test infirmiere - azuga

1

TEST INFIRMIERE

1. Distribuirea hranei bolnavilor în secţii este făcută de:

a. infirmiera de serviciu

b. asistenta(sora) de salon ajutată de infirmieră

c. îngrijitoare

2. Imbrăcarea unui pacient care are unul din membre afectat se va face:

a. începînd cu membrul sănătos

b. începînd cu membrul afectat

c. nu contează ordinea dacă operaţiunea se execută de minim 2 persoane

3. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:

a. planul anual privind gestionarea deşeurilor

b. bugetul de venituri şi cheltuieli

c. metodologia de culegere a datelor

4. Escarele sînt leziuni profunde ale unor ţesuturi din regiunile insuficient irigate datorită:

a. imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie

b. igienii necorespunzătoare a tegumentelor

c. lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare

d. complicaţiilor diabetice

5. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:

a. să separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase

b. să diminueze cantităţile de deşeuri

c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se pretează la aceste

operaţiuni

6. Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare

b. clinici universitare

c. spitale judeţene şi municipale

7. Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte:

a. institute de cercetare medicală şi farmaceutică

b. Agenţia Naţională a Medicamentului

c. Laboratoare

8. Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare de tehnică dentară

b. laboratoare de sănătate mintală

c. centre de transfuzie

9. Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează:

a. deşeuri periculoase

b. deşeuri nepericuloase

c. deşeuri infecţioase

10. Deşeurile periculoase se clasifică în:

a. deşeuri anatomo-patologice

b. deşeuri clinice şi farmaceutice

c. deşeuri menajere

2

11. Sacii de polietilenă pentru depozitarea deşeurilor infecţioase trebuie să întrunească următoarele

condiţii:

a. să se poată închide uşor şi sigur

b. să fie confecţionaţi din polipropilenă galbenă

c. să fie marcaţi cu pictograma „Pericol biologic”

12. Gradul de umplere a sacului nu trebuie să depăşească:

a. jumătate din volumul său

b. 30 kg

c. ¾ din volum

13. Termosuturile sacului pentru deşeuri infecţioase trebuie să întrunească următoarele condiţii:

a. să fie continue

b. să fie rezistente

c. să nu permită scurgeri de lichid

14. Recipientul destinat colectării deşeurilor înţepătoare – tăietoare trebuie :

a. să fie impermeabile

b. să prezinte etanşeitate

c. să aibă grosimea cuprinsă între 50 – 70 microni

15. Al doilea ambalaj în care se depun sacii şi cutiile pentru deşeuri periculoase este reprezentat de:

a. saci perfect etanşi

b. cutii speciale

c. containere mobile

16. In containerele mobile cu pereţi rigizi nu se depun:

a. deşeuri periculoase neambalate

b. deşeuri asimilabile celor menajere

c. părţi anatomice ambalate şi refrigerate

17. Măturatul umed se execută prin următoarele:

a. metoda celor 2 găleţi

b. metoda prin împingere

c. metoda combinată

18. In realizarea curăţeniei la saloane trebuie luate în considerare:

a. îngrijirile curente

b. intervenţiile medicale

c. contaminarea salonului

19. Nu se admite existenţa ghivecelor din flori în:

a. secţii de nou-născuţi

b. secţii de terapie intensivă

c. în nici o secţie

20. Nu se admit vase cu flori tăiate în:

a. secţii de hematologie

b. secţii de dializă

c. în nici o secţie

21. Dezinfecţia ciclică la saloane se execută:

a. săptămânal

b. lunar

c. ori de câte ori este nevoie

3

22. Dezinfecţia ciclică la sălile de operaţie se execută:

a. săptămânal

b. lunar


23. Ce înţelegeţi prin decontaminarea materialului medico-chirurgical:

a. distrugerea germenilor patogeni în proporţie de 99,99%

b. îndepărtarea unui procent de 95-98% din germeni patogeni prezenţi

c. sterilizarea instrumentarului medical şi a echipamentelor

24. Scopul decontaminării materialului medico-chirurgical după folosire este:

a. evitarea contaminării personalului

b. reducerea contaminării mediului de spital

c. evitarea fixării pe instrumente a materiei organice

25. Decontaminarea materialului medico-chirurgical se mai numeşte:

a. dezinfecţie

b. predezinfecţie

c. sterilizare

26. In funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse şi timpul necesar

substanţelor dezinfectante să distrugă aceste microorganisme, dezinfecţia se clasifică pe patru nivele:

a. sterilizare chimică

b. sterilizare biochimică

c. sterilizare termică

d. dezinfecţie de nivel înalt

27. Folosirea fenolilor este limitată doar pentru dezinfecţia:

a. aerului

b. suprafeţelor

c. mediului

28. Fenolii nu sunt recomandaţi pentru dezinfecţia:

a. suprafeţelor

b. instrumentarului

c. secţiilor nou-născuţi

29. Clorhexidina este recomandată a se face pentru dezinfecţia:

a. preoperatorie a pielii

b. rănilor

c. mâinilor

30.În raport cu condiţiile în care se aplică, dezinfecţia poate fi:

a. profilactică;

b. în focar;

c. terminală.

31.Un bun dezinfectant trebuie să posede următoarele calităţi:

a. să aibă capacitate bactericidă mare;

b. să fie neutralizant de substanţe organice;

c. să se poată combina cu trihalometanii.

32.Principalele măsuri pentru prevenirea şi combaterea contaminării aerului cu germeni patogeni sunt:

a. ventilaţia;

b. folosirea echipamentului de protecţie (în special masca);

c. dezinfecţia aerului.

4

33.Pentru a fi corespunzătoare din punct de vedere igienic, metoda de dezinfecţie a apei trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii:

a. să nu modifice calităţile apei;

b. să fie eficientă indiferent de costuri;

c. să fie uşor de manipulat pentru personalul care efectuează dezinfecţia.

34.Eficienţa procesului de dezinfecţie a apei potabile trebuie să fie:

a. 99%;

b. 99,5%;

c. 99,9%.

35.Cantitatea minimă de apă necesară acoperirii necesarului fiziologic, igienei individuale şi pregătirii

hranei, pentru o zi, este:

a. 100 l;

b. 50 l;

c. 70 l.

36.Platformele organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoaielor menajere se vor

amenaja:

a. la o distanţă de minim 15 m de ferestrele locuinţelor;

b. la o distanţă de minim 5 m de ferestrele locuinţei;

c. la o distanţă de minim 10 m de locuinţă.

37.Soluţiile dezinfectante se folosesc:

a. în ziua preparării;

b. în primele 28 de ore de la preparare;

c. în termen de 48 de ore de la preparare.

38.Dezinfecţia ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţeniei trebuie făcută:

a. zilnic, după fiecare operaţiune de curăţenie şi la sfârşitul zilei de lucru;

b. la nevoie;

c. cel puţin o dată pe săptămână

39.Examenele medicale la angajare pentru personalul sanitar elementar, mediu, superior şi de îngrijire

sunt:

a. test pentru depistarea AgHBs, HCV, HIV, examenul tegumentelor;

b. HIV, RPA, examen clinic general;

c. Examen clinic general, coprocultură semestrial, RPA.

40.Examenele medicale periodice pentru personalul sanitar elementar de îngrijire sunt:

a. examen coprobacteriologic, examen psihiatric, RPA anual;

b. examenul tegumentelor, RPA anual, examen coprobacteriologic semestrial;

c. examen clinic general trimestrial, RPA anual, examen coprobacteriologic semestrial.

41.Sunt deşeuri periculoase următoarele categorii:

a. deşeuri anatomo – patologice, deşeuri înţepătoare – tăietoare, deşeuri infecţioase;

b. deşeuri chimice şi farmaceutice, deşeuri menajere;

c. deşeuri tehnico – medicale, deşeuri de la blocul alimentar, deşeuri infecţioase.

42.Codul de culori al ambalajelor pentru colectarea deşeurilor în unităţile sanitare este:

a. galben pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile nepericuloase

(menajere);

b. alb pentru deşeurile periculoase şi verde pentru deşeurile nepericuloase

(menajere);

c. roşu pentru deşeurile periculoase şi negru pentru deşeurile

5

nepericuloase(menajere).

43.Deşeurile înţepătoare – tăietoare trebuie colectate în cutii care să prezinte următoarele caracteristici:

a. cutii de cartor, prevăzute în interior cu saci de polietilenă, marcate cu pictograma „Pericol

biologic”;

b. cutii galbne, din material rezistent la acţiuni mecanice, marcate cu pictograma „Pericol

biologic”, avizate de Ministerul Sănătăţii;

c. cutii de carton rigid, cu saci de polietilenă, avizate de Ministerul Sănătăţii.

44.Deşeurile periculoase pot fi depozitate temporar în incinta unităţii maxim:

a. 72 ore;

b. 48 ore;

c. 24 ore.

45.Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face:

a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor şi vizitatorilor, la ore diferite;

b. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor, în recipientele de

colectare;

c. pe circuit separat de cel al bolnavilor şi vizitatorilor şi cu cărucioare

speciale.

46.Metodele acceptate pentru eliminarea finală a deşeurilor rezultate din activitatea medicală sunt:

a. incinerare, depozitare la depozitul de deşeuri după ce au fost în prealabil neutralizate;

b. depozitarea la depozitul de deşeuri fără tratamente speciale;

c. ardere în groapa betonată, cu capac.

47. În funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel

loc în zona 1 dintr-un spital, intră:

a. serviciul administrativ

b. secţia pediatrie

c. holul de la intrarea principală

48.In funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale, care se practică în

acel loc în zona 2 dintr-o unitate sanitară cu paturi, intră:

a. holuri;

b. ascensoare;

c. scări.

49.Funcţie gradul de asepsie al actelor medicale care se practică în acel loc,

zona 3 dintr-o unitate unitate sanitară cu paturi, intră:

a. secţia medicală;

b. secţia psihiatrie;

c. secţia pediatrie.

50.Funcţie de gradul se asepsie, în zona 4 dintr-o unitate sanitară cu paturi,

intră:

a. neonatologie;

b. radiologie;

c. terapie intensivă.

51.Funcţie de gradul de asepsie al actelor medicale care se practică într-un

spaţiu al spitalului, distingem:

a. 3 zone;

b. 4 zone;

c. 5 zone.

6

52.Acţiunile de curăţenie trebuie să realizeze:

a. menţinerea dezinfecţiei;

b. menţinerea continuă în stare curată a suprafeţelor;

c. decontaminarea suprafeţelor.

53.Indepărtarea prafului şi a gunoiului de pe pavimente se realizează cu

ajutorul:

a. măturilor;

b. periilor;

c. teurilor;

d. mopurilor.

54.Căruciorul pentru spălarea pavimentului este alcătuit din:

a. găleţi;

b. perie;

c. instalaţie de scurgere/stoarcere;

d. mop.

55.Avantajele folosirii căruciorului pentru spălarea pavimentului sunt:

a. igienic;

b. permite realizarea unei bune spălări;

c. poate fi un mijloc de contaminare a mediului.

56.Mănuşile de menaj se utilizează în timpul curăţeniei, pentru:

a. decontaminarea mediului;

b. pentru protecţia personalului;

c. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate.

57.După scoaterea mănuşilor, mâna:

a. se usucă;

b. se spală;

c. se dezinfectează.

58.După utilizare, mănuşile:

a. se clătesc şi se usuc;

b. se spală şi se usucă;

c. se spală, se dezinfectează şi se usucă.

59.In secţiile cu risc scăzut de apariţie a infecţiei nosocomiale, materialul

moale reciclabil utilizat:

a. se imersează în apă+detergent, se spală, se clăteşte, se usucă;

b. se imersează în detergent+dezinfectant, se spală, se clăteşte, se usucă;

c. se spală, se clăteşte, se usucă.

60.Măturat umed se poate efecuta prin:

a. metoda denumită „prin împingere”;

b. metoda denumită „prin rotire”:

c. metoda denumită „prin pivotare”.

61.Intreţinerea, curăţenia şi dezinfecţia chiuvetelor, căzilor de baie, duş,

WC-uri, pişoare stau la baza prevenirii infecţiilor cu germeni, cum ar fi:

a. E.Coli;

b. Proteus;

c. Pseudomonas.

62.Dezinfecţia sifonului de pardoseală în cabina WC, se face cu:

7

a. 500 ml soluţie de hidroxid de sodiu 5,25% Cl;

b. 500 ml apă de javel de 5,25% Cl;

c. 500 ml alcool sanitar.

63.Detartrarea este:

a. operaţiunea de deşurubare a robineţilor;

b. operaţiunea de îndepărtare a grăsimilor cu un produs acid specific;

c. operaţiunea de îndepărtare a pietrei cu un produs acid specific.

64.In secţiile în care sunt admise vase cu flori tăiate, apa din vas:

a. se schimbă zilnic;

b. se schimbă zilnic şi în apă se adaugă o linguriţă de hipoclorit de

sodiu 12,5% Cl activ;

d. se schimbă o dată pe săptămână.

65. In timpul curăţeniei, mobilierul:

a. rămâne în salon;

b. este scos temporar pe hol;

c. este mutat în alt salon până la terminarea operaţiunii.

66. Tehnica operaţiunii de dezinfecţie este:

a. pulverizare;

b. stropire;

c. vaporizare.

67. Curăţenia spaţiilor de circulaţie în blocul operator se efectuează:

a. în fiecare zi;

b. ori de câte ori este nevoie;

c. de două ori pe zi.

68. Dezinfecţia este realizată:

a. în funcţie de tipul de microorganisme patogene distruse

b. în funcţie de timpul de contact necesar substanţelor dezinfectante

să distrugă aceste microorganisme

c. în funcţie de bugetul pe secţie

69.Dezinfecţia se clasifică pe 4 nivele:

a. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, foarte înalt

b. dezinfecţie superficială de nivel scăzut, înalt, foarte înalt

c. dezinfecţie de nivel scăzut, intermediar, înalt, sterilizare chimică

70.Substanţele chimice care realizează sterilizarea chimică sunt:

a. acidul peracetic

b. glutaraldehida

c. acidul cianhidric

71.Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel înalt sunt:

a. acidul peracetic

b. acidul clorhidric

c. hipocloritul de sodiu

72.Substanţele chimice care realizează dezinfecţia de nivel intermediar

sunt:

a. acidul peracetic

b. alcooli

c. compuşi pe bază de clor

8

73.Folosirea fenolilor este limitată doar pentru:

a. dezinfecţia instrumentarului

b. dezinfecţia suprafeţelor

c. dezinfecţia aerului

74.Fenolii sunt recomandaţi a se folosi:

a. în zonele de preparare a mâncării

b. în secţiile de pediatrie

c. pentru dezinfecţia instrumentarului utilizat în anatomia patologică

75.Hipocloriţii se comercializează sub denumirea de:

a. acid clorhidric

b. apă de Javel

c. extract de Javel

76.Dezinfecţia igienică a mâinilor se face:

a. pe mâna spălată şi uscată

b. pe mâna umedă

c. după fiecare procedură medicală, înainte de spălare

77.Antisepticul este:

a. produs care îndepărtează murdăria

b. produs care previne multiplicarea microorganismelor

c. produs care inhibă activarea microorganismelor

78.Bactericidul este un produs:

a. capabil să înlăture murdăria

b. capabil să distrugă boala

c. capabil să distrugă formele vegetative ale bacteriilor

79.Prin contaminare se înţelege:

a. contactul cu murdăria

b. contactul cu pacienţii

c. contactul cu microorganisme patogene

80.Prin produs de dezinfecţie de nivel scăzut înţelegem:

a. agent chimic care distruge bacteriile vegetative

b. agent chimic care distruge bacteriile vegetative,unii fungi şi

virusurile capsulate

c. agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi,

virusurile capsulate şi virusurile mari necapsulate

81.Virucidul este un produs care:

a. distruge virusurile test

b. distruge sporii bacterieni

c. ambele răspunsuri sunt corecte

82.Mâinile se spală:

a. după scoaterea măştii de protecţie

b. după folosirea batistei

c. după folosirea toaletei

83.Echipamentul personal de protecţie este:

a. o punte între personalul medico-sanitar şi bolnavi

b.o barieră între personalul medico-sanitar şi sursa de infecţie

9

c. mijloc de recunoaştere a meritelor personalului medico-sanitar

84.Mănuşile se schimbă:

a. între 2 îngrijiri

b. în caz de rupere

c. între 2 pacienţi

85. Niciodată mănuşile de examinare:

a. nu se împrumută

b. nu se spală

c. nu se poartă aceeaşi pereche de mai multe ori

86. Se poartă două perechi de mănuşi pentru:

a. a scade frecvenţe AES

b. a divide cu 3 riscul de contact cu sânge sau produs contaminat

c. în caz de alergie

87. Din cadrul echipamentelor de protecţie fac parte:

a. halatul

b. şorţuri impermeabile

c. cizme de cauciuc

88. Activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale, fac parte din:

a. fişa postului

b. cartea de muncă

c. obligaţiile profesionale

89. Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale este analizat:

a. semestrial

b. trimestrial

c. anual

90. Planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale este cuprins în documentaţia

necesară pentru:

a. certificare ISO

b. autorizarea sanitară

c. colectarea selectivă a deşeurilor

91.Eliminarea finală a deşeurilor periculoase se poate face prin:

a. ardere în crematoriu propriu

b. tratament de neutralizare prin sterilizare

c. incinerator de deşeuri periculoase

92. Aplicarea Ordinului 219 este obligatorie pentru:

a. acreditarea unităţilor sanitare

b. obţinerea autorizaţiei sanitare

c. fila de buget

93. Resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli infecţioase) se vor colecta:

a. cutii cu pereţi rigizi de culoare neagră

b. saci de culoare neagră

c. saci transparenţi

94. Colectarea lenjeriei de pat şi de corp utilizate cu excepţia celei umede, va fi făcută în:

a. saci de plastic care se închid la gură după colectare

b. saci de doc curaţi care se închid după colectare

c. coşuri de rufe

10

95. Curăţirea mesei de pansamente (mesei ginecologice) şi schimbarea huselor respectiv alezelor după

fiecare persoană examinată se face:

a. o singură odată pe zi

b. după fiecare folosire

c. ori de câte ori este necesar

96. Intre atribuţiile infirmierei se numără şi:

a. efectuează igiena individuală a bolnavilor gravi şi a copiilor

b. respectă regulile de igienă personală

c. administrează tratamentul prescris de medic

97. Definiţia curăţeniei:

98. Dezinfecţia este metoda de decontaminare prin care se urmăreşte distrugerea microorganismelor în

proporţie de:

a. 75-85%

b. 99,0 – 99,9%

c. 90-95%

99. Spălarea pavimentelor se efectuează cu:

a. apă caldă şi carbonat de sodiu sol.1-2%

b. apă caldă şi detergenţi sol.1-2%

c. apă caldă şi aldehidă formică sol.1-2%

100. Soluţile clorigene folosite pentru dezinfecţie conţin:

a. 1g% clor activ

b. 0,5g% clor activ

c. 1,5% clor activ

101. Dezinfecţia ciclică a săilor de operaţie şi de naştere se face săptămânal prin formolizare cu formol

în concentraţie de 3-5% aldehidă formică şi o expunere de:

a. 24 ore

b. 6-12 ore

c. 20 ore

102.In secţiile de pediatrie, în fiecare salon se va efectua dezinfecţia şi curăţenia generală ciclică la

intervale de:

a. 10-20 zile

b. 15-20 zile

c. 10-15 zile

103. Ingrijitoarea de curăţenie îndeplineşte următoarele sarcini, cu excepţia:

a. transportă pe traseul stabilit reziduurile solide din secţie la rampa de gunoi sau crematoriu,

curăţă şi dezinfectează recipientele

b. îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea curăţeniei, salubrităţii,

dezinfecţiei şi dezinsecţiei

c. urmăreşte respectarea regulilor pe tot circuitul alimentelor

104. Colectarea lenjeriei copilului mic se face în:

a. saci de doc curaţi

b. saci material plastic sau impermeabilizaţi

c. găleţi cu capac

105. Spaţiile de circulaţie se dezinfectează cu soluţii clorigene folosite în concentraţie de:

11

a. 1% clor activ

b. 0,5% clor activ

c. 1,5% clor activ

106. Depozitarea temporară a deşeurilor nu trebuie să depăşească în secţie:

a. 48h

b. 72h

c. 24 h

107. Sacii negri se folosesc pentru colectarea deşeurilor:

a. nepericuloase

b. menajere

c. resturi alimentare

108. Definiţia spitalului:

109. Procesul de îngrijire implică:

a. activitatea de supraveghere a stării de sănătate şi de prevenire a îmbolnăvirii

b. activitatea de vindecare a unei boli şi de recuperare şi compensare a unei dizabilităţi

c. de supraveghere şi îndrumare a asistaţilor

110. Instituţiile pentru ocrotirea, îngrijirea şi recuperarea adulţilor:

a. leagăne de copii

b. cămine atelier

c. cămin spital pentru bolnavi cronici

d. cămine de bătrâni

111. Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în unităţi sanitare:

a. sub directa îndrumare a medicului

b. sub directa îndrumare şi supraveghere a asistentului medical

c. execută orice sarcini de serviciu la solicitarea asistentului medical sau a medicului

112. Baia generală a sugarului se poate face:

a. imediat după naştere

b. la 2-3 zile după căderea bontului

c. la 7 zile după căderea bontului

113. Care dintre următoarele metode se folosesc la curăţenia în spital:

a. perierea

b. ştergerea

c. spălarea

d. pasteurizarea

e. flambarea

114.Senzaţiile organismului de simţ sunt:

a. simţul tactil

b. simţul gustului

c. simţul mirosului

115. Pulsul reprezintă:

a. frecvenţa cardiacă

b. frecvenţa respiratorie

c. presiunea sângelui în artere

116. Gravitatea unei arsuri depinde de:

12

a. profunzimea arsurii

b. suprafaţa tegumentară afectată

c. ambele

117. Dezbrăcarea bolnavului imobilizat la pat se face de către:

a. o persoană

b. două persoane

c. trei persoane

118. Schimbarea lenjeriei cu bolnavul în pat necesită:

a. o persoană

b. 2-3 persoane

c. mai multe

119. Pentru tehnica corectă a igienei parţiale la pat a bolnavului sunt necesare:

a. 3 prosoape

b. 1 prosop

c. 5 prosoape

120. Care din cele 3 atribuţii revin infirmierei:

a. efectuează igiena individuală a bolnavilor grav şi a copiilor

b. înlocuieşte şi transportă în condiţiile stabilite rufăria murdară

c. urmăreşte respectrea regulilor de igienă pe tot circuitul alimentelor

121. Sălile de operaţie şi de naştere se curăţă şi se dezinfectează:

a. după fiecare operaţie

b. săptămânal

c. lunar

122. Utilajele accesorii ale patului universal sunt:

a. masă reglabilă pentru alimentaţie

b. rezemător

123. Timpul de contact cu substanţe antiseptice necesar pentru dezinfecţia corectă a mâinilor este de:

a. 10 minute

b. 5 minute

c. până la uscarea mâinilor

124. Un kg de pulbere de var cloros are un conţinut de clor activ de:

a. 25%

b. 15%

c. 5%

125. Chiuvetele şi lavoarele se întreţin prin spălare cu:

a. apă şi soluţie de detergenţi 1-2%

b. soluţii clorigene în concentraţie de 0,5% clor activ

c. soluţie de apă şi detergenţi 1-2%

126. După decesul unui bolnav, sub supravegherea asistentului medical, infirmiera pregăteşte cadavrul

şi asigură transportul acestuia la loul stabilit de conducerea instituţiei:

a. da

b. nu

127. In caz de infecţie în spital se face:

a. dezinfecţie ciclică

b. dezinfecţie în focar

13

c. dezinfecţie ciclică sau în focar

128. Dacă operaţiunea de curăţare-decontaminare se face manual:

a. este urmată de etapa de dezinfecţie

b. nu este urmată de etapa de dezinfecţie

129. Materialul moale reciclabil utilizat se prelucrează prin:

a. imersie în detergent

b. se spală cu apă caldă şi detergent

c. se clăteşte

d. se usucă

130. Ingrijitoarea de curăţenie are următoarele sarcini cu excepţii:

a. efectuează dezinfecţia lenjeriei în secţiile cu potenţial infecţios

b. poartă în permanenţă echipamentul de protecţie stabilit

c. îndeplineşte toate indicaţiile asistentei şefe privind întreţinerea curăţeniei, salubritpăţii,

dezinfecţiei şi dezinsecţiei

131. In cadrul curăţeniei zilnice îndepărtarea prafului de pe paviment se face prin măturare:

a. umedă

b. uscată

132. Spălarea obligatorie a mâinilor se face:

a. la intrarea în serviciu şi la păstrarea locului de muncă

b. după folosirea toaletei

c. după folosirea măştii folosite în saloane

133. Unde se termină măturatul umed într-un salon:

a. la fereastră

b. lângă patul bolnavului

c. la uşă

134. Deratizarea este o metodă de strugere a:

a. insectelor

b. rozătoarelor

c. microorganismelor

135. Infecţia interioară (nosocomială) reprezintă:

a. accidente de muncă ale personalului sanitar

b. îmbolnăvirile de natură infecţioasă, contractate în spital şi care apar în timpul spitalizării

sau după externare

c. boli ce au drept cauză consumul excesiv de alcool

136. Schimbarea lenjeriei în spital se face:

a. zilnic

b. săptămânal


137. Cum este recomandat să se procedeze în cazul când aveţi mai multe saloane de pregătit pentru

dezinfecţie:

a. să se înceapă cu saloanele cele mai contaminate

b. să se înceapă cu saloanele cele mai puţin contaminate

c. nu contează ordinea

138. Infirmiera are următoarele atribuţii:

a. ajută la pregătirea bolnavului în vederea examinării

14

b. dă relaţii despre starea de sănătate a bolnavului

c. pregăteşte pentru dezinfecţie ori de câte ori este nevoie

139. Care sunt regulile de întreţinere a ustensilelor de curăţenie:

a. după fiecare operaţiune şi la sfârşitul zilei de lucru ustensilele vor fi spălate, curăţate,

dezinfectate, uscate

b. ustensilele de curăţenie nu trebuie spălate deoarece se păstrează permanent în soluţie

dezinfectantă

c. ustensilele folosite la curăţenie vor fi spălate şi dezinfectate din oră în oră

140. Obiectivele către care trebuie să se orienteze pregătirea profesională a infirmierei sunt:

a. cunoaşterea rolulilor şi atribuţiilor care îi revin în mod cotidian în raport cu persoana asistată

b. protejarea drepturilor pacienţilor

c. primirea persoanei ocrotite şi pregătirea ei pentru integrarea în colectivitate

141. In raport cu personalul superior infirmiera:

a. transmite indicaţiile asistentei, medicului şi directorului de îngrijiri

b. efectuează schimburi de idei, experienţe, observaţii şi informaţii profesionale

c. înregistrează indicaţii cu privire la persoanele asistate

142. Ingrijirea:

a. este o acţiunea individualizată pe care infirmiera o poate desfăşura în mod formal sau

informal, prezentându-le pacienţilor diferite verigi ale procesului de îngrijire:

b. urmăreşte ca persoana bolnavă să-şi recâştige starea de sănătate şi capacitatea de a-şi

satisface nevoile sale fundamentale

c. se referă nu numai la bolnav, ci şi la persoanele în subordine

143. Contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse trebuie considerat la risc:

a. sânge

b. lichid peritoneal

c. secreţii vaginale

144. Expunerea profesională la accidente se petrece în timpul:

a. efectuarea de manopere invazive cu ace şi instrumente ascuţite

b. manipulării de produse biologice potenţial contaminate

c. pregătirea instrumentarului care va fi supus procesului de dezinfecţie sau steril

145. Suprafeţe vizibile contaminate cu sânge sau alte fluide biologice se pregătesc astfel:

a. decontaminare, curăţare, dezinsecţie chimică

b. curăţare, dezinfecţie, uscare

c. dezinfecţie chimică, curăţare

146. Care din următoarele categorii sunt expuse riscului de accident cu obiecte ascuţite:

a. pacient

b. personal medical

c. personal auxiliar

147. Eficienţa dezinfecţiei profilactice este condiţionată de:

a. o clătire abundentă după dezinfecţie

b. efectuarea unei curăţenii riguroase înainte de dezinfecţie

c. soluţia de dezinfecţie să fie la o concentraţie dublă

148. Pentru a prepara şi utiliza soluţiile de dezinfecţie, este necesar:

a. să cunoaştem concentraţiile substanţei active în produs

b. să folosim recipiente curate

c. să folosim soluţia de lucru în ziua preparării

15

149. Metodele de curăţenie sunt:

a. ştergere, măturare, dezinfecţie

b. măturare, ştergere, spălare, aspirare

c. măturare, spălare, fierbere

150. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este:

a. de a preveni transmiterea infecţiilor la locul de muncă al personalului medico-sanitar

b. prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă

c. prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină

151. Lenjeria murdară şi umedă este colectată de către infirmiere/îngrijitoare:

a. saci de doc

b. saci impermeabili închişi la gură

c. recipiente curate

152. Baia generală a bolnavului trebuie efectuată:

a. cel puţin o dată pe săptămână

b. este de preferat să se evite pentru a nu înrăutăţi situaţia stării acestuia

c. doar dacă este absolut necesar

153. Secretul profesional poate fi dezvăluit:

a. cu acordul pacientului

b. la cererea cunoştinţelor, vecinilor

c. la cererea autorităţilor judiciare

d. cu acordul părinţilor pentru copii sub 18 ani

154. Toaleta pacientului se efectuează:

a. săptămânal

b. zilnic


155. Dezbrăcarea bolnavilor cu extremităţi dureroase se începe totdeauna cu:

a. partea sănătoasă

b. partea bolnavă

156. Care sunt tipurile de dezinfecţie în funcţie de tipurile de microorganisme:


b. dezinfecţie de nivel înalt

c. dezinfecţie de nivel intermediar (mediu)

d. dezinfecţie de nivel scăzut

157. Infirmiera are obligativitatea de a asigura toaleta bolnavului imobilizat:

a. zilnic

b. seara înainte de culcare


158. Care este timpul minim necesar de contact între dezinfectant şi obiectul ce trebuie dezinfectat în

cadrul dezinfecţiei de nivel înalt:

a. 10 min

b. 20 min

c. 30 min

159. Care este concentraţia de cloramină recomandată pentru suprafeţe:

a. 2%

b. 4%

c. 6%

16

160. Ce se înţelege prin dezinfecţie:

a. îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe şi obiecte, odată cu îndepărtarea prafului şi

substanţelor organice

b. distrugerea în proporţie de 99,9% a formelor vegetative a microorganismelor

c. distrugerea tuturor microorganismelor inclusiv a formelor sporulate

161. Caracteristicile containerelor pentru deşeuri înţepătoare sunt:

a. să fie rezistente la şocuri

b. să corespundă normelor în vigoare

c. să fie transportabile

162. Spălarea mâinilor este suficientă pentru:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu

b. un act medical care presupun un nivel de risc infecţios minim

c. intervenţii chirurgicale

163. Dezinfecţia igienică a mâinilor este necesară cu excepţia:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios înalt

b. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu

164. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor este necesară pentru:

a. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios mediu

b. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios înalt

c. toate actele medicale care presupun un nivel de risc infecţios minim

165. Dezinfecţia igienică a mâinilor se poate executa prin:

a. spălare

b. frecare

c. tratament

166. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor se execută prin:

a. tratament chirurgical

b. spălare

c. frecare

167. Prin spălarea mâinilor se înţelege:

a. procedura de eliminare a microorganismelor, utilizând apă şi săpun

b. procedura prin care se elimină murdăria şi se reduce flora tranzitorie prin acţiune

mecanică, utilizând apă şi săpun


168. Prin termen de valabilitate înţelegem:

a. perioada de timp în care executăm spălarea/dezinfecţia

b. perioada de timp în care un produs dezinfectant este utilizat

c. perioada de timp n care un produs dezinfectant este eficient

169. Prin transport primar înţelegem:

a. transportul de la unitatea de primire urgenţe pe secţie

b. transportarea bolnavului în spital de la domiciliu sau de la locul accidentului


170. Transportul primar se poate executa cu:

a. targa

b. ambulanţa

c. cu mijloace improvizate

17

171. Ridicarea bolnavului pe targă se face de:

a. 1 persoană

b. 2-3 persoane


172. Bolnavul va fi transportat pe targă:

a. cu spatele

b. aşezat pe o parte

c. cu faţa înainte

173. Prin transport secundar înţelegem:

a. transportarea pacientului deja asistat dintr-o unitate spitalicească în alta

b. transportarea pacientului dintr-o unitate sanitară la domiciliu

c. transportarea bolnavului la investigaţii

174. Transportul cu căruciorul rulant se utilizează pentru transportul intraspitalicesc al:

a. bolnavilor la începutul convalescenţei

b. bolnavilor astenici

c. bolnavilor cu afecţiuni inflamatoare sau paralitice ale membrelor inferioare

d. bolnavilor transportaţi la investigaţii şi explorări şi care trebuie să aştepte

175. Pacientul care nu se poate ridica în picioare va fi aşezat în căruciorul rulant de:

a. 1 persoană

b. 2 persoane

c. 3 persoane

176. Schimbarea patului fără bolnav va fi executată de:

a. 1-2 persoane

b. 2-3 persoane

c. mai multe persoane

177. Inlocuirea saltelei în timp ce bolnavul este în pat este necesară atunci când:

a. salteaua a fost murdărită

b. pentru reîmprospătarea patului

c. pacientul solicită acest lucru

178. Poziţia activă este caracteristică bolnavilor:

a. comatoşi

b. cu forţa fizică păstrată

c. după intervenţii chirurgicale

179. Poziţia pasivă este caracteristică bolnavilor:

a. adinamici

b. în stare gravă

c. care şi-au pierdut forţa fizică

180. Poziţia forţată poate să apară:

a. ca o consecinţă a modificărilor produse de boală

b. ca o reacţie de apărare

c. ca o măsură profilactică

d. ca o măsură terapeutică

181. Dacă bolnavul nu se poate mişca, dezbrăcarea lui se va face:

a. o persoană

b. două persoane

18

c. trei persoane

182. La îmbrăcarea unui bolnav cu afecţiuni la membrele superioare se va îmbrăca întâi:

a. braţul sănătos

b. braţul bolnav


183. Mănuşile, ca berieră de protecţie, sunt obligatorii:

a. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate

b. în timpul curăţeniei

c. la servitul mesei bolnavilor

184. Mănuşile care se folosesc în cazurile de mai sus trebuie să fie:

a. sterile din cauciuc

b. nesterile din cauciuc

c. din bumbac

185. Holurile şi scările sunt zone în care circulaţia este intensă. Curăţarea pavimentelor se face:

a. de 2 ori pe zi

b. în timpul nopţii când se circulă mai puţin


186. In fiecare salon curăţenia se începe cu:

a. curăţarea obiectelor mai puţin murdare

b. curăţarea obiectelor mai murdare

c. nu are importanţă ordinea de începere a curăţenie

187. Reziduurile septice vor fi colectate separat şi duse pentru incinerare în:

a. saci de culoare galbenă cu pictograma „Pericol biologic”

b. recipiente etanşe duse la crematoriu la 2 zile

c. recipiente folosite pentru transportul lenjeriei murdare

188. In cazurile de inconştienţă în special în cazuri de comă, bolnavii vor fi transportaţi pe targă:

a. decubit lateral

b. decubit ventral

c. decubit dorsal

189. Mănuşile de cauciuc de unică utilizare se folosesc:

a. în timpul curăţeniei

b. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate

c. când se anticipează contactul cu produse biologice

d. servitul mesei




c. îngrijitoare

191. La bolnavii care prezintă incontinenţă urinară sau fecale, la cei cu vărsături, supuraţii, salteaua se

acoperă cu:

a. cearşaf curat şi se dezinfectează zilnic

b. cearşaf curat şi faţă de pernă periodic

c. muşama şi se dezinfectează zilnic

d. muşama şi se dezinfectează zilnic, precum şi ori de câte ori este necesar

192. Igiena paturilor bolnavilor şi a saloanelor se face:

19

a. periodic prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat

b. de două sau mai multe ori pe zi prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat

c. zilnic prin aerisirea şi sortarea lenjeriei murdare

d. zilnic prin aerisirea şi colectarea lenjeriei murdare

193. In prepararea şi utilizarea soluţiilor dezinfectante sunt necesare:

a.cunoaşterea exactă a concentraţiei în substanţă activă a produselor

prin aplicarea baremurilor cunoscute

b.folosirea de recipiente speciale

c.cunoaşterea exactă a concentraţiei în substanţă activă a produselor

prin determinări periodice de laborator

d.folosirea de recipiente curate

e.utilizarea soluţiilor în ziua preparării

f.utilizarea soluţiilor a doua zi după preparare prin menţinerea în

recipiente speciale deschise

194. Care sunt măsurile pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale:

a. măsuri de igienă spitalicească

b. asigurarea pregătirii profesionale corespunzătoare

c. aplicarea tehnicilor aseptice

195. Personalul auxiliar poate circula din sectoare septice către cele aseptice dacă:

a. poartă echipament de protecţie adecvat

b. se efectuează igiena mâinilor

c. poartă mănuşi de protecţie şi bonete

196. Colectarea lenjeriei cu umiditate excesivă se face:

a. cu mănuşi în recipiente etanşe

b. în saci de material plastic sau impermeabilizaţi

c. cu mănuşi şi şorţuri de protecţie

197. Intreţinerea pavimentelor se realizează:

a. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin ştergere umedă şi dezinfecţie

ciclcică

b. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin dezinfecţie periodică şi ştergere

umedă

c. zilnic sau când se murdăresc cu produse patologice prin ştergere umedă şi dezinfectare

198. Alimentaţia prin sondă se face la:

a. bolnavii cu infarct miocardic

b. bolnavii cu tulburări de deglutiţie

c. bolnavii inconştienţi

199. Regiunile predispuse escarelor la bolnavii în decubit dorsal sunt:

a. partea internă şi exterioară a genunchilor

b. regiunea maleolară

c. regiunea occipitală

d. regiunea omoplatului

e. regiunea sacrată

f. regiunea deasupra crestei iliace

g. regiunea călcâielor

200. Steril se defineşte fiind:

a. lipsit de microbi patogeni

b. lipsit de microbi vii

c. orice suprafaţă sau obiect bine spălat

20

201. Transportul bolnavilor cu brancarda se face:

a. de la domiciliu la spital

b. pe distanţe mici, până la vehiculul de transport

c. după acordarea primelor îngrijiri de urgenţă spre secţia unde se internează

202. Ridicarea bolnavului sau accidentatului pe targă se face de către:

a. 1 persoană

b. 2-3 persoane

c. indiferent câte persoane


a. decubit lateral

b. decubit ventral

c. decubit dorsal

204. Bolnavii cu traumatisme craniene vor fi transportaţi pe targă:

a. cu capul mai coborât decât restul corpului

b. poziţie şezând

c. decubit lateral

205. Bolnavii cu traumatisme abdominale vor fi transportaţi cu targa:

a. în decubit dorsal cu genunchii flectaţi pe abdomen

b. în decubit ventral

c. decubit lateral





d. la servitul mesei

207. Dezinfecţia este:

a. îndepărtarea microorganismelor din mediul de lucru

b. procesul de distrugere a celor mai multe, sau a tuturor microorganismelor patogene

c. spălarea cu apă şi detergent a suprafeţelor




c. îngrijitoare

209. La bolnavii care prezintă incontinenţă urinară sau fecale, la cei cu vărsături, supuraţii, salteaua se

acoperă cu:

a. cearşaf curat şi se dezinfectează zilnic

b. cearşaf curat şi faţă de pernă periodic

c. muşama şi se dezinfectează zilnic

d. muşama şi se dezinfectează zilnic, precum şi ori de câte ori este necesar

210. Igiena paturilor bolnavilor şi a saloanelor se face:

a. periodic prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat

b. de două sau mai multe ori pe zi prin aerisirea şi scuturarea lenjeriei de pat

c. zilnic prin aerisirea şi sortarea lenjeriei murdare

d. zilnic prin aerisirea şi colectarea lenjeriei murdare

21

211. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale

fac parte din:

a. obligaţiile profesionale

b. fişa postului

c. bugetul de venituri şi cheltuieli

212.Sumele necesare pentru punerea în aplicare a Ordinului nr.219/2002 se cuprind în:

a. baza naţională de date

b. fişa postului


213. Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:




214. Nerespectarea prevederilor Ordinului nr.219 se sancţionează conform:

a. Ordinul 916/2006

b. Ordinul 219/2002

c. Legea 98/1994

215. Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:


b.să diminueze cantităţile de deşeuri

c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se pretează la

aceste operaţiuni

216.Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare



217.Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte:

a.institute de cercetare medicală şi farmaceutică

b.Agenţia Naţională a Medicamentului

c. laboratoare

218.Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a.laboratoare de tehnică dentară

b.laboratoare de sănătate mintală

c.centre de transfuzie

219.Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează:

a.deşeuri periculoase

b.deşeuri nepericuloase

c.deşeuri infecţioase

220.Deşeurile periculoase se clasifică în:




221. Detaşarea acelor folosite se face:

a. cu mâna

b. cu o cârpă

c. folosind dispozitivul inclus pe orificiul de colectare

d. cu mănuşa

22

222. Capacul închis al cutiei cu deşeuri înţepătoare/tăietoare va conţine:

a. date privind ţara de provenienţă

b. data începerii colectării

c. data începerii colectării, secţia de unde provine

223. Cutia cu deşeuri înţepătoare/tăietoare va fi menţinută pe secţii:

a. cât timp apreciază asistenta de salon

b. cât timp apreciază asistenta şefă

c. până în momentul umplerii

224. Cutiile cu deşeuri înţepătoare/tăietoare se vor umple:

a. până la jumătate

b. pe 3 sferturi

c. nu se vor supraîncărca

225. Transportul deşeurilor se face:

a. pe acelaşi circuit cu cel al bolnavilor

b. pe acelaşi circuit cu cel al vizitatorilor, dar separat de cel al bolnavilor

c. pe un circuit separat de cel al bolnavilor

226. La colectarea lenjeriei murdare, infirmiere trebuie să:

a. să se spele pe mâini

b. să-şi pună mănuşi

c. să se spele pe mâini şi să-şi pună mănuşi

227. Rufăria de pat provenită de la secţiile de contagioase va fi:

a. colectată şi spălată separat

b. colectată separat

c. nu se va face o diferenţiere

228. Lenjeria se va manipula (sorta, număra, scutura) în:

a. saloane

b. camera de numărare-sortare a spălătoriei

c. pe secţie

229. Lenjeria curată se depozitează:

a. alături de spălătorie

b. într-o magazie-depozit

c. în spaţii separate, curate

230. Materialul biopsic face parte din:

a. deşeuri nepericuloase

b. deşeuri periculoase

c. deşeuri anatomice

231. In oficiul alimentar se face:

a. curăţenie uscată

b. curăţenie umedă

c. spălare şi dezinfectare

232. Pungile de urină folosite fac parte din categoria:

a. deşeuri menajere



23

233. Membranele de dializă folosite fac parte din categoria:


b. deşeuri menajere

c. deşeuri periculoase

234. Medicamentele expirate fac parte din categoria:



c. deşeuri chimice şi farmaceutice

235. Reactivii de laborator fac parte din categoria:


b. deşeuri toxice


236. Conform precauţiunilor universale toţi pacienţii sunt:

a. potenţial sănătoşi

b. potenţial bolnavi

c. potenţial infectaţi

237. Conform precauţiunilor universale, se consideră că sângele poate fi:

a. steril

b. contaminat cu HIV

c. contaminat cu VHB, VHC

238. Conform precauţiunilor universale, se consideră că toare instrumentele folosite în practica medicală

după utilizare sunt:

a. murdare

b. contaminate

c. bune de aruncat

239. Atitudinea în caz de accident prin expunere la sânge presupune:

a. sângerarea locului pentru a opri difuziunea virusului

b. spălarea imediată cu apă şi săpun timp de 5 min

c. întreruperea îngrijirii cu asigurarea securităţii pacientului

240. Atitudinea corectă care trebuie adoptată în caz de accident prin expunere la sânge presupune:

a. purtarea mănuşilor

b. întreruperea îngrijirilor

c. asigurarea securităţii pacientului

d. persoana accidentată anunţă imediat asistenta şefă


a. Ordinul 916/2006

b. Ordinul 219/2002

c. Legea 98/1994

242.In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale fac

parte din:

a. obligaţiile profesionale

b. fişa postului



a. baza naţională de date

b. fişa postului

24


244.Pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare este obligatorie:




245.Obligaţiile producătorilor de deşeuri sunt:


b. să diminueze cantităţile de deşeuri

c. să promoveze reutilizarea şi reciclarea a celor categorii de deşeuri care se pretează la

aceste operaţiuni

246.Dintre marii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare



247.Dintre producătorii medii de deşeuri periculoase fac parte:

a. institute de cercetare medicală şi farmaceutică

b. Agenţia Naţională a Medicamentului

c. Laboratoare

248. Dintre micii producători de deşeuri periculoase fac parte:

a. laboratoare de tehnică dentară

b. laboratoare de sănătate mintală

c. centre de transfuzie

249.Deşeurile rezultate din activitate medicală se clasifică, după cum urmează:


b. deşeuri nepericuloase


250.Deşeurile periculoase se clasifică în:




251. Legea 319/2006 are ca scop:

a. promovarea îmbunătăţirii securităţii în muncă

b. reglementarea relaţiilor în muncă

c. instituirea de tratamente specifice

252.Legea 319/2006 instituie măsuri privind promovarea sănătăţii:

a. personalului medical

b. personalului auxiliar

c. lucrătorilor

253.Legea 319/2006 stabileşte:

a. principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale

b. eliminarea factorilor de risc şi accidentare

c. instruirea lucrătorilor

254.Legea 319/2006 se aplică:

a. angajatorilor

25

b. lucrătorilor

c. reprezentanţilor lucrătorilor

255. Lucrătorul, conform Legii 319/2006, este definit ca:

a. persoana angajată de către angajator

b. studenţii în perioada efectuată stagiului de practică

c. persoanele care prestează activităţi casnice

256.Evenimentul, conform Legii 319/2006, este definit ca:

a. accidentul care a antrenat decesul produs în timpul procesului de muncă

b. accidentul de traseu în care au fost implicate persoane angajate

c. cazul susceptibil de boală profesională

257.Principiile generale de prevenire pe baza cărora angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile cum

sunt:

a. eviterea riscurilor

b. combaterea riscurilor la sursa

c. adaptarea la progresul tehnic

d. informarea angajatorului

e. instruirea cetăţenilor prin mass-media

258.Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, vor fi susţinute financiar:

a. de la bugetul de stat

b. de către lucrători

c. de către angajator

259.Pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi protecţie, lucrătorii desemnaţi,conform

Legii 319/2006, se impune ca:

a. lucrătorii desemnaţi să fie în număr suficient

b. lucrătorii desemnaţi să aibă studii superioare

c. angajatorul să remunereze suplimentar luxcrătorii desemnaţi

260. In vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de

muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au următorele obligaţii:

a. să întocmească un plan de prevenire şi protecţie

b. să urmărească cheltuielile efectuate în unitate

c. să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare

261. Alimentaţia de protecţie se acordă:

a. angajatorului

b. tuturor lucrătorilor

c. persoanelor care lucrează în condiţii de muncă deosebite

262.. Alimentaţia de protecţie se acordă:

a. periodic

b. permanent

c. obligatoriu şi gratuit

263. Acordarea alimentaţiei de protecţie se stabileşte în:

a. contractul colectiv de muncă

b. contractul individual de muncă

c. contractul de administrare

264. Materialele igienico-sanitare se acordă de către:

a. bugetul de stat

b. angajator

26

c. serviciul de protecţie a muncii

265. Angajatorii trebuie să instruiască lucrătorii, conform Legii 319/2006:

a. la executarea unor lucrări speciale

b. la schimbarea locului de muncă

c. la revenirea din concediu de odihnă

266. Lucrătorii trebuie să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul sănătăţii şi securităţii în

muncă:

a. la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru

b. la transfer

c. la angajare

267. Cercetarea evenimentelor, conform Legii 319/2006, este:

a. facultativă

b. opţională

c. obligatorie

268. Cercetarea evenimentelor, conform Legii 319/2006, se efectuează:

a. de către lucrători

b. de către serviciul de securitate şi sănătate în muncă

c. de către inspectoratele teritoriale de muncă

269. Rezultatul cercetării evenimentului va fi consemnat în:

a. raport de constatare

b. minută

c. proces verbal

270. In caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, conform Legii 319/2006:

a. autorităţile de sănătate publică vor demara o anchetă

b. instituţia medico-legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în

termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală

c. poliţia va demara o anchetă

271. Se numeşte accident de muncă:

a. accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la domiciliul

lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers

b. dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc

presupunerea decesului acesteia

c. accidentul suferit de orice persoană, pe orice traseu

272. Accidentele de muncă se clasifică în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate în:

a. accidente colective

b. accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 2 zile calendaristice

c. accidente care produc invaliditate

d. accidente mortale

273. Accidentul se muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la:

a. autoritatea de sănătate publică

b. inspectoratul teritorial de muncă

c. asigurator

d. casei naţionale de asigurări de sănătate

274. Intoxicaţia acută profesională se declară ca:

27

a. boală profesională

b. caz medico-legal

c. eveniment

d. accident de muncă

275.Grupurile sensibile la riscuri specifice sunt:

a. femei gravide

b. lehuze

c. femei care alăptează

d. tineri

e. vârstnici

276. Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea

reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind:

a. întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită măsuri

speciale de siguranţă

b. asigurarea iluminatului de siguranţă

c. asigurarea bugetului privind amenajarea locului de muncă

277. Cine este autoritatea competentă în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă:

a. autoritatea teritorială de sănătate publică

b. ministerul muncii, solidarităţii sociale şi familiei

c. inspectoratul teritorial de muncă

d. inspecţia muncii

278. Cine este autoritatea centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică:

a. ministerul muncii, solidarităţii şi familiei

b. casa naţională de asigurări de sănătate

c. ministerul sănătăţii publice

279. Cine este autoritatea competentă în domeniul asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale:

a. angajatorul

b. lucrătorul

c. asiguratorul

280. Cine elaborează proiecte de acte normative necesare implementării Legii 319/2006:

a. Ministerul Sănătăţii Publice

b. Casa Naţională de Asigurări

c. Ministerul Muncii

281. Curăţenia reprezintă:

a. procedura de distrugere a microorganismelor patogene şi nepatogene, de pe orice suprafeţe

b. rezultatul aplicării corecte a unui program de curăţare

c. rezultatul procesului de distrugere a bacteriilor utilizând agenţi fizici/chimici

282. In utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare se respectă următoarele reguli fundamentale:

a. respectarea normelor de protecţie a muncii

b. respectarea recomandărilor producătorului

c. se interzice amestecul produselor

d. înainte de executarea fiecărei proceduri de curăţare se face instruirea personalului

283. Programul de curăţare şi dezinfecţie este parte integrantă a:

a. bugetului de venituri şi cheltuieli

b. contractului-cadru cu casa judeţeană de asigurări

c. planului unităţii de supreveghere şi control al infecţiilor nosocomiale

28

284.. Depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţirii se face respectându-se

următoarele:

a. în unitatea sanitară, la nivel central, trenuie să existe spaţii special destinate depozitării produselor

aflate în stoc

b. spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor până la utilizare

c. trebuie să existe iluminat corespunzător

d. spaţiul trebuie să permită aranjarea în ordine cronologică a produselor

285. In fiecare secţie sau compartiment trebuie să existe:

a. încăperi special destinate depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea curăţării,

aflate în rulaj

b. dulapuri cu rafturi inscripţionate destinate păstrării produselor utilizate pentru efectuarea curăţării

c. nu este necesară separarea produselor şi ustensilelor folosite la curăţare

286. Intreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţării se face:

a. zilnic

b. la sfârşitul zilei de lucru

c. de două ori pe zi

287. Personalul care execută operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie a materialului de curăţare trebuie să

poarte:

a. halat de unică folosinţă

b. mănuşi de menaj

c. mănuşi de latex nesterile

288. Dezinfecţia este procedura care se aplică numai după curăţare cu excepţia:

a. prezintă aspect curat

b. sunt prezente materii organice

c. nu se evidenţiază necesitatea operaţiunii

289. Evaluarea dezinfecţiei se face prin tehnici descrise în:

a. legislaţie specifică

b. contractul-cadru

c. farmacopeea română

290. Dezinfecţia prin căldură uscată este utilizată exclusiv în:

a. sterilizarea instrumentarului

b. igienizarea materialului moale

c. flambarea materialelor din lab.de microbiologie

291.Dezinfecţia prin căldură umedă se utilizează:

a. în cazul spălării automatizate a lenjeriei

b. în cazul spălării automatizate a veselei

c. în cazul spălării automatizate a instrumentarului

292 Dezinfecţia cu raze ultraviolete este indicată în:

a. dezinfecţia suprafetelor în laborator

b. dezinfecţia suprafetelor în săli de operaţii

c. dezinfecţia suprafetelor în serviciul de urgenţă

293. Dezinfecţia prin mijloace chimice se realizează prin utilizarea:

a. produselor bacteriostatice

b. produselor biochimice

c. produselor biocide

29

294. Depozitarea produselor şi a ustensilelor folosite la efectuarea curăţirii se face respectându-se

următoarele:

a. spaţiile trebuie să asigure menţinerea calităţii iniţiale a produselor până la utilizare

b. spaţiile trebuie să aibă un grad de umiditate optim păstrării calităţii produselor

c. spaţiile de depozitare trebuie să aibă aerisire naturală

d. spaţiile de depozitare trebuie să aibă chiuvetă şi canalizare

295. Regulile fundamentale în utilizarea produselor folosite în activitatea de curăţare sunt:

a. este interzis amestecul produselor

b. este interzisă păstrarea produselor de curăţare în recipientele iniţiale

c. este interzisă distribuirea produselor la locul de utilizare

296. Urmărirea şi controlul programului de curăţare revin:

a. autorităţii de sănătate publică

b. autorităţii sanitar-veterinare

c. personalului unităţii sanitare responsabil cu supravegherea şi controlul infecţiilor nosocomiale

297. Programul de curăţare şi dezinfecţie este parte integrantă a:

a. planului de achiziţii

b. bugetului de venituri şi cheltuieli

c. planului de management

d. planului strategic

e. planului propriu unităţii de supraveghere şi control ale infecţiilor nosocomiale

298. Intreţinerea ustensilelor folosite pentru efectuarea curăţirii se face:

a. zilnic

b. după fiecare operaţiune de curăţare

c. la sfârşitul zilei de lucru

d. ori de câte ori este nevoie

299. Incăperile special destinate depozitării produselor şi ustensilelor utilizate pentru efectuarea curăţirii,

aflate în rulaj, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a. trebuie să existe aerisire naturală

b. trebuie să existe iluminat natural

c. trebuie să existe suport uscător pentru mănuşi menaj, mopuri, perii

d. pavimentul şi pereţii trebuie să fie din gresie/faianţă

300. Spălarea şi uscarea materialului moale folosit la curăţare se poate face utilizându-se:

a. maşini de spălat cu uscător

b. maşini de spălat şi uscătoare

c. manual

301. Sterilizarea chimică este:

a. operaţiunea prin care sunt eliminate sau omorâte microorganismele, inclusiv cele aflate în

stare vegetativă, de pe obiectele inerte contaminate

b. procedura prin care se realizează distrugerea majorităţii bacteriilor în formă vegetativă a unor

fungi şi a unor virusuri

c. un nivel superior de dezinfecţie care se aplică cu stricteţe dispozitivelor medicale

reutilizabile, destinate manevrelor invazive şi care nu suportă autoclavarea, realizând

distrugerea tuturor microorganismelor în formă vegetativă şi a unui număr mare de spori

302.Antisepticul este:

a. o substanţă ce are o acţiune generală sau specifică asupra ori împotriva organismelor

dăunătoare

b. produs care include în compoziţia sa substanţe care curăţă şi care dezinfectează

c. produs care previne sau împiedică multiplicarea ori inhibarea activităţii microorganismelor

30

303. Produsele biocide sunt:

a. substanţe ce au o acţiune generală sau specifică împotriva organismelor dăunătoare

b. produse care includ în compoziţia sa substanţe care curăţă şi dezinfectează

c. preparate sau subatenţe active având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să

prevină acţiunea asupra oricărui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice

d. produse care previn sau împiedică multiplicarea ori înhibarea activităţii microorganismelor

304. După natura substanţelor chimice care intră în compoziţia unui dezinfectant, în funcţie de modul de

acţiune, aceştia se împart în:

a. dezinfectanţi care inhibă creşterea microorganismelor

b. dezinfectanţi care acţionează prin toxicitate celulară

c. dezinfectanţi care acţionează prin oxidare celulară

d. dezinfectanţi care au o acţiune letală asupra microorganismelor

305. In funcţie de tipul microorganismelor distruse, de timpul de contact necesar şi de concentraţia utilizată,

nivelurile de dezinfecţie sunt:

a. dezinfecţie de nivel mediu

b. dezinfecţie de nivel scăzut

c. dezinfecţie de nivel intermediar

306. Etapele sterilizării chimice sunt:

a. dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu, urmată de curăţare


c. sterilizare chimică prin imersie

d. clătire cu apă sterilă

307. In vederea unei corecte practici medicale şi a eliminării oricărui risc în domeniul sanitar, soluţia chimică

de sterilizare se va folosi:

a. în cuvele cu capac

b. nu mai mult de 24 h

c. cel mult 72 h

d. maximum 48 h

308.In cazul utilizării în instalaţii cu ultrasunete, soluţia chimică de sterilizare se va folosi:

a. maximum 24 ore

b. maximum 48 ore

c. maximum 72 ore

309. Dezinfecţia se realizează cu:

a. produse şi substanţe chimice autorizate

b. produse şi substanţe chimice înregistrate

c. produse şi substanţe chimice omologate

310. Termenul antiseptic se utilizează pentru produsele destinate dezinfecţiei:

a. pavimentului

b. aeromicroflorei

c. tegumentului

311.Criteriile de utilizare şi păstrare a produselor antiseptice sunt:

a. se respectă întocmai indicaţiile de utilizare de pe eticheta produsului

b. se respectă întocmai concentraţia şi timpul de contact precizate în autorizaţia produsului

c. după fiecare utilizare, flaconul va fi completat până la indicaţia prevăzută

d. după aplicare, antisepticul se îndepărtează prin clătire

312. Spălarea mâinilor se face cu:

a. apă curentă

31

b. apă şi săpun

c. apă, săpun şi antiseptic

313.Dezinfecţia igienică a mâinilor se face prin:

a. clătire

b. spălare

c. frecare

314.Produsul utilizat pentru spălarea mâinilor trebuie:

a. să fie omologat

b. să fie recomandat pentru uz sanitar

c. să fie testat conform standardului EN 1499

d. să fie testat şi autorizat

315. Antisepticul nu se îndepărtează prin clătire cu excepţia celor utilizate în:

a. bloc operator

b. neonatologie

c. pediatrie

d. psihiatrie

316. Antisepticul se aplică:

a. pe suprafeţele cutanate sărace în glande sebacee

b. pe suprafeţele cutanate bogate în glande sebacee

c. pe sclere

317. Antisepticul poate fi aplicat folosindu-se:

a. pulverizarea

b. ştergerea

c. turnarea

318. Pentru realizarea unei dezinfecţii eficiente se iau în considerare următorii factori care influenţează

dezinfecţia:

a. forma de prezentare a produsului

b. stabilitatea produsului

c. pH-ul produsului

319. Dezinfectantele trebuie să fie alese corect luând în calcul următoarele criterii:

a. să fie autorizate

b. să fie uşor de utilizat

c. să fie stabile în timp

d. să fie puternice

320. Produsele dezinfectante nu se utilizează ca atare, ci necesită diluţii; soluţia de lucru este de preferat să se

facă:

a. în cantitatea strict necesară

b. să se utilizeze în maxim 48 ore de la preparare

c. să se utilizeze în maxim 24 ore de la preparare

321. Dezinfecţia profilactică:

a. completează curăţarea

b. suplineşte curăţarea

c. înlocuieşte sterilizarea

322. Dezinfecţia în focar se practică:

a. înainte de instituirea măsurilor de curăţare

32

b. după instituirea măsurilor de curăţare

c. ambele variante sunt corecte

323. Pentru dezinfecţia instrumentarului se recomandă utilizarea de:

a. cuve cu capac

b. cuve cu capac şi grătar

c. orice fel de recipiente

324. In fiecare încăpere în care se efectuează operaţiuni de curăţare şi dezinfecţie trebuie să existe în mod

obligatoriu:

a. personal propriu responsabil

b. grafic zilnic orar

c. ambele variante sunt corecte

325. Suprafeţele care vin în contact cu/sau penetrează ţesuturile corpului uman sunt clasificate:

a. semicritice

b. noncritice

c. nici una din variante nu este corectă

326.Trusele pentru asistenţă la naştere sunt clasificate drept:

a. critice

b. semicritice

c. noncritice

327. Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele intacte este clasificat semicritic cu excepţia:

a. pielea cu soluţii de continuitate

b. mucoasa periodontală

c. nici una dintre variante nu este corectă

328.Căzile de hidroterapie utilizate pentru pacienţii a căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt

considerate:

a. critice

b. semicritice

c. noncritice

329. Urinarele care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact numai cu pielea intactă a

acestuia sunt clasificate drept:

a. critice

b. semicritice

c. noncritice

330. Câmpurile operatorii utilizate în blocul operator sunt clasificate drept:

a. critice

b. semicritice

c. noncritice


a. eficienţa dezinfectantului

b. prelungirea timpului de contact

c. o riguroasă curăţare prealabilă

332. Persoanele responsabile cu operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să cunoască:

a. denumirea instrumentarului folosit

b. denumirea dezinfectantului utilizat

c. numele medicului chirurg care a efectuat intervenţia

33

333. Persoanele care răspund de operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să înregistreze, cu excepţia:

a. secţia

b. tipul operaţiunii

c. ora de efectuare

334. Persoanele responsabile cu operaţiunea de curăţare şi dezinfecţie trebuie să cunoască, cu execpţia:

a. data preparării soluţiei de lucru

b. timpul de acţiune

c. concentraţia

d. reacţii adverse la utilizarea soluţiei

335. Utilizarea dezinfectantelor se face:

a. respectându-se normele de protecţie a muncii

b. să prevină accidentele şi intoxicaţiile

c. să poată înlocui, când se impune curăţatea

336. Dezinfecţia profilactivă:

a. completează curăţarea

b. suplineşte curăţarea

c. înlocuieşte curăţarea

337. Alegerea metodei de dezinfecţie trebuie să ţină cont cu execpţia:

a. de categoria din care materialele fac parte

b. de indicaţiile firmei producătoare

c. de modul în care sunt folosite materialele în asistenţa acordată pacienţilor

338. Pentru dispozitivele medicale invazive este necesară:

a. concentraţie ridicată de dezinfectant

b. eficacitate micobactericidă

c. eficacitate bacilară

339. Echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor este considerat:

a. echipament critic

b. echipament semicritic

c. echipament uşor critic

340. Suprafeţele inerte din secţii stropite cu sânge, fecale, nu sunt considerate:

a. critice

b. semicritice

c. noncritice

341. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru termometre orale sau rectale este:

a. pulverizare

b. imersie

c. ştergere

342. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru telefoane este:

a. vaporizare

b. pulverizare

c. ştergere

343. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru perne este:

a. imersie

b. vaporizare

c. ştergere

34

344. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru jucării de plastic este:

a. vaporizare

b. ştergere

c. spălare

345. Metoda de aplicare a dezinfectrantelor pentru saltele este:

a. pulverizare

b. ştergere

c. vaporizare

346. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru echipament de protecţia şi de lucru din material textil este:

a. pulverizare

b. înmuiere

c. ştergere

347. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru sifoane de pardoseală este:

a. vaporizare

b. ştergere cu un produs dezinfectant de nivel scăzut

c. turnare a unui produs dezinfectant de nivel scăzut

348. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru chiuvete este:

a. umplere cu un produs dezinfectant de nivel mediu

b. vaporizare

c. ştergere

349. Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru lenjerie contaminată cu produse patologice:

a. înmuiere în 3 litri de soluţie la 1 kg lenjerie

b. înmuiere în 2 litri de soluţie la 1 kg lenjerie

c. înmuiere în 4 litri soluţie la 1 kg lenjerie

350.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru mopuri este:

a. înmuiere în 3 litri soluţie la 1 kg material

b. spălare

c. pulverizare

351.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru mobilier este:

a. vaporizare

b. ştergere

c. spălare

352.Metoda de aplicare a dezinfectantelor pentru veselă este:

a. înmuiere

b. imersie

c. ştergere

353.Dezinfecţia curentă efectuată cu dezinfectanţi de nivel înalt este obligatorie, cu excepţia:

a. bloc operator

b. bloc alimentar

c. magazia de haine

354.Dezinfecţia terminală efectuată numai cu dezinfectanţi de nivel înalt este obligatorie în:

a. situaţia evoluţiei unor focare de infecţii nosocomiale

b. blocul de naştere

c. secţia de reanimare

355.Toate dispozitivele medicale şi materiale care urmează a fi sterilizate trebuie:

35

a. dezinfectate

b. spălate şi dezinfectate

c. curăţate şi dezinfectate

356.Organizarea activităţilor de sterilizare va ţine cont de:

a. evitarea supraaglomerării

b. evitarea utilizării altor spaţii decât cele desemnate

c. necesitatea respectării circuitelor

357.Organizarea activităţii serviciilor de sterilizare cuprinde cu excepţia:

a. circuitul de colectare

b. verificarea stării de funcţionare a aparaaturii

c. respectarea legislaţiei

d. tratarea neconformităţilor

358.In vederea asigurării trasabilităţii în cadrul serviciului de sterilizare se foloseşte:

a. ISO 9011

b. ISO 2008

c. ISO 8402

359.Circuitele în cadrul serviciului de sterilizare se stebileşte astfel încât:

a. să asigure securitatea pacientului

b. să asigure securitatea personalului

c. să asigure securitatea mediului

360.In vederea controlului mediului la serviciul sterilizare se monitorizează şi se controlează:

a. calitatea aerului

b. calitatea lenjeriei

c. ţinuta şi formarea profesională ale pacientului

361.In unităţile de asistenţă medicală, sterilizarea se realizează prin:

a. metode chimice

b. metode fizice

c. metode fizico-chimice

362.Metodele fizice prin care se realizează sterilizarea în unităţile de asistenţă medicală sunt:

a. apă sub presiune

b. abur sub presiune

c. căldură uscată

363.Aburul la temperatură şi presiune ridicate/scăzute este o metodă de sterilizare:

a. chimică

b. fizică

c. fizico-chimică

364.Căldura uscată este o metodă de sterilizare:

a. chimică

b. fizică

c. fizico-chimică

365.Aburul sub presiune este o metodă de sterilizare:

a. chimică

b. fizică

c. fizico-chimică

366.Dispozitivele medicale termosensibile se sterilizează:

36

a. chimic

b. fizic

c. fizico-chimic

367.Utilizatorii sunt obligaţi să păstreze o evidenţă a procedurilor de sterilizare chimică:

a. într-o evidenţă computerizată

b. înt-o condică de farmacie

c. într-un registru de sterilizare

368.In registrul de sterilizare chimică se vor completa obligatoriu următoarele date:

a. lista dispozitivelor medicale sterilizate la fiecare procedură

b. lista personalului existent la serviciul de sterilizare

c. numele şi semnătura persoanei care a efectuat procedura

369.In registrul de sterilizare chimică se vor completa obligatoriu următoarele date cu excepţia:

a. descrierea procedeului

b. data şi ora preparării soluţiei

c. produsul utilizat şi concentraţia de lucru

1370.Sterilizarea se realizează numai cu aparate de sterilizare:

a. omologate

b. autorizate

c. avizate

371.Dacă dispozitivul medical suportă procedura, sterilizarea cu vapori de apă saturaţi sub presiune trebuie să

fie:

a. metoda fizică

b. metoda chimică

c. metoda de elecţie

372.Pentru eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat, valorile de siguranţă sunt:

a. timpul de sterilizare

b. presiunea

c. temperatura

373.Reprezintă valori de siguranţă pentru eficacitatea sterilizării în funcţie de aparat cu excepţia:

a. presiunea

b. concentraţia de lucru

c. timpul de sterilizare

374.Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare va fi instruit şi calificat

pentru:

a. fiecare produs ce trebuie supus sterilizării

b. fiecare tip de aparat de sterilizat

c. fiecare manevră din procedura de sterilizare

375.Personalul medical responsabil cu respectarea calităţii procedurilor de sterilizare trebuie să:

a. facă cursuri de specializare

b. facă dovada de calificare a instruirii

c. facă dovada numărului de credite impuse de OAMGMAMR

376.In vederea realizării sterilizării textitelor este obligatoriu:

a. controlul optic al curăţeniei

b. controlul termic

c. controlul umidităţii

37

377.In vederea realizării sterilizării la autoclav este interzis:

a. funcţionarea autoclavelor fără abur

b. funcţionarea autoclavelor fără filtru

c. funcţionarea autoclavelor cu filtru carbonizat

378.In vederea realizării sterilizării la autoclav, verificarea calităţii penetrării aburului se realizează zilnic cu

ajutorul:

a. benzilor adezive cu indicator fizico-chimic

b. testul Bowie &Dick

c. fiole-test

379.Cutiile, casoletele cu pachetele sterilizate se etichetează notându-se:

a. data şi ora

b. sterilizatorul cu abur sub presiune la care s-a efectuat sterilizarea

c. secţia de provenienţă

d. persoana care a efectuat sterilizarea

380.Testul Bowie Dick trebuie utilizat:

a. zilnic, dacă se sterilizează textile

b. cel puţin o dată pe săptămână, la autoclavele care sterilizează instrumentar

c. după fiecare reparaţie a autoclavei

d. ori de câte ori este nevoie

381.In vederea controlului eficacităţii sterilizării sunt admişi următorii indicatori biologici:

a. indicatorii biologici cu Bacillus haemophyllus impregnaţi pe suporţi de bumbac sub forma

de paticele sau fire de aţă în concentraţii de 10 ^ 6UFC

b. suspensie de spori de Bacillus haemophyllus în soluţie nutritivă cu indicator de pH

c. indicatori biologici cu Bacillus stearo-thermophyllus impregnaţi pe suport şi condiţionat

împreună cu mediul de cultură infiolat

382.La sfârşitul ciclului de sterilizare la autoclav fiola se sparge, iar citirea se face:

a. la 24 ore

b. la 48 ore

c. la 72 ore

383.După sterilizarea la autoclav fiolele-test sunt aşezate:

a. rămân în autoclav

b. sunt aşezate într-un incubator de 560C

c. se păstrează la registrul de evidenţă

384.Menţinerea aspectului (culoare, transparenţă) nemodificat a fiolei-test pentru sterilizarea la autoclav

arată:

a. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă

b. sterilizare corectă


385.Virajul la galben al indicatorului de pH şi o uşoară opolescenţă a conţinutului fiolei test utilizată pentru

sterilizare la autoclav indică:

a. sterilizare corectă

b. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă

c. depăşirea temperaturii de 1200C

386.Modificarea culorii violet a produsului la nuanţe de violet uscat până la galben, chiar la scoaterea fiolelor

după sterilizarea la autoclav indică:

a. sterilizare corectă

38

b. sterilizare sub parametrii de eficienţă optimă

c. depăşirea temperaturii de 1200C

387.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în cutii metalice perforate sau în casolete cu colier este

de:

a. 24 ore de la sterilizare

b. 12 ore de la sterilizare

c. 48 ore de la sterilizare

388.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi de hârtie plastic sudate este de:

a. 24 ore de la sterilizare

b. o lună de la sterilizare

c. două luni de la sterilizare

389.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în hârtie specială (ambalaj în două straturi de hârtie,

fără soluţii de continuitate) este de:

a. o lună de la sterilizare

b. două luni de la sterilizare

c. 15 zile de la sterilizare

390.Durata menţinerii sterilităţii materialelor ambalate în pungi hârtie plastic sudata este de două luni de la

sterilizare, cu condiţia:

a. menţinerii integrităţii ambalajului

b. fără soluţii de continuitate

c. păstrarea la temperatura optimă supusă

391.Sterilizarea apei pentru spălarea chirurgicală se efectuează în:

a. poupinel pentru sterilizarea apei

b. maşină cu aburi

c. autoclava pentru sterilizarea apei

392.Sterilizarea apei se face la:

a. presiune de 2 bari, timp de 30 minute

b. presiune de 1,5 bari, timp de 60 minute

c. presiune de 1,5 bari, timp de 30 minute

393.Reţeaua de alimentare şi distribuire a apei sterile trebuie să îndeplinească următorele condiţii:

a. apa sterilă pentru spălarea chirurgicală se prepară în ziua utilizării

b. sunt admise numai conducte cu mufe

c. distanţa maximă de la aparatul de sterilizare la punctul de distribuţie nu va depăşi 20m

394.Ciclul complet de sterilizare cu oxid de etulenă cuprinde următoarele faze:

a. vacuumare iniţială

b. preîncălzire

c. îndepărtarea apei

d. sterilizare

e. vacuumare finală

395.Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a:

a. materialului medico-chirurgical de urgenţă

b. materialului medico-chirurgical a cărui compoziţie nu este cunoscută

c. oricărui obiect şi echipament termosensibil

396.Sterilizarea cu aer cald-căldură uscată este recomandată pentru:

a. materialele rezistente la temperaturi ridicate

b. materiale curate

39

c. instrumente din oţel neinoxidabil (cromat)

d. tubulatură din cauciuc


a. o clătire abundentă după dezinfecţie

b. efectuarea unei curăţenii riguroase înainte de dezinfecţie

c. soluţia de dezinfecţie să fie la o concentraţie dublă

398. Pentru a prepara şi utiliza soluţiile de dezinfecţie, este necesar:

a. să cunoaştem concentraţiile substanţei active în produs

b. să folosim recipiente curate

c. să folosim soluţia de lucru în cadrul perioadei de stabilitate şi eficacitate

399. Metodele de curăţenie sunt:

a. ştergere, măturare, dezinfecţie

b. măturare, ştergere, spălare, aspirare

c. măturare, spălare, fierbere

400. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale este:

a. de a preveni transmiterea infecţiilor la locul de muncă al personalului medico-sanitar

b. prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă

c. prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere sanguină

401. Lenjeria murdară şi umedă este colectată de către infirmiere/îngrijitoare:

a. saci de doc

b. saci impermeabili închişi la gură

c. recipiente curate

402. Baia generală a bolnavului trebuie efectuată:

a. cel puţin o dată pe săptămână

b. este de preferat să se evite pentru a nu înrăutăţi situaţia stării acestuia

c. doar dacă este absolut necesar

403. Secretul profesional poate fi dezvăluit:

a. cu acordul pacientului

b. la cererea cunoştinţelor, vecinilor

c. la cererea autorităţilor judiciare

d. cu acordul părinţilor pentru copii sub 18 ani

404. Toaleta pacientului se efectuează:

a. săptămânal

b. zilnic


405. Dezbrăcarea bolnavilor cu extremităţi dureroase se începe totdeauna cu:

a. partea sănătoasă

b. partea bolnavă

406. Care sunt tipurile de dezinfecţie în funcţie de tipurile de microorganisme:



c. dezinfecţie de nivel intermediar (mediu)

d. dezinfecţie de nivel scăzut

407. Infirmiera are obligativitatea de a asigura toaleta bolnavului imobilizat:

40

a. zilnic

b. seara înainte de culcare


408. Care este timpul minim necesar de contact între dezinfectant şi obiectul ce trebuie dezinfectat în cadrul

dezinfecţiei de nivel înalt:

a. 10 min

b. 20 min

c. 30 min

409. Care este concentraţia de cloramină recomandată pentru suprafeţe:

a. 2%

b. 4%

c. 6%

410. Ce se înţelege prin dezinfecţie:

a. îndepărtarea microorganismelor de pe suprafeţe şi obiecte, odată cu îndepărtarea prafului şi

substanţelor organice

b. distrugerea în proporţie de 99,9% a formelor vegetative a microorganismelor

c. distrugerea tuturor microorganismelor inclusiv a formelor sporulate

411. Caracteristicile containerelor pentru deşeuri înţepătoare sunt:

a. să fie rezistente la şocuri

b. să corespundă normelor în vigoare

c. să fie transportabile

412. Spălarea mâinilor este suficientă pentru:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu

b. un act medical care presupun un nivel de risc infecţios minim

c. intervenţii chirurgicale

413. Dezinfecţia igienică a mâinilor este necesară cu excepţia:

a. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios înalt

b. intervenţii medicale care presupun un nivel de risc infecţios mediu

414. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor este necesară pentru:

a. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios mediu

b. toate intervenţiile care presupun un nivel de risc infecţios înalt

c. toate actele medicale care presupun un nivel de risc infecţios minim

415. Dezinfecţia igienică a mâinilor se poate executa prin:

a. spălare

b. frecare

c. tratament

416. Dezinfecţia chirurgicală a mâinilor se execută prin:

a. tratament chirurgical

b. spălare

c. frecare

417. Prin spălarea mâinilor se înţelege:

a. procedura de eliminare a microorganismelor, utilizând apă şi săpun

b. procedura prin care se elimină murdăria şi se reduce flora tranzitorie prin acţiune mecanică,

utilizând apă şi săpun


41

418. Prin termen de valabilitate înţelegem:

a. perioada de timp în care executăm spălarea/dezinfecţia

b. perioada de timp în care un produs dezinfectant este utilizat

c. perioada de timp în care un produs dezinfectant este eficient

419. Prin transport primar înţelegem:

a. transportul de la unitatea de primire urgenţe pe secţie

b. transportarea bolnavului în spital de la domiciliu sau de la locul accidentului


420. Transportul primar se poate executa cu:

a. targa

b. ambulanţa

c. cu mijloace improvizate

421. Ridicarea bolnavului pe targă se face de:

a. 1 persoană

b. 2-3 persoane


422. Bolnavul va fi transportat pe targă:

a. cu spatele

b. aşezat pe o parte

c. cu faţa înainte

423. Prin transport secundar înţelegem:

a. transportarea pacientului deja asistat dintr-o unitate spitalicească în alta

b. transportarea pacientului dintr-o unitate sanitară la domiciliu

c. transportarea bolnavului la investigaţii

424. Transportul cu căruciorul rulant se utilizează pentru transportul intraspitalicesc al:

a. bolnavilor la începutul convalescenţei

b. bolnavilor astenici

c. bolnavilor cu afecţiuni inflamatoare sau paralitice ale membrelor inferioare

d. bolnavilor transportaţi la investigaţii şi explorări şi care trebuie să aştepte

425. Pacientul care nu se poate ridica în picioare va fi aşezat în căruciorul rulant de:

a. 1 persoană

b. 2 persoane

c . 3 persoane

426. Schimbarea patului fără bolnav va fi executată de:

a. 1-2 persoane

b. 2-3 persoane

c. mai multe persoane

427. Inlocuirea saltelei în timp ce bolnavul este în pat este necesară atunci când:

a. salteaua a fost murdărită

b. pentru reîmprospătarea patului

c. pacientul solicită acest lucru

428. Poziţia activă este caracteristică bolnavilor:

a. comatoşi

b. cu forţa fizică păstrată

c. după intervenţii chirurgicale

42

429. Poziţia pasivă este caracteristică bolnavilor:

a. adinamici

b. în stare gravă

c. care şi-au pierdut forţa fizică

430. Poziţia forţată poate să apară:

a. ca o consecinţă a modificărilor produse de boală

b. ca o reacţie de apărare

c. ca o măsură profilactică

d. ca o măsură terapeutică

431. Dacă bolnavul nu se poate mişca, dezbrăcarea lui se va face:

a. o persoană

b. două persoane

c. trei persoane

432. La îmbrăcarea unui bolnav cu afecţiuni la membrele superioare se va îmbrăca întâi:

a. braţul sănătos

b. braţul bolnav


433. Mănuşile, ca barieră de protecţie, sunt obligatorii:

a. când se manipulează produse cu un anumit grad de toxicitate

b. în timpul curăţeniei

c. la servitul mesei bolnavilor

434. Mănuşile care se folosesc în cazurile de mai sus trebuie să fie:

a. sterile din cauciuc

b. nesterile din cauciuc

c. din bumbac

435. Holurile şi scările sunt zone în care circulaţia este intensă. Curăţarea pavimentelor se face:

a. de 2 ori pe zi

b. în timpul nopţii când se circulă mai puţin


436. In fiecare salon curăţenia se începe cu:

a. curăţarea obiectelor mai puţin murdare

b. curăţarea obiectelor mai murdare

c. nu are importanţă ordinea de începere a curăţenie

437. Reziduurile septice vor fi colectate separat şi duse pentru incinerare în:

a. saci de culoare galbenă cu pictograma „Pericol biologic”

b. recipiente etanşe duse la crematoriu la 2 zile

c. recipiente folosite pentru transportul lenjeriei murdare


a. decubit lateral

b. decubit ventral

c. decubit dorsal





d. servitul mesei

43

440. In toate unităţile sanitare activităţile legate de gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale fac

parte din:

d. obligaţiile profesionale

e. fişa postului

f. bugetul de venituri şi cheltuieli

441.Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în:

a. mediul spitalicesc

b. extraspitalicesc, în sector medical

c. mediul hotelier

442. Controalele periodice de sănătate obligatorii sînt:

a .examen coprobacteriologic şi coproparazitologic

b. testare HIV

c. Rx pulmonară

443.Infirmiera efectuează igienizarea spaţiilor în care se află persoana îngrijită astfel:

a. respectarea circuitelor funcţionale pentru prevenirea transmiterii infecţiilor

b. curăţenie o dată pe zi

c. baie generală a bolnavilor o dată la 2 zile

444. Resturile menajere şi deşeurile infecţioase se depozitează:

a.în camera de tratamente

b. în baia comună

c.în loc special amenajat, fără accesul bolnavilor

445. Lenjeria şi rufele murdare se colectează:

a. sac galben dublu pentru cele contaminate

b.cutii rigide din plastic

c. sac alb pentru necontaminate

446. Care dintre următoarele activităţi se regăsesc între atribuţiile infirmierei?

a. asigură toaleta bolnavului mobilizat ori de cîte ori este nevoie

b. ajută asistentul medical şi brancardierul la poziţionarea bolnavului imobilizat

c. transportă şi asigură distribuirea mesei bolnavilor în condiţii igienice

d. dă relaţii despre starea sănătăţii bolnavului, dar numai la solicitarea familiei

447. Infecţia nosocomială este:

a. infecţia dobîndită în spital pe lîngă afecţiunea de bază

b. infecţia afectează doar bolnavii

c .infecţia afectează atît bolnavii cît şi personalul medical

448. Prevenirea transmiterii infecţiilor nosocomiale se face prin:

a. spălarea mîinilor după fiecare manevră

b. închiderea geamurilor saloanelor

c. purtarea echipamentului de protecţie corespunzător

d. curăţenie şi dezinfecţie ori de cite ori este nevoie sau cel puţin de 2 ori pe zi

e. gestionarea corectă a deşeurilor rezultate din activităţi medicale


a. imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie

b. igienii necorespunzătoare a tegumentelor

c. lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare

d. complicaţiilor diabetice

44


a. Ordinul 916/2006

b. Ordinul 219/2002

c. Legea 98/1994


d. baza naţională de date

e. fişa postului

f. bugetul de venituri şi cheltuieli

451.Infirmiera îşi desfăşoară activitatea în:

a mediul spitalicesc

b extraspitalicesc, în sector medical

c) mediul hotelier

452. Controalele periodice de sănătate obligatorii sînt:

a )examen coprobacteriologic şi coproparazitologic

b) testare HIV

c) Rx pulmonară

453.Infirmiera efectuează igienizarea spaţiilor în care se află persoana îngrijită astfel:

a )respectarea circuitelor funcţionale pentru prevenirea transmiterii infecţiilor

b )curăţenie o dată pe zi

c) baie generală a bolnavilor o dată la 2 zile

454. Resturile menajere şi deşeurile infecţioase se depozitează:

a) în camera de tratamente

b) în baia comună

c) în loc special amenajat, fără accesul bolnavilor

455. Lenjeria şi rufele murdare se colectează:

a) sac galben dublu pentru cele contaminate

b) cutii rigide din plastic

c) sac alb pentru necontaminate


a) asigură toaleta bolnavului mobilizat ori de cîte ori este nevoie

b) ajută asistentul medical şi brancardierul la poziţionarea bolnavului imobilizat

c) transportă şi asigură distribuirea mesei bolnavilor în condiţii igienice

d) dă relaţii despre starea sănătăţii bolnavului, dar numai la solicitarea familiei

457. Infecţia nosocomială este:

a) infecţia dobîndită în spital pe lîngă afecţiunea de bază

b) infecţia afectează doar bolnavii

c )infecţia afectează atît bolnavii cît şi personalul medical

458. Prevenirea transmiterii infecţiilor nosocomiale se face prin:

a) spălarea mîinilor după fiecare manevră

b )închiderea geamurilor saloanelor

c) purtarea echipamentului de protecţie corespunzător

d) curăţenie şi dezinfecţie ori de cite ori este nevoie sau cel puţin de 2 ori pe zi

e) gestionarea corectă a deşeurilor rezultate din activităţi medicale

459. Gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale:

45

Deşeurile nepericuloase sînt deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea

a...............................................................................................,se colectează în saci de

culoare........................................................ şi se transportă la........................................

Deşeurile periculoase se clasifică:

a) deşeuri anatome patologice – definite prin..............................................., se colectează

în saci de culoare....................................................şi se transportă la..................................

b) deşeurile infecţioase sînt deşeuri solide sau lichide care conţin sau au venit în contact

cu...................................................

c) deşeurile înţepătoare / tăietoare sînt reprezentate de ....................................................

.......................................... şi se colectează în......................................................................


a) imobilizării îndelungată în aceeaşi poziţie

b) igienii necorespunzătoare a tegumentelor

c) lenjerie umedă cu cute şi cusături pe zonele predispuse la escare

d) complicaţiilor diabetice

461. Îmbrăcarea unui pacient care are unul din membre afectat se va face:

a) începînd cu membrul sănătos

b) începînd cu membrul afectat

c) nu contează ordinea dacă operaţiunea se execută de minim 2 persoane

462. Care este ordinea cronologică corectă pentru următoarele operaţiuni :

a) ştergerea prafului, măturatul umed, ştergere cu dezinfectant, spălare cu detergent, clătire

b) măturat umed, ştergere praf, spălare cu detergent, ştergere cu dezinfectant, clătire

c) ştergere praf, măturat umed,spălare cu detergent , clătire, ştergere cu dezinfectant

463. Manevrele corecte care se efectuează în cazul expunerii accidentale la sînge prin înţepare sunt:

a) se spală imediat locul cu apă şi săpun şi se clăteşte

b) se provoacă sîngerarea rănii prin compresiune

c) se dezinfectează plaga cu un antiseptic sau dezinfectant, timp de contact minim 5 minute

464. Enumeraţi cinci situaţii cînd este obligatorie spălarea mîinilor:

- după folosirea toaletei

-după ştergerea nasului

- transportului deşeurilor

- toaleta bolnavului

- transportul şi distribuirea hranei bolnavului


a) depozitează şi manipulează corect lenjeria curată pe secţie respectînd codurile de procedură

b) dă informaţii aparţinătorilor despre evoluţia bolii pacienţilor

c) ajută persoana îngrijită la activitatea de hrănire şi hidratare

d) împarte medicaţia bolnavilor conform foii de observaţie

466. Empatia faţă de bolnav înseamnă:

a) atitudine înţelegătoare, pozitivă, dorinţa de a ajuta

b) capacitatea de a acţiona independent

c) cunoaşterea regulilor de prim ajutor

467. Echipamentul de protecţie obligatoriu este:

a) halat, bonetă,pantofi

b) bluză pantaloni, mască facială, sandale

c) halat, bluză şi pantaloni , bonetă, pantofi de interior

46

468. Lenjeria persoanei îngrijite se schimbă:

a) o dată la 3 zile

b) ori de cîte ori este nevoie

c) la solicitarea pacientului

469. Enumeraţi cel puţin 5 din cele 14 nevoi fundamentale ale pacienţilor în care infirmiera poate interveni:

1................................................................... 3...........................................................

.

2................................................................... 4.............................................................

5...................................................................

6...................................................................

470. Drepturile pacientului sînt reglementate prin:

a) legea 319/2006

b) legea 46/2003

c) legea 272/2004

471. În relaţiile cu aparţinătorii infirmiera are obligaţia:

a) să dea relaţii asupra diagnosticului

b) să facă recomandări privind medicaţia

c) să păstreze confidenţialitatea diagnosticului şi a tratamentului

472. Persoanele cu tulburări psihice trebuie îngrijite:

a) recurgînd la forţă, admonestare

b) fără nici un fel de discriminare

c) fără consimţămîntul pacientului sau reprezentatului legal

473. Corpul uman este alcătuit din următoarele părţi majore:

-

-

-

-

474. Sistemul osos este format din:

a) totalitatea oaselor legate prin articulaţii

b) oasele lungi ale membrelor

c) coloana vertebrală şi discurile intervertebrale

475. Enumeraţi componentele esenţiale din alimente fără de care viaţa nu ar fi posibilă:

-

-

-

-

-

-

476. În cazul unei situaţii de urgenţă :

a) vă păstraţi calmul fără a crea panică

b) planificaţi rapid ce trebuie făcut

c) administraţi un calmant

d) trimiteţi urgent după ajutor profesionist

e) încurajaţi victima

47

477. Îngrijirile paliative au ca scop:

a) vindecarea rapidă a bolii

b) alinarea suferinţei

c) respectarea vieţii

d) intervenţii chirurgicale

e) de a considera moartea ca un proces natural

f) de a grăbi moartea

478. La schimbarea lenjeriei de pat ocupat cu pacient imobilizat :

a) participă o singură persoană

b) participă 2 persoane

c) se efectuează după efectuarea toaletei bolnavului

479. Schimbarea lenjeriei de pat şi de corp are ca scop:

a) menţinerea stării de igienă şi confort

b) prevenirea escarelor de decubit

c) creşterea demnităţii pacienţilor

480. Toaleta pacientului mobilizat se face:

a) pentru menţinerea tegumentelor curate

b) pentru prevenirea leziunilor

c) pe regiuni, progresiv

d) pentru că solicită bolnavul

481. Mijloacele de transport în funcţie de gravitatea afecţiunii sînt:

a) targa

b) cărucior

c) însoţirea la braţ

d) salvare

482. În poziţia de decubit dorsal se transportă pacienţii cu:

a) traumatisme craniene

b) traumatisme ale coloanei vertebrale

c) traumatisme toracice

483. Regiunile corpului predispuse apariţiei escarelor în cazul unui pacient imobilizat sînt:

a) regiunea sacrată

b) la nivelul degetelor

c) la nivelul călcîielor

d) la nivelul omoplaţilor

484. Pentru prevenirea escarelor se vor respecta următoarele reguli generale:

a) schimbarea poziţiei bolnavului în pat la intervale de timp bine stabilite

b) întreţinerea curată şi uscată a tegumentelor

c) alimentaţie bogată în proteine

d) lenjerie uscată, curată, fără cute

485. Comunicarea este:

a) un element indispensabil pentru buna funcţionare a fiecărei comunităţi

b) ascultarea şi executarea sarcinilor primite

c) un mod de influenţare şi modificare a comportamentului pacientului pentru a înlătura teama şi nesiguranţa,

mărind creşterea încrederii în sine şi înţelegerea corectă a situaţiei

486. Colectarea dejecţiilor fiziologice şi patologice la pat trebuie să urmărească:

48

a) asigurarea intimităţii pacientului

b) grăbirea pacientului în a elimina

c) măsuri de precauţie în răspîndirea injecţiilor

d) folosirea de materiale corespunzătoare fiecărei operaţiuni

e) pregătirea psihică a pacientului

487. Între atribuţiile infirmierei în secţiile cu copii se regăsesc următoarele:

a) efectuează sau ajută ( în funcţie de vîrstă şi patologie) la efectuarea toaletei zilnice a copilului bonav

b) dă relaţii aparţinătorilor despre starea sănătăţii copilului

c) ajută la pregătirea pacientului (copil) în vederea examinării

488. Prin curăţenie se înţelege:

a) prima etapă obligatorie, permanentă şi sistemică în cadrul activităţii de îndepărtare a murdăriei

b) cea mai răspîndită metodă de decontaminare a microorganismelor de pe suprafeţe, tegumente

c) distrugerea microorgaanismelor

489. Care sunt procedeele folosite în procesul de curăţenie:

a) măturaea umedă

b) spălarea

c) aspirarea ,după caz

d) pulverizare cu dezinfectant

e) spălarea mîinilor

490. Dezinfecţia:

a) înlocuieşte curăţenia

b) distruge microorganismele în proporţie de 99%

c) este o procedură preventivă

491. La prepararea şi utilizarea substanţelor dezinfectante sînt necesare:

a) folosirea de recipiente curate

b) se poate amesteca dezinfectantul cu detegrentul

c) cunoaşterea exactă a concentraţiei de lucru în funcţie de suportul supus dezinfecţiei

d) respectarea normelor de protecţie a muncii

492. Curăţenia într-un salon se începe cu:

a) zonele mai murdare

b) zonele mai puţin murdare

c) nu are importanţă

493. Materialele folosite pentru curăţenie vor fi:

a) aceleaşi pentru saloane, oficii şi grupuri sanitare

b) diferite şi pe culori pentru fiecare destinaţie (sau cu etichete)

c) curăţate, spălate şi uscate la sfîrşitul programului

494. Metodele de aplicare a dezinfectanţilor chimici în funcţie de suportul care urmează să fie tratat, sînt:

a) ştergere

b) pulverizare

c) imersie

d) spălare

495.Dezinsecţia este:

a) un complex de măsuri menite să distrugă insectele

b) distrugerea microbilor

c) aerisirea şi pulverizarea de dezinfectant

496. Prin deratizare se înţelege:

49

a) măsuri de prevenire a infestării cu insecte

b) măsuri pentru distrugerea răzătoarelor

c) prevenirea contaminării cu microorganisme

497. Care sînt măsurile aplicate de personalul medico-sanitar în practica medicală referitoare la Precauţinile

Universale:

a) punctualitatea la locul de muncă

b) spălatul mîinilor

c) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat şi complet

498. Mănuşile de unică utilizare:

a) se vor spăla după fiecare utilizare, putînd fi folosite din nou

b) nu se vor spăla după utilizare

c) nu se va purta aceeaşi pereche de mănuşi de mai multe ori

499. Persoanele aflate în faza terminală au dreptul:

a) să fie îngrijite, menţinîndu-li-se sentimentul speranţei

b) să li se ofere răspunsuri oneste la întrebările puse

c) să nu moară singuri

500.Camerele destinate depozitarii lenjeriei curate se dezinfecteaza:

a.zilnic

b.la 2 zile

c.ori de cate ori este nevoie

test infirmiere - azuga

Documents