ş i ] m are scr ie în el cu con dei de om : degrab ă la jaf , să fa c i pr adă, căc i a sosi t . Şi să -M i f a c i m ar t o r i oam en i cred inci oşi , pe U r i e şi pe Za h a r i a , f i u l l u i

Berech ia . Şi m -am apr op ia t de pr oor oc i ţ ă şi a lu at în pân t ece şi a n ăscu t un f i u . Şi m i -a spus D om nu l : Cheam ă n um ele lu i : degrabă p r adă , cur ân d jefu i eşt e. Pen t ru că îna in t e să şt ie pr u n cu l să spu n ă ta t ă şi m amă, va lua pu t er ea D am asculu i şi p r ăz i le Sam ar i ei [ şi le va du ce] în ai n t ea r egelu i asir i en i l o r »1191.

Se p are că p ro fetu l , p or u n cin d u - i -se ceva, a făcu t a l tceva. Căcice are com un « ia-ţ i un sul n ou m ar e»U9Z cu ceea ce est e ad ăugat : «Şi

m -am ap rop ia t de p roo r oc i ţ ă ş i a l ua t în pân t ec e »U93? Ar spune cineva că adaosul nu este răspunsul la [pasaju l ] anter ior , c i este redat în cep u t u l p r op r i u [al al t u i p asaj ] , cel ăl al t f i i n d în ch eiat . Căci ch iard acă n u s-a ad ăugat că a lu at un su l n ou şi m are, [ p ro fe tu l ] a ascu l tat însă şi a făcut ceea ce a fost poruncit . De aceea, se consideră că«Şi m -am aprop ia t de p r oor oc i ţă şi a l ua t în pân t ece» est e începu t u lu n u i al t [pasaj ] .

Căci d acă p ro fetu l ar f i con t razis ceea ce a fost po ru n ci t , s-ar f iscr is împot r iv i rea [ lu i ] , ca la Iezech ie l , căru ia i s -a porunc i t să măn ân ce pâ in ea coapt ă pe excrem en t e om en eşt i . A co lo a re fuzat , sp u nând : «N ic idecum , D oam ne, D um nezeu le a l ceru lu i , su f le tu l meu nu a fo s t î n t i na t cu n ecură ţ i i , n i c i nu a in t r a t în gur a m ea vreo carn e sp u r cat ă»1194. D e aceea i s-a perm is să-şi facă p âin i l e în bălegar de v i t e1193. T ot u şi, ai ci, p en t r u că nu există o r esp in gere, t ăcer ea ar ată cl ar

apro barea, d eşi n u se m ărt u r i seşt e că a făcu t ceea ce i s-a poru n ci t .

1191I s. V I II , 1-4.1192 I s. VIII, 1.1193 I s. VI I I , 3.1194 Iez. IV, 14.




Ca şi Osea: «Merg i dar , spune, i a - ţ i o femeie des f rânată ş i cop i i de des f rânare »U96. Apoi Scr iptura mărtur is ind despre el că a făcut ceeace i s-a porunci t , adaugă: «Şi a mers ş i a luat -o pe Gomer, f i ica lu i D ib la im »1191. Dar în a l tă par te găs im porunc i le ros t i te , da r luc ra rean u este m ăr t u r i si t ă că s-a pet r ecut , f i in d în ţ e leasă de căt re no i , p r insupunerea celor cărora s-a porunci t , ca la Iezechie l : «Şi tu culcă- te p e la t u r a st ân gă »1198, şi iarăşi: «Cu lcă -t e p e l at u r a dr eapt ă»1199. N u s-aadăugat că s-a culcat pe partea dreaptă sau pe partea stângă, ci s-at recut sub tăcere, dar de către noi este înţe leasă supunerea profetulu i .

De aceea şi aici se poate răspunde la ceea ce a fost întrebat decăt re no i , că porunc indu- i -se ceva nu a făcut a l tceva, c i te rminândaceea, ni se relatează [ca] de la un al t început cele despreprooroc i ţă .

207. Poat e că su l u l n ou şi m are est e u n t ip al T est am en t u lucelu i N ou şi M are, scr is cu con d ei om en esc, p en t ru că vor b ele Evan ghe l ie i au fos t scr ise în l imbă omenească ş i care poate f i auz i tă decătre mul ţ i . în ea a fost scr is că a făcut pradă degrabă la ja f , pentrucă învăţă tura Evanghel ie i s -a făcut repede ş i mai iu te decât or icefu lger , a jungând până la marg in i le lumi i ş i j e fu indu-1 pe s tăpânu lveacu lu i acestu ia , s t rămutându- i la ascu l tarea de Hr is tos pe ce i ro b i ţ i . Ia r ja fu l est e îm p ăr ţ i r ea pr ăz i i , pe care D u m n ezeu a dat -o în ger i lo r care se în gr i jesc de n eam u l om enesc, sp re păzir e şi izb ăvire. D e

aceea s-a scris, «degr abă la j a f să fa că p r ad ă» 1200. Căci Evanghel ia asosi t . Ceea ce er a aşt ept at d in v echi m e din cer , aceast a ven in d n i seb in evest eşt e n ouă.

Iar martor i a i ce lor scr ise în Evanghel ie, spune, să f ie Ur ie ş iZahar ia . Ur ie es te preot , reprezentând s imbol ic Legea dată pr inM oise, iar Zahar ia este pro fe t . Evan ghel ia est e alcătu i t ă fi in d m ăr t u r is i tă de Lege ş i de Profe ţ i . Ur ie se tâ lcu ieş te „ lumina lu i Dumne

1196 O s. I, 2.1197 O s. I, 4.1198 l ez . IV, 4.1199 lez. IV , 6.




zeu ”1201, i ar Zah ar i a „p om en i r ea l u i D u m n ezeu ”1202, iar [ca] fi u al l u iBerech ia, „ b i n ecuvân t area lu i D u m n ezeu ”1203. D eci, c i n e se cu venea

să f ie oameni i c red inc ioş i [ş i ] mar tor i? Cel care este luminat deD um nezeu şi a re pom en i rea n eînceta tă a l u i D um nezeu .208. D eci, ce est e: «Ş i m-am ap rop ia t de p roo roc i ţ ă »? Adic

„M -am ap ro p ia t de p roo roc i ţ ă î n d uh şi p r i n cun oaşte rea d in ain t e acelor ce vor f i . Căci am înţeles şi , ca să zic aşa, am venit aproape decon t em pl area pr o fe t i că şi am văzut zăm isl i r ea de căt re ea de d epar te, u i t ân du -m ă d in ain te p r in h ar i sm a p ro fe ţ ie i , că a n ăscu t Fiu , d es

pr e care D om n ul a spu s că: Cheam ă n u m ele lu i : D egrabă pradă, curând jefu ieşte. L-a prădat degrabă pe cel putern ic, care îş i păzeaaver i l e, pe cei vân d u ţ i p r i n păcat 1204 şi ţ in u ţ i în lan ţ u r i l e m or ţ i le . L-apr ăda t p e acela, l -a jefu i t cu p rop r i i l e pu t er i , dând u - i p e cei c red i n c ioşi în paza şi în gr i ja sf in ţ i l or în ger i , d espr e care şi E l a spu s: «în ger i i voşt r i în t ot deau n a văd fa ţ a Tat ălu i M eu, Care est e în cer u r i»1205. Căci Acesta este şi Cel ce jefuieşte curând, despre Care s-a scris:

«Su in du -Se la în ăl ţ im e, a r obi t r obi m e şi a lu at d ar u r i în oam en i»1206.Şi n imeni nu va cont raz ice că prooroc i ţă , la care a ven i t Isa iacu aprop ierea pr in cunoaştere , es te [Fec ioara] Mar ia , amint indu-ş ide vorbele ei , pe care le-a rost i t profet ic. Căci ce a spus? «M ă r e ş t e su f le tu l meu pe Domnu l ş i s -a bucura t duhu l meu de Dumnezeu, M ân t u i t or u l meu, că a cău t at spr e sm er en ia r oabei Sale. Căci , ia tă, de acum m ă vor fer ic i t oat e neam u r i le»1207. Şi f i i n d a ten t la to ate cuv in

te le ei , n u vei ez i ta să o nu m eşt i p roor oc i ţă . Căci D uh u l lu i D um n ezeu a ven i t asup r a ei şi p u t erea Celu i Preaînalt a u m b r i t -o 1208.Deci, ceea ce i s-a poruncit să scr ie în sulul acesta, [profetul

Isa ia ] a văzut în tâmpla t când s-a aprop ia t de prooroc i ţă . Aco lo se

1201 U r iah u ( for m a scur t ă U r ia) în seam n ă în t r - adevăr „ l u m in a lu i Iah ve” , de la “ riN ’or„ l u m i n ă ” .1202 Zech ari ah u (Z echar ia) p r ov in e de la " l?î zeher „ p o m en i r e ” , „ a m i n t i r e ” şi n u m el e d i v i n .1203 Berach iah u (Berachi a) vi n e de la r e n ? beraha „ b i n e cu vâ n ta re ” .1204 R o m . VII, 14.1205 M t . X V II I , 10.1206 E f IV , 8.1207 L c. I , 46-48.




spune: «scr ie cu con dei de om , degr abă la ja f, să f a c i pr ad ă» 1209, i araici, după ce a spus: «A lua t în pân t ece şi a născu t f i u » , a fost scris:

«Ş i m i -a spus Domnu l : Cheamă numele lu i : Degrabă p radă , cu rând jef u i eş t e» 1210. în cât se spu n e acelaşi [ l ucru ] p r in cuv in te şi n o ţ iu n i d i fer i te ş i în : «Ia -ţ i un su l » şi în: «M - am a p r o pi a t d e p r o o r o c i ţ ă ». A d aosu l n u are n im ic n epo t r i v i t cu ceea ce este an ter io r .

Ia r Acesta , născut d in prooroc i ţă , «a l u a t p u t er ea D a m a scu l u i şi p r ăz i l e Sam ar iei»1211. «Put er ea D am ascu lu i» su n t cei care cred d in t re neamur i , i a r «prăz i le Samar ie i» , cei care au crezut d in tă ierea

îm p r eju r . Căci D am ascu l est e m et r op o l a Sir iei , i ar Sam ar i a est e a I sr aelu lu i1212. D oar că po r u n cil e şi f apt ele de b ărb ăţ i e ale celu i N ăscu td in p roo r oc iţ ă î i sun t pu se de D om nu l în l oc de num e, pen t r u că şin u m ele I isu s1213 I -a fost p u s d e D om n u l p ent r u m ânt u i r ea pe carene-a da t -o de la Dumnezeu. «Căci , spune, vei chema numele Lui I i - sus, căci A cest a va iz băvi po p o r u l Său de p ăca t ele lo r »1214.

209. «Ş i a con t inua t Domnu l să -m i vo rbească încă : Pen t ru

po po r u l acest a n u vrea apa Si loam ul ui , car e cu r ge în l in işte, c i v rea să î i a ibă pe Reţ in ş i p e f i u l lu i Rem al ia r ege pest e voi , de aceea, iată, D om n ul va adu ce pest e vo i apa r âu lu i cea tar e şi m ul t ă , p e regele asi - r ien i lo r ş i slava lu i . Şi se va su i în t oat ă valea voast r ă ş i va um bla p este t o t z id u l vost ru ş i va lu a d in l u deea p e om ul ca re va pu t ea să r i d i ce capu l sau va pu t ea să săvâr şească ceva. Şi va f i t abăra lu i ca să um ple la t u l ţ ăr i i t a le»1215.

Ce sens a re ca Dumnezeu l tu tu ro r să amen in ţe poporu l cuaces tea pen t ru apa d in S i loam? Cum de nu v rea poporu l apa d inSi loam, despre care se relatează că nici nu aducea boală, nici vreovătămare nu producea ce lor care o fo loseau? Apoi , ce urmare are[ faptu l ] că cel care nu doreşte apa Si loamului î i vrea pe Reţ in ş i pe

1209 I s. VIII, 1.1210 I s. VI I I , 3.1211 I s. VI I I , 4.12,2 I s. VI I , 8 -9 .1213 I i su s, în eb r ai că CEH/ T Yehoşua sau Yeşua înseamnă „ Iahve es te mântu i to r ” sau„ I ahve i zbăveşte ” .1214 M t . I, 21.




f iu l lu i Remal ia? Ce are în comun apa neînsuf le ţ i tă cu rege le carest ăpân eşt e şi î i co n d u ce p e su pu şi?

D ar t r ebu ie să auz i m în m od f i gu r at ( t rop ic ) Si loam ul , care set âlcu ieşte d u p ă în văţ ăt u r a Evangh eliei „ t r i m i s”1216. Căci aşa est e t âl-cu i t î n Evangh el ia d upă I oa n : «M er gi de t e scaldă în Si loam , car e est e „ t r i m i s”»1217. D eci , c in e este cel t r im is şi care cur ge fără zgom ot , dacănu Cel despre care se spune: «D om nu l M -a t r im is şi D u h u l Lu i»1218? Şi iarăşi: «N u Se va cer t a , n ic i nu va st r iga, n ic i nu va f i auz i t g lasu l L u i în p i eţ e»1219. în t r -adevăr , cei care nu -L p r im esc pe Cel t r im is d in

ceru r i , d isp re ţu indu- I b lânde ţea , i -au a t ras pen t ru e i pe f iu l l u iRem ali a, adi că r aţ i u n ea (cu vânt u l) car e con ţ in e în văţ ătu r a falsă1220,dar care vesteşte că este produsă după dumnezeieşt i le Scr iptur i , ş ipe Reţ in , care se t â lcu ieşt e „sem eţ i t ” , care î l sem eţ eşt e pe ascu l t ăto ru l [său] în a fara cred i n ţ ei cea du pă Sf in t e le Scr ip t ur i şi î l îngâm fă şi

îl în d ep ăr t ează d e l a t em el i a d u p ă cred in ţ ă. Căci A r am se t âl cu ieşt e„semeţ ie” . Dec i , pe ce i care au d ispre ţ fa ţă de ce le pent ru ra ţ iunea

statorn ică ş i nu acceptă ceea ce este temeinic, l in iş t i t ş i b lând, c i le îm p l et esc p e cel e d in afar a cr ed in ţ ei cu n eî n ţ el eger i l e d in Scr i p t u r i ,Scr iptura î i ameninţă că va aduce apa cea tare ş i mul tă, pe regeleasi r ien i l o r , ad ică pe st ăpân i t or u l veacu lu i acestu ia .

Că Scr ip t u r a î l ia ad esea p e vr ăjm aş d r ept asir ian , se arată înurmătoare le , d in ace laş i pro fe t : «Şi va f i , spune, când va împ l in i D om n u l f ă cân d t oa te în m un tele Sion u lu i şi în I eru sa l im , va cău ta

spr e m int ea cea m are, con du cător u l asi r ien i lo r ş i spr e înă l ţ im ea sla vei och i lo r lu i . Căc i a z i s: Cu t ăr ie voi fa c e şi cu înţ elepc iu n ea în ţ eleger i i vo i l ua ho t a rele neam ur i l o r şi pu t erea lo r o vo i p r ăda ş i vo i zgu du i cet ă ţ i le locu i t e şi lu m ea în t r eagă o vo i lu a cu m âna, ca p e un cu ib şi ca p e n işte ou ă lăsat e le voi r idica. Şi nu est e c in e să scape de m in e

w • W • A, , • W 1221sau sa-m i g ra iasca îm pot r i va » .

1216 Sil oam , în eb r ai că r i bw Şi l oah este pu s în l egătu ră cu m'r ţp şaluah „ t r i m i s ” .1217 I n . IX, 7.1218 I s. XL V II I , 16.1219 I s. XL I I , 2; M t . X I I , 19.1220 \]>eu5o5o ţ i a .




210. D eci , se pare că şi acum î l n u m eşt e pe con d u căt or u l asi r i -en i lo r apă m u l tă în ch ipu l un u i şuvo i , care îi m ătu ră cu pu t ere şi fu r i e pe cei care-1 în t âln esc. Cei care se în vr edn icesc să t r eacă fără vătămare p r in i sp i t i r i l e lu i , spun : «Pr in şuvo i a t recut suf le tu l nos t ru , ap ă n est ăv i li t ă»1222. Şi Evanghel ia pomeneşte în parabolă aceeaşiapă, comparându-1 pe cel care ascul tă cuvinte le ş i nu le face cuom u l care şi -a z id i t fă ră t em el i e casa. D ar ven in d , spu n e, şuv o iu l , nua rezi st at , ci a căzu t casa şi a fo st m are r u i n a casei acelei a1223. A ceast ă «apă mul tă se va sui , zice, în t oa t ă va lea vo ast r ă»1224. Văi le sun tcav i tă ţ i a le pământu lu i . Dec i , cum se spune că apa nu coboară, c iu rcă? Pen t r u că or ice sm er i re ( în josi re) a oam en i lo r p en t ru păcat est e m ai în al t ă d ecât izv oarele de începu t , ca să z i cem aşa, [ adică] în cepu tu r i le rău tă ţ i i . în t r -adevăr , de câ te o r i sun t p reda ţ i pu te r i lo rpot r ivn ice, [acestea] vor umbla pe or ice z id a l ce lor careapostaziază, adică pe toate învăţătur i le s igure ş i pe toate cele carepăreau că su n t [ locur i le] lo r sigur e.

Din cauza apostaz ie i de la S i loam ş i înc l inăr i i că t re [ fapte le ]n im ic i toa re a le reg i lo r , Scr ip tu ra amen in ţă că «va f i lu a t d in Iu deea or ice om care va pu t ea să r id ice capu l sau va pu t ea să săvâr şească ceva»1225, adi că pe cel care est e sem eţ cu con t em pl area m in ţ i i şi care lesăvârşeşt e cu ferm i t at e pe cele care i se par l u i con for m e cu v i r t u teapr ac t i că, dar şi -a în t in s tabăra în l at u l ţă r i i celo r care nu au p r i m i tS i loamul . Căc i pent ru că se dedau la drumul la t ş i la rg , dev in vred

n ic i să f ie tabăra pu te r i i p o t r i vn ice, nef i i n d cond am n aţ i de nevo ie, cia legân d u -şi ch iar e i p ar t ea m ai rea. Căci «precum n-au încer cat să-L aibă pe Dumnezeu în cunoş t in ţă , Dumnezeu i -a lăsat la min tea lor f ă r ă ju decat ă, să f a c ă cele ce n u se cuvi n e»1226.

211. «Cu noi est e D um n ezeu ! în ţ elegeţ i , neam ur i , ş i vă p lecaţ i ! A u z i ţ i pân ă la m arg in i le păm ân t u lu i»1217.

1222 Ps. CXX I I I , 4-5.1223 L e. VI , 49 .1224 I s. VI I I , 7.U15 Î s. V I I I , 8.1226 R o m . I, 28.




în t r -ad evăr , «Cu noi est e D u m n ezeu»1228 se re feră la M ân t u i t o ru l . Căc i aşa se n u m ea m ai îna in t e Cel n ăscut d i n Fec ioara, în l im ba

eb r aic ă Em an u el1229, car e se t r ad u ce: «Cu no i es te Dumnezeu »123°.«înţe legeţ i , neamuri , ş i vă p lecaţ i »123\ M i se p ar e că glasu l se r i d i căd i n m area bu cur ie a celor care recun osc ven i rea lu i H r ist os, care în ţe leg puterea Cruc i i , care este în f r icoşătoare pent ru neamur i . Deaceea, « în ţe legeţ i , spune, neamur i , ş i vă p lecaţ i» , pent ru ca supuş ip r in t r -o în f rângere [a in im i i ] bună ş i fo los i toa re vouă , să f i ţ i rob i ţ i

în ascu l t ar ea l u i H r i st os şi , p r i n r ob i a faţ ă d e H r i st os, să d ev en i ţ i l i

ber i de legea păcatu lu i . Cum se supun neamur i le? Dacă î l recunoscpe Dumnezeu. Căc i în tuner icu l es te în f rân t p r in sos i rea lumin i i ş iboa la este înv insă pr in ven i rea sănătă ţ i i . Dec i doar să cunoaşte ţ iadevăru l , neamur i , ş i imedia t ve ţ i f i supuse în f rânger i i i zbăv i toarep en t r u v o i.

«A u zi ţ i pâ n ă la m ar gin i le păm ân t u lu i»1232. Pe cine să asculte?Pe cei care vestesc Evanghelia. Căci, spune: « în t o t păm ân t u l a i eşi t

vest i r ea l or ş i pâ n ă la m ar gin i le lu m i i cu vin t ele lor »1233. «Cei pu t er n ic i , p leca ţ i - vă >>“ 34, lăsaţ i pu t erea t ru pu lu i , l u aţ i slăbi c iu n ea cărn i i ( t ru pulu i ) , ca puterea lu i Dumnezeu să se desăvârşească în s lăbic iun e1235. «Că ci de vă veţ i în t ăr i iar ăşi, ia r ăşi veţ i f i sup u şi»13,36. D acă vr e odată dor in ţa cărn i i ( t rupu lu i ) se r id ică ia răş i în t ine , sârgu ieşte- tesă o înrobeşt i , să o dobor i ş i să o supui duhulu i . «Şi or ice s fat veţ i sfăt u i , î l va r i sip i D om nu l , şi cuvân t u l p e care îl veţ i g ră i nu va r ăm â

n e în t r e voi, căc i cu n oi est e D u m n ezeu» 1237. Pent ru că n im iceş te în

1228 I s. V I I I , 9 ( Sep t uag in t a v . 8 ) .1229 în eb r ai că, b « Uţp!? I m m a n u e l înseamnă „cu no i ” ( ï ï ip î? ‘ i m m a n u ) este Dumnezeu(‘rţţ ’el). Pron un ţ ia corectă ebra ică est e deci cu 1 la în ceput . în greacă în să a fost t r ans l i t érât ’Eppavoui iX.

1230 M t . 1,23.1231I s. VI I I , 9.1232 I s. VI I I , 9 .1233 Ps. XVII I , 4 (Septuag in ta v . 5) .1234 I s. VI I I , 9.1235II Cor. XI I , 9 .1236 I s. VI I I , 9.




ţ elepci u n ea celo r în ţ e lepţ i şi leap ădă p r i ceperea celo r p r i cep u ţ i1238.D eci, în geru l d e m are sfat 1239 d esf i in ţ ează sfatu l o m en esc şi D u m n ezeu Cu vân tu l leapădă cuvân tu l om en esc , d in care «n im ic , spune, nuvă va r ăm âne, căc i cu n o i est e D um n ezeu». Est e b i n e în t im p d e per secuţ ie să spunem cu cura j neamur i lo r : «Căci de vă veţ i în t ăr i iarăşi , i a răşi veţ i f i su pu şi ». Căci năpust indu-se în dăţ i repetate asupra Bi ser i c i i lu i H r istos , [ to t ] în dăţ i repeta te vo r cădea. D up ă cum cei care p r in adaosu l de m ate r ie com bu st ib i lă r id i că şi m ai m are văpa ia, lafe l ce i care se sârguiesc mereu să d ist rugă Biser ica o aduc pr in per

secuţ i i la şi m ai m u l t ă slavă şi p ut ere .212. «Aşa z i ce D om nu l : N u s-au supu s m â in i i celei t a r i şi cu r s lu i că i i pop or u lu i acest u ia , spu n ân d: Să n u z i că greu, căci to t ce z ice po po r u l acesta est e greu. D ar d e f r i c a lu i să nu vă t em eţ i , n i c i să vă t u lbura ţ i . Pe D om n u l î n su şi sf i n ţ i ţ i -L ş i E l să - ţ i f i e t eama. Şi de vei t e vei su pu n e Lu i , î ţ i va f i spr e sf in ţ i re . Şi nu vă veţ i apr op ia ca de p ia t r a de po t i cn ir e şi n ici ca d e p ia t r a de căd er e»1240.

D up ă ce s-a b i n evest i t cuvân tu l despr e ven i r ea lu i Em an ue l şica Ia o v ic tor ie împot r iva neamur i lo r a ieş i t ace l g las : «înţelegeţ i , neamuri , ş i vă p lecaţ i . Cu noi este Dumnezeu», Scr ip tura adaugăaceasta , condamnându- le pe neamur i : «Nu s -au supus mâin i i ce le i tari»1241. Iar mâna cea tare este puterea creatoare a celor care sunt ,pr in care a fost aşezată toat ă z id i r ea celor v ăzut e şi a celor m ai p re su s d e cele văzu t e.

Căc i sun t două modur i în ca re pu tem f i aduş i la cunoaş te realu i D um n ezeu şi l a g r i j a de n o i înşin e. Fie r id i cân d u-n e p r in cele vă zu t e de la no ţ iu n i le f i reşt i l a Făcăto ru l , f i e p r in învă ţă tu ra da tă nouăde Lege. Dar aceşt ia se arată nesupuşi mâin i i ce le i tar i , adică nusunt conduşi d in cele create către înţe legerea Celu i care le-a făcu t 1242; [d ar] şi cu rsu lu i, căii adi că. Iar Calea est e d e fap t D om n u l ,Care spu n e: «Eu su n t ca lea»1243. El însu şi este M ân a lu i D um n ezeu şi

1238 I s. XXIX, 14; I C o r . 1,19 .1239 I s. IX, 6.1240 I s. VIII, 11-14.1241I s. VIII, 11.1242 R o m . I, 20.




dreapta. Căci, spune, «dreapta Ta, Doamne, s -a preas lăv i t în t ru t ărie»1244, şi: «Eu cu m ân a m ea am în t ăr i t cer u l» 1245. De aceea, suntcond am n aţ i cei care nu c red în D om nu l . Sau n um eşte acum curs calea v ieţ i i aceste ia, rândui tă nouă după Lege. Că învăţătura se cheam ă cale este cuno scu t d in m u l t e l ocu r i , D om n u l n um ind u - i pe î nvă ţ ăt o r i i L egi i c ălău ze oar b e1246. Şi : «în ca lea măr tu r i i l o r Ta le m-am desfă t at »1247, şi : «în ca lea Ta vo i t ră i »124®, şi : «Fer i c i ţ i cei f a r ă de p r i h an ă în ca l e»1249. Pe scur t , Scr iptura este p l ină [de locur i în care] ur cuşu l pr in Lege al su f le tu lu i căt r e desăvârşi r e est e n u m i t „că lăto r i e ” .Adaugă ş i cauza nesupuner i i . Nu acceptă , spune, porunc i le că i i , pecare le p ro c lam ă Scr ip t u ra şi n u l i se sup un , nepu r t ân d gr eu t at ea cel o r po run ci t e .

213. Precum şi în Evan ghel ie iu de i i n eţ in ând învăţă tu r i lD om nu lu i , spu n eau: «Greu est e cuvân t u l acest a. Cin e î l po at e ascu l t a»1250? Est e greu p en t r u desf rânat să f ie cu m pătat , est e greu p en t r ub eţ i v să se abţ in ă, est e greu p ent r u cel care ocăr ăşt e să b in ecuvân t eze. Şi în general , or icăru i gru m az care d or eşt e să f ie l ib er ju gu l L egi ii se pare greu , d e aceea, su n t m u l ţ i ce i du şi la p ier zare pr i n calea ceanetedă ş i la rgă, dar sunt puţ in i ce i [duş i ] în împărăţ ie , [ce i mul ţ i ]nepu tând pu r ta g reu l ş i ch inu l v i e ţ i i după v i r t u te . Căc i r ău ta team om eşte p r i n n et ez im ea p lăcer i i , pe cân d v i r t u t ea face d i f i c i l ă p r i nan t r en am en t e asp r e şi ch in u r i vi aţ a celor exersaţ i1251. «Pent ru cuv in t ele bu zelo r t al e eu am p ă z i t că i a spr e»12'52. „Că i aspre” numeşte porunci le date nouă pentru desăvârş i rea suf lete lor noastre. Ce estem ai greu decât , p r i m in d o l ov i t ur ă pest e obr az, să î l în t or c i şi pe celăl alt 1253; f i i n d jefu i t , să n u ceri în ap o i 1254; t âr ât în t r ib u n al, să-ţ i d ez

1244 leş. XV, 6 .1245 I s. X LV II I , 13.1246 M t . XV, 14.1247 Ps. CXVIII , 14.1248 Ps. CXV II I , 37.1249 Ps. 1, 1.1250 In. VI, 61.1251Sau „practică asceza”.1252 Ps. XV I , 4.1253M t .V , 39 .




b r aci şi h ain a1255; fi i n d ocărât , să b i n ecu vân t ezi 1256; fi i n d d efăim at , sărog i ; să nu urăşt i pe n imeni ; să te rog i pent ru ce i care te pr igon esc1257? D ar acest e [ lu cru r i ] gr ele ne p r egăt esc p en t r u od ih n a di nsânu l p l ăcut al t at ă lu i n ost ru , A vr aam . Pen t ru că <<fe r ic i ţ i ce i ce plân g, că aceia se vo r m ângâia. Fer ic i ţ i cei ce f lă m ân zesc ş i înset ează de dr ept at e, căci aceia se vo r săt u r a» 1258. Şi aproape or ice sufer in ţăde a ic i es te pregăt i toare pent ru bunur i le veşn ice. De aceea, « M e r gân d, m er geau şi pl ân geau , ar u n cân d sem in ţ ele lor »1259. Căci necazur i l e de a i c i î n tâmp la te da to r i t ă Leg i i l u i Dumnezeu vo r f i sămân ţăpen t ru bunu r i l e v i i t oa re . «Venind, au veni t cu bucur ie, r id icându-ş i snopii»1160. Dec i neamur i le nu s -au supus cursu lu i poporu lu i , spu n â n d : «Nu mai spuneţ i g reu. Căc i to t ce z ice poporu l aces ta es te greu». D e aceea, cercet ează- i p e cei car e ascu lt ă d e id ol i , d in ce cauză n u se apr op ie de înv ăţ ă tu ra pro po vădu i r i i . F i in d că cei m ai on eşt irecun osc că nu su po r t ă aspr im ea [Evan ghel ie i ] .

2x4. A p o i con t in u ă: «D ar de fr i ca lu i să n u vă t em eţ i» 1261.

Dar aceasta se în ţe lege în două fe lur i . Spune neamur i lo r : „Nuvă temeţ i de teama de care vă temeţ i acum în ch ip ne învă ţa t ,n edân du -vă exerc i ţ iu lu i celo r m ai b u n e” , ca şi cum ar spu n e: „N u t eteme de cumpătare , nu te teme de bărbăţ ie , nu te teme de dreaptacred in ţă , n u f i în f r i coşat d e n ic iun a d in t r e v i r t u ţ i ” . Sun t b lân de, uşoraccesib i le , aducătoare de bucur i i , pregăt i toare de v iaţă. Sau, schimbând cuvântul , se referă la popor : „Aceia susţ in acestea despre voi ,

nep r im ind un i r ea cu vo i p r i n p arcu rsu l Legi i . D ar vo i n u vă t em eţ ide une l t i r i l e împot r i va voas t ră a neamur i lo r , c i cuge ta ţ i l a Hr is tos ,pe El sf in ţ i ţ i -L şi E l să- ţ i f ie t eam a” . Cel m ai m are [ lucru ] pen t ru desăvârş i re este să vă temeţ i în chip învăţat ş i să nu vă înf r icoşaţ i detoate, îngrozindu-vă de cele care nu t rebuie. Căci Ps a lmu l c o n d a m nă unele ca acestea, spunând: «S-au temut cu teamă aco lo unde nu

1255 M t . V, 40.1256 L e. V I, 28.1257 M t . V , 44.1258 M t . V, 5-6.1259 Ps. CX X V , 6,1260 Ps. CXXV, 6 .




era t eam ă»1262. D eci , sfm ţeşte -L p e D om n u l şi E l să- ţ i f i e team a. A şt eapt ă ven i r ea A celu ia , tem e- t e de ju d ecata A celu ia . Est e în f r i coşăt o r Cel care dă f iecăr u i a du p ă fapt ele lu i 1263. Est e în fr i co şăt o r Cel care la g lasu l t r âm b i ţ e i v a ven i d in cer cu sf in ţ i i în ger i1264. Est e în f r ico şăt o r Cel a căru i h o t ăr âr e est e p ed eapsa veşn i că1265. D eci, d e te veisupune Lu i , nu te ve i aprop ia de E l ca de p ia t ra de pot icn i re ş i n ic ica d e p iat ra d e căd ere.

Scr ip tu ra cheamă l impede la c red in ţa în Domnu l nos t ru I i sus .Căci se spune despre aceasta: «Ia tă pu n în Sion o p ia t r ă de po t i cn i r e şi o pi at r ă de sm in t eală »1266. Cei or b i şi care n u p ot ved ea [ob iecte le]de lângă pic ioare se lovesc de p iet re. Ş i cei care nu sunt s igur i pepaş i a lunecă pe p ie t re . în t r -adevăr , ce l care nu s-a îngr i j i t de [par tea ] văză toare a su f le tu lu i , n ic i nu recunoaş te ven i rea Domnu lu ipr in învăţă tura Scr ip tur i lo r se împied ică de pred ica Evanghel ie i . Ia rcel care est e u şor d e r ăst u rn at în credi n ţ ă se sm in t eşt e de Piat ra Care est e H r i st os1267. D ar, se sp u n e, tu , po p o r u le, d e eşt i sup u s şi spr i

j i n i t cu o cr ed in ţ ă d ep l in ă p e D om n u l , n u t e vei în t âln i cu cu vân t u lLu i ca ş i cu o p ia t ră de pot icn i re , n ic i nu te ve i c lă t ina pe e l , ca pep ia t r ă de cădere. D ar p oa te că n ebu n ia p rop ovădu i r i i este o po t i cn i re pent ru e l in i , care caută în ţe lepc iunea, ş i o p ia t ră de smintea lăpentru iudei , care cer semne. De aceea spune Pavel că propovădui-r ea est e iu d ei lo r sm in t eală, iar n eam u r i l or n ebu n ie1268. D ar celo r care se supu n D om n u lu i şi n u sub ju gă argum en te lo r l og i ce sim p l i t a

tea p ropovădu i r i i , n i c i nu i sp i tesc adevăru l p r in semne, Hr is tos Ieeste pu t ere a lu i D um n ezeu şi în ţe lepc iu n e a lu i D um nezeu.215. «At u n ci se vo r vă di cei ce pecet lu iesc legea, ca să nu înveţ e.

Şi va z ice: î l vo i aştept a p e D um n ezeu, Cel care Şi -a înt or s fa ţ a de la casa lu i îa co b şi vo i f i sup u s L u i» 1269.

1262 Ps. XII I , 5 .1263 A i i . X V I , 27.1264 M t . X X I V , 31.1265 M t . XX V, 4 6.1266 R o m . IX, 33.12671 Cor . X, 4.1268 1 Cor . 1,23.1269 I s. VII I , 16-17. B ib l ia s inodală are a l tă var iantă , urmând textu lu i ebra ic , unde este




Cuv ân t u l este legat în con t in u area celor pr eced en t e. «Iată, Fec ioara va lua în pân t ece şi va n aşt e Fiu şi vo r nu m i n um ele Lu i Em a- nu el, car e se t âl cu ieşt e: Cu n oi est e D u m n ezeu »1270. Şi apo i , u rmând,spune: «Cu noi es te Dumnezeu. în ţe legeţ i , neamur i , ş i vă p lecaţ i ».Apoi Scr iptura se referă la cei care nu pr imesc ceea ce este vest i tp r in Emanue l , c i resp ing g reu ta tea ce lo r porunc i te de E l . «Atunc i , spun e, se vo r vădi cei ce p ecet l u i esc l egea, ca să nu înveţ e»™71. Căcicuvân tu l în văţă tu r i i f i i nd î nsăm ân ţa t î n t o ţ i , ei îşi î nd reap t ă i n im i l epen t ru p r im i rea î nvăţă tu r i l o r . Şi sun t ca un păm ân t r od i t o r cei carepr imesc cuvântu l ş i î l în rădăc inează în adânc ş i nu î l înăbuşă cuspin i , n ic i n u-1 lasă n epăzi t , ca să f ie u şor de jefu i t de căt re d iavol , c iad u c r oadă t r eizeci , şa izeci şi o su t ă“ 72. D ar su n t şi u n i i care îşi în ch id dep l in suf le tu l fa ţă de pr imi rea cuvântu lu i ş i , ca să z icem aşa,se leagă ş i sunt pecet lu i ţ i , ca să nu int re cuvântul adevărulu i . Sespu n e, d ar , că su n t pecet lu i ţ i ce i care se aseam ănă for m ei v ră jm aşu l u i şi n u p r i m esc ca H r i st os să Se for m eze în ei1273, cei care d efo r m ează ch ip u l Ce lu i m ai pr esu s d e ceru r i şi se bu cur ă d oar de ch ip u lcel u i p ăm ân t esc1274.

Dar Legea este pecet lu i tă de nec lar i ta te ş i pent ru că nu esteu şor d e în ţ eles celo r care o în t âln esc, [ ch iar şi ] p r in ant renam ent u lnecesar de cercetare a Legi i . Cel care nu se dedică exerc i ţ iu lu i [duh ov n icesc] 1275, n ici n u d or eşt e să-şi d ezlege lan ţ u l n ecun oşt i n ţ ei sesp u n e că pecet lu ieşt e Legea, [dar ] acest a se va vădi în z iu a revelaţ i

ei. Căci «se vor vădi cei ce pecetluiesc legea, ca să nu înveţe». Deci ,cum p ecet l u iesc iu d ei i L egea, desp re care se spu n e: Lu aţ i ch ei l e, darvo i n u in t raţ i , i ar p e cei care p ot să in t r e î i op r i ţ i1276? Pecet l u ieşt e casă nu în veţe cel care, su b p r etextu l p ăzi r i i a ceea ce est e du pă l i t eră,n u revelează t ain ele d in adânc. La ce spu ne, u i t ă- t e dacă nu su n t pefaţă vor b e iu da ice. «î l vo i aş tept a pe D um nezeu, Cel care Şi -a în t ors

1270 I s. V I I , 14; A i i . 1,23.1271I s. VIII, 16.1272 M c. IV , 8.1273 Gal. IV, 19.1274 1 Cor . XV , 49 .1275 ( i eA i r r | .




f a ţ a de la casa lu i I ac ob» 1277. A cestea spun i ud ei i : „N u c red în D um nezeu, n u î l p r i m esc p e Em an uel . D eşi acu m su n t p ărăsi t , vo i aşt ep

t a cân dva ven i r ea lu i D um n ezeu , Care Şi -a în t or s faţ a de la casa lu iIacob” .2x6. «Iat ă eu ş i pr un c i i , pe care m i i -a dat D um nezeu. Şi vor f i

sem n e şi m in u n i în casa lu i Iacob de la D om n u l Savaot , Cel ce locuieşt e în m u n t ele Sion u lu i »1278.

După ce nesupuş i i sun t b lamaţ i , însuş i Domnu l vo rbeş te apo id in par tea Sa. Deci , aceia, spune, nu se supun mâini i ce le i tar i ş i

cu rsu l u i căi i p opo ru lu i acestu ia şi p r et i n d că î l aşteap t ă pe D om nu l ,Care Şi- a în t or s faţ a de la casa lu i Iacob. D ar Eu pe cei care au cr ezut în M i n e, car e t ocm ai au fost r en ăscu ţ i , d ez b r ăcân d u -se d e om u l celvech i şi îm b r ăcân d u -se în cel n ou 1279, ca n işt e co p ii n o u -n ăscu ţ i128°,b lânz i în pu r t are şi care nu au exper im en ta t r ău t atea, în ţ ărcaţ i apo ide la cuv in te le in t roduct ive ş i avansaţ i la hrana mai desăvârş i tă ata in elo r ; pe aceşt i a lu ân du - i şi în călz in du - i l a sân u l înd ur ăr i i [M ele] ,

î i ad u c l a T at ăl . Căci p r i n M in e est e calea cu n o aşt er i i căt r e El . N i m en i d in t r e cei care î şi am in tesc de Epis to la căt re Evrei nu va negacă d in par tea lu i H r istos sun t cuv in te le: «C ă ci d u c ân d p e m u l ţ i f i i la slavă , I se cădea A celu ia pen t r u Care sun t t oa te ş i p r in ca re sun t t oa te, să desăvârşească pr in p ăt im i r e p e începăt or u l m ânt u i r i i lor . Pen t ru că ş i cel ce sf inţeşte, spune, ş i cei ce se sf inţesc, dintr-Unul sunt to ţ i . D in aceast ă cauză, nu se ruş inează să- i nu m ească p e ei f r a ţ i , z i

când : V o i vest i f r a ţ i l o r M ei n um ele Tău . Şi i a răşi : I a t ă eu şi p r u n c i i p e c are M i i -a da t D um nez eu w“ 81.2x7. «Şi vor f i , spune, sem n e şi m in u n i în casa l u i I aco b»1282.Sem n e şi m in un i p u t ern ice vor f i săvârşi t e în casa lu i Iacob de

căt re aceşt i cop i i r en ăscuţ i d e căt r e H r i sto s. Copi i e rau A po st o l i i , f i in d p ru n ci în r ăut at e1283, care vo rb in d m ai în t â i în l im bi , d eşi erau

1277 I s. V I I I , 17.1278 îs. V I I I, 18.1279 Col. I I I , 9.1280 I P t . II, 2.1281Evr. II, 10-13; Ps. X XI , 24 (Septu agin ta v . 23) ; I s. VIII , 18.1282 I s. VIII, 18.




oam en i ob i şnu i ţ i şi gal i l een i , au f ăcu t văzu t ă t u t u r o r ven i r ea D uh u lu i şi d ist r i bu i r ea h ar i sm elor făcu t ă lo r şi îm p ăr ţ i r ea l i m bi lo r 12®4.

A p oi sem n ul cun oscut , o lo gu l care şedea la Poar t a Fru m oasă s-a făcu t zd ravăn pe p i c i oare p r i n chem area n um elu i l u i H r i stos de căt rePet ru şi Io an , p aşi i săi f i i n d u - i în t ăr i ţ i12®5. Cu aceast a s-a îm p l i n i t şivechea profeţ ie, că: «A t un c i o l ogu l v a să r i c a c erbu l »u86. Sem n er a şiD or cas (T avit a), r id icat ă di n m or ţ i12®7. Sem n erau şi p or ţ i l e de f ierale în ch i sor i i , car e s-au d esch i s d e la si n e pen t r u i eşir ea lu i Pet r u 12®8,cu l an ţ u r i l e dez legat e şi a l t e asem en ea care s-au pet recut pr in apos

to l i pen t ru a ră ta rea dumneze i r i i Ce lu i Unu l -Născu t . Toa te aces tesemne ş i minun i sunt de la Dumnezeu Savaot , Care locu ieşte înm un te le Sion . Este po t r i v i t să în ţ elegi D um n ezeu Savao t ca D um n ezeu l oşt i r i lo r .

D ar c i ne al t c i n eva este D om nu l oşt i r i l o r d ecât Cel n um i t a rh i st rat egu l p u t er i i lu i D u m n ezeu12®9, de la Care sem n ele au fost datecop i i lo r? [ Faptu l ] că cei care au crezut în H r i sto s su n t cop i i est e ară

ta t d in ceea ce a răspuns Domnul căt re iude i i care I -au spus: Nuauzi ce î ţ i spun aceşt ia? - cei care î l lăudau ş i z iceau: Osana înt rucei de sus - , [anume] că: «Din gur a p r un c i l o r ş i a celo r ce sug Ţ i -ai p r egă t i t la u dă »1290. Aic i a spus „p runc i ” ce lo r ca re tă iau ramur i lepa lm ie r i lo r ş i în t indeau ha ine le pe d rum, ce lo r ca re î l s t r igau ş i î lsl ăveau 1291. D ar şi î n t r -al t l oc : «î ţ i măr tur isesc Ţ ie , Păr in te , Doamne al cer u l u i ş i a l păm ânt u l u i , căci a i ascuns acest ea de cei în ţ elepţ i şi

pr icepu ţ i ş i l e-ai descop er i t pr u n ci l or »1292, n u m i n d „ p r u n c i ” p e cei î n văţa ţ i în cuvânt ş i care se învredn ic iseră pr in Duhul de reve lareata ine lo r .

1284 Fap. II , 4 ş.u.

u85 Fap. II I, 2 ş.u.1286 I s. XXXV, 5 .1287 Fap. IX, 40.1288 Fap. XII, 10.1289 Jos. V , 14.1290 Ait. XXI, 15-16.1291M i X X I 8




Deci , «iat ă eu şi pr u n ci i »1293 î i a ra tă pe a leş i i Lu i , pent ru că«Dumnezeu Şi-a ales pe cele nebune ale lumi i ca să î i ruşineze pe cei în ţ elepţ i»1294. O r ic in e se dezbracă de om u l cel vech i , st r i cat p r in po f t ele am ăgir i i 1295, şi se îm b r acă în cel n ou , în n oi t d u p ă ch ip u l Cr eat oru lu i1296, est e u n p r u n c d u pă t a in a lu i H r i st os.

218. «Şi de vor z ice căt r e vo i : în t r ebaţ i p e v ră j i t o r i i ven t r i loc i p e cei ce vor besc d in pă m ân t , p e cei ce gr ăiesc deşert ăc iun i , care gr ăiesc din pânt ece. N u în t reabă un pop or pe D u m n ezeul său? D e ce să în t r ebe p e cei m or ţ i despr e cei v i i ? Căci a dat Legea spre a ju t or ca să

[ n u ] z i că , p r ecum est e cuvân t u l acest a , pen t r u care nu m a i sun t da ru r i de dat . Şi va ven i asupr a voas t r ă fo am et e gr ea ş i va f i că, dacă veţ i f l ăm ân z i , vă veţ i m âhn i şi î i veţ i vo r b i de râu p e conducă to r şi pe cele păr in t eşt i . Şi vo r căuta la cer sus şi p e pă m ân t jos vor pr i v i . Şi , ia tă, l ipsă st r ân să şi înt u ner ic , n evoie ş i st r âm t or ar e ş i înt un er i c , ca să nu vadă. Şi nu va f i l i ps i t cel care este în l ipsă pâ n ă la u n t im p»1297.

Cei care nu pr imesc cuvântu l Evanghel ie i , ce i care d ispre ţu

iesc p r op ov ădu i r ea ca p e o n ebu n i e1298 şi care se sm i n t esc d e Cru ce,când î i s fă tu im să se în toarcă la cunoaştere , ne propun în sch imb în d em n u r i d in p r o p r i a r ăt ăc i r e, sp u n ân d : „ N u -L cău t aţ i p e D om n u l ,c i pe vră j i to r i i vent r i loc i , pe ce i ce vorbesc d in pământ , pe ce i cegră iesc d eşer t ăc iu n i ” !

Şi exp er ien ţ a est e m art or ă a acest u i [ l ucru ] . Căci cei care se ţ ins t râns de ido l i ş i ţ in la v ise , semne ş i gh ic i rea demoni lor d ispre ţu

iesc ei în şiş i adevăru l şi p e n oi n e sfătu iesc să cău t ăm u n ele ca acestea. D e aceea, lucr ăr i le ră tăc i r i i su n t făcut e de căt re dem on i pent rup i ei rea celo r i sp i t i ţ i . A cum î i învă lu i e în som n cu v iz iu n i care fie dausfat d espr e vr eo su fer in ţ ă t ru pească, f ie p revest esc v i i t o r u l . D em on i ipot să vadă deodată une le ca acestea despre sufer in ţe le t rupu lu i ,pen t ru că văd m ai c lar p r opr ietă ţ i l e sub stan ţ elo r şi p ercep cal i t ăţ i l ep l an te lo r şi pe cele po t r i v i t e d in ele pen t r u su fe r in ţe .

1293 îs. VIII, 18.1294 I C o r . I, 27.1295 E f IV, 22.1296 C o i I I I, 10.1297 I s. V I I I , 19-23.




Cât despre cele v i i toare, [demoni i ] adesea prevestesc cele cedeja s-au petrecut , dar ne sunt nouă necunoscute, [ iar e i ] n i le vest esc drept v i i t oare. Ca a tu n c i cân d c in eva d in t re no i , care au z in d deven i rea cu iva, ar anunţa-o drept v i i toare ce lu i care o aşteaptă , vâ n ân d [ însă] slavă pr in înşe lăc iu n e d in fapt u l că pare a f i p ro fet , la felş i demoni i , făcând cunoscute ce le dec ise, hotărâr i le lu i Dumnezeu,d au adesea d e şt i r e celo r u şor d e dus în înşelare. L a fel şi vr ă j i t oareaven t r i lo că i -a vest i t lu i Sau l pr in d em on i în f r ângerea v i i t oare12" .Căc i erau demoni ce i care s-au pre făcut în ch ipu l lu i Samuel , care

pent ru că au auz i t condamnarea asupra lu i Sau l , au re la ta t ca pro p r ie h o t ărâ rea an u n ţa tă de D um n ezeu.De aceea, neamur i le ne îndeamnă adesea la înşelăr i le de la

demon i , spunând: „Cerce ta ţ i - i pe v ră j i to r i i ven t r i l oc i , pe ce i ca revorbesc d in pământ ” ! Nu îndrăznesc să spună că vorbe le lo r sun td in ceru r i . D upă cum şi în [ ca r t ea ] Reg i lo r aceea vo rb in d cu Saul i -azis: «V ăd du m n ezei r i di cân du -se din pă m ân t »1300. Astfe l este concep

ţ ia ven t r i l oc i lo r : p romi t să r id ice su f le te le ce lo r mor ţ i pen t ru a ră ta rea celor căutate. Apoi [ Isa ia] adaugă propr ia părere pe care o ared espr e asem en ea con cepţ i i şi î i d ec lară vor b i t or i în deşer t , spu n ân d:«cei ce gr ăi esc deşer t ăci u n i, car e gr ăi esc din p ân t ece»1301 sau de faptcare vorbesc d in p ropr ia vo in ţă . Căc i nu vorbeş te învă ţa t d in a l tăpar te , c i p l ăsm u in d m in c iun a în i n im a l u i , i gn o rând vo in ţa celo r care pr i vesc, sp u n e cele de fo lo s lu i sp re înşelarea celo r n ecun oscăt or i .

219. Sau p oat e vo r b esc d in p ân t ece cei «a l că ro r dumnezeu l est e pân t ecele»1302, care lu crează or i ce pen t ru p l ăcerea m ân cat u lu i şibău tu lu i . D e aceea, n -a r g reşi c in eva n um in d „ven t r i l oc i ” şi vo rb i t o r id in pântece pe ce i care îş i a ran jează învăţă tura pent ru a-ş i umplestomacul ş i se înconjoară cu o aparenţă de cucernic ie; cei care nurostesc cuvinte le d in rânduia lă, aceşt ia gră iesc deşer tăciuni . [Aşami] se pare. Căci cel care nu face, şi învaţă, este nedemn de crezare

pen t ru fo los . «N u înt r eabă un neam p e du m n ezeul său »1303, adică f ie

1299 I Reg. XX V II I , 19.1300 I Reg. X X V II I , 13.1301I s. V II I , 19.1302 Fi l ip . I I I, 19.




care neam aduce dumnezeulu i său cererea de a învăţa despre ceeace dor eşt e. T r ebu ie ca ci t i r ea să f ie for m u lat ă in t ero gat i v1304 p en t r u

c la r i ta tea cuvân tu lu i : «Oare nu în t reabă un neam pe dumnezeu l său?», pent ru ca cei care sun t în afara cu l t u l u i n ost r u să-şi p rezin te în t r eb ăr i l e u r m ân d d u m n ez ei l o r , p e car e î i con si d er ă a f i d u m n ez ei .Căc i cons iderându- i pe ce i mor ţ i dumneze i , pe aceş t ia î i în t reabăd espr e cei v i i . [ I saia] î i n um eşt e m or ţ i f ie pe ido l i i n eînsuf l eţ i ţ i , [caresunt ] p ie t re ş i lemne, bronz ş i aur , f ie î i numeşte mor ţ i pe ce i careau lepădat pr in apostazie v iaţa cea adevărată. Sau poate înt reaga

p rob lem ă a celo r n um i ţ i v ră j i t o r i ven t r i l oc i se r eferă l a m orm in te şide aco lo îş i au puterea de înşe lare . Apo i , ind ignată d in cauza ne-ch ibzu in ţe i ido la t r i lo r , Scr ip tura spune: „De ce să în t rebe pe ce imor ţ i despre ce i v i i? De ce tu , care a i su f le t , te înch in i une i p ie t re?D e ce tu , care ai ra ţ iu n e, în t reb i u n [ob i ect ] m ut ? Rogi , oare, pen t r ucop i lu l v iu u n [ lu cru ] care nu are v ia ţă , care est e l ip si t de v ia ţă , fărădu h ? D acă m erg i la un or aco l şi n ăscoceşt i p u r i f icăr i , [p r in aceast a]

m erg i la cei m or ţ i care şi -au p i erdu t v ia ţ a şi care urm ează să- ţ i p ro du că şi ţ i e m oar t ea d in cauza neascu l t ăr i i ” .220. «Căc i a dat L egea spr e a ju t or ca să [ n u ] z ică, pr ecum est

cu vân t u l acest a, că pen t r u el nu m ai sun t d ar u r i de dat »13°5.Nu te îngr i jo ra de v i i to r , c i o rânduieşte- ţ i spre fo los ce le pre

zen t e. Ce fo los este d in fapt u l că pr im eşt i d in ain t e cun oaşt erea? D acă v i i to ru l va f i bun, va ven i ş i dacă nu este ş t iu t d ina in te , ia r dacă

este t r ist , care î ţ i este câşt igu l să t e ob oseşt i d in ain t e cu t r i st eţ ea? A ip r im i t Legea pen t ru aju t o r . O m are desch id ere căt r e b in e î ţ i e ra săd i t ă şi d in f i re , d ar p e aceast a D um n ezeu d esăvârşin d -o ţ i -a ad ău gatşi călăuzirea de la Lege. Vrei să ai încredere în cele vi i toare? Fă celepo ru n ci t e d e Lege şi aşt eap t ă bu cu r i a d e cele bun e. «Cin st eşt e p e t at ă l t ău ş i pe m am a t a ca să -ţ i f i e b i ne şi să f i i m u l t t im p pe păm ân t u l p e care D om n u l D u m n ezeul t ău ţ i - l dă»1306. î ţ i d oreşt i ce le bu n e? Fă

cele po ru n c i te . N u în t reb a u n gh i c i t o r d espr e săn ăt atea ta , c i încr e-de- te în doctor , care î ţ i p ropune ce le pent ru sănăta te , cărora tu în-

1304 în ant ich i t a te l ip seau sem n ele de pu n ctu aţ ie în m anu scr ise, ele t r ebu i n d d eduse.1305 I s. VI I I , 20 .




şu ţ i eşt i st ăpân. D e ce să în veţ i d e la al t u l ? N ic iu n gh i c i to r n u o ferănem ur i r e, n i c i unu l n u t e du ce l a cer , n i c i un u l nu t e duce cu în d răz

n eală la Ju d ecăt or , c i Legea şi p ăzir ea st r ict ă a acest eia, pe care d acăo păzeşt i , nu t e în gr i jo r ez i de v i i t o r , ci aşt epţ i r ăsp l at a.«Căc i a dat Legea spre a ju t or ca să [ n u ] z ică , pr ecum est e cu

vân t u l acest a, că pent r u el n u m ai su n t dar u r i de dat »1307. A ceast ă Lege nu este p recum cuvân tu l v reun u i v r ăj i t o r ven t r i l oc , pen t r u că nua fost in vent ată pen t r u în şelare ca aceea, c i est e în văţ ăto are a ad evăru lu i . A ceia gh icesc pen t r u b an i , deşi est e r i d icol ca cei înşelaţ i să le

m ai p lă tească şi b an i ca p re ţ a l m in c iun i i . D ar acest cu vânt , ad i că alLeg i i , nu este aşa, încât să da i darur i pent ru e l . N imeni nu p lă teşteharu l lu i Dumnezeu. F i indcă , spune : «în dar a ţ i lua t , în dar să daţi»1308. Vez i cum s -a mân ia t Pe t ru pe S imon, ca re î i aducea ban ipen t ru haru l Duhu lu i . Căc i spune : «Ban i i t ă i să f i e cu t i n e spre p i er zar e, căci ai socot i t că dar u l lu i D u m n ezeu se ago n iseşte cu ban i»1309. D e aceea, cuvânt u l Evangh el i e i n u est e ca vor b e le vând u t e de vr ă j i

t o r i i vent r i loc i . Ce ar da c in eva la sch im b vr ed n ic d e acest ea? A scu l -t ă-1 pe David care era în l ipsă şi z icea: «Ce v o i r ă s p l ă t i D o m n u l u i pen t r u t oat e cât e m i-a da t m ie»1310? D e aceea, n u su n t d aru r i l a fel deva loroase pe care să le da i pent ru haru l Lu i . Un s ingur dar es tevred n ic, p ăzi rea a ceea ce a fost dăru i t . Cel care ţ i - a dat com oara nucere preţul a ceea ce a fost dat, c i păstrarea vrednică a ceea ce estedat .

221. «Şi va ven i asupr a voast ră fo am et e grea, spune, şi va f i cădacă veţ i f l ăm ânz i , vă veţ i m âhn i şi î i veţ i vo rb i de rău pe condu căt o r şi p e cele p ăr i n t eşt i »1311.

Cel care adm in ist r ează to at e pen t ru m ân tu i re , D om n u l , adu ceuneor i ş i foamete spre fo losu l ce lor care sunt ins t ru i ţ i . Căc i , spune:T e-am p edepsit şi t e-am în fo m etat 1312, ca să î ţ i fac b in e. A cu m n u meşte această foamete de neîmpăcat ş i de neconceput „grea” . Căci

1307 I s. VI I I , 20 .1308 M t . X, 8.1309 Fap. VII I , 20.1310 Ps. CX V , 3.1311 I s. VIII, 21.




[stăr i le] de foam ete su n t d i fe r i te . U n ele su n t d oar pr in l ip sa grâu lu i ,a l te le pr in l ip sa celor la l te t rebu i t oare h rane i . A ceast a este o foam e

te grea, cea pe care Scr iptura o vesteşte, încât pr in nevoie aducemâhnire, care poate aduce mântui rea cea fără părere de rău. Iarcân d se vo r în t r i st a du p ă D u m n ezeu1313, atu n ci v or vor b i de rău p econ du căt or şi pe cele păr i n teşt i .

C ine este acest conducător , b lamat de ce i care sunt în t r is ta ţ i în t r - u n m od b u n ? în m od clar [ est e] con d u căt o r u l l u m i i acest ei a1314,pe care î l vorbesc de rău d in pocă in ţă , când a jung la s imţ i rea vătă

m ări i d e la el13'5. D ar le b lam ează şi p e cele păr i n t eşt i . Cele păr i n t eşt iale celor care t ră iesc în p ăcat su n t t rebu r i le v ie ţ i i , în care t o ţ i iu b i t o r i i de s lavă se amestecă. Cele păr inteşt i sunt pentru păcătos fapte let rupu lu i , adu l teru l , desf rânarea, necurăţ ia , necuv i in ţa , ido la t r ia , pat im a, dor in ţa rea. Cele păr in teşt i su n t v i c len ia şi m in c iun a, un e l t i r i le, în şelăc i u n i l e şi făţ ărn i ci i l e. T ot u şi , cel car e se t r ezeşt e1316, ca d u păo be ţ ie , d in luc ru r i le lumi i , î l va vo rb i de rău pe conducă to ru l lu i ,

care l -a cond us la lucrăr i le p ierzan ie i . D ar va vor b i de rău şi p e celepăr in t eşt i , în care v ie ţu i n d , nu p r im eau Legea da tă n ouă de D um n ezeu spre a ju tor . Nu poţ i f i sub împăratu l adevărat , dacă nu vorbeşt ide rău pe con d u căt or . D e aceea Biser i ca t e-a în văţat să spu i : „M ă lep ăd d e t in e, Sat an ă”1317. A ceast a est e vo r b ir ea de rău a con d u căt or u lu i .

D ar ce est e [ vorb i r ea de rău] a celo r p ăr i n t eşt i? „M ă lepăd şi

de lucrăr i le ta le” . Acestea sunt ce le păr in teş t i , lucrăr i le d iavo lu lu i .Fer i c i t cel ce î l vor b eşt e de rău pe con du căto r în m od real . Pen t r u căse apropie apoi de cel adevărat şi se luminează. Fer ici t cel care leblamează pe cele pământeşt i de demult , căci îş i va găsi patr ia , Ierusali m u l cele d e su s1318, care est e m am ă a celo r care se aseam ăn ă fer i c i tu lu i Pave l . Ce le păr in teş t i sunt ş i ob ice iur i le re le t ransmise nouă

1313/ / Cor . V I I , 10.1314 I n . XVI, 11.1315 Este vo r b a d e d iavo l .1316 Sau „ d ob ân d eşte t r ezv i a” .1317 For m u lă d e exor ciz are r ost i t ă de cel car e se b ot ează sau d e naş la slu jb a T ain ei Sfân tu l u i Bo tez .




de la păr in ţ i . T at ăl ţ i -a lăsat aver i le [d obând i t e] d i n l ăcom ie? în t oar -cele ce lu i nedreptă ţ i t , nu avea pre tenţ i i ca f i ind a le ta le propr i i .

Sun t m oşten i r ea păcatu lu i . în ro b i n d n edr ep t , tată l tău ţ i -a lăsat u nro b? Tu dă- i l ib er t atea, îi vei face şi acelu ia ( t ată lu i ) ch i n u l m ai uşorşi ţ ie îţ i ve i p regăt i adevărata l ib er t ate . A p o i ce spu n e?

222. «Şi vor căuta Ia cer sus şi p e păm ân t jo s vor pr iv i . Şi , iat l ipsă st r ân să şi în t u ner ic , n evoie şi st r âm t or ar e şi înt un er ic , ca să nu vadă. Şi nu va f i l i psit cel car e est e în l i psă p ân ă la u n t im p»1319.

Vorbeşte despre aceşt ia , aduş i la pocă in ţă pr in s t râmtorare ,

pen t ru că vor pr iv i la cer sus. Cei care m ai în a in t e erau încovo ia ţ i şinu puteau să caute la ce le îna l te a le contemplăr i lo r dumnezeieşt i ,aceşt ia, dezlegaţ i ca de un lanţ de aplecarea către cele pământeşt i ,

îşi r o t esc p r i v i r ea l i b er ă căt r e cer , con t em p lân d f i r ea cel o r n ev ăz u t eşi r aţ i on ale1320 şi o b servân d b in e lo cul u n d e va t r ebu i să-şi depu n ăcom oara. A po i «şi p e p ă m â n t j o s v o r p r i v i ». Cei p ân ă acum sem eţ i ţ işi care cuget au m ăreţ despr e sin e îşi vor recun oaşt e m ic im ea f i r i i lo r

d i n î n r u d i r ea cu p ăm ân t u l .M in u n ează- te cu câtă gr i jă se fo l oseşt e Scr i p t u ra de aceşt ite rmen i , înch ipu ind un sens po t r i v i t cu f iecare luc ru . Căc i ce ru l ş ipăm ânt u l su n t scoase îna in t e pen t r u con t em pl aţ i e. D e aceea, despr ecer spune: «vor că u t a1321 la cer su s», i ar d espr e păm ân t «vor privi1322

j o s p e păm ân t ». Apoi , după minunea pr iceper i i unora ca acestea,[oam en i i ] su n t u i m i ţ i şi st r âm to ra ţ i şi în t un ecaţ i în cuget , f r i ca faţă

de cele înţe lese producându- le această mare tu lburare. Căci , spune,«când va sfârş i [ ceva] om ul , a t u nc i [de fa p t ab ia ] începe şi când se va opri , at u n ci va f i descu m pă n it »1323. Nimeni nu ş t ie câte nu ş t ie , dacănu gustă d in cunoaştere . în p lus , S tăpânul ce l bun le promi te [ lu c rur i ] mai bune. Căc i , spune, «nu va f i l ips i t cel care est e în l ipsă p â nă la un t imp». A ceastă n eşt i i n ţ ă nu va cup r i n de pen t r u t o t deaun aneamul oameni lor , dar cel care acum caută adevărul aceste ia, ş i se

1319 I s. VIII , 22-23.1320 vor| TO<;.

1321avapA.£TtoJ „ a p r i v i su s” .1322 âpjJXEnco a p r i v i în ”



Co m e n t a r i u l a c a r t e a pr o f e t u l u i Is a i a ____________________________ 259

zb ate p en t r u găsi r ea acest eia, va ved ea at u n ci faţ ă cătr e faţ ă1324 şi v apr im i desăvârşi r ea cun oaşte r i i , când va ven i t i m pu l restaur ăr i i tu t u

r o r 1325. Căc i aceast a est e «p ân ă la u n t im p»1326.

1324 I C o r . XIII, 12.1325 i i t w v oAwv otTtoKaidaraaiţ. Totuş i nu t rebu ie spus că p r in aceas ta sc r ie rea re ţ inedo ctr in a ere t ică a apo catast azei . D e a l t fe l expr esia apare şi în Fap. III, 21. Este vorba defap t de redob ând i rea de căt r e crea ţ ie a cur ă ţ ie i ei d e la începu t



2ÔO Sf . V a s i l e c e l M a r e

C A PI T O L U L I X

223. «Bea1327 aceast a înt âi, f a - o r epede, ţ ar a l u i Zabu lo n , pă m â tu l lu i Nef ta l i ş i cei la l ţ i , de lângă mare ş i d incolo de Iordan, Gal i leea neam ur i lo r . Popor care um blaţ i în în t un er ic , vedeţ i lum in ă m are. Cei

ce locu i ţ i în păm ân t u l şi în um bra m or ţ i i , l um ină va st r ă lu c i pest e vo i. M u l ţ im ea pop or u lu i a i scos-o în t ru vesel ia Ta şi se vor vesel i îna in t ea Ta ca cei ce se veselesc la seceri ş şi ca cei ce îm pa r t pr ăz i l e. Fi i n dcă se va lua ju gu l cel pu s pest e ei şi t o iagu l cel pu s pest e gr u m azu l lo r , a în lă t ur a t t o iagu l celor care cereau [ t axele] , ca în z iu a [d e b i r u i n ţ ă ] asup r a M ad ianu lu i . V or î n to arce cu dobândă or i ce ha ină şi îm brăcăm in tea luat ă cu v ic leşug şi vor dor i să f i e ar şi cu fo c . Căci Pru n c S-a năs

cut nouă, un Fiu, ş i S-a dat nouă, a Cărui s tăpâni re este pe umărul L u i şi se cheam ă n um ele L u i îng er de m are sfa t . Vo i adu ce pa ce asupr a condu cător i lo r , pace şi săn ăt a t e Lu i . M ar e est e st ăpân i r ea Lu i şi păc i i L u i nu est e ho ta r , pe t r onu l l u i D av id şi îm pără ţ ia l u i o aşază şi [ o ] ţ i ne în ju decat ă ş i dr ept a t e de acum şi pân ă în veac. Râvna D om n u lu i Sav ao t va f a c e ac est ea»1328.

U r m ând să b in evest ească cele d esp r e în t r u p area1329 D om n u lu i ,

o fer in d, ca să z icem aşa, o arvu n ă pen t r u b u cur ia d uh ovn icească, î lsalu t ă ast fel pe cel Bi n evest i t . «Bea aceast a în t â i»1330. Cel care bea în t âi p r i m eşt e în e l băut u ra , accept ân d -o cu p lăcere. M ai a les atu n c ieste t r ansm isă p lăcerea d in ea, cân d n ef i in d am eţ i t , n ic i scu ip ân d-o ,c i d in uscarea ext remă [omul ] tân jeş te după poto l i rea sete i ş i seu m ezeşt e cu l ich id ele bău t e. D e aceea şi acum , b in evest in d h aru l aşteptat poporulu i [care era ] ca însetat , spune: «Bea aceasta întâi».

P r imeş te bucur ia în su f le t , aşază învă ţă tu ra mântu i r i i ! Nu o cons i

1327 A lt e ver siu n i ale Sept u agin t ei au Ttoie „ fa” . Sf. Vasi l e cit eşt e înc epu t u l m'e „ b ea”.1318 I s. VIII, 23 - IX, 1-6.1329 £vav0pum r)ai<; „î n o m en i r e” .




dera neînsem n at ă faţă de al ta , n ic i n u socot i a l tceva m ai pr eţ ios decât aceasta. Este înaintea tuturor . Nu se poate gândi de către t ineceva îna in t ea Creator u lu i tău, n i c i p r in f i re ceva m ai d e c in st e decâtCel m ai în t âi N ăscu t d ecât t oat ă cr eaţ i a1331. «Bea întâi», învaţă că la

în cep u t er a Cu vân t u l1332. N im ic n u er a în ain t ea în cep u t u lu i , n im ic în ai n t ea Cel u i d i n t r u în cep u t . Să n u b ei (accep ţ i ) m ai în t âi n i ci v r eun eon , n ic i v reun in te rva l , n ic i v reun loc go l de ex is ten ţa F iu lu i ,n ic i v reo per ioadă , n ic i v reun t imp, n im ic d in ce le zadarn ice dupăimaginaţ ie care pot apărea în suf le t . «Bea aceasta întâi , fă-o repede»1333.

Să nu mergi n ic i cu zăbavă, n ic i cu lenevire, n ic i fără râvnă,n ic i cu de lăsare în pr im i r ea lu crăr i i , ci cu tem ein ic ie şi cu sârgu i n ţă .U n ul ca acest a era Pavel . D e în d ată a b ăut (a accept at ) credin ţ a, nua am ân at n i c i un t im p pen t ru p ropovădu i re. A cela nu a în t r ebat t r u pşi sân ge1334, ci im edi at , ca u n alergăt or , s-a gr ăbi t sp r e f in al, u r m ăr in d ţ in t a p en t r u r ăsp lat a ch em ări i d e su s1335.

224. «Păm ân t u l l u i Za bu lo n »1336.Profetu l se adr esează acelo ra la care a m ers şi D om n u l , cei car e ma i î na in te umb lau în î n tune r i cu l necunoaş te r i i , da r au văzu tlumină mare în răsăr i tu l l umin i i adevăra te , ca re « lum ineaz ă pe t o t om u l car e vi n e în lu m e»1337. Şi n im en i să n u cr eadă că cele de la M ate i sunt în dezacord fa ţă de cuvântu l pro fe t ic , pent ru că [acesta ]spune: «Popo r u l car e st ăt ea în în t u n er ic »1336, pe cân d I saia se arat ă că

a spus: «C ar e u m bl ă în în t u n er ic »1339. Căci înseamnă la fe l ş i „a umb la în în tuner ic ” ş i „a şedea” , pen t ru că amândouă sun t deopo t r i văl ip si t e de f in al i t at ea care le revin e: un u l n em işcân du -se, ia r celă lal tum bl ân d la în t âm pl are. Cel care m erge fără scop nu în ain t ează n icăier i , ia r cel care est e în l ănţ u i t d e n elu crare n u aju n ge la ţel .

1331Col. 1, 15.

1332I n .

1,

1.

1333I s. VIII , 23.1334 Gal. 1, 16.1335 Fi l ip . I I I , 14.1336 I s. VIII , 23.1337 I n . I, 9.1338 M t . IV, 16.



2Ô2 Sf . Va s i l e c e l M a r e

D e aceea, acest po po r în t u n ecat de necun oaşt erea n eam ur i lo ra văzut lu m in ă, n u ca un a de la foc, n ic i ca un a de la ste le sau lun ă,nici ca cea de la soare sau fulger, c i lumină mare, care străluceşte şi

în cel e r aţ ion al e, şi în cel e sen si b i le, car e est e cu T at ăl şi îi l u m i n ează pe oam en i , îi face st ră lu c i t or i p e înger i , le aju t ă tu t u ro r şi a re ra ze le d in s ine în t inse încă ş i ma i mu l t . Ş i în ce ţa ră locu ia poporu ld in t re neamur i? în cea umbr i tă de moar te . Căc i ca un nor g ros î iacoperă , d in cauza ido la t r ie i , până când lumina ven ind a s t răpunsceaţa şi s-a răspân d i t p est e ei s t r ă lu ci r ea ad evăru lu i .

A p oi cuvân t u l se m u tă ch iar la Per soan a1340 D om n u lu i . Cespune? «M u lţ im ea p op or u lu i ai scos-o înt r u vesel ia Ta»1341. N u t o ţ i aup r i m i t cuvân t u l , da r cei m ai m u l ţ i I - au u r m at Celu i care i - a chem atIa bucur ia veşn ică [ş i ] se vor vese l i îna in tea lu i Dumnezeu, «ca cei care se bucură la seceriş». Căci ce seamănă fiecare, aceea şi secer ă1342. D e aceea, în zi u a răsp lăt ir i i , cei car e au p r i m i t cu vân t u l şi aurod i t după măsura ce lor aşezate în e i mai îna in te , cărora l i s -au în cred in ţ a t r ăsp l ăt i r i le d e căt re dr ept u l Ju d ecăt or , se vo r vese l i «ca cei car e se veselesc la secer iş ş i ca cei ce îm par t pr ăz i l e »1343.

Cei care se veselesc la secer iş , au mot ive de bucur ie d in propr i i l e lo r st rădan i i , ia r cei care se îm bo găţ esc d in prăz i , p r im esc deod at ă un m i j lo c de bogăţ ie . De aceea le m enţ ion ează pe am ând ou ă,şi b u n ur i l e d in răsp l ăt i r e, şi pe cele care ur m ează să fie date pr i n harde căt r e Cel M u l t -D ăru i t o r . Căci ju gu l p us pe neam ur i a fost r id i cat ,

[n eam ur i le ] au scu t u ra t jugu l g reu a l celu i care i -a în ju gat p r i n rob iapăcatu lu i şi le -a ap l ecat gru m azu l cu t o iagu l , ast fe l în cât aşezân d u-şi în suf let predicarea aposto l ică, să nu se supună sub robia păcatul u i .

225. «Căc i a în lă tura t to iagu l ce lor care cereau [ taxe le ] , ca î z iu a [ de b i r u in ţ ă] asupr a M adi an u lu i»1344.

Un co lector de taxe groazn ic s tă asupra v ie ţ i i omeneşt i , bă

tând cu to iagu l ş i cerând [să- i f ie făcute ] vo i le : v ră jmaşul nost ru

134°gf V asi l e fo lo seşt e aici t erm enu l Tipoaumov pen t ru „ p ersoan ă”.1341I s. IX, 2.1342 G a l V I , 8.1343 Is. IX, 2.




comun. V re i să cunoş t i l ov i tu r i l e aces tu i to iag? Ascu l tă-1 pe cel cespune: «îm pu ţ i t u -s-au ş i au pu t r ezi t r ăn i le m ele»1345. Toiagu l ce l răupro du ce celu i lov i t răn i u râ t m i rosi t oare. Gân deşte - te la cin eva cu pr in s de felu r i t e d or in ţ e şi ţ in u t st raşn ic în d esfăt area p lăcer i lo r . Câtse aseam ăn ă celu i lo v i t cu to i agu l şi celu i pu r t at spr e păcat ! D or i n ţ an u con teneşt e să p r od ucă celu i n est ăpân i t în ţ epă tu r i şi d u re r i , pân ăcând î i face suf le tu lu i o rană d in cauza păcatu lu i , care degajă duhoare la amint i rea celor de ruşine. De aceea, [omul ] în lătură acestt o i ag cân d în lă tu ră con d u cerea şi st ăpân i r ea m adi an i ţ i lo r , a căro r i sto r ie c red că v i -o am in t i ţ i , f i e cea du pă N u m e r i , f ie cea du pă Judecăto r i . Căci sp u n e în N um er i : «S-au r i d i ca t îm pot r i va M ad ianu lu i , după cele ce a por u n c i t D om n u l l u i M o ise şi i -au uc is pe t o ţ i de par t e băr băt ească şi p e r egi i M adi an u lu i i -au uc is deopo t r ivă cu r ăn i ţ i i l or »1346. Ia r în Judecător i : «Gh edeon s-a înt or s la t abăr a l ui I sr ael şi a z i s: Scu- la ţ i -vă, căci D om n u l a dat în m âin i le n oast r e t abăra M adia n u lu i»1347.

Ce înseam n ă «vor în toarce cu dobândă or ice ha ină ş i îmbrăcăm in tea lua tă cu v i c leşug >>134®? Cr ed că se sp u n e că cei car e p u n ân d

ju gu l gr eu al p ăcat u lu i şi l ov in d cu t o i ag u l au si l i t l a p ăcat , aceşt i avor în toarce cu dobândă ha ina ş i îmbrăcămin tea lua tă cu v ic leşug .Cei care i -au fu ra t de ha in e pe oam en i şi p r i n v ic l eşu g i -au l ăsat go ide acoperăminte , [ le ] vor în toarce cu dobândă. Căc i de câte or ivră jmaşul nostru comun ne ia sub stăpânirea sa, ne scoate hainele,care pu n f ru m useţe în ju r u l u râ ţen i i l o r no ast r e. Iar h ain a c reşt in i lo r ,care acoperă urâ ţen ia păcatu lu i nost ru , es te cred in ţa în Hr is tos .«Câţ i în H r is tos v-aţ i botezat , în H r is tos v-aţ i îm br ăcat »1349. D ar ch i ar îna in te ca vră jmaşul nost ru să dezbrace urâ ţen ia omenească, ad ezvel i t gân d u r i le no ast r e cu care ne era în f r u m u seţ a tă v ia ţ a şi n e-aară ta t p ub l i c go l i c iun ea.

D e aceea, pen t ru că a dezbr ăcat cu p l an u r i v ic lene, va în t oarcecu do bân dă or i ce h ain ă şi o r i ce îm br ăcăm in t e luată cu v ic leşu g. Căc inu numai că pr imim ce le de care am fost deposedaţ i , c i ne facem

1345 Ps. XX XV I I , 5 (Sep tu ag in t a v . 6) .1346 N u m . X X X I , 7-8.1347/ ud . V I I , 15.1348 I s. IX, 4.



264 SF. V a s i l e c e l MARE

m ai bu n i p r in adăugarea cun oşt i n ţe i despr e H r istos. F i in dcă spu n e:«m -a îm br ăcat cu hain a m ânt ui r i i ş i cu veşm ân t u l vesel ie i»1350. D e

aceea, «orice ha ină lua tă cu vic leşug», adi că fu r ată în ascun s, «o vorîn t oarce cu dobândă ş i vor dor i să f i e ar şi cu fo c , căci Pru n c S-a născut nouă»1351. După ven i rea Domnu lu i , pu te r i le ce le re le au s t r iga t :«Ce est e no i ş i Ţ ie, F iu l e a l lu i D u m n ezeu ? A i ven i t îna in t e de v rem e să ne chinuieşt i »1352? A t u n ci vo r p r efera să f ie ar şi cu fo c m ai d egr abă, decât să f ie con dam n aţ i d e ară tarea în t ru p a lu i H r isto s.

226. «Căci Pr u n c S-a n ăscut nouă, un Fiu, ş i S-a da t nouă, a C

ru i st ăpân i r e s-a f ă c u t pest e um ăru l L u i ş i se cheam ă num ele Lu i î n ger de m ar e sfa t »1353.A m ascu l t at m ai sus cât e n um e ale D om n u l u i am în văţa t deja.

«Iat ă fec ioa r a va lua în pân t ece şi va naşte un F iu şi vor chem a nu m ele L u i Em an u el»1354. Aic i numele Lu i se cheamă înger de mare s fa t .Acesta este Cel care a făcut cunoscut sfatu l mare cel de veacur i ascu n s şi n ear ăt at celo r l alt e gen eraţ i i 1355. A cest a est e Cel care a vest i t

ş i a ară ta t în t re neamur i bogăţ ia Sa cea de nepăt runs, pent ru can eam u r i le să f ie îm p reu n ă-m oşten i t oare şi u n sigu r t ru p 1356 al Celu ia cărui s tăpânire este pe umărul Său, adică împărăţ ia ş i puterea d inCr u ce. Căci p e Cr u ce f i i n d în ălţ at , p e to ţ i i - a t r as la EI1357.

« Voi adu ce pa ce pest e conducător i , pace şi săn ăt a t e Lu i . M ar e est e stăp ân ir ea L u i şi pă ci i L u i nu est e ho t ar »1358.

Prin aceasta se înfăţ işează că cele spuse sunt despre Persoana

T at ălu i 1359. Pen t ru că a făcut p ace p ri n sân gele Cr u cii Sale, at ât cu

1350 I s. LXI, 10.1351I s. IX, 4-5.1351M t . VII I , 29.1353 I s. IX, 5.1354 îs. V I I , 14.

1355 Col. I, 26.1356 E f I I I , 6.1357 I n . XII, 32.1358 I s. IX , 5-6 . Bib l i a sin oda lă u rm ează aic i Sep tu agin te i . T ex tu l eb ra ic este pu ţ in d i fe r i t :„ s fe tn ic , m inune , Dumnezeu pu te rn ic , pă r in te a l veşn ic ie i , p r in ţ a l păc i i ” . în tex tu lebra ic l ip seşt e aşadar r e fer i rea la „ îngeru l de m are (sfa t ) ” .1359 Cel care aduce „ sănăt a tea” este D um n ezeu Tată l , pent ru că în l im baju l N ou lu i T es




cele d e pe păm ân t , cât şi cu cele d in cer 13<5°, se sp u n e: «V o i aduce pa ce pest e con du cător i şi săn ăt a t e L u i »l3&. Cr ed că pr i n aceast a se ar ată

ta ina înv ier i i . Căc i «a fo s t r ăst ign i t d in s lăb ic iun e, dar est e v iu pr in pu t erea lu i D u m n ezeu »1362, de aceea se spune că i-a fost adusă sănăta tea în l ocu l slăb ic iu n i i t ru pu lu i pe care l -a lua t pen t ru no i .

«Şi p ă ci i L u i nu est e hot ar »1363. [E l ] spune: «Pace vă dau vouă. N u cum dă l u m ea vă da u Eu vo u ă»1364. De aceea nu este hotar păci iLu i , pent ru că este un dar mai presus de lume. Căc i dacă ar f i fos td in lume, s -a r f i te rm ina t împreună cu a lcă tu i rea lumi i . Dar acum

cel care pr imeşte pacea Lui ş i [o ] păstrează va t ră i până în veac cub u n ăt ăţ i l e p ăcii . Pacea l u i So lom on 1365 s-a l im i t at l a an i i scr i şi 1366, d arpacea de la Domnu l se va în t inde pe to t veacu l , f i i nd ne l im i ta tă ş in em ărgin i t ă. Cân d t oat e I se vo r su p u n e Lu i1367 şi v o r cu n oaşt e st ăpân i r ea Lu i , cân d D um n ezeu va f i to ate în t oat e şi cân d se vor l i n i şt icei tu lbu ra ţ i d e apostaz i i , î l vo r lăud a pe D um n ezeu în în ţe legere şipace.

«Pe scaunu l l u i Dav id ş i î n t ru împără ţ ia l u i ca să o îndrepteze »1368. Pen t r u că se spu n e: «Nu va l i psi conducă to r d in Iu da şi st ăp ân it or din coap sele lui , pân ă ce vo r ven i cele pă st r at e L u i»1369, t o ţ i anu n ţ ând ap roape un an im că D om nu l este d in săm ân ţ a l u i D av id după t rup . Dec i «va şedea pe t r on u l l u i D av id şi î n îm pără ţ ia l u i ca să o în dr ept eze şi să o ţ in ă în ju deca t ă şi în dr ept at e»1370. Spune:«Judecăţ i le Tale sunt adânc mare», şi: «Drepta tea Ta ca munţ i i l u i

1360 Col. I, 20.1361I s. IX , 5.1362I I Co r . XI I I , 4.1363 I s. IX , 6.1364 I n . XIV, 27.1365 Ch iar n u m ele Sol om on nfa^ţ? şe lomo este legat în l im ba ebra ică de Dib îp şalom „pa-ce”.1366 I I I Reg . IV, 24.1367 I Co r . XV, 28.1368 I s. IX, 6.1369 Fac. XL IX , 10 . V ersiu n ea apar ţ in e aic i Sep tu agin te i . în tex tu l eb ra ic în l oc d e „celepăst r a te Lu i ” , apare nVt t f şi lo, un cuvân t g reu de in t e rp re ta t , ca re însă ar p u t ea f i voca l i za t „ ( al e) L u i ” . B i b l i a si n o d a lă t r ad u ce „ îm p ă c iu i t o ru l ” , co n sid e rân d că şi lo d e r i văde la verbu l nbs? „a f i în p ace” .




D u m n ezeu »1371. D e aceea, n ic i ju decăţ i le n u su n t în ţ elese, n ic i d rept a tea nu e con t em p la tă după vredn i c ia în ăl ţ im i i .

«Ş i râvna Domnu lu i Savao t va face aceas ta »1372. Fiind zelospen t ru no i , ce i p ie rdu ţ i p r in neş t i i n ţă , Ş i -a asumat i conomia în t reoam en i pen t ru a- i păst r a în îm părăţ ia Lu i . D e aceea, râvn a D om n ulu i Savaot , Dumnezeul oş t i r i lo r , Căru ia I s -a supus or ice putere , vaface acestea.

227. «Cuvânt a t r im is D om nu l pest e Iacob şi a ven i t pest e I s rael . Şi va cun oaşt e t o t po po r u l lu i Ef ra im şi cei aşezaţ i în Sam ar i a cu sem eţ ie şi in im ă îna l t ă z icân d: Cărăm iz i le au căzut , ci ven i ţ i să c io pl im pi et r e ş i să t ăiem sicom or i ş i cedri , ş i să n e z id im n ou ă t u r n »1373.

Scr iptura pare că sugereze pr in denumirea de Iacob ş i Israel în ţ el esu l a d ou ă l u cr u r i : i n i ţ i er ea cel o r n ed esăvâr şi ţ i şi d esăvâr şi r eala cu l m e a v i r t u ţ i i . A ceast a ne sugerează felu l sch im băr i i de nu m e ap atr iar h u lu i . La naşt ere, p en t r u că s-a ţ i n u t d e călcâiu l f r atelu i1374, sen u m eşt e Iacob, ia r du pă lup t ă, în loc de răsp l at ă i s-a d at ca u n u i în v i n g ăt o r d en u m i r ea: «Căc i nu se va m ai chem a n um ele tău Iacob, c i I sr ael va f i n u m ele t ău »1375. A cum a fost t r im is cuvân t căt r e Iacob şi aven i t pes te I s rae l . Căc i Cuvân tu l coboară în tâ i d in m i lă pen t ru ce imai s lab i , dar ce i mai în ţe legător i (văzător i ) , ses izând fo losu l de laAcesta , L-au răp i t oarecum, depăş ind t rândăv ia ce lor că t re care afost t r im is.

«Căci Cuvânt*376 a t r im is D om n u l în Iaco b». Şt i i Cuvântul , Careera la în cep u t [şi] Care era la D u m n ezeu1377? Pe A cest a L- a t r im is T ată l în Iacob. Dar pe Acesta L-a cunoscut Israelu l adevărat , suf lete lecele mai înţe legătoare (văzătoare) . «Ş i a cunoscu t t o t poporu l l u i Efraim, care mai înainte şedea în Samaria, cu semeţ ie ş i cu in imă

1371Ps. X XX V , 6 (Sep tu ag in t a v . 7) .1373 I s. IX, 6.1373 I s. IX , 7-9.1374 Fac. XXV, 25.1375 Fac. XX XI I , 28 .1376 Sept uag in t a are „ m oar t e” , ia r t extu l m asor et ic „ cuv ânt ” . Prob abi l Sept uag in ta a vo ca l i za t -Q" ! davar di fer i t , “ IŞT dever „c iumă” , „p lagă” . Sf . Vasi le nu urmează a ic iSeptuag in te i .




înaltă»378. A cest a este Ef raim , d in care a răsăr i t apo st at u l Ie roboam ,care le -a despăr ţ i t pent ru s ine pe ce le zece t r ibur i ş i a turnat jun in-ci i e1379 d e aur , a co n vi n s p op or u l să se în d epăr t eze de la sl u j i r ea lu iD u m n ezeu şi să l e sl u jească id ol i l or egip t en il or 1380. D e aceea, ceiaşezaţ i în Samar ia cu semeţ ie ş i in imă îna l tă , f i ind în cunoşt in ţaadevăru lu i , au p r im i t Cuvân tu l , p recum re la tează ş i Faptele, căA p osto l i i au au zi t cum Sam ar ia a p r i m i t cuv ânt u l1381.

Apoi profetu l descr ie câtă le era semeţ ia ş i t ruf ia . Căci d ispre-ţu in d p ar t ea lu i D av id ca avân d u n r egat u şor d e cucer i t , spu n eau îng lumă : «Căr ăm iz i l e au căzut , d ar veni ţ i să c i opl i m p iet r e»1382. N u m eau „ cărăm iz i ” z id i rea îm părăţ ie i f i i l o r lu i D av id , iar tă r ie a p i et re lo r , îm b in ate u n ele în t r -a l tele, d en u m eau pu te rea lo r şi în ţe legereap rob lem elo r vi eţ i i .

228. «Şi să tăiem, spune, sicom or i şi cedr i ş i să n e z id im nou turn»1383, în loc d e T em p lu l p e care l -a r i d icat l u i Iu d a Sol om on 1384.Unele ca acestea erau gândi te ş i de ce i ce pr in pregăt i rea turnu lu i

în al t în cer cau să ai b ă la în d em ân ă cer u l . Căci acei a sp u n eau : «H a i deţ i să n e fa cem căr ăm iz i ş i să le ard em în fo c» 13&5, şi iarăşi: «H a i d e ţ i să ne z id im cet at e ş i tu rn, a l căru i v â r f să f i e pân ă la cer »1386. Iar si com oru l este un arbo re care face foar t e m ul te roade, care [ însă] nuaduc n ic io în t rebu in ţare , decât dacă c ineva, zgâr i indu- le cu gr i jă , leextr age su cu l care p r od u ce m u lt ă p lăcere gustu lu i1387. D e u n d e credem că este u n sim bo l al ad u n ăr i i n eam ur i lo r , care este nu m eroasă,

dar care s-a făcu t n et r ebn ică, d in cauza ob işn u i n ţe i d in în d ele tn ic i

1378 I I I Reg . XI , 26.1379 D e fap t , v i ţ ei i .1380 I I I Reg . XIII , 20, 28.1381Fap. VIII, 14.1382 I s. IX, 9.1383 I s. IX , 9.1384 I I I Reg . VI, 1 ş.u.1385 Fac. XI, 3.1386 Fac. XI , 4.1387 Sic o m o r u l ( f i cus sycom oru s ) este u n arb o r e în ru d i t cu sm o ch in u l , d ar a re o a l că tu i re m ai r obu stă (a t inge 10-15 m *n în ă l ţ im e) . F ru c te le sa le n u sun t a tâ t de du lc i ca sm och ine le , în an t i ch i ta te f i i nd fo los i te în spec ia l de oamen i i să rac i . Pen t ru a face f ruc tu lcom est ib i l , în a in t e de a se m atu r i za e ra in c izat cu un cu ţ i t . Cf . M ichael Zoh ary , P l an t s




r i le neamur i lo r , pe care dacă c ineva poate să o ta ie pr in cuvânt , ot r ansfo rm ă în f o losi t oa re, f i i n d în du l c i t ă p r i n t r ansfo rm are.

Cedr i i sunt lua ţ i câ teodată drept ch ip a l su f le te lor mar i ş i careau o în ăl ţ im e rem arcab i l ă, pen t ru că se r id i că p r in vo in ţă şi au cetă ţ en ie î n ce ru r i , după cum sun tem învă ţa ţ i î n Psalmi , Dav idf o l o si n d u - i acu m p en t r u l au d a D o m n u l u i şi sp u n ân d : «Pom i i cei r o di t or i şi t oţ i cedr i i »1366, şi iarăşi: «Se vor sătura copac i i câmpulu i , ce dr i i L iba n u lu i, p e car e i-a sădi t »1369. A m cun oscu t de ja că f i r i l e tar i şin eaplecat e, r i d icat e îm p ot r iva cu n oaşt er i i l u i D u m n ezeu 1390, su n tnumite cedr i . De aceea, «D om n u l loveşt e cedr i i L ib an u lu i»1391. Şi cei

în ăl ţ aţ i pe cu n oaşt er ea falsă şi car e îşi în ch i p u i e că au cu p r i n s t ai n ele lu i D um nezeu Celu i m ai p resus [de ei ] sun t n um i ţ i cedr i . Fi in dcă«i -am văzu t p e cei n ecred in c ioşi sem eţ i ţ i şi înă l ţ a ţ i ca cedr i i L iban u lui»1392, a căror d ist rugere este grabnică. «Căci am t recut ş i , ia tă, nu m ai su n t »1393. D e aceea, pe aceşt i cedr i i -au l uat la pregăt i r ea t u rn u lu i ce i care, înainte de venirea Cuvântulu i , şedeau în Samar ia cusem eţ ie , ba t j oco r i n d c red in ţa î n D um nezeu a l u i I u da şi n um in d cărăm iz i căzut e z id i r i le de în văţă tu r i a le acelor a.

229. «Şi va lov i D om n u l p e cei ce se r id ică asupr a m un t elu i Si on 1394 şi î i va r is ipi p e vră jm aşi i lu i , Sir ia de la r ăsăr i t u l soa r elu i ş i gr eci i d e la ap u sul soar elu i1393, car e î l m ăn ân că p e Isr ael cu în t r eaga gu ră»1396.

D eci se anu n ţ ă că î i va lov i şi î i va răst ur n a pe to ţ i care se r id i

că asup ra m un te lu i Sion şi va r i sip i un i rea lo r n ecuv i i n c ioasă îm po t r i va adevăru lu i . V ră jm aşi i su n t si r ien i i şi g rec i i , u n i i aşezaţ i l a răsăr i tu l soare lu i , i ar ce i la l ţ i la apu s. D e aceea vo r f i r i sip i ţ i , pen t ru că î lm ăn ân că pe Israel cu t oată gur a. Căc i nu m eşt e acum „gu ră” put erea

1388 Ps. CXL V I I I , 9.1389 Ps. CIII, 18 (Septuaginta v. 16).1390II Cor. X, 5.1391Ps. XX V I I I , 5.1392 Ps. XX XV I , 35.1393 Ps. XX XV I , 36 .■394 Ţextu j masoret ic spune că Domnul va r id ica vră jmaşi d in par tea lu i Reţ in , rege leA r a m u l u i .1395 T ext u l m asor et ic ar e A r am şi f i l i sten i i în lo c de Sir ia şi greci i .




sof i st ică1397 a cuvân t u lu i , p e care au fo lo si t -o în în t r egim e ca u n elt i r e îm p o t r i va cel o r car e au cr ezu t cu si m p l i t at e în D u m n ez eu .

«Pent r u t oate acestea m ânia n u a fo s t în t oarsă, c i m âna est e încă înal tă . Şi pop or u l nu s-a în t o rs pân ă când a fo s t l ovi t ş i nu L -au cău t at p e D om n u l pu t er i l or »1398. Pent ru toate acestea, pent ru căv ră jmaş i i l u i Dumnezeu , f i i nd b i c i u i ţ i , î ncă nu sun t s t r ăpunş i [ dep ărerea de rău] , m ân ia n u a fost în t oarsă, ci m ân a, pu t erea ped epsi toare, este r id icată asupra celor care nu se pocăiesc pentru răutateaşi nelegiu i rea pe care au facut-o. Deci , de vreme ce acest popor sev indecă nu pr in cuvânt , c i p r in lov i tu ră , s -a scr is : «Şi po por u l n u s-a î n t o rs până c ând a f os t l ov i t » . Lov i tu r i l e sun t necesare unora caaceşt ia . Nimeni să nu se îngr i jo reze despre cauze le [ în tâmplăr i lo r ]m ai d u rero ase: de ce su n t secet ele, de ce su n t p lo i l e m ar i , de ce su ntt răsn ete le, de ce gr in d i n ele . D in cauza no ast ră , care avem in im a n epocăi t ă şi nu n e în t oarcem , pân ă ce n u sun t em lov i ţ i .

«Şi va lua D om n u l d in I sr ael capu l ş i coada, p e m are şi p e mic ,

în t r -o z i»1399. D up ă ce v i n e la ei Cu vân t u l t r i m is, spu n e că va f i am estecată orânduia la lo r cea rea ş i vor f i îndepăr ta ţ i conducător i i ş i ce ice î i urmează, cei care se semeţesc cu stăpânire mare şi cei subordonaţ i . Va f i nec ins t i tă în tâ ie ta tea băt rân i lo r ş i a ce lor ce judecă[p r i c in i le ] cu păr t in i re . Ia r ce i ca re neavând n ic io rându ia lă în po por , f i i n d h i ro t on i ţ i de ei în şişi şi l uând u -şi în m od fa ls h ar i sm a p r o fet ică, pe care nu au p r i m i t -o d e la D uh ul , şi înv aţă cele ne leg iu i t e -

u n u l ca acest a era, în t im pu l l u i I erem ia, A n an ia1400 şi în t im p u l l u iM ih eia1401 [ erau] p r o feţ i i falşi, în care s-a făcut u n d u h m in ci n os1402,care să- l înşe le pe A h ab , în d em n ând u -1 l a r ăzbo i îm po t r i va si r i en i l o r- şi aceşt i a, care su n t ca o ari erg ard ă1403 a p op or u lu i, vo r f i lu aţ i.

1397 Sof iş t i i g rec i erau r enu m i ţ i că p ot argum ent a or ice , ch iar şi teze op use. Cu vântu l so f i s t i c desemnează a ic i specu la ţ i i l e f i l ozo f i ce sau teo log ice , a l că tu i te pen t ru sus ţ ine reaerez i i l o r şi at r agerea oam en i lo r sim p l i .1398 I s. IX, 11-12.1399 I s. IX, 13.1400 I e r . XX V II I , 15.1401Este vorb a de M ih e ia f iu l lu i Im la , n u d e pr o fe t u l scr i i t o r .1402 I I I Reg. XXII , 22.1403 Se face u n j oc d e cuvi n t e înt r e oupa „c oad ă” şi ou payia „p art ea din spate”, „ar i ergar




230. D ar şi cei care fer ic esc acest p op or şi î l fac să răt ăcească î i cu l eg r oad el e p r i n în şel ar e. D e aceea D om n u l n u Se v a b u cu r a n i cide cei t in er i şi d e cei a f la ţ i în f loarea vârst ei d in t re ei şi n u Se va m i lost i v i n ic i d acă este v r eu n o r fan în t r -u n asem en ea popor , n ic i dacăest e vreo vădu vă.

Căci ce este slab şi neajutorat este vrednic de milă, dar ce esteputern ic în răuta te ş i în ne leg iu i re [es te vredn ic ] de resp ingere ş iur ă. A po i , adaugă, m ân ia n u est e în t oarsă, c i m ân a Lu i st ă încă în a l tă, din cauza celor care î i fac să rătăcească în popor şi a celor rătăc i ţ i , d in t re care to ţ i sunt ne leg iu i ţ i , ră i ş i vorbesc nedreptă ţ i . Darameninţarea are ş i o înfăţ işare b inefăcătoare, căci «va arde ca fo cu l fă r ăd elegea»1404. Fi indcă este rându i t de căt re Stăpânul b ine lu i cam ater ia p regăt i t ă d in n elegiu i re să f ie dat ă n im ic i r i i sp r e b in efacereaoamen i l o r . «Şi du pă cum , spune, i a rba uscată est e consum at ă de fo c şi est e ar să în desişu r il e p ă du r i i »1405.

Cât t im p su f l etu l este în g ropa t în pa t im i l e păm ân teşt i , pa t im i

le lu i r ăsăr in d ca ia rba d in d or in ţ a t ru pu lu i se răspând esc, avân du -şiex ist en ţa un e le p r i n a l t ele şi apărân d u n a pest e al t a. D up ă cum iar ba este cea mai pro l i f i că d in t re p lante ş i n ic iodată creşterea e i nu

în cet ează, ci în t o t d eau n a sf âr şi t u l p r i m ei ex i st en ţ e se face în cep u t u lcele i următoare, asemenea este ş i f i rea păcatelor : urmează unul a l tu ia . Desf rânarea naşte desf rânare, ob işnu in ţa în minc iună se facem am a m in ciu n i i , i a r cel care se în de letn iceşte cu h o ţ i i l e înd răzneşte

u şor sp re n ed rept at e. Păcat u l d e d i n ain t e se face ocazie de păcat . D eaceea, dacă ne dezgol im păcatu l pr in măr tur is i re , l -am făcut ia rbăuscat ă, v r ed n ică să fie con su m at ă de focu l cură ţ i to r .

Iar aceasta «este arsă în des işur i le pădur i i» . Observă câte sespu n despr e pădu r i în p r im a [ c ar t e] a Reg i l or : po po ru l care se războ ia a in t r at în p ăd u r e şi er a slăb it n eavân d ce să m ăn ân ce1406. D ar şiA b esalo m r ăzbo in d u -se a in t rat în p ădu re1407. D eci, d acă păcatu l

nostru nu se face ca iarba uscată, nu va f i consumat de foc, n ic i nuva f i ars. Şi numeşte «desişu r i a le pă du r i i » pe cei făţarnici ş i pe cei

1404 I s. IX, 17.1405 I s. IX, 17.14061Reg. XI V, 26 .




în t u n ecaţ i în cu get , cei car e în ascu n su l in i m i i îşi p ăst r ează m u l t erău tă ţ i .

231. A p o i adau gă: «de i u ţ imea mân ie i Domnu lu i a a rs t o t păm ân t u l»1408.

A ra tă că cele păm ân teşt i sun t p r eda te focu lu i p edepsi t o r sp reb ine facerea su f le tu lu i , după cum ara tă ş i Domnu l , spunând: «Foc am ven i t să ar u n c p e pă m ân t ş i v r o iam să vă d dacă deja e apr i n s»1409. «Şi va f i pop or u l ca un om ars de / 0 c» 1410. N u am en i n ţ ă cu d i st r u gerea, ci arat ă cu r ăţ i r ea, d u p ă ceea ce est e sp u s d e cătr e A p osto l : « D a

că lu cru l cuiva se va arde, va f i pă gu bi t ; el însă se va m ânt ui , dar ca p r i n f o c » 1411. A po i descr ie rău t atea d in po po r şi r evo l t a deja n eînceta tă de la e i , care înainta cu totu l spre nevindecare. Căci spune: «Nic iun om nu se va m i los t iv i de f r a t ele său», ci pe cel care se apropie deel ca să găsească aju t or î l «va apleca spr e dr eapt a », ad ică se va p u r t ast r âm b (st âng aci) [ cu acela] 1412, fi i n d că «va f l ăm ân z i şi va m ânca d in cele st r âm be ( cele de-a st ân ga ) »1413. Cel care nu lucrează cele drepte

şi vrednice de pr imire, acela se va sătura d in cele st râmbe (de-astânga) şi neîngăduite. De aceea, se tâlcuieşte ce înseamnă «va m ânca din cele de-a st ân ga».

«Şi nu se va sătura, spune, omul , mâncând carnea b ra ţu lu i său»14H. Arată s tarea an imal ică a suf le tu lu i , descr i ind devorarea re c iprocă a f ra ţ i lo r , săr ind cu cruz ime unu l asupra ce lu i la l t . Căc i :«M an ase va m ân ca din Efra im şi Efrai m din M an ase»1415. Răutatea î i

sălbăt iceşte şi î i face să se asemene f iarelor care mănâncă crud,nesăturându-se să mănânce d in carnea bra ţu lu i ce lu i la l t , ia r scopu llor este d ist rugerea completă, după ceea ce a fost spus de către

1408 I s. IX, 18.1409 Lc. XI I , 49 .1410 I s. IX, 18.

14117 Cor . I I I , i 5 .1412 Jo c d e cuv in t e în t re ¿Se^ io ţ „st ângaci” , „st râm b ” şi Seţ i a „ d reapt a”. Est e in t eresant cădreapta este asocia tă cu lucrur i le bune, pe când stânga cu ce le negat ive . Această concep ţ ie se observă şi în l i m ba rom ână, pen t r u că „d rep t ” în seam n ă şi „ d i rec t ” , „ fără oco l i şu r i ” , „ co re ct ” , i ar „ s i n i st r u ” , „ si n i st r at ” p ro v i n d i n d e n u m i re a l at i n ă p en t r u „ stâ n g ” .14,3 I s. IX, 19.1414 I s. I X , 19.




A po st o l , că «dacă vă m uşcaţ i u nu l p e a l tu l şi vă m âncaţ i , vedeţ i să nu v ă n im i ci ţ i vo i în t re voi »14'6. A st fel , pu r t ân d u -se d u şm ăno s u n i i faţă

de al ţ i i , t o t uşi sun t u n i ţ i în p lanu l îm po t r i va apr oape lu i . Căc i spun e:« îm preun ă îl vor asedia p e Iu da», adică pe cei care se m ărt u r i sesc lu iD um n ezeu şi răm ân în slu j i rea Lu i . Căci „ I u d a” se tâ lcu ieşte „m ăr t u r i si r e”1417. Pe l ân gă fap t u l că r ău t at ea est e n earm on i oasă cu ea în săşi ,p r in lup ta împot r i va v i r tu ţ i i a ra tă o oarecare a rmon ie . Asemenea,cutezanţa ş i laş i tatea sunt opuse una al te ia, una f i ind exagerare, iarcealal t ă l ipsă, d ar d eopo t r i vă se lu pt ă cu b ărb ăţ ia, care se af lă la m i j

loc, ca şi cu m ar asedi a-o f i ecare d in p art ea sa. D e aceea se sp u n e căEf raim şi M an ase îşi m ăn ân că un u l al t u i a carn ea, d ar îm pr eun ă auajun s să- l asedi eze pe I ud a.

1416 Gal. V, 15.1417 Iuda ITŢirP Yehuda este pus în l egă tu r ă cu r ădăc ina H T la h i f i l ( ¡T f in „a lăud a” ), f i i n dexp l i cat p r i n et im o lo g ia p o p u lară ca în sem n â n d (m ăr tu r i si r e ) d e lau d ă ” ( cf Fac X L I X




C A PI T O L U L X

232. «Vai celor ce scr iu răutate. Căc i când scr iu, scr iu răutat abă tân d judeca t a celo r să raci , răp in d ho t ă râ r ea [ în favoa r ea ] să rm an i l o r popor u lu i M eu, ca văduva să le f i e sp r e p r adă şi o r fanu l sp re j a f

Şi ce vor fa ce în z i ua cer cet ăr i i? Căci n ecazu l vost r u va ven i de depar t e ş i la c in e veţ i fu g i ca să [ vă] a ju t e? Şi un de veţ i lăsa s lava voast ră, ca să nu cădeţi în exi l? Şi sub cei ucişi vor cădea. Şi cu toate acestea nu s-a înt or s m ân ia, ci m ân a este în că în al t ă»1418.

Sun t u n i i care, soco t in d n evredn i c să u r m eze Păr in ţ i l o r şi în văţ ătu r i lo r p r edat e d e ei , d or esc să în ceap ă ei în şi şi erezi i . D e aceea,scornesc in ovaţ i i faţă de cuvân tu l d rep t , sc r i i n d rău ta te şi n ecuv i i n

ţ ă. La aceşt i a aju n g va i -ur i l e, la păr in ţ i i cu n oaşt er i i m in c in oase şi lasc r i i t o r i i d e în vă ţăt u r i n edu m n ezeieşt i .Uni i ca aceşt ia î i apucă pe cei săraci în credinţă ş i s tăpânesc

asup ra su f le te lo r vădu v i t e de adevăra tu l m i re , Cuvân tu l lu i D um n ezeu. Căc i ch iar dacă văd pe c ineva rămas or fan fa ţă de Dumnezeudin pr ic ina păcatu lu i , ş i - l fac pe acesta pradă, promi ţându- le [ce lorpr i nşi ] l i psă d ep l in ă de t eam ă şi aştern ân du - le îna in t e o v ia ţă în p lă

cere, doar dacă ar accepta să se a lăture învăţătur i lor l ips i te deD u m n e z e u .Una ca aceasta este erezia răsăr i tă acum a anomeilor, care îşi

arogă ier tarea păcate lor pent ru ce i desf rânaţ i , adu l ter i , sodomi ţ i ,neguţător i de sc lavi , sper jur i ş i mincinoşi , doar dacă î i a f lă pe aceşt ia că l i se ală tu ră în b l asfem ia îm po t r i va U n u lu i -N ăscut . Căt r e aceşt ia Scr iptura spune: «Ce vor face în z iua cercetăr i i »? Numeşte „z i ”

ară tarea D om n u l u i n ost r u I i sus H r istos d in ceru r i , în care va ven i înlu m e, răsp l ăt in d f iecăru ia du pă fapt ele lu i , cân d, scr i i n d răuta te, vorp r im i n ecazu l ven i t asup ra lo r d e sus. «La c ine veţ i f u g i să [ vă ] a ju




te»? „Căc i a ţ i scr is împot r iva lu i Dumnezeu, Judecătoru l v i i to r ş i a lm or ţ i l o r . Scr ier i le voast re vor f i acuzarea voast r ă” .

233. A p oi spu n e: «U n de veţ i lăsa slava voa st r ă »1419?Cei care vă fa l i ţ i şi ţ in eţ i l a slava om enească şi d or i ţ i să cond u

ceţ i e rez i i ca să d obân di ţ i n um e şi pr in aceast a gră i ţ i n ed rept at e căt r e în ălţ im e1420, u n d e veţ i lăsa slava vo ast r ă în ziu a ju d ecăţ i i ? D aruni i ca aceşt ia, spune, «vor cădea sub cei uci şi». A cum eşt i cond ucător a l ce lor înşe la ţ i ş i eş t i admira t de căt re e i , [ tu ] care por ţ i numede în văţă to r şi p ro fesor , s lăv i t şi fe r ic i t de ei . D ar at u n c i vei f i m ai d e

n ecin st e d ecât aceşt ia, care au f ost uc iş i de t in e. Căci pr im ir ea în văţ ătu r i i fa lse est e ucid er e a su f letu lu i . D e aceea, vei f i căzut sub aceşt ia, şi gr eut atea celo r u cişi d e t in e se va aşeza asu p r a ta.

Iar de v rem e ce f iecare d in t re no i sc r iem de-a lu n gu l v ie ţ i i unm anu scr i s al nost ru , im p r i m ând în m em or ia noast r ă im p resia l u c ru r i lor , poate că ş i pe uni i ca aceşt ia î i b lamează Scr iptura, ca pe uni icare scr i u r ău t at e. Căci in im a celo r d repţ i est e scr i să n u cu cern eală,

c i cu D uh ul l u i D u m n ezeu celu i v iu 1421, dar in im a celor n edr epţ i [nueste scr i să] de D uh u l l u i D um n ezeu celu i viu , c i cu cern eala în r ud i t ăcu în tuner icu l ş i v ră jmaşă a lumin i i . încât f iecare scr ie f ie în favoarea lu i , făcând [ fapte ] bune, f ie , făcând un manuscr is împot r iva lu i ,adu n ă rău t ăţ i . D eci, est e un m anu scr i s îm p ot r iv a n oast r ă1422, scr i s demâin i le noast re , când facem re le ş i es te un manuscr is în favoareanoastră, când facem [ fapte] bune.

Dar sunt de ja un i i care corup scr isor i în cont racte ş i fa ls i f icăcaracterele ( l i te rele) scr isor i l o r în [actele] de cum părare a ţar in i lo r , în t est am en t e, gaju r i şi în d i ver se t r an zacţ i i , scr i i n d at ât ea car e aususţ inere pr in dovada scr isor i lor . Ş i uni i ca aceşt ia scr iu răutate, întorcând judecata dreaptă de la săraci ş i apucând cele a le sărmani lorpoporulu i , ca să le f ie văduva spre pradă ş i or fanul spre câşt ig. Totast f el se în t âm pl ă cucer i t o r i l o r la pr ăz i le d in războaie , căro ra Scr ip

tu ra le am in teşte : «Ce vor fa ce în z iua cer cet ăr i i »?

1419 I s. x , 3.1420 Ps. LXXI I , 8.

1421I I Co r . III, 3.




N um eşt e „z i a cercetăr i i ” z iua ju d ecăţ i i şi a răsp l ăt i r i i f i ecăru iadupă vrednic ia greşel i lor , cu care î i ameninţă pe aceşt ia, că: «Nec a z u l vost r u va ven i de depa r t e»1423.

Să observăm de ce spune astfel «de depar t e». M ânt u i r ea n oast ră nu este de depar te , c i aproape de no i . Căc i Dumnezeu spune:«Eu su n t apr oap e»1424, şi : «Sun t m a i aproape de ei decâ t ha ina fa ţ ă de p iel ea lo r »1425, şi iarăşi, spune: «Por un ca p e care o por u n cesc as tăz i nu este p est e pu t er e, n ic i n u e depar t e de t ine. N u este su s în cer, ca să spui: Cine se va sui în cer ş i ne-o va aduce? Nic i nu este dincolo de m are, ca să z ic i : C ine va st r ăbat e pen t r u n o i pâ n ă d in co lo de m are ca să ne-o aducă ş i auz in d-o să o îm pl in im ? A pr oap e de t ine est e cuvân t ul, în gu r a t a şi în in im a t a»1426. Şi D om n u l n ost r u spun e: «î m p ă r ă ţ ia lu i D u m n ezeu est e în lău n t r u l vost r u »1427. D e aceea, cele m ai b u n e[ lucrur i ] , p r in care este ş i mântu i rea, sunt aproape de no i ş i în lăunt r u l [n ost ru ] , i ar cele po t r i vn ice v in de depar te de no i , f i i n d d in a fara n oast ră. Căci p ăcatu l n u există deja în a lcăt u i r ea n oastr ă, c i apare

u l ter io r . De aceea, se amenin ţă pr in pro fe t că ş i s t râmtorarea careeste adu să d i n cau za greşel i l o r va ven i d in afară .234. «V ai asi r ien i lo r . To iagu l m ânie i M ele ş i urg ia est e în m âin

le l or . Vo i t r im i t e u r g ia M ea asupra neam ulu i f ă r ă de lege şi popor u l u i M eu îi vo i por u n c i să fa că p r ăz i şi j efu i r e şi să calce cet ă ţ i l e şi să le f a că pu lber e. D ar el n-a cu get a t aşa şi cu suf l et u l n-a socot i t aşa, c i a resp ins gân du l ( m in tea) său ca să d is t r ugă nu pu ţ in e neam ur i . Şi de îi

vor z ice: Tu sin gu r eşt i conducător , va spu n e: N u am luat ţar a de deasupr a Babi lon u lu i şi Ca lne, u nde s-a z id i t tu rnu l . Şi am luat A r ab ia şi Damascul ş i Samar ia . în fe lu l în care le-am luat pe aces tea, vo i lua t oa t e st ăp ân i r i l e»1428.

1423 I s. X, 3.1424 Ier. XX I I I , 23.1425 Est e u n ci t at d in A p ocr i f u l l u i I ezech iel , f r agm . e, 1, v i 5, cf . A .M . D en is (ed.) , F rag menta pseudep ig raphorum quae supersun t Graece , Pseudep ig rapha Ve te r i s Tes tament iGraece, 3, Bri l l , Leiden, 1970, pp. 121-128. Citarea acestui text mai apare şi în ClementA l e x a n d r i n u l , Pedagogul , I, 9, 84, 3 şi Origen, O m i l i a X V I I I I a l er em i a , 9.1426 D e u t . XXX, 11-14.1427 Lc. XVII, 21.




Din cauza mu l ţ im i i ne leg iu i r i l o r popo ru lu i , sun t aduş i asup ralor as i r ien i i , nu dator i tă dreptă ţ i i acestora , c i d in cauza ne leg iu i r i icov ârşi t oar e a p op or u lu i1429. D ar, d eop ot r iv ă şi aceşt ia p en t r u că s-au t ru f i t şi n u au soco t i t că au fost daţ i ca b i c i ped eps i to r îm pot r i vapoporu lu i care că lca leg i le dumnezeieşt i , c i că dator i tă lo r înş iş i caf i ind înzestraţ i cu vreo putere [s-a făcut aceasta] , [de aceea] suntb lamaţ i de Scr ip tură : „Va i vouă, as i r ien i lo r , care sunte ţ i to iagu l mân ie i M ele, [care] su n t eţ i u n eal t a p ed epsi t oare, n u f aceţ i [aceasta]p r in pu te rea p ropr ie , c i sun te ţ i aduş i p r in luc ra rea Ce lu i ca re văm işcă asup ra celo r v r ed n ic i să f ie lov i ţ i ” .

«Şi u r gia, spu n e, est e în m âi n i le lo r »1430. A ic i n um eşte clar p edeapsa „urg ie” , ca ş i Psalmistu l : «Nu în urg ia Ta să mă pedepseşt i »1431. Deci , pedeapsa lu i Israel este în mâin i le asi r ieni lor . « Urg ia M ea o voi t r im it e asu pr a n eam u lu i fă r ă de lege»1432. Vo i aduce pe d eapsă po po ru lu i care n u ţ in e să t ră iască d u p ă legea care i -a fost p orunc i t ă . «Şi pop or u lu i M eu î i vo i po r u n c i să fa că pr ăz i»1433. D i n i u b i rea [Sa] de oameni Bunul Dumnezeu î l numeşte încă a l Său pe popo ru l care este fără de lege. Căc i t r im i t e u rg i a p en t ru că au p ăcătu i t ,da r pen t r u că l -a lu at oda tă p r in alegerea păr in ţ i l o r , n u resp in ge lu crarea acestuia. De aceea, spune: «[ î i] v o i po r u n c i să f ac ă p r ăz i şi j e fu i r e ş i să ca lce cet ă ţ i le şi să le fa că pu lber e», ca să şt im că t oate [ îm p re ju răr i l e] t r i ste pe care le su fe r im , le sup or t ăm d in po ru n ca du m nezeiască.

[D um nezeu ] n u perm i t e să f im l ăsaţ i pu te r i l o r r e le şi pedepsi toare , c i însuş i împar te măsura pedepse lor , ţ inând cont de putereace lor îngr i j i ţ i . Prăz i le sunt ce le care se a f lă în ju ru l ce lor mor ţ i , că zuţ i în războ i , f ie arm e, f ie veşm in t e, f ie v r eo al t ă po d oabă, ia r je fu i rea [este] îm păr ţ i r ea p răz i i , îm păr ţ i t ă după v redn ic ia înv in găto r i lo r .D e aceea, asi r ien i i su n t în d em n aţ i să î l p rad e pe I srael şi să- l je fu iască, să calce cetăţ i l e lu i şi să le facă p u lb ere.

1429 I V R e g . XV I I I , 6.1430 I s. X, 5.1431Ps. VI, 1 (Septuaginta v. 2).1432 I s. X, 6.




235. «D ar e l n -a cugetat aşa ş i cu suf let u l n -a socot i t aşa»14 34,s-a fâl i t în cuget , n u ca şi cân d po po ru l ar f i l ăsat lu i d in cauza păca

tu lu i , ci sem eţ i t î n cuget şi în depăr t ân du -şi d i n p rop r i a m in t e r a ţ i u nea (cuvântul ) adevărată, crede că este [suf ic ient de] putern ic săn im icească nu p u ţ in e n eam u r i 1435. Şi p ent r u că su pu şi i lu i , f l a tân d u -1şi l i n guşin du -1, î i spun: «Tu sin gur eşt i conducă to r » , spune către eica ş i cum ar vo rb i i ron ic : «N u am lua t ţ a ra de deasupr a Bab i lonu lu i şi Calne»1436; z ice: „ încă nu m-am făcut s tăpânul tu turor " , au scăpatde împărăţ ia mea ţara de deasupra Babi lonu lu i ş i Ca lne, «unde s-a

z i d i t t u r n u l ». Pomeneşte de turnu l ace la vech i , pe care l -au z id i t încâmpia Şenaar, z icând: «Veni ţ i să n e z id im cet a t e şi t u rn , îna in t e să ne despăr ţ im un i i de a l ţ i i , a l că ru i v â r f să f i e pân ă la cer»1437. N u m el ed e Caln e nu est e ob işn u i t în în t r ebu in ţ area Scr i p t u r i i 1438. Con sid erăm că se af lă u n d eva în Babi l on ia, pen t r u că este su pr an u m i t Bab i -lon du pă con fu z ia l im b i lo r , pe care le-a am est ecat D om nu l , rup ân dsimfonia cea spre rău. Căci spune Scr iptura: «s-a chemat numele lo

cu lu i acelu ia am estec, ia r în ebr ai că Ba bei» 1439.Dar, spune, «am l u a t A r ab ia şi D am asc u l şi Sam ar i a. î n f e l u l în car e le-am lu at p e acestea, voi l ua t oat e stă pâ n ir i l e»1440. De aceea,p en t ru că şi -a asu m at că p oat e să su p u n ă t oat e cet ăţ i l e şi n u a cu get at că n u i -a cucer i t pe oam en i p r in pu te rea p ro pr ie, ci l e-a fost su per io r p r in i conomia lu i Dumnezeu Ce l ca re î i d i sc ip l inează pe ce icare păcăt u iesc, de aceea cuvân t u l p ro fet i c î l arată vr edn ic d e p l ân s.

1434 I s. X, 7.1435 I V R e g . XVI I I , 24 .1436 I s. X, 9.1437 Fac. XI , 4.1438 Pe l ân gă îs. X, 10 şi Fac. X I, 4 se m ai găseşt e şi în A m . VI , 2, însă doar în t ex tu l eb ra i c . Ceta tea Caln e nu a fost i den t i f i ca tă încă (p osib i l e can d i da te sun t K u l lan K oy sau Te l l

T a ‘ y in at) . A fost cucer i t ă de regele asi r ian Ti g la t P i leser I I I în 738.1439 Fac. XI , 9 . D e fap t , n u m ele cetă ţ i i Bab i l o n v i n e d i n akk ad ia n ă , bab i lăn i „ p o a r ta ze i l o r ” , însă tex tu l b ib l i c o fe ră ceea ce se cheam ă o et i m o log ie po pu la ră, un jo c de cuv in te ,cu sem n i f i caţ i e t eo log ică : Babei , ebra icu l p en t ru Bab i lon , este pus în legă tu r ă cu ve rbu lebra ic SŞa ba la l „a am esteca” . A m estecu l l im b i l o r e ra sugerat de ca rac te ru l cosm opo l i ta l ce tă ţ i i Bab i lon. Turnu l Babi lon (sau Babei ) este o re fer i re teo log izată la mare le z igu-rat d i n Ba b i l o n d e d i cat ze u lu i M ard u k , n u m i t Esag i l a.




236. «Ţipaţ i , [ ido l i ] c iop l i ţ i d in Ierusa l im ş i d in Samar ia . Că cum am fă cu t Sam ar iei şi [ st a tu i l o r ] f ăcu t e de m ână a le ei , aşa vo i f a

ce şi I eru sal i m u lu i şi id ol i l or lu i»1441.Cum vo r ţ i pa [ i do l i i ] c i op l i ţ i , ca re sun t f ăcu ţ i d i n l emn ş i d i np ia t ră , sau d in or ice a l tă mater ie , când meşteşugul i -a format înimagin i de oameni sau de an imale cu pat ru p ic ioare sau de păsăr isau ch iar tâ râ toare, cum sunt s ta tu i le eg ip ten i lo r? ! Ia r ţ ipă tu l es teun g las de dure re , ca re redă dure rea in im i i p r in t r -un sune t fă răsens. D eci , cum vor ţ ip a [ ido l i i ] c iop l i ţ i ? Pen t ru că în lem n ele m od e

la te de mâin i omeneşt i , sau p ie t re le , sau ch iar ş i auru l ş i a rg in tu l ,sau f i l d eşu l , sau a l te le asem enea d in m ater ie d e c in st e sau de n ecin st e d in care su n t [ făcuţ i ] id o l i i ador aţ i d e neam ur i , în acestea st au înch ip n evăzu t d em on i1442 care zb oar ă în t r -acol o, d esfat ân d u -se dep lăcerea mi resmelor [de je r t fa ] . După cum căţe i i lacomi hă lădu iescp r in lo cu r i l e p ieţ elor , u n d e se af lă sân ge1443, la fel şi d em on i i lacom i,pr inş i de desfă tarea d in sânge ş i fumul je r t fe lor , se s t râng în ju ru l

soc lu r i lo r şi st at u i lo r care le sun t ded icat e.Probab i l sun t h răn i te oarecum corpur i le lo r de aer sau ch ia rd e foc, sau d in am b ele elem en t e am est ecate1444. Fii n d că şi ist or i aRegi lo r ara tă că puterea demoni lor s tă lângă s ta tu i le ded icate lo r .«Căci au luat , spu n e, cei de al t n eam 1445 chi vot u l lu i D u m n ezeu şi l -au i n t r odus în cele avut e de D agon. Şi s-au scu la t cei d in A zo t a doua zi , şi i a tă D agon era căzu t pe fa ţ ă l a pă m ân t »4*6. Desigur , Dagon era

statu ia văzută, iar cel care a căzut pe faţă [era] demonul , înv ins deslava d in ju ru l ch ivo t u l u i l u i D um n ezeu. Când acesta a căzu t pe faţ ă, a t ras jos cu sin e şi [ id olu l ] făcu t d e m ân ă.

1441I s. X, 10-11.1442 O r igen î i id ent i f ică p e ze i i păgâni cu dem on i i (Ex o r t a ţ i e Ia mar t i r i u 45, trad. pr. C.Ga le r iu , în : Or igen , Scrier i a lese. Partea a t reia, EIBM BO R, Bucur eşt i , 1982, PSB 8, p.

390).1443 Pe lân gă „ sân ge”, est e fol osi şi t erm en u l ixo>p „sângel e zei l o r ”.1444 Sf . Vasi le co n sid eră a ic i că dem on i i po sedă to t u şi n iş te corp ur i , com pu se d i n e lem ent ele foc şi aer . A n t i c i i c redeau că o r i ce ob iec t este fo rm at d in com pu n erea celo r p a t r u e lem ent e de bază ( foc, aer , apă şi păm ânt) . Cf . Pla ton , T i m a i o s 32b-d.1445 ccÂAocpuAoi, „cei de al t n eam ” . Sept u agin t a tr adu ce n u m ele etn ic „ f i l isten i” pr in „ceid e al t n ea m ”




D e aceea, despr e cei care m ăn âncă cele jer t f i t e ido l i lo r se sp u n e că su n t p ărt aşi l a m asa dem on i l or 1447. D u p ă ce vi ct im a est e ofer i tă ido lu lu i , ceva este împăr ţ i t ş i demonulu i care s tă lângă, demonulluând o oarecare par te d in sângele evaporat ş i d in grăs imea fume-gândă ş i d in cele la l te a le arder i lor de tot . Ş i cel care bea din cupad in car e [ s-a văr sat ] l ib aţ ia b ea d in cu p a d em on i lo r 1448. D e aceea,[ ido l i i ] c iop l i ţ i vor ţ ipa , ad ică demoni i [care au] ace laş i nume cu[ ido l i i ] c iop l i ţ i .

Şi cân d spu n e că D om nu l va ven i în Eg ip t şi [ i do l i i ] făcu ţ i d e

m ân ă ai Egip t u lu i se vo r cut rem u ra şi in im a lo r va f i în f r ânt ă1449, in terpre tăm ace laş i sens. Căc i demoni i , care s tau în spaţ iu l d in ju ru lpămân tu lu i , se vo r cu t remura ş i vo r f ug i ş i vo r f i i zgon i ţ i î n l ocu lp ropr iu lo r d in adânc , la ven i rea Domnu lu i . De aceea , «blestemat t o t cel care îşi va fa ce [ i do l ] c iop l i t şi t u rna t , l uc ru a l m â in i l o r m eşt erului, şi îl va aşeza în ascuns»H5°, pent ru că îşi adu n ă o com oară reapr in [ ido lu l ] c iop l i t , demonul care î i u rmează ş i a t rage [ca] asoc ia t

b l est em u l p r i n d em o n .237. «Şi va f i , c ând va îm p l i n i D om nu l [ ş i ] va f a c e t oat e în m u t ele Sion şi în Ieru sal im , că va căut a spr e m in t ea cea m are spr e con du cător u l as i r ien i lo r şi spr e înă l ţ im ea slavei och i lo r lo r »H5\

După ce porunceş te [ ido l i l o r ] c iop l i ţ i d in Ie rusa l im ş i d in Sa-m ar ia ţ i pă t şi p r i n am en in ţa rea îm po t r i va lo r , ca şi cum Ierusal im u leste apo i cură ţ i t ş i e l ibera t de necurăţ ia ido l i lo r ş i d isc ip l ina t pr in

lov i t ur i le pedepsi t oare, pe care le-a în d u rat p r i n [ faptu l ] că a fost l ă sat asi r ien i l or , apoi Scr i p t u ra1452 am eni n ţ ă că m u t ă lov i t u ra asu pr acond ucă to ru lu i asi r i en i lo r . Pen t r u că s-a sem eţ i t în cugetu l lu i şi n ua înţe les că păcatul acelora a fost cauza unor asemenea re le, c i acons idera t că a pu tu t p r in p ropr iu l gând ş i [p ropr ia ] pu te re [ să ser id ice ] împot r iva Ierusa l imulu i , d in cauza aceste i aroganţe ş i t ru f i i

1447 I C o r . X, 21.1448 / Co r . X , 20.1449 I s. XIX, 1.

D eu t X X V I I , 15.1451I s. X, 12.




a am ăgit -o p e Eva în v ic leni a lu i»H59. Căci a ară ta t că ist or i a î i a t r ib u ie o pr icepere b lamabi lă şarpe lu i , în locu ind pr iceperea [adevărată ]cu vi clen i a1460. A st fel şi m in t ea m are n u [est e în făţ i şată] d r ept cevalăudabi l , după cum rânduiesc cei care cercetează la e l in i sensur i le ,spu n ân d că m in t ea est e pr icepere adu n ată , ci [apare] sub n um e fals.F ie minunându-se de s ine însuş i , f ie f i ind chemat aşa de lăudător i ,este nu m i t acum [aşa] de Scr ip t ur ă.

Ia r aceas tă m in te mare , pen t ru că ş t ie că och i i în ţe lep tu lu i -celu i cu ad evărat în ţ elep t - su n t în cap1461, îşi slăveşt e och ii , ca u n a

care nu pr iveşte în jos, n ic i la cele pământeşt i , c i se ocupă de cele în al t e şi îşi d u ce t r ai u l su s. A st fel su n t în ţ el ep ţ i i el in i l o r , car e îşi du cv ia ţa tăvăl in du -se în pa t im i le ru şin oase ale t r up u lu i , d ar cercet ân dcele d esp r e cer şi ast r e, fen om en e eter ic e1462 şi aeri en e, îm b r ăcân d u -se cu vr eo slavă oarecare în p ro pr i i l o r och i .

239. «Căci a z i s: Cu pu t er e voi fa ce ş i cu înţ elepc iu n ea pr i ceper ivo i l ua ho t a rele neam ur i l o r ş i vo i p r ăda pu t erea lor . Şi vo i cu t r em ur a

cet ă ţ i le locu i t e ş i vo i lua în t r eaga lum e în m ână ca p e un cu ib ş i ca p e n işt e ouă păr ăs i t e o voi r i d ica. Şi nu va f i c in e să scape de m in e şi c in e să gr ăi ască îm po t r iva m ea»1463.

Acum tâ l cu ieş te l ămur i t de ce î l numeş te „m in te mare ” ş i dece amenin ţă că aduce pedepse asupra înă l ţ imi i s lave i och i lo r lu i ş izdr ob i rea cuv i n t elor lu i , de care se fo l osea îm po t r i va celor m ai slab i ,cu t oată i u ţ im ea am en i n ţându - i cu t o t f el u l de d i st r u ger i , spu nând

că puterea lu i este de neînvins ş i de neopr i t . Căci se lăuda că ar f idom n al [ t u t u ro r ] du pă cum do reşte şi şi - ar [ pu tea] îm p l i n i cu t o t u l[cele] d up ă vo ie . „F i i n d că am m ul t ă p u t ere în cai şi în p ed est r aşi şin im en i n u m i se r i d i că îm po t r i vă, şi pen t ru că d i spun de în ţ elepc iu ne neat insă în cele strategice şi de pr icepere desăvârşi tă, de aceea,spune: «vo i l ua h o t a re le neam ur i l o r şi vo i p r ăda pu t erea lo r »h64. Căcisi l in d t oate neam u r i l e să se p lece sub ju gu l îm părăţ i e i m ele , vo i face

1459I I Co r . XI, 3.1460 Sept u agin t a are cppoviţioq, pe când A q u i la şi Sym m ach u s T t a v o u p y o ţ .

1461Eccl. II, 14.1462 Eter u l er a sp aţ iu l d e di n col o d e aer.1463 I s. X, 13-14.




un s ingur hotar a l tu turor , s tăpân i rea mea. Acum f iecare este separa tă de ceala l tă p r i n gran i ţ ele prop r i i . D e aceea, lu ân du - le hot are le,le vo i si l i pe toate să f ie su b scept ru l îm părăţ i e i m ele” .

«Şi vo i pr ăd a p u t er ea lo r »1465. Se numeşte „p radă” împăr ţ i reapen t ru înv ingă to r i a ce lo r cap tu ra te în războa ie , când înv ingă to r i i

îşi îm p ar t p r i n t r ager e l a so r ţ i f i e p er so an el e1466 cap t i ve, f i e u n u l d in t re animale, f ie a l tceva pentru t ra i . Ş i f iecare este vrednic de o par ted in p r adă du pă ran gu l a t r ibu i t l u i , ast fe l l u ând par te la [ câşt igu r i le]d in războ i . „Ş i , spune , vo i cu t remura acum ce tă ţ i l e în teme ia te ne cl in t i t , [ l e] vo i t u l bu ra p r in pu te rea m ea şi vo i lu a în t reaga lum e înm ân ă ca pe un cu i b” . Căc i ce t ru d ă est e să ie i în m ân ă pu i i fă ră pene

în căl z i ţ i în cu ib d e p ăsăr i l e car e î i h răn esc, car e n u p o t să se fo lo sească la fugă n ic i d e ar ip i , n ic i d e p ic ioare? A po i , în t in zând u -şi d isp r eţu l la oam en i şi m ăr i n du -şi pu te rea, spu n e că nu ia lum ea ca peun cuib , c i , ca p e n i şt e ouă părăsi t e. «Şi nu va f i c in e să scape de m i n e şi c in e să gr ăi ască îm po t r i va m ea»14&7.

240. în [sensu l ] d up ă l i t eră , cond u căto ru l asi r ien i l o r spu naces tea semeţ indu-se în cuge t p r in b i ru in ţa împot r i va Iude i i ş iSamar ie i ş i c rezând că va cucer i în t r -o campanie toate neamur i le ş ică n im eni n u î i va st a cu b raţ u l îm p ot r ivă1468, c i t oate h ot are le n eam ur i l o r vo r f i desf i i n ţa te p r i n p u t erea l u i şi t oată l um ea va fi zgud u i tă de f r ica venir i i sa le; iar cel care î i a junge în mână este mai uşorde pr ins decât pu i i de pasăre, mai lesne de d is t rus pr in puterea lu i

care cercetează toată lumea de sub soare decât atunci când c inevaar lua ouăle, l ipsi te [ f i ind acestea] de pasărea care le încălzeşte şi ledă v i aţ ă.

Dar , de vreme ce t ruf ia [ lu i ] părea să f ie mai mare decât [cea]a oameni lor , uni i socotesc că aceste cuvinte se potr ivesc celu i cuadevărat t ru faş , care ş i -a înă l ţa t gâtu l împot r iva Celu i a to tputern ic ,celu i n esu pu s şi apostat şi care le-a atras în revol t ă în pr op r i a sa r ău

tat e şi p e du h u r i le re le care l -au u rm at. Căci acela crede d espr e sin ecă este o min te mare ş i -ş i înch ipu ie că ar contempla [ lucrur i ] îna l te

1465 I s. X, 13.1466 l i t . „ t r u p u r i l e” .1467 Is . X , 14.




şi ameninţă înt reaga lume că ş i -o va face [supusă] sub e l , ce l caren ic i Domnu lu i ca re î l în t reba de unde v ine , nu i -a ce ru t ie r ta re , z i

când: «D upă ce am co l i nda t p r i n cele de sub soare şi am um bla t p r in cele de su b cer, am ven i t »1469. Acesta a îndrăzni t să- I arate [chiar ] ş iDomnu lu i î n t r eg i i z i d i r i împă ră ţ i i l e pămân tu lu i ş i să z i că : «Toa t e acest ea su n t ale m ele. D eci , acum , dacă T e p leci [ şi ] Te înch in i m ie, Ţi le voi da»H7°. De aceea, probabi l , Scr ip tura î l numeşte pr in en igmă

îm p ăr at al asi r i en i l o r p e st ăp ân u l veacu l u i acest u i a. Căc i şi D om n u l îl n u m eşt e st ăp ân u l acest u i veac , sp u n ân d : «Acum st ăpânu l acest u i

veac va f i ar u n ca t af ar ă»1471, ş i după pu ţ i n : «N u v o i m a i vo r b i m u l t e cu voi , căci v in e st ăp ân u l acest ei l u m i ş i nu ar e n im ic în M in e»1472.Sun t mu l ţ i conducă to r i , un i i e tna rh i , puş i pen t ru păz i r ea ş i

păst rarea f iecăru i po p or d e sub ei , d u pă cum spu n e M oise în cân t ar e: «Când Cel Pr ea îna l t a îm păr ţ i t neam ur i l e, când i -a r i s ip it pe f i i i l u i Adam , a pu s ho t a rel e neam ur i l o r după nu m ăru l înger i l o r l u i D um nez eu »1473. Şi iarăşi , Aposto lu l spune: «Propovăduim înţe lepc iunea, dar

nu a acestui veac, n ic i a s tăpâni tor i lor acestu i veac, c i propovăduim în ţe lepc iunea lu i Dumnezeu, pe care n imeni d in t re s tăpâni tor i i aces tu i veac n-a cunoscut -o »1474. Şi i ar ăşi în [ car t ea] D a n i e l su n t descr i şicond ucăto ru l p erşi lo r şi con du căto ru l g rec i lo r . Căci îngeru l î i spu n e:«Şi eu am ven i t la cuv in t ele tale. Şi cârm u i t or u l îm păr ăţ iei perş i lo r s- a pu s să-m i stea îm pot r i vă . Şi , iată , M iha i l , un i i d in t r e cârm u i t or i i de f ru n t e, a ven i t să m ă a ju te ; şi l -am lăsa t aco lo, cu cârm u i t o ru l îm pă

r ăţ i ei p er şi l o r »1475, şi d u p ă p u ţ i n : «Iar eu, spune, p l ec şi c â r m u i t o r u l gr eci l o r vi n e»1476. De aceea, poate, dacă acestea sunt spuse de persoana d iavo lu lu i , t r u f i a l u i este nu îm po t r i va oam en i l o r , ci îm po t r i va p u t er i l or sp ir i t u ale1477 sau îm p ot r iv a al t or a.

1469 I ov II , 2.1470 M i . I V , 8 .

1471I n . XII, 31.1472 I n . XI V , 30.1473 D e u t . XX XI I , 8 . Este c i t ată a ic i Sep t uag in t a , textu l eb ra ic făcân d re fer i r e la „ f i i i l u iD u m n e z e u ” .1474 I C o r . I I , 6-8.1475 D a n . X, 12-13.1476 D a n . X, 20 . Sf . V asi le c i t ează du pă Th eodo t ion , nu du pă Sept uag in t a .




241. «Se va slăvi oare securea fără cel ce taie cu ea? Sau se va fă l i fe ră s t r ău l fă r ă cel ce î l t r age? La fe l , cel ce r i d ică t o iagu l sau lem nul»1476.

Scr ip tura este cr i t i că fa ţă de semeţ ia conducătoru lu i as i r ien i -lo r . Ce gândeşt i despre t ine , când ta i neamur i le ş i d is t rug i s tăpân i rea cet ăţ i lo r ? Căci ast fel şi secu r ea s-ar cr ede m are, cân d d ob oară pe[ce i mai ] mas iv i d in t re copac i la pământ , ş i fe răst rău l , când păt runde ce le [mai ] ta r i ş i t ra in ice lemne. Dar n ic i securea nu ta ie fărăm âin i , n ic i ferăst rău l n u p oate să ta ie fără cel care î l t rage şi d ob oară

lem n ele cu m eşt eşug pen t ru v reo t r ebu in ţă .De aceea, dacă este [cineva] lăudabil, [acesta este] cel care folo seşt e secur ea şi ce l care t rage cu d ib ăcie ferăst rău l . Ast fe l , n u lem nu l care a fos t t ransformat în scept ru t rebu ie să se bucure de vredn ic ia de a con d u ce, c i cel care ia acest ea în m ân ă ca sim bo l a l st ăpân i r i i ce î i r ev ine.

„De aceea ş i eu te-am luat ca pedeapsă a poporulu i care a pă

căt u i t , fo los ind u - t e de cru z im e ca de o secur e şi u n ferăst rău pent rud isc ip l ina rea d reap tă a poporu lu i ş i făcu tă spre fo losu l lu i ” . Dupăcum la t r ibuna le că lă i i puş i să pedepsească nu sunt s tăpân i a i răz bu n ăr i i , n ic i n u fac ceva d i n p ro pr ia pu t ere sau aut or i t at e, ci pe celecare le su n t a t r ib u i t e de la leg i , la fel şi [n eam ul ] asi r ien i l o r n u esteun n eam pu tern ic , n ic i n u p oate face ceva de la sin e, c i du pă m ăsu raperm isă lu i d e cătr e Cel care Se în gr i jeşt e de cei care au p ăcătu i t es

t e fo lo si t p en t ru lu crarea pedepsei .242. «Şi nu aşa, c i va t r i m i t e D om n ul Savaot la c instea ta n ec in st e şi la slava ta fo c ar zăt or se va apr inde. Şi va f i lum ina lu i I sr ael fo c şi î l va sf in ţ i în f o c ar zăt or ş i î l va con su m a pădu r ea ca i ar ba»1479.

Aceasta este o răsplată a t ruf ie i i raţ ionale. „Pentru că te-a inumi t m in te mare fă l indu- te ş i te -a i bucura t de înă l ţ imea s lave ioch i lo r , va t r imi te Domnul la c ins tea ta nec inste ş i la s lava ta foc .

Pen t ru că a i amen in ţa t că ve i lua ho ta re le neamur i lo r , ve i zgudu icetă ţ i le locu i te ş i ve i lua în t reaga lume ca pe un cu ib ş i ca pe n iş teouă p ărăsi t e o vei r id ica, fără să scape n im en i şi fără să se îm p ot r i

1478 I s. X, 15.




vească cin eva, de aceea «foc arzăt or se va apr i nd e şi lu m ina lu i I s rael va f i f o c » 1480.

„Rânduia la lucrur i lor , spune, se va întoarce ş i Israelu l , careacum este um i l i t şi l ăsat [ în vo ia] t a spr e ped eapsă d in cauza păcatu lu i , va f i în st ră luc i r e. Şi st ră lu c i rea acelu ia îţ i va f i spr e d is t r u gere”. Căci, spune, « lum ina l u i I srael v a f i foc » . Şi pen t ru că sun t lu crăr i în l egăt u ră cu focul , lu m in area şi ard erea, [p ar t ea] cea d u lce şif rumoasă a focu lu i va rămâne lu i I s rae l , l uminându -1 şi s t ră lucindasupra lu i , iar [par tea] cea amară ş i dureroasă va f i împărţ i tă celu it ru faş , arzându-1 ş i lăsându-1 [pradă] ch inu lu i nepoto l i t d in cauzaarder i i .

«Şi î l va sf in ţ i în fo c arz ăt or ş i î l va consum a pădu r ea ca iarba». [Scr ip t ur a] arată f i r ea focu lu i , că est e cu răţ i t oare. Căci î l va sf in ţ i , capr in t r -un foc arzăto r . D ar cum sf in ţeşte focu l? D e câte o r i consum ăpădurea ca iarba. Deci, dacă «D um nez eu l nost r u est e f o c m i st u i t o r »1481, va m istu i , d esigu r , m ater i a14®2 şi p at i m i le care vi n d in m ater ie suf l etu lu i care nu p et rece în du h, c i în t ru p. Tr ebu ie , dar , şt iu t căcei care sunt exacţ i în sensur i deosebesc „s lava” de „ fa imă” ş i spuncă „s lava” este lauda de la mul ţ i , iar „ fa ima” lauda de la cei buni . Lafe l [e i ] d i ferenţ iază ş i „c instea” , spunând că [una] este o oarecaredem n i t ate care rev ine celu i ser ios, f i i nd v r ed n ic ie pen t r u dar , [ f i i n d că e i ] consideră darul o răsplată a v i r tuţ i i , iar [a l ta este] c instea d inpar tea ce lor de fa ţă [ca ] răsp lă t i re pent ru [ lucrur i ] care nu sunt deloc ac cep t ab i l e14®3.

243. «în z i ua aceea se vor s t in ge m un ţ i i şi dea lu r i le şi pădu r i le vor f i con su m at e de la suf l et pân ă la t r u p»1484.

D up ă ce D om n u l Savao t a t r im is n ec inste la m ăr i r ea cond ucă toru lu i as i r ien i lo r ş i la s lava lu i foc arzător , ş i după ce s-a făcut lu mina lu i Is rae l foc pent ru as i r ian , încât ce l nesf in ţ i t în s t ră luc i realum in i i să fie cu ră ţ i t p r in ard erea focu lu i , care este făcu t pen t ru cu

1480 I s. X, 17.1481D e u t . IV, 24.1482 iSAri în seam n ă at ât „ p ăd u r e”, cât şi „ m at eri e” .1483 A l t fe l spu s, există o ci n st e a celor ser ioşi , care sun t d em n i să pr im ească răspl ăt i r i ,da r şi al ta pen t ru lu c ru r i j osn ice.




răţ i re ş i care consumă ca pe iarbă mater ia păcate lor af lată [acolo] ,a tunc i mis tu indu-se mater ia care apr indea f lacăra pedeps i toare , sevo r sfârşi a rşi , spu n e, m u n ţ i i şi d ea lur i le şi păd u r i le şi va înceta focu lin cen d iu lu i care a consum at şi a m istu i t toa te, în cepând de la su f le tş i a jungând până la t rup . N imănu i nu- i es te necunoscu tă p rac t i caScr ip t ur i i ca p e cei care se bu cur ă de p r i v i l eg i i şi care au în pregăt i r efoar te mul ţ i [oameni ] să ob işnu iască să- i numească „munţ i ” ş i „dealu r i ” şi ca pe cei n ero d i t or i şi c rescuţ i fă ră ro st u n i i lân gă al ţ i i , ca şicum ar avea v i aţ a au t om at ă şi n ed esăvârşi t ă şi n u su n t săd i ţ i d i n ră sadu l adevăra tu l u i Cu l t i vat o r , să- i n um ească „p ăd u r i ” .

Totuş i , focu l î i cupr inde pe to ţ i , începând de la suf le t ş iopr indu-se apo i la t rupur i . Căc i păcate le care se a f lă până [ la n ive l u l ] cugetu lu i , cum ar f i adu l t e ru l î n p r op r i a i n im ă, sun t î n su f l et om at er ie vr edn ică să f ie arsă de foc, d ar cele care a jun g pân ă la fapt e,păca te le f i i nd păs to r i te cu luc ră r i le [ făcu te ] p r in t rup ş i făp tu i re ,acest ea cred că su n t p ăcate [ pr op r iu -z ise] . în cepân d de la su f let , dara jun gân d în in im ă, gân d u r i le re le n u se m ărg in esc la aceast a, c i iesşi ap lecân d u -se, păt r u n d în t ru p şi se arat ă pe d i n afară . D acă c in evase gân d eşt e să facă o uci d er e, d ar n u o în făpt u ieşt e, u c id erea nu i -ai eşit d in in i m ă. Şi ci n e a p r i vi t o f em eie ca să o po ft ească14®5, d ar n u as t r i ca t t emp lu l l u i Dumnezeu , n i c i nu a f ăcu t d in mădu la re le l u iH r i st os m ăd u l arel e u n ei desfr ân at e1486, [acela] îşi face in i m a sa ca u nhotar a l păcatu lu i , căc i gândul rău nu a ieş i t d in in ima ace lu ia . Aşatrebuie spus ş i despre hoţ ie, despre idolat r ie , despre vră j i tor ie ş i cele lal t e felu r i de păcate , de vrem e ce n u su n t p ăst ra t e de t ru p, c i cur gân d ca d i n t r -u n vas crăpat a jun g afară .

244. «Şi cel ce va fu g i va f i ca cel ce fu ge de f la căr ă arzătoar e.cei ce vor r ăm âne d in ei vo r f i un nu m ăr [ m ic ] şi un cop i l îi va sc r ie»1*87.

După a rderea cu foc făcu tă munţ i lo r , dea lu r i lo r ş i pădur i lo r ,

[ Scri p t u r a] sp u n e că [n u m ăru l] celo r scăpaţ i va f i m ic 1488. Şi ast fel,spun e, m u l ţ im ea l o r se va sch im ba în t r - u n n um ăr m ic, î ncât ei po t f i

1485 M t . V, 28.1486 I C o r . VI, 15.1487 îs. X, 19.




în r egi st r aţ i ch iar şi d e u n cop i l , car e n u est e d el oc exp er im en t at n i cisă nu m ere, n ic i să scr i e. Poate că cel care fu ge de la in cen d iere fu gep r in p ocăin ţ ă de vi aţ a cea rea şi p r in în t oar cere1489 scap ă de t r u p u lcare î l pedepseşte. Căci or ic ine, după ce se observă în păcate,sim ţ in du -se că e v r ed n ic d e pocăin ţa cea p r in t o iag şi b ic i , fug ind depăcat ca de mater ia pentru pedeapsă fuge ca de o f lacără arzătoare.Şi atu nc i cei r ăm aşi vo r f i un nu m ăr [m ic] , nu n um ai pen t r u că sun tp u ţ in i1490, d u pă cum am arătat , c i şi p ent r u că su n t apoi vr edn ic i săf i e p r i m i ţ i în n u m ăr .

D upă cum am af l at în car t ea N u m e r i , cop i i i şi fem ei le şi b ăt r â n i i , care au vârs ta n ecoapt ă pen t r u războaie, şi ce l d e n eam am est e cat , ca şi st r ăin u l d in I sr ael er au l ăsaţ i d eop art e la recen săm ân t 1491,dar erau n u m ăraţ i ce i de la do uăzec i de an i în sus, f i in d capabi l i derăzb oi 1492. Şi t oţ i cei în t âi-n ăscu ţ i d in I sr ael su n t n u m ăraţ i , de la ol u n ă în su s1493. La fel er au n u m ăraţ i şi levi ţ i i , d e la o l u n ă în su s, şip r eoţ i i car e slu jeau p ân ă la ci n ci zeci d e an i 1494.

Dar ce cop i l - nu bărba t , n ic i bă t rân - î i va sc r ie pe un i i caaceşt ia? N im en i n u va cont raz ice că su n t în t â ist ăt ăt or i i d in B iser ică ,pent ru că îş i duc v ia ţa în l ipsă de răuta te ş i pent ru că le -au fos t în credi n ţ ate d e căt re cei care au p ăcătu i t secrete le, la care n im en i n u afost martor, c i doar Cel care le cercetează pe cele ascunse ale f iecăr u ia1495. A cest a îi v a scr ie p e un i i ca aceia, ca şi cu m au fo st şt erşip r i n păcat , şi î i în scr i e iarăşi pe cei care au fu gi t de in cen d iere şi au

p r i m i t p r i n p ocăin ţă cu răţ i r ea ca un f oc m istu i t o r al m ate r i ei r ău tă ţ i l or car e se găseşt e [ în ei ] . Pe u n i i ca aceşt ia î i scr ie.Sau poate , pent ru că su n t scr işi în car t ea v ie ţ i i şi în scr i şi îm

pr eu n ă cu dr epţ i i ce i v r ed n ic i să f ie n u m ăraţ i de dreapt a Celu i Prea-

1489 A t ât j ierdtvoia, cât şi eniorpocpr i în seam n ă „p ocăi n ţ ă” , un a su gerând sch im bar eam in ţ i i , cea lal t ă în t oa rce rea d in d i r ecţ ia de m ers. Şi în eb ra ică pocă in ţ a este nu m i t ă „ în t o a r c er e” ( r o i u r i teşuva).1490 l i t . „ u şor d e calc u lat ” .1491N u m . I , 2-3; X X V I, 2.1492N u m . I I I , 40 .1493 N u m . III, 15.1494 N u m . IV , 3.1495 Referi r e la Tai n a Sf. Sp ov edan ii . D up ă cu m se p oat e ob serv a, Sf. Vasi l e at est ă pr ac




în al t , se cu v in e să-L în ţ elegem p e Scr ib u l cel o r m ân t u i ţ i , Cel car e [ îi ]p r imeş te împreună cu d rep ţ i i ş i l e pune în ca r tea ceru r i lo r numelecelor pocăiţ i de la faptele cele rele. Căci, spune, «Bucuraţ i -vă, că n u m ele voa st r e su n t în scr ise în ceru r i»1496. De aceea, ce copi l poatesă scr i e în ceru r i n u m ele celo r slăv i ţ i , d acă n u A cela d espr e Care s-aspus: «Pr u n c S-a n ăscu t n ou ă, Fiu S-a da t n ou ă»1497? Pruncu l es teA cela Căru ia m agi i I s-au în ch i n at , A cela care S-a cob or ât în Eg ip t şiS-a ur cat iarăşi în p ăm ânt u l lu i Israel1498. D e aceea, d in t re m u l t e în ţ e lesu r i al e Dom nu lu i n ost r u şi M ân tu i t o r u lu i I i sus H r i stos cugeta tedespre El, unul este [acela de] Prunc Care î i va scr ie pe cei ce vinpr in p ocăin ţă la cun oaşte rea lu i D um n ezeu.

245. «Şi va f i în z iu a aceea că nu se va m ai adăuga răm ăşi ţ a l I s rael şi cei m ânt u i ţ i a i l u i I acob nu vor m a i n ădă jdu i sp r e cei ca re îi nedreptăţeau, c i se vor încrede în Dumnezeu, Sfântul lu i Is rael , înt ru adevăr. Şi va f i r ăm ăşi ţ a lu i I acob spr e D u m n ezeul cel pu t er n ic»1499.

Acestea fac re fer i re în mod c lar la ce i care au renunţa t la lu crarea rea ş i ş i -au mutat propr ia năde jde la Dumnezeul ce l v iu . Pă-cătu ind, ne a taşăm de ce i pot r ivn ic i ş i ne încredem în ce i care nenedreptă ţesc. O armată rea de demoni [ne] încon joară, răs turnândsuf le te le noast re pr in momel i le p lăcer i i . Ne a taşăm de aceşt ia , can iş te cop i i fă ră min te de neguţă tor i i de sc lav i , care adeseor iară tân d u - le jucăr i i de cop i i , î i în şa lă pe aceşt ia şi î i du c d epar t e deoch i i pă r i n ţ i l o r , p r i n t r - o pu ţ i nă bucu r i e p regă t i ndu - l e r ob ie amară .De aceea, aceştia se ataşează de cei care î i nedreptăţesc. Şi noi,a taşându-ne de momea la p lăcer i i , ne îndepăr tăm de Dumnezeu ş ine aru n căm în g reaua t i ran ie a dem on u l u i n eînd up lecat , care, pen t ru că este condamnat la focu l veşn ic , se bucură să a ibă pe mul ţ icond am n aţ i cu el .

De aceea, [Scr iptura] spune despre cei care s-au pocăit , că ceirăm aşi şi m ân t u i ţ i n u vo r m ai f i a taşaţ i de cei care îi n edr ept ăţ esc şi

n u vor m ai n ădă jdu i în ei , ci se vo r înc rede în D um nezeu, Sfân tu l lu iIsrael, cu adevărat. Fer ici t este cel care s-a lepădat de or ice nădejde

1496 L e. X, 20.1497 I s. IX, 6.1498 M i. I I .u ş.u .




în cel e al e acest ei l u m i şi î l ar e ca n ăd ejd e a sa d oar p e D u m n ezeu .Căc i du pă cum «bl est em at est e om u l ca r e îşi ar e nă dejdea în o m »15°°, to t aşa b inecuvântat este cel care se spr i j ină pe Domnul . Totuşi , sănu t rec i rap id peste adaos: «Căci, spune, se vor înc rede în Dumnezeu, Sfâ n t u l l u i I sr ael, cu ad evăr at »1501. N ă d e j d e a î n D u m n e z e u n upermi te neho tă râ rea , n ic i Domnu l nu p r imeş te să o fe re a ju to r Lu id ep l i n celu i care od ată s-a în crezu t în avere, slavă om enească şi p u terea lumi i , ş i a l tă dată ş i -L pune pe El ca nădejde, c i t rebuie [caacela] să se lase cu adevărat în a jutoru l de la Dumnezeu. «Şi va f i , spune, răm ăşi ţ a lu i I acob spr e D u m n ezeu l cel pu t er n ic»1502. Acesteafac re fe r i re în mod c la r la «r ăm ăşiţ a al easă pr i n h ar »1503 n u m i t ă d eA pos to l , du pă cum arată u r m ătoarele.

246. «Şi de va f i pop or u l l u i I s rae l ca n i sipu l m ăr i i , o răm ăşi ţ ă va mântui . Căc i cuvântul se încheie ş i se scurtează în dreptate, căc i D o m n u l va f a c e u n c u vâ n t s cu r t a t în t o at ă l u m ea »15°4.

Sch i m bând pu ţ in e cuv in t e, A p ost o l u l se fo lo seşt e de acest t ex t

în Epi st ol a căt r e Rom an i1505. D acă ar cerceta c in eva cau za pen t r u care A p osto lu l p e u n ele le om it e, iar pe a l t ele le sch im bă, acela să şt ie ,că f i i n d evreu , n u s-a slu j i t de tr adu cer i le1506, d e care no i n e-am fo lo si t , c i t â lcui n d t extu l cu m i se pr ezin tă, aşa î l redă. Căci şi cei l a l ţ i parsă meargă în para le l mai degrabă cu re la tarea aposto l ică . în t r -adevăr, înţelesul cuvântului este acesta. S-a spus [mai] sus că şi uncopi l î i va scr ie pe cei mântui ţ i de la păcat . De aceea, spune, n imeni

să n u se m i re dacă n um ăru l lu i I srael se va l im i t a la pu ţ in i . N u lu aseam a la m u l ţ im ea celo r n um i ţ i cuvioşi , pen t r u că m u l ţ i au n um elelu i H r i stos, da r m ăr t u r i a f ap t elo r con f i rm ă pen t ru p u ţ i n i denum i rea.«Şi de va f i po por u l l u i I s rael ca n i sipu l m ăr i i , o r ăm ăşi ţ ă se va m ânt u i»1507.

1500 Ier. XV I I , 5.1501I s .X , 20 .1502 I s. X, 21.1503R o m . XI, 5.1504 I s. X, 22-23.1505 R o m . IX, 27-28.1506 ânSocei ţ „ in t erp ret ăr i ” , se referă la d i versele versiu n i de t rad u cere în l im ba greacă.



2 Ç O Sf . V a s i l e c e l M a r e

S-a spu s d espr e po po ru l d e m ai d in ain te , că m ân t u i r ea n u este în m u l ţ im e, ci în r ăm ăşi ţ a m ân t u i t ă aleasă p r i n h ar . D ar car e est em o d u l m ân t u i r i i ? C ăci «cuvân tu l , spune, se în cheie şi se scu r t ează în dr ept a t e»1508. Cel ca re cupr inde în t regu l document leg is la t i v ş i d is p oz iţ ia p r of et i că în con cizi a Evan gh el iei1509 şi în făp t u ieşt e ceea ce i-afos t ară ta t de căt re Domnul , ace la va f i mântu i t . Pent ru că «să iub eşt i p e D o m n u l D u m n ez eu l t ă u », şi «să iubeşt i pe aproapele tău ca p e t in e în su ţ i»1510, «în aceste dou ă po r u n ci sun t cu pr in se în t r eaga L ege şi p r o feţ i i »1511. Cel care sfârşeşte cuvântul, cel care [ î l ] aduce înfaptă ş i î l scur tează ca ş i cum ar rezuma lărg imea lu i în porunc ifoar te scur te, acesta este rămăşi ţa mântui tă. F i indcă, spune, « t oa t e câte vo i ţ i să vă fa că vouă oam eni i , ş i vo i fac eţ i - l e lo r asem enea, că ac east a est e L egea şi Pr o feţ i i »1512. V ezi că în acest în ţ eles n at u r al1513cuvânt u l în t reg este în ch e iat şi scur ta t în d rept at e. « Că ci D o m n u l va f ace un cuvân t scur ta t î n t oa tă lumea». Totuş i , Apos to lu l spune :«D om n u l va fa ce p e păm ân t »1514. Sym m achus şi Th eod o t i on consun ăcu el: «în m i j loc u l în t regu lu i păm ân t » .

Ceea ce este greu de respectat din Lege: «Nu lua, nu gusta, nu te atinge»1515, porunci le despre sărbător i , despre z i le , despre arder i lede to t , despre cură ţ i r i , despre ispăş i re , toate sunt scur ta te în t r -uncapi to l scur t ş i uşor de respectat , încât n ic io scuză să nu f ie lăsatăcelor care nu v i eţu iesc du p ă Evan ghel ie.

1508 Is. X, 22.1509 A l t fe l spus, Legea lu i M oise şi Pro feţ i i sun t r ezu m aţi în Evan gh el ie.1510 M t . XX II , 37.1511 M t . XX I I , 40.1512 M t . VII, 12.1513 cpuaiKoq, ref er i r e la în ţ el esu l l i t eral .1514 R o m . IX, 28.




C A PI T O L U L X I

247. «Şi va f i în z iua aceea rădăcina Iui lesei ş i cel se r idică st ăp ân ească n eam u r i le»1516.

Scr ip tura n i -L b inevesteşte pe Hr is tos Cel d in sămânţa lu i Da-

v id . în z iua aceea, ad i că în t im pu r i le h o t ărâ te cu m u l t în ain te şi învr em ea d in a in t e st ab i l i t ă, va f i rădăc in a lu i lesei . în a l tă par t e spu n e:«va răsăr i to iag d in r ădăc ina [ lu i lesei ] ş i va ieşi f l o ar e d in rădăc ina lu i lesei», cons iderând „ to iag” ca s tăpân i re , ia r „ f loare” ca ven i rea[Lu i ] cu dragoste ş i bunăta te pent ru to ţ i . Ş i pent ru că a o fer i t haru l

în t r u p ăr i i p e scu r t , îşi r ep r ezi n t ă ven i r ea r ap id ă şi oar ecu m în t r ecere. Dar a ic i spune că va f i o rădăcină a lu i lesei . F i i a tent la «va f i » .

Nu spune „pare” , n ic i „pare să f ie” , c i după adevăr : «va f i » . Căci nudupă înch ipu i re , n ic i după o păre re Ş i -a lua t t rupu l , c i ch ia r dupăadevăr 1517. D e aceea, v a f i r ăd ăcin a lu i l esei, ad i că alu atu l t r u p u lu id in l esei v a fi d u p ă ad evăr şi Se va i p ost azi a1518. Şi Cel ce Se ri d i că este şi r ădăcin ă şi r id icat . «Rădăcină a lu i lesei», p en t r u c ă t r u p u l p u r t ăt or de D u m n ezeu a fost l ua t d in su ccesiu n ea regală.

«C el ce Se r id ică să st ăp ân ească n eam u r i le»1519. De aceea, nea

m ur i le au n ădă jdu i t în El , dup ă cum este ară ta t d e B iser i ca lu i H r i st os d in t re n eam ur i . Căci r i d icân d u -Se din m or ţ i1520 a st ăpân i t n eamur i le , părăs ind poporu l uc igaş. Ace lora le -a lăsat moar tea, ia rn eam ur i lo r le -a dăru i t înv ie rea. Pen t r u că un i i au st r igat : «Să f i e r ăstignit»1521, şi : «Sângele Lui asupra noast ră ş i asupra copi i lor

1516 I s. XI, 10.1517 în Biser i ca pr im ară, eret i c i i d och eti şt i (d e la gr . S o k e w „a pă rea” ) con t estau p os ib i l i ta tea ca d iv in i ta tea să pă t imească ş i să in t re în con tac t cu mate r ia p r in în t rupare . Deaceea spu neau că H r i s tos Şi -a asum at do ar un t r up aparen t .1518 Gr. ucpiatr ipi d e un d e vin e şi cu vân t u l unoaraoic; „ ip ost as”, „ p ersoană".15,9 I s. XI, 10.1520 aviat r | ( i i în seam n ă atât „a se r i d ica”, dar şi „ a în vi a” (cf . dvdocaau; „ în vi ere” ).




noştri»1522, dar ce i lal ţ i L -au p r i m i t p e Cel răst i gn i t şi au fost răscum păraţ i p r i n sân gele Lu i d e la m oar t e.

«Şi va f i , spu n e, od ih n a L u i ci n st e»1523. Această od ihnă a lu iHr is tos es te c ins tea ce lo r ca re î l c ins tesc d rep t Cuvân tu l lu i Dumn ezeu şi în ţ elepci u n ea lu i D u m n ezeu şi p u t erea1524. Cel car e î l od ih n eşt e pe H r istos m ăr t u r i seşte îm pr eun ă-c in st i rea Lu i cu Cel care L -an ăscu t , com u n iu n ea d e vr edn ici e, exist en ţ a f i r i i 1525 d in v eşn ici e. D arcei care se în gr i jesc să găsească vo r b e de n ecin st e nu sp u n cele pen t ru od ih n a lu i H r i sto s. T ot u şi , se po at e ca od ih n a să f ie în ţ eleasă nud oar ca cea cu care Se od ih n eşt e H ri st os de la cei care î l slăvesc, ci şica cea cu care î i va od ih n i p e cei care î l iu besc, d u p ă cum est e scr is:«Eu îi slăv esc pe cei ce M ă i u besc»1526. Odihna cu care î i od ihneş teD om n u l este c inst ea care du pă d reap t a jud ecat ă a lu i D um n ezeu vaf i împă r ţ i t ă după v redn i c ia ce lo r î n făp tu i t e . î i va c ins t i pe un i i cuc ins t i r i mai mar i , ia r pe a l ţ i i cu [une le ] mai modeste , de vreme ce ost ea d if eră de [ alt ă] st ea în sl avă1527. Şi p en t r u că su n t m u l t e lo caşu r il a T atăl 1528, î i va o d ih n i p e un i i în st ăr i m ai su s-p u se şi m ai în alt e, iarpe a l ţ i i î n [une le ] ma i m ic i . To tuş i , da to r i tă c ins te i to ţ i vo r aveaod ihnă .

248. «Şi va f i în z iu a aceea că D om n u l va cont in ua să-Şi ara t m ân a Sa»1529.

M ân a D om n u l u i s-a ară ta t d i fer i t l a f iecare gen era ţ ie, p r in ceica re pu teau să p r imească luc ra rea minun i lo r . Ma i în tâ i m inun i le s -au arătat în Egipt , apo i în pu st iu , apoi în t im p u r i le lu i I i sus N avi1530,apo i în [ t impu l ] j udecă to r i lo r ş i a l p ro fe ţ i l o r ca re în fap tu iau [ lu cru r i ] m ar i . D ar acum spu n e că se ara tă m ân a D om n u l u i la ven i reaMântu i to ru lu i nos t ru , Care v indecă toa tă boa la ş i toa tă s lăb ic iunea

1522 M t . XX V I I , 25.1523 I s. XI, 10.1524 I Cor. I, 24.1525 A ic i Sf. Vasi le în ţ eleg e pr in cpuoiţ, d e fapt , per soan a.1526I I Reg. 11,30.1527 I Cor . X V , 41.1528 I n . XI V , 2.1529 I s. XI, 11.1530 Io su a. I i sus şi I osua sun t de fap t aceleaşi n u m e ( în greacă n u se face d i f eren ţ a în t re




d in pop or şi face to at e cele p rop ovădu i t e în Evan ghe l ie. Căci D om nu l a cont inuat să ara te această putere , pent ru că ce le de d ina in tenu au părut su f ic iente ca să- l aducă pe poporu l ce l necred inc ios la

cun oaşte rea lu i D um nezeu.«Ca răm ăşi ţ a l ăsa tă a popor u lu i să f i e z elo asă»5* . De aceea, va

cont inua să- [Şi ] arate mâna, ca să aducă la zel rămăşi ţa poporulu i ,care sp u n e că est e răm asă în v i aţă de la războaie. Şi se în şi r ă m u l ţ i mea celor care s-au război t : Asi r ia , Egiptu l , Babi lonia, Et iopia,Elamul , cei de la răsăr i tu l soarelu i ş i Arabia. Is tor ia este p l ină, vor b in d d espr e et i op i en i : «Şi a ieşi t asupr a lu i Zer ah et iop ian u l cu oast e de o m ie de m i i ş i t re i su t e de care. Şi A sa i -a ieşi t în în t âm pin ar e şi a st r i ga t căt re D om n u l : D oam ne, Ţ ie nu î ţ i est e cu nepu t in ţ ă să i zbăveş t i n i c i mu l ţ i , n i c i pu ţ in i . î n tă reş te -ne , Doamne, Dumnezeu l nos t ru , pen t r u că în T in e ne înc redem şi în n um ele Tău am po r n i t asupra aces te i mar i mul ţ im i . Doamne, Dumnezeul nos t ru , să nu se în tăreas că asupra Ta vreun 0m / »1532. A si r i en i i er au cei car e i - au cu cer i t 1533 şiegip t eni i cei care i - au în r ob i t de la în cepu t 1534 şi N ab u cod on osor eradi n Babi lo n ia1535. Elam iţ i i su n t u n n eam al păr ţ i lo r , care îm p reu n ăcu cei d in M esop ot am ia [şi ] Sir ia a n ăvăl i t adesea în I srael1536. A r abi isu n t u n n eam război n ic, t ot t im pu l r ăzboi n d u -se cu I sr ael1537. D eci ,to ţ i aceşt ia sunt ce i care s-au războ i t cu sămânţa nob i lă , un i i f i ind

în v in şi , al ţ i i în v i n gân d u - i . Şi p en t r u că i - au în v i n s şi s-au sâr gu i t înmul te cazne, pr imesc o asemenea răsplată, să vadă arătarea cont i

1531I s. XI, 11.1532I I Pa r . XIV, 9-11.1533 I V R e g . XV , 29 ; XV I I , 6.1534 leş. 1,14.1535 I V R e g . X X I V , 14.1536 Fac. XI V, 1. Kedar laom er era regele elam i t . T o tu şi , i s to r i c vo rb in d , e lam i ţ i i n u e rauneam p ar t şi n i c i n u au in vadat Israelu l , f i i n d la o d is tan ţ ă ap reciab i lă . D e fap t , Im per i u l pe rsan con t inuă moşten i rea e lami tă ş i a rega tu lu i Anşan , ia r pe rş i i , în t r -adevăr , în539 îdH r . p re iau stăpân i rea Im per iu lu i bab i lon ian , dec i i n c lus iv Israelu l .1537 în isto r i a b ib l i că, arabi i n u au at acat regat ele israel i t e, c i ch iar s-au al i at în bătăl i ad e l a Q a rq a r d i n 8 5 3 îd Hr . împ o t r i va a s i r i e n i l o r cu r e g a tu l n o rd i c co n d u s d e Ah a b .Con f l i c te d i r ec te au fos t în pe r ioada rom ană, când naba tei i , un pop or a rab , au in t r a t în




n uă a m âin i i l u i D um n ezeu. D e aceea, dup ă b r avu ra şi ch in u r i l e [ în du ra te ] , vo r f i zeloşi .

249. «Şi va ridica, spune, un sem n în t re neam ur i şi îi va adunpe cei p ierd u ţ i a i lu i I sr ael şi p e cei r i s ip i ţ i a i lu i Iu da î i va s t r ânge din cele p at r u col ţ u r i al e pă m ân t u lu i» 153,8.

De aceea Rădăcina lui lesei, Cel r id icat ( înviat) ca să stăpân ească n eam ur i le , va r id ica u n sem n în t re neam ur i ca să f ie adu n aţ icei r is ip i ţ i a i lu i Israel . Căci «Fiu l Omulu i a ven i t ca să caute ş i să m ân t u ia scă p e cel p i erd u t »1539.

D ar acesta est e sem n ul pe care îl va r i d i ca în t re n eam ur i , d espre care se vorbeşte în Evanghel i i : «vo r v edea sem nu l F i u l u i O m ului»1540, despr e care m ăr t u r i seşt i că este Cru cea D om n u l u i n ost ru I i -su s H r i st os, pr i n care lu m ea est e răst ign i t ă faţă de sf in ţ i şi e i faţă delu m e1541şi în care [Scr i pt ur a] sp u n e că [se af lă] p u t erea sem n u lu i .

D e ce se îm p l in eşte i cono m ia în t r u păr i i p r i n Cru ce? Ca d in cele pa t r u co l ţu r i a le păm ân tu lu i să se adu n e cei m ân tu i ţ i . Căc i păr ţ i l ecruci i se împart în patru, ca f iecare să se îndrepte spre cele patrupăr ţ i a le lumi i . De aceea a fos t pre fera tă moar tea pr in cruce, f ie catoa te păr ţ i l e să f ie rându i te pen t ru mântu i re p r in păr ţ i l e c ruc i i , f i epen t ru că îna in te de c rucea de lemn a fos t răs t ign i tă una duhovn i cească1542 îm p r eun ă cu în t r eaga lum e, cele p atr u p ărţ i ale în t r egul u if i i n d un i t e la m i j loc, ca pu te rea de la m i j loc să f ie îm p l in i t ă în celepa t ru păr ţ i .

De aceea, f i ind acest semn r id icat , ce i p ierduţ i a i lu i Israel sevor aduna ş i ce i r is ip i ţ i a i lu i Iuda se vor s t rânge d in ce le pat ru co l ţ u r i a l e pămân tu lu i . F i i nd r i d i ca t semnu l - pen t ru că [H r i s tos ] aavut putere de d is t rugere a s tăpân i r i lo r ş i puter i lo r , pe care le -a b i ru i t pe lem n, le -a d ezbr ăcat şi le -a aru n cat veşm ânt u l p e care no i î laveam, ca să zicem aşa, ţesut de ele - a dezbrăcat stăpânir i le şi put er i l e şi le-a d at d e ocară în văzu l t u t u ror , b i ru in d u - l e pr in lem n 1543.

1538 I s. XI, 12.1539 L c. XIX, 10.1540 M t . XX IV , 30 .1541Gal. VI, 14.1542 vo ri t oţ „ r aţ io n al” .




De aceea Pave l , f i ind în t re ce i p ierduţ i a i lu i Is rae l ş i împrăşt ia ţ i a ilu i Iuda , în ţe legând semnu l r id i ca t de I i sus pen t ru neamur i , a a le r gat la cruce şi a spus: «Ia r m ie să n u-m i f i e a m ă lăuda decât în c r u

c ea Domnu lu i nos t ru I i s us Hr i s t os »1544. D u p ă ad u n area celo r p i er du ţ i ai lu i I srael , care au fo st st ăpâni ţ i d e Efraim , şi a celo r r is ip i ţ i ailu i Iu da, care t ră iau sub sem in ţ ia lu i D av id , ur m ează că nu m ai estezelu l l u i Ef r aim îm po t r i va l u i I uda, n i c i du şm an i i l u i I ud a nu m ai i z bândesc. După ce este r id ica t semnul , după ce sunt adunaţ i ce ip ierd u ţ i ai l u i I srael , care se referă la Efra im , şi d u pă ce su n t ad u n aţ iş i ce i r is ip i ţ i a i lu i Iuda, «se va ş terge ze lu l (ge loz ia) lu i E f ra im ş i du şm an i i lu i Iu da vo r p ier i» 1545.

250. O bser vă în să că se sp u n e că I sr ael s-a pi erd u t , iar Iu d a s-r is ip i t . D oar că în bu n a în ţ elegere lu i H r i sto s, Cel care le îm pacă pecele de pe pământ ş i pe cele d in cer ş i le recapi tu lează pe toate înEI1546, su n t în d epăr t ate pat i m i l e, car e m ai în ain t e con d u ceau viaţ apr in cear t ă şi d ezb i n are. «D e aceea Ef ra im nu î l va p iz m u i pe Iu da şi I u da nu îl va n ecăj i p e Efr ai m »1547, pen t ru că duşmăn ia d in t r e e i vap i er i . M ai a les p iz m a (zelu l ) pa r e să f i e ocaz ie de duşm ăn ie pen t rum ul ţ i . Iar p iz m a (zelu l ) este spu s de Scr ip t u ră nu [ca] reprezen t are a[ lucrur i lor ] bune, c i [ca] gelozie pe bunăstarea [a l tora] . De aceeaatunc i , f i i nd în a rmon ie , «vor zbura în corăbi i le celor de a l t neam, vo r pr ăd a deopo t r ivă m ar ea»1548. î i în făţ işează pe cei care n avigheazăcu repez ic iune [ foar te ] f rumos pe mare, asemănând cu ar ipa mişcarea [ lor ] . Când, cu pânza desfăşurată, vântu l bate măsurat la pupă,[corăb i i le ] su n t pu r t at e pe m are.

« V o r prăda marea» , înv in gân d ba lau ru l şi pe cei a jun şi sub el ,pe care A po st o l i i l u i H r i stos, conver t i n du - i l a cun oaşte rea adevăru lu i , s -ar putea spune cu drepta te că pradă, facându- i ca o pradă pecei ţ i n u ţ i d e [v ră jm aşul ] care î l ia cap t iv pe om . Tr ebu ie în ţ eles aic ip r in m are un loc al op r im ăr i i , pe care în a l tă par t e l -am învă ţa t [ ca

1544 Gal. VI, 14.1545 I s. XI, 13.1546 Col. I, 20.1547 I s. XI, 13.




f i in d] valea p lân ger i i1549. Poat e că t ru pu r i le n oast r e su n t n u m it e «cor ăb ii al e celo r de al t n eam »1550, p en t r u că n u su n t în r u d i t e cu c o n st i t u ţ ia su f letu lu i . Căci t ru pu l n u se su pu n e legi i lu i D u m n ezeu 1551, c i

vo ieşte îm p ot r iv a d u h u lu i1552. D ar se sp u n e că aceşt ia p r adă şiId um eea, ad i că st ăpân esc pest e lu cru r i le păm ân t eşt i , îşi pu n m âin i lepe M oab . M oab se t âlcu i eşt e „ d in t at ă”1553. D eci , căt r e aceşt i a a sp u sD o m n u l : «V o i sun t eţ i d in t a tă l vost r u , d iavo lu l şi do r i ţ i să fa ce ţ i vo ia t a t ă lu i v ost ru »1554. [Cei d in r ăm ăşi ţ ă] p u n m âin il e p e aceşt i a ca p ri nlu crarea lor bu n ă să- i facă sup uşi . A p o i « fi i i l u i A m on se v o r supun e în tâ i» . A m o n se t âlcu ieşt e „ p op or u l cu n oi ”1555. Pro b abi l că în t âi sesupun cuvântu lu i ce i care au răuta tea mai mică, îna in te de ce i careo au m ai m u l t ă şi revărsată m ai m u l t .

251. A p o i ad au gă: «Şi va pu st i i D om n u l m area Egipt u lu i»1556.D up ă cum Iezech ie l spu n e că sun t r âur i a le Eg ip t u lu i p e care

faraon u l p ret in d e că le-a făcut 1557, la fel I saia nu m eşt e m area Egi p t u lu i pe care bu n u l D um n ezeu o va pu st i i . Căci este b in efacere pu st i i r ea l uc ru r i l o r n et r ebn i ce adu să l a t im p po t r i v i t . D up ă cum «va pus t i i D o m n u l m ar ea E gi p t u l u i şi - Şi v a p u n e [ m â n a ] p est e r â u l cu v ân t p u tern ic», la fel «va lo vi şap t e vă i al e Egi pt u l u i »1558. Şi atunci c ineva [arputea] să t reacă încă l ţa t râu l Eg ip tu lu i . înseamnă puţ inăta tea ape ilăsat e în râu. Căc i va f i a tâ t d e p u ţ in ă sau ch iar va f i uscat com pl et ,

în cât n u va m ai r ăm ân e u m ezeal a d in cau za căr eia ci n ev a să f i eobl igat să t reacă râul dezlegându-şi [sandala] . Sau poate, însă, devr em e ce l u i M o ise1559 şi l u i I osua156° l i s-a sp u s să-şi d ezl ege san d ala

1549 Ps. L XX XI I I , 7.1550 Com paraţ ia suf le tu lu i cu o corab i e era com un ă în f i l osof ia ant ică.1551R o m . VII I , 7 .1552 Gal. V, 17.1553 Este d e fap t u n j o c d e cu vi n t e. 3 KÎ 0 m o a v M o a(3 este pus în legătură cu 3 ŞD meav „ d i n t at ă ” .1554 I n . VIII, 14.

1555 Ia răşi u n joc de cuv in t e . ]iBS? a m m o n etn o n im u l e ste exp l i cat p r i n DŞ a m i m a n u „ p o p o r cu n o i ” .1556 I s. XI, 15.1557 Iez. XX IX , 3.1558 I s. XI, 15.1559 leş. III, 5.



C o m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i i s a i a 297

din p ic ior , pent ru că pământu l pe care s tă teau era s fânt , ia r Eg ip tu ln u este ast fel , c i est e pr ofan , l i s-a po ru n ci t să t r eacă râul în căl ţ aţ i şisă n u -şi scoat ă san d alele.

Es te usca t f i i nd s tăpân i t de Duhu l ( vân tu l ) pu te rn ic de laDumnezeu. De aceea so lu l Eg ip tu lu i es te nevredn ic să pr imeascăta lpa goa lă a s f in ţ i lo r care t receau. De unde ş i ce lor care mâncauPaşt i le l i s-a p or u n ci t să aib ă san d alele în p ic io are1561. Căci u n d e su n tşarpe muşcător ş i scorpion, sandale le [ t rebuie] să f ie încăl ţate, apărând pic ioarele pe care le acoperă. Dar când c ineva a junge deja lalo cul sfânt , atu n ci să se d escal ţ e, ca A p osto l i i I u i H r i st os, căro ra l i s-a spu s să n u -şi ia san d alele1562.

«Şi va f i l u i I s rae l ca în z iua cân d a ieşi t d in păm ân t u l Eg ip tu lui»1563. Fi in dcă şi a tu n c i au t recut M area Roşie cu san dalele , du pă cea cer t at-o Cel pu t ern ic şi s-a u scat 1564. Şi I or d anu l l -au t recu t cu p i c io ru l , păz in du -şi t alp a neuda tă, cân d to at ă um ezeala a fug i t l a t re cerea lor1565.

1561leş. XII, 11.1562 L e. X , 4.1563 îs . XI, 16.1564 leş. XIV, 21.



2ç 8 Sf . V a s i l e c e l M a r e

C A PI T O L U L X I I

252. A t u n c i pop oru l va spu n e: «Te vo i b inecuvânta , Doamne,că Te-ai m ân iat p e m in e ş i Ţ i -a i înt or s m ânia Ta ş i m -ai m i lu i t »1566.

A d eseor i c in eva este părăsi t şi l ăsat pen t r u că a fo st od at ă t ârât în sp r e r ău t ăţ i l e egip t en e şi s- a b u cu r at u n o ar ecar e t im p d e p r op r ianecugetare, ca să secere ce a semănat rău. Cel care, când nu estecomplet părăsi t , c i are o b inefacere, va spune: «Te voi b inecuvânta, D oam ne, că Te-ai m ân ia t p e m ine şi Ţ i -ai în t o rs m ân ia Ta şi m -a i m i l u i t » . Este asemănător acestu ia [ textu l ] : « V oi în d u r a m ân i a D o m n u lui , că ci l -am gr eşi t , pân ă cân d El va ju deca d r ept at ea m ea»156? şi d u p ă aceast a va adu ce ju d ecata la sfârşi t . Căci «nu pâ n ă în sfâr ş i t Se va

m ân ia, n ici pân ă în veac Se va i u ţ i»1568. Cel ce spune: «Te voi b in ecuvân t a , D oam ne, că Te-a i m ân ia t p e m ine şi m -a i m i lu i t » , în ţe legândbi n efacer ea lu i D u m n ezeu , se laud ă cu ea şi sp u n e: «Ia tă , Dumnezeu l M eu, M ânt u i t o ru l m eu, n ădă jdu i -vo i sp re E l şi nu m ă vo i t eme, pen t r u că slava m ea şi l aud a m ea este D om n u l»1569.

N u vor spu n e acest ea cei care fac m i lo sten ie în a in t ea oam en i lor , n ic i ce i care pr imesc s lavă uni i de la a l ţ i i ş i nu caută s lava doar

d e la D u m n ezeu1570 şi, în gen eral, cei car e în calcă p or u n ca ce sp u n e:«N u f i ţ i [ iu bi t or i ] de s lavă deşar t ă»1571. Dar de v reme ce Domnu l f ă găduieşte: «Eu slăvesc p e cei car e M ă sl ăvesc»1572, este clar că cel care î l sl ăveşt e b in e est e sl ăv i t d e El . A st fel şi faţ a lu i M o ise a fo st sl ăv i t ă1573, p en t r u că a şt iu t să-L sl ăvească b in e p e D u m n ezeu. Iar l aud a

1566 I s. XII, 1.

1567 M i h . VI I , 9.1568 Ps. Ci l , 9.1569 I s. XII, 2.1570 I n . V, 44.1571Gal. V, 26.15721 Reg. II , 30.




est e în acor d cu slava, încât cel care slăveşt e b in e, şi l aud ă pot r i v i t .Ş i n imen i d in t re ce i ca re au despre Dumnezeu concep ţ i i răs tu rna tesă nu cr ead ă că laud ele cu p salm od ier i î i su n t p lăcu t e1574. Pen t ru căţ in e d e aceeaşi i n im ă să slăvească cu i zb ând ă şi să lau d e po t r i v i t . D eaceea, pent ru că a spus rămăşi ţe i poporu lu i d in Eg ip t : «Te voi b i n ecuvânt a , D oam ne, că Te-a i m ânia t p e m in e şi Ţ i -a i în t or s m ânia Ta şi m - ai m i lu i t » , aceşt ia, s t răbătând Egiptu l , vor spune: «Nu mă vo i t e me, pent ru că s lava mea ş i lauda mea es te Domnul ş i îmi va f i spre m ân t u i r e»1575.

253. A m in t eşt e- ţ i şi de cân t area pe care po po ru l lu i Israelcân ta t -o în pu st i u , cân d M i r iam a începu t şi a zis: «Să cân t ăm D om nu lu i , căc i cu slavă S-a pr eas lăv i t »15?6, ca să reîn n o i ască acu m vech ealaud ă cei care spu n : «Slava m ea şi lau da m ea est e D om n u l şi îm i va f i spr e m ânt u i r e» . U rm ând du pă l auda D om nu lu i , va scoate apă cu ve sel i e din iz vo arele M ânt u it or u lu i1577 cel car e I se în ch i n ă bi n e. D acăpoporu l ido la t ru es te acuza t : «M-au părăs i t pe M ine , i zvoru l ape i vii»1578, este c lar că cel care crede în Dumnezeu ş i îş i adapă suf letu ld in c red in ţa în El p r i n dogm ele m ân t u i t oare, acela scoate apă cu vesel ie d in izvo are le M ân tu i t oru lu i . I ar cât de m are est e vesel i a care lerevine celor care s-au învrednic i t să-ş i scoată apă de acolo, să înţeleg i d in imaginea fo los i tă de Dav id : « însetează suf le tu l meu de D u m n ezeul cel pu t ern ic şi v iu »1579. Căc i p reap l i nu l do r i n ţe i p roduceo vesel ie im ensă celo r care a ju n g la cele râvn i t e.

Şi cel c are se în gr i jeşt e de legea D om n u l u i zi u a şi n oap t ea1580,despre care se spune că « Gur a dr ept u lu i va depr in de în ţ elepciu n e»1581, care cercetează Scr iptur i le ş i caută să-L găsească pe Domnul pr indrepta te , care pr in vese l ia d in descoper i re în ţe lege sensu l duhovn i cesc1582 al Scr i p t u r il or , [ u n u l ca acest a] v a sco at e ap ă cu veseli e. D e

1574 Lau d a adu să lu i D u m n ezeu tr ebu ie să se în t em eieze şi p e o t eolo gie corectă.1575 I s. XI I , 2.1576 leş. XV, 1.1577 I s. XI I, 3.1578 Ier. II, 13.1579 Ps. X LI , 2 (Septu agin ta v . 3) .1580 Ps. I, 2.1581Ps. XX XV I , 30 .




aceea, cân d n o i în şin e ne u m p lem de bău tu ra d in i zvo are le M ân t u i t o r u lu i , atu n c i î i l uăm şi pe al ţ i i , în dem n ân du - i şi spu nând : «Cân t a ţ i Domnu lu i , s t r i ga ţ i nume le Lu i »1583. St r i găt u l est e un su n et car e arefor ţ ă ce po ate p ătr u n d e pân ă la cei d e depar t e. D e aceea, [Scr i t pu raare] «s t r i g a ţ i » în loc d e: „Să n u cuget aţ i d espr e D u m n ezeu ce le m ărunte, c i cu cuget înal t să gândi ţ i ce le despre El , ast fe l teologhis i ţ i ,ca şi celor care se su n t d epar t e de m ân t u i r e cuvân tu l vost ru să po atăf i ascu l t at p r in c lar i t atea învă ţă tu r i i ” .

Dar sensul acesta î l arată şi următoarele. Căci, spune, «Vest i ţ i înt r e neam u r i m ăr ir i l e L u i»1564, spune ţ i m inun i l e Lu i . A ră ta ţ i ce lo rnecunoscător i rându ia la lumi i , ca să f ie aduş i pr in dragostea Celu icare le-a z id i t p e t oat e, D u m n ezeu .

«Cân t a ţ i nu m elu i Lu i , că [ l u c ru r i ] î na l t e a f ă c u t »15®5. Istorisiţif ie ce le despre minun i le d in lume, că sunt îna l te ş i necupr inse, f iecele despr e p u t er i l e d in ceru r i , că El le-a făcu t p e cele în al t e de acolo, f ie cele despre bunătatea cu noi , că î i înal ţă pe cei smer i ţ i ş izd r ob iţ i cu in im a. Căci D om n u l î i în alţ ă p e cei d r epţ i15®6. D e aceea afăcu t [ un l uc ru ] în al t , l - a p reaînăl ţ at cu p r op r i a sl avă pe cel um i l i td e păcat.

1583 I s. X I I , 4 .1584 ¡s. XII , 4 .1585 I s. X II , 5.




C A PI T O L U L X I I I

254. «Vedeni e îm pot r i va Babi lonu lu i , p e care a văzut -o îsa ia , f i u l lu i A m o s»1587.

Această vedenie nu este sens ib i lă , n ic i nu e contempla tă pr in

och i i t ru peşt i , ci est e p r i cepu tă cu m in tea, D um n ezeu lu m in ân d-o şid ăru in d u - i să î l vadă. Ce est e Babi lo n u l şi cele care i se vo r în t âm p la? Este ev ident că pro fe ţ i i nu vorbeau în extaz. Căc i ce i cupr inş ide du hu r i r ele, t u l bu raţ i cu m in tea, nu văd [ în m od real ] î nch ipu i r i l e in du se lo r de dem on i , c i văd g reşi t , d up ă cum cei d em on izaţ i vădrâur i , munţ i ş i an imale care nu sunt de fa ţă , par să l i se în fă ţ işeze

în ai n t e cu l o r i şi să le ap ar ă ved er i d e oam en i , p r i et en i sau n ecu n os

cuţ i , a căror vedere nu este [ însă] n imic [ real ] , c i [doar ] tu lburare ş iex taz al m in ţ i i r ăvăşi t e care şi -a p ie rd u t p r op r i a fun c ţ ie.Totuş i , nu este aşa în cazu l s f in ţ i lo r . însuş i Dumnezeu spune:

«A m în m u l ţ i t v i z iu n i l e »1588. D ăru in d o vi zi u n e, D om n u l n u or b eşt emintea, pe care o pregăteşte, c i o luminează ş i o face mai t ransparen tă p r in ven i rea Duhu lu i . Căc i de aceea p ro fe ţ i i sun t numi ţ i „ vă zăto r i ”1589, p ent ru că păt ru n d erea m in ţ i i le est e spo r i t ă pr in pr ezen ţ a

Duhu lu i Ca re î i l um inează . «Cine l -a făcut pe ce l care vede ş i pe o r b »159°? „ Cel care ved e” est e în m od clar pr ofet u l , p ent r u că p oat epr in vederea bu n ă a cuget u l u i să p r evadă v i i t o ru l , i ar „o r bu l ” este celorb i t de răuta te , ca och i i p ro fan i să nu vadă ară tăr i le ce lor fe r ic i ţ i .De aceea Domnu l spune : «Spr e ju decat ă am ven i t în lu m ea aceast a, ca c ei ca r e nu vă d să vadă , i ar cei car e vă d să f i e or bi »1591.

255. Ce este Babi lonul , împotr iva căruia este văzută vedenia?

D up ă ist or ie pare că Babi lon se ch eam ă locu l u n d e a fost am est ecată

1587 I s. X I II , 1.1588 Os. XII, io.1589 IReg . IX, 19.1590 leş. IV, 11.




l imba ce lor care z iceau: «H aideţ i să n e z id im cet a t e şi t u rn , a l căru i v â r f să f i e p ân ă la cer»1592. Totuş i , Dumnezeu, coborând aco lo , le -aam est ecat l i m b i le; d e aceea, s-a ch em at n u m ele ei „ am est ec”1593. L o

cu l Bab i lo n u l u i este un loc al am estecu l u i , nu n u m ai al l im b i i , c i şial înv ăţătu r i lo r , i d ei lor şi al m in ţ i i care cred e că le vede pe acestea.

D eci , ved en ia îm po t r i v a Bab i l on u lu i aduce ca o con so la re pen t ru Is rae l , opr imat de bab i lon ien i . Ca să nu f ie descura ja ţ i , n ic i sădeznădăjdu iască fa ţă de pron ia lu i Dumnezeu, ca ş i cum [E l ] i -a r f ipărăsi t , Isa ia, prevest ind în profeţ ie cele v i i toare, re latează că Babi lonu lu i i se vo r în tâmp la [even imente ] t r i s te , ca [ iude i i ] să nu f iecop leşi ţ i d e t r i st eţea celo r p rezent e, c i să f ie uşur aţ i în aşt ept area celo r care se apr op ie. Căci n u m ică m ângâiere adu ce celo r ap ăsaţ i r ăzbu n area aştep t ată du pă pu ţ in [ t im p ] . Ia r nu m ele ta tă lu i l u i I saia este adăugat pro fe ţ ie i , nu ca să- l ş t im în s ine pe ta tă l care a s lu j i t lanaşterea fer ic i tu lu i , c i pent ru că i -a fos t ace lu ia învăţă tor pent rupr ofeţ i e, con sid erân d ca e l să în t â ln ească o ed u caţ ie şi o d isc ip l i n aremai sfântă, mai curată ş i mai a leasă decât a a l tora. De aceea Amosest e scr is ală tu r i ca un însoţ i t o r a l p ro fe ţ ie i .

256. «Pe munte le neted r id ica ţ i semn, înă l ţa ţ i g las căt re echem aţ i cu m âna. D esch ideţ i , s tăpân i t or i ! Eu îi vo i or ân dui ş i Eu îi vo i con du ce»1594.

Arată cum este d is t rus ş i ru inat Bab i lonu l ş i es te făcută capt i vă con du cerea celor care pr od u c „am est ecu l ” . D e cât e or i u rcă c ineva pe un munte care nu e abrup t , n ic i povârn i t , c i ne ted ş i în t ins ,[ în t âln eşte un m un te care] are înă l ţ i m e p r in înă l ţa rea şi r id i carea dela pământ spre cer , dar [care] dă ş i s tabi l i ta te celor care stau pe e lp r in ne tez imea [pan te i ] . Căc i unu l co l ţu ros ş i rup t d in toa te păr ţ i l eface n esigu r e p oz iţ i i le celor car e î l u r că. D e aceea, ca să cu getaţ i cele

în al t e d esp r e D u m n ezeu şi să le af i r m aţ i si gu r ( făr ă er oar e) , [ at u n cit u ] să m erg i pe m un te da to r i t ă înă l ţ im i i , da r să răm âi n ec l i n t i t da to r i tă sigur an ţ ei .

1592 Fac. XI , 4 .1593 Fac. XI , 9.




«Pe m un t ele n et ed r id ica ţ i sem n, înă l ţ a ţ i g las căt r e ei , chem aţ i cu m ân a»1595. Cel care predică despre cruce cu glas mare, acela estecel care r idică semn pe muntele neted. Cel care poate să slăveascăsensu l (cuvântu l ) Pat imi i , ace la împl ineşte porunca pro fe t ică , nup et recân d în vă i şi vâlcele , ci u r cân d u- se pe în ăl ţ im ea Cuvânt u lu i şip r in în ţ elepc iun ea în săşi răsăân d in d p r ed i ca (k erygm a) celo r vest i tecu l i m pez im e şi c lar i t ate . D ar d acă du pă al t ă versiu n e am c i t i t : «pe m u n ţ i i în n o r a ţ i » , este ev iden t că în fă ţ i şează în ăl ţ im ea p r i n t r -un al tcuvân t . Căci „ în n ora t ” este nu m i t [m un tele] care are vâr fu l m ereu înn or i , iar u n u l ca acest a est e în al t şi se r i d ică deasu pr a t ut ur or .

«înă l ţa ţ i g las , spune, către ei», ad ică lua ţ i înă l ţ imea g lasu lu id in vo i înş ivă ; îndemnur i le de doxo log ie că t re Dumnezeu care seaf lă în vo i , pe acest ea luaţ i - le d in cugetăr i l e ob işn u i t e. Să n u vă u i taţ i în jos, nici să le cercetaţ i pe cele pământeşt i . Căci aşa glasul celo r care vo rb esc de pe păm ân t , a l vor b i t or i l o r în deşer t , se face um i l .Cel care vo rb eşt e cu t r i st eţ e u m i lă şi cu gro ază cum pl i t ă n u-şi în a l ţăvocea. Ş i ce l s tăpân i t de pof te le t rupu lu i în t imp ce vesteşte cuvântu l îş i are vocea umi lă ş i neput inc ioasă să pătrundă sus. De aceeacum se îna l ţă g lasu l? Dacă eşt i măreţ , când te r id ic i împot r iva pat i m i l o r şi când nu te supu i i sp i t el o r ch ia r în m om en te le i sp i t i r i i , ci îţ ipăst r ez i vo in ţa su f le tu lu i înă l ţată , atu n c i îţ i î n a l ţ i g lasu l . Cheam ă cumâna ce l ca re p r in fap te bune aduce mângâ ie re ce lo r opr imaţ i ş i

îm p l i n eşt e m i l o st en i a cu b u cu r i e. D acă vez i pe cin eva îm p ovăr at desărăcie, cheamă-1 pe sărac cu mână mi los t ivă . Căc i mi los ten ia pr infapt e po at e să m ân gâie pe cel slăb i t cu su f le tu l [m ai m ul t ] decât în dem n ul p r i n cuv i n t e [ca acela] să su po r t e sărăc ia cu dem n i t at e şi fă r ă u m i l i n ţ ă.

257. «Şi desch id eţ i , spune, s t ă p â n i t o r i »159<5!După chemarea cu mâna urmează să desch idă mâna, ceea ce

este ob i şn u i t Scr ip t ur i i să ia drept lu crarea de m i lo sten ie , cân d spu ne: «D eschi zâ n d m âna Ta, t oat e se vor u m ple de bu n ăt at e»1597. D eaceea, deschideţ i casele voastre ş i deschideţ i s t ră in i lor ş i săraci lor

1595 I s. XI I I , 2.1596 I s. XII I , 2 .




tezaure le aver i i . Nu ţ ine ţ i la vo i ce le care vă sunt adăugate pent rumângâierea celor împovăraţ i . Aceasta să faceţ i mai întâ i , [vo i ] , s tă-pân i t o r i l o r , ca să con v in geţ i p r i n exem plu şi poporu l .

Dar poate să se înţe leagă deschiderea Scr iptur i lor ş i arătareacelo r încu iate, ca n im en i să n u f ie v i n ov at la ju d ecata [ce se va face]far ise i lo r ş i căr turar i lo r , care având che i le împărăţ ie i , n ic i e i înş iş in u in t r ă, iar p e cei car e po t să in t re î i op r esc1598. D e aceea se ad r esează s tăpâni tor i lo r care au che i le cunoşt in ţe i . Ascu l tând de acestcuvânt, Pavel a spus: «O, cor in t en i lo r , gur a n oast r ă s-a desch is căt r e voi»1599.

258. «Eu î i voi or ân du i şi Eu î i voi co n du ce»1600.N oi t rebu ie să lu crăm ceea ce n e est e cu pu t i n ţă . D ar Cel care

î i con d u ce est e D om n u l , Car e îl aşază p e f iecar e în t r u p u l Bi ser i ci idu pă v redn i c ia p rop r i e.

«Ur iaş i vor ven i să împl inească mânia Mea, bucurându-se ş i di spr eţ u i n d d eopo t r i vă»1601. Scr ip tu ra amen in ţă cu ven i rea unora ră işi r ăz v r ăt i ţ i î m p o t r i v a l u i D u m n e zeu t r i m i şi p e n t r u r ăz b u n ar ea î m potr iva celor care au păcătui t . De aceea, Cel care se îngr i jeşte de ceice se tem de E l î i duce pe înă l ţ imea tare a munte lu i ş i î i pune în s i gu ran ţă p r in ne tez imea vâr fu lu i . Le dă un semn [ca ] p ro tec ţ ie ,s fa tu indu- i ca p r in fap te bune să- i cheme cu mâna pe ce i opr imaţ i ,să deschidă gura pentru învăţătura celor care învaţă, ca să fugă den ăvăl i r ea u r iaşi lo r .

Căci ur iaşi i , ca în m u l t e [ l ocur i ] , su n t l u aţ i d rept [ceva] rău l6°2.Poate că pe ur iaşi i de aici Ps a lmu l î i numeşte ma i c la r înger i ră i ,spunând: « Tr imis-a peste e i urg ia mâniei Sale, mânie ş i urg ie ş i st râm t or are, t r im ise pr in înger i i ce i ră i » l6°3. De aceea, asemenea slu

j i t o r i su n t m en i ţ i celo r car e au făcu t [ fap t e] v r ed n i ce d e p ed eap să,de v rem e ce d in m u l t a lo r c ru z im e nu au faţă de cei p edepsi ţ i n i c iocom pasiu n e şi n ic i n u po t să-şi asu m e m i le le înd u răr i i , [c i] se bu cu

1598 L e. XI, 52.1599 // Cor. VI, 11.1600 îs. X II I , 3.1601I s. XI I I , 3.1602 Fac. VI , 4 ; î n ţ . So i XIV, 6 .




ră de oameni i b ic iu i ţ i ş i î i ba t jocoresc, făcând propr ia p lăcere d inch in u l , du rerea şi t r ist eţ ea celor b i c iu i ţ i .

259. «G las u l mu l t o r neamur i pe mun ţ i as emenea mu l t o r nea

m ur i , g l asul r egi l or ş i a l n eam u r i lo r a du n at e»1604.Poate că g lasu l mul tor neamur i pe munţ i es te g lasu l B iser ic i i .

D e aceea, ea a a les şi m u n t ele n et ed , ca să a ibă loc l ib er p en t ru adu narea mu l ţ im i i ce lo r ca re au u rca t pe înă l ţ imea cunoaş te r i i l u iD u m n ez eu . A v ăz u t î n m u n t el e n et ed m u l ţ i m ea m ar e a cel o r ad u naţ i d in mul te locur i ş i a ce lor care scot un s ingur g las a l c red in ţe i .Şi D uh u l Sfân t spu n e p r in p ro fe t : « Gl asu l m u l t o r n ea m u r i p e m u n ţ i i , pe care s-a înăl ţat semnul , asem enea m u l t o r n eam ur i ». Iar glasul este unu l , deş i pa re ca g lasur i le mu l to r neamur i . Es te unu l , p r in a r m on ia cred in ţe i , dar p are ca m u l t e g lasur i , pen t ru că a fost îm păr ţ i t

în l i m b i d e foc d e căt r e D u h u l Sfân t p est e f iecar e d in t r e A p o st o l i icare u r m au să sem ene Evan gh el ia la n eam u r i l e lu m ii 1605.

«Glasul regi lor , spune, şi a l neam ur i l o r aduna t e ». Poate că trebu ie să în ţe legem p r i n „ n eam ur i ” pe no i cei care ven im de p re tu t i n deni la chemare, iar pr in „ regi” pe cei a leşi d in Biser ică, pe careD o m n u l î i n u m eşt e «fi i i îm pă r ăţ iei»1606. Sau p oate că ara tă m ul ţ i m eaur iaşi lo r , căc i este g lasu l m ul to r n eam u r i şi g lasu l regi lo r . Pen t ru căbu cur ând u -se şi d i spr eţ u in d [aceşt ia ] a leargă spr e îm pl in i r ea m ân ie iD o m n u l u i , r â n d u i ţ i s p r e s l u j i r e , i m i t ă z g o m o t u l m u l t o r n e a m u r i ş ia l unor reg i semeţ i ţ i în cuget , neşt i ind că sunt s lu j i to r i a i pedepse i ,temn ic ie r i a i păcă toş i lo r . Căc i nu p r in p ropr ia pu te re , n ic i p r ind em n it at ea care le-ar ap ar ţ in e ad u c [ ei ] acest ea celo r vredn ic i .

260. «Domnu l Savao t a porunc i t neamulu i războ in i c , să v ină d in t r -un păm ân t î ndepă r t a t ; de l a m arg inea t em el i ei c eru l u i D om nu l ş i cei înar m aţ i a i Lu i [ v in ] să d is t r u gă înt r eaga lu m e»l6°7.

«D om n u l Savaot a por u n c i t n eam ulu i r ăzbo in ic»1608.N u t e t em e d e cel care loveşt e, c i cheam ă-L p e Cel care por u n

ceşte. Să înveţe idolat r i , ce i care spun că aduc jer t fe demoni lor ră i ,

1604 I s. XI I I , 4.1605 Fap. I I, 3.1606 A i i . X I I I , 38.1607 I s. XI I I , 4 -5.




îm p ăcân d u - l e r ău t at ea. D om n u l l e- a p o ru n ci t . Şi d acă îi sl u jeşt i , şid acă n u , celu i ce i s-a p o r u n ci t 1609 v a face [ aceast a] şi n u d epăşeşt eh ot aru l . N ic i nu r ed u ce d in am ar , n i c i nu adaugă de la sin e, ci n eîn d u p lecat se fo l oseşt e de m ăsu r a perm isă.

Dec i «D om n u l Savaot a po r u n c i t n eam ulu i răz bo in ic»1610. D em on i i cei ră i au arm e p r egăt i t e con t r a aşezăr i i a rm elo r celu i d rep t .Căc i dr ept u l are scut u l c red in ţ ei , d ar scut u l celu i rău est e scut u l n ecredinţe i ; acesta [are] sabia cuvântulu i , acela sabia l ipsei de raţ iune(de cuvânt) ; acesta este apărat de armura dreptăţ i i , acela se încon

jo ar ă cu ar m u r a n ed r ep t ăţ i i ; în ju r u l cap u lu i acest u i a est e p r i n s co i fu l m ânt u i r i i , pe acela î l cup r in de coi fu l n im ic i r i i ; acesta are p i c ioa re le pregăt i te pentru Evanghel ia păci i l6u, p ic ioarele acelu ia a leargăpent ru ves t i rea re le lo r . De aceea a porunc i t Domnu l unu i neamrăzboin ic , în arm at cu acest e arm e.

Iar aceşt ia sunt d in t r -un pământ îndepăr ta t , ca să ş t i i că suntst ră in i d e v ia ţ a aceasta . Cei care t r ud esc cu n o i cele pen t r u m ân t u i re, tovarăşi i ş i vecin i i noştr i , ce i care ne oferă a jutoru l de aproape,[sun t ] înger i i de pace. D ar cei fo losi ţ i pen t r u p ed eapsă su n t adu şi d edepar t e, D um n ezeu cel iu b i t o r d e oam en i fo losin du -Se de c ruz im ealo r pen t ru v indecarea noas t ră , după cum med icu l în ţe lep t se fo lo seşte de ven inu l v ipere i pent ru însănătoş i rea ce lor bo lnav i . Căc iunora ca aceşt ia le es te dat spre d is t rugere nu duhul , c i t rupu l , cad u h u l să fi e m ân t u i t 1612. Figh el şi Erm ogh en 1613 au fo st d aţ i sat an ei d ecăt re Pavel, n u sp r e pi eir e, ci ca să în veţ e să n u h u lească1614. D ecicum v ine aces t neam războ in ic d in pământu l de depar te ş i de lamarg inea ceru lu i? D in pământ , pen t ru că ş i -a lua t locu l d in ju ru lpăm ân tu lu i şi s-a am estecat cu p at i m i le păm ân teşt i , da r de la m ar

1609 D em on u l, căru ia i s-a po ru n ci t să adu că pedepse.1610 I s. XI I I , 4 .1611Ef . VI, 15 ş.u.16121 Cor . V, 5.1613II Tim. 1, 15.1614 / T i m. I , 20. Totuş i a ic i se spune că au fost daţ i sa tane i Imeneu ş i A lexandru, nuF ighe l ş i E rmoghen . N. L ipa tov cons ide ră că S f . Vas i le c i tând d in memor ie , con fundă




ginea ceru lu i , pent ru că tocmai de aco lo s-a pet recut căderea de la în cep u t 1615.

261. «St r igaţ i , căc i aproape est e z iu a D om nu lu i şi sfărâm are v ven i de la D om nu l . D e aceea, toat ă m âna va slăb i şi t o t su f let u l om u lu i se va în spă im ân t a»1616.

Pent ru că este expusă amenin ţarea ca Domnul însuş i să v inăcu războ in ic i i Lu i ca să d is t rugă în t reaga lume, de aceea sunt poru n c i te ţ ip ătu l şi p l ân su l , ca D om nu l să fie înd up lecat să-Şi în t oarcău rg ia adu să. Căc i D om n u l iu b i t or d e oam en i le face pe am ân do uă, şiamenin ţă cu [ lucrur i ] în f r icoşătoare, [dar ] ş i ce lor pocă i ţ i nu le aduce [pedepsele] promise. Jel i ţ i ş i p lângeţ i f iecare propr i i le păcate, casă nu îndura ţ i ce le anun ţa te . Dacă Dumnezeu n -a r f i vo i t pocă in ţapăcătosu lu i , de ce ar f i fos t anunţa tă d is t rugerea după t re i z i le înN in ive1617? D ar p ent r u că Cel m i l ost i v le-a văzu t f r ângerea [ in im i i ] , aabă tu t u rg ia şi a îm pr ăşt ia t -o ca pe un nor .

D e aceea, sfărâm are va ven i de la D om n ul însuşi , Care în m odfo l osi t or l e sfărâm ă pe cele vredn ice de d is t ru gere, du pă cum î l sfă râmă pe satan sub p ic ioarele dreptu lu i , ş i s fărâmă războaie le. Căci«Domnul care zdrobeş te războaie le , Domnul es te numele Lu i» l6 lS şi:«D om n u l sfăr âm ă cedr i i L iba n u lu i»1619, n u m i n d u - i „ c e d r i a i L i b a n u -lu i ”p e cei care se lau dă, se pr efac şi se sem eţesc îm p ot r i va adevăru lu i . De aceea, pent ru că s fărâmarea v ine de la Domnul , ant ic ipândaceast a ei t r ebu ie să-şi sfărâm e in im a arogant ă, ca sm er i r ea ei să f ie

jer t fă D om n u l u i . O r i ce m ân ă, ch iar şi cea m ai act i vă şi cea m ai d est o in ică, va slăbi faţă de D u m n ezeu şi d e fapt e le Lui . D e aceea spu n e:«înt ăr i ţ i -vă, m âin i slab e ş i gen u n chi s lăbă n ogi ţ i»1620. N im en i să nu se

în cr ead ă în p u t er e p en t r u a se p ăzi d e r ăzb o i n i ci i n ăvăl i t o r i , n im en isă nu nădăjdu iască în iu ţ imea p ic ioare lor , ca să poată fug i de z iuasfărâm ăr i i , care va ven i să n im icească în t r eaga lum e.

1615A p o c . XI I , 9.1616 I s. XI I I , 6 -7.1617 l o n a III, 5.1618 I u d i t XVI, 2 .1619 Ps. XX V I I I , 5.




îm p ăcân d u - l e r ău t at ea. D om n u l l e- a p or u n ci t . Şi d acă î i sl u jeşt i , şid acă n u , celu i ce i s-a po r u n ci t 1609 va face [ aceast a] şi n u d epăşeşt eh ot aru l . N ic i nu r ed uce d i n am ar , n ic i n u adau gă de la sin e, ci n eîn d u pl ecat se fo l oseşt e de m ăsu ra perm isă.

Dec i «D om n u l Savaot a po r u n c i t n eam u lu i r ăzboin ic»1610. D em on i i cei ră i au a rm e p r egăt i t e con t ra aşezăr i i arm elo r celu i d rep t .Căc i dr ept u l are scut u l c red in ţe i , dar scutu l celu i rău est e scut u l n ecredinţe i ; acesta [are] sabia cuvântulu i , acela sabia l ipsei de raţ iune(de cuvânt) ; acesta este apărat de armura dreptăţ i i , acela se încon

jo ar ă cu ar m u r a n ed r ep t ăţ i i ; în ju r u l cap u lu i acest u i a est e p r i n s co i fu l m ânt u i r i i , pe acela îl cupr in de coi fu l n im ic i r i i ; acesta are p ic ioa re le pregăt i te pentru Evanghel ia păci i l6u, p ic ioarele acelu ia a leargăpent ru ves t i rea re le lo r . De aceea a porunc i t Domnu l unu i neamrăzboin ic , înarm at cu acest e arm e.

Iar aceşt ia sunt d in t r -un pământ îndepăr ta t , ca să ş t i i că suntst ră in i d e v ia ţa aceasta . Cei care t r ud esc cu n o i ce le pen t ru m ân t u i re, tovarăşi i ş i vecin i i noştr i , ce i care ne oferă a jutoru l de aproape,[sun t ] înger i i de pace. D ar cei fo lo si ţ i pen t ru pedeap să su n t adu şi d edepar t e, D um n ezeu cel iu b i t o r de oam en i fo losin du -Se de c ruz im ealo r pen t ru v indecarea noas t ră , după cum med icu l în ţe lep t se fo lo seşte de ven inu l v ipere i pent ru însănătoş i rea ce lor bo lnav i . Căc iunora ca aceşt ia le es te dat spre d is t rugere nu duhul , c i t rupu l , cad u h u l să fie m ân t u it 1612. Figh el şi Er m ogh en 1613 au fo st d aţ i sat an ei d ecăt r e Pavel, n u spr e p iei r e, ci ca să în veţ e să n u h u lească1614. D ecicum v ine aces t neam războ in ic d in pământu l de depar te ş i de lamarg inea ceru lu i? D in pământ , pen t ru că ş i -a lua t locu l d in ju ru lpăm ân t u l u i şi s-a am estecat cu p at i m i le păm ân teşt i , da r de la m ar -

1609 D em on u l, căru ia i s-a po ru n ci t să adu că pedepse.1610 I s. XI I I , 4.1611E f VI, 15 ş.u.1612 / Cor . V , 5.1613 I I T i m . 1, 15.1614 I T i m . I , 20. Totuş i a ic i se spune că au fost daţ i sa tane i Imeneu ş i A lexandru, nuF ighe l ş i E rmoghen . N. L ipa tov cons ide ră că S f . Vas i le c i tând d in memor ie , con fundă




c ă ră »l627? De aceea, dacă cineva nu a pus la zidirea vieţi i sale lemnesau fân sau t rest ie, să-ş i dorească z iua Domnului , în care focul valăm u r i ce fel est e lu cr u l f i ecăr u ia1628. D ar d acă n im eni n u est e cu r ăţ i tde faptele neîngăduite, să se teamă de ziua aceea. Căci, spune, «dacă luc ru l cu iva, pe care l -a z id i t , rămâne, va lua p la tă . Dacă luc ru l cuiva se va arde, el va f i păgubit . El , însă, se va mântui , dar aşa ca p r i n f o c » 1629.

263. «Se vor tu lbura sol i i ş i durer i î i vor cupr inde, ca a le un fem ei care naşt e. Şi se vor p lân ge un u l căt r e celă l a l t şi se vor înspăi m ânt a. Şi f a ţ a lo r se va schim ba ca f l a că r a »1630.

Cine sun t so l i i t u l bu ra ţ i când î i su rp r i nde z iua Domnu lu i?Sunt , des igur , ace ia despre care Domnul vorbeşte t ip ic pr in p i lde lepe care le-a spus când era lângă Ierusal im către cei care credeau că

îm p ăr ăţ i a D om n u lu i u r m ează să se ar at e. Căci sp u n e: «Un om nob i l a p l ecat în t r -o ţar ă îndepăr t a tă , ca să-şi ia îm părăţ ie şi să se în t oar că»1631. Apoi , spunând despre cele zece mine, pe care le-a dat celorzece sluj i tor i ca să facă negoţ, a adăugat: «D ar cet ă ţen i i l u i î l u rau ş i au t r im is so l i în u rm a lu i , spu nân d: N u vo im ca acesta să dom nească peste noi»1632. Deci , omul nob i l es te Cel care nu are cu n imeni a l tc i neva comuniune a neamulu i , decât cu Dumnezeu Cel ce este pestet oţ i1633. D up ă cum n u m im „n ob i l i ” pe cei d in sânge dom n esc, la felcu adevăr at n ob il est e Cel care îşi ar e exi st en ţ a1634 d in fi i n ţ a1635 T at ălu i . Căc i se po ate sp u n e şi despr e M ân tu i t or u l că este om nob i l . N udoar după dumneze i re es te Domnu l cons idera t nob i l , posedând înSin e pr in f i r e ceea ce est e cu rat , pu r şi n eam est ecat , c i şi d epl in d u pă om en i t ate , f i i nd n eam d in săm ân ţ a l u i D av id du pă t r up .

Dec i , merge în t r -o ţară îndepăr ta tă , nu a tâ t de depar te pr inloc , cât p r i n aşezarea lucru r i lo r . în su şi D u m n ezeu este şi aproape de

1627 A m . V , 18-20.16281 Cor. III, 12-13.1629 I C o r . 111,14 - 15.1630 I s. XI I I , 8 .1631L c. XIX, 12.1632 Lc. XIX, 14.1633R o m . IX, 5.1634 v n a p ţ i q .



3i o Sf . Va s i l e c e l M a r e

f iecare d in t re no i , când fapte le bune ne o feră o aprop iere de E l ,[dar ] es te ş i depar te , când pr in aprop iere de p ie i re ne depăr tăm deEl . Acest nob i l , p r iv ind lumea s tăpâni tă de păcat ş i supusă t i ran ie i

amare a duşmanulu i , mi los t iv indu-Se d in cauza anarh ie i , a accepta tsă do m n ească p est e ei . «Căci E l t rebu ie să dom nească pân ă ce va p u n e p e t oţ i du şm an ii Săi sub pi ci oa r ele Sal e»1636. D e aceea, când a ven itla locu l acesta de pe pământ , ţa ra care era îndepăr ta tă de Dumnezeu, ca să ia împărăţ ia peste neamur i , după ceea ce se spune înPsalm : «Cer e de la M in e ş i-Ţ i vo i da n eam u r i le m oşt en ir e»1637, cei supu şi st ăpân i t o ru lu i veacu l u i acestu ia, nu n u m ai oam en i , ci şi pu t er i le adunate [ în oş t i ] sub E l , nu i -au pr imi t împărăţ ia . Când E l a datp or u n c i le şi lu crarea lo r şi înd em n at să n u st ea fără să le lu creze peacestea, c i le-a cer tatat lucrarea, [e i ] au t r imis sol i în urma Lui ,re fuzându- I împără ţ ia .

264. D ec i , c in e erau so l i i , dacă n u cei care au în făpt u i t m oatea M ân tu i t o ru lu i? Cei care au consid era t că p r in c ruce ru p îm pără ţ ia Acestu ia peste lume, care î i spuneau lu i P i la t : «Nu scr ie: Regele iu dei lo r , ci că A cela a zi s: Eu su n t r egele i u deilo r »1638. D ar d eo p o t r i v ăr ăut atea celor care L-au op r i t i - a ju d ecat p e ei înşiş i , iar [aceşt i a] n uau îm p i ed i cat i conom ia. Căc i st ăpân in d [ iarăşi ] îm părăţ ia şi îm păr ţ ind rob i lo r după v redn ic ia f iecăru ia luc ra rea lo r , l e -a porunc i t caaceia să f ie chemaţ i ca să şt ie cum au făcut negoţ . Pr imulu i , care acâşt igat zece m in e, i - a dat st ăpân ir e p est e zece cet ăţ i , i ar celu i de-ald oi l ea, care a adăugat c in c i m in e, i -a spu s: «Fi i pest e cin ci cet ăţ i» 1639. Ia r pe cel care a legat [m ina] în t r - u n şt ergar fără n ic i u n p ro f i t , a p oru n c i t să- l în lătu re.

Când a rându i t ce le pen t ru iude i , «căci vremea este ca să înceap ă ju decat a de la casa l u i D u m n ezeu »1640, a t u n c i a p o r u n c i t c aduşmani i , care I -au re fuzat împărăţ ia , să f ie aduş i în mi j loc ş iu ci şi1641. Su n t m u lţ i , bu n ăoară, care în vi aţ a aceast a nu vo r ca H ri s-

1636/Cor. XV, 25.1637 Ps. I I , 8.1638 I n . X I X , 21.1639 L e. XIX, 15 ş.u.1640 I P t . IV, 17.




t os să îm p ărăţ ească pest e ei . Căci cei care su p u şi d esfr ânăr i i , cei st ăpân i ţ i de m ân i e şi cei î n ro b i ţ i de l ăcom ie nu vo r ca D om nu l să îm părăţească peste ei , ş i , pe cât [ ţ ine] de voia lor, î i refuză împărăţ ia.

Despre aceştia spune Isaia că: «Se vor t u l bu ra» . Căci când văd la adoua ven i re pe Domnu l , ce i ca re au t ră i t în păca te ş i au d isp re ţu i tm odu l evan ghe l i c al îm părăţ i ei d esigur «se vor tu lbur a so l i i şi du r er i î i vor cupr in de, ca a le un ei fem ei care naşt e». în fă ţ i şează p r in du re reascuţ imea sufer in ţe i , care le în ţeapă in ima ş i le -o răneşte pr in conşt i in ţa păcate lor . Căci durerea ascuţ i tă este sufer inţa apărută înt im pu l n aşte r i i în păr ţ i l e v i t ale [ fem ei lo r ] care nasc .

«Şi fa ţ a lo r se va schi m ba ca f l a că r a »1642. Este propr iu ce lor ră tăc i ţ i ş i ce lor căzuţ i în t r -un per ico l neaştepta t să îş i sch imbe cu loarea fe ţe i , în roş indu-se la în fă ţ işare ş i ind icând sufer in ţa suf le tu lu ipr in sch i m barea ară ta tă.

265. «Căci, iată, z iua Domnului v ine cumpl i tă?643, cu mânie cu ur gie, ca să fa că lu m ea pu st ie şi să î i pi ar dă p e pă căt oşi di n ea»1644.

M ai su s a zis: «Z iua Domnu lu i es te aproape», dar a ic i : «z iua D om n u lu i vine, ca să fa că lum ea pu st ie» . Cel care cercetează cuatenţ ie cele redate, va af la că pasaje le nu re latează amândouă despre aceeaşi z i . Cel de d inainte [vorbeşte] despre sfârş i tu l propr iu f i ecăr u ia, p e care îl în făţ i şează apr oape, d ar cel d e faţ ă1645 d esp r e celuniversal . Căci va face lumea aceasta pust ie, pentru că adaugă: «Şi stelele cer u lu i şi O r ion nu îşi vor da lu m in a»1646. Poate că aceea estenumi tă „z i ” în sens p ropr iu , da to r i tă un i tă ţ i i de s ta re ; căc i nu es te

în t r er u p t ă d e n oap t e, n ic i sear a n u o m ăr gi n eşt e. Şi p en t r u că în ease arată cele ascunse ale întuner iculu i , aceea este denumită în sensp r o p r i u „ z i ” .

Iar n oapt e est e v i aţa aceast a, în care fap t e le ru şin i i su n t ascu n se, de unde şi spune: «N oap t ea a t r ecut , zi u a s-a ap r op ia t »1647. Z iuaaceea este numi tă ş i „cumpl i tă ” (nev indecată) , f i ind cu mânie ş i cu

1642 I s. XI I I , 8 .1643 li t . „ n evi n d ecat ă” .1644 I s. XI I I , 9 .1645 Sau „ l a în d em ân ă”, l i t . „ în m âin i” .1646 îs. X I II , 10.1647 R XI I I i




urgie, în care nu se mai poate face ispăşire, n ic i ch inur i le aduse cuea nu mai pot f i v indecate . Dec i , să nu ne păst răm pent ru acea z im ărt u r is ir i l e1648, ci să lu ăm în seam ă ico n om ia Scr i pt u r i i , care d or eşte să nască fr ica de Dumnezeu şi să- i înveţe pe cei care o ci tesc sălucreze până este z i . «Vin e noaptea, când n im en i nu po at e să lu c reze»1649. Cel care um b lă în l um in a por un c i lo r lu i H r istos, [acela] este în zi . Cel car e est e l ăsat în t u n er i cu l u i veşn i c va f i în n oap t e. în aceanoapte nu mai es te faptă , n ic i măr tur is i re , c i mâin i le ş i p ic ioare lesun t legate cu lan ţ u r i le p rop r i i l o r păcate . Căc i « l egându - l de m âin i şi de pic io ar e, ar u n caţ i - l în înt u n er icu l cel m ai d in afar ă»l65°l I ar l i m b anu va m ai g răi n i c i m ăr tu r i si r e, n i c i l aud a l u i D um nezeu , f i i n d o cu pată cu geamătul făcut e i de chinur i . De aceea, va veni z iua aceeac u m p l i t ă .

266. «Căc i s te le le ceru lu i ş i Or ion ş i toată podoaba ceru lu i n îşi vor da lu m in a ş i se va înt u n eca soar ele răsăr i n d şi lu na nu îşi va da l um ina e i . Ş i vo i porunc i î n t reg i i l um i rău tă ţ i ş i ce lo r nec red inc ioş i păcat ele lo r »l65\

Ev iden t p r o fetu l d escr ie sfârşi t u l şi sch im barea tu tu ro r . A tu n c ilumina so la ră vă pă l i ş i l una va f i un corp ne luminos , ş i Or ion , ce lma i l um inos d in t r e s te le , nu va ma i da l um ină . «Stelele cerului ş i O r ion nu î şi vo r da lum ina» , nu pen t r u că s-au î n t un ecat p r i n st r ălu c i r ea răsăr i t u r i lo r soarelu i . A ceast a se în t âm p lă în z iu a de azi şi est emăr tur is i t de to ţ i ce i care scru tează fenomenele d in cer , că ast re lecare se af lă în emisfera de deasupra pământulu i nu se st ing, c i suntascunse comple t de raze le so la re p r in t r -o luminare ma i pu te rn ică ,du pă cum se în t âm p lă şi în n op ţ i le cu lu n ă p l in ă, cân d st r ălu c i rea dela lună scânte iază în ju ru l s te le lor ş i nu permi te ca raze le lo r să lu cească.

D e aceea, n im ic d in aceste fen om en e con fo rm n atu r i i n u în fă ţ işează Scr ip tura , c i în tunecarea comple tă a s te le lor ş i p resch imba

rea tu turor . Este c lar că Scr ip tura numeşte Or ion conste la ţ ia ce lord ou ăzeci şi d ou ă de st ele, pe care un i i o n u m esc Plu garu l ; pe acestea

1648 Refer ir e la T ain Sf. Spo ved ean ii .1649 I n . IX, 4.1650 M t . XXII, 13.




uni i p r icepuţ i în acestea le împar t [ în categor i i ] ş i spun că pat rusu n t de m ăr i m ea a t r eia , nou ă d i n t r e ele de [ m ăr i m ea] a pat ra şi cel elalt e no u ă de [ m ărim ea] a cin cea1652. I ar aceast ă ad u n are d e st eleeste s i tuată în par tea nordică, care este numită de către Scr iptură,ca u n sin gur corp , O r i on . A cest ea se n u m esc ast re, iar n u ste le, p en t ru că m u l ţ im ea ast r elor i n d ică o con ste laţ ie , ia r st ea est e n u m i t ă f i ecar e în part e.

Scr ip t u r a am in t eşt e şi d e U rsa M are (A r ct u r u s)1653, st eau a pecare o vedem în m i j locu l păr ţ i l o r lu i O r ion , roşiat i că. D e asem enea,şi Pleiad ele su n t n u m it e de Scr i p t u r ă1654, ca şi d e căt r e cei d in afară,care în m od c la r de la ev re i s-au p r eocup at d e m u l te [ luc ru r i ] ascun se. Şi în Pl eiade se ar ată şapt e st ele st r ân se şi în gh esu it e un ele în t r -al t ele, iar n u şase, cum c red u n i i ; [ele] su n t d i spu se în fo rm ă t r i u n gh iu lară .

După cum a i c i găs im nume le l u i O r i on , t o t aşa ş i nume le deU rsa M are (A rct ur us) şi H esp eru s (Ral i ţ a) şi P le iad ele în Iov , carespune: «Cel ce fa ce P leiadele şi H esper us (Ral i ţa ) şi U rsa M ar e (A rc t u r u s) ş i căm ăr i le de m iaz ăzi »1655. «Cel ce n u m ăr ă m u lţ im i le stelelo r şi l e dă t u t u r or n u m ele»1656 şi are nu m ăru l t u tu ro r şi denu m i r i l e. Pu ţ in e su n t n um ir i le de care şi g rec i i se fo l osesc deopo t r iv ă, ia r cele lal te su n t in vent at e de ei în şişi ; cu m i i d e t erm en i n u m esc st elele, atâ tpe cele f ixe, cât ş i pe cele rătăci toare. Le împart în douăsprezecepăr ţ i pe cele a le cerculu i zodiacal , pr in care soarele îş i face cursul ,ia r pe ce le f ixa te în par tea nord ică ş i sud ică le numesc după cumvor .

267. «Şi voi p ierd e, spune, nesăbu in ţ a celor făr ăd elege şi n esăbu in ţ a celor sem eţ i o vo i u m il i »1657.

1652 A cest e in fo rm aţi i se regăsesc şi l a H esych iu s di n A lexan d r i a în Lex i c onu l său ( l i te raQ, nr . 531) d in sec. V-VI dHr . - c f . M. Schmidt (ed.) , Hes y c h i i A l ex and r i n i l ex i c on , Hakker t , Amste rdam, 1965 ( rep r in t ) . Aceas tă pos ib i l ă c i ta re a r con f i rma vech imea Co m enta r iu lu i l a Isa ia şi a r p r ob a pa te rn i t a tea basi l i ană .1653 I o v IX , 9.1654 I o v IX , 9.1655 I ov IX, 9.1656 Ps. CXLV I , 4.



3H Sf . V a s i l e c e l M a r e

Est e lu crarea bu n u lu i D u m n ezeu să le n im icească pe cele jo snice, ca să restaureze creaţ ia Sa curăţ i tă de or ice răutate şi scăpatăde or ice boală, să o readucă la cele după f i re. Căci se spune în al tă

par te: «Voi pier de în ţ elepc iun ea celor în ţ elepţ i ş i p r iceper ea celor pr i cepu ţ i o v o i n im i ci »1658, pent ru că în ţ elepc iun ea lum i i , în şelând u- i pecei care o pr im esc şi f i i n d con sid erată ad evărată , pr od uce n ecu n oaşte rea învă ţă tu r i lo r pen t ru mântu i re . De aceea , în ţe lepc iunea carerăstoarnă de la adevăr es te n imic i tă , so f ismele ş i demonst ra ţ i i le e if i ind destrămate, ca cel cupr ins mai înainte de ea să f ie salvat de la

în şel ar e şi d e la în văţ ăt u r a m in ci n oasă. D u p ă cu m b oal a est e n i m i c i

tă de medic ş i în tuner icu l es te n imic i t de soare, la fe l es te n imic i tăde căt r e bu n u l D um n ezeu n esăbu in ţa celo r fă ră de lege şi n esăbu in ţ a celor sem eţ i est e um i l i t ă.

De aceea ş i Iacob, b inecuvântându- i pe f i i i [să i ] S imeon ş iLevi, spune: «Blest em at ă să f i e nesăbuin ţa lor , pen t r u că est e îngâm fa t ă, ş i nebun ia lor, pen t r u că s-a în t ăr i t »1659. Dis t ruge depr inderearea a b lestemului , pentru ca ceea ce a rămas în e i să f ie vrednic deb inecuvântarea pat r ia rhu lu i . Ast fe l ş i Noe, cunoscând ce i -a făcutf iu l lu i mai tânăr , a z is : «Blest em at [ să f i e] Can aan »l66°. Deş i Hamera ce l care l -a mâhni t , to tuş i nu l -a b les temat pe ace la , c i neamullu i ş i fapta lu i , pe care s imbol ic o numeşte Canaan, căci Canaan set âlcu ieşt e „ca o zgu d u it u r ă”1661. Pen t ru că d epr in d erea făcut ă în m işcare săvârşeşte pat ima, nu a blestemat starea, ci fapta care este dinea. Căci est e greu să f i e p ăst r ată în f i r ea um ană cu răţ ia in im i i .

Este c lar că n imic ind nesăbuin ţa ce lor semeţ i , nu d is t ruged oar un u l d in t r e re le, ci p r in ex t in dere de la un păcat , a jun ge să în ţe leagă nesăbuin ţa re fer i to r la toate fe lur i le de răuta te . Ce i fă ră delege se poar tă nesăbui t fa ţă de templu, se poar tă nesăbui t fa ţă deaproapele, se poar tă nesăbui t fa ţă de ceea ce este după chipul Z id i t o ru lu i ş i p r i n ch ipu l Z id i t o ru lu i nesăbu in ţa u r că l a Z id i t o r . Căc id u pă cum cel care b at jocor eşt e u n ch ip îm părătesc est e ju decat ca şi

1658 îs. XXIX, 14; I C o r . 1, 19.1659 Fac. XLIX, 7 .1660 Fac. IX, 25.1661Jo c d e cu vi n t e în t r e ]B33 k e n a a n „Canaan” , n um e p r opr iu a l ţă r i i , şi keno'a „ca o

i ” ( b l S?i3 i ” )




cum ar f i g reşi t îm po t r i va îm păratu lu i î nsuşi , t o t aşa î n m od ev iden teste t ras la răspundere pentru păcat cel care î l bat jocoreşte pe celdupă ch ipu l [Z id i t o ru lu i ] . Da r î na in tea t u tu ro r se poa r tă nesăbu i t

fa ţă de s ine desf rânatu l d in cauza în t inăr i i , adu l teru l d in cauza fapt ei d e ruşin e, h oţ u l d in cau za lucrăr i i josn ice, ru şin oase şi t i căloase,m in c inosu l d in cauza negăr i i adevăru lu i , sper ju r u l d in cauza îns t ră inăr i i de Dumnezeu. Or ice păcat es te nesăbuin ţă ş i odras lă a nesăbu in ţe i , care î l cup r i n de m ai în t âi pe nesăbu i t .

Se va smer i nesăbuinţa celor semeţ i , pentru că semeţ ia estesora fărădelegi i . Căci cel nedrept este semeţ faţă de dreptate şi set ru feşte fa ţă de ea. Ce l nestăpâni t vorbeşte împot r iva cumpătăr i i ,cân d î l d ispr eţu ieşt e p e cel ce se cercetează cu acr iv ie în t oate şi îşid iscip l in ează până şi m işcarea och i l o r ; i ub i t o ru l d e lux pe cel m od era t în t ra i ; cel sm in t i t râde de cei b ogaţ i în în ţ elepc iu n e şi care şi -auadunat as iduu învă ţă tu r i le de p re tu t inden i . De aceea , Domnu l ,

îm p o t r i v i n d u -Se celo r sem eţ i1662 şi sm er i n d u - i p e p ăcăt o şi p ân ă lap ăm ân t 1663, vesteşt e sm eri r ea n esăbu in ţ ei celo r sem eţi . Cel care î ism ereşt e p e cei sem eţ i î i scapă d e asem ănarea cu d iavolu l , care est et ată l t ru f ie i şi î i d u ce să în veţe de la Cel ce spu n e: « înv ă ţ a ţ i de la M i ne, că su n t bl ân d şi sm er it cu in im a»1664.

268. «Şi vo r f i cei răm aşi m a i scum pi decâ t aur u l nelăm ur i t 16şi om u l m a i sc um p dec â t p i a t ra d i n Su f i r »l666.

D up ă ce au fost adu se m ar i i sp i t i r i şi au ven i t războ in ic i careau d is t rus lumea, după ce a fos t smer i tă toată semeţ ia , a tunc i oam en i i a f laţ i d i n t r e m u l ţ i , care nu şi - au văt ăm at cu n im ic su f l etu l d i np ăr t ăşia cu cei fără d e lege, c i care au fost încercaţ i p r i n m i i le de isp i t i r i ş i încercăr i , care ş i -au dat cu acr iv ie dovada in tenţ ie i lo r suntm ai de cin st e decât aur u l n elăm ur i t şi d ecât o r i ce p ia t r ă p re ţ ioasă,care pare să se găsească în Su fi r . Se p ar e că n u m eşt e Su fi r 1667 o ţ arăd i n n eam ul in d ian, în care se af lă p i et r e pr eţ ioase. Iar aur u l n e lăm u

1662 l a c ob IV, 6.1663 Ps. CXLVI , 6 .1664 M t . XI, 29.1665 cmupoq , ,fâră fo c”, „n elăm u r i t în fo c”, care nu a fost t op i t în cup t or .1666 I s. XIII, 12.



3i6 Sf . V a s i l e c e l M a r e

r i t este cel care nu are în e l n ic iun amestec cu o mater ie st ră ină, c icând se arată deodată, convinge vederea ochi lor că este încercat ş in eam est ecat cu b ron z sau cu vreu n a l t al iaj .

269. «Căc i ceru l se va tu lbura ş i păm ân t u l se va cu t r em ur a d in temel i i le lu i , de la mânia urgie i Domnului Savaot , în z iua în care va

• ____ A, • T • l668ven i m an ia Lu i» în t r eaga z id i r e se m işcă îm p r eu n ă cu St ăp ân u l p en t r u r ăzb u

n are îm p ot r iv a celo r car e au p ăcăt u i t faţă d e EI1669. Căci d u p ă cumcerul se miră ş i se cutremură faţă de încălcăr i le legi i neaşteptate a lepo po ru lu i , când l - au părăsi t pe D om n u l1670, la fel , cân d su n t în d ep l in i te păcate le ce lor aposta ţ i ş i v ine t impul răsp lă t i r i i , se spune căse m ân ie şi se r i d i că îm pr eu n ă cu u rg ia lu i D um nezeu.

M ân ia ceru lu i t r ebu ie în ţ eleasă ca [ fenom en ele] în f r icoşăt oarecare se abat d in e l asupra celor pedepsi ţ i , când se face întunecareast el el or , soar ele se va u m b r i şi lu n a nu v a m ai f i l u m i n at ă1671, cân dt răsne te vor răzba te ş i tune te cumpl i te vo r bubu i , când aeru l dedeasup ra capu lu i va f i în n egura t , în cât d e p r etu t i n den i va f i un ch inn epo t o l i t pen t ru cei lăsaţ i p r adă ur g iei . Căc i z id i r ea, slu j in d Făcăt o ru lu i , se încordează pent ru pedeapsa împot r iva ce lor nedrepţ i , darse do m ol eşt e pen t r u b in efacerea cel or care au cr ezu t în EI1672. Iaracestea se în t âm p l ă d in cauza m ân ie i u rg iei D om nu lu i . Est e ob işn u i t Scr ip t ur i i să n u m ească „m ân ia u rg i e i ” fu m egare şi ca o apr in dere ap edep sir i i p etr ecut e p en t r u r ăsp lăt i r ea fapt elor rele1673.

270. «Păm ânt u l se va cu t rem ur a d in t em el i i l e l u i »l6?4.A ra tă că seism u l n u va fi un u l u şor , n ic i ob işn u i t , când zgud u i -

t u ra se pr od u ce la sup rafaţ ă, ci va răst u rn a fu n daţ i a lu i şi t u lbu rarea îl v a cu p r i n d e cu t o t u l . T em el i a p ăm ân t u lu i n u est e cu n oscu t ă f i r i io m u l u i , d u p ă cu m în v ă ţ ăm î n Iov , u n d e D o m n u l sp u n e: «Unde erai când Eu am în t em eiat păm ân t u l? Vesteşte-M i , dacă a i pr i cepere. C ine

1668 Is. XIII, 13.1669 în ţ . Sol . V, 18.1670 Ier . II, 12.1671M t . XXIV, 29 .1672 în ţ . So l XVI, 24.1673 Sf . V asi l e l eag ă 0u | i o ţ „m â n ie ” d e ¿v a 0u ] i i ao iq „ fu m egare” .




i -a p u s m ăsur i le, d acă şt i i ? Sau c ine i -a pu s deasu pr a sfoar a [d e m ăsu r at ] ? Cine i -a f i x a t in elele? Cine est e cel car e a pu s pest e el p i at r a u n g h i u l a r ă »l6?5? Sau poate, după concepţ ia celor din afară, Domnul

a în temeia t pământu l în cent ru l s fere i care încon joară lumea, ca e lp r i n ech i l i b ru ţ i nându -se depa r te d in t oa te pă r ţ i l e î n mod ega l decer , să st ea f ix şi să f ie su sţ in u t n ecl in t i t . Iar d acă păm ânt u l est e în tăr i t aşa de ferm, în mod ev ident că, [odată ] mişcat d in temel ie , seva m u ta d e pe lo cul pe care se af lă.

D e v rem e ce a te m ân ia este p rop r iu [ f i i n ţelo r ] ra ţ ion ale şi în suf leţ i te , uni i îş i închipuie deja că ş i cerul este însuf leţ i t ş i se fo losesc de termen, ca ş i cum [cerul ] ar putea să se r id ice împreună cuStăpânul în mânie. Dar una ca aceasta este o născocire mi t ică. F i in dcă adesea [Scr ip tu ra] n um eşte cer în m od m eto n im ic f i i n ţe le m aipresus de cerur i , după cum este ob ice iu l ş i la no i să spunem: „ în t reaga cetate a ieş i t ” ş i „cetatea a cerut aceasta de la conducător” ,căc i spu n em „ceta t e” în loc d e „ l ocu i t or i ” . D e aceea, şi ceru l se m ân ie , dacă pu te r i l e cereşt i sun t în acord cu u rg ia d reap t ă a lu i D um n ezeu. D up ă cum se face bu cur ie în ceru r i p en t ru u n p ăcăt os care sep ocăieşt e1676, t ot aşa şi m âni a şi t r ist eţea pen t r u cei apo st aţ i p r in p ăcat de la Z id i t o r .

271. «Şi vor f i cei r ăm aşi ca o căpr ioar ă care fu ge ş i ca o oa ie c re răt ăceşt e, ş i nu va f i cel ce [ l e] adu n ă ca om u l să se înt oar că în p o po r u l său ş i să a lerge în ţ ara sa. Căci c in e va f i capt ur at , va f i înv ins. Şi cei ce su n t adun aţ i , vo r cădea de sabie. Şi p e copi i i lo r î i vor lovi în fa ţ a lor, casele lo r le vo r jefu i şi pe fem ei l e l or le vo r lu a»1677.

La atacu l du şm an i lo r , un i i care v in faţă în faţă cad în l i n ia debătaie, dar a l ţ i i scăpând, fug precum o căpr ioară. [Aceasta] este unan im al sper ios şi f r i cos, care fuge m u l t p r i n iu ţ i m ea p ic ioarelo r şi n use op reşt e. «V or f i ca o căpr io ar ă ş i ca o o aie r ăt ăci t oar e»1678. Căci o i le n u au n ic io p r i cep ere pr op r i e ca să po rn ească spr e păşu n i m ănoase, să se aşeze în locuri mai sigure sau să-şi caute de băut, dacă nueste cineva păstor şi conducător peste ele. De aceea, cei de atunci

1675 I o v X X X V I I I , 4 -6 .1676 Lc. XV, 10.1677 I s. XIII, 14-16.



3 i 8 Sf . Va s i l e c e l M a r e

vor f i fugar i ca ş i căpr ioarele, dar neajutoraţ i ca ş i o i le rătăci toare,pen t r u că nu au cond ucăto r . «Şi nu va f i cel ce [ le ] adu n ă», c i cei f r i coşi vo r f i r i sip i ţ i d e cei care î i u rm ăresc, iar ce i răm aşi vo r f i în v in şid e vr ăjm aşi. Şi d e s-ar ad u n a ca să st ea laol al t ă şi să facă u n gru p deajutor , vor cădea de sabie. Apoi descr ie sufer inţe le ja ln ice a le celor

în r ob i ţ i . Pe cop i i i l o r î i v o r l ov i în ai n t ea och i l o r p ăr i n ţ i l o r şi caselelor le vo r je fu i şi p e fem ei l e lo r şi l e vor lu a cu si ln ic ie.

272. «Iată vo i r id ica împot r iva voas t ră pe mez i , care nu ţ i seam a la arg in t , n ic i nu au t rebu in ţă de aur . Săgeţ i le t in er i lo r le vor sfă râm a ş i de cop i i i voşt r i nu le va f i m i lă, n i c i p e cop i i i t ă i nu - i vo r cr u ţ a och i i lo r »l6?9.

Cu m u l t t im p în u rm ă, du pă cum ne -a t r ansm is i sto r i a , m ez i iau a tacat s tăpân i rea as i r ien i lo r ş i au ru inat Bab i lonu l . Pro fe ţ ia lu iIsaia este cu m ul te gen eraţ i i în a in t e de ro b i a lu i Israel . I arăşi , m ul ţ ian i după Is rae l s -au ară ta t mez i i , porn ind războ i cu as i r ien i i . Deaceea, este o consolare a celor luaţ i pr izonier i aşteptarea răzbunăr i icare î l va afec ta d up ă m u l t [ t im p ] pe pop oru l care l -a opr im at pe Israel. «Voi r id ica , spune, împot r i va voas t ră pe mez i» , care nu vor f iconv in şi n i c i de arg in t , n ic i de aur . Vo i , bab i l on ien i lo r , nu ve ţ i pu teapr in abundenţa de bogăţ ie să- i cumpăraţ i ca să nu sufer i ţ i . Căc i nusu n t at r aşi d e aver i , pen t r u că ei înş işi su n t foar t e bogaţ i . D e aceea,

în r ăzb oaie n u su n t ab ăt u ţ i l a jefu i r ea m or ţ i l o r , n ici n u se ocu p ă d epradă ş i [ l i ] se pare nedemn să ia de la cei capt iv i . Dar vor sfărâmaarcur i le t in er i lo r de la vo i şi n u vor avea n ic io m i lă, n ic i c ru ţ are pen t r u cop i i .

Iar n u m ele m ezi lo r t rad u s în seam n ă „d in cel su f i c ien t ”1680. D esigur , Cel care est e su f i c ien t în t oat e şi care po ate să adu că cele d u pă vredn ic ie , A cela îi m işcă pe m ezi . Sau p oate pent ru că M adai estefo n d at o r u l M ed i ei1681, iar acest a se t âlcu ieşt e „ m ăsu r ăt oar e”1682, sespune că mezi i sunt aduş i pent ru pedeps i rea după măsură a ce lor

care au t r ă i t în răut ate , pen t ru ca du pă m ăsur a cu care f iecare d in t r e1679 I s. XIII, 17-18.1680 Joc de cuv in te în l im ba ebra ică în t re te rm en u l pen t ru m ez i ’ I D m a d a i şi ' I P mi dda i „d in cel su f i c ien t ” (p r epoz i ţ i a | f? mi r i î n so ţ i t ă d e ’ Ţ da i „ su f i c i e n t ” ) .1681Fac. X, 2.




n oi a m ăsu rat , f ie real i zând [ fapte bun e] , f ie păcăt u in d, d up ă aceast asă fi e p r i m i t e fi e cele de răsp lăt ir e, fi e cele de ped eapsă1683. A st felsun t m ez i i . N u se vo r m i l ost i v i de p run c i i bab i l on ien i l o r , n i c i nu vo raccep t a să- i păst r eze pen t ru ei .

Poat e că Scr ip t u ra spu n e acum „co p i i ” la roade le şi l a odr asle lesu f l etu lu i b ab i l on ien i lo r . A sem en ea cred că sun t şi cop i i i celu i fer i c it d e Psalm, în care în ţ elepc iu n ea este fem eie , pe care D om n ul cău-t ând -o , Şi- o ia m ir easă şi soţ ie, f i i n d în d r ăgost i t d e fr u m u seţea ei1684.Cred că în P s a l m u l C X X X V I se vorbeşte despre copi i i aceşt ia: «Fiică t i căloasă a Babi lonu lu i , fe r ic i t cel car e î ţ i va r ăsp lă t i p la t a ta pen t r u ce ne-a i r ăsp lă t i t nouă. Fer ic i t cel care va apuca ş i va zdr ob i pr u n c i i t ă i de st ân că »1685. Căci [Scr iptura] prevede z iua răsplăt i r i i , în caremez i i , cucer indu- i pe bab i lon ien i , nu se vor m i los t i v i , i a r och i i l o rn u- i vo r c ru ţ a n ic i pe cop i i i acelo ra.

Observă că P s a l m u l n u î l fer i ceşt e pe cel care îl uc id e or i cumpe cop i l u l b ab i l on ian , ci v r ea m ai în t âi ca p r u n c i i l o r n ou -n ăscu ţ i săf ie n imic i ţ i , nelăsându- i să a jungă să crească, pentru ca să nu sporească mai mul t în răuta te . Ia r în a l do i lea rând că nu în or ice fe lsunt uciş i . Căci î l fer iceşte pe cel care înv inge ş i înt rece cu înţe lepc iunea sa naşterea de prunci a minţ i i amestecate, care se cheamăBabi lon (amestecare), iar apoi î i izbeşte de stâncă. Iar Stânca, şi înacest [pasaj] , este Hristos. Cel care loveşte învăţătur i le rele de cuvântu l adevăru lu i , ace la este ce l care zdrobeşte prunc i i bab i lon ien ide p ia t ră . De aceea, dacă prunc i i Bab i lonu lu i sunt învăţă tur i le e te-rodocş i lo r , care tu lbură suf le tu l ce lu i care [ le ] pr imeşte , cop i lu l bab i lo n ian pr in s [ t r ebu i e] să f ie [ foar te ] b in e zdr ob i t d e stâncă.

273- <(Şi va f i Bab i lonu l , ca re es te numi t s lăv i t de împăra tu l ca ldei lo r , în ce f e l a pr ăpăd i t D um nezeu Sodom a şi Gom ora. N u va f i l ocu i t t im p de veacur i , n ic i nu vor in t r a în el m ul t e generaţ i i , n ic i ara b i i nu vor t rece pr in e l , n ic i păstor i i nu se vor odihni în e l . Ş i se vor odih n i acolo f i ar e, ş i se vor um ple casele de ecou. Şi se vo r odih n i aco

1683 M c. I V , 21.1684 Ps. XLIV, 13 (Septuaginta v. 12).




lo si r en e1686 şi dem on i vor dăn ţ u i acolo. Şi on ocen t au r i vor locu i acolo şi ar ic i se vor cui băr i în casele lor . V ine repede ş i nu înt âr z ie şi z i l ele ei nu z ăbovesc»1687.

Pr i n acest ea re la tează u m i l i rea Babi lon u l u i . Şi pent ru că am in t i rea s lave i de d ina in te de acesta face lucrarea mai cumpl i tă , ara tăde la ce stare a junge în asemenea schimbare. «Şi va f i , spune, Babi- lon u l, car e est e nu m it slă vi t »1688. Aceasta a deven i t ca propr iu l su p r an um e şi to ţ i îl n um eau cu adaosu l : „Bab i lon u l cel slăv i t ” . îm p ăra tu l ca lde i lo r î l făcea renumi t , pen t ru că , p răpăd indu- i pe mu l ţ i , amuta t în e l oas tea ce lo r cucer i ţ i ş i l -a încon ju ra t cu z idur i mar i , ap regă t i t o fo r ţă m i l i t a ră mare ş i l -a r id i ca t p r in cons t ruc ţ i i s t ră luc i t oare . A cest a va f i t o t u şi p răpădi t «în ce fe i a p r ăpăd i t D um nezeu So- dom a ş i Gom ora şi nu va f i locu i t t im p de veacu r i»1689. Probabi l că ad el im i t at p r ăpădu l ei şi pu st i i r ea în t r -u n t im p anum e, de aceea nu aspus „ş i va f i d is t rusă în veac” , c i a adăugat : «t imp de veacur i» . Şiurmătoare le ara tă că a prevest i t pust i i rea e i to ta lă . «Nu vor i n t ra în el m u lt e gener aţ i i »1690, ca ş i cum pus t i i rea a r f i în mu l te genera ţ i i ,d ar d u pă acest ea ar f i i arăşi l ocui t ă.

274. «Nic i arab i i nu vor t rece pr in e l , n ic i păs tor i i nu se vo od ih n i în el »l69\

Scr ip t u r a p rez in tă t r i sta pu st i i re , pen t r u că va f i un asem en eapu st iu , în cât n ic i p ăsto r i lo r n u l i se va găsi adăpost în el , n i c i a rab i lo r , l ocu i to r i a i pust iu lu i . Cei care jefu in d şi p r ădând toa te scorm on esc cet ăţ i l e şi sat ele, aceşt ia nu in t ră d i n cau za disperăr i i l u i că n i c inu mai sunt locu i tor i , ş i n ic i nu se mai găseşte ceva pent ru t ra i . C ispu n e că va f i b âr l og al f iare lor , i ar casele se vo r u m p le de ecou.

1686 Si r ene sun t f i i n ţ e m i t o lo g ice locu i t oare ale m ăr i lo r , jum ătat e fem ei , ju m ătate peşt i ,care î i a t răgeau pe corăb ier i cu cântece le lo r . Este posib i l ca de fapt Septuag in ta săt rans l i te reze a ic i cuvân tu l eb ra ic seir im „ ţap i lânoşi ” , care , însă, în textu l ebra ic coresp u n d e ca p o z i ţ i e cel u i d e -al d o i l e a te rm en , t r a d u s d e Sep t u a gin t a „ d e m o n i ” .1687 I s. XIII , 19-22. Deja de la «Vine repede...» î n ce p e ca p i to l u l X IV . Te x tu l «Zilele ei nu zăbovesc» nu se găseşt e în Septu agin ta.1688 I s. XIII, 19.1689 I s. XIII, 19.1690 I s. XII I , 20.




Ecoul înseamnă pust i i rea ext remă. Căc i ecou l es te un sunetcare reverberează, venind iarăşi la cel care l -a emis d in [ lucrur i le ]t ar i şi r ez isten te . A cest a se în t oarce răsu n ător în pu st iu r i , dar în cetăţ i le sau sate le locui te, nu i se permite să meargă până la capăt , f i ind d ispersat f ie de aerul despicat de obiecte le puse în cale, f ie desu n et u l care se in t erp u n e p ieziş. Tot uş i , aic i casele se vor um pl e deecou. Ecou l este sim bo l al p ust i i r i i .

«Şi se vor odihni acolo s i rene ş i demoni vor dănţui acolo. Ş i on ocent au r i vor locu i a colo ş i ar ic i se vo r cu ibă r i în casele lor »1692. Cuvântu l d in a fară (păgân) t ransmi te că s i rene le sunt femei carecântă , dar a ic i pare să f ie numele unor demoni . De aceea Aqui lan u m eşt e „si r enele” „st r u ţ i ”1693. Este un ani m al iu bi t or de sin gur ăt ate,care să lăşlu ieşt e de cele m ai m u l t e or i în n isip u r i le cele m ai n erod i t oare . D e aceea Scr ip t u ra red ă pu st iu l ex t r em pr in sălăşlu i r ea st ru ţ i lor . Iar pe „onocentaur i i ” , de care vorbesc cei Şaptezeci , Aqui la î in u m eşt e „ p ăro şi”1694. Pare să în făţ işeze u n n eam de d em on i îm b lă

n i ţ i ş i în tunecaţ i la în fă ţ işare , a căror faptă este [să umble ] ne l in iş t i ţ i , să nu stea deloc cu picioarele şi nici să nu se folosească de cuget.

«Şi o n ocen t au r i vo r lo cu i a col o» 1695. Scr i p t u r a pare să în făţ i şezeşi al t fel d e d em on i, p e care cei lal ţ i1696, t r an sp u n ân d în săşi p ro n u n ţ iaebr a ică, îl n u m esc siein. D ar acolo , sp u n e, şi ar i c i i îş i vor face sălaşu -r i le . Pasaju l re latează că toate animale le s ingurat ice vor locui Babi-

l on u l du pă pu st i i r e.275. «V in e r epede şi nu în t âr zi e şi zi lele ei nu ză bo vesc»1697.

1692 I s. X I I I , 21.1693 în eb r aic ă t erm en u l est e HJIT n i 33 benot ya 'ana , t r a d u s d e o b i ce i p r i n „ s t r u ţ i ” ( l i t .„ f i i ce le s t ru ţu lu i ” ) . Aqu i la ş i Symmachus t raduc a rpouGoKdpr iÂo i „ s t ru ţ i ” , i a rTheodot ion foar te aprop ia t de textu l ebra ic , ©uyaTepeţ cr tpou0cov. Cf. F. Field, O r i gen i s H e x a p l o r u m , voi. II, p. 455.1694 T ext u l ebr aic are Î yyi m „ şacali ” . D up ă F. Field , O r i g en i s H ex a p lo r u m , vo i . I I , p .455 de fap t A qu i la t r aduce pe „dem on i ” cu tp i x iwvTeq .1695 I s. XI I I , 22.1696 în loc de „o n ocen t aur i ” , a l ţ i i (nu se pr ec izează c ine an um e) au ie iv . T erm enu l d ec ie iv este d e fapt o t r ans l i t e rare greşi t ă şi m ai apar e la Eusebiu .




Spu n e că pr ăpădu l Bab i l on u l u i este grabn ic şi că n u est e n i c ioam ân are a celor am en in ţ at e. D e vr em e ce se am eni n ţ ă că Babi l on u lva f i d i s t rus ca Sodoma, t rebu ie să ş t im că sun t mu l te pus t iu r i cun um ele Sodom a. Căc i n u m ele însuşi se t âlcu ieşte şi „o rb i r e” şi „ pu st i i re ” , ş i „ l in iş te adâncă” ş i „asemănare” , „chemare” ş i „ temel i i lel o r ”1698. Iar G om or a se t r adu ce p r in „ m ăsu r ă” şi „ r ăzvr ăt i r e”16" . D arn u cred că are nevoie d e t oat e [acestea] cel care vr ea să in t er pr etezecum Babi lonul va f i d is t rus asemenea Sodomei. Căci se pare căDumnezeu d is t ruge , făcând b ine ce lo r d is t ruş i , după cum ş i doc to

ru l [d is t ruge] orb i rea. Ia r d is t rugerea orb i r i i es te începutu l veder i i .D is t ruge pust i i rea ca r id icând s ter i l i ta tea să le dăru iască odras le lefapte lor dreptă ţ i i . Ş i l in iş tea adâncă o d is t ruge, ca să pună în in imicuvân t u l pen t r u a-L slăv i pe D um nezeu .

De aceea, d is t rugând ş i Gomora, pent ru că Gomora se tâ lcu ieş te deopot r ivă „măsură” ş i „ răzvră t i re” , n imiceşte răzvră t i rea ş itu lburarea d in ea, ca ce i răzvră t i ţ i ş i ce i care sunt în t r -o d ispoz i ţ ie

d u şm ăn oasă păc i i să se îm bu n eze. O r i c ine accept ă ch est iu n i le d esp r e n aşt ere şi aco r d ă în t âiet ate n ecesit ăţ i i , sor ţ i i şi d est in u lu i1700 şi ,cât ţ in e de el , p r in su sţ in erea acesto ra î i în d epăr t ează de cred in ţ a înD u m n ezeu şi d e la dr eapt a cred in ţ ă pe oam en i , acela cons ideră slă v i te lucrur i le bab i lon ien i lo r . Căc i as t ro log ia este o invenţ ie acaldei lor , care spun că cele ce sunt depind de e le însele ş i nu deDumnezeu ş i supunând luc ru r i le m işcăr i i as t re lo r , resp ing p ron ia

care ad m in ist r ează [n evo i le] oam en i lor , în cât [d upă părerea lor ] n i c irugăc iunea , n ic i d reap ta c red in ţă nu [ma i ] po t f i de n ic iun [a ju to r ] ,şi ch iar d acă p ar să f ie, şi e le se su pu n raţ iu n i i sor ţ i i .

1698 Pr in jo cu r i d e cu vin t e, D H P sedom, Sodom a, est e ap rop ia tă de u rm ătoare le cuv in te :KBID s u m a ’ „ o r b ” ( rădăcin a n u apare în V ech i u l T estam ent ) , 12? şo d „ p u s t i i r e ” , r n ţp sade

„ câmp” , „pus t iu ” , rpp - ! d u m i y y a „ t ăcer e”, m o 1'] d e m u t „asemănare” , ]1BŢ z i m m u n „ ch e mare ” , „ în tâ ln i re ” ( rădăc ina apare în tex tu l a rame ic a l Vech iu lu i Tes tament ) ş i O 'pO ’yesodam „ t e me l i a l o r ” .1699 Pro bab il est e un jo c d e cuv in t e în t r e rnfoŞJ ' amora Gomora ş i “ 112? g e m a r „s fârş i t ” ,„ l i m i t ă ” şi rădăc ina H 3Ş?„ a sti vu i” .1700 Babi lo n ien i i p r act icau in ten s ast ro log ia . A ic i sun t co m bătu ţ i t o ţ i ce i care se încr ed




276. N u m eşt e Babi lo n u l ceva slăvi t cel care slăveşt e b ogăţ i i llumeşt i , măr i r i le , nob i l imea după t rup ş i toate ce le care sunt asemenea acestora . Căc i toate acestea sunt confuze pent ru gândur i ş isu n t v redn ice să f ie n um i t e la fel cu Bab i l on u l . D om n u l î l d i st ru ge şi

î l face sălaş al d em on i l o r sălb at i ci , f i e d acă v r ei să- l în ţ el egi ca cet ate , f ie ca suf le t amestecat . Căc i pust i i t de locu i rea lu i Dumnezeu,t rebu ie să d ev in ă să laş a l du h ur i l o r re le. A ic i păsto ru l n u se od ih n eşte. Căci nu I se potr iveşte bunulu i Păstor să aşeze sălaşul , în vremece turma încredinţată este n imic i tă. Ci , spune, [ îş i fac sălaşul ] s i rene, dem on i , on ocent aur i şi ar ic i . D e aceea, cân d vez i un su f le t con fuz , să şt i i că acela s-a u m pl u t de ecou, p en t r u că în el n u m ai esten ic i cuvânt c lar , n ic i d ist in c t , ci un zgom ot fără sen s iscat d e pat i m icu p r i n d e [ part ea] con d u căto are1701a su f l etu lu i acelu ia.

De aceea, pare că puter i le re le pr in chemarea cu g lasul , producând plăcere suf lete lor , pe care le încântă spre p ie i re, î i vâneazăpe cei care t rec [pr in v iaţă] . Este necunoscut dacă pr in g las [apare]

p lăcerea sau dacă înt r -a l t fe l provocăr i le ş i ins inuăr i le spre păcat sefac pr i n acei dem on i , d oar că cei fe rm ecaţ i d e desfă tare u i t ă de r id i carea spr e patr ia ad evărată. Iar d acă vezi pe c in eva care vat ăm ă au zu l şi î l în t o ar ce d e la adevăr, în t or cân d u -1 sp r e m it u ri 1702 şin eînc rezân du -se în cu vân tu l cel pu te rn ic , n ic i în m ust rare, n esu po r t ân d n ic i c r i t i ca severă care îl du ce pe ascu l t ăt or la acr iv ie , dar f i i ndpr ie ten cu cuvântu l vest i t pent ru bucur ie ş i p lăcere, să ş t i i că unu l

ca acest a est e ţ in u t d e si r en e, f i in d în şelat d e vo r b i r ea m eşt eşu gi t ă şide lau de.Demoni i , care produc în no i d iverse păcate , se spune că dan

sează, pent ru că d an su l est e o m işcare felu r i t ă a m em bre lor . Şi p ent r u că d an sat or i i p r eiau scen a avân d în alt e dăţ i alt e feţ e1703, t o t aşaşi d em on i i , fo l osin d u -se de no i ca de n i şt e m ăşt i , acum dan sează caun fur ios, acum ca un u l care dor eşte şi est e agi t a t d e p lăcerea t ru pu

lu i , al t ăda tă ca un m in c inos. Şi ast fe l n e facem pr im i t o r i ai l u c răr i if e l u r i t e a le demon i l o r , sch imbându -ne după do r i n ţa ace lo ra i n ima

1701Raţ iu n ea.1702I I T im . IV , 3-4.




n oast r ă şi m ădu la rele t ru pu lu i . D eci , cân d vez i pe c in eva acum cu pr ins de râs nestăpâni t , acum smer i t de t r is teţe, s fâşiat de ur lete,p lân set e şi b ocet e, gân d eşt e că în el d ansează c in eva, sch im b ân d al t e şi al t e în f ăţ işăr i . Şi acu m in t ră o scen ă cu iu b i rea de arg in ţ i , acumu n a cu slava deşar t ă, al t ă dată u n a cu t ru f ia. I ar în gen era l d ispr eţ u ieşt e neam ul oam eni lor cel care d ăn ţ u i eşt e şi sal t ă în su f le te le u şoare , u şor de con du s şi u şor de m u t at spr e păcat .

N um ele de „o n ocen t au r i ” a rată alcătu i rea com pu să şi st r an ie aan im alu lu i1704, d oar d acă n u est e şi el u n f el d e d em on , care acum n eface să dăm atenţ ie ce lor omeneşt i , acum ne târăşte spre pat imi lean im al i ce. Ia r „a r i c iu l ” este un an im al care are în ju r ţ ep i în loc deper i , greu de pr in s şi v ic l ean . To ate acest ea v i n reped e pest e su f letu lconfu z şi n u este n ic io în t ârz iere a z i lelor .

1704 O n ocen t aur este un t erm en com pu s, fo rm at d in ovo ţ „m ăgar ” şi d in Kevraupo ţ




CA PI T O L U L X I V

277. «Şi va m i l u i D om n u l p e Iaco b ş i va alege p e Isr ael»1705.Cred că ex ist ă u n m ot iv pen t r u care [expresia] «şi va m i lu i » se

r efer ă l a Iacob, n u m e p e car e l-a p u r t at p ân ă la lu p t a lu i I acob 1706, iar

[expresia] «va alege» la Israel , care a fost d at p atr iarh u lu i ca p l ată lalu pt ă1707. Cel m i l u i t arată m ai sm er i t , iar cel ch em at m ai d ist in s. D eaceea «va m i lu i D om n u l p e Iacob şi va a lege p e I s rael» este s inonimcu : «Iacob f i u l M eu, î l vo i spr i j in i , I s rael , a lesu l M eu, suf le tu l M eu l -a p r i m i t »1706. Căci Iacob este luat drept ce l încă învăţa t [ în lucrur ie lementare ] ş i t rupesc, dar Is rae l ce l mai putern ic ş i duhovn icesc.D ar în gen eral Iacob şi Israel «se vor odi h n i în pă m ân t u l lor »1709, acel

pământ, despre care s-a spus: «Fer ic i ţ i cei b lânz i , căci aceia vor m oşt en i păm ân t u l »1710, care nu este par te d in pământu l a juns sub b les tem, d in care ce l care î l lucrează mănâncă toate z i le le v ie ţ i i lu i înnecazuri1711. «Dar ş i s t ră inul se va l ip i de Iacob ş i de Israel care se odihn eşt e p e păm ân t u l lu i» IJlz. U nu l care l uc rează păm ân t u l , un p r o zel i t , acesta este st ră inul . Probabi l acesta este poporul d int re neam ur i , care se l ipeşte d e Iacob, pe care Scr ip t ur a î l n u m eşt e „st ră in ” ,

f i i nd ca un con locu i t o r şi p rozel i t .Est e o b in efacere pen t ru cei in fer io r i şi care n u su n t pu şi să seconducă ei înş iş i , să s lu jească celor care conduc cu pr icepere. Deaceea i se spune lu i Isav în b inecuvântăr i : «Şi î i ve i s lu j i f ra te lu i

1705 I s. XIV, 1.1706 Fac. XXXI I , 28 .1707 Fac . X X X I I , 28 .1708 I s. XLII, 1.1709 I s. XIV, 1.1710 M t . V , 4.1711Fac. III, 17.




t ău »1713. A ceast a est e «Şi se v o r î nm u l ţ i în păm ân t u l l u i D um nez eu ca slu ji t o r i şi slu ji t o ar e»1714. Li se adau gă slu j i r ea ca bi n efacere.

«Şi cei r ob iţ i vo r f i cei c ar e îi r ob esc p e ei» 1715. U n i i i - au d us î n

mod t i r an i c î n r ob ie , supunându - i pe ce i î nv inş i s l u j i r i i d i avo lu lu i ,i ar a l ţ i i sun t d uşi în r ob ie p r i n i u b i r ea de oam en i , f i i nd adu şi de l at i r an ia d iavo lu lu i l a slu j i rea lu i H r istos.

Făgădu in ţ a est e p ent r u Israel , e l ib erare de slu j i r e cea aspr ă, cucare au s lu j i t bab i lon ien i lo r ş i îndemn la compasiune, ca să facăp l ân gere pen t ru îm păra tu l Bab i l on u l u i şi să nu se bu cur e de căderealu i , c i să- l p l ân gă, ca pe un u l care su feră [p edepse] vr edn ice de m i l ăşi în d ur are .

278. «în fe l u l în care o ha in ă m ânj i t ă cu sânge nu est e curat t o t aş ă n i ci t u nu v ei f i cu ra t . Pen t ru că a i d i st r us păm ân t u l M eu şi pe po po r u l M eu l -ai u cis; nu vei îndu ra t im p de veacu r i»1716.

[Aces tea ] sun t încă păr ţ i d in p lângerea pen t ru conducă to ru lBabi l on u l u i şi c ele ale acelu ia. Căci d e vr em e ce L u ci fer 1717 cel car e acăzu t d in cer a spu s în in im a lu i : «M ă vo i su i în cer şi vo i f i asem enea cu cel P r eaîn a l t »1718, ca să arate cât departe de asemănarea cu Celsfân t se ţ in e cel în t in at cu t oată n ecur ăţ ia şi u c iderea, este com paratcu o h ain ă, care p r i n n atu ra ei era făcu t ă spr e po do aba om ulu i , da rcare p r in mân j i rea cu sânge nu ma i poa te f i p r im i tă sp re fo losu lom enesc. D in aceast a est e clar că cel r ău n u are necu r ăţ i a în a lcăt u i re, ci pen t ru că s-a m ân j i t de sânge, d ist r ugân d păm ân t u l D om n u lu işi u c igân d pop oru l p r in păcat . D eja şi în a l tă par t e am văzu t că f i reaomenească este asemănată cu o haină de către acelaşi profet , carespu n e căt re cei învech i ţ i în re le: «Ia t ă vo i t o ţ i v -a ţ i î nvech i t ca o h a i n ă şi m ol ia vă m ăn ân că»1719.

1713 Fac. XXV I I , 40 .rn>f îs. X IV , 2.17,5 I s. XIV, 2 .1716 I s. XIV, 19-20.17.7 'Ecocr<p6pri<; „ad u căt or u l zo r i l or ”, id en t i f ic at cu p lan et a V en u s, care p oat e fi văz u t ăd i m in ea ţa . în eb ra ică este nnŞT’ Ş b Ş 'n H ela l ben Şahar , „Cel s t r ăl u c i t o r , f i u al zo r i l o r ” .17.8 I s. X I V , 14.



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i i s a i a 327

Dar ameninţarea este înf r icoşătoare, ca n ic i după aceea să nuf ie cur at . Căc i cel care est e m ân j i t în v r eu n păcat resp i n ge cur ăţen iade fa ţă , dar nu este l ips i t de cură ţ i rea v i i toare nădăjdu i tă d in pocă

in ţ ă. D ar aic i h ot ărârea est e d ef in i t ivă să n u f ie cur a t n ic i d up ă aceea, pen t ru că s-a m ân j i t cu sân gele po por u l u i lu i D um n ezeu, p e carel -a ucis p r i n n eascul t are, t âr ân d u -1 sp re r ăut at e.

279. Prob abi l în a in t e de a fi om u l c reat , i -a fost lăsat şi d i avolu lu i loc de pocă in ţă ş i dacă van i ta tea, ch iar dacă era o boa lă maiveche, ar f i fost t o t u şi în gr i j i t ă, [ iar el ] s-ar f i v in d ecat pr in pocăin ţă ,se pu t ea ca el să f ie repu s la începu t . D ar de la pr egăt i r ea lu m i i , săd i r ea raiu l u i şi om u l d in el , po ru n ca l u i D um nezeu , p i zm a d iavo lu lu i ş i uc iderea celu i c inst i t , i s-a închis ş i locul pocăinţe i . Căci dacăIsav nu a găsi t loc d e po căin ţ ă, cân d şi -a vând u t dr ept u r i le de în t âi -n ăscut , ce loc d e p ocăin ţ ă s-ar lăsa celu i care î l u c id e pe om u l în t â i -c reat şi p r i n acela a in t rod u s m oar t ea? Ei spu n că p ata făcut ă pe haină de la sângele uman nu poate f i scoasă în n ic iun ch ip , c i s t r ică c iun ea făcu t ă pr in în m u ierea în sân ge se înv ech eşt e odată cu ea. D eaceea, nu î i este posibi l aceluia ca, îndepărtând pata de la sânge, sădev in ă cura t .

O bservă dar tex tu l care în fă ţ işează v iu m ur d ăr ia de la uc id ere .Căc i n u spu n e: „cufu n d at în sânge” , c i „ m ân j i t ” , ca să- l a rat e în făşu rat î n u c iderea celo r n im ic i ţ i . A cesta a d i st r us păm ân t u l l u i D um ne zeu şi a n im ic i t p opo ru l . D e aceea N abu codon oso r a pust i i t p ăm ân tu l , t ăin d p lan t ele rod i t oare de pe el , dân d sate le d i st r uger i i p r in in cen d i ere1720. El în su şi p e p op or u l l u i I sr ael , pe un i i i -a uci s cu sabi a,ia r pe a l ţ i i i - a dus cap t i v i în Bab i lon . Dar de ja es te numi t în modmis t i c împăra t a l Bab i lonu lu i s tăpân i to ru l aces te i lumi . C ineva a rnumi po t r i v i t Bab i lonu l amestecu l ( con fuz ia ) aces te i lumi . Căc i af ăcu t r o b p e p o p o r u l l u i D u m n ez eu , m u t ân d u -1 de la v ia ţă la m oar te, şi a pu st i i t p ăm ân tu l , n im ic in d t ru pu l f i ecăru ia p r i n păcate , du păcu m s-a scr is, că: «T ot t r u pu l şi-a n im ici t calea lu i»1J21.

280. «Săm ânţ ă rea, găt eşt e- ţ i f i i i tă i ca să f i e u c işi pen t r u p ăca t ele tat ă lu i tău, ca să n u se scoale ş i să u m ple pă m ân t u l de cet ăţ i . Şi

1720 I V R eg . X X V , 1 ş.u .; Ier . X X X I X , 1 ş.u.




M ă vo i scu la asupr a lor , z ice D om n u l Savaot , şi vo i p ierd e nu m ele lor şi r ăm ăşiţ a şi săm ân ţ a»1722.

N u nu m ai e l nu v a f i cu ra t , ci şi u r m aşi i celu i r ău vo r f i d i st r u şi

îm p r eu n ă cu el p r i n b u n ăt at ea iu b i t o r u lu i d e o am en i D u m n ez eu ,Care permi te d is t rugerea cop i i lo r , nu a tâ t d in naştere t rupească deprunc i , câ t d in cea a fap te lo r împ l in i te d in depr inderea rea . «Săm ânţ ă rea». D e vr em e ce nu era ta tă l răută ţ i i , c i a lu at n aştere de laa l tu l care a început răuta tea ş i a făcut după răuta tea ce lu i care l -asemănat, se spune „sămânţă rea”. «Găteşte- ţ i f i i i t ă i ca să f i e uc i şi pent ru păca te le ta tă lu i t ău» . Nu se spune deloc sămânţă rea a cuiva[doar ] la ce a apărut d in t r -o însămânţare de d ina in te , c i es te denum i t ă [aşa] şi săm ân ţ a care în cepe pr od u cerea u n u i al t [ lu cru ] .

D up ă cum la facerea lu m i i cele care au înm ugu r i t m ai în tâ i aufost seminţe pentru a l te le, dar e le nu au fost d in a l te le, căci eraum ai vech i d ecât cele pr od u se pr in săm ân ţ ă, t o t aşa pr ob abi l şi acumScr ip tura pe ce l care începe răută ţ i spre p i ldă a l tora ş i dev ine ca osămânţă p r in im i ta re , î l numeşte „sămânţă rea” , nu ca ş i cum aravea exi st en ţ a1723 [ rea] d e la cei d e di n ain t e, ci ca şi cu m ar d a în cepu t ce lor n ăscuţ i d u pă [el ] . C in eva ar pu t ea f i p r in el în su şi „săm ân ţ ă r ea” , af lând u -se ca în t em eieto r a l răut ăţ i i . Şi , iarăşi , cel în văţat d edascăl i răi , este numit asemenea. Păcătosul acela a ascultat «s ă m â n ţa l u i Can aan şi nu a lu i Iu da»1?M n u p e n t r u c ă n e a m u l d u p ă t r u pavea vreun bastard ş i era de neam amestecat d in Canaan, c i se num eşt e „săm ân ţ a lu i Can aan ” d i n cau za im i t ăr i i lu i Can aan . Deci , f ie care p oate să f ie pr in a legerea sa f ie săm ânţ ă sfânt ă, f ie d im po tr ivă.A s c u l t ă-1 pe Pavel, care zice: « Căci v-am n ăscut pr in Evan ghel ie în I i - su s H r i st o s »1725, şi : «Şi ce lor câţ i L -au pr im i t , le-a dat pu t er e ca să se fa că f i i a i lu i D u m n ezeu»1726, şi: «Cin e săvâr şeşt e pă cat u l se n aşt e din d iavo lu l»1727.

1722 I s. XIV, 21-22.1723 UTCoataau;. A se o b serv a că aic i i p o staz ă este f ol o sit cu sensu l d e „f ir e” .1724 Ist. Sus. 56..1725 I Cor . IV , 15.1726 In . 1, 12.




281. Ce doreşte Scr iptura poruncind seminţe i re le să-ş i pregătească pen t ru uc idere cop i i i pen t ru păca te le păr in te lu i? Am obser va t în m u l t e locur i că fap t ele f iecăru ia şi ro ade le su f l etu lu i su n t n u

m it e „ cop i i ” . Căci , spu n e, «se va m ânt u i pr in naş tere de cop i i, dacă va st ăr u i cu în ţ elepc iun e în c red in ţ ă , în i ub i r e ş i în s f in ţ en ie »1728. Su f let u lest e izb ăvi t ca fem eia m ir e lu i car e nu est e în şelat d e cât e or i face sărodească pr in cuvânt cop i i , fap te le bune, dacă rămâne în depr inderea cea b u n ă şi n u est e în t u n ecat de păcat ele n ăscut e du pă aceea. Lafel şi n o i , ascu l t ăm pr in legea d u h ovn icească şi d um n ezeiască de b i necuvântarea care z ice: «Binecuvân ta ţ i să f i e roade le pân tece lu i t ău »1729, pe care nu le cons iderăm că sunt a l tceva decât roade le suf l e tu lu i . «D e f r i ca Ta, D oam ne, în pân t ece am lua t ş i am ne-am ch i nu i t şi am născ u t du hu l m ân t u i r i i , pe ca re am f ăc u t -o pe păm ân t »m °.

D e aceea, la d i st ru gerea fapt e lor re le se spu n e „u cid erea cop i i lo r ” , făcut ă spr e fo l osu l p ăr in t elu i care le-a n ăscut . D ec i , t ro po l og iad in acest pasa j are ascunsă iub i rea de oameni , porunc ind seminţe irele, dacă se învoieşte, să se uşureze de greutatea răutăţ i lor lor . Ceifo rm aţ i du pă cel r ău şi d even i ţ i f i i ai rău t ăţ i i sun t ob l i gaţ i să-şi uc id ăt oat ele roade le cu r ău t ăţ i ale su f le tu lu i l o r . Căci d acă nu m ur im pă catu lu i, cu m să t r ăim d r ept ăţ i i 1731?

Căci, spune, «ca să nu se scoa le ş i să umple pământu l de cetă ţ i » . Răul este o r id icare a răutăţ i i . De aceea, t rebuie să rămânăm or t şi să se nu adu n e în t r -o a lcăt u i re şi să f ie m ul ţ i m e. Căc i aceast aeste cet at ea. Se cu vi n e ca D om n u l Savaot să d ist ru gă n um ele, răm ăşi ţ a şi săm ânţ a răut ăţ i i .

282. Fer ic i tă este starea suf letu lu i ş i a stăpânir i i omeneşt i încare numele rău tă ţ i i nu es te fo los i t , po t r i v i t Apos to lu lu i , ca re z ice :«D ar desf râ u şi n ecur ăţ ie ş i neru şin ar e să n u se po m en ească înt r e voi , pr ecu m se cu vin t e sf i n ţ i l or »1732. în al d o i lea rân d , n u m ai este răm ăşi ţa . Căc i mul ţ i , f i ind în torş i de la fapte re le , re ţ inând însă ca n iş team in t i r i ale vech i lo r fapt e, reînn o iesc p r i n ele adeseor i păcatu l l i n iş

1728 1 T i m . II, 15.1729 D e u t . X X V I I I , 4.1730 I s. XXVI, 18.1731I P t . II, 24.



3 3 0 Sf . V a s i l e c e l M a r e

t i t . D ec i , ca să n u f ie n ic io răm ăşi ţ ă, ad i că n ic i u l t im a săm ân ţ ă a în vă ţă tu r i i re le să nu rămână în ce le u rmătoare d in amin t i rea ce lo rprecedente , «acest ea z ice D om n ul : Vo i fa ce Babi lon ia pus t ie, ca să

sălăş lu iască ar ic i ş i va f i de n im ic. Şi o vo i fa ce o groapă de nor o i spr e pierzare»1733. D om nu l de oam en i i u b i t o r am en in ţă că va f ace Bab i l o n ia pust iu .

Pust i i rea locu i r i i re le ş i d is t rugerea v ie ţ i i amestecate este un[ luc ru ] bu n râvn i t pen t ru cei care în ţ eleg. A m en in ţ ă cu o asem en eapu st i i r e a Bab i l on iei , în cât n u va m ai l ocu i n i c i un om bab i l on ian , civo r f i pu şi în lo c ar ic i . Acest an i m al este în con ju ra t cu ţ ep i t ar i şi as

cuţ i ţ i , îşi st rânge capu l şi p ic io are le cân d v r ea şi ia form a pr ecisă au n ei sfere, în cât est e greu d e pr in s, având capu l şi p ic i oarele st rânse,iar în fă ţ işarea d in toate păr ţ i le cu ţep i . Acesta este s inguru l an imalcare se păzeşt e l in işt i t de un el t i t o r i . Căc i cel care îşi p u n e m âin i le peel se zgâr ie cumpl i t , ş i cu cât vrea să- l ţ ină mai b ine, cu atât se înţ eapă m ai du reros.

283. D e aceea, pr ob abi l , vo rb eşt e în p i ld e d espr e m or avu r i lcelo r care locu iesc în cet at e în locu l bab i lon ien i lo r : fără com un iun e,

în si n gu r aţ i , b u cu r ân d u -se d e v i eţ u i r ea asp ră. Fap t u l că fel u r i l e an i m alelo r sun t l u ate d rep t m oravu r i a l e oam en i l o r , am învă ţat d in ve den ia lu i Pe t ru , când în vasu l coborâ t d in ce ru r i e rau to t fe lu l deani m ale, t ârât oar e şi în ar i p ate şi p atr u p ede1734. Căci Scr ip t u r a vo r b ea

în p i l d e d e cei car e u r m au să se în t o ar că l a cr ed in ţ ă d e l a fel u r i t epăcate , aceşt ia f i ind asemenea pat rupedelor pr in an imal i ta te , saut ârâ toare lo r p r in ven in , sau păsăr i l o r p r i n uşură tate şi i nst ab i l i t a te.

Ş i ar ic iu l es te , probabi l , în Scr ip tură luat a legor ic re fer i to r laoam en i, d u p ă cu m şerp i i [ î i în ch ip u ie] p e sadu ch ei şi far isei1735, v u l p ea p e I r od 1736, caii î n r u t p e cei i u b it o r i d e p l ăcer e1737, o il e pe cei m ail i ps i ţ i d e răut at e d i n t re o am eni 1738, iez i i p e cei fară com u n iu n e şizgârc i ţ i . încât ş i a r ic i i , f i ind un an imal care are nădejdea să nu se

1733 I s. XIV, 23.1734 Fap. X, u .1735 M t . I I I , 7.1736 L c. X I II , 32,17371er . V, 8.



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i I s a i a 33i

va tăme de p ropr i i ţep i , sun t compara ţ i co rec t cu boga ţ i i veacu lu iacestu ia, despr e care D om n u l spu n e că su fo că p r in p r opr i i ţ ep i cu vân t u l şi î l fac n ero d it or 1739. Iar Babi lo n u l va f i n im ic şi ca o groap ă

de noroi . Cât despre [sensul ] sensib i l , Scr iptura arată că râul Efrat ,care î l st r ăba te p r in m i j loc , ne m ai u r m ân d t recerea p r in alb ie, bă l t in d în el , î l d ist ru ge com pl et şi a rat ă o groapă, n u cu apă cur a tă, cicu m izer ie. Căc i asem en ea este sfârşi t u l d i st ru ger i i ce lor care î l m ân i e p e D o m n u l .

284. «A cest ea z ice D om n u l Savaot . Pr ecum am z is, aşa va f i p r ecum am vo i t , aşa va r ăm âne, ca să p i er d p e asi r i en i d in păm ân t u l M eu şi d in m un ţ i i M ei . Şi vo r f i sp re călca re şi vo i r i d i ca de la ei j u gu l l o r ş i g lor ia lo r de p e um er i i lo r »m °.

Israelu l d up ă t ru p su sţ in e că Scr ip t ur a [ l ăsată] pr in pr o fe t estedespr e păm ânt u l con sid erat d e ei că est e al lu i D u m n ezeu şi d espr emunţ i i aceşt ia pământeşt i a i Iude i i sens ib i le , ş i [ făgăduin ţa ] că Is rae lu l va lua As i r ia cap t i vă , punându- le jugu l rob ie i . Dar no i , ca ren e-am r id icat îm pr eu n ă cu H r istos şi n e ru găm să le cău t ăm pe celed e su s1741, n u m im „ ţ ară” in im a cea bu n ă, du p ă cele ce am în văţ at d ela D om nu l însu şi , Care spu n e: «Ia r ceea ce a fo s t sem ănat în păm ân t bun, est e cel car e au de şi- l înţ elege, car e adu ce r od şi f a c e u n u l o sut ă, al t u l şai zeci, al t u l t r eizeci»1742. D e aceea, m un te al lu i D um nezeu, încare asi r ien i i v or f i sp re călcare, po ate să f ie n u m it cel care a crescut

în fap t e b u n e şi s- a r i d i cat d easu p r a al t o r a în cu vân t şi în cu n oşt i n ţă. în acest a vo r f i d u şm an i i [spre] călcare.

Ş i or ice jug a l as i r ien i lo r va f i îndepăr ta t de Dumnezeu. Căc iau gân d i t sem eţ , cân d s-au su i t pe u m er i i oam en i lo r d in m oşten i r ealu i D um nezeu şi i - a pu s sub p rop r i u l l o r j ug pe cei r u p ţ i p r i n p ăcatede la s lu j i rea lu i Dumnezeu. De aceea, având nădejde, după ce lesp u se, că d u şm an i i n o şt r i v o r f i n i m i ci ţ i d i n p ăm ân t u l l u i D u m n e zeu şi pe m un ţ i i Lu i vo r f i călcaţ i în p ic ioare şi j ugu l lo r va f i r i d i catş i g lor ia cu care lăudându-se, ca uni i care ne-au cucer i t ş i ne-auasal tat , va f i n imic i tă, să facem or ice ca să scuturăm stăpânirea lor

1739 M t . XI I I , 22.1740 I s. XIV, 24-25.1741Col. III, 1.




pen t ru t o tdeauna . Căc i dacă am deven i t mun ţ i a i l u i Dumnezeu ,t em el i i le Lu i su n t în n oi 1743, cu vânt u l ad evăru lu i f i in d cob or ât înin im i le noas t re ş i fap te le bune f i i nd z id i te cu c red in ţă . Dar t rebu ie

să n e lepădăm în m od cur at de păcat , ca să avem gât u l l i ber d e ju gu lasi r i en i lo r şi să pu t em f i în ju gaţ i a i l u i H r isto s. N u p o t f i dou ă jugu r ipuse pe grumazul nost ru , a l lu i Hr is tos ş i a l as i r ianu lu i . F i indcă cepăr t ăşie are drept at ea cu f ărăde legea, sau ce com u n iu n e are lu m in acu în t u n er i cu l 1744?

285. «A cest a est e sfa t u l p e care D om nu l l -a sfă tu i t asupra în t r eg i i l um i şi aceast a est e m âna cea îna l tă asupr a t u t u r o r n eam ur i l o r lumi i . Căc i c ine le va împrăşt ia pe cele ce a s fătu i t Dumnezeu cel Sfâ n t ? Şi cin e va în t oa r ce m ân a L u i cea în alt ă»1745.

A rat ă în m od c lar că acest ea sun t spu se d espr e cei d i n în t reagalume ş i d in toa te neamur i le , n imen i nepu tând să împrăş t ie ce le pecare le-a sfătu i t D um n ezeu ce l Sfân t şi n i m en i [n epu tân d ] să în t oar că m âna războ in i că a l u i D um n ezeu d e l a păm ân tu l şi d e l a m un ţ i iLu i . Dar observă deopot r ivă că expres ia , după cum am în fă ţ işa t înal t e locur i , nu sem n i f i că doar ceva rar , p recum : «Cin e este înţ elept ş i p r i cep e acest ea?»1746, şi : «Cine es te iconomul c red inc ios ş i pr ice p u t ?» 1747. A c u m «c ine va împrăş t ia » es te deopo t r i vă cu „n imen i ” .Căci n u est e cuvi os să se cuget e că est e cin eva car e po ate să îm p r ăşt i e sf at u l D o m n u l u i .

286. «în anu l î n ca re a m ur i t regele A haz , s-a fă cu t cuvân t u l acesta: Nu vă vesel i ţ i , vo i toţ i ce i de a l t neam, că s-a s fărâmat jugul celu i care vă lovea. Căci d in săm ân ţ a şer pi l or vo r ieşi p u i de aspidă ş i pu i i lor vo r ieşi şer pi zbu r ăt or i . Ş i se vor pa şte cei săr ac i de căt r e El , i a r oameni i sărac i în pace se vor od ihn i . Dar va uc ide cu foametea săm ân ţ a t a şi r ăm ăşiţ a t a o va u cid e»1748.

Dacă toate ce le scr ise de pro fe ţ i sunt gră i te de Duhul S fânt ,es te c lar că înscr ierea t impulu i pro fe ţ ie i nu este inc lusă zadarn ic .

1743 Ps. LX XX V I, 1.1744I I Co r . VI, 14.1745 I s. XIV, 26-27.1746 O s. XIV, 10.1747 Le. XI I , 42.




Care este fo losul d in a învăţa că acest cuvânt a fost către cei de a l tn eam în anu l în care a m ur i t A h az , regele Iud ei i? N e gân d im că [ este] d up ă cum în [car t ea] Exodu lu i s-a scr i s: «A m ur i t regele Eg ip tu lu i şi au susp ina t f i i i l u i I s rael de m unc a l o r şi au r i d i c at st r i gă t şi D om nu l a auz i t susp ine le l o r»m 9. Cât t ră ia regele cel rău, nu puteau săsusp ine c ă t re D u m n ezeu . Căci î i ob l i ga la m u n ci gr ele1750,n eperm i ţ ân d u - le să se u i t e în sus la D um n ezeu . Iar cân d cel rău s-adus, atunci t rebuie să bată [d in palme] ş i să se bucure de cădereavră jmaşu lu i . E i sun t descr i ş i că în mod paradoxa l gem, Scr ip tu raarătând că, a tâ ta vreme cât s tăpânea mintea iub i toare de t rup, d inn epr icepere n u şt iau să je lească rău l păcatu lu i . D ar de vr em e ce aulua t od ihna de pa t im i , ş i -au începu t v indecarea p r in a geme, f i i nd

în căr caţ i cu fap t el e m at er i ei şi ale t r u p u lu i . D e aceea şi i u b i t o r u l deoam en i D u m n ezeu i -a au zi t p e ei1751.

Asemănător aceste i re la tăr i se ara tă ş i mai înapo i în [car tealu i ] I sa ia : «Şi a fo s t în an u l când a m ur i t O z ia regele, L -am văzu t pe D om nu l , st ân d p e un t ron înal t şi m ăr eţ »1752. Uzia este t ransmis deist or ie ca u n rege rău, pent ru că: «s-a sem eţ i t i n im a lu i a p ier zan ie şi a g reşi t f a ţ ă de D om nu l , D um nezeu l său ş i a i n t ra t el însuş i în t em p l u l D om n u lu i să tă m âieze p e a l t ar u l t ăm âier i i ş i s -a fă cu t lepr os»1753. Şi a tun c i , cân d con d u căto ru l cel r ău est e răst u rn at şi slu jba cea du pă lege este e l iberată de necurăţ i i , ta inele teologie i i se arată profetu lu i . Ş i a ic i Scr ip tura descr ie că Ahaz, un conducător care nu erazelos, a muri t , ca să arate că la încetarea răului , se face cuvânt cătrecei d e al t n eam de la D u m n ezeu cel B in efăcăt or .

Căci găsim în [ car t ea] a p at r a a Regilor *754, că acest A h az n u afăcu t ce es te d rep t î n och i i Domnu lu i ş i pe f i u l l u i l - a t r ecu t p r i nfoc1755, d u pă u r âciu n i l e neam u r i lo r , a jer t f i t şi a tăm âiat p e înăl ţ im i .

1749 leş. I I, 23.1750 leş. 1,14.1751leş. III, 7.1752 I s. VI, 1.1753 7 / Par. XXVI, 16 ş.u.1754 I V R e g . X V I, 2 ş.u.1755 Era u n r i t ua l d ed icat zeu lu i M oloh , care im i t a je r t f i r ea ch iar a ce lu i în t â i -n ăscut . O




A cest a a t r im is regelu i asi r i an au r şi arg in t d in t ezau ru l casei D om nu lu i , pen t r u care necuv i in ţa lu i n u m ică faţă de aver i le sf in te estecondamnată. De aceea, căzând stăpânirea cea rea, se face cuvântulcăt r e cei d e al t n eam . I ar „cei d e al t n eam ” l i se sp u n e f i l isten i l or 1756,pe care grec i î i n u m esc pa lest in ien i .

287. T r ebu ie şt iu t că şi în v ia ţa f iecăru ia d i n t r e no i , cân d m ore păcatu l care îm părăţ eşte în t ru pu l n ost r u m ur i to r , atu n c i se facecuvânt de la Domnul în no i . Poate că f iecare păcat are o oarecarean alog ie cu f iecare d in t r e reg i i con dam n aţ i în Scr ip t u r i şi în gen era lb lamab i l i , a le că ro r nume sun t a ră ta te în mu l te locur i în în t reagaScr ip t u r ă. Că şi acum , A h az se t âlcu i eşt e „ p o sesi e”1757, f i i n d u n sim bo l a l în văţ ăt u r i i r ele care a p r im i t în ain t e şi a de ţ in u t su f le tu l n ost ru. Când aceasta moare, suf letu l nostru, e l iberat de cea care î l poseda, es te capabi l să contemple cuvântu l împot r iva ce lor de a l tneam.

De aceea, sensul [ textului ] de faţă este acesta. «Nu vă vesel i ţ i , vo i t o ţ i cei de a l t neam , că s-a sfărâ m at ju gu l celu i care vă lovea» [ în seamnă] : „Nu soco t i ţ i , o f i l i s ten i lo r , că mur ind Ahaz , a ţ i deven i t l i ber i de f r ica impusă vouă de Is rae l , încât nu vă vese l i ţ i de căderearegelu i . Ch iar d acă ju gu l est e sfărâm at , ad i că ro b i a im pu să vou ă decei care vă calcă [ în p ic ioare] ş i vă b ic iu iesc pr in stăpânire, d in sămânţa şerp i lo r vor ieş i pu i de asp idă. [Aceşt ia ] înseamnă descend en ţ a lu i A h az, căci d acă acest a are am ărăciu n ea şarp elu i şi de ace

ea vă bu cura ţ i de m oar t e lu i , se vor r id i ca asu pr a voast ră pu i i de v i pere d in săm ânţ a acest u i şarp e şi i arăşi vor ieşi şi pu i i acelo ra” .Din aceasta Scr ip tura în fă ţ işează amărăc iunea descendenţe i

celo r care do m n esc du pă aceea. Căci , spu n e, vo r f i aspi d e zbu r ăto are , având ş i ven inu l şerp i lo r ş i repez ic iunea înar ipate lor . Apo i , devreme ce succes iunea genealog ie i duce la Domnul , Scr ip tura în t re

şa a l M oabu l u i l -a je r t f i t pe f i u l său în t â i -născu t ch ia r pe z idu l cetă ţ i i , pen t ru a scăpa deased iu l i srae l i ţ i l o r ( I V Reg . I I I , 27).1756 Sept u agin t a t rad u ce „ f i l ist eni ” (ebr. O’PIE^ Ş Pel i ş t im) prin dXAocpuÂoi „cei de altn eam ” . De la cuvân t u l „ f i l i stean” de r i vă denu m i rea ţă r i i în epoca rom ană, Palest i na , ca re s-a păstr at.1757 A h az este pr escur t are de nu m ele A h azia / A h aziahu sau Ah azie l . In t r -adevăr , verb u l




rupe ş i ru l , schimbându-se către o veste bună. Căci , «se vor paşt e, spune, cei săr ac i d e căt r e El». Cine este Cel care î i paşte pe săraci,d acă n u Păst or u l oi l or 1758? D ar le spu n e „săr aci” n u celor car e au l i p să de aver i , c i ce lor sm er i ţ i în cuget . A ceşt ia su n t săraci i , cei fer i c i ţ ide Domnul însuş i , căc i , spune: «cei săr aci cu du h u l»1759, «în p a ce se vor od ihn i , da r va uc ide cu foam et ea săm ânţ a t a». Sămânţa ce lor dea l t n eam va f i d i st r usă p r in foam ete şi r ăm ăşi ţ a lo r va f i uc isă.

288. Cei hrăn i ţ i cu cuv in te re le sunt lăsaţ i foamete i spre fo lo su l su f le te lor . F i in d că l ip sa u n u i în văţă t or care să le dea m er i n d e re le dev in e ocaz ie pen t ru v igo area su f le te lor şi p en t ru m ân t u i re . Sen sul cuvântulu i se poate înţe lege ast fe l : „Nimeni să nu veseleascăsfarâm ân d u -şi ju gu l im pu s lu i , aşezat de cel care l -a lo v i t ” . A d eseor ilov i rea d in cuvân t ş i mus t ra rea d in e l , b ic iu indu- i ş i pedeps indu- ipen t r u cele păcătu i t e conşt i i n ţa celu i căzu t , d ev in m o t i v pen t r u c i neva de ja chemat la mântu i rea p r in Hr is tos să s fă râme jugu l lu iH r i st os. Căc i cel care nu sup or t ă ch in u l d e la m u st rare şi de la în v i n u i re , deven i t n ărăvaş, asem en ea calu lu i şi catâru lu i , şi e l ib erând u-se de D um n ezeu, d ar slu j in d păcatu lu i , est e n evred n ic de bu cur ia înD u m n e z e u .

De aceea, es te cu mul t mai b ine să te încrez i în cuvântu l de în văţ ăt u r ă d ecât , f i i n d i n d ign at , să sf ăr âm i ju gu l cel u i car e t e l o veşte. To t u şi , ce i care n u l -au sfărâm at , ci au răb d at cercetarea de în văţă tu ră , ce i ca re sun t numi ţ i să rac i da to r i tă smeren ie i in im i i , vo r f i

păscuţ i de căt re E l . Căc i scopu l bune i ins t ru i r i es te păşunea promi să, despr e care vor b eşt e M ân t u i t or u l : «şi va i nt r a, va ieşi şi pă şun e va afla»1760. D ar şi p ro fe tu l spu n e: «îi vo i p aşt e în păşu n e gr asă »1761. în cât oam en i i sărac i se vo r od ih n i în p ace, cân d n u n eg l i jează în văţă t u r i l e D om nu lu i , n i c i nu ren un ţă când sun t m ust r aţ i d e El . D ar săm ân ţa celo r de al t n eam va f i uc isă p r in foam ete , su fe r in d l i p sa h r a n ei d in cauza ju gu lu i sfărâm at .

289. « Ţipaţ i , po r ţ i a le cet ăţ i lor . Să st r ige cet ăţ i le cele t u lbu r at e, t o ţ i cei de a l t neam ! Pen t ru că fu m v ine de la m iazănoapt e şi nu m a i

1758 I n . X , 14.1759 M t . V , 3.1760 I n . X , 9.



336 Sf . v a s i l e c e l M a r e

poate să ex is te . Ş i ce vor răspunde reg i i neamur i lo r? Căc i Domnul a în t em eia t Si onu l şi p r i n E l v o r f i m ân t u i ţ i c ei sm er i ţ i a i popo r u l u i »1762.

Spune: «Por ţ i a le cetă ţ i lo r , ţ i pa ţ i » l A m en in ţa rea este în că pen t ru ce i de a l t neam. «Să s t r ige cet ă ţ i le cele tu lbu ra t e »! Să se umplede st r igăt , spu n e, de la t u lb u rarea făcut ă locu i t or i l o r de f r ică. Por ţ i lesă ţ ip e, d in cau za asedi u lu i adu s [asu pr a lor ] . Cetăţ i le să st r i ge, ad i că cei care locuiesc în cetăţ i . Totuşi , n ic i ce i de a l t neam care locuiesc la ţară să nu se l in iş tească! Căc i fumul d in miazănoapte î i vacup r i n de pe t o ţ i , cet ăţ i şi sate . Fum u l v i n e de la m iazăn oapt e. [ Tex

tu l ] în fă ţ işează neput in ţa ce lor de a l t neam, căc i nu supor tă a tacu lfumu lu i , cu a tâ t ma i mu l t sun t depar te de a rez is ta la focu l apr insde cei d e a l t n eam .

«Fu m vin e de la m iaz ăn oap t e ş i nu m ai p o at e să exist e»1763. Fi r ea1764 fu m u l u i , spu n e, n u est e în p r o p r ia l u i su b zi st en ţ ă1765, n i ci n uest e ca f i r e1766 sau cor p . Est e un abu r în ţ epăt or , în ălţ at d e la [ m ater i alele] care m ocn esc pr in r i d i carea focu lu i . D acă cei d e a l t n eam sun t

t u lb u r aţ i de fum , a căr u i f i r e est e fără su b zi st en ţ ă1767, ce vo r sp u n eregi i neamur i lor , care văd locul lu i Israel în pace? Ce al tceva, decâtcă «D om nu l a în t em eia t Si onu l şi p r i n E l v o r f i m ân t u i ţ i cei sm er i ţ i a i p o p o r u l u i »? E l însuş i a pus temel i i le nec lă t inate a le S ionu lu i . Dumn ezeu în su şi est e m eşt eru l şi f ăcăto r u l cet ăţ i i d e su s1768. în ea se vo rm ân tu i n u cei bogaţ i în aver i , n ic i cei pu te rn ic i cu t ru pu l , n ic i cei cese îndeletn icesc cu războiu l , c i , spune, «c e i s mer i ţ i a i popo ru l u i »,

pent ru că Dumnezeu le-a a les pe ce le s labe a le lumi i , ca preap l inu lp u t er i i Lu i să st ea în ei1?69.290. To t uşi , ca să n u f im l ip si ţ i com pl et de cercetarea cea du p

co n t em p l are1770, h aid e să în cercăm , d acă est e p osib i l , să l u ăm călău z i re de la exp l icarea n u m elo r pen t r u în ţ elegerea celor spu se. N u m e

1762 îs. X I V , 31-32.

1763 îs. XIV, 31.1764 cpuovq.1765 U T t o a r a o i c ; .

1766 ouoiwSri ţ -

1767 d v u 7 t o c n : c c T o q .

1768 Evr. XI, 10.1769 J Q o r 2 y




le „ f i l i s tean” (phy l i s t i a ios ) găsim că este t radus în l imba greacă „ceicăzu ţ i d e b eţ i e”1771. D e aceea, vez i d acă se p oate, [ in t erp r etân d ] al egor ic , ca pe cei b eţ i şi adu l t er i , care şi -au d at su f le tu l l o r pent ru cu pe şi po t i re şi apo i um b lă m ai d ezbrăcaţ i d ecât un p isălog , con fo rmp r ov erb u lu i1772, p e aceşt i a î i n u m eşt e „ cei căzu ţ i d e b eţ i e”, adi că deexcesu l d e băut ur ă. Aceşt ia cad de beţ i e pen t ru că n u po t să se r id i ce la înă l ţ imea împără ţ ie i l u i Dumnezeu, Pave l spunând în modspecial: «Beţ iv i i nu vo r m oşt eni îm păr ăţ ia lu i D u m n ezeu»1773. Suntm u l t e căder i şi sun t d i fer i t e cauzele pen t ru care cădem de la înă l ţ i m e şi n u aju n gem l a r ăsp lat a chem ări i d e su s1774. D ar u n a, şi n u ceam ai m ică, est e d or i n ţ a şi si l in ţ a de a bea.

De aceea, por ţ i lor acestor beţ iv i l i se porunceşte să ţ ipe, por ţ ip r in ca re [ v inu l ] neamesteca t in t rând , a t rage cu s ine o mu l ţ ime derele. Scr ip t ur a po ru n ceşt e ca t ocm ai că i le pr in care păcatu l se în făptuieşte să se întoarcă spre ţ ipăt, ca pr in gură să suspine cel care săvârşeşte păcatul beţ ie i cu gura. Iar cetăţ i le acestor por ţ i sunt chiar

[organ ele] de sim ţ a le suf l etu lu i , în care alcăt u i r i le gân d ur i lo r re le şim u l ţ i m ea dor i n ţe lo r şi p et r ecer i l e şi be ţ i i l e î şi au t r aiu l . A cestea t u l bura te ş i ag i ta te de înch ipu i r i le făcute lo r de v in nu au pacea carecov ârşeşt e or i ce m in t e1775 , ci se afl ă m ereu în clăt in are şi agit aţ ie.D e aceea au st r i gat.

1771Este d esigu r vor b a de o e t i m olo g ie po pu lară , care dă o exp l ica ţ i e negat ivă st r ă in i l o r .Numele de f i l i s tean în gra f ia raxAcacr ivoţ (ş i nu (puAiar ia îo ţ cum spune Sf . Vasi le ) ar f ide r i va t , după păre rea mea, p r in aceas tă e t imo log ie popu la ră de la t mAccioBeu ; „ b ă t u t ” ,„ că zu t ( î n l u p tă ) ” ( d e l a ve rb u l naXaiui „a se lupta” , la pasiv „a cădea în luptă” ; c f .7 tdAai< j | ia „cădere în luptă) ş i substant ivu l o îvoţ „v in” . F i l i s ten i i e rau, în t r -adevăr , re n u m i ţ i î n an t i ch i t a te p e n t r u p ro d u ce rea b er i i . E t im o lo g ia r e al ă a n u m elu i f i l i s t ean estein cer t ă . Ei faceau par te d in aşa-nu m i t u l g rup a l „oam en i lo r m ăr i i ” , care în sec . X I I îdH r .au a tacat Eg ip tu l , f i in d r esp i n şi ş i apo i co lon izaţ i în zon a fâşie i Gaza de astăz i , u n de au în t em ei at cet ăţ i u n i t e în t r - o f ed er aţ i e co n d u să d e ci n ci d i n t r e el e (p en t ar h i e) . în eg ip teană, f i l i st en i i apar ca p r ş t (a se ci t i conven ţ io na l pereşet, ad ică peleşet, p e n t ru că e gip ten i i r edau sun etu l / , pe care nu î l aveau, pr in r ) .1772 Pr . XXII I , 31 (Septuag in ta) . B ib l ia s inodală t raduce versetu l după textu l ebra ic , careeste d i fer i t . Probabi l că proverbu l este de or ig ine e len is t ică , re fer indu-se la aspectu lsim plu , dr ept a l p i să logu l u i cu care se p i sează în p i u l i ţ ă .17731 Cor . VI, 10.1774 Fi l ip . III, 14.




A cesto ra vân t u l de la m iazăn oapt e le adu ce acum fum , despr ecare Sol om on a spu s: «V ânt u l de m iazăno apt e e uscat , d ar cu n um ele

se ch eam ă cel p r i eln i c»1776, adi că vânt u l u scat . Cel care îşi în al t ă gâtu l m ân dr u în ain t ea Celu i A t o t pu t ern ic şi - şi în tă reşt e in i m a, acela leadu ce fum , pr i le j d e lacr i m i . Pe acest a un i i îl n um esc „p r i eln ic ” . D arc in e su n t [aceşt i a] , d acă n u cei care au ju d ecata m in ţ i i d ist ru să şi ceicare ara tă sch imbat părer i le despre lucrur i? [Cine sunt ] ce i carespu n am aru lu i du lce şi du lcelu i am ar , cei care con sid eră lum in a în t u n er ic şi în t u n er i cu l lu m in ă1777? A ceşt ia, în şelaţ i d e cel care se

t ran sfor m ă în în ger d e lu m in ă, spu n p r i e ln ic l a cel ce est e st râm b 1778şi r esp i n s. Că „m iazăn oapt ea” este luată dr ept pu t er i le pot r iv n ice este c la r d in [ tex tu l ] : «D in spr e fa ţ a m iaz ân oap t ei vo r ar de r elele»1779, care se spune în v iz iunea cazanulu i care c locoteşte. Uni i ca aceşt iacad de la a m ai f i . D e vr em e ce n u est e în ei Cel care est e în m od r eal 1780, de aceea se spu n e: «şi n u m ai po at e să ex i st e ».

291. «Şi ce vor răspunde reg i i n eam ur i l o r? Căc i D om nu l a în t

m eia t Sion u l şi p r i n E l vor f i m ânt u i ţ i cei sm er i ţ i a i pop or u lu i»1761.D e aceea, pent ru că n im en i d in t r e cei d e al t n eam n u p oate săf ie pr in e i [ înş iş i ] , c i s-au făcut ca ş i cum n-ar f i , d in cauza răutăţ i ilor - căci , spune, «Să p iar ă păcăt oş i i de pe păm ân t şi cei fă r ă de lege, ca să nu m a i f i e »1?82, n u ca şi cu m ar fi m ers la n im ici r e, ci ca şi cu mar f i separaţ i d e paza lu i D u m n ezeu , Cel care cu adevărat este Cel ceeste - ce vor spune reg i i lo r , văzând o asemenea deosebi re în t re

neamur i ş i S ion? Sau, în mod c lar , vor a junge la înţe legerea că uni ium b lând po t r i v i t n eam ur i l o r sun t în c l ăt i n are d in cauza rău t ăţ i i l o r ,ia r a l ţ i i au min tea lo r cură ţ i tă . Aceasta (min tea) se numeşte „S ion” ,pen t ru că aic i este un t u rn de pază al în t reg i i f i r i . Căc i ca de pe unvâ r f de mun te se văd d in î nă l ţ imea m in ţ i i l umea ş i buna rându ia lă

1776 Pr . XXII I , 16 (Septuag in ta) .

1777 îs. V, 20.1778 Jo c d e cuvi n t e în t r e em Sei ioq, „ p r i e ln ic” , care în seam n ă la bază „ d e dr eapt a” şiavcaioţ „ st râm b” , care în seam n ă in i ţ ia l „d e stân ga”. Se su gerează că aceşt ia con fu n dăst ânga cu d reapt a.1779 Ier . 1, 14.1780 o ovtux; ojv „Cel ca re este f i i nd ( în m od real ) ” .1781I s XI V 32




din ea ş i p r in acestea Dumnezeu. Se văd însă ş i lucrur i le v ie ţ i i ş im esch in ări a d in ele. D e aceea, du p ă cu m m in t ea, scu fu n d ată17®3 în

v in ş i în ce le la l te pat imi , cade d in cauza beţ ie i , la fe l ş i ce l cura t î lare în tem eieto r pe D um nezeu . «Şi p r i n El v o r f i m ân t u i ţ i cei sm er i ţ i a i p o p o r u l u i ». Fer i ci ţ i cei săraci17®4 şi v ai celor b ogaţ i , că pr i m escm ân gâier ea lo r 17®5.

1783 (kpotTmapevoc; în seam n ă şi „ b o t ezat ă” . Sf. V asi l e su ger ea ză că şi p at im i l e îşi au p r o p r iu l r i t ua l d e in i ţ i e re, care se opun e în să to ta l ta in e i Sf . Bo tez. Pat i m a bo tează în v in .




CA PI T O L U L X V

292. «C u vâ n t u l M o a bu l u i »1?86.Adună laola l tă cele despre Moab, ca să poţ i în ţe lege sensul

p ro fe ţ i e i împo t r i va l o r . D in Facere, cele despre Lot, care l-a născut

d in f i ica cea m are p e M oab, tat ăl m oab iţ i l or 1787. D in [cartea] N u m e r i , cele d u p ă şarp ele d e aram ă, căci «s-au scu la t f i i i l u i I s rael şi au tăbă r ât în Obot . Şi sculându-se din Oboi, au tă bărât în pust iu l , car e est e în fa ţ a M oa bu lu i»1788. [ Sun t ] în că cel e d esp r e Balac17®9, car e er a fi u lIu i Sefor , regele M oabulu i . V rân d ca p r i n b l estem să- l d ist ru gă pe Israel , a t r im is la V alaam , f iu l l u i Beor d in Pet or , gh ic i t or u l1790, sim bo la l desfrâulu i ş i a l idolat r ie i , pr in care, spune, «S- a p â n g ă r i t p o p o r u l

cu f i i cel e lui M oab şi i -au ch em at la jer t fele id ol i lo r lor »1791.Cer cet ează şi cele d esp r e Ru t 1792, cea d in săm ân ţ a m oab i t ă car es-a l ip i t de Is rae l , ş i a tâ t de mul t a fos t înnob i la tă , încât l -a născutd in ea n u n u m ai p e D avid , c i şi p e D om n ul n ostr u 1793. în cearcă d int oate păr ţ i le să găseşt i cuvânt u l M oabulu i , p r i n care Scr ip t ur a leara tă pe un ele am en in ţ ăto r , i a r pe al t ele p r in făgădu in ţ ă. D ar t oatesunt spuse cu ascundere, ca vă lu l lăsat pe c i t i rea Vech iu lu i Testa

ment să f ie r id ica t de la no i , dacă ne în t r is tăm cu adevărat în t o r cân d u -n e sp r e D om n u l .293. «Noaptea va p ier i Moabul , căc i noaptea va p ier i z idu l

M oabu lu i»1794.

1786 I s. XV, 1.

1787 Fa c. X I X , 37.1788 N u m . XX I, xo- i i .1789 N u m . XXII , 2 .1790 N u m . XX I I , 5-6 .’79' N u m . X X V , 1-2.1791R u t l , 3.1793 M t . l , 5.




Pedeapsa adusă noaptea este mai amară. Căci cel care suferăziua ceva d int re cele neaşteptate, are lumina însăşi a l inare a celorfăcut e. D ar n oapt ea est e u n lu cru t r i st p r in sin e. D acă se adau gă pat imi ş i nenoroc i r i , [acestea] fac [mai ] mare creşterea durer i lo r . Deaceea, înch ip u ieşte-m i a tacu l de n oapt e al v r ăjm aşi lo r , asal t u l n eaştept at , ro b i a fem ei l or şi cop i i l o r , jefu i r ea aver i l o r , u c iderea celor ca re [ le ] cad în mâin i , dărâmarea z idu lu i , incend ierea cetă ţ i i . « N o a p t ea va p i er i z i du l M oabu lu i » . Căc i l i ps i t de inc in ta z idur i lo r , în modn ecesar şi cei car e aveau sigu r anţ a d e la acest ea p ier d eopo t r i vă.

«D e aceea, spune, în t r i sta ţ i -vă pen t r u vo i înşivă. Căci va p i er i şi Dibonul , unde es te sanc tuaru l vos t ru . Aco lo vă veţ i su i să p lângeţ i , în t r is t aţ i -vă pen t r u voi înşivă»1795!

Fer i c i t cel care îşi a re suf l etu l cu ra t şi care nu are pr op r iu l m ot i v de tr ist eţe. D ar p en t r u că iu b ir ea n u cau t ă ceea ce est e al său 1796,când un mădular suferă, suferă împreună ş i acesta, se înt r is tează ş ist r igă, po t r i v i t A p osto lu lu i1797, care î i p lân gea pe m u l ţ i d i n t re cei ca

re păcătuiseră mai înainte ş i nu se pocăiseră. Acesta spune iarăşi :«Căci a r e îm i est e în t r i s ta rea ş i necurm ată dur erea in im i i m ele pen t r u f r a ţ i i m ei, cei de un n eam cu m in e du pă t r u p»1798. D acă c in eva n u est eaşa, ci se tăvăleşt e în p r op r i i le păcate, acest a să se t ângu iască pen t r us ine, f i ind înv ins de căt re vră jmaşul împot r ivă căru ia este lupta .Tr is te ţea acestu ia î l bucură pe ce l care î l conv inge pe e l la s imţ i repr in cu v in t e de învăţă tu ră .

D up ă cum m ed i cam en te le care ard şi ch in u i esc cură ţă bu bele,duhoarea d in puro i , răn i le pu t rez i te ş i face t rupur i le ma i po t r i v i tepen t ru c icatr izarea lo culu i , m i se p are că un asem enea sen s are [ t ext u l ] : «în t r i s ta ţ i - vă pen t ru vo i î nş i vă» , f i ind spus către cei care semândresc cu ceva în ţe lepc iune. Uni i ca aceşt ia sunt în tâ is tă tă tor i ie rez i i lo r , ce i p ierduţ i noaptea, pent ru că «or ic ine face re le urăş te lu m in a şi nu vin e la lu m in ă»1799. Şi p ent ru că cei care su n t în n oapt e,

n oapt ea [şi ] p ier , [ t o t ] n oapt ea p iere şi z id u l lor , adică for t ăreţ e le lor

1795 I s. XV, 2.1796 I C o r . XII I , 5 .1797 R o m . XII, 15.1798 Rom. IX, 2-3.




sof ist ice, în care aşezându-se credeau că au de la ele suf ic ientă siguranţ ă. Căc i d i a lec t ica ţ in e erez i i le cun oaşt er i i m in c in oase, ca un z id ,care [od at ă] căzu t , su n t n evoi ţ i cei cu cer i ţ i să ţ ip e. D e aceea, «î n t r i s -

t a ţ i - vă pen t r u vo i înş i vă», de vrem e ce au p ier i t .294. D ar este vr ed n ic de d ist ru gere şi D ib on ul , u n d e a fost z

d i t t emp lu l vos t ru . Să obse rvăm [ cuvân tu l ] D ibon , f i i nd a ten ţ i l atâlcuire. Dibon se tâlcuieşte „curgerea lor” l8o°. De aceea după cumcuvân tu l adevăru lu i este so l id şi st ato r n ic , în t em eia t , i a r n u m işcător , ş i ce l în rădăc inat în cred in ţă este comparat cu omul , care punet em elie pe st âncă18“ . Şi m ana se spu n e că er a ca [ un gr ăun t e] de

gh eaţ ă a p ăm ânt u lu i1802, cu vânt u l d u m n ezeiesc su gerând ceva st rân sşi p u t ern ic p r i n f ix arel8°3. La fel în văţătu r i l e p ot r iv n ice şi avocaţ i i lorcon v in găt or i su n t sch i m băto are şi nest at or n ice, nepu tân d să st ea [ înp ici oar e]. N ici t atăl m in ciu n i i n u a st at în ad evăr1804. D e aceea, n est at orn ic ia m in c iu n i i est e n u m i t ă „cu rgere” . Să se în t r i st eze cei carezidesc unele ca acestea, cei care au cuvinte nestatorn ice ş i neîntem eiate despr e D um n ezeu.

Aces ta es te je r t fe ln icu l ca re a fos t condamnat pen t ru p ie i reaD ibo n ul u i , al căru i san ctu ar a fost z id i t . Su i ţ i -vă, deci , p lângând , n u

jer t f i n d , ci p ocăi n d u -vă p en t r u cel e p en t r u car e v -aţ i r u gat v r eod at ă în m od r ău , p en t r u că r u găci u n ea v i s-a făcu t p ăcat . Ci n e slu jeşt ecreat u r i i în lo cul Cr eator u lu i1805 şi n u se în ch in ă Fiu l u i , şi n ic i pr inF iu l T ată lu i , c i îşi f i xează pr op r i i l e în văţă tu r i şi îşi adu ce jer t fa de la udă pe jer t fe ln ice st ră ine, unul ca acesta să st r ige, f i indcă t r is teţea

cea d up ă D um n ezeu î i dă m ân t u i r e fară părere de rău. A cest ea sun tspuse nu doar celor care au a juns în posesia unei părer i despreD um nezeu d in î nvăţă tu r i l e eret i ce, dar sun t un i i care accep t ân d l u crur i nestatorn ice, au nădejdea în unele ca acestea, neascul tându-1

1800 A lu zi e la r ăd ăci n a 3 H „a cu r ge” , p lu s su f i x u l a ram a izan t de persoana I I I p l . ( ] ) .1801M t . VII , 24.1802 leş. X V I , 14.1803 Jo c d e cu vi n t e în t r e t k x yi o c ; „ so l i d ” , j t c t Y o ţ „gh eaţ ă , ch ic i ur ă” şi T i f j ţ i ţ „ f ixare , st r ânge-r e ” .1804 I n . VI I I , 44 .1805 R I 25




pe cel ce spune: «Bogăţ ia de ar curge, nu vă l ip i ţ i in ima de ea»lSo6. D ar f i in d agi t aţ i d e slava t ru pu lu i , care est e iarb ă, şi slava lo r est e cafl o area i erb ii 1®07. A sem en ea est e şi f r u m u seţ ea d in t r u p (carn e) şi

sân ge, de care se m ân d reşt e fem eia rău voi t oare, com p arată cu in elu ld in râtu l unui porc l8°8. Şi în general numele Dibon se potr iveşte cutoate cele căzute, încât c ineva ar spune corect că cei căzuţ i f ie înv ie ţu i re , f ie în cuvânt au un je r t fe ln ic pe Dibon. De aceea, s t r igândsă se su ie cei care vr eod ată s-au m ând ri t cu aceast a.

295. «Pent ru N ebo d in M oab ţ i paţ i . Pen t ru t o t capu l p leşu pent ru toate braţe le tă iate. în u l i ţe le lu i înc ingeţ i -vă cu sac ş i băteţ i -

vă [p iept u l ] p e casele lu i şi în st r ăz i le lu i ţ ipa ţ i t o ţ i cu p lânger e. Căci au st r i ga t H eşbon şi Elea le, pân ă la Iaha ţ s-a auz i t g lasu l l u i ( l or ) . D e aceea coapsele M oabu lu i st r igă, su f letu l lu i va cun oaşt e. In im a M oabu lu i st r i gă în sin e pân ă la Ţoar . Căci est e ca o ju n in că de t r ei ani , la urcarea Luh i tu lu i p lângând căt re t ine se vor su i pe ca lea d in H orona im . St r i gă z d rob i re şi c u t rem ur . A pa de l a N im r im va f i pust i u , căc i nu va f i iarbă verde. Şi aşa se va m ân t u i? Căci voi aduce pest e va

le arab i şi o vor cucer i . Căci st r igăt u l a a jun s la ho t ar u l M oabulu i , la Egla im ţ ipăt u l lu i. Ia r apa D ibon u lu i se va um ple de sânge. Căci î i vo i aduce pest e D ibon pe a rab i ş i vo i p ier de săm ânţ a M oabu lu i ş i a l u i A r ie i şi vo i t r im i te r ăm ăşi ţ a d in A dam a ca t â râ t oarele p e păm ân t »1809.

î i în d eam n ă la t r i st eţ ea cea d u p ă D u m n ez eu 1 10 p e cei car e aucăzu t d in cauza gândur i lo r m in ţ i i omeneş t i ş i ca re nu s -au ded ica taju t o ru lu i D uh u lu i , ca să st r ige pen t ru p ăm ân tu l învă ţăto r i lo r n esă

nătoş i . Căc i mi se pare că Scr ip tura î i numeşte Nebo în en igmă peaceşt i a, pen t r u că N ebo se t âlcu ieşt e „şed er e”1811. Căci su n t u n ii careşed cu sof ism e v ic l ene şi p r i n cuvân t ăr i le lo r r ele stau, st r icân d ob i

1806 Ps. LXI , 10 (Sept uag in t a v . a) .1807 I s. XL , 6 .

1808 Pr . IX, 22.1809 I s. XV, 3 -9 . S f . Vas i le nu u rmează în t ru to tu l tex tu lu i Sep tuag in te i . In te resan t căn i c i îm p ă r ţ i r e a în cap i t o l e n u este u rm ată : u l t im ele cu v i n te : „ ca tâ râto a rel e p e p ăm â n t ”apar în I s. XVI, 1.1810I I Co r . VII, 10.1811Jo c d e cu vi n t e în ebr aică în t r e Î 3 Şn ev o Ne b o , n u m ele m u n te l u i d i n T ra n sio rd a n ia , şir n j n a w e aşezare past or a lă”




ceiu r i l e bu n e1®12. D e aceea, t r ebu ie să se p ocăiască cei in st r u i ţ i în în văţ ătu r i l e lor cele re le şi să st r i ge d in cau za în văţăt u r i i , de care s-aum â n d r i t .

Aceasta este «pent r u to t capu l p leşu v »: să- i în lăt u re pe în văţător i ş i să se facă goi de podoaba de la e i , să dărâme pr in t ra iu l bunsfatur i le acelea a le învăţătur i lor pract ice [mincinoase] , ş i să le ta ie,ca să zicem aşa, pr in cuvântul sănătos, ca toate braţele să f ie tăiate,adică sfatur i le pract ice să f ie aduse la mustrare de cuvântul sănătospr in separare (ana l iză) ş i cercetare cu de-amănuntu l a învăţă tur i lo rre le . Ia r pent ru că au fos t conduş i pr in p ie ţe de ce i ră i , porunceşteca aceşt ia care au ales viaţa încercată să-şi bată [pieptul ] în pieţe,pocăindu-se de înşelarea celor care i -au condus spre p lăcere,bătându-ş i [p ieptu l ] în p ia ţă ş i căutând [ca lea] s t râmtă ş i îngustă ,p en t r u ca p ocăin d u -se să se în cin gă cu sac şi să-şi asu m e o în făţ işar ed e jale, ca şi cu m şi- ar face coapsele să st r i ge pr in cele văzu t e ale lor ,

în l ocu r i l e în car e au r ăt ăci t l ăsân d u r m ele p o căi n ţ ei lor . Pe o r i ce casă şi în t oate st răzi l e l i se por u n ceşt e să ţ ip e cu p l ân gere. Căci a nu mit „case” cele înal te ş i goale cile în văţ ăt u r i l o r , i ar „ st r ăz i ” al eM oabu lu i cele [ care erau] ca sep arăr i (anal ize) a le sensu r i lo r .

296. D e aceea, d acă este c in eva f ie sem eţ i t pe în ăl ţ im i îm p ot r iv a cu n oaşt er i i lu i D u m n ezeu 1813, f i e în t r -o separar e (an al i ză) d ialec t i că a cuv in te lo r ş i p rob leme lo r , ca re par să t ra teze în mod d is t in ct d espr e f iecare d i n t re su bi ect e, [acela] să ţ ip e cu p ocăinţ ă, ca săse împl inească ceea ce s-a scr is, Scr iptura poruncind să se str ige înpi eţe, pe case şi în t oat e st răzi le. Tr ebu ie ca acest ea să se în t âm p le şip en t r u că H eşb on a st r i gat. Căci H eşb on se t âlcu i eşt e „gân d ”1814,Eleale „ su işul l u i D u m n ezeu ”1815, iar I ahaţ „ p or u n că ce a fost ” ’8'6.

1812/ C o r . X V , 33.1813I I Co r . X, 5.1814 în ebr aic ă, în t r -ad evăr , p 2C n Heşvon înseamnă „cuge ta re ” , „gând” . Es te un joc de

cuv in te cu n um ele cetă ţ i i , ca re foa r te p r obab i l a re o a l tă et i m o log ie .1815 Eti m ol ogi c, t op on im u l El 'a le v i n e în t r - ad e văr d e l a bi t e l „ D u m n e z eu ” ş i v e r bu l nS î î ‘ala „a u rca” . Foar t e pr obabi l se re ferea la o în ă l ţ i m e, un sanct uar , ded icat un e id iv in i t ăţ i l oca le iden t i f i cate cu zeu suprem canaan i t El .1816 Posib i l să se sugereze o et i m olo gie po p u lar ă bazată pe paro n im ia în t re f i T Yahaţ , n u m ele l o cal i t ă ţ i i (H AL O T îl p u n e în l eg ătu ră cu ara b u l wahs a t „ p o r ţ i u n e d e p ă m ân t ” )



C o m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i Is a i a 345

Deci , «a s t r i ga t Heşbon», adică măr tur iseşte c lar că învăţă tur i lemoab i ţ i l o r sun t gândur i omeneş t i , i a r nu descoper i r i a le ta ine lo rdumneze ieş t i . «Şi Eleale». Şi el str igă pr in lucrur i , că aceia care sededau învă ţă tu r i lo r [m inc inoase ] se poar tă neruş ina t împot r i va lu iDumnezeu ş i [ I ] se împot r ivesc. Aceasta este „urcarea lu i Dumnezeu” , r id icarea semeţ ie i pe înă l ţ imi . «Şi Iah aţ » . Chiar dacă pare căeste o poruncă ce a fost , nu este cu adevărat o poruncă, [c i ] uncompor tament cu aspr ime fa ţă de v ia ţă , pen t ru conv ingerea ş i p r i mi rea învăţă tur i lo r re le ins inuate de căt re cugetu l rău. De aceea,mai îna in te se spune: «Toate braţe le tă iate», pent ru ca dacă vreun

în văţ ăt o r r ău în şal ă cu cred in ţ el e m in ci n oase su f l et ele cel o r car e îlurmează ş i pentru că ţ ine la o v iaţă mai aspră, cei care s-au pocăi tpent ru că s-au ded icat unu i asemenea învăţă tor îş i vor tă ia bra ţe le ,adică felul de viaţă pract ic. Taie, ca să zicem aşa, pletele acestuia şile înst ră in ează de cor pu l lo r , pent ru că d rept cap î i au [acum ] pe în -tâ i - stă tă to r i i t ru pu lu i Biser i c i lo r . Şi to t uşi , acum Iahaţ st r igă, pen t r ucă aspr imea ară ta tă în t ra i es te o momeală pent ru conv ingerea deadevăr . Deci , aceasta este cauza pentru care ţ ipă cu p lângere, căci«au s t r i ga t H eşbon ş i Elea le pân ă la Iaha ţ» .

297. «D e aceea coa psa M oa bu lu i st r i gă »1817.Coapsa este luată în mul te locur i d rept procreare. Căc i «era

încă în coapsele tată lu i său - în mod c lar Lev i era [ în coapse le ] lu iA v r a a m - cân d l -a în t âm pi n at M elch isedec»1818, şi : «să f ie coapsele vo ast r e în ci n se»1819. Considerăm că se spune în en igmă să [ne] l im i t ăm d or in ţ ele slu j i t oar e p en t r u p r ocr ear e1®20. D e aceea plân gereapusă pe Moab, făcându-se cauză a v ie ţ i i ch ibzu i te , s t r igă pent ru ţ i pă tu l d in H eşbon , d in Eleale şi d in Iah aţ . «Su f let u l lu i , spune, va cu noaşte». Scr ip t u ra arată deja p arcu rsul celo r care au făcu t cele spu se

în ain t e p en t r u p ocăi n ţ ă.«In im a M oa bu lu i st r igă în s in e pâ n ă la Ţo ar »1821.

1817 I s. XV , 4 .1818 Evr. VII, 10.1819 Lc. XII, 35.1820 Sf. V asi l e con sider ă aici că dor in ţ a t ru pească tr ebu ie fo l osi t ă d oar p ent ru n aşt ereade cop i i .




Ţoaru l es te ace la unde Lot , p lecând d in Sodoma, a putu t săa jungă. înger i i doreau să urce în munte ş i i -au z is : «Mân t u i eş t e - ţ i su f letu l . N u te u i t a înapo i şi nu sta p r in ţ i nu t u r i l e d in p rea jm ă. M ân-

t u ieşt e- t e în m un te, ca să n u f i i p r in s îm preună [ cu cei la l ţ i ] . I a r el le-a z is : Te rog, D oam n e, să nu m ă cupr in dă r elele ş i să m or. Iat ă cet atea aceasta este apr oape, ca să f u g în ea. O ar e nu e m ică? Şi su f l et u l m eu va trăi»1822. De aceea s-a chemat numele cetă ţ i i Ţoar , ad ică „mi că”1823.

D e aceea, i n im a M oabu lu i st r igă în sin e pân ă la Ţ oar , care seaf lă ch ia r în m un ţ i i Palest i n ei . D eci , i nd icân d p ocăin ţ a ferm ă şi pu

tern ică sau p lângerea grea d in cauza lov i r i i ce lor care au lucra t curău t ate, Scr ip t u ra n e arată d i st anţ a pân ă la care se face auzi t st r igăt u l M oabulu i . Pocăin ţ a cere ca m ai în t âi c in eva să st r i ge în sin e şisă-şi zd ro bească in im a; apo i , să se facă şi un b u n exem p lu pen t r u a l ţ i i , p r egăt in d u -se să f ie au z i t şi făcân d cun oscut m od ul p ocăin ţ ei .

Est e o ju n in că de tr ei an i, adi că est e desăvâr şi t ă ca vârstă. Căci ju n i n ca d e t r ei an i ar e d ej a p u t er ea să fet e şi să-şi p u n ă gr u m az u l la

ju g. D ec i , ca să ar at e că est e p r op r iu cel o r car e se p o t în t o ar ce să f iedesăvârş i ţ i după vârsta omului ş i să a ibă raţ iunea capabi lă să se supu n ă su b ju gu l adevăru l u i , a spu s „ ju n in că d e t re i an i ” . D e la cel carenu este încă desăvârşi t în t re oam en i d u pă vârst ă, şi n ic i n u are m in tea îm p l in i t ă, ci est e încă n ecop t d in cauza m ic im i i ( t i n ereţ i i ) , nu secer fapt e le po căin ţ e i . D e aceea şi în Facere, cerând A v raam sem n dela Du m nezeu şi spu n ân d : «St ăpân e D oam ne, după ce voi cu n oaşte că

vo i m oşt en i păm ân t u l? D um nezeu i -a z i s: I a -m i o Jun in că de t r ei an i şi un ber bec de t r ei an i »1824, pr in ce i t re i an i ară tând desăvârş i reaan imale lor ş i capac i ta tea de a fă ta . Tur tureaua ş i porumbelu l nusu n t l i m it aţ i la vârstă1825, p en t r u că acest e an im ale în cep să facă puirepede.

298. «La ur carea Lu hi t u lu i p lân gân d se vor su i»1826.

1822 Fac. XIX, 17-20.1823 D eja în t ext u l m asor eti c, n u m ele ~lîîi i 7o‘ar este pus în legătură cu “ IS?ŞP m i ţ ' a r „m ic ” , „m ărun t ” . Este însă vo r ba de o et i m o log ie popu la ră .1824 Fap. XV , 8 -9 .1825 Fap. XV, 9 .1826 I s XV 5




în cep u t u l b u cu r i ei est e p l ân ger ea cea b u n ă, iar al r i d i căr i i şi alurcuşu lu i că t re ce le de sus este t r is te ţea cea după Dumnezeu. Deaceea, ş i Aposto lu l se bucură de în t r is tăr i , văzând că vorbe le lu i

conduc spre s imţ i re ş i l uc rează în e i t r i s te ţea cea după Dumnezeu 1827, p oc ăin ţ a sp r e m ân t u ir e, fără păr ere d e rău . Cei car e p l ân gpent ru fap te le re le ş i gândur i le lo r re le nu vor ma i cobor î , n ic i nuvor in t r a în cele m ai d e jos ale păm ân tu lu i , c i se vor u r ca fo losin du -se de t r is teţea cea către Dumnezeu ca de o călăuzire în înăl ţarea însus.

«St r ig ă zd r ob ir e şi cu t r em u r »1828. M u st rând şi ocărând , Scr ip

t u ra zd robeşte do r i n ţa cea rea şi p r odu ce ca un cu t r em ur gân du r i l o rcrescute rău ca să f ie dezrădăcinate, iar cuvinte le sănătoase să f iepuse în locul [ lor ] . De aceea, « in ima z d rob i t ă şi sm er i t ă D um nez eu nu o u r gi seşt e»1829. Căci f i i n d f ixa t ob iceiu l în a păcătu i şi fa ră să fiecu t remura t , păcă toş i i nu po t n ic i p lânge , n ic i nu po t u rca în sus .Dar f i i nd cu t remura tă s ta rea ne t rebn ică ş i su f le tu l su fe r ind ca uncut remur ş i o ag i ta ţ ie d in cauza învăţă tur i lo r re le , s t r igă tu l se face

auzi t , sp re fo l osul celor care î l aud.299. «A pa de la N im r im va f i pu st i u »1830.Apa c red in ţe i m inc inoase care îna in te cu rgea d in p l in ş i mu l t

spre vătămarea ce lor care o pr imeau va f i n imic i tă , spune, ş i va f ipu st iu . D ar d acă ar f i să se şt ie pu t erea n um elu i , s-ar lu a u n im boldpen t ru a a t inge ma i b ine cuge tu l m in ţ i i p ro fe t i ce ş i ce le a ră ta te denume s-ar potr iv i cu fapte le. Atât că apa aceasta este opusă apei

od ih n ei1831, cu care D om n u l î i cr eşt e p e cei p ăst or i ţ i d e El, şi ap ei d incare D om n ul dă celor care cred în El , d in care cel învr ed n ic i t să beaare în el i zv or d e apă cu r găt oar e sp r e v i aţ ă veşn i că1832. D ar aşa d em izerabi lă şi d e vr edn ică de n i m ic est e apa aceast a, în cât n u face săcrească n im ic, d ecât iarbă, dar şi aceast a n u va m ai f i . A d ică su f let e

1827I I Co r . V I I , 9.1828 I s. XV, 5.1829 Ps. L, 18 (Sep t u agin t a v. 19) .1830 I s. XV, 6 .1831Ps. X X I I , 2.1832 I IV 14




le crescut e în slava aceast a vr em eln ică şi r epede st in să a lu m i i se vorof i l i repede, cuv ânt u l care, ca să z ic aşa, le adăpa f i i n d pu st i i t .

«Şi oare nu aşa se va mântu i »l833? Scr ip t u r a ar at ă că M oab u lu rmând să f ie i zbăv i t va f i mântu i t pe oarecare că i ş i metode , ia rp r in pedepse ma i ch inu i toare va f i condus spre mântu i re . Căc i«M o a bu l v a f i n i m i ci t » şi «Via p i er i n oap tea» şi altele câte s-au spus,fac refer i r e la fapt u l că acest ea se fac pen t r u a o m ân tu i .

«Căci voi ad u ce pest e vale ar abi »l834. Cei dintâi vor f i mântuiţ ip r in p lângere, ia r ce i la l ţ i , care au o in imă nepocă i tă , pr in nenoroc i rea adu să de arabi . A r ab i i su n t „ cei d e sear ă”1835. Sau p oat e că p u t eri l e asemănătoare în tuner icu lu i sun t numi te a ic i „a rab i ” , p r in ca resun t t r im ise lov i t u r i l e pedepsi t oare celo r care au i n im a nepocăi tă .

«Căc i s t r i gă tu l a a juns la ho ta ru l Moabu lu i , l a Eg la im ţ i pă tu l lui»1836. H otaru l M oabu lu i se n um eşte Eglaim . O r icum , se t âlcu ieşte„care apar ţ in e b erb eci lo r ”1837, n u m it d u p ă ani m alu l con d u căt or şist ăpân i t or . D eoarece acelaşi p oate f i şi l i m i t ă a ţ ăr i i şi în cepu t , h ot a ru l M oabu lu i î şi i a aic i denu m i r ea de la în cepu t . Şi ţ i p ăt u l lu i l e-au m p l u t p e t o at e.

300. Iarăşi n u m eşt e apă înv ăţ ăt u ra, care sp u n e că est e p l in ă dsânge, pen tr u că cei care tâ lcu iesc s-au făcu t v i n ov aţ i d e m oart e faţăde cei p e care î i în vaţă . Se fo lo seşt e at u n c i po t r i v i t pen t ru cuv in te len imic i toare ş i care p ierd suf le te le de cuvântu l pro fe t ic care spune:«Iar apa Dibonulu i se va umple de sânge. Căci î i vo i aduce peste D ibon p e ara bi ş i voi p i er de săm ân ţ a M oab u lu i»1838, care nu t rece la[ fap te] m ai bu n e, c i răm ân e în t re cei care nu in t r ă în B iser i ca D om n u l u i .

«Sămân ţ a Moabu lu i » . N u v o r i n t r a m o ab i ţ i i î n Bi ser i c a D o m n u l u i pân ă la a zecea gen eraţ i e şi p ân ă în veac. Scr ip t ur a am en in ţ ăsă în d epăr t eze ceea ce n u m eşt e săm ânţ a lu i Ar ie i . Ar ie i se t âlcu ieşt e

1833 I s. XV, 7.1834 I s. XV , 7.1835 Jo c d e cu vi n t e în t r e 3 "1Ş? ‘arav „ar ab” şi 3 "1IJ ‘erev „seară”.1836 I s. XV, 8 .1837 D en u m ir ea se refer ă m ai d egrab ă la *73» „v i ţ e l ” , nu la berbec.




„ l eu ”1®39 l a evr ei. D e aceea, d esp r e cei u ci gaşi şi D om n u l sp u n e căsunt de la d iavo lu l în ce le ce vorbeşte cu iude i i , văzându- le p lanu llo r uc igaş împot r iva Lu i . Căc i «vo i sun te ţ i d in ta tă l vos t ru d iavo lul»1840 şi faceţ i lu crăr i l e tat ălu i vost ru . A cela a fost u c igaş de oam en ide la în cepu t . D e aceea, săm ânţ a lu i M oab su n t cei apostaţ i de la Bi ser ică , ia r sămânţa lu i Ar ie i sunt ce i care resp i ră uc idere împot r ivaf ra ţ i l o r şi p r in cuv in te n im ic i to are adu c m oar t e su f l ete lo r acesto ra .

După acestea spune « r ă m ă ş i ţ a d i n A d a m a - ca re înseamnă„p ăm ânt v i r g in ”1®41, d in care a fost făcu t t ru p u l lu i A d am - v oi t r i m i t e ca t âr ât oar ele p e pă m ân t »1841, adică rămăşi ţa oameni lor care cugetăla cele pământeşt i , de aceea se nasc târâtoare şi [şerpi ] veninoşi dinrăută ţ i le lo r . Târâtoare pent ru că au căzut de la înă l ţ imea pe carest ăt eau d u pă st area cea d i n tâ i , iar [şerp i ] ven i n oşi d in cauza n i m ic i r i i însoţ i to r i lo r . Scr ip tura spune că pe aceşt ia î i t r imi te . De aceea,după moabi ţ i i d in tâ i , despre care se spun ce le bune, dacă rămânecineva pe pământ, se aseamănă şarpelui , despre care se spune: «Vei m ân ca pă m ân t t oat e z i lele v ieţ i i t ale»1843. A cest a este t r im is ca târâ toare. M ăn ân că păm ân t cel care seam ăn ă în t ru p şi d in t ru p (carn e)secer ă st r i căci u n ea1®44.

1839 în ebraică, în t r -adevăr , i V"!Ş ’a ri e înseamnă „leu”. Ariei însă s-ar traduce mai exact „ leul lu i D um nezeu” .1840 I n . VIII, 44.1841N um el e D~JS A d a m „o m ” est e pus în legătur ă cu rt iplŞ ' a d a m a „pământ r oşiatic”.

1842 I s . X V , 9. ”1843Fac . III, 14.




C A PI T O L U L X V I

301. «Oar e nu est e stân că pu st ie m un te le f i i c e i Sion u lu i? Că vei f i ca pu iu l l u a t de la o pasăre care a zbura t , f i i c ă a M oabu lu i . D e aceea, Arnonule , mai mul te s fă tu ieş te . Faceţ i - i acoperământ pent ru

p lân gere t o t [ t im pu l ] . î n î n t u ner i c u l de m iaz ăz i vo r f u g i ; s-au t u l bu ra t . Să nu f i dus. Vor l ocu i l ângă t i n e fu gar i i d in M oab. Vă vor f i scă pa r e de la fa ţ a celu i ca re [ vă ] u rm ăreşt e, pen t r u că a fo s t l ua tă a l i an ţa ta şi con du cător u l , car e călca păm ân t u l , a p ier i t . Şi se va r id ica un t ro n cu m i lă ş i va şedea p e el cu adevăr în cor t D avid 1845, ju d ecân d şi cău t ân d ju decat a ş i gr ăb in d la d r ept at e»1846.

Cuvântu l es te încă pen t ru Moab. «Oare nu es te s tâncă pus t ie

m u n t ele f i i cei Sio n u lu i»1847? î l mus t ră pen t ru d isp re ţu l lu i , cu care ad ispre ţu i t S ionu l , ins inuând că munte le este o s tâncă pust ie , pent rucă n ic i n u a re o m ăr im e rem arcab i l ă, n i c i nu po at e perm i t e fo loaseled i n agr i cu l t u r ă încât n u- i h răneşte pe locu i t o r i şi n ic i pe cei care îladmin is t rează.

Cel care susţ ine acestea despre munte şi î l bârfeşte, în gâm fân d u -se cu ar ogan ţ ă şi p e si n e sem eţ i n d u -se cu ob r ăzn ic ie şi

t ruf ie , va f i asemenea unui pui părăsi t de pasărea care î l încălzea,când zboară sper iată d in cuib, lăsându-1 s ingur pe cel pe care l -acrescut . U n a pl eacă fu gin d , d ar celăla l t est e u şor de pr in s de cel care

îl v r ea. Căci vu l t u r u l sau al t a d in t r e p ăsăr i l e m ar i car e p o t să se în al ţe cu m u l t de la păm ânt est e în a fara văt ăm ăr i i d e la cei care în cear că [să î l pr indă] , dar tu vei f i ca un pui , care are nevoie de a jutorst ră in p en t r u h rană, care t ocm ai a ieşi t d i n ou, [care] n u [are] corpu l

acoper i t de pen e groase, c i are în că nevo ie de u n acoperăm ân t de la

1845 Sf. Vasi le în ţ e lege că D avid în suşi va sta p e tr on . O al t ă lect u r ă a t extu lu i est e că ci neva (v i i to ru l rege) va şedea pe t ro n în co r tu l l u i D av id .1846 I s. X V I , 1-5.




alţ i i ca să f ie încălzi t noaptea şi să nu f ie ars [de soare] ziua. Deci,m am a f i i n d su rgh iu n i tă , ve i fi l ua t d in cu ib , f i i n d [p rea] slab pen t r uapărare ş i neput inc ios pentru fugă. Dar acelaşi este ş i ce l care te iad in cu ib şi cel care o u rm ăreşt e pe m am a care te acoperea.

Este c lar că suf lete le crescute de un duh rău ş i nestatorn ic,cân d în tâ ln esc pe c ineva care le goneşte în ch ip n ob i l p r in fap t e bu n e şi p r i n ch em area n um elu i l u i H r i stos, f i i nd pu st i i t e p r i n t r - o bu n ăpust i i re , sunt mai uşor de câşt igat pent ru creşterea în Hr is tos , caredu ce la desăvârşi r e. Ve i f i , f i i ca M oabul u i , pent ru că ai fost m u st ra tă

pen t ru slăb ic iu n ea ta, o răm ăşi ţ ă. Ce ve i f i , f i i ca M oabul u i? Ceea ceeşt i , aceea vei f i arătată. A i u i tat de naşterea ta modestă, căci te-a in ăscu t d in t r -un ta tă care a p r oven i t d in t r -o căsăto r ie luată p r in fu r t ,căc i m am a s-a fo losi t de n oap t e şi de v in pen t ru fu r t u l sem in ţ ei p a terne1848.

302. «D e aceea, A r no n ul e, m ai m ul t e sfă t u ieşt e »l849.De v reme ce s fa tu r i le ce le d in tâ i nu te -au a ju ta t cu n im ic ,

A rn on u l e, n ic i să f i l oso fez i m u l te d espr e învă ţă tu r i le îm p le t i t e du păt oat ă f i l osof i a, con t in u ă, dacă ţ i se pare, cu [a l te] sfatu r i . Se par e căA rn on u l este chem at în g lum ă şi i r on ic la sfatu r i fără sens, pen t r u casăt u rând u -se de sfat u r i le lu i zad arn ice şi în văţând in u t i l i t at ea lo r , săaju n gă ast fe l l a în văţăt u r a săn ăt oasă.

A rn on u l este o local i t ate m oab i t ă şi [p lecând ] de la un u l Scr ip tu ra ne a ra tă în t regu l loc a l A rab ie i . Dar numele Arnonu lu i a fos t

pre fera t , dator i tă sensu lu i tâ lcu i t d in e l . Căc i Arnon se tâ lcu ieş te„ lu m in area l o r ” l85°. Pen t ru că m ai ales cei car e su feră de p ărer ea m ar i i [ l or ] în ăl ţ ăr i în în ţ elepc iun e cred că m in t ea lo r se af lă în lu m in ă,f i i nd î nsă î n adevăr î n t un ecaţ i cu cugetu l şi în st r ăin aţ i de D um n ezeu, se face cu vânt u l cătr e cei care se cred în lu m in a cun oşt in ţ e i .

1848 Fac. XIX, 33-37.1849 I s. XVI, 2-3.1850 To pon im icu l A rn on , ap l i cat un u i râu d i n Io r dan ia , este exp l i ca t p r in e t im o lo g i a p o p u la ră ca p ro ven in d d e l a “ l iK ’o r „ l u m in ă ” şi su f i xu l p ro n o m in a l ara m ai za n t d epesoana I I I p l . ( | ) , „a lo r ” . N um e le i -a r p r oven i m a i degrabă (cf . H AL O T) de la 'oren




303. A po i înd eam n ă: «Faceţ i - i acoperăm ânt pen t ru p lân ger e to[ t im pu l ] »1651.

N adab şi A b iu d , ad u când foc str ăin la jer t feln ic, au fo st arşi1®52.Şi cei care nu pr imesc lumina adevărată, c i î l pr imesc pe cel care sesch im b ă în în ger d e lu m in ă1®53, d acă îşi d au seam a că su n t în t r -o i l u z ie a cunoaşter i i , f i ind căzuţ i de la adevăr , în mod necesar vor je l i .D e aceea, Scr ip t u ra t ran sm i t e un înd em n căt re cei care po ar t ă gr i jăde ei şi spune: «Fac e ţ i - i ac ope rămân t pen t ru p l ânge re t o t [ t im p u l ] »1854. Cei care produc t r is teţe celor care au păcătui t , f ie în v iaţă,f ie în cunoaştere, ca uni i să a jungă să p lângă în mod fer ic i t , aceşt iafac acoperăm ân t pen t r u p lângere . Eu în su m i i -am văzu t pe un i i cu pr inş i de t r is te ţe adâncă, înch izându-se în oda ie ş i b locând or icet r ecere a lu m in i i şi , ca să zic aşa, răzb u n ând u -se pe ei în şiş i pr in p et r ecerea în în tu n er ic .

D e aceea, pen t r u ca p ărerea de sin e ob i şn u i t ă de în ţ elepc iu n e- de v rem e ce ei sun t r ătăci ţ i în cuget , f i i n d în adevăr în tu n er ic , darcrezân d că este lu m in ă - să n u le afecteze sim ţ i r i le , spu n e: «Faceţ i - l e acoperăm ânt pen t r u p lân gere», pent ru ca încu in d în şela rea de laeterodocşi , să facă loc lumini i ce le i adevărate să st ră lucească în in i m i le celor care au crezut în ea. Pân ă să v in ă z iu a D om n ul u i , în caretoa te neamur i le pământu lu i î ş i vo r ba te [p iep tu l ] , după cum es tespu s în [car t ea lu i ] Zah ar ia : «V a spor i t ângu i rea în Ieru sa l im pr ecum tângu i rea pent ru o l i vadă de rod i i tă ia tă . Ş i pământu l î ş i va bate [ p iep tu l ] f i ecar e sem in ţ ie apar te, sem in ţ ia casei l u i D av id apare şi f e m ei le lo r apar te, sem in ţ ia casei lu i N at an apare şi fem ei le lo r apar t e, toate seminţ i i le apar te , f iecare seminţ ie apar te ş i femei le lo r apar t e»1855, vo i , care învăţ aţ i p op or u l şi î i în t oarceţ i p e cei ce au păcătu i t

în t oat ă vr em ea v i eţ i i , faceţ i - i aco p er ăm ân t d e p l ân ger e, ca ceiop r im aţ i de rău t at e îna in t e să f ie adu şi p r in cuvân tu l vost ru să p l ân gă în m od fer i c i t .

1851îs. X V I, 3.1852 Lev. X , 1.1853 A d i că p e d i avo l - cf. I I C or . X I , 14..1854 I s. XV I, 3.




304. «în înt u n er icu l de m iazăz i vo r fu g i» 1856.Se pare că vremea de amiază a z i le i a re lumina mai s t ră luc i

t oare şi m ai c lară . A d evăru l p oate f i observat d in z id i r ea lu m i i d e căt r e car e su n t d evot aţ i cu pr icep ere raţ iu n i l or 1857 d in zid ir e, cei caret r ăiesc î n l u m e şi sun t l u m in aţ i î n j u r d e în ţe lepc iun ea l u i D um n ezeu, dar suferă de necunoaşterea lu i Dumnezeu, aceşt ia sunt cei care se găsesc în în tuner icu l de la miazăz i , pent ru că lucrur i le au om iazăz i , d ar în su f le te le celor care nu cun osc se af lă în t u n er icu l . D eaceea u n i i ca aceşt i a fug în în t u n er icu l d e la m iazăz i , s-au t u l bu ra t ,pen t ru că învă ţă tu r i le lo r n u d i fe ră cu n im ic de veden ia pe care şi -o

în ch i p u i e cei car e au în n eb u n i t .Ia r tu lbura rea es te in te rp re ta rea în tuner icu lu i de la m iazăz i ,

pen t ru că ce i pu r ta ţ i de v reo pa t imă a gându r i l o r n i c i nu c red căsoarele străluceşte, nici că în aer este lumină. De aceea, este clar ot u l bu ra re şi o n ebu n ie, cân d lu c ru r i le atâ t de v iz ib i le ne vestesc p u t erea Făcăt or u lu i , să se în d r ept e sp re id ol i şi n ăscocir i , să le în d u m -n ezeiască pe cele ce n u su n t şi adeseor i p r i n în văţ ătu r i eret ice să seţ ină afară de la adevăr ş i să petreacă în întuner ic ieş ind, ca să z icaşa, d in lumină.

«Să nu f i du s»1858. Scr ip tu ra ne îndeamnă să nu f im duş i de[puterea de] convingere a eterodocşi lor . Căci este c lar o nebunie săurmăm ce lo r tu lbura ţ i . Ş i es te cunoscu t că e i sun t tu lbura ţ i . Sun ta fară d i n calea care du ce la D um n ezeu. N u t e fo losi d e ei d rept călăuze, ca să nu f i i dus vreodată de ei spre râpă şi groapă. «D acă o rb p e orb ar călăuzi , am ân do i a r cădea în gr oa pă »1859.

305. «Vor locui lân gă t in e fu ga r i i d in M oa b»l86°.D up ă acest ea i se spu n e f i i ce i Sion u lu i d e căt re D um n ezeu cel

bun ş i i ub i to r de oamen i despre moab i ţ i i ca re se în to rc ş i vo r locu ilângă ea, care fu g ind de D um n ezeu cu m u l t t im p îna in t e, se vor în toarce la Stăpânul lo r . «Vor l o cu i l ângă t i ne f u ga r i i d in M oab». Şi

aceşt i a, spu n e, vo r f i acop er i ţ i d e voi , fără să su fere n im ic d e la faţa

1856 I s. XV I, 3.1857 Aóyov.1858 I s. XV I, 3.1859 M t . XV, 14.




celui care [ î i ] urmăreşte. Cei care erau cândva al iaţ i , aceşt ia devinpersecutor i , războ indu-se cu e l , d in cauza în toarcer i i la Dumnezeucel adevărat . D e aceea, p ent r u că a fost ca p u iu l lu at d e la o pasărecare a zburat, a fost luat de la stăpânirea cea rea şi a fost el iberat decond ucăto ru l cel n et r ebn ic , care a p ie r i t călcân d t o tu l p r in sem eţ ieşi t i r an ie.

Celu i care este luat [capt iv ] profeţ ia î i aduce cele bune carevor f i . Căci spu ne că vor f i r i d i cat e t r on u l şi îm părăţ ia lu i D av id . D eaceea, pent ru că to ţ i vor f i împărăţ i ţ i de Hr is tos , după ceea ce s-aspus: «Căci E l t r ebu ie să îm părăţ ească pân ă ce va pu n e p e to ţ i v ră j m aşi i Săi sub p i ci oar ele Sal e»1861, spune că t ronu l va f i r id ica t , cândce le împărăţ i te vor cunoaşte r id icarea, ceea ce se în tâmplă nu pr inv redn ic ia celo r care u rm ează să f ie îm părăţ i ţ i , ci p r i n m i la şi b u n ăt at ea lu i D u m n ezeu . D e aceea, spu n e, va şed ea în ad evăr D avid , ad icăHr is tos ce l ta re cu mâna ş i cu puterea. Ş i va împărăţ i în cor t , pânăce ju d ecân d va face ju d ecat ă asu pr a t u t ur or .

Scaunul , în t r -adevăr , ara tă d is t rugerea minc iun i i . Va împărăţ ipână ce va face judecată. înfăţ işează dreapta judecată a Lui asupratu tu ro r , d up ă care ho t ărăşt e d espr e f iecare nu la în t âm pl are, ci cer cetând ceea ce este cuveni t ş i potr iv i t , ca judecata să- i aducă f iecăru ia ceea ce î i este bu n pen t r u scop, repede grăb in d şi p r esân d d rept at ea, dar n u fără gr i jă , n ic i încet , c i lu crân d-o cu to at ă st rădan ia.

306. «Am auz i t nesăbu in ţ a M oabu lu i , nesăbu i t f oa r t e. Sem eţ i lu i o vo i în lă t ur a şi n esăbuin ţ a lu i şi n ebunia . N u aşa est e pr o feţ ia ta, nu est e aşa. Va ţ ip a M oabu l , căc i în M oab t oţ i vor ţ i pa. Pen t r u cei car e locu iesc în Sedec [ să ai ] cu get ar e ş i să n u t e ru şin ezi . Câm pi i le din H eşbon vo r p l ân ge»1862.

A cest ea t r ebu ie c i t i t e ca de la un al t în cepu t , pen t r u că nu ţ inde cele de d in ain te . în m u l t e locur i Scr ip t u r a p r in cele m ai bu n e făcân d ca ascu l t ăt or u l să resp i re şi să vadă bu n ăt atea lu i D um n ezeu şi

scopu l care va f i p r in ea, reia pen t r u în t oarcerea n oast r ă am eni n ţ ăr i le şi cele despr e pedepse. F i in d că cei m ai m u l ţ i avem n evoi e de u n ele ca acestea, pen t ru ca, d i spr eţ u i n d bogăţ i a bu n ăt ăţ i i şi a înd elu n g i i

18611 Cor . XV, 25.




răbd ăr i du pă în vâr t oşarea n oast ră şi d up ă in im a n epocă i tă , să n u n eadunăm urg ia în z iua u rg ie i ş i a a ră tă r i i ş i a d rep tă ţ i i l u i Dumnezeu 1863. A sem en ea găsi m şi l a Psalm ist : «Bun es te Domnu l cu

toţi»1864. Spu n ân d m u l t e despr e bu n ăt at e, că î i spr i j in ă pe cei ce cad,că dă h r an a la vr em e1865, n u se op r eşt e la acest ea, ci ad au gă: «D o m nu l î i păz eş te p e t o ţ i cei care î l iubesc , dar p e t o ţ i păcăt oş i i î i va p ier de»1866. Totuş i , a ic i ce le spuse ară tând mul tă bunăta te ce lor care s-au în t or s, [ Scr ip tu ra] se în t oarce iarăşi d e la a l t în cepu t la cele am are.

«Am auz i t nes ăbu in ţ a Moabu lu i » . Aceste sunt spuse pent rucond u căto ru l lu m i i aceste ia , care pr im a dată a in st i t u i t apost az ia , căs-a răzvrăt i t îm po t r i va Zid i to ru lu i , s-a pu r t at în verşun at fa ţă de oa meni ş i i -a călcat cu nesăbuinţă ş i semeţ ie. Acesta este cel care i -abat jocor i t pe ce i d in B iser ică , ca f i ind rob i ţ i d in cauza necunoaşter i işi n ef i in d cu n im ic d eosebi ţ i d e aceşt ia (d e cei r ob i ţ i ) . Ace la este celcare lucrează în f iecare j igni rea. Acesta este cel care î i convinge peuni i în tâ i -s tă tă tor i de erez i i să vorbească ne leg iu i r i că t re înă l ţ i m e1867, iar d acă vr eod at ă su n t d e acor d în cercet are, î i în vaţ ă să nu

în cer ce cu vân t u l , ci să- l d isp r eţ u iască p e cel car e p oat e să r esp in găab su rd u l în văţ ătu r i l or lu i1868. D e aceea, t ăm ădu in d u -1 pe acesta,D o m n u l sp u n e: «N esăbu in ţ a lu i o vo i în lă t u r a». Ca în l ăt u rarea un eibo l i es te [ în lă turarea] pat imi i re le a aroganţe i . Dar ş i «nesăbuin ţa l u i , spune, ş i nebunia lu i». A c e s t e p a t i m i s u n t p r o p r i i M o a b u l u i .M oabu l este st ăpânu l aver i l or r ele, al n esăbu in ţ ei care n ăscoceşt e[une l t i r i ] spre nec instea aproapelu i , a l nebunie i ş i a l mânie i carerăm âne şi st ăru ie.

307. A p oi adaugă: «N u est e aşa p r o feţ i a t a, n u est e aşa »1869.

1863 R o m . I I , 4.1864 Ps. CXLIV , 9 .1865 Ps. CXLIV, 14-15.1866 Ps. CXLI V , 20 .1867 Ps. LXXI I , 8 .1868 Jocu r i de cuv i n t e bazate pe cuvânt u l u ^ p i ţ , „n esăbu in ţ ă” , „v i o len ţ ă” , „ r ăzvră t i r e” :eţu Ppi ţ w „a se r ăzvr ăt i ” , evuj îp i^co „a se pu rt a vi o l en t ” , Ka0u(3p i£w „ a d isp r e ţu i ” .




[Pasaju l ] acu ză vech i u l gân d al M oabu lu i , cân d p ro feţ ia lu iVa laam nu i -a pu tu t face n im ic lu i I s rae l , de v reme ce Domnu lDumnezeu i -a în to rs gura de la b les tem la b inecuvân ta re . «Nu este

aşa, spune, profeţ ia ta, nu este aşa». Balac, f iu l lu i Sefor, regeleM oabu l u i , a t r im is la V alaam gh ic i to r u l , ale căru i o r aco le îi erau înmână, şi a zis: «Blest em ă- m i po p o r u l acest a»1870. Oracole le [ însă] nuau i eşi t aşa, căci V alaam a r ăsp u n s: «D e ce să-l osân desc eu p e cel p e care D om n u l n u - l osând eşt e? Şi de ce să- l b lest em p e ce p e care nu - l bl est em ă D u m n ezeu »1871? Apo i p rooroceş te ţ ipă t pen t ru Moab. Căc i ,spune: «va ţ i pa M oabu l , căci în M oab to ţ i vo r ţ i pa». D e aceea, pen t r u

că ţ ip ăt u l este un sun et de du rere scos de cele m ai m u l t e or i de căt re fem ei cup r i n se de cea m ai grea p l ân gere, d i n fapt u l că spu n e: «va ţ i pa M o a bu l » arată că şi d u rerea lov i r i i , d ar şi s lăb ic iu n ea celo r caresuferă.

308. «Pen t r u cei care locu iesc în Sedec [să ai ] cu get ar e ».A l ţ i i exp l ică aceast ă sp u să care nu est e c lară. Căci Sym m ach u s

spune: « V or bi ţ i celo r car e se bu cu r ă p e z id u l d e c iobu r i»1872. Sun t un i icare se sem eţ esc cu d ia lect i ca şi îşi în con joar ă în văţăt u r i l e ca de unzid nezdruncinat cu a jutoru l e i . Totuşi , aceşt ia, deşi se bucură, segăsesc pe un zid de ciobur i . Şi ca să f ie arătat ce este zidul de ciobur i , a adăugat : «Vorb i ţ i » . Ce este mai uşor de luat decât un c iob?Cei care se t ru fesc cu m i t u r i ie f t i n e şi care nu su n t v r ed n ice de n i c i -un cuvân t , aceşt ia se bu cur ă vor b i n d pe z idu l d e ciob u r i . A ceast a est e «Pen t r u cei car e locui esc în Sedec [să a i ] cu get ar e».

D e aceea este bu n ă sârgu in ţ a, să cugeţ i la legea D om n u lu i z iu aşi n oapt ea, dar a m oabi ţ i l or este rea, căci sârgui n ţ a [ lor ] v a f i pent r ucei ce locu iesc în Sedec. Cei care cu get ă la cu vin t e vr edn ice de r u şi ne nu vor f i ruş inaţ i . De aceea, «câmpi i le d in Heşbon vor p lânge». Răzbunarea pent ru că nu s-au ruş inat es te nerod i rea câmpi i lo rHeşbonulu i . [Sedec] este numele unei cetăţ i moabi te, care are spa

1870 N u m . XXI I I , 7 .1871N u m . XXI I I , 8 .1872 F Fi ld O i i H l i I I 460




ţ iu l i b er în su b u r b i i le car e o în con jo ară1873. A cest ea, d in cau za cu get ăr i i re le a locu i t o r i l o r , vo r f i n erod i t oare şi fără f ruc te, neprod ucân dn ic iun f o los l ocu i t o r i l o r . I ar dacă t r ebu ie să l uăm un înd em n d in î n ţe lesu l te rmenulu i , Heşbon se tâ lcu ieş te „gând” . De aceea, mul ţ imi le gân du r i l o r zadarn ice, care sun t n um i t e „câm pi i ” , vo r p lân ge, pen t ru că rău t atea în văţăt u r i l or n ecuvi oase, ca să z ic aşa, nu p oate du cela n im ic.

309. «Vi ţa d in Sibma, cei ce înghi ţ i ţ i neamuri le, călcaţ i v i i le l pân ă în Iazer . N u vă adunaţ i . Ră tăc i ţ i î n pus t iu . Cei t r im işi vo r f i p ă r ăsi ţ i , căci au t r ecut m area. Şi de aceea voi plâ n ge, ca pl ân ger ea p en t r u Iazer, v ia d in Sibm a. H eşbon ş i E leale au do bor ât copac i i t ăi , căci voi călca secerişul tău ş i culesul tău ş i toate vor cădea. Şi se vor lua bucur ia ş i vesel ia d in v i i , şi în v i i le t a le nu se vor bucu ra şi n u vo r căl ca vin u l în t eascur i, căc i a în cet at »1874.

M ai îna in t e s-a spu s: «Câm pi i l e d in H eşbon vor p lân ge». A c u mse adaugă şi «vi ţ a d in Sibm a va p lân ge». Se sp u n e că est e o v i ţ ă a f i ecăru i neam, precum este o v i ţă spec ia lă a Sodomei ş i Gomore i . Deaceea, s-a scris că: «D in v ia Sodom ei est e v ia lo r şi m lăd i ţa lo r d in cea a Gom or ei»1875. T ot aşa est e şi o v i ţ ă a egip t eni l or , pe care o l oveşt eD om nu l , după cum se spun e: «A n im ic i t cu g r in d ină v ia l o r şi duz i i lo r cu ch ici u r ă»1876. Est e şi o v i ţ ă pe care a săd i t -o D om n ul : «V o i cân ta i ub i tu lu i Meu cân ta rea iub i tu lu i Meu pen t ru v ia Mea. V ie a avu t iu bi t u l M eu p e un deal ( corn) , în loc m ăn os (gr as)»1877.

Iarăşi , v ie este nu m i t ă şi îm pără ţ ia lu i D um nezeu, d up ă cum a în făţ i şat D om n u l p r i n p i l d a1878 l u cr ăt o r i lo r , car e au l u at v i a, d ar n uau pr od u s roade. Căci , spu n e: «Se va lua de la voi îm păr ăţ ia cer u r i l or şi se va da n eam u lu i car e va f a c e r oa dele ei»1&79. Ca şi cu m ar f i spu s:Cuv in t ele du m n ezeieşt i vor f i lu ate de la vo i , Legea şi Pro feţ i i , p en

1873 Cetat ea n u m it ă Sedec ( IeSek ) apare do ar în ver siu n ea greacă a t ext u lu i b ib l i c de care d ispune Sf . Vasi le . Ea nu apare n ic i în ebra ică, n ic i în Septuag in ta . Numele e i suge

rează p r in jo c de cuv in te te rm enu l iTTO sade „ c â m p ” .1874 I s. XVI, 8-10.1875 D e u t . XX XI I , 32.1876 Ps. LX XV II , 52 (Septu agin t a : v . 47) .1877 I s. V, 1.1878 M t . X X I , 33 ş.u.




t ru că nu vă pur ta ţ i după s fa tu l lo r . Ş i în ţe lesur i le vo r f i da te unu ineam, care pr in pur tare face f ructe le lu i . Ca ş i a ic i , v i ţa este cuvântu l adevăru lu i , dup ă cum v i ţ a Egip t u lu i este cuvân tu l m in c iun i i în ce tă ţen i te la eg ip ten i , f i i ndu- le da tă de că t re s tăpân i to ru l lumi iacestu i în t u n er i c spr e cu l t ivare.

V ia săd i tă în Sod om a este luc ra tă p r in ob i ceiu l rău a l v ieţ i i decei an gajaţ i acolo d e d iavolu l . D e aceea, cei care au în văţ at [cu vin t ele] acelu ia şi au resp in s învă ţăt u r i le D om n u l u i s-au dezrădăcin at dela v i ţ a adevărată a lu i D u m n ezeu , Care spu n e: «Eu sun t v i ţ a cea adevăr at ă»1880. A u adu s d in Sodom a şi Gom ora o m lăd i ţ ă, pen t r u care şicu l t ivă st ru gur i d e f ie re şi c ior ch i n i am ar i ; şi m ân ie de şerp i est e v i n u l lo r şi m ân ie d e asp id e de n evi n d ecat 1881.

310. Şi de aceea v i ţ a m enţ io n ată d in Sib m a, p ent r u că Sib m a st âlcu ieşt e „ în t oar cere”1882, est e pr ob abi l v r eun cu vân t aranjat , carepret inde că are o oarecare evlavie ş i ret ragere de la chemăr i le celere le, dar pr i n aceast ă aparen ţ ă î i d u ce pe m ul ţ i la pr op r i a st r âm băta-

te . A i găs i mul te [asemenea] cuv in te (d iscursur i ) a le e terodocş i lo rpen t ru în toarcere ş i pen t ru îndemn la o v ia ţă rându i tă . Dacă soco t im că e le nu în torc cu adevărat , c i sunt puse cu v ic len ie , ară ta tepen t ru c red in ţa î n D um n ezeu a celo r m u l ţ i , [ atunc i ] spun em la r ân du l nos t ru po t r i v i t că ţa r ina unora ca aceş t ia es te v i ţa d in S ibma,ad ică nu despre c red in ţa în Dumnezeu, n ic i despre învă ţă tu ra teo logie i sănătoase, c i [sunt doar ] unele sfatur i despre nobleţe, despre

noble ţe ş i dărn ic ie . Aceasta este v i ţa d in S ibma, cu l t iva tă dem oabi ţ i , care , făcân d m ul te roade, se spu n e că îngh i t e neam ur i l e. în t âi - st ăt ăt o r i i în văţ ăt u r i l o r st r ăin e, p r i n d ialect i că, în car e

sun t an t renaţ i , şi p r in t oată pu t erea d in cuv in t e, cucer in du - i pe ceinef i losof i ş i pe mul ţ i d int re oameni , î i înghi t , ca să z ic aşa, pe ceipr inşi . De aceea, către aceşt ia este cuvântul: «Voi , care îngh i ţ i ţ i n e a m u r i l e ». Nesocot ind asemenea cuv in te , că lcaţ i - i în p ic ioare ! F i

indcă nu veţ i putea, ca ocupându-vă cu e le, să vă adunaţ i ş i să vă

1880 I n . XV, 1.1881D e u t . XXXII , 32.1882 T o p o n im u l HIOŞE? Sibma este pus în legătură cu verbu l şu v „a se întoarce”. Este,




u n iţ i cu I azer, care se t âlcu ieşt e „ p u t er n i c”1883. D e aceea, n u p u t eţip r im i pu te rea de la Duhu l , apăru tă în ce i ca re merg în mod d rep t ,decât dacă veţ i că lca v i i le d in S ibma. Ui ta ţ i de pust iu l vost ru ş i nu

m ai lo cu i ţ i în el , ci ră tăcin d de la el şi pă răsin du -1, locu i ţ i în ţ in u t u r im ai bun e.

311. «Cei t r im iş i vor f i pă r ăs i ţ i»1884.Sunt un i i apos to l i m inc inoş i , l uc ră to r i v i c len i , p re făcu ţ i ca

Aposto l i a i lu i Hr is tos ; aceşt ia sunt părăs i ţ i de Dumnezeu. Să nu vă în şel e ca avân d p u t er e în l u cru r i , căc i su n t n eaju t o r aţ i şi p ăr ăsi ţ i .Aceşt ia au t recut e i înş iş i marea. Trebuie observat de ce se vorbeştedespre aceasta în p i lde. Ei sunt părăsi ţ i pe mer i t pentru aceasta,pentru că au făcut ceea ce este b lamat, t recând marea. Mi e pare căm area este lu at ă dr ept isp i te le am are, care se în t âm pl ă celor în cer caţ i. Căci asem en ea est e şi: «Am a juns până l a s t ră f undu r i l e mă rii»1885. At le tu l nu f uge n i c i decum de împre ju ră r i , n i c i nu t r ece ma rea, ci stă în acelaşi l oc cu ele şi su p or t ă or ice în cercare. D ar cei careau legăt u r i cu n eam u r i le , ca să n u f ie persecu t aţ i , să n u se lu pt e şi săsu fe re în d or i n ţe le t r up u lu i , d eda ţ i p lăcer i l o r , aceşt i a au t recu t m area.

După aceasta se spune: «Şi de aceea voi plânge, ca plângerea pen t r u I azer, via d in Sib m a»1886. Poate că p lângerea lu i Iazer estep lângerea puter i i , cu care je lesc ce i putern ic i în ch ip fer ic i t , susp i nând pen t ru locu i rea v reme ln ică în v ia ţă ş i , f i i nd îngreuna ţ i de ea ,d or in d în su f l et să f i e lăsaţ i în cu r ţ i l e D om n u lu i1887. Sau po ate, d u p ăcum vigoarea st insă de boală este p lânsă, pentru că nu mai este la

în d em ân ă cel u i car e o av ea, l a fel v a f i şi p l ân ger ea v i ţ ei d i n Sib m a,f i i n d o f i l i t ă şi u r m ân d să f ie dată focu lu i .

312. D u p ă aceast a se spu n e căt r e M oab : «Heşbon şi Eleale au do bo r ât cop aci i t ăi »1888.

883 T op on im icu l " I ÎŞŢ Yazer este pu s în legăt ur ă cu “ ITÖ ‘ozer „ p u t e r n i c ” .884 I s. XV I , 8.885 Ps. LXV I I I , 3.886 I s. XVI , 9 .887 Ps. LX XX II I , 2 (Sept uag in t a v . 3) .




Deci , Heşbson ş i E lea le au doborât copac i i Moabulu i . Ha ide,atât cât se poate, să înfăţ işăm ce este arătat de acestea. Heşbon set âlcu ieşt e „gân d u r i ” , ia r E leale „su işu l lu i D u m n ezeu” . D e aceea, v i ţ ast r ăin ă şi cop aci i p e car e Tat ăl ceresc n u le-a sădi t 1889 su n t d ob or âteşi săd i rea et ero do cşi lo r este răst u rn at ă de gân d u r i le dr ept e şi d e u r cuşu l care ne r id ică la Dumnezeu pr in fapte le bune. De aceea «feri c i t bărbatu l care are a ju tor de la T ine. Su işur i le Ta le sunt în in ima lui»1890. Cel care are în in im a lu i su i şu r i le lu i D um n ezeu şi îşi poar t ăde gr i ja gân d u r i lo r sale va f i în st are să răst oarn e în văţă tu r i le e tero do cşi l or , sădi t e rău şi r od i t oare spr e p ie i re.

Apo i spune : «voi călca secer işul tău ş i culesul tău ş i toate vor cădea». Căci de vreme ce grâul pe care î l seceră ş i v inul pe care î ls t rânge sunt opuse pâ in i i , care în tăreşte in ima omulu i , ş i v inu lu i ,care veseleşt e in im a om u lu i1891, bu n u l D u m n ezeu le calcă în [ p i c ioare] , n eîngădu in d să d ev in ă m ân care şi băut u ră celo r adu şi fă ră ju d ecat ă d in cauza necun oaşt er i i văt ăm ăr i i d e la ei . «De aceea, voi călca secer işul t ău şi cu lesu l t ău ş i t oat e vor cădea». A cest a ne p oate z id i şi

în [ sen su l ] t r u p esc ( l i t er al ) , căci m u l ţ i avân d în m âi n i st r ân ger earoadelor , cele aşt ept at e se [pot ] p r ăpădi p r i n t r -o n en or oc i re su b i t ă -de la g r in d i n ă sau d e la v reo al t ă p l agă - d in cauza nem ul ţu m i r i i şil ăcom ie i oam en i lo r , D um n ezeu n eîngădu in d să le v ină spr e vesel ie .

313. «Şi se vor lua bucuria ş i vesel ia din v i i , ş i în v i i le tale nu svor bu cur a ş i nu vo r călca v in u l în t eascur i , căci a în cet at »1892.

Deci , au fos t lua te bucur ia ş i vese l ia d in v i i . împărăţ ia lu iD u m n ezeu a fost l u ată de la Israel şi a fost d at ă n eam u r i lo r , care aufăcut ro adele lu i1893. D ar t extu l p oate f i în ţ eles şi d u p ă [ sen sul ] t r u pesc, că t oată vesel ia s-a lu at d e la cei l i p si ţ i d in t r -o d at ă de n ădejd i le pent ru st rân gerea celor cul t i vat e. Sau, d e vr em e ce am spu s că v i ţ a este cuvânt u l m in c in os, po ate f i în ţ eles că a fost lu at ă bucu r ia fă cută celor înşelaţ i de or ice cunoaştere mincinoasă, ca de la v ia careproduce o închipuire de bucur ie, ş i nu [o bucur ie] adevărată, ca să

889 M t . XV, 13.890 Ps. LXXXI I I , 6 .891Ps. CII I , 16 (Sep t u agin t a v. 15).892 Î s. XVI, 10.




nu mai f ie înşe la ţ i . Căc i ce i care s-au minunat de acestea mai în tâ in u se vor m ai b ucu ra de cele resp in se, n ic i nu v or m ai cu l t i va st ru gure le moabi t ce i care au învăţa t vă tămarea făcută de acesta ce lor

care beau . D ar po ate şi t eascu r i l e su n t su f let e le care accept ă în văţ ăt u r a ne t rebn i că.

314. «D e aceea, pân t ecele m eu va sun a pen t r u M oab ca o a lăutşi cele d in lău n t r u l m eu sun t ca un z id p e care l -ai înno i t . Şi va f i că [ î i ] vei r uşina pen t r u M ine, pen t r u că M oabu l s-a t r ud i t l a j er t f eln i ce şi va in t ra la cele fă cu t e de m âna sa, ca să se roage ş i nu p oa t e să- l scoată. A cest a est e cuvân tu l , p e care l -a g r ă i t D om n u l pen t r u M oab, când l -a gr ă i t »1894.

De aceea, pântece le pro fe tu lu i va suna ca o a lăută pent ruM oab , ad i că î n ch ip a rm on ios şi m elod ios va p rodu ce un sun et r i t mat , dator i tă cunoşt in ţe i Ce lu i care cântă la ea cu ar tă . Numeşte„p ânt ece” ceea ce Psalm ist u l în al t ă par t e a n u m i t „ l ău n t ru ” . Căc i z i ce: «Binecuvântează suf le te a l meu pe Domnul ş i toate ce le d in lăunt r u l m eu n u m ele L u i cel sfân t »1895. Cine por u n ceşte lău n t r u l u i său săb i n ecuvân teze pe D om n u l , d acă nu [Cel care poru nceşte ] p r in f i reagândur i lo r ca re ies d in lăun t ru? Grupu l lo r es te dub lu : une le sun tne t rebn ice - uc ider i , adu l te re , ho ţ i i , măr tu r i i m inc inoase ş i och iu lrău , ia r a l te le sun t de c ins te ş i mântu i toa re - iub i re de oamen i ,cumpăta re , comun iune ş i g ră i re de b ine , măr tu r i i l e după [vo ia lu i ]D u m n ezeu , ochi u l cur at şi cele asem en ea acesto ra.

De aceea, ce l căru ia toate ce le d in lăunt ru i se îndreptă sprepr egăt i r ea de a b in ecuvân t a nu m ele cel sfân t a l lu i D um n ezeu , acelap r im eşte î n ch ip b un d i spoz i ţ i a i n te r i oară de m u l ţ um i re [ adusă] l u iD um n ezeu . Şi I saia a avut cele d in lăun t ru l său ca un z id , pe care l -a

în n o i t D u m n ez eu . Căci aşa a fo st p r egăt i t d i n h ar u l cu vân t u lu i căt r ee l ca re i -a înno i t omu l lăun t r i c . Gândur i le lu i e rau ca un z id ne zdrunc inat , ca să nu dea n ic io [por t i ţă de] in t rare gândur i lo r re le ,n ic i v ră jmaşi lo r adunaţ i împre jur spre ocară. Este b ine ca socot indacestea, să ne st rădu im să spu n em asem enea pr o fe tu lu i : «pântecele

1894 I s. XVI, 11-13.




m eu va sun a ca o a lăut ă şi cele d in lăun t r u l m eu sun t ca un z i d p e car e l-ai în n o i t »1896.

«Şi va f i că [ îi ] vei ru şina pen t r u M ine, pen t r u că M oabu l s-a

t r u di t la jer t feln i ce»1897. Cu vânt u l est e p ent r u acelaşi . D eci , ce vr ea săspună ceea ce pare îndrăzneţ : «Va f i că [ î i ] ve i ruş ina» . De aceea,spu n e: „M i -a i dat d in ăun t ru gân du r i st at or n ice, ca pe cei care acumnu s-au în t or s la T in e să- i ru şin ez spr e T in e pr in m u st răr i l e adr esatelo r , p r i n pu te rea gân du r i lo r da te m ie ” . D eci , a om is „p e ei ” , pen t r uca sensul celor spuse să f ie redat în mod sănătos: «Şi va f i că î i vei r uşi na pe ei pen t ru M ine». D up ă cum cei care stau fa ţă în faţ ă la răz

boi , cât p ar să f ie egal i , n u se înt or c, n ic i n u se în cl i n ă, d ar cân d ceala l t ă par t e se im pu n e îna in t ea lo r , în t or cân du -se fug, la fel şi su f l etu lin st igat d e n eru şin are st ă, fără să se înt oarcă, d ar cân d est e m u st ratde cuvân t u l care î l ocărăşt e, se în t oarce sp re ru şin e. Şi p ent r u că în toarcerea se face în cele ascunse ale omului , se numeşte „ ruşina-r e” 1898. «D e aceea, pâ n t ecele m eu va su na ş i cele d in lău n t r u l m eu sun t ca un z id p e care l -a în no i t D u m n ezeu», [spu ne] pr ofetu l , ca cei care

în ai n t e n u er au în t o r şi l a r u şi n ea d e fo los să se sch im b e şi să se r u şin eze, ca să se t eam ă de D u m n ezeu .

315. «Pent ru că M oabu l s-a t ru d i t l a j er t f eln i ce şi va in t r a l a cefă cu t e de m ân a sa, ca să se roa ge ş i nu po at e să-l scoat ă»18" .

Isaia pro or oceşt e aic i n im ic i r ea pân ă la sfârş i t a în t reg i i id o la t r i i p r in ară ta rea Cuvân t u lu i , că zadarn ice sun t t oate ch in ur i le pen t r u p r egăt i r ea t em p le lo r şi i n u t i l e năde jd i le sp r e cele făcu te de m ână. Căci, spune, se vor ruga şi nu vor putea să-L scoată. Aceasta s-a

îm p l i n i t acu m l a ven i r ea l u i H r i st os. Căci t em p lel e r en u m i t e st au pepost d e r id icătu r i , i a r v i c leşu gur i le de la dem on i n u m ai sun t , pu t erea vr ă jm aşă f i in d p u să pe fugă de ta in a Cru c i i , care a fost pr op ovădu i t ă la t oată lum ea.

«Aces ta es te cuvân tu l pe care l -a g ră i t Domnu l pen t ru Moab, câ n d l- a g r ă i t »1900. Una ca aceasta este epi log la înt regul cuvânt ves

1896 I s. XVI, 11.1897 i s. XVI, 12.1898 Sf. V asi l e der ivă t erm enu l „ r u şin are” ( e v T p o m i ) , de la ev „ în ” şi r p o n i i „ î n to a r ce re ” .1899 i s. XVI, 12.




t i t îm p o t r i v a M o ab u l u i . «Acest a est e cuvân t u l p e care l -a g ră i t D om nu l» . La în cep u t a fost aşezat t ext u l car e ar e ast f e l : «Cuv ân t u l îm po t r iva M oabu lu i»1901. Se rezumă pent ru în t reaga par te a per icope i :«Acesta est e cuvân t u l p e care l -a g r ă i t D om n u l pen t r u M oab, când l -a g ră i t » . Ce este «când a gră i t »? A ra tă r ar i t atea g lasu lu i l u i D um nezeucare a fost căt r e m oab i ţ i . Cu Israel [D um nezeu] a vo r b i t pe rm an en t ,dar cu n eam ur i le cel m ai m u l t a tăcu t , ca faţă de un i i st ră in i d e m oştenirea Sa. Dar nu ascunde cuvântul de tot , c i ş i acestora le dă săguste d in iu b i r ea Sa de oam en i , pen t r u ca p r in exper ien ţ a în p u ţ in e[şi acestea] să pornească spre dorirea celor desăvârşite. De aceea,pen t ru că vor beşt e rareor i m oabi ţ i lo r , d e aceea se spu n e: «A cesta este cuvân t u l pe care l -a gră i t D om n ul pen t r u M oab, cân d l -a gr ă i t »1902.

316. «Şi acum spu n : în t r ei an i , an i i un u i [ l u c ră t o r ] p lă t i t , va nec inst i t ă slava M oabu lu i cu toa tă avu ţ i a cea m u l t ă şi va răm âne fo a r t e m ic şi n ecin st i t »1903.

Pr in acest ea m i se pare că ho t ărăşte vr em ea pedepsei în M oab,pe care o nu m eşt e „ t re i an i ai un u i [ lu crăt or ] p l ăt i t ” . D e aceea, pen t r u că în t reaga f i re a t im pu lu i se d i v ide în t re i păr ţ i , v rân d să în fă ţ i şeze îm p l in i r ea t i m pu lu i , a spu s „ t re i an i ” . «în t r ei an i , an i i u nu i [ l u cră t or ] p lăt i t , va f i n ec in st i t ă s lava M oab u lu i»1904. Cel p lăt i t esteb lam at şi în Evan ghel ie de căt re M ân tu i t oru l , Care spu n e: «Ia r ce l plă t i t şi car e nu est e păst or , n ef i in d o i le lu i , vede lu pu l ven in d şi fu ge, căci est e p l ă t i t şi nu îi pasă de 01»1905. Cel ce l ocu i eşte [ vr em eln ic] şicel p lăt i t al u n u i p r eot n u vo r m ânca cele sf in t e, d u p ă Lege19°6.

D e aceea, M oabu l s-a angajat [cu p l at ă] şi a deveni t [ l ucrător ]p lăt i t . Căc i n u L -a i ub i t pe D um nezeu , c i pen t r u î nch ip u i r ea p lă ţ i l o rş i năde jdea propr iu lu i fo los , ia r nu d in d ispoz i ţ ia de a face, a făcutce a făcut . D ec i , în t re i an i , an i i un u i [ lu crăt or ] p lă t i t , va f i necin st i t .D up ă cum păst or u l p lă t i t n u este păsto r , la fel n ic i cel ce face m i l os

1901Ci t a tu l a ic i n u este fo ar t e exact fa ţă de text u l fo lo si t la I s. XV, 1 , unde l ipseşte „ împo t r i vă ” ( c f . « cu v â n t u l M o a bu l u i » ) ,1902 I s. XVI, 13.1903 I s. XVI, 14.1904 I s. XVI, 14.1905 I n . X, 12-13.




t en ie ca să f ie slăvi t d e oam en i îşi p r i m eşt e răsp lat a1907 şi n u est e m i los t iv , n ic i darn ic . Ş i ce l cumpătat pent ru favoarea omenească nueste cumpătat , neurmăr ind v i r tu tea, c i f i ind vânat de s lava e i . Deaceea, cei care fac [b in e] d e faţadă su n t n ecin st i ţ i la D u m n ezeu .

Şi M oabu l în t r ei an i va f i n ec inst i t , ad i că în în t reaga m ăsur ă at impu lu i , cu nec ins tea ce lu i p lă t i t , pen t ru că fap ta de v i r tu te nu î ieste d i n d i spo z i ţ ie , c i p re făcut ă. V a fi n ec in st i t «cu toat ă avuţ i a cea m u l t ă » . Căci pe cât î l înco n ju ra aic i renu m ele, pe at â t d up ă ce sun td escop eri t e cele ascu n se ale n oast r e i se va d a p lat a ru şi n i i . Şi cel care adună cu mâ in i le mu l tă deşer tăc iune a re ma i mu l tă mate r ie denec inste adusă asupra lu i . Ş i ce l care îş i lucrează comor i cu l imbăminc inoasă le urmăreşte pe ce le zadarn ice ş i va merge în curse lem o r ţ i i . «Şi va r ăm ân e fo a r t e m ic ş i n ecin st i t »1906. Pedeapsa de aici est e b in efacere a celor care s-au adu n at pen t r u răut at e.

1907 A i i . V I , 2.



Co m e n t a r i u l a c a r t e a p r o f e t u l u i Is a i a 36 5

IN D ICE SCRIPTU RISTI C

Facere Fac. XI X, 9 45Fac. II, 2 151 Fac. XI X , 13 171

Fac. II, 4 31 Fac. XI X , 17-20 346

Fac. II, 7 233 Fac. XI X, 33-37 351Fac. II, 8 83 Fac. XIX, 37 340Fac. II, 15 58 Fac. XX, 3 231

Fac. II, 17 234 Fac. XX I , 12 116

Fac. III, 1 30, 280 Fac. XXI , 19 118

Fac. III, 2 234 Fac. XX I V, 19 116

Fac. III, 14 349 Fac. XX I V, 22 143Fac. III, 17 325 Fac. XXIV, 43 232

Fac. III, 18 168 Fac. XXV, 8 48

Fac. III, 23 161 Fac. X X V, 25 266Fac. IV, 19-21 181 Fac. XXV, 26 91Fac. V, 1 31 Fac. XXVI I , 27 147Fac. V, 27 121 Fac. XXVI I , 33 21

Fac. VI , 4 304 Fac. XXVI I , 40 326

Fac. VI, 12 327 Fac. XXXI, 24 231

Fac. IX, 25 314 Fac. XXXI , 27 181

Fac. IX, 29 121 Fac. XXXI I , 24-28 91

Fac. X, 2 318 Fac. XXXI I , 28 266, 325Fac. XI, 3 267 Fac. XXXV, 3 83Fac. XI, 4 267, 277, 302 Fac. XXXV, 4 84,144

Fac. XI, 9 277, 302 Fac. XX X V, 4-9 84Fac. XII , 1 224 Fac. XXXVI I I , 14 146

Fac. XII , 7 160 Fac. XL, 1 231

Fac. XI V, 1 293 Fac. XLVI , 6 235Fac. XIV, 20 89 Fac. XLVI I , 9 55Fac. XV, 5 225 Fac. XLI X , 7 314Fac. XV, 16 34 Fac. XLIX, 8 272

Fac. XV, 18 43 Fac. XLIX, 10 265

Fac. XVIII, 12 121

Fac. XVIII, 27 105, 208, 213 I eşi r e

Fac. XI X, 5 130 leş. 1,14 293. 333




leş. II, 23 333leş. II I, 2 210l eş. III , 5 296

leş. III, 6,15 9ileş. III, 7 333leş. III, 10 210, 212, 214leş. III, 11 211, 215leş. III, 14 212leş. IV, 10 104, 209, 211, 213leş. IV, 11 301leş. IV, 13 129, 211, 215

l eş. XI I , 11 29 7leş. XIV, 21 29 7l eş. XV, 1 159, 299leş. XV, 6 247leş. XVI, 14 342leş. XVII, 12 60leş. XVI I I , 21 79,122leş. XVIII, 21-22 79

leş. XIX, 10-11 226leş. XX, 12 255leş. XX, 18 26l eş. XXI I I , 17 50leş. XXI V, 3 45leş. XXVI I I , 5 145leş. XX VI I I , 33-34 142l eş. X XX , 25 H 7

l eş. XX X , 32 147leş. XX X , 34 53l eş. XX X , 36 53leş. XXX I , 3 124, 201leş. XXXI I , 3-4 144leş. XXXII, 10 164leş. XXXII, 32 155l eş. XXXI I , 34 215

leş. XXXI I I , 1 225leş. XXX I I I , 11 79leş. XXXIII, 14, 23 154leş. XXXIII, 15 215leş. XXXI I I , 21 183leş. XXX I I I , 22 102

leş. XX XI V, 29 298leş. XXX V, 3 54

L e v i t i cLev. X, 1 352Lev. X, 2 210Lev. X, 9 181, 202Lev. XI I , 2 233Lev. XI X, 32 121Lev. XXII, 10 363Lev. XXI I I , 7 58

Lev. XX I V, 20 122

N u m e r iNum . I , 2 36, 287Num. III, 15 99. 287Nu m . II I , 15, 40 99Nu m . I I I , 40 287Num . IV, 3 28 7

Nu m . V, 15 52Nu m . VI, 1-3 202Num . X I , 5 42Nu m . XI , 16-17 120Num . X IX , 7 63Nu m . XX, 11 103Nu m . XXI , 10-11 340Nu m . XXI , 23 162

Num . XX I I , 2 340Num. XXII , 5-6 340Num . XX I I I , 7 356Num . XX I I I , 8 356Num . XX IX , 7 55Nu m . XXV , 1-2 340Num . XXVI I I , 18 55Num . XXVI I I , 25 55

Num . XXVI I I , 26 55Num . XXXI , 7-8 263

D e u t e r o n o mDeut. IV, 24 285Deut. IV, 26 29




D eut . VI , 16 231D eut . VI I , 14 151Deut . VI I I , 3 256

Deut. X, 4 143Deut . XVI , 20 64Deut . XVII , 16 99Deut. XVIII, 10,12 96

Deut . XVII I , 14 96

Deut . XXI I , 10 32Deut . XXII , 25-27 233Deut. XXVII, 15 82,100,114, 279

Deut . XXVI I I , 4 329Deut . XXVI I I , 23 169

Deut . XXVI I I , 24 169

Deut . XXI X, 5 141

Deut. XXX, 11-14 275Deut . XXX I , 28 29

Deut . XXXI I , 1 29

Deut . XXXI I , 2 169

Deut . XXXI I , 8 283Deut . XXXI I , 9 161Deut . XXXI I , 13 103

Deut . XXXII , 22 77Deut. XXXI I , 32 39»357. 358Deut. XXXII, 33 175Deut. XXXI I , 39 81, 219

I o s u alos. I, 5 102,167

los. III, 17 297

los. V, 14 252

los. V, 16 296

l os. VI , 20 110

los. XX I V, 2 225

J u d e c ă t o r iJud. IV, 9 116

Jud. IV, 17 116

Ju d . VI I , 15 263

Ju d. VII I , 27 144

Jud. XVI, 25 126

Jud . XVII , 6 79Jud. XXI, 24 79

RutRut I, 3 340

I R e g iI Reg. I, 20 116

I Reg. II, 30 189, 298

I Reg. V, 2-3 278

I Reg. VI I I , 3 20 4

I Reg. IX, 9 25I Reg. IX, 19 301

I Reg. XIV, 26 270

I Reg. XXVI I I , 13 254I Reg. XXVI I I , 19 254

I I R egiII Reg. II, 10 170

II Reg. II, 30 292II Reg. XII, 5 163

II Reg. XVI I , 14 80

II Reg. XVI I , 23 195I I Reg. XVI I I , 6-9 270

I I I R e giIII Reg. I, 3-4 233

III Reg. IV, 24 265II I Reg. VI , 1 267

III Reg. X, 26 221

III Reg. XI, 4 222

III Reg. XI, 19 222

III Reg. XI, 26 222, 228, 267

III Reg. XII, 10 123

III Reg. XII, 16 235

I II Reg. XI I , 20 170 221, 222, 228III Reg. XII, 28 222

III Reg. XIII, 20, 28 26 7

I II Reg. XV I I , 11 57III Reg. XVIII, 19 109

III Reg. XIX, 18 155. 219




I I I Reg. XXI , 2 83I I I Reg. XXI I , 22 269

I V R egiI V Reg. II I, 27 334I V Reg. V, 26 20I V Reg. XI V, 5 221I V Reg. X V, 2 29I V Reg. XV, 29 235, 293I V Reg. XVI , 2 222, 333I V Reg. XVI I , 6 235I V Reg. XVI I I , 6 276I V Reg. XVI I I , 13 282I V Reg. XVI I I , 17 225I V Reg. XVI I I , 19 279I V Reg. XVI I I , 24 277I V Reg. X XI V, 14 293I V Reg. XX V, 1 327I V R e g .X X V .i i 192

I I P ar a l i p o m en aI I Par . XI I I , 7 125II Par. XIV, 9-11 293I I Par . XXVI , 3 29II Par. XXVI, 16 333I I Par. XXX VI , 20 192

I o vI ov I, 7 166

I ov I I , 2 283Iov I I , 5 20 7Io v IX, 9 313I ov XI X, 21 207I ov XXI X, 16 66

Iov XXXVI I I , 4 -6 317I ov XL, 19 125

P sal m i

Ps. 1, 1 247

Ps. I, 2 299

PS 1 3 20 5

Ps. I, 5 136Ps. I, 6 82Ps. II, 1 33Ps. I I , 5 206Ps. II, 8 310Ps. IV, 4 203Ps. IV, 6 95Ps. V, 3 182Ps. V, 4-5 183

Ps. V, 5 183Ps. VI, 1 152, 276

Ps. VII, 4 75Ps. VII, 9 67, 81Ps. VIII, 1 162Ps. IX, 35 81

Ps. X, 7 50Ps. XI , 1 152Ps. XI, 6 72Ps. XII I , 1 153Ps. XI I I , 3 153. *93Ps. XI I I , 5 249Ps. XVI , 4 247Ps. XVII, 35 148Ps. XVIII, 1 112,184Ps. XVII I , 4 89 ,245Ps. XVI I I , 6 118Ps. XVI I I , 9 184,198

Ps. XXI , 24 251Ps. XX I I , 2 187, 347Ps. XXI I I , 1 48Ps. XXI I I , 8 ,10 280Ps. XXVI, 7 61Ps. XXVI I I , 5 107, 268, 30 7Ps. XX I X, 1 190

Ps. XX I X, 5 183

Ps. XX XI , 5 59Ps. XXXII, 16 99Ps. XXX I I I , 5 95Ps. XXX I I I , 8 199

Ps. XXX I I I , 11 65Ps. XXXIII, 14 50




Ps. XX X I V, 18 140Ps. X XX V, 6 266

Ps. XXXVI, 25 57,187

Ps. XXX VI , 30 299Ps. X XX VI , 35 205, 268

Ps. XX X VI , 35-36 205

Ps. X XX VI , 36 268

Ps. XX XVI I , 5 263

Ps. XX XVI I , 7 126

Ps. XLI, 2 299

Ps. X LI V, 5 200

Ps. XL I V, 13 319Ps. XLVIII, 12 3iPs. XL I X , 15 50Ps. XLIX, 19 141

Ps. XLIX, 22 93Ps. L, 3 156

Ps. L, 5 136

Ps. L, 11 81

Ps. L, 18 46, 81, 347Ps. LX, 2 102

Ps. LX, 3 166

Ps. LXI, 10 343Ps. LXII, 1 182

Ps. LXVI I I , 3 359Ps. LXVIII, 25 37,40Ps. LXVIII, 32 155Ps. LXXI, 11 90Ps. LXXI I , 8 274- 355Ps. LXXI I , xo 48Ps. LXXI I , 26 34Ps. LXXIV, 10 300Ps. LXXVII, 13-14 40

Ps. LXXVII, 52 357Ps. LXXVII, 59 304

Ps. LXX VI I , 66 40Ps. LXXIX, 9 39,160, 237

Ps. LXXIX, 13 166, 237

Ps. LXXIX, 14 39,166Ps. LXXX, 1 162

Ps. LXXX, 15 103

Ps. LXXXI, 1 92Ps. LXXXIII, 2 51,359Ps. LXXXIII, 6 360

Ps. LXXXIII, 7 296Ps. LXX XVI , 1 88,189, 332Ps. LX XX VI I , 10 60Ps. LXXX VI I I , 32 35Ps. C, 10 183

Ps. Cil, 1 361Ps. CU, 9 298Ps. cm , 16 72, 360

Ps. CUI, 17 128Ps. CUI, 18 108, 268

Ps. cm , 19 103

Ps. CUI, 24 97Ps. c m , 27 111,126

Ps. cm , 29 303Ps. c m , 35 197

Ps. cm , 36 338

Ps. CVI, 23 111Ps. CVI, 24 111

Ps. CVIII, 8 67

Ps. CXV, 2 21

Ps. CXV, 3 191, 256

Ps. CXVI I I , 1 89Ps. CXVI I I , 14 247

Ps. CXVIII, 37 247

Ps. CXVIII, 103 198Ps. CXVIII, 105 198

Ps. CXVIII, 140 214

Ps. CXX, 4 42

Ps. CXXIII, 4-5 244

Ps. CXXV, 6 132, 248

Ps. CXXVI, 1 42, 201

Ps. CXX VI I , 3 41

Ps. CXXX, 1 107Ps. CXXXII, 1-2 147Ps. CXXXV, 1,17-20 109

Ps. CXXXVI, 8-9 319

Ps. CXXXVIII, 7-8 102

Ps. CXL, 2 60




Ps. CXLI , î 171 Eccl. II, 14 281Ps. CXLI V, 9 355 Eccl. V, 9 74Ps. CXLIV, 14-15 355 Eccl. VII, 11 34

Ps. CXLIV, 20 355 Eccl . VI I , 16 197Ps. CXLV, 9 82 Eccl . I X, 8 226

Ps. CXLVI, 4 313 Eccl . X, 16 125Ps. CXLV I , 5 190 Eccl . XI , 2 152Ps. CXLV I , 6 315Ps. CXLVI I I , 9 108, 268 Câ n t a r e a Cân t ă r i l o r

Ps. CXLI X, 6 191 Cân t . I , 3 147Cânt . VI , 8 232

P r o v e r b e ( Pi l d e) Cân t . VI I , 6 144Pr. I, 3 197Pr. I , 6 197 I sai aPr. I, 24 18 Is. I, 1 9. 25, 28Pr . I V, 23 42, 226 Is. I, 2 27, 29, 30

Pr. IV, 25 139 Is. I, 3 3i »32Pr . V , 22 148 Is. I, 4 33.34Pr. VI , 13 140 Is. I , 5 35Pr. IX, 22 343 Is. I, 6 36Pr. X, 3 57.187 Is. I, 7 37Pr. X , 10 140 Is. I , 8 39, 40, 42

Pr. X, 19 61 Is. I, 9 43Pr . X, 26 227 Is. 1, 10 44Pr . XI I , 5 6 5,170 , 206 Is. I, 11 46, 47, 48Pr . XI I , 16 203 Is. I , 12 49, 50, 51,105Pr. XII, 23 30 I s. 1, 13-14 52

Pr. XIV, 28 33 Is. 1, 14 59Pr . X V, 8 46 Is. 1, 15 60, 61, 62

Pr. XVI, 23 21 Is. 1, 16 64Pr. XVI, 25 197 Is. 1, 17 63, 64, 65, 66, 67

Pr . X I X , 11 203 Is. 1, 18 67

Pr . XX, 17 118 Is. 1, 19-20 69

Pr. XX, 20 120 Is. I, 20 70

Pr. XXI I I , 31 175, 337 IS. I, 21 70

Pr. XX V, 12 124 IS. I , 22 72Pr. XXXI , 4-5 202 Is. I , 23 73, 74, 75, 76

Is. I, 24 76,77Eccles iast Is. I, 25 77,78Eccl. II, 4-5 174 Is. I, 26 78, 79, 80

Eccl. II, 5 83 Is. I, 27 80




I s. 28 81 Is. III, 15 137I s. 29 82, 83 Is. III, 16 138,139Is. 30 84 Is. III, 16-17 138

Is. 31 85 Is. III, 17 139.140Is. , 1 86 Is. I I I , 18 141,142

Is. >2 87, 88, 89 Is. I I I , 20 143.144I s. 3 89, 90, 91, 92,10 2 Is. I I I , 21 144Is. 4 92, 93. 94 Is. III, 22 145I s. 5 95.102 Is. III, 23 145,146Is. 6 95. 96 , 98 Is. I I I , 24 146 ,147,148Is. 7 98, 99 Is. I I I , 25 149

Is. 8 99.100 Is. III, 26 149Is. 9 10 0 ,10 1 Is. I V, 1 151Is. , 10 102 Is. I V, 2 153Is. »11 103,189,191 Is. IV, 3 154Is. . 12 106 Is. I V, 4 156Is. .13 10 7,10 8 Is. I V, 5-6 157Is. H -15 109 Is. V , 1 39. 159.160, 357I s. 15 110 Is. V, 2 161,162

Is. , 16 110 ,111 Is. V, 3 163,164Is. 17 111,112 Is. V, 4 40,163,164Is. , 18-19 112 Is. V , 5 16 4,16 5,16 6 , 237Is. , 20-21 114 Is. V , 6 40 ,16 6 ,16 8Is. , 22 U5 I s. V, 7 170Is. , 1 116 ,117 Is. V, 8 171,172Is. . 1-3 124 Is. V, 8-10 171Is. , 2 18 ,118 ,119 Is. V , 11 175. 177.180

Is. »3 121,122,123,124 Is. V , 11-12 175.177Is. ,4 124,125 Is. V , 12 177,178Is. .5 126,127 Is. V, 13 186Is. , 6 127,128 Is. V , 14-15 187Is. ,7 128 ,129 I s.V , 15 189,190Is. , 8 129 Is. V, 16 190,191

Is. , 8-9 129 I s.V , 17 191Is. . 9 130 Is. V , 18 192,193,194

Is. , 9-10 130 Is. V, 18-19 192Is. , 11 131 Is. V, 19 194

Is. ,12 131.133 Is. V, 20 195. 198.338I s. »13 135 Is. V, 21 199, l o o

Is. .14 68,136,191 Is. V, 22 l o a

Is. . 14-15 137 Is. V, 23




Is. V, 24 20 4Is. V, 25 205Is. V, 26 20 7

Is. VI , 1 9, 20, 29 ,333Is. VI, 1, 6 208Is. VI , 4 29Is. VI, 5 208, 213Is. VI , 6 209, 212, 213Is. VI, 7 214Is. VI, 8 210, 211, 214Is. VI , 9 211, 212, 216

Is. VI, 9-10 212, 216Is. VI , 11-13 218Is. VI , 13 219Is. VII, 1-2 221Is. VII, 3 224Is. VII, 3-9 224Is. VI I , 4 223, 226, 227Is. VI I , 5-6 223

Is. VI I , 5-7 227Is. VI I , 8 228, 242Is. VI I , 8-9 228, 242Is. VI I , 9 223, 229Is. VII, 10 229Is. VII, 10-11 229Is. VII, 11 229Is. VI I , 12 230

Is. VI I , 13 231Is. VII, 14 232, 250, 264Is. VI I , 15 234Is. VI I , 16 234I s. VI I , 17 234Is. VI I , 18 235Is. VII, 18-19 235I s. VI I , 20 236

Is. VI I , 21-22 236Is. VII, 23-25 237I s. VI I I , 1 239, 240 , 242Is. VI I I , 1-4 239Is. VI I I , 3 239, 242Is. VI I I , 4 242

Is. VIII, 5-8 242Is. VI I I , 7 244Is. VI I I , 8 244

Is. VII I , 8-9 244Is. VI I I , 9 245Is. VIII, 10 8, 245Is. VIII, 11 246Is. VIII, 11-14 246Is. VIII, 12 248Is. VI I I , 16 249, 250Is. VI I I , 16-17 249

Is. VIII, 17 251Is. VIII, 18 251- 253Is. VII I , 19 254Is. VI I I , 19-23 253Is. VI I I , 20 255,256Is. VI I I , 21 256Is. VI I I , 22-23 258Is. VIII, 23 259, 260, 261

Is. VI I I , 23 - IX, 1-6 260Is. IX, 1 261Is. I X, 2 262Is. IX, 3 262Is. IX, 4 263Is. IX, 4-5 26 4Is. IX, 5 264, 265Is. IX, 5-6 264

Is. IX, 6 246, 265, 266, 288Is. IX, 7-9 266Is. IX, 9 267Is. IX, 10-11 268Is. I X, 11-12 269Is. IX, 13 269Is. IX, 17 270Is. IX, 18 271

Is. IX, 19 271Is. IX, 20 271Is. X, 1-4 273Is. X, 3 274,275Is. X, 5 275,276Is. X, 5-10 275




Is. X, 6 276Is. X, 7 277Is. X, 9 277Is. X, xo 277Is. X, îo -u 278

Is. X, 12 243, 279

Is. X, 12-14 243

Is. X, 13 281, 282

Is. X, 13-14 281

Is. X, 14 282

I s.X , 15 284

Is. X, 16-17 284Is. X, 17 285

Is. X, 18 285

Is. X, 19 286

Is. X, 20 288, 289

Is. X, 20-21 28 8

Is. X, 21 289

Is. X, 22 289, 290

Is. X, 22-23 289Is. XI, 1-2 202

Is. XI, 1-3 152

Is. XI, 10 291, 292

Is. XI, 11 292, 293

Is. XI, 12 294Is. XI, 13 295Is. XI, 14 295

Is. XI, 15 296Is. XI , 16 297Is. XI I , 1 29 8

Is. XI I , 2 298, 299

Is. XI I , 3 299Is. XII , 4 300

Is. XI I , 5 300

Is. XI I I , 1 301

Is. XII I , 2 302, 303Is. XI I I , 2-3 302

Is. XII I , 3 304

Is. XII I , 4 305, 306

Is. XII I , 4-5 305Is. XII I , 6 307, 308

Is. XI I I , 6 -7 307

Is. XI I I , 7 308

Is. XI I I , 8 309 , 3U

Is. XII I , 9 3uI s. XI I I , 10 3U>312 I s. XI I I , 11 313Is. XI I I , 12 315Is. XIII, 13 316

Is. XIII, 14-16 317Is. XIII, 17-18 318

Is. XIII, 19 320

Is. XII I , 19-22 320Is. XII I , 20 320

Is. XIII, 21 321

Is. XI I I , 22 321

Is. XI V, 1 325

Is. XI V, 2 326

Is. XIV, 13-14 105

Is. XIV, 14 326

Is. XIV, 19-20 326Is. XI V, 21-22 328

Is. XI V, 23 330Is. XI V, 24-25 331

Is. XIV, 26-27 332Is. XIV, 28-30 332

Is. XI V, 31 336Is. XIV, 31-32 336

Is. XIV, 32 338Is. X V, 1 340 , 363

Is. X V, 2 341Is. XV , 3-9 343I s. X V, 4 345I s. X V, 5 345, 346, 347Is. X V, 6 347I s. X V, 7 348

Is. X V, 8 348I s. XV , 9 348,349Is. XVI, 1 343. 350Is. XVI, 2-3 351Is. XVI, 3 352, 353Is. XVI, 4 353




Is. XVI , 6- 7 355 Ier. V, 8 330Is. XVI , 6-8 354 Ier. X, 24 20 6Is. XVI , 8 357, 359 Ier. XI V, 21 169

Is. XVI, 8-10 357 Ier. XVI I , 5 289Is. XVI , 9 359 Ier. XVI I , 13 155Is. XVI, 10 360 Ier . XVI I , 27 54Is. XVI, 11 361, 362 Ier . XVI I I , 6-10 164Is. XVI , 11-13 361 Ier . X X, 7 87Is. XVI, 12 362 Ier. XX , 9 214Is. XVI, 13 362, 363 Ier . XXI I , 28 149Is. XVI, 14 363, 364 Ier . XXI I I , 23 275Is. XIX, 1 279 Ier . XXI I I , 24 48Is. XX VI , 6 184 Ier. XXV, 4 182Is. XX VI , 9 182,184 Ier. XXV I I I , 15 269Is. XXVI, 10 65 Ier. XXX I X, 1 327Is. XX VI , 18 329 Ier. XLVI , 10 70Is. XXVI I I , 1 180 Ier. XL VI I I , 10 185Is. XXIX, 14 246, 314Is. X XX , 6 24 Pl ân ger i l e l u i I er em i a

Is. XXX I I , 20 32 Plâng. Ier. III, 27-30 75Is. XX XV , 3 307 Plâng. Ier. III, 34 192Is. X X X V, 5 252Is. XL, 6 343 I e z ec h i e lIs. XL, 26 184 Iez. 1,1 87Is. XLI I , 1 325 Iez. II, 9 159Is. XLI I , 2 243 Iez. I V, 4 240Is. XLVI I I , 13 247 Iez. I V, 5-6 170

Is. XLVIII, 16 243 Iez. IV, 6 240Is. XLIX, 16 110 Iez. IV, 14 239I s. XLI X , 9 194 Iez. I V, 15 239Is. L, 9 326 Iez. VIII, 2 20Is. LII, 2 147 Iez. IX, 6 24Is. LXI , 10 128, 264 I ez. X VI , 42 35

Iez. XVI I I , 24 35I e r e m i a Iez. XXIX, 3 296

Ier. I, 2 87 Iez. XXXIV, 14 335I er . I , 7 125, 212Ier. 1, 14 338 D a n i e lIer. II, 12 22, 316 D an . I I , 1 231Ier. II, 13 34, 299 D an . I I I , 7 182Ier . I I , 21 40, 41,16 0 ,16 2, 237 D an. II I, 38 169




Dan. X, 12-13 283 AvdieD an. X, 20 283 Avd. 1 26Dan . XI, 31 49

Dan. XII , 2 189 IonaIon a 1, 1 27Osea I on a I I I , 4 164

Os. 1, 1 27, 28 I on a I I I , 5 30 7

Os. I, 2 240

Os. I, 4 240 NaumOs. II, 1 86 N au m 1, 1 26

Os. VI , 6 50

Os. VI I , 2 68,136,140 AvacumOs. XI, 8 43 Avac. 1, 1 26

Os. XI, 8-9 44Os. XII, 10 301 SofonieOs. X I V, 10 18, 332 Sof. 1, 1 27

Sof. I, 7 308

Amos Sof. 1, 14-16 308

Am . 1, 1 27, 29 Sof . I I I , 9 90

Am . IV , 7 169Am . I V, 11 43 AgheuAm . V, 18 154, 309 A g . I , i 27Am . V I , 2 277Am . VI , 3 54 ZahariaAm . VI I , 12 25 Zah. 1, 1 28

Am . VI I I , 11 57,187 Zah. XII, 11-14 352

Am . IX, 3 102 Zah . X I V, 5 29

Miheia MaleahiM i h . 1, 1 27 Ma l . 1, 1 26

M i h . 1, 10 174 M al. I I I , 2-3 78Mih. III , 9-10 174 M al. I I I , 3 78M ih . VI, 1-3 68 M al . I V, 2 153M i h . VI , 3-4 217

M ih . V I , 8 50 I u d i t

M ih . V I I , 9 298 I ud i t X VI , 2 30 7

Ioil înţelepci unea lui SolomonIoi l I , 1 27 în ţ . Sol . I V, 9 121

Ioi l I I I , 4 55 în ţ . Sol . V, 18 316

în ţ . Sol . V , 20 20 7



376 S f . V a s i l e c e l M a r e

în ţ . Sol . VI , 6 76,136, 202 M t . V I , 2 364 în ţ . Sol . VI I , 17-20 186 M t . VI , 6 64 în ţ . Sol . XI I I , 5 176,182 M t . V I , 7-8 61

în ţ . Sol . X I V, 6 30 4 M t . VI , 19 99 în ţ . Sol . XVI , 24 316 Mt. VI, 21 82Mt. VII, 12 290

î n ţ e l ep c i u n ea l u i I i su s Si r ah M t . VI I , 14 89.134 în ţ . Si r . VI I , 6 129 M t . VI I , 16 163 în ţ . Si r . XVI I I , 6 258 M t . V I I , 24 173, 342 în ţ . Si r . XX, 31 200 M t . VI I I , 29 264 în ţ . Si r . XXVI I , 12 53 Mt. IX, 15 58 în ţ . Si r . XXXI , 20 65 M t . X, 8 256

Mt. X, 12 94I st o r i a Su san e i Mt. X, 16 17, 33°Ist . Sus. 50 121 Mt. XI, 15 18, 45,124

Ist . Sus. 56 328 M t . XI , 25 252

M t. XI, 29 315M at ei M t . XI I , 19 243M t . I , 5 340 M t . XI I , 40 230

M t . I, 21 242 M t . XI I I , 3 37Mt. I, 23 245, 250 M t. XI I I , 22 331M t . I I , 11 288 M t . XI I I , 23 331M t. I I I , 7 330 M t. XI I I , 38 305M t . I I I , 10 109 M t . X V, 13 175, 360M t . III , 11 156, 209 M t . XV, 14 247, 353M t . II I , 12 78 M t . XV, 19 185Mt. IV, 4 187 M t . XVI , 18 88

M t . I V, 8 283 M t . XVI , 27 190, 249Mt. IV, 16 261 M t . XVI I , 5 157M t . V, 3 134,138, 335, 339 M t . XVI I I , 10 241M t. V, 4 70, 325 M t . XIX , 19 50M t . V, 5 134,157, 248, 308 M t . X IX , 28 79M t . V , 6 134 M t . XX , 16 155Mt. V, 15 199 M t . XXI , 8 252M t . V, 18 48 M t . XXI , 15-16 252

M t . V , 28 111,185, 286 M t. XXI, 33 357M t . V, 29 203 Mt. XXI, 35-39 168

M t . V, 39 75,122, 247 M t . XXI , 43 357. 360M t . V, 40 248 M t . XXI I , 13 193, 226, 312M t . V, 44 248 M t . XXI I , 33 122

M t. V, 45 74 M t. XXII , 37 74. 290




M t . XXI I , 40 290 Lc. X , 20 155, 288M t . XXI I I , 32 34 Lc. XI , 21 226M t . XXI I I , 37 162 Lc. X I , 52 250, 304

M t . XXI I I , 38 40 Lc. XII, 29 107M t . XXI V, 14 89 Lc. XII, 35 147. 345M t. XXI V, 29 316 Lc. XI I , 42 332M t . XXI V, 30 294 Lc. XI I , 48 76, 203M t . XXI V, 31 249 Lc. XI I , 49 271

M t . XXV, 25 200 Lc. XI I , 58 132,133M t. XXV, 41 178 Lc. XII I , 6 164M t . XXV, 46 249 Lc. XI I I , 32 33°

M t . XXVI I , 5 195 Lc. X I V , 28 110M t . XXVI I , 23 291 Lc. X V, 10 317M t. XXVI I , 25 62, 292 Lc. XVI , 3 168M t . XXVI I , 33 161 Lc. XVI , 8 280M t . XXVI I , 54 40 Lc. XVI , 21 178

Lc. XVI I , 21 275M a r c u Lc. XVI I I , 5 76

M c. I I , 7 215 Lc. XVI I I , 11 61

M c. II , 19 187 Lc. XVI I I , 19 227M c. IV, 8 250 Lc. X I X , 10 294M c. IV, 21 319 Lc. X I X , 12 309Mc. IX, 43 178 Lc. XI X, 14 30 9

Lc. XI X, 15 310L u ca Lc. XI X, 27 310Lc. I, 34 233 Lc. XXI I I , 21 45Lc. 1, 35 233, 241 Lc. XX I V, 32 2x4

Lc. I, 42 116Lc. I, 46 -48 241 l o a n

Lc. II, 14 94 I n . 1, 1 230, 261, 266Lc. II, 34 238 In. I , 3 205Lc. VI , 21 30 8 In . I , 9 199, 261Lc. VI , 24 339 I n . 1, 12 328Lc. VI , 28 248 In . 1, 14 210Lc. VI , 30 24 7 In. 1, 16 47

Lc. VI , 49 244 In. I, 29 47» 210Lc. VIII, 14 163,168 In. II, 15 148

Lc. VI I I , 15 70 In. III, 18 77Lc. VIII, 17 141 In . III , 20 95-341Lc. X, 2 94 In. IV, 13 117» 187Lc. X, 4 29 7 In. IV, 14 187,347




In. IV, 35 94 Fa p t e l e A p o st o l i l o rIn. V, 22 133 Fap. II, 3 305In . V, 44 298 Fap. I I , 4 252

In. VI, 56 51, U7 Fap. I I I , 2 252In. VI, 61 247 Fap. I I I , 21 259In. VII , 37 171 Fap. VI , 8 48In. VII , 38 84 Fap. VI I , 22 79, 208, 213In . VI I I , 12 199 Fap. VI I I , 14 26 7In . VI I I , 14 296 Fap. VI I I , 20 256In. VI I I , 21 217 Fap. VI I I , 32 26In. VI I I , 24 116 Fap. IX, 40 252

In. VI I I , 39 162 Fap. X , 11 330In. VI I I , 44 31, 342, 349 Fap. XI I , 10 252In. VI I I , 56 88 Fap. X V, 8-9 346In . IX, 4 153, 312 Fap. XV, 9 346In. IX, 7 243 Fap. XXVI I I , 25-26 216In. IX, 39 301 Fap. XXVI I I , 26-27 212In . X, 9 335In. X, 12-13 363 R o m a n i

In. X, 14 335 Rom . I , 3 232In. X, 16 51,165 Rom . I , 20 178,182, 246In. XI , 25 116 Rom . I , 21 81,112In. XI , 51 231 Rom . I , 22, 25 112In. XI I , 31 283 Rom. I, 25 33, 342I n . XI I , 32 264 Rom . I, 28 166, 244In. XI I , 48 136 Rom . I, 32 199In. X I V, 2 157, 292 Rom . I I , 4 355

I n . X I V, 6 246 Rom . I I , 12 135I n . X I V, 27 265 Rom . I I , 28 152In. X I V, 30 132, 283 Rom. I I I , 8 195I n . X V, 1 168, 358 Rom . I I I , 29-30 86

In. XV, 1-2 168 Rom . VI , 4 102In. XV, 2 41 Rom . VI , 19 80

In. XV, 5 4i Rom . VI I , 14 241In. XV I , 11 257 Rom. VI I , 24 208

In . XVI , 14 159 Rom . VI I , 25 208In. XVII I , 28 130 Rom . VI I I , 3 152, 234

In. X I X, 21 310 Rom . VI I I , 7 296

In. XXI, 15 192 Rom . IX, 2-3 341Rom. IX, 5 309Rom . IX, 27-28 289




Rom. IX, 28 290

Rom . IX, 33 249

Rom. X, 6-7 230

Rom . X, 20 46Rom. XI, 4 155, 219

Rom. XI, 5 43,154, 219, 289

Rom . XI , 7 219Rom . XI , 17 238Rom . XI , 25 161, 219

Rom . XI , 25-26 161Rom . XII , 1 47Rom. XI I , 6 19Rom. XII, 15 341Rom . XI I I , 12 154,184, 311Rom . XI I I , 14 167

I Co r i n t e n iI Cor. 1, 10 196

I Cor. 1, 19 246, 314

I Cor. I, 21 95I Cor . I , 23 249, 253I Cor . I , 24 201, 292I Cor. I, 27 253,336I Cor. I, 28 238I Cor . II, 6-8 283I Cor . III , 2 117I Cor . III , 9 38 ,174

I Cor . I I I , 10 123I Cor. III, 11-12 173I Cor . I I I , 12-13 309I Cor . I I I , 14-15 309I Cor. III, 15 271I Cor . I V, 5 140I Cor. IV, 7 201I Cor . I V, 15 328

I Cor . V, 2 78I Cor . V, 5 306I Cor. V, 6 78I Cor . V, 8 5iI Cor. VI, 5 119

I Cor. VI, 10 10 5,10 9 ,175, 337

I Cor. VI, 15 286I Cor. VI, 19 41I Cor . VI I , 25 79I Cor . VI I , 39 15aI Cor. IX, 9 32I Cor . X, 4 249I Cor. X, 11 215I Cor. X, 20 279I Cor. X, 21 279I Cor . XI , 6 148I Cor. XI, 15 148

I Cor. XI , 31 65I Cor . XII , 7 19I Cor . XI I , 10 18I Cor . XI I , 28 119, 212I Cor . XII I , 5 64, 341I Cor . XI I I , 12 259I Cor . X I V, 20 251I Cor . XI V, 24-25 20,119

I Cor . X I V, 29 18I Cor . X V, 22 161I Cor. XV, 23 155I Cor. XV, 25 310, 354I Cor. XV, 28 265I Cor . XV, 33 344I Cor . X V, 41 292I Cor . XV , 47 233

I Cor . XV , 49 250

I I Co r i n t e n iII Cor. II, 14 53,147, 200II Cor. II, 15 53,H 7I I Cor. III , 3 274II Cor. IV, 16 57II Cor . VI , 11 304

II Cor. VI, 14 200,332II Cor. VI, 14-15 200

I I Cor. VI I , 9 347I I Cor . VI I , 10 160, 257,343

I I Cor. VI I I , 9 134



3 80 S f . V a s i l e c e l M a r e

I I Cor . X, 5 107, 119, 222, 227, 268, Ef. VI , 16 177

344I I Cor. X, 6 118 F i l i p e n i

II Cor . XI , 3 281 Fi l ip. I l l , 5 123II Cor. XI, 14 352 Fil ip . I l l , 14 261, 337II Cor . XI , 27 57 Fil ip . I l l , 19 179, 254I I Cor . XI I , 9 245 Fil ip. IV, 7 44,337II Cor . XI I , 10 58 Fi l i p. I V, 13 116II Cor. XII I , 4 116, 265

C o l o s e n iG a l a t e n i Col. 1, 15 261

Gal. 1, 16 261 Col. I, 20 265, 295Gal. Ill, 16 43 Col. I, 26 87, 264Gal. Ill, 19 165, 232 Col. II, 5 102Gal. I l l , 27 141, 263 Col . I I , 9 47Gal . I V, 4 215 Col . I I , 14 274Gal . I V, 19 31, 250 Col . I I , 15 294Gal. IV, 26 257 Col. II, 17 152Gal . V, 15 272 Col . I I , 21 55,290

Gal . V, 17 296 Col . I l l , 1 9°, 331Gal. V, 22 38 Col. Ill, 1-2 90Gal . V, 26 298 Col . I l l , 5 56

Gal . VI , 7 132 Col . I l l , 9 251Gal. VI, 8 262, 349 Col. Ill, 10 253

Gal. VI, 14 294,295 Col. I l l , 12 128

Efesen i I T esa l o n i c e n i

Ef. II, 14 9 4 ,16 5 I Tes. V , 22 195Ef. II, 20 88Ef. II, 22 123 I I T e sa l o n i c en iEf . I l l , 6 264 I I Tes. I I , 8 82, 235Ef. Ill, 17 174Ef. IV, 8 241 I T i m o t e iEf. IV, 10 230 I Tim . I, 20 306Ef. IV, 22 253 I Ti m . I I , 8 60

Ef. I V, 31 171 I Ti m . I I , 15 329Ef. V, 2 47 I Tim. I l l , 15 88

Ef. V, 3 329 I Ti m . VI , 9 163

Ef. V, 6 77 I Ti m . VI , 10 205

Ef. VI, 14 118

Ef. VI , 15 141, 306



COMENTARIU LA CARTEA PROFETULUI ISAIA 38 l

I I T i m o t e iI I T i m . 1, 15 30 6

I I T im . I I , 3 118

I I T im . I I , 4 119II Ti m . I I I , 3, 6 127

I I Ti m . I I I , 16 229I I Tim . IV, 2 93I I T im . I V, 3-4 323

T i t

T i t I , 6-9 120

Ti t 1, 10-11 119

Evre iEvr. 1, 3 210Evr. 1, 14 212Evr . I I , 10-13 251Evr . I I I , 3 88Evr. IV, 13 84

Evr . I V, 15 132Evr. V, 10 49Evr. V, 14 195Evr . VI I , 10 345Evr. VII, 12 49Evr. IX, 13 49

Evr . X , 26 81Evr. X, 29 141Evr . XI , 10 51,336

Evr . XI , 37 56,138Evr . XI , 37-38 56Evr . XII , 24 49

I a c obI acob II I, 18 163Iacob I V, 6 315

I l o a nI I n . I I I , 8 31, 66, 328I In. III, 10 199

I P et r uI Pt. I I , 2 251I Pt. I I , 22 89 ,132I Pt. II, 24 329

I Pt. I V, 17 24,310I Pt.v, 5 105

A p o c a l i p s aAp o c. XI I , 9 30 7




I N D I CE T EM A T I C

A m o s 11, 25, 27, 28, 29, 43, 86, 301, 302, 308

A q u i l a 83, 321

B i se r i ca 10, u , 13, 36, 38, 44, 51, 73, 80, 88,117,119,121,123,126,161,162, 179, 180, 223, 227, 246, 257, 287,

291. 305. 348, 349, 355 cr ed i n ţ ă 18, 19, 31, 38 , 51, 54, 56,64, 65, 66, 71, 72, 78, 86, 88, 89, 91, 92, 93, 9 8 ,10 2, 115,118 ,127, 138 ,14 2,143, 152, 153, 162, 165, 173, 183, 192,

196, 207, 229, 243, 248, 249, 261,263, 268, 273, 299, 305, 306, 322,

329, 330, 332, 342, 345, 347, 358 Cr u ce 113, 116, 161, 253, 264, 294,

295, 303, 3i oD an i el 20, 23, 56, 6 8, 121,145, 283 D av i d 21, 23, 60, 65, 75, 80, 107, 163, 170, 171, 221, 222, 223, 231, 232,

233, 235, 256, 260, 265, 267, 268,291, 295, 299, 309, 340 , 350 , 352,

354El ise i 20Evanghelie 31, 37, 40, 66, 67, 89, 118, 132, 162, 164, 178, 199, 219, 240, 247, 290, 293, 328, 363 H r i st o s 22, 24, 36, 38, 43, 44, 48,

49, 51, 53, 62, 64, 65, 66, 67, 71, 78, 80, 82, 84, 89, 90, 92, 93, 101, 102, 10 3, 112,113,115, 116 ,117, 118 ,123,128 , 131, 141, 147, 152, 153, 155, 161, 170,

173, !74, J8 8 ,19 4 ,19 6 ,19 9 , 200 , 201, 208 219 225 230 232 236 238

252, 253, 263, 264, 273, 286, 288, 289, 291, 292, 294, 295, 297, 311, 312,319, 326, 328, 331, 332, 335, 351, 354,

359, 362Ilie 23, 24, 56, 57, 58,109,138, 219, 229ipos taz 186Isaac 21, 91,146,147,162Israel 26, 27, 31, 32, 33, 34, 35, 39,42, 43, 44, 50, 60, 61, 67, 76, 79, 84,87, 91, 92, 95, 98, 109, 119, 120, 141,

144, 151, 152, 153, 154, 157, 160, 161,163, 164, 165, 166, 168, 170, 174, 191,192,194, 202, 204, 205, 214, 219, 221,228, 229, 235, 236, 238, 242, 263,266, 268, 269, 276, 284, 285, 287,288, 289, 293, 294, 295, 297, 299,302, 318, 325, 326, 327, 331, 333, 334,336, 340,356, 360, 363

j e r t f ă 47, 49, 50, 60 , 78, 278, 307,

333Lege 40, 45, 47, 48, 49, 50, 55, 63, 67, 84, 89, 135, 162, 165, 205, 209, 240, 246, 255, 256, 290, 363 m ân t u i r e 43, 44, 62, 67, 80, 82, 99, 101, 109, xio, 160, 212, 256, 294,

299, 300, 306, 3x4, 335, 342, 347,

348M elch i sed ec 49, 88, 345M o ab 296, 340 , 343, 345, 349, 350,

353>354, 356, 359, 361, 362,363 M o i se 23, 29, 30, 48, 49, 56, 58, 60 62 79 88 92 96 102 103 104




208, 210, 212, 213, 214, 215, 217, 225,226, 229, 232, 240, 263, 283, 290,

296, 298Pavel 11, 20, 31, 48, 53, 57, 64, 65, 79, 82, 117, 123, 165, 173, 174, 195, 208, 216, 249, 257, 261, 295, 304, 306,328,337

p r ez b i t e r 120, 121, 127, 136, 137,

138,143p r o f e ţ i 17, 19, 26, 28, 40 , 119, 131,

162,182, 212, 217, 332 săm ân ţ ă 33, 34, 43, 52, 218, 219,

233,328,330r aţ i u n e 19, 22, 44, 46, 51, 57, 64,65, 68, 72, 86, îoo, 117,118 ,136 ,180 , 181, 182, 184, 186, 190, 195, 198, 201, 202, 203, 204, 221, 222, 223, 224,227, 234, 243, 255, 277, 280, 306,

308, 322, 346,353Scr i p t u r a 13, 17, 22, 23, 35, 36, 37, 39, 42, 44, 45, 46, 47, 48, 50, 52, 53, 60, 61, 62, 65, 67, 68, 74, 80, 89, 91, 92, 95, 96, 98,100,102,104,107,110, 111, 112, 124, 128, 136, 137, 138, 143-

144, 145, 146, 151, 155. 156, 159, l6o>163, 165, 166, 168, 172, 173, 174, 175,

178,180,183,184,188,192,194,198, 204, 207, 213, 217, 219, 223, 225, 226,

228, 230, 234, 236, 240, 243, 244,246, 247, 249, 250, 255, 257, 258,266 , 273, 274, 276, 277, 279, 281,283, 284, 285, 286, 288, 291, 294,295, 304, 308, 312, 313, 317, 319, 320, 321, 325, 328, 329, 330, 331, 333, 334,

337, 340, 343, 344, 345, 346, 347, 348,349, 351, 352, 353,354 Si o n 87, 9 2, 154 ,155, 157, 249, 252,

268, 279, 338Sod o m a 12, 43, 44 , 46, 171, 319,320, 322, 346,358 Sym m ach u s 55,162, 290,356 Şap t ezeci (Sep t u agi n t a) 219, 232,

321Tem p lu 46 , 50 ,147 t eo l og i e 50 ,90 ,333,358 Th eo d o t i o n 34, 54, 219, 290

T r e i m e 50Za h ar i a 27, 28, 239, 240, 241, 352

b02sfantulvasilecelmare-comentariulaprofetulisaia

Documents