Azuga este o staiune tnr, relativ nou pe piaa turistic din ara noastr. Cu toate c se afl peValea Prahovei, la 6km de Buteni i 7 km de Predeal, pn n !""# nu era dect un orel industial cu cteva fa$rici %sticl, postav, $ere, ampanie, amot& i aproape nicio atracie turistic.'devraii iu$itori ai muntelui includeau Azuga pe ruta drumeiilor lor montane, dar ma(oritatea turitilor nici nu au)iser de Azuga sau, dac au)iser, nu tiau dect s spun c aceasta este o localitate ntre Buteni i Predeal, prin care treceau cu trenul, de cele mai multe ori fr oprire. *re$uie s recunosc c nici eu nu tiam prea multe.mi era chiar dificil s locali)e) ')u+a peruta Cmpina , Predeal, nu eram niciodat si+ur dac se afl dup Buteni sau nainte. -ste adevrat c foarte muli oameni care a(un+ n ')u+a pentru prima oar au nc aceast dificultate.n ultimii .# de ani Azuga a nceput s prind puteri i s creasc ca /t,/rumos. 0up anul !""7 turitii au nceput s descopere ')u+a i s se ndr+osteasc de ea din simplul motiv c nu era aa de cunoscut, aa de a+lomerat i de comercial ca surorile ei mai mari de pe Valea Prahovei. 'u nceput s vin aici cei ndr+ostii de natur n toate anotimpurile ei i cei care doreau s evade)e din a+lomeraia i poluarea marilor orae.Azuga este acum una dintre cele mai renumite staiuni pentru practicarea sporturilor de iarn, avnd mai multe prtii de schi, deservite de o +ondol modern, trei instalaii de teleschi i trei de $a$1,schi.Prtiile din Azuga2ondola, construit n anul .##7 n locul vechiului telescaun, are o lun+ime total de !"## de metri i o diferen de nivel de 36# de metri. 0in vrf, se poate co$or pe dou pri , Sorica i Cazacu.2ondolaPrtia Sorica are o lun+ime total .!## m, o diferen de nivel de 36! m i este de dificultate medie. -ste una dintre puinele prtii din 4omnia omolo+ate de ctre Comitetul Olimpic Internaional.Prtia 5orica, 5taiunea ')u+aPrtia 5orica, 5taiunea ')u+aPrtia 5orica, 5taiunea ')u+aPrtia Cazacu %varianta& are o lun+ime de ..## m, o diferen de nivel de 36# m i este de dificultate medie, dar are i o poriune cu +rad de dificultate ridicat.Prtia Ca)acu, staiunea ')u+aPrtia Ca)acu, staiunea ')u+a*ot de dificultate medie mai sunt Prtia Cazacu Teleschi i Prtia Sorica Teleschi.Prtia Cazacu Teleschi, cu o lun+ime totala de 7## m i o diferen de nivel de !## m.Prtia Ca)acu *eleschiPrtia Ca)acu *eleschiPrtia Sorica Teleschi %finalul Prtiei 5orica& 8 cu o lun+ime de 7##m , sin+ura prev)ut cu instalaie de nocturn.Prtia 5orica *eleschiPrtia 5orica *eleschiPrtii pentru nceptori n AzugaPrtia Cazacu baby schi are o lun+ime de !.# m, diferen de nivel de !6m.Prtia Ca)acu $a$1 schiPrtia Ca)acu $a$1 schiPrtia Sorica Sud are o lun+ime de !### m i o diferen de nivel de !37 m. 'ceast prtie se afl sus, n vrf, i este deschis mai mult n 9eek,end. 0ac ai a$onament pentru o )i la +ondol, poi folosi i teleschi,ul Sorica Sud %fr s mai plteti n plus&.Pentru a co$or pe prtia Cazacu, de la 2ondol, se poate a(un+e pe dou pri. Cea mai si+ur cale este mini,teleschi,ul care este i el inclus n $iletul de +ondol.:rcare cu mini tele,schi de la 2ondol spre Prtia Ca)acu5e mai poate a(un+e la Ca)acu i direct pe coam, dar acest drum este recomandat numai schiorilor avansai.Vedere de sus de pe coama de la 2ondolTarife gondol valabile pentru sezonul 202!20"Adul#i$ Cltorie dus 8 .# lei Cltorie ntors 8 .# lei Cltorie dus,ntors 8 6# lei 3 Cltorii 8 "# lei !# Cltorii ,!7# lei .# Cltorii 8 6!# lei 6# Cltorii 8 73# lei 7# Cltorii 8 3.# lei '$onament pentru o )i 8 !63 leiCopii sub % ani; Cltorie dus 8 !3 lei Cltorie ntors 8 !3 lei Cltorie dus,ntors 8 .# lei 3 Cltorii 8 6# lei !# Cltorii 8 !!# lei .# Cltorii 8 .## lei 6# Cltorii 8 .7# lei 7# Cltorii 8 66# lei '$onament pentru o )i 8 "# leiCopiii &ai &ici de ' ani beneficiaz de gratuitate.0e civa ani, n Azuga funcionea) mai multe coli %ta$ere& de schi pentru copii, pe perioada vacanei de iarn, dar i n afara vacanei colare.n Azuga eunii Baiului , Valea 0oftanei , Valea >uia , Valea 4usu , Vf. 4usu , Valea :n+hia >ic , ')u+a *rasee n >unii Baiului , Buteni , Valea /etei , Valea >rului , Popasul ')u+a *rasee n >unii Baiului , ')u+a , Culmea 5orica , Vrful Ca)acu 8 VrfulBaiuu %@amora& *rasee; >unii Baiului , Valea ')u+ii , Ca$ana 5usai %Predeal& *rasee; >unii Baiului , Predeal , Cl$ucetul *aurului , ')u+aCel mai simplu traseu durea) A . ore i este spre Vrful Sorica. 5e mer+e direct pe prtie, peisa(ul este foarte frumos, dac eti norocos, poi vedea cprioare, dac eti mai puin norocos, poi vedea i ursul %depinde din ce punct de vedere priveti norocul&. 0e sus, privelitea este super$. 0ac vi)i$ilitatea este $un, poi vedea Crucea de pe Carai&an, Sta#ia )eteo de pe *rful Co+tila, *rful ,rechea, *rful -urnica din 5inaia, Ca$ana 5usai din Predeal, oraul Buteni, @amora.Prtia 5orica vara')u+a este o staiune tnr i frumoas, pre+tit s,si primeasc oaspeii n toate anotimpurile.Despre Azuga - prezentare, informatii, poze si recomandari5tatiunea climaterica ')u+a este locali)ata pe cursul superior al Prahovei, la poalele >untilor Buce+i, la o altitudine medie de ".# m. 'se)area s,a numit intial B?ntreprahoveC si a fost declarata oras in anul !"7D. 'vand un climat tonic,stimulant, aer curat, o)oni)at, statiunea se recomanda pentru tratarea nevro)elor astenice, a starilor de de$ilitate, a surmena(ului fi)ic si intelectual. 'ceasta statiune este un important punct de plecare spre ca$anele din >untii Buce+i si Baiului. 'ccesul pe calea ferata pentru statiunea ')u+a este asi+urat de trenuri interne si internationale, care circula spre directia Bucuresti,Brasov. Principala ma+istrala rutiera care raversea)a statiuneade la nord la sud este 0E !. Principalul o$iectiv turistic este domeniul schia$il, care dispune de dotari moderne. ')u+a se poate mndri cu prima prtie de schi din 4omnia omolo+at de /ederaia ?nternaional de 5ki 8prtia 5orica. 0in acest motiv, dar i datorit investiiilor masive n infrastructura de turism care au avut loc n ultima perioad, ')u+a s,a de)voltat vi)i$il. 'stfel, in statiunea montana ')u+a euntii Buce+i se intind de,a lun+ul portiunii superioare a Vaii Prahovei, in estul Carpatilor >eridionali si privesc maiestuos spre orasele presarate ca niste perle pe aceasta vale; Predeal, ')u+a, Busteni, Poiana *apului, 5inaia. 5e intind pe teritoriul (udetelor 0am$ovita, Prahova si Brasov. "ezi cazare si hoteluri in apropiere Manastirea Caraiman Valea Prahovei, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; >anastiri>anastirea Caraiman este o manastire ortodoer+and spre teleca$ina din Busteni, la un moment dat, pe partea stan+a, un indicator si o icoana arata poteca, cu dale de piatra pe alocuri, ce duce spre manastire."ezi cazare si hoteluri in apropiere Castelul Bran Bran >oeciu, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Cetati si casteleCastelul Bran, situat n apropiere de Bran i n imediata apropiere de Braov, este un monument national si punct de reper n 4omnia. Cetatea este situata la +ranita dintre *ransilvania i Jara 4omneasc, pe 0E76. -ste cunoscut su$ numele de KCastelul lui 0raculaK fiind unul din multele locuri le+ate de le+enda lui 0racula, inclusiv Castelul Poienari i Castelul Corvinilor."ezi cazare si hoteluri in apropiere Castelul Cantacuzino - Busteni Valea Prahovei, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Cetati si casteleCastelul Cantacu)ino a fost cladit in anul !"!! in parcul al carui proprietar a fost Printul 2heor+he 2ri+ore Cantacu)ino )is LEa$a$uC din cau)a averii sale impresionante. 5e spunea ca ar fi putut pava intrea+a curte aferenta castelului cu monedele sale de aur."ezi cazare si hoteluri in apropiere Cheile Gradistei Si Cheile Moeciului Bran >oeciu, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; CheiCheile >oeciului sunt situate in apropierea localitatii >oeciu, la aprooeciu de 5us, si impresionea)a datorita sal$aticiei peisa(ului si a formatiunilor stancoase."ezi cazare si hoteluri in apropiere Parcul National Cozia Valea Iltului, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Parcuri si re)ervatii naturaleParcul Eaional Co)ia se afl situat n partea central,sudic a Carpailor >eridionali, mr+init la nord de 0epresiunea Govitei, strMvechea *erra Go1stha, o vast arie ncrcat de istorie, cu multe localiti, or+ani)ate odinioar n inutul lui 5eneslau, unde populaia continu tradiiile i o$iceiurile strvechi."ezi cazare si hoteluri in apropiere Castelul Iulia Hasdeu Valea Prahovei, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Cetati si casteleCastelul ?ulia Nasdeu, crea ia lui Bo+dan Petriceicu Nasdeu, construit n memoria fiicei sale,?ulia Nasdeu %numiti KCastelul >a+ului de la CmpinaK&, repre)int una dintre construc iile unicat reali)ate aproape ea(estatii 5ale 4e+ina >aria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la cota .."! m."ezi cazare si hoteluri in apropiere Cetatea Poenari *ransfa+arasan, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Cetati si castele'proape de $ara(ul Vidraru, in varful muntelui Cetatuia, se profilea)a vechea cetate Poienari, la care se a(un+e urcand !7D# de trepte din $eton care serpuiesc printr,o padure de fa+."ezi cazare si hoteluri in apropiere Rezervatia Naturala "e #a Reci - Covasna *ransilvania, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Parcuri si re)ervatii naturale>estecanisul este parte a 4e)ervatiei Eaturale K>estecanisul 4eci, Baltile de la I)un , 5antionluncaK care este una dintre cele mai intinse re)ervatii din (udetul Covasna, complearien$ur+ si inseamna TTIrasul >arieiTT. /ecioara >aria era patroana Irdinului cavalerilor teutoni, iar cetatea de la /eldioara este una dintre fortificatiile care pot fi atri$uite acestora."ezi cazare si hoteluri in apropiere Cetatea Rupea *ransilvania, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Cetati si casteleCetatea 4upea este situata in localitatea 4upea din (udetul Brasov pe un masiv de $a)alt, in apropierea drumului ce lea+a *ransilvania de >oldova si *ara 4omaneasca. Cetatea 4upea a fostridicata pe ruinele unor cetati mult mai vechi, inca de pe timpul dacilor numita 4umidava. fiind pe o po)itia inalta, de pe dealul Cohalmului, iti ofera o priveliste pana pe Podisului *arnavelor si o transforma intr,o locatie strate+ica de invidiat."ezi cazare si hoteluri in apropiere Manastirea Sinaia Valea Prahovei, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; >anastiri>anastirea 5inaia , dupa trei sute de ani de eusat, ca)ut in primul ra)$oi mondial."ezi cazare si hoteluri in apropiere Castrul Roman "e #a Pietroasele Valea Bu)aului, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Cetati si castele5e crede c acest castru a fost construit de ctre mpratul Constantin cel >are n perioada campaniei din anul 66. mpotriva +o ilor de la nord de 0unre. "ezi cazare si hoteluri in apropiere Partii "e S)i "in Predeal Valea Prahovei, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Partii de ski:na dintre cele mai apreciate statiuni din 4omania, ofera iu$itorilor sporturilor de iarna un peisa(de vis. 5tatiunea este situata in partea superioara a Vaii Prahovei, fiind incon(urata de >untii Buce+i, >untii Postavaru si >untii Piatra >are. "ezi cazare si hoteluri in apropiere Partii "e S)i "in Azuga Valea Prahovei, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Partii de ski')u+a este una dintre cele mai noi statiuni de ski, fiind situata pe Valea Prahovei in >untii Baiului %Carpatii >eridionali&. 5tatiunea are partii de ski omolo+ate international, iar serviciile oferite sunt foarte $une."ezi cazare si hoteluri in apropiere Partia "e S)i *alinderu "in Busteni Valea Prahovei, 4omaniaI$iective turistice in cate+oria; Partii de skiPartia de ski Ualinderu este situata in Busteni, in proprietatea Primariei, ceea ce pro$a$il o face si una din cele mai $ine dotate partii din 4omania.VPartii de ski din ')u+a #,7# kmV6.D#km >onumentul K:ltima 2renadaK , Busteni V6.D#km Biserica 0omneasca din Busteni V7.##km Partia de ski Ualinderu din Busteni V7.!#km Castelul Cantacu)ino , Busteni V3.!#km >anastirea Caraiman V6.##km Crucea -roilor Eeamului de pe muntele Caraiman V6.!#km Partii de ski din Predeal V".3#km Castelul Peles V".6#km Biserica romano catolica KCon+re+atio QesuK , *imisul de 5us V".7#km Ca)ino 5inaia V"."#km >anastirea 5inaia V!#.!#km Parcul 0imitrie 2hica , >u)eul 4e)ervatiei Buce+i V!!.6#km >untii Buce+i V!7."#km Castelul Bran V!D.!#km Cetatea 4asnov V!D.6#km Cheile 2radistei si Cheile >oeciului V.#.##km 4e)ervatia 2lodeasa V66.7#km Castelul ?ulia Nasdeu V7!.6#km Cetatea /eldioara V36.##km 4e)ervatia naturala de la 4eci , Covasna V67.6#km Cetatea /a+aras V66.##km Cetatea 0acica , Covasna V7!.7#km Cetatea 4upea V76.6#km Cetatea Poenari V7".D#km 4e)ervatia Eaturala 'rpasel VD!..#km Cetatea Balvan1os VD7.##km Castrul 4oman de la Pietroasele V"3."#km Parcul Eational Co)ia5ituata in partea de nord a (udetului Prahova, la confluenta raului Prahova cu paraul ')u+a, statiunea montana ')u+a este o ase)are ur$ana, avand coordonatele de identificare 73 +rade 67W latitudine nordica si .3 +rade 66W lon+itudine estica. -ste o localitate tipica de munte, teritoriul sau administrativ de D.6#7 ha se suprapune atat >untilor Cla$ucetele Predealului %E,V& cat si >untilor 2ar$ovei %5,-&, orasul propriu , )is, desfasurandu,se in lun+ul vaii ')u+a, pe directie -,V, pe cca 6 km pana la confluenta cu Prahova. Pro+no)a meteo.Po)itia si accesi$ilitatea sunt avanta(e pentru orasul ')u+a, acesta fiind situat pe cea mai circulata vale transcarpatica a 4omaniei , Valea Prahovei , respectiv 0E !-6# si ma+istrala feroviara du$la, electrificata Bucuresti , Brasov, la cca !63 km fata de Bucuresti si 66 km fata de Brasov. 5e invecinea)a la nord cu (ud. Brasov, la vest si sud cu orasul Busteni, iar la sud si est se afla comuna Valea 0oftanei. Potentialul turistic aferent teritoriului administrativ al orasului ')u+a este in euntii Buce+i si >untii Baiului, trasee de alpinism in >untii Buce+i, sporturi de iarna %schi alpin, fond, randonee, sno9$oard, sanius& sporturi de vara %euntii Cla$ucetele Predealului, incon(urati de masive mai inalte Postavarul, Piatra >are si 2ar$ovei, care au peste !D## , !"## m si Buce+ii care atin+ .3#3 m in Vf. Imu, se infatisea)a ca o arie co$orata, ale carei altitudini scad treptat, de la - , V. intre Prahova si ')u+a se afla un sector mai compact de !7## , !3## m Cla$ucet Plecare !73! m, Cla$ucetul *aurului !3!" m, Cla$ucetul ')u+ii !3D6 m, cu pante a caror topo+rafie si inclinare este de !. , .7 +rade si .7 , 6.+rade.Ga vest de ')u+a, altitudinile sunt mai sca)ute !6## , !7## m Vf. 2recului are spre euntii 2ar$ovei din sud si est sunt mai proeminenti Vf. Ca)acu !736 m, Vf. :rechea !7!3 m, Vf. 5tevia !"#! m..arta interactiva Azuga ! /oogle )apAtractii turistice in AzugaComple

ondial., Crucea de pomenire de la 2enone.Principalele resurse turistice ale statiunii Azuga sunt;, peisa(ul montan cu mare valoare estetica si functionala favora$il odihnei dar mai ales activitatilor recreative atat iarna cat si varaF, clima montana de tip su$alpin, similara celei inre+istrata de statiunile turistice prahoveneF, potential schia$il remarca$il in >untii 2ar$ovei dar si in Cla$ucetele PredealuluiF, fond piscicol si cine+etic valoros.1ezervatii naturale$, 4e)ervatia naturala $otanica , Poiana cu Earcise , Cla$ucetul ')u+ii !D,3 haF, 4e)ervatia naturala $otanica , Poiana cu Earcise , :n+hia >are !D,.. haF, 4e)ervatia naturala compleare, numiti Nanul \ntre Prahove, descris de istoricii romni V. '. :rechia, n lucrarea sa !rumul "ra ovului Vi deEicolae ?or+a, n lucrarea Scrisori #e negustori. 0atorit vie ii pastorale intense, aceast ase)ares,a eunii Buce+i sunt cea mai vi)itat )on n care se practic sporturile de iarn n 4omnia, oferind posi$iliti nenumrate pentru iu$itorii de schi alpin i schi de tur. Buteniul, cu cele dou prtii , Ualinderu ! i . ,, le ofer turitilor oca)ia de a schian condiii foarte $une, dar i alte distracii, precum fun park, plim$ri cu sanie to$o+an tip ]ie+and, sno9$oard i ski$oard. Castelul Cantacu)ino, atracia din Buce+i -ste considerat o mare valoare arhitectonic, istoric, documentar i artistic, fiind construit n !"!!, la cererea prinului 2heor+he 2ri+ore Cantacu)ino, n stil neoromnesc. 5ala de primire adpostete o colecie de heraldic unic n 4omnia, ce repre)int $la)oanele familiilor de $oieri ncuscrii cu cantacu)inii, i o fri) de picturi votive cu ilutri mem$ri ai familiei Cantacu)ino din ramura muntean. 'ici se afl i un restaurant unde se poate servi masa. Pe ln+ castel, mai pot fi vi)itate 2rota i *urnul de vntoare. *ariful de intrare pentru un adult este de .6 de lei. *urism de aventur; curse off,road, tirolian, tir cu arcul Cei dornici de aventur pot ale+e unul dintre cele dou parcuri de aventur din staiune. /ie c vor drumeii prin pdure, tirolian, tir cu arcul sau chiar curse cu maina off,road, pe traseu de 7#,73 de minute prin >unii Baiului, totul aduce vacanei dvs. un plus de adrenalin. K5unt muli turiti dornici de aventur. >ainile de teren sunt si+ure, $ine dotate i ntotdeauna vei fi nsoii de un repre)entant al firmei noastre. Chiar iiarna, traseul este spectaculosK, ne,a spus unul dintre repre)entanii parcului de aventur. >nstirea i Crucea de pe Caraiman, alte sim$oluri Crucea -roilor este sim$olul Buce+ilor i a fost construit ntre !".6 i !".D, de Cile /erate 4omne, la iniiativa re+inei >aria, n memoria eroilor c)ui n Primul 4)$oi >ondial. \n .#!6, 2uinness ]orld 4ecords a omolo+at monumentul drept crucea amplasat pe cel mai nalt vrf montan din lume, ..."! metri. Ga fel deimportant pentru turism este i >nstirea Caraiman, care are o poveste interesant 8 se afl n (urul unui $rad n form de cruce. 5e spune c acesta a fost semnul artat de >aica 0omnului printelui 2herontie Puiu. Pe ln+ mnstirea mare ce se afl nc n construcie, eare , .7". m, 5cara , .7.. m, 5trun+ile >ari , .!6. m, I$ria , .7#3 m. Printre cele dou creste cur+e ?alomia, i)vort de su$ vrful Imu i adunnd apele de pe cei doi versani ce o mr+inesc. Pentru o vedere mai detaliata harta 6ucegilor v st la dispo)iie.1elieful 6ucegilor are aspect +laciar, cu fenomene carstice i de ero)iune, cu multe vrfuri peste .### de metri, cu trasee pentru toate pre+tirile, cu )one nalte accesi$ile i cu maina %s urci pemunte pn la creast e visul amatorilor de mici i cef la +rtar&, dar i cu trasee ce nu pot fi str$tute dect de ctre cei $ine echipai i antrenai.>unii Buce+i, de la stn+a la dreapta Caraiman, Cotila, Colii >orarului, Bucoiu/eologic )un#ii 6ucegi se pre)int su$ forma unor depo)ite sedimentare, calcare, con+lomerate, +resii, avnd ca $a) isturile cristaline. 5tructura +eolo+ic a dus la apariia cheilor, peterilor, avenelor, toate )one de interes tiinific sau turistic. 'stfel Cheile @noa+ei, Cheile *tarului, Cheile Coteanului, Cheile Ir)ei sau 'venul de su$ Ba$ele, Petera de pe Piciorul Ba$elor, Petera ?alomighei, Petera :rsului, Petera Inici, Petera Pustnicului, Petera4tei, Petera *tarului, 'venul Vnturi, Platoul carstic Gespe)i, cascadele :rltoarea, Vnturi, 0oamnei, Parcul Eaional Buce+i, re)ervaiile de pe valea ?alomiei definesc o arie montan e>I9$>>m*"f/ 5recului arespreeBemplu9$#2 m , iar pantele sunt de @ I 92 grade Di 92 I 2$ grade/Mun=ii 5.rbo!ei din sudDi est sunt mai proeminen=i * "f/Cazacu 9E;# m, "f/ 0rechea 9E9; m, "f/ (te!ia 97>9 m ,/ Clima este de tip subalpin% temperatura medieanual& a aerului este de cca ;,; grade C, media de !ar& findde9$,;gradeCiarceadeiarn&deI$,E/ Cantitateamedieanual& de precipita=ii este de 9>26 mm% +n distribu=ia anual& seconstat& c& maBimul se +nregistreaz& la sf.rDitul prim&!erii Di+nceputul !erii, iar minima, +n sezonul rece/".nturile dominante sunt de direc=ieHG Di G Di se canalizeaz&+n lungul "&ilor Azuga Di Praho!a, sub forma curen=ilor/ Ke=eaua hidrografc& este reprezentat& de r.ulPraho!a Di p.r.ul Azuga/ GBist& de asemenea o serie dep.r.uri, colectate de Azuga: "alea 0rechea, "alea (itei, "alea5lodului, "alea C&D&riei, "alea M&rului, 'imb&Del/ "egeta=ia specifc& apar=ine celor dou& zonecunoscute+nariamontan&, respecti!zonaforestier&Di zonaalpin&/ "egeta=ia forestier& apar=ine subzonei fagului Disubzonei molidiDului Di se intinde cam p.n& la 9$>> - 9;>> maltitudine/ Ln subzona fagului p&durile sunt formate dinamestec defagcu braddar Di cu molid/ Ln encla!eledeamestecse mai int.lnescDi alte speciica: paltin, ulm, artar,frasin, plop tremur&tor Di zada/ 'a partea superioar& a faguluise dez!olt& pe o f.Die relati! +ngust& de numai2>> I 2;> m* 9$>>I 9@>>?9@;>m,, subzonamolidiDurilor/ P&duriledemolid sunt relati! compacte/Nonaalpin& sedez!olt&dincolode limita superioar& a p&durii de la 9@>>?9@;> m altitudine +nsus p.n& la cele mai mari +n&l=imi, cu tufDuri de ienup&r, anin,=epoDic&/ (unt frec!ente f.ne=ele Di p&Dunile alpine/ Ca plant&lemnoas& culti!at& de c&tre locuitori g&simm&rul, carerodeDte, +ns& fructele nu se coc sufcient/ (e mai g&sesc arbuDtifructiferi ca: zmeur, p&ducel, scoruDul de munte, coac&z, soc,c&lin, etc/ Dintreplanteleculti!atecarecrescbineamintimcartoful, !arza alb&, conopida, morco!ul, fasolea, p&st.rnacul,p&trunjelul, m&rarul, tarhonul/ Ln !egeta=ia minor& cea de prim&!ar& care-Digr&beDteciclul e!oluti!p.n&la+nfrunzireafagilorseg&sescnumeroase plante ierboase ca: ghiocei, !iorele, m&seauaciutei, spanz/ Dintre'Oropodiaceae:br&diDorul, coadacalului,feriga de piatr&, feriga obiDnuit&/ Dintre gramineae: coada!ulpii, iarba capului, panis, fru=a Di obsiga/ Ca plantemedicinale +nt.lnim: sun&toare, chimion, ment&, afn, ciubo=icacucului/Fauna este bogat& Di !ariat& din punct de !edereal efecti!elor/ (untderemarcateBemplaredecerbcarpatin,c&prior, urs, mistre=, lup, !ulpe, jder, bursuc, dihor, !idr&,iepure, r.s, cocoD de munte/ Ln f&getele din zonele mai +nalteg&sesccelemai bunecondi=ii de!ia=&mamifereroz&toareprecum soareci Di !e!eri=e/ Ca animale domestice putem g&si: !aci, boi, cai, oi, capre, porci/Fauna piscicol& este reprezentat& de p&str&! * (alma trutta faria , Di zgla!oaca *Cattus gabia , dac& ne referim la p.raiele Di r.urile de munte/ Men=ion&meBisten=a pe "alea Azugii a unei importante p&str&!&rii/ Poten=ialul turistic aferent teritoriului administrati!al oraDului Azuga este +n eBclusi!itate natural, formele deturismfa!orizatefind: odihn&total&sauacti!&, drume=ie7trasee turistice montane de la foarte uDoare la foarte difcile, +nMun=ii 1ucegi Di Mun=ii 1aiului, traseedealpinism+nMun=ii1ucegi, cu grad de difcultate de laI " ,, sporturide iarn&*schi alpin, fond, randonee, snoPboard, s&niuD,sporturi de!ar& * eBist& 2 terenuri de handbal I !olei, 9 teren de fotbal, 2terenuri detenis pezgur&, 9terendebaschet, osaladesport ,, picnic, !.n&toare Dipescuit sporti!, agrement nautic,cunoaDtere I instruire / Kesursele turistice majore sunt +n principalurm&toarele:-peisajul montan cu mare !aloare estetic& Di func=ional&fa!orabil odihnei dar mai ales acti!it&=ilor recreati!e at.tiarna c.t Di !ara%-clima montan& de tip subalpin, similar& celei +nregistrat&de sta=iunile turistice praho!ene%-poten=ial schiabil remarcabil +n Mun=ii 5.rbo!ei dar Di +nCl&bucetele Predealului%fond piscicol Di cinegetic !aloros/ MOH0MGHMGA'GHAM0KQQ: - Fagul (ecular din curtea Ocolului (il!ic- Arborele Mamut * (eRuoia gigantea ,- 1radul alb aCat pe poteca spre 5.rbo!a la # Jm, +n (eauaMare/ KGNGK"AMQQ HAM0KA'G: 9/Kezer!a=ia natural& botanic& I Poiana cu Harcise ICl&bucetul Azugii 96,; ha% 2/Kezer!a=ia natural& botanic& I Poiana cu Harcise I 0nghiaMare 96,22 ha%#/ Kezer!a=ia natural& compleB& I "alea Murcului 99#,E; ha%$/ Kezer!a=ia natural& compleB&I 0nghia Mare $2 ha%;/ Kezer!a=ia natural& compleB&I 0nghia Mare ;> ha%@/ Kezer!a=ia natural& compleB&I 0nghia Mare E6,E; ha%E/ Kezer!a=ia natural& compleB& I "alea Cazacului 2;E,E; ha%Kezer!a=ia natural& geologic& Di geomorfologic& I 0nghia Mic& 9#7,E; ha/4ST014C *alea Prahovei a fost dintotdeauna o per&anent cale delegturntrelocuitorii vechii 3acii +i &ai trziuntrero&anii depea&bii versan#i ai Carpa#ilor5:aafostlocuitdincele&ai ndeprtateti&puri de oa&enii care augsit aici locuri favorabile traiului lor+iani&alelor5 4ni#ial a func#ionat ca han7 fiind descris de =estor ,rechea nlucrarea sa D 3ru&ul 6ra+ovului D +i de =icolae 4orga n D Scrisori denegustori D5 ,ndocu&ent vechi din;'&en#ioneazhanul Cciula)are5 Aceast a+ezare s!a e(tins treptat datorit unei intense vie#ipastorale5 .anul D 4ntre Prahove D7 dup cu& spune tradi#ia oral7 a fostconstruit pelaEu&tateaveacului al >*444 Dlea7 nAzugalapoalaClbucetului Taurului7 ndreptul Scolii /eneraledeazi7 napropierealocului unde se vars prul Azuga n rul Prahova5 Aocul unde era situat4!a conferit +i nu&ele7 fiindc7 pe vre&uri7 a&bele ruri au fost socotiteizvoare ale Prahovei5 4n preaE&a hanului7 la nord +i la sud7 la rsrit +i la apus nu segsea nici o locuin# o&eneasc7 la nceputuri5 Abia npri&ii ani aisecolului al >*444Dleaapruser7 ici Dcolo7 ctevagospodrii rzle#e7cu& a fost a ciobanului /eorge @angor5 Se pare c &e+terii care au nl#at hanul au avut un &odel nSlonul de Piatr5 :i au &uncit &ult7 fcnd aici un han tot att de &are7cel pu#in n ceea ce prive+te nu&rul ncperilor5 Sopronul7 cosarul pentrufn +i celelalte dependin#e erau dispuse n Eurul cldirii principalenlocuind zidul de piatr7 astfel nct7 prin nf#i+area lui e(terioar7 .anulD 4ntre Prahove D era diferit de celelalte hanuri din *ale Superioar aPrahovei5Pri&ul locuitor care s!a statornicit n Azuga a fost /heorghe@angor7 care avea '00 de oi +i +i!a construit pri&ul casa n anul ;005 Casalui @angor a fost o locuin# si&pl7 #rneasc +i nu prea &are5 4nainte deaceastacas&ai e(istaunhanvechi7 caredupuneleafir&a#ii s!arficonstruit intre anii C20 D C2'7 care a fost ars n &ai &ulte rnduri deturci5 Acest han se afl n locul unde este astzi 6iserica 0rtodo(5 Casa lui /heorghe @angor a fost construit pe &alul drept al*ii Azuga7 iar lng ea s!a construit &ai trziu casa 6lebea7 care &binatoate liniile de arhitectur ro&neasc5 2n ti&purile vechi7 aceste #inuturi erau acoperite de pdurineclcate de picior de o&5 3ocu&entele vechi vorbesc despre aceste locuri7ca de ni+te pustiet#i lipsite cu totul de popula#ie5 Pri&ii locuitori au fostpstorii de vite5Prin &ri&ea +i linia lor arhitectural7 hanurile prahovene aufost la acea vre&e o nse&nat zestre edilitar D urbanistic a TrgurilorPloie+ti +i C&pina7 nti&pcealtele7 celedin6reazadeSus7 Sinaia76u+teni7 Azugaauconstituit oatrac#iedeosebitpentrucltori7 fiind&ult vre&e singurele a+ezri stabile din *alea de Sus a Prahovei52n anul ;;%7 Predeal7 Azuga7 6u+teni +i Poiana Tapului s!audezlipit de Sinaia pentru a for&a &preun o nou co&un sub nu&ele dePredeal7 care se ntindea pn la apa Pele+ului5 2n 2 aprilie ;; si 9E2;, find ars in mai multe rinduri de catre turci/ Acest han se aCa in locul unde este astazi 1iserica OrtodoBa/ Prin marimea si linia lor arhitecturala, hanurile praho!ene au reprezentat, la acea !reme, o insemnata zestre edilitarIurbanistica a tirgurilor Ploiesti si Cimpina, in timpce altele, cele din 1reaza de (us, (inaia, 1usteni, Azuga, au constituit o atractie deosebita pentru calatori, find multa !reme singurele asezari stabile din "alea de (us a Praho!ei/ n anul 966$, Predeal, Azuga, 1usteni si Poiana Mapului sIau dezlipit de (inaia pentrua forma impreuna o noua comuna sub numele de Predeal, care se intindea pina la apa Pelesului/ n 29 aprilie 9667, resedinta primariei sIa stramutat de la Predeal la Azuga, intrIun local ridicat pe un teren pus la dispozitie de Kegele Carol , proprietarul mosiei, aparind astfel si a!antaje atit din punct de !edere administrati!, cit si pentru populatie, prin faptul ca resedinta era in centru/ (tatiune cu/// ACerA turisticPotentialul turistic aferent teritoriului administrati! al orasului Azuga se aCa cu predilectie in Muntii 1ucegi si Muntii 1aiului/ Aici, potentialul antropic consta in trasee de alpinism, cu grade de difcultate de lala ", sporturi de iarna *schi alpin, fond, randonee, snoPboard, sanius,, sporturi de !ara *doua terenuri de handbalI!olei, un teren de fotbal, doua terenuri de tenis pe zgura, un teren de baschet si o sala de sport,, picnic, !inatoare si pescuit sporti!, dar si agrement nautic/ Pot f mentionate, in acelasi timp, manifestarile care au loc pe pirtia de schi A(erbarile NapeziiA, concursuri nationale de schi fond, concursuri de schi alpin si snoPboard/ "ara, pe traseele marcate, se fac plimbari cu mountain biJe, drumetii, paintball sau plimbari cu AM"Iuri/ De!enit deja o traditie, in fecare an, la inceputul lunii octombrie, in orasul Azuga se organizeaza Festi!alul Azuga, manifestare culturalIartistica si sporti!a, menita sa sublinieze traditiile si !alorile locale/ n plus, pentru a descoperi arta producerii !inului spumant dupa metoda traditionalaAchampenoiseA, Cramele TalePood au introdus in circuitul turistic !itiI!inicol Pi!nitele KheinIAzuga/Muristii care aleg statiunea Azuga pentru petrecerea timpului liber, a !acantelor sau a concediilor benefciaza de ser!icii prompte si de calitate in pensiuni turistice de 9, 2 si # stele, hoteluri de 2, # si ; stele, restaurante, club, pizzerie, cofetarie, pub, compleBuri de agrement *ftness, sauna, boPling, spa, piscine,/'ocuri de interes deosebit pentru iubitorii sporturilor de iarna:CompleBul de sporturi de iarna este compus din: I Pirtia (orica: difcultate medie, printre cele mai bune din Komania, a!izata de F(, cu instalatie de iluminat nocturn si zapada artifciala%I Pirtia Cazacu: difcultate medie, inclinare medie ##,6U% I Azuga (ud: usoara, diferenta de ni!el 9;$, teleschi 7>> pers/?h% I 'a (tana: usoara, diferenta de ni!el 9;$ m% I Melegondola: capacitate 2>>> pers/?h, lungime 9/6>> m, durata de parcurs I 9E minute, diferenta de ni!el ;;> m% I Meleschi: diferenta de ni!el 9@@ m, altitudine plecare?sosire 7E$?9/9$> m, capacitate @>> pers/?h, durata de parcurs $ min/%I Miniteleschi: diferenta de ni!el 99@ m, plecare la altitudinea de 9/99$ m, capacitate 27> pers/?h, durata de parcurs 2 min/% I 1abOschi: diferenta de ni!el 22 m, durata de transport 2 min/, capacitate 27> pers/?h%I Alte pirtii: schi fond si randonee, precum si un traseu de snoPboard, pe trasee ce insumeaza 9> Jm/Pentru iubitorii de drumetii:I Kezer!atia naturala botanica Poiana cu Harcise Clabucetul Azugii% I Kezer!atia naturala botanica Poiana cu Harcise 0nghia Mare% I Kezer!atia naturala compleBa "alea Murcului% I Kezer!atia naturala compleBa0nghia Mare% I Kezer!atia naturala compleBa0nghia Mare% I Kezer!atia naturala compleBa0nghia Mare% I Kezer!atia naturala compleBa "alea Cazacului%I Kezer!atia naturala geologica si geomorfologica 0nghia Mica/Pentru cei care doresc sa se familiarizeze cu zona:I Pastra!aria, aCata la conCuenta piriului 'imbasel cu piriul Azuga%I Cabana de !inatoare Azuga% I Casaria 5himbasanu, inregistrata pe lista monumentelor de arhitectura% I Cimitirul Groilor din Primul Kazboi Mondial%I Monumentul Groilor de la 96EE, amplasat in curtea 1isericii OrtodoBe% I Monumentul inchinat Gcaterinei Meodoroiu%I Capela de pe Muntele (orica, inchinata luptatorilor din Al Doilea Kazboi Mondial%I Crucea de pomenire de la 5enone% I Fagul secular din curtea Ocolului (il!ic% I Arborele Mamut *(eRuoia gigantea,% I 1radul alb aCat pe poteca spre 5irbo!a, la # Jm, in (eaua Mare/Mun0ii .u$egiDe la ViJipedia, enciclopedia liber&Pagina W1ucegiX trimite aici/ Pentru alte sensuri !ede-i 1ucegi *dezambiguizare,Mun-ii 1ucegiMun-ii 1ucegi !&zu-i de pe !.rful Cristianu Mare din Mun-ii Post&!arulAltitudine 2/;>; mLo$alizare Kom.niaLan0 #untos Mun-ii 1ucegiHart/Modelare #D a 1ucegilormodifc& )asivul 6ucegi, cu o suprafa de circa 6## km., se afl la eeridionali, desf urndu,se ntre Valea Prahovei la esti culoarul Branuluii Valea ?alomi ei lavestF cade $rusc spre nord ctre depresiunea Brseii spre sud, pn la contactul cu 5u$carpa iide cur$ur. 5e ntinde pe teritoriul (ude elor 0m$ovi a , Prahovai Bra ov . /iind de o mare comple(port )i sta-iuni o 9>/9Acti!it&-i sporti!eo 9>/2Azugao 9>/#1rano 9>/$1u)tenio 9>/;Predealo 9>/@(inaiao 9>/E(anatoriul Moroeni 99'ist& !.rfuri 92Kol religios )i legende 9#'ocalit&-i de acces )i transport o 9#/9'ocalit&-i de acceso 9#/2Mransport 9$Keferin-e literare 9;Hote 9@1ibliografe suplimentar& 9E'eg&turi eBterne 96"ezi )iGtimologieArticol principal: Moponimia 1ucegilor/Panorama Mun-ii 1ucegi:nele denumiri toponimice ntlnite n ace ti mun i ridic interesante pro$leme de) - filolo+ie. Eumele de 6ucegi are o form arhaic de 6uceci. /orma 6uceci este identic cu a antroponimicului Buc a Z![ sau c numirea ar fi o variant a lui Bu+eac Kun comple$ #e mai multi mu c%i care formeaz un covor ver#e si moale KZ.[. \n actul ctitoricesc din !6"3 al >nstirii 5inaia, se spune c mnstirea a fost ridicat Kla pustie sub muntele "uceciulK. Eumele de Bucecin loc de Buce+i mai este dat masivului, n )ilele noastre, de ctre unii $trni din Branul de 5us. Iamenii de pe versantul nordic, estici cei din partea de mia))i a mun ilor, cai locuitorii) - )Branului de Qos, i numesc cu to i n )ilele noastre Buce+i. Gin+vi tii spun ca- ) %uceagul sau buceagul este un pduridesi (os, ori covorul de mu chi verdei moale, sau chiar pmntul) ) ) )pustiu, lipsit de pduri, doar cu $uruienii ier$rie. Gocalit i cu numele) - 6ugeac sau 6uceag eoeciu Z6[.5eografeArticol principal: 5eografa mun-ilor 1ucegi/Panorama Mun-ilor 1ucegi>asivul Buce+i are o form de potcoav deschis spre sud, din centrul creia i)vore te) rul ?alomi a . 4amurile principale ale potcoavei se ntlnesc n eoraru, spre nord,est Buc oiu formea) parte din cumpna apelor, iar ctre nord Padina Crucii separ cldrile +laciare >lie ti sii+ne ti. ) Y )Panorama Mun-ilor 1ucegi5ituat ntre Valea Prahoveii cea a) ?alomi ei , culmea principal a Buce+ilor este caracteri)at nprimul rnd prin formele sale de relief puternic contrastante; versantul prahovean %a$rupti)stncos, cu o diferen de nivel de 3##8"## m&i- ) platoul Buce+ilor %podinalt, avnd altitudini)cuprinse ntre !6##8.7## mi o nclinare de la nord ctre sud&. )Panorama Mun-ilor 1ucegi'acul Yig&ne)ti *pe "alea Yig&ne)ti,Cascad& spumoas&>asivul Buce+i s,a format odat cu sectorul Carpa iilor >eridionalii cu ntre+ul lancarpatic,- ) -n timpul oro+ene)ei alpine. Carpa ii >eridionali i +rupa Buce+ilor s,au nl at cu cca !###m la ) -sfr itul) Eeo+enuluii nceputul) Cuaternarului.>asivul Buce+i repre)int un lar+ sinclinal, de direc ie nord,sud, cuprin)nd depo)ite-sedimentare me)o)oice, a e)ate n trans+resiune peste un fundament de) isturi cristaline . 'ceste depo)ite sunt formate n cea mai mare parte din calcare (urasice, con+lomerate de Buce+ii)+resii micacee. Ctre mar+inea rsritean a masivului, n por iunea inferioar a a$ruptului-prahovean, con+lomeratele de Buce+i se re)eam pe forma ii ale fli ului cretacic inferior,- )cuprin)nd stratele de 5inaia, precumi depo)itele de marnei +resii apar innd eta(elor) ) -Barremiani) 'p ian . 4elieful carstic este le+at de masa calcarelor de pe latura vestic a re)erva iei, n sectorul 5trun+a,2rohoti ,2u anu, iar local de unele $locuri cu dimensiuni mai- ) -mari incluse n masa de con+lomerate. 5pecific este e/Calcarele de la (trunguli-a - importan-& geologic/zbucul din Toroaba - importan-& hidrologic/Murnul (eciului - importan-& geomorfologic#/zbucul Coteanu - importan-& hidrologic$/Cheile M&tarului - importan-& geomorfologic/Cheile N&noagei - importan-& geomorfologic&Flora )i faunaFloraArticol principal: Cora mun-ilor 1ucegi/Co!or de muDchi +n 1ucegi, posibil& surs& etimologic& pentru numele de .u$egiO Coare de munte la altitudinea de 22>> m*oate studiile $otanice efectuate n )ona masivului Buce+i, au reflectat $o+ iai varietatea de- )speciii familii repre)entate, specific att pdurilor de coniferei foioase cti pa(i tilor) ) ) )alpine, sus innd necesitatea prote(riii ocrotirii acestui comple< de forme, asocia iii peisa(e.- ) - )\n !"63, o parte din masiv este inclus n lista ariilor prote(ate din 4omnia, cu statut de Parc Ea ional. Ga acesta se adau+ nc doua re)erva ii din $a)inul ?alomiteii cteva puncte- - )Speciile ocrotitePrintre speciile ocrotite tre$uie amintite; Leontopodium alpinum *Coarea-reginei, sau Coarea de col-, Rhododendron kotschyi *bujorul de munte, sau sm.rdarul, Daphne blagayana *iedera alb&, Angelica archangelica *angelic&, Nigritella rubra sau Lathyrus odoratus *s.ngele !oinicului, Dryas octopetala *argin-ica, Papaver pyerenacium *macul galben, Botrychium lunaria *iarba dragostei, Silene acaulis *iarb& ro)ioar&,0easemenea, sunt ocrotite unele specii de ar$u ti; ) Pinus montana *jnepenii, Juniperus nana *ienup&rul,,onarea -oreiFloare de col=arb& ro)ioar&*eritoriul Parcului =a ional 6ucegi include trei etaEe de vegeta ie Z3[.!. :taEul &ontan superior % Platoul Buce+ilor & , repre)entat pe versantul prahovean al masivului numai n por iunea dintre 5inaiai Valea >orarului. 'socia ia dominant aici estef+etul cu $rad specific Carpa ilor Irientalii >eridionali %pn la valea Iltului&, cu ntrea+a sa compo)i ie floristic. Ptura ier$acee cuprinde elemente carpatice, cum sunt; col isorul , vulturica, odoleanul, ttneasa, mierea ursului, piciorul coco ului , floarea pa tilor . Cu totul remarca$il este ar$oretul secular de $rad de la 5inaia %ln+ castelul Pele&, care mai cuprinde nc ar$ori monumentali de pn la 3# m nal imei diametre considera$ile. 0e asemenea, unul dintre cele mai frumoase ar$orete pure de $rad din Buce+i, de i mai tnr, se +se te deasupra localit ii Poianaapului , pe drumul spre cascada :rlatoarea. \ntre speciile cu rspndire sporadic n Carpa ii caracteristice acestui eta( de ve+eta ie men ionm n primul rnd tisa , care se afl n earii pe valea :rlatoarea >ic din Qepii >ici. 0atorit po)i iei lor adpostitei calcarelor titonice %+l$ui&, stncile 5f. 'na de deasupra 5inaieiau favori)at men inerea unor elemente rare ca liliacul, iedera al$ pre)ente la o altitudine earii Qepii >ici. Qnepeni urile ascund uneori una dintre rarele specii de ar$u ti de la noi,i anume Gonicera coerulea. 'ceasta a fost +sit pe versantul nordic al Qepilor >ici, pe Brna >are a Co tilei, ln+ firul vii 'l$e, pe valea 2aurai muntele 2rohoti u , toate aceste )one fiind cuprinse n cadrul re)erva iei. 0ar cel mai de seam repre)entant al florei lemnoasedin acest eta( este cim$rul %&inus cembra&, sin+ura specie ar$orescent care se ridic n )ona alpini care repre)int un relict cu rspndire limitat la noi. \n cadrul re)erva iei principale, Pinus ce&bra se afl n dou )one importantei anume; prima pe versantul nordic al Qepilor>ici, su$ Brna >are a Qepilor, la !73# m, n punctul Creasta cu @im$ri,i a doua n valea2aura, printre tufri urile de (nepeni, la !D##8 !"## m altitudine,i pe muntele 2u anu, ntre valea 2aurai hornulapului F n afara de acestea, se mai +sesc cteva ele ti , la circa !7## m altitudine.0intre asocia iile de tufri uri pitice se pot aminti; firu a , vi elarul , salcia pitic, cornutul, +arofi a , afinul, meri orul . 'socia ia se ntlne te mai ales pe versan ii nordici sau vestici, unde )pada se a terne tot timpul iernii, dar se tope te relativ repede primavara, pe soluri de tip pod)olalpin. Ga altitudini mai mici sau pe versan i mai lumina i, mai ntlnim paiu ul , rotun(ioara. \n eta(ul alpin propriu,)is se ntlnesc cele mai interesante asocia ii din tot cuprinsul Buce+ilor. 'ici sunt ntrunite ma(oritatea elementelor specifice masivului, precumi cele mai multe endemisme i rarit ii floristice. 4emarca$il din acest punct de vedere este ve+eta ia ce acoper $rnele, cmpurile nier$ate ce nln uie a$rupturile stncoase. Crestele ier$oasei $rnele de pe versan ii a$ruptii nsori i sunt aproape n ntre+ime acoperite de asocia ii de +raminee, caracteristice pe soluri scheletice. 'ceste specii sunt fcie ul , piu ul i feru a . 0intre speciile nso itoareamintim; lim$a %plant&, ura %plant&, lna caprelor, +arofi a , endemisme ale Carpa ilor>eridionali. 5e mai ntlnesc; cinci de+ete, sprceta , endemism carpatic, un+hia psrii, +en iana , +hintura, cim$ri orul , endemism carpatic, vrte(ul pmntului, campanula, ochiul $oului.Fauna\orecarul comun *Buteo buteo,"ipera de poian& *Vipera ursinii macrops,CerbCocoDul de munte/auna este repre)entat de mistre, iepure, lup, vulpe, urs, cer$, rs, cprioar, veveri . 0intre psri apar aici coco ul de munte , +inu a de alun , )+anul, iar n apele reci de munte se +sesc pe ti ca pstrvul, cleanuli mreana. \n )ona alpin se ntlnesc acvila de muntei capra nea+r. 'l. 2rotu, studiind fauna molu telori +asteropodelor, a identificat n Buce+i peste !## de specii i variet i, dintre care multe endemisme; !au#ebar#ia transs'lvanica, Vitrea transs'lvanica, (elicigona banatica, )ric%ia transs'lvanica, Alopia canescens, Alopia ni$a.Z6[/auna mamiferelor este nc $ine repre)entat n pdurile de la poalele masivului, de iactivit ile economicei de)voltarea ora elor sunt principalele cau)e ale dispari iei multor e>> Kefugiul (al!amont M&l&ie)ti Kefugiul Co)tila Kefugiul 8aua (trunga Kefugiul 8aua 1&tr.na Z92[ Kefugiul (al!amont 1aba Mare 1u)teniZ9#[Mrasee marcateMrasee marcate din Mun-ii 1ucegi Cruce albastr&: Pietro)i-a - plaiul 'espezi - cabana (cropoasa - cabana N&noaga - cabana Padina - hotel Pe)tera - cabana 1abele% Cruce rosie: hotel Pe)tera - cabana Padina - )aua (trunga - sub (trungile Mari - spre Moeciu, prin "f/ Pra!alele )i "f/ 1ingaleasa% 1anda albastr&: Cabana Omu - !alea alomi-ei - hotel Pe)tera - )aua Cocora-'&ptici - cabana Piatra Ars&% 1anda ro)ie: hotel Pe)tera - !.lcelul '&ptici - )aua '&ptici - !alea z!orul Dorului -cabana "&rful cu Dor% 1anda ro)ie: Cabana Omu - ".rful 5u-anu - ".rful 1&tr.na - )aua (trunga sub (trungile Mici - )aua 1uc)a% Punct ro)u: hotel Pe)tera - cabana Padina- )aua (trunga - spre Moieciu de (usprin Muntele 5rohoti)u, Poiana 5utanu, Muntele Plesa% Mriunghi rosu: hotel Pe)tera - !alea Doamnelor - )aua 1&tr.na - spre Moeciu de (us, prin Poiana 5utanu, Muntele Plesa % 1and& galben& : Cabana 1abele - Cabana Omu - 2 oreZ9$[(port )i sta-iuniA$ti'it/0i sporti'e (chi Gscalad& sporti!& Orientare turistic& AlpinismAzuga5ta iune climaterici turistic important, ')u+a este situat pe Valea Prahovei, la confluen acu rul ')u+a, la poalele >un ilor Buce+ii >un ilor Baiului , n vecintatea culmilor 5oricaiCa)acu.')u+a posed prima prtie de schi din 4omnia omolo+at de /.?.5. %/edera ia ?nterna ional de 5chi& , prtia 5orica. 0in acest motiv, dari datorit investi iilor masive n infrastructura de turism care au avut loc n ultima perioad, ')u+a s,a de)voltat ca una din cele mai mari sta iunide schi dinar. Prtii de schi; (orica - lungime 29>> m, difcultate medie, diferen-& de ni!el de ;@9 m, instala-ie de iluminat nocturn )i tunuri de z&pad& pentru E>> m/ Cazacu - lungime 972> m, difcultate medie, diferen-& de ni!el ;#> m/ Cazacu !ariant& - lungime $>> m, difcultate medie, instala-ie de z&pad& artifcial&/ Cazacu bretea - lungime E9; m, diferen-& de ni!el 9@# m/ (orica sud - lungime EE> m, difcultate u)oar&/ 'a (t.n& - lungime 79> m, difcultate u)oar&/5ta iunea ')u+a dispune de o tele+ondol inau+urat la sfr itul anului .##7, care ofer acces de punctul superior ctre toate prtiile din sta iune. -ari, Qepii >ici, Crucea de pe Caraimani Co tila , renumit n mediul alpini tilor.5ta iunea Bu teni face le+tura cu platoul Buce+ilor prin cel mai lun+ traseu de teleca$in din ari dispune de numeroase prtii de schii cu diferite +rade de dificultate, att pentru ncepatori cti pentru cei mai eE m, ".rful Dichiu *9E9# m, ".rful 5rohoti)u *29>6 m, ".rful (trungile Mari *2>67 m, ".rful 8aua (trunga *97>7 m, ".rful M&tarii *9776 m, ".rful Deleanu *97>9 m, ".rful 'uc&cil& *967; m, ".rful N&noaga *9E66 m,Kol religios )i legende(fnBul din 1ucegi, aCat pe platoul Mun-ilor 1ucegi, la 229@ metri altitudine, m&soar& 6 metri +n +n&l-ime )i 92 metri +n l&-ime/ presupusul rol religios al forma-iunilor naturale *(fnBul, 1abele )/a/, )i o presupus& loca-ie a muntelui ^ogaion/ at& ce scrie (trabon, +n A5eografaA *", #, ;,: AMot a)a )i acest munte a fost recunoscut drept sacru )i astfel +l numeau ge-ii% numele lui, ^ogaion, era la fel cu numele r.ului care curgea al&turiA/ autenticitatea pl&cu-elor de la (inaia/ despre numele celebrelor st.nci, 1abele, unii spun c& ar !eni de la legenda 1abei Dochia, care s-ar f pref&cut +n st.n& de piatr&, +mpreun& cu oile ei, chiar pe locul 1abelor de azi/'ocalit&-i de acces )i transport-