Stiri 11 mai 2020, partea a doua MERGEȚI PRIN ȚARĂ PE LA ȚĂRANI, ASCULTAȚI-LE NECAZURILE ȘI AJUTAȚI-I! Agroinfo 10 mai 2020 ȚĂRANII ÎȘI AȘTEAPTĂ MINISTRUL! Sfârșit de săptămână plin de vizite pentru șeful de la Agricultură. Ministrul Adrian Oros a fost sâmbătă la Satu Mare la doi procesatori, Unicarm și Primalact. Domnule ministru, mergeți prin țară, pe la țărani, și ascultați-le necazurile că numai așa o să cunoașteți realitatea, i-au transmis mai mulți fermieri șefului MADR.

Ministrul agriculturii a început un turneu prin România. Până acum, Adrian Oros a vizitat fermieri mari, cum e Mihai Afiliu din Prahova, și procesatori. Sâmbătă, șeful de la Agricultură a fost la Satu Mare la unul dintre procesatorii mari, o afacere integrată din agricultură, Unicarm și la un procesator mai mic, o afacere de familie înființată în anul 1998, Primalact.

Cea mai importantă companie românească din domeniul agroalimentar din nord-vestul României este Unicarm!Compania a fost înfiintată în anul 1997 când se inaugurează prima secție de produse din carne în comuna Vetiș, jud Satu Mare. În spatele acestui brand stă familia domnului Vasile Lucuţ. El a construit un business puternic în retail, agricultura şi industrie alimentară, ajungând la un număr de circa 3200 de angajaţi. Sub brandul Unicarm funcţionează o reţea de 120 de magazine, 2 abatoare, ferma proprie de bovine pentru carne (1400), unități de procesare, depozitare, transport produse.De asemenea, Unicarm a dezvoltat începând cu anul 2009, o fabrica de procesare lapte (120000 l/zi), in care sunt produse peste 30 de tipuri de produse. Compania deține și o sectie de panificație, a scris ministrul agriculturii pe pagina sa Facebook.

Despre Primalact, ministrul Oros a scris: fabrica produce pe piața românească o gamă diversificată de

1

produse lactate proaspete şi brânzeturi, produse proaspete: lapte de consum, smântană, brânză de vaci; brânzeturi: cascaval şi specialităţi din cascaval, cascaval afumat, mozzarella, brânză telemea, brânză burduf, branză topită, cremă de unt, etc.Primalact este beneficiară a unui proiect din fonduri europene în valoare de 4 mil €, sumă destinată măririi capacității de procesare la 45 mii de litri lapte/zi.  La finalul postării, șeful MADR ne-a îndemnat pe toți să consumăm produse românești.

E lăudabil că ministrul agriculturii ne îndeamnă pe toți românii să consumăm produse românești ca să mișcăm economia noastră și nu a altor țări. E nevoie de procesatorii români care să aducă pe piață produse românești. E bine că sunt astfel de afaceri românești de succes și ar trebui să fie mai multe. Dar de la înălțimea unui procesator sau a unui mare fermier, ministrul Oros nu are cum să cunoască și realitatea din fermele multe și mici care domină România. Acolo unde sunt pălmașii care au acces greu la fonduri europene și cu mare dificultate încasează și subvențiile APIA, acolo trebuie intervenit. Ministrul agriculturii trebuie să cunoască și această fațetă a realității, i-au transmis fermierii.

Domnule ministru, să mergeți în țară peste tot și să ascultați necazurile și greutățile fermierilor și ale țăranilor, față-n față cu dumnealor că numai așa cunoașteți adevărul și problemele lor reale!

Mergeti prin țară pe la țărani, pe la fermieri și ascultați-le problemele cu care se confruntă și ajutați-i, nu le băgați bețe-n roate! I-au transmis fermierii mici, țăranii, și nu numai, ministrului agriculturii. Șeful MADR este așteptat și-n fermele mici, fermierii i-au scris deja cu zecile o parte din necazurile lor. Inserăm câteva dintre mesajele lor disperate.

Greșeala României, promovează giganții și fermele mijlocii le distruge. O țară este prosperă cu clasa de mijloc, nicidecum cu magnații. Dar despre ce vorbim, niciun guvern nu vrea ca nivelul de trai să crească, doar creșterea economică, pentru că ei doar prin sărăcia altora pot să fie mari. Tot ce e făcut industrial e otravă. Dar ce mai contează dacă face profit, i-a scris ministrului agricultorul Claudiu Marin Moldovan.

Domnule ministru, veniți și la ciobani să vedeți situația exactă a islazului unde ar trebui să paștem animalele. Să vedeți urmare a legilor date și mai ales a interpretării lor, unde ajung de fapt banii de la APIA și de ce de 30 de ani, ciobanii trăiesc la fel de amărâți sau chiar mai amărâți. E bine că vedem modele de succes, dar astăzi mai arzătoare ar fi supraviețuirea fermelor de

2

familie, i-a spus ministrului crescătorul de animale Stelică Mușat.

Să vină să vadă și fermierii mici care ne chinuim să creștem mari și întâmpinăm tot felul de greutăți, i-a spus lui Oros și fermierul Ionel Mogoș.

Domnule ministru, 3 întrebări am: 1. Când apar centrele de procesare și colectare care să ajute fermierii mici și mijlocii? 2. Când veți lua măsuri împotriva samsarilor din piețe? 3. Când se va discuta despre posibila distanță de 500 m de la ultima casă la fermă? Țin să precizez că în nicio țară europeană nu este impusă această distanță, l-a întrebat pe ministrul agriculturii un alt fermier.

Traderul de cereale Comcereal Tulcea, controlat de producătorul de uleiuri Argus, încheie T1/2020 cu o pierdere de 538.959 lei, la afaceri de 11,8 mil. lei, în scădere cu 33,5% Tibi Oprea 11.05.2020,

Comcereal Tulcea (CTUL), care depozitează şi comercializează produse agricole, şi-a adâncit pierderile în T1/2020, la 538.959 lei, în timp ce afacerile au scăzut cu 33,5%, până la 11,8 milioane de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului trimestrial publicat la Bursă.

Compania spune că la baza rezultatelor obţinute în primele trei luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2019 a stat rulajul fondului de marfă. Chiar dacă în T1/2020 traderul a recepţionat şi a vândut mai multe cereale şi oleaginoase, nu a avut produse în urma procesării oleaginoaselor şi astfel nici nu a vândut astfel de produse.

Compania de 23,9 milioane lei capitalizare este controlată în proporţie de 95,3% de producătorul de uleiuri vegetale Argus Constanţa. 

Cooperativa agricolă Drumul Cartofului din Covasna vrea să intre cu legumele în supermarketuri. „Din toamnă, iarnă, sperăm să fim prezenţi pe rafturi“ Florentina Niţu 08.05.2020,

Cooperativa agricolă Drumul Cartofului, cu sediul în localitatea Turia, judeţul Covasna, formată din patru companii care produc câteva tone de legume anual, vrea să intre cu produsele în supermarketuri după campania de recoltare. Pentru campania de primăvară, membrii cooperatori aproape au finalizat plantarea legumelor, însă spun că din cauza coronavirusului au avut întârzieri ale seminţelor şi îngrăşămintelor.

3

„Ne-am asociat pentru că este mai uşor să vindem împreună. Vrem să intrăm în supermarketuri, în marile reţele. În cooperativă, am câştigat şi un proiect pe fonduri europene şi investim în utilaje şi ambalarea legumelor. Planurile noastre de dezvoltare continuă, dar depind de evoluţia pandemiei. Din toam-nă, iarnă, sperăm să fim prezenţi pe rafturi cu cartofi, varză sau ceapă“, a spus pentru ZF Benedek Kovács, preşedintele cooperative agricole Drumul Cartofului.

  Legume delicioase cu abonament anual, afacerea lansată de un gospodar român. Cum funcţionează sistemul ingenios 11 mai 2020, 15:41deIulian Bunila

Un micro-producător de legume bio din Buzău testează varianta aprovizionării săptămânale a consumatorilor urbani pe bază de abonament. Grădina Bio Amurtel Poieni este un proiect coordonat de Asociaţia de Ajutor Amurtel, lansat la sfârşitul lunii aprilie prin livrarea primelor coşuri de legume bio de la ferma proprie.

Solariile asociaţiei se află în satul Poieni (oraş Pătârlagele), din judeţul Buzău. Primele pachete furnizate către consumatori urbani din Bucureşti şi Buzău, în condiţii de siguranţă totală, spun reprezentanţii asociaţiei.   „Parteneriatul cu Grădina Bio Amurtel Poieni este o soluţie de tip abonament, cu multiple beneficii pentru consumator, produse certificate organic, livrare sigură şi igienică, preţ fix pentru întregul sezon. Iar producătorul beneficiază şi el de o piaţă de desfacere stabilă, astfel încât toată lumea are puţină siguranţă în aceste vremuri pline de incertitudini,” declară Didi Deshaies, preşedintele Asociaţiei non-profit şi iniţiatoarea proiectului.

Potrivit iniţiatorilor, prin absenţa intermediarilor, legumele sunt sigure în ceea ce priveste riscul de contaminare, iar consumatorul este protejat de fluctuaţiile pieţei şi de speculă.    Având în vedere grija consumatorilor şi riscurile prezente în

4

spaţiile aglomerate precum pieţe şi supermarketuri, opţiunea de avea produsele livrate acasă reprezintă un beneficiu major.   

 „Acest tip de parteneriat contribuie la reducerea poverii sărăciei în comunităţile rurale dezavantajate. În acelaşi timp, consumatorul este sigur de calitatea şi provenienţa alimentelor care îi ajung pe masă, făcând o veritabilă investiţie pe termen lung în sănătatea sa şi a familiei sale,” explică Didi Deshaies.    Pentru asigurarea unor coşuri săptămânale bogate şi diversificate, Grădina Bio Amurtel produce o varietate largă de legume şi verdeţuri, asigurând astfel biodiversitatea locală.    Certificarea bio garantează că legumele sunt crescute fără niciun fel de îngrăşăminte sau fertilizatori chimici, ceea ce asigură pe de o parte calitatea produsului care ajunge pe masa consumatorului şi impactul pozitiv asupra sănătăţii acestuia, iar, pe de cealaltă parte, protejarea mediului înconjurător de pesticide şi fertilizatori chimici şi poluanţi.     

Consumatorii susţin coşuri de legume şi pentru copiii unui centru rezidential din judeţul Buzău. ”Pe acest fond lansăm invitaţia către consumatorii din Bucureşti şi Buzău de a deveni parteneri în acest proiect cu menţiunea că în plus, Grădina furnizează săptămânal legumele care stau la baza alimentaţiei copiilor aflaţi sub măsură de protecţie în Centrul Rezidenţial Familia Amurtel din satul Pănătău, judeţul Buzău de asemenea administrat de Asociaţia de Ajutor Amurtel România”, spun reprezentanţii asociaţiei.   Cei care se vor abona prin intermediul site-ului legume-eco.ro vor primi în mod regulat un coş cu produse organice locale, proaspete, livrate direct de la fermă, în fiecare săptămână. Plata pentru rata lunara se poate efectua în ultima zi de miercuri a lunii, atât în numerar, cât şi prin ordin de plata într-un cont afişat pe site.    Dacă doresc, consumatorii pot plăti întreg abonamentul într-una sau două tranşe. Preţul legumelor se stabileşte în funcţie de costurile producţiei grădinii sociale, pe baza acestui buget transparent de costuri care nu se schimbă pe parcursul anului.   De exemplu, abonamentul pentru Coşul Familial este 2.450 lei, plătibili sub formă de avans de 530 lei și rate de 240 de lei pe lună timp de opt luni, pe parcursul lunilor mai-decembrie. 

  ”Pare o suma mare, însă vorbim de produse bio, categorie mai scumpă decât cea obişnuită. Dacă acum vorbim mai mult de verdeaţă, ceapă, usturoi, salată ori ridichi, mai târziu vom avea un pachet foarte consistent, cu tomate, castraveţi”, spune Didi Deshaies, preşedintele Asociaţiei non-profit şi iniţiatoarea proiectului.   Proiectul are şi un rol social. Prin plata abonamentelor pentru legumele bio, se asigură finanţarea unui centru de plasament de tip familial. Grădina este mai degrabă o activitate non-profit a ONG-ului din Buzău, principalul motiv al existenţei ei fiind acela de a

5

asigura hrana copiilor pe care îi îngrijim, fără a uita de aspectul de economie socială al acestei întreprinderi.   În Centrul Rezidenţial Familia se află 11 copii cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani plasaţi sub măsură de protecţie. 

Inscrieri deschise pentru fermieri si producatori la conferinta dedicata agriculturii In mai 10, 2020

CursDeGuvernare.ro organizează marți, 12 mai, între orele 15.00 – 17.30 VIDEO CONFERINȚA online #CovidAgri: Cum (re)învățăm România să se hrănească. Resetarea agriculturii și scurtarea lanțului de la producător la consumator – cu sprijinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Federației Naționale PRO AGRO și Asociației Fermierilor din România. Vă invităm să vă înscrieți pentru a participa online și pentru a adresa întrebări speakerilor.

Dezbaterea va fi transmisă  LIVE  pe CursDeGuvernare.ro și pagina de Facebook  https://www.facebook.com/CursDeGuvernare.ro/

Argument:Orice criză acutizează problemele a căror rezolvare a fost amânată. Iar capacitatea României de a folosi potențialul agricol intern e o astfel de problemă:

Importuri de carne de 1 miliard de euro, de legume și fructe de 1 miliard de euro, de lapte de 0,3 miliarde de euro – în condițiile în care 2/3 din suprafața țării poate fi considerată suprafață agricolă.Sunt cifrele dure ale anului 2019, când deficitul comercial la alimente și produse agricole a fost de un istorc 1,5 miliarde. Doar circa o treime din ce consumă România e produs în interiorul granițelor sale.  Asta în condițiile în care producătorii agricoli români au marfa pe stoc.

Cum construim un sistem eficient de preluare și distribuție a produselor agricole și cum scurtăm drumul acestora către rafturile marilor retaileri?

6

Cum stimulăm asocierea producătorilor în cooperative care pot garanta atât cantitatea cât și calitatea produselor?

Cum facilităm construirea unui sistem logistic de aprovizionare la care să aibă acces cât mai mulți producători?

Cum procedează Ungaria și Polonia – principalii noștri furnizori de alimente și produse agricole?

Care sunt exemplele de bune practici din România.

Răspunsurile la aceste întrebări ar trebui să configureze soluțiile de la ambele capete ale problemei: Politici publice – pe de o parte, și inițiativă privată, organizare și eficiență – de cealaltă parte.

Această criză poate constitui și trebuie să se constituie într-un punct de inflexiune.

Producători, cooperative si asociații, oficiali și decidenți în privința politicior publice – vor inventaria problemele si vor încerca să deseneze soluțiile concrete  valorizarea producției agricole românești.

Vă invităm la o dezbatere cu cei mai importanți actori din această ecuație: autorități publice, companii, furnizori de soluții.

Agendă eveniment:

15:00 – 15.20 Cuvânt de deschidere; Lanțul scurt de la producător la consumator 

Adrian OROS, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

—- Moderator al evenimentului: Andreea PAUL, Conf.Univ. ASE, președinte INACO —- 

15.20 – 15.35 Tabloul general al problemelor în agricultură și consum intern

ANALIST macroeconomie (tbd)

15.35 – 15.50 Noi soluții și finanțări de criză pentru susținerea producției interne

Mihail DUMITRU, Director General Adjunct, DG Agri, Comisia Europeană

15.50 – 16.10 Problemele producătorilor interni  

7

Ionel ARION, președinte, Federația Națională PRO AGRO

Adrian RĂDULESCU, președinte, Asociația Fermierilor din România

16.10 – 16.50 Soluțiile marilor retaileri de susținere a producției interne:

George BĂDESCU, director executiv, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România

Anca DAMOUR, Executive Board Member, Carrefour România : Cooperativa Agricolă Vărăști

Diana DOBRE, Category Group Manager, Mega Image : Marca proprie: Gusturi Românești

Călin COSTINAȘ, vicepreședinte, PROFI Rom Food

16.50 – 17.10 Procesarea și vânzarea inteligentă a produselor locale

George CĂȚEAN, proprietar Ferma Cățean, Brașov 

17.00 – 17.15 Soluții de finanțare pentru asocieri de producători și scurtarea lanțului de la producător la consumator

Reprezentant Ministerul Agriulturii și Dezvoltării Rurale

17.15 – 17.30 Q&A de la participanți; Închiderea evenimentului 

Participanții care vor urmări dezbaterea online au posibilitatea să adreseze întrebări atât în avans, cât și în timp real, ca reacție la prezentările speakerilor.

Moderatorii vor adresa speakerilor întrebările venite din public. Răspunsurile vor fi furnizate atât în direct (în limita timpului disponibil) cât și ulterior, online.

Mangaliţa la borcan, o afacere profitabilă! Petronela Cotea Mihai11 mai 2020

Mangaliţa la borcan  - model de curaj şi creativitate în a căuta metode noi de valorificare superioară a produselor din fermele româneşti.

8

Tânărul fermier Bogdan Beceru (foto colaj stânga), este pasionat de creşterea porcilor Mangaliţa, în prezent deţinând o fermă cu un efectiv total de aproximativ o sută de capete, în zona Târgu Frumos, judeţul Iaşi.

Din cartea de bucate a bunicii Catinca, pe mesele românilor

Ținând cont de faptul că mulţi consumatori sunt nevoiţi să îşi creeze rezerve de alimente, mergând mai rar la cumpărături, şi încurajat de dorinţa oamenilor de a găti cât mai rapid, s-a gândit să aducă în actualitate şi în casele românilor o străveche reţetă de tochitură moldovenească, sub formă de produs semipreparat. Astfel, în aceste timpuri grele, are curajul de a ieşi pe piaţă cu primul produs finit din ferma sa, respectiv Tochitura de porc Mangaliţa, la borcan.

”De fapt, sunt aproape doi ani de când ne-am gândit la această idee dată de singura bunică pe care o mai avem în viaţă, Catinca Florici (foto colaj dreapta), în vârstă de 87 de ani. A şi venit la fermă, pentru a ne demonstra practic cum se poate obţine o asemenea tochitură, sănătoasă şi cu gust.. de tradiţie. Ne-a pus şi câteva condiţii, respectiv să amenajăm în aer liber cadrul pentru fierbere, să avem cazan mare şi să fim pregătiţi cu lemn de brad. Anul trecut, am definitivat împreună formula de lucru, dar acum a venit momentul să primim încuviinţarea de a produce singuri acest preparat culinar”, sublinia Bogdan Beceru.

 Tânărul fermier ieşean, care între timp a absolvit Facultatea de Zootehnie din Iaşi, a înfiinţat ferma în urmă cu mai bine de un deceniu, atunci când copiii săi erau mici şi când căuta alimente cât mai sănătoase pentru aceştia. Astfel, a ales să părăsească oraşul Iaşi pentru Târgu Frumos şi să îşi desfăşoare activitatea într-o zonă care, iniţial, era pustie. Ulterior, în apropiere s-a amplasat şi o stână, dar toată lumea din împrejurimi începuse să vorbească despre ”fermele din valea lui Bogdan”. Pornind de la aceste asocieri, zootehnistul a ales ca produsele din ferma sa să fie aşezate sub brandul ”Valea lui Bogdan”. Astfel, de aici, piaţa ieşeană a început să includă şi produse precum jumări de porc Mangaliţa ambalate în vid (250 g), slăninuţă de porc Mangaliţa afumată şi ambalată în vid (1 kg), slăninuţă de

9

porc Mangaliţa fiartă în zeamă de varză etc. Fiind crescător şi de alte specii zootehnice, precum capre, vaci, rase speciale de păsări (Brahma, Cochinchina), în ferma sa Bogdan Beceru obţine şi alte produse alimentare, specifice fiecărei categorii, toate fiind evidenţiate în atestatul său de producător.

”Carnea este pregătită ca în vremea bunicilor, fiind condimentată doar cu sare, fără alţi conservanţi sau aditivi. Doar cu o prealabilă încălzire şi masa este gata. Fiecare borcan de patru sau opt sute de grame conţine cotlet, pulpă, costiţă, adică am ales acele părţi ale porcului pe care le regăsim şi în tochitura servită în restaurantele cu specific tradiţional. Am decis ca în reţeta actuală să nu introducem cârnaţii afumaţi, deoarece nu sunt agreaţi de toată lumea”, preciza Bogdan Beceru.

  O idee de afaceri care merge ca unsă

Primele cantităţi de produse din noul sortiment vor fi prezente pe piaţa locală, în magazinele cu specific românesc, începând din luna mai 2020. Producătorii ieşeni au în vedere şi livrarea la domiciliu, pentru consumatorii din zona Târgu Frumos, produsele fiind distribuite personal, în alte judeţe livrarea făcându-se prin curierat rapid. Toate investiţiile au fost realizate cu fonduri proprii şi cu munca întregii familii, Bogdan Beceru fiind dezamăgit de calea fondurilor europene, pe care o consideră întortocheată şi stresantă.

Bogdan Beceru: “Ferma noastră de familie şi a luat naştere din dorinţa de a oferi produse alimentare naturale şi sănătoase, provenite de la animale crescute cu hrană naturală. La fel este şi acest produs scos pe piaţă în aceste timpuri grele, tochitura de porc Mangaliţa”.

 CREATIVITATEA MERGE MAI DEPARTE...

În prezent, tânărul fermier ieşean Bogdan Beceru lucrează la obţinerea altor produse, încercând să valorifice tot ceea ce este posibil din porcul

10

Mangaliţa, supranumit “porcul somon” sau “ uleiul de măsline pe 4 picioare”. Astfel, următorul preparat care va putea fi adus pe masa românilor din ”Valea lui Bogdan” este reprezenta de Jumările de gâscă în untură de Mangaliţa, tot la borcan, pentru a se putea păstra o perioadă cât mai îndelungată.

Iată de ce a renunţat Bogdan Beceru la traiul comod din capitala Moldovei pentru o viaţă mai altfel, printre animalele de fermă.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Industria carnii intră pe pierderi! Costuri ridicate si vanzari tot mai mici Agrostandard | 10 May, 2020 | Pierderile estimate pentru anul 2020 in industria carnii din cauza pandemiei de coronavirus ar putea depasi mai multe milioane de euro, in conditiile cresterii costurilor pe angajat cu circa 25-30%, dar pe fondul scaderii eficientei muncii cu aproximativ 30% si a vanzarilor cu 15-20%, sustine Dana Tanase, directorul executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC). In acelasi timp, vanzarile s-au prabusit la carnea de pasare, scaderi semnificative fiind inregisrate si la carnatii pentru gratar si mici.

“Din discutiile avute cu procesatorii de carne, cresterea cu 25-30% a costurilor pe angajat corelata cu scaderea eficientei muncii reprezinta deja o realitate. Repornirea economiei si relaxarea masurilor de distantare sociala nu cred ca vor conduce cel putin pentru urmatoarele sase luni la o reducere a costurilor pe angajat si la o crestere a eficientei muncii. Si aceasta, ca urmare a faptului ca masurile si procedurile speciale puse in practica de companiile din industrie pentru a proteja sanatatea si securitatea angajatilor, si a reduce la minim riscul aparitiei imbolnavirilor vor ramane in vigoare, pentru multa vreme de acum incolo. Daca luam in calcul si reducerea vanzarilor cu circa 15-20% si faptul ca reluarea se va face treptat si va depinde foarte mult si de reluarea activitatii in industria ospitalitatii, este foarte posibil ca pierderile pentru intreg anul 2020 in industria carnii sa depaseasca mai multe milioane de euro”, a declarat pentru AGERPRES directorul executiv al ARC.

Dana Tanase a precizat ca dupa Sarbatorile Pascale a avut loc prabusirea cererii la carnea de pui, atat pentru cea proaspata, cat si pentru carnea congelata, motivul principal fiind “avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici”.

“Din pacate, dupa Sarbatorile Pascale, avem prabusiri ale cererii. Noi credem ca doua ar fi explicatiile pentru aceasta scadere, si anume: avalansa de carne de pui din Polonia la preturi inexplicabil de mici si veniturile

11

corelate cu increderea consumatorilor. Sa nu uitam ca sunt peste 1,2 milioane de oameni trimisi in somaj tehnic care, pe de o parte nu au incasat toti inca acest ajutor, oricum mai mic decat venitul realizat inainte de criza si pe de alta parte nu au o viziune prea buna cu privire la viitorul lor. De asemenea, procesatorii inregistreaza scaderi cu aproximativ 20% pana in prezent, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, la comercializarea carnatilor pentru gratar si micilor congelati, scadere ce are drept cauza lipsa interactiunilor sociale. In acesta perioada au mai fost semnalate scaderi drastice la pieptul de pasare si ready meal, in conditiile in care activitatea HORECA este zero atat la noi, cat si in Europa. Si vanzarea de produse din carne la vitrina asistata a scazut cu 30% comparativ cu aceeasi perioada din 2019. Estimam ca se va mentine acest trend descendent cel putin inca 3 luni”, a mai spus directorul executiv al ARC.

Grafic ZF: Evoluţia volumelor Coca-Cola HBC România în primul trimestru din fiecare an

Moara Todireni îşi aşteaptă investitorii Publicitate 11.05.2020

Insol Advisor scoate la vânzare complexul agro industrial Moara Todireni. Subansamblul, situat în Nord-Estul României, este o reală oportunitate de afaceri pentru cei care vor să demareze o investiţie pe termen lung. Complexul agro-industrial este compus din moară de grâu proiectată, produsă şi pusă în funcţiune de Ocrim SPA Italia cu o capacitate de producţie construită de 100 to/24 ore. Moara produce toate tipurile de

12

făină din grâu (inclusiv în amestec cu făina de secară, hrişcă, ovăz, orz şi/sau seminţe) şi deţine echipamente tehnologice pentru producţia de făini speciale.

Conform A.N.S.V.S.A. Botoşani, la data de 14.04.2020, în judeţul Botoşani, pe lângă Moara Todireni mai existau doar 7 mori de grâu. Aceste mori au însă capacităţi mici de producţie, nefiind capabile să acopere întreaga piaţă din regiune. La o capacitate de producţie de 100%, moara ar acoperi aproximativ 57% din consumul de făină a judeţului Botoşani (48.205 tone faină consum total Botoşani cf. INSSE).

Dacă moara ar funcţiona la o capacitate maximă ar avea un necesar anual de 36.500 to de grâu, cantitate care reprezintă aproximativ 31% din producţia totală de grâu a judeţului Botoşani (117.290 tone productie totala 2018 cf. INSSE). În plus, prin apropierea de frontiera cu Republica Moldova (în anul 2015 a fost redeschisă Vama Stânca) există şi posibilitatea aprovizionării cu cereale din Republica Moldova.

Pe lângă moară, complexul dispune de 5 silozuri cu sistem Tornum AB, capacitatea totală a acestora fiind de 10.000 to. (5 silozuri x 2.000 to.). Ca şi capacitate de depozitare complexul agro-industrial se situiază în primii 15 jucători ca mărime. La nivelul judeţului există o capacitate totală de depozitare de 552.435 to şi un număr total de 149 de jucători. Parcul fotovoltaic şi clădirea de birouri completează funcţionabilitatea acestui complex agro-industrial.

 Valorificarea se va face ca şi subansamblul funcţional prin licitaţie publică, competitivă, cu strigare, cu preţ în urcare. Subansamblul funcţional este scos la vânzare la preţul de pornire de 4.414.925 Euro.

Totodată, există posibilitatea închirierii acestuia, în cazul in care nu va fi adjudecat în procedura de vânzare. Preţul de pornire al licitaţiei pentru închiriere este de 100.000 Lei + TVA pe lună.

13

Potenţialul de investiţie în această afacere este strâns legat de trendul ascendent pe care se află industria agricolă românească. Ţara noastră este una dintre ţările cu cel mai pronunţat profil agrar din Uniunea Europeană, deţinând aproape o treime din totalul terenului agricol al acesteia. Amplasamentul agro-industrial Moara Todireni funcţiune în anul 2016, a beneficiat de finanţare de la CEC Bank.

Licitaţiile vor avea loc în datele de 22.05.2020 şi 29.05.2020 iar mai multe informaţii pot fi obţinute prin contactarea directă a organizatorului licitaţiilor, administratorul judiciar Insol Advisor SPRL (www.insoladvisor.ro).

 Compania de morărit şi panificaţie Mopan Suceava a ajuns la afaceri de 90 mil. lei în 2019, plus 15%, şi un profit de 7,3 mil. lei, dublu faţă de 2018. Compania a avut un număr mediu de 713 angajaţi în 2019 Florentina Niţu 08.05.2020,

În 2020, compania investeşte în extinderea capacităţii de producţie a produselor de panificaţie a unităţii din Suceava, prin achiziţionarea de utilaje noi

Mopan Suceava, companie cu activităţi de morărit şi panificaţie, deţinută de Elena Coman (90%) şi Aurelia Ţocu (10%), a ajuns la o cifră de afaceri de 90 de milioane de lei în 2019, în creştere cu 15% comparativ cu 2018, şi la un profit de 7,3 milioane de lei, dublu faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. 

14

Compania a avut un număr mediu de 713 angajaţi în 2019, iar anul acesta, în contextul pandemiei de COVID-19, a solicitat eliberarea unui certificat pentru situaţii de urgenţă de tip 1, ce se acordă pentru întreruperea totală sau parţială a activităţii în perioada stării de urgenţă, potrivit Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

  Cârnații ”Grătărel” de la Elit au fost votați Produsul anului 2020 meatmilk  11 mai 2020

CÂRNAȚII GRĂTĂREL – PLIN DE CARNE, printrecele mai apreciate produse ale grupuluiproducător de mezeluri Elit, au fost desemnați câştigători ai premiului „Votat Produsul Anului 2020″ în categoria “Cârnați” în urma desfăşurării competiţiei “Votat Produsul Anului 2020 – Consumatorii Premiază Inovaţia” în care au votat aproape 5.500 de consumatori, se arată într-un comunicat remis redacției Meat.Milk.„Acest premiu este o recunoaștere a calității produselor Elit – Plin de Carne, a perseverenței și profesionalismului cu care dezvoltăm produse cu gust desăvârșit, cu care ne mândrim.

Mulțumim și pe această cale echipei care a creat, dezvoltat, promovat și poziționat produsul în piață, astfel încât să fie accesibil consumatorilor noștri din întreaga țară. Le mulțumim tuturor pentru votul de încredere și pentru statornicia alegerilor lor!”, a declarat Cristian Orădan, Director General ELIT.

Cârnații «Grătărel» din gama premium “Plin de Carne” sunt un produs de calitate superioară, perfecți pentru toți consumatorii care vor să se bucure de gustul autentic al produselor românești.

Inovația produsului constă în rețeta sa – carne de porc de calitate și amestec de mirodenii bine dozat – și în procesul preparare simplu, bazat pe zvântare și afumare (fără fierbere), ceea ce conferă cârnaților «Grătărel» gustul desăvârșit.

15

Din anul 2019, produsul se regăsește în piață sub o nouă înfățisare, cu o nouă etichetă de brand, dar cu aceeași savoare, fiind întotdeauna alegerea perfectă, în orice anotimp și la orice masă.

Competiţia, organizată în perioada 06 martie – 09 aprilie 2020 de către deţinătoarea licenţei „Votat Produsul Anului®” în România – Media Concept Store, a vizat 30 de categorii și s-a bazat pe un studiu de piaţă realizat pe un eşantion total de 5.469 de consumatori români, cu vârste între 18-54 ani, din mediul urban, utilizatori de internet.

Eroarea maximă de eşantionare a studiului a fost de maxim +/- 1.3%. În categoria “Cârnați“, eşantionul a fost de 501 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare a fost de +/- 4.4%.Criteriile de selecţie au fost: inovaţie, atractivitate, intenţie de cumpărare. Produsul câştigător a fost votat de către consumatori dintre produse comparate în fiecare categorie.

Vizibilitatea în online a mărcilor de lactate şi carne, în luna aprilie 2020 meatmilk  11 mai 2020

ZeList Monitor si fbMonitor, platforme de monitorizare si analiza ale companiei  TreeWorks, au dat publicitatii Top-ul vizibilitatii în on-line a mărcilor de lactate și carne, pentru luna aprilie 2020. 

Potrivit datelor analizate din piața de lactate, pentru categoria Expresii, clasamentul primelor cinci locuri este următorul:  Dadonino, Olympus, Muller, Activia și Napocalct.

În categoria Top Players, primele locuri sunt ocupate de:  LaDorna, Muller Romania, Iaudrtul Danone, Olympus Foods Romania și Philadelphia Romania.

În privința mărcilor de carne și mezeluri, top-ul categoriei Expresii plasează pe primele cinci locuri: CocoRico, CrisTim, Scandia, Transavia și Agricola Bacau, pentru ca primele locuri din categoria Top Players să fie ocupate de: Scandia Sibiu, Porcul Antrefrig, Pate Bucegi, Cris-Tim şi Hame Select. Clasamentele complete le puteţi consulta pe iqads.ro.

16

RomaniaFunctioneaza. Productia merge inainte. Si investitiile Agrostandard | 10 May, 2020

Industria alimentara autohtona functioneaza si produce mancare pentru ca romanii sa aiba ce pune pe masa in aceste zile, in care COVID-19 a dat peste cap economia romaneasca si pe cea globala. La Radic Star, producatorul de mezeluri din Stefanestii de Arges, chiar daca activitatea s-a restrans, iar o parte din personal a fost trimis in somaj tehnic, se lucreaza in fabrica! Este drept, nu la capacitate maxima, dar cel mai important este ca se produce. Si in ciuda vanzarilor mai mici sau a faptului ca au cazut pur si simplu comenzile din partea HoReCa, conducerea Radic Star isi pastreaza optimismul si spera la o revenire cat mai rapida la normal si, de ce nu, la finalizarea investitiilor in curs.

Mai multe, insa, despre activitatea de la Radic Star puteti afla din interviul acordat de Mirela Ungurenus, asociat si unul dintre administratorii companiei, pentru FoodBiz.

• Cum va desfasurati activitatea in aceasta perioada?

Noi am mai trecut printr-o criza in 2015 cand am avut un incendiu si au fost distruse din temelii fabrica si abatorul. De atunci am invatat multe, ne-am calit, am capatat si mai multa experienta si incredere in noi si in personalul muncitor si tesa care ne au fost alaturi, iar in aceasta situatie de COVID-19 ne-am mobilizat si mai bine. Pe langa regulile stricte de igiena si siguranta alimentara pe care le avem implementate conform certificatelor ISO si HACCP, am aplicat si regulile impuse prin legislatia elaborata de Guvern pentru aceasta perioada.

• Cati angajati lucreaza practic acum?

In total, avem circa 280 de angajati pe tot grupul de firme. Pe COVID-19 in industria alimentara s-au produs niste schimbari si a trebuit sa luam hotararea sa dam o mica parte din personal in somaj tehnic pentru doua saptamani. Asteptam cu speranta repornirea economiei pentru a ne relua activitatea la capacitate maxima.

17

• Ati luat masuri speciale in fabrica?

Cum am spus sii mai inainte, la noi regulile sunt foarte strict reglementate prin legislatie si prin normele interne de conduita implementate conform certificarilor ISO si HACCP. Avem echipe formate pe fiecare faza de productie care se ocupa de instruirea personalului, aplica si urmaresc respectarea acestor reguli. Procedura de purtare a echipamentelor de protectie – masti, bonete, halate, manusi o aplicam dintotdeauna si ca pe langa acestea am instruit personalul cum sa se comporte in afara unitatii pentru a nu se infecta. Ca si strategie, am decis sa nu se intalneasca schimburile la intrarea in productie si i-am organizat sa lucreze la un interval de 12 ore. Avem grija si o foarte mare responsabilitate fata de ei.

• Cum v-ati descurcat in ceea ce priveste aprovizionarea cu materie prima?

Nu avem probleme, aprovizionarea de la furnizori a mers in mod normal si in plus, in cadrul grupului de firme avem o ferma de porci care ne asigura 10% din necesar.

• V-ati schimbat strategia de business?

A trebuit sa ne adaptam la noile circumstante de desfacere prin reprogramarea productiei in functie de cerere. De exemplu inchiderea sectorului HoReCa ne-a afectat piata de desfacere si in plus au fost afectate si comenzile de la hypermarket-uri din cauza schimbarii comportamentului de cumparare al oamenilor. Per total, productia a scazut in conditiile in care comenzile s-au micsorat.

• Cum vedeti evolutia in continuare? In cat timp va puteti reveni?

Acum este un moment de expectativa.Tot mediul de afaceri asteapta relaxarea si prin repornirea business-urilor legate de domeniul nostru de activitate speram sa ajungem cat de repede la capacitatile normale de productie.

• Cum se desfasoara lantul integrat de productie?

Gupul de firme din care facem parte detine o ferma de porci la Ciupa (judetul Arges), cu un efectiv de 4.000 de capete pe ciclu, trei cicluri pe an. De asemenea, dispune si de o ferma vegetala de circa 600 ha. Dupa incendiul din 2015 am accesat un proiect pe fonduri europene prin care refacem fabrica si abatorul. Speram ca in octombrie-noiembrie sa se reia activitatea la fabrica de pe vechiul amplasament la Stefanesti (judetul Arges) si prin aceasta sa inchidem lantul integrat de productie.

18

• Aveti si magazine proprii?

Avem trei magazine ale noastre, unul este la fabrica si doua in pietele centrale in Pitesti. Ne propunem sa dezvoltam un lant de magazine propriu si sa mergem si pe alte zone cum ar fi Bucuresti.

• Ce ati invatat din criza aceasta? Care a fost cea mai mare problema?

Aceasta criza ne-a intarit si mai mult, ne-am mobilizat, am redus cheltuielile. Asteptam cu incredere repornirea economiei care este in avantajul tuturor si, de asemenea, sa finalizam proiectul pentru a creste capacitatea de productie si a crea noi locuri de munca.

• Oamenilor le este frica sa vina la lucru?

Oamenii au inteles de la inceput ca trebuie sa se protejeze si sa respecte regulile de distantare sociala, sa se informeze si sa nu intre in contact cu persoane care vin din zone cu risc mare. La Radic Star le-am asigurat toate conditiile in acest sens si astfel am reusit sa nu avem probleme.

O nouă platformă online, în sprijinul producătorilor şi consumatorilor: produsmontan.ro 11 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Agenția Națională a Zonei Montane (ANZM) a creat platforma www.produsmontan.ro dedicată producătorilor care au obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan”, în vederea promovării produselor montane. Prin această inițiativă, ANZM dorește să informeze consumatorii din România că, pe lângă produsele certificate pe schemele de calitate, cum ar fi: produs tradițional, ecologic, DOP, IGP, STG, există și produsele montane.

Mențiunea de calitate „produs montan” are recunoaștere la nivel european și vine atât în sprijinul producătorilor, pentru a-i ajuta să comunice pe piață caracteristicile și proprietățile, care oferă valoare adăugată propriilor produse agricole, cât și în sprijinul consumatorilor, pentru a le facilita identificarea produselor de calitate.

De asemenea, Comisia Europeană dorește să se evite folosirea termenului “munte” într-un mod abuziv și să reglementeze faptul că produsul care a

19

obținut dreptul de utilizare a acestei mențiuni este verificat și certificat ca fiind din zona montană.

În România, autoritatea competentă cu verificarea datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” este Agenția Națională a Zonei Montane din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cumpărătorul trebuie să aibă siguranța că atunci când ia de pe raft un produs cu logo-ul produs montan, acesta este într-adevăr un produs provenit din munte din materie primă din zona montană.

Un produs montan va fi privit de către cumpărător ca un produs de calitate superioară, cu o origine recunoscută, obținut dintr-o zonă cu un grad redus de poluare.

Site-ul www.produsmontan.ro are o structură simplă, astfel încât producătorii să fie identificați ușor. Prin urmare, pe prima pagină sunt prezentate categoriile de produse și cu un singur click vor fi redați toți producătorii din categoria respectivă. De asemenea, există opțiunea de a căuta un producător după județul de proveniență.

Fiecare producător are afișate datele de contact, iar unii dintre aceștia au și site propriu de prezentare. Astfel, consumatorii au posibilitatea să contacteze direct producătorii pentru a achiziționa produsele de care sunt interesați.

Până în prezent, există un număr de 165 de producători care dețin dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru 579 de produse montane. Aceste date se regăsesc și în Registrul Național al Produselor Montane.Producătorii sunt înregistrați pe site-ul www.produsmontan.ro de către reprezentanții agenției după ce au primit Decizia de acordare a dreptului de utilizare a mențiunii de calitate facultative “produs montan”.

Potențialul pentru dezvoltarea produselor alimentare din zona de munte este foarte ridicat, deoarece acestea au calități deosebite legate de regiunea locul de origine, precum și de metodele tradiționale de producție și procesare.

Informații despre Cum se obține mențiunea de calitate facultativă “produs montan” sunt disponibile aici: www.produsmontan.ro/despre-produs-montan/.Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR, a mai creat o platformă, sub forma unei aplicații denumită ”CPAC (Catalogul Produselor Alimentare Certificate)”, care vă duce direct la producătorii

20

autentici din România, fie că sunt montani, tradiționali sau certificați pe o altă schemă de calitate.

Prin intermediul acestei aplicații, aveți acces la toate produsele din România atestate printr-o schemă de calitate, vizualizare pe harta GPS a tuturor producătorilor de produse alimentare atestate cu posibilitate de accesare și contact direct din aplicație, căutare în listă de atestate a producatorilor după diverse criterii, filtrare produse într-un anumit județ sau pe o anumită rază, în funcție de tipul atestatului și categoria de produs, precum și posibilitatea de citire QR Code de pe orice etichetă pentru aflare detalii despre produse.

Consumând produse montane, contribuim la menținerea activităților agricole tradiționale în zona montană, la dezvoltarea gospodăriilor montane, precum și la menținerea populației în zonele de munte.

Aflându-ne în apropierea Sfintelor Paști, Agenția Națională a Zonei Montane urează fermierilor, producătorilor agricoli și tuturor consumatorilor, sănătate, liniște sufletească și bună înțelegere!

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Livrări gratuite pentru pacienții cronici 8 mai 2020 Ioana Radu 

Pacienții care suferă de afecțiuni cronice pot comanda cumpărăturile direct acasă, fără costuri de livrare și fără riscul de a ieși din casă, potrivit unui proiect privat intitulat „Stai acasă. Livrăm în siguranță”.

Serviciul gratuit de livrări se adresează pacienților cu afecțiuni oncologice și hematologice, hemofilie, scleroză multiplă sau fibroză pulmonară idiopatică și este disponibil începând de vineri în București și Iași, potrivit unui comunicat transmis presei.

Astfel, la inițiativa Roche România, Asociația Tinerii Salvează România (Iași) a extins programul local de sprijin dedicat persoanelor vulnerabile și către pacienții cronici. De asemenea, Asociația Taxi Gratis (București) oferă transport pentru aceste persoane și serviciul de livrare de cumpărături la domiciliu.

„Vrem să contribuim la siguranța pacienților, de aceea căutăm constant soluții să-i ajutăm să evite locurile aglomerate și să-i scutim de efortul deplasării”, a declarat Martine Draullette, director general Roche România.

Pașii pentru accesarea serviciului sunt următorii, potrivit comunicatului:

21

Pacientul sună la numărul de telefon alocat, corespunzător orașului unde locuiește – 0769.740.261 pentru București sau 0.800.800.254 pentru Iași;

Pacientul spune care sunt produsele de care are nevoie și, dacă există preferințe, magazinul de unde pot fi cumpărate;

Voluntarul care preia comanda, face cumpărăturile, le dezinfectează, le livrează în maxim 4 ore;

La livrare, pacientul plătește cash doar contravaloarea cumpărăturilor.

Bucătăria pe patru roţimiercuri, 12:00 Autor: Andra Stroe

Pentru că burgerii şi celebrii hot dogs sunt preparate „must have” la orice mare festival, dar şi în pauzele scurte de la birou, doi antreprenori au reuşit să mulţumească ambele categorii de public cu un singur concept: Furgoneta, un restaurant pe patru roţi. Deşi Buzeşti, Pipera şi Centrul Vechi, zonele în care sunt amplasate truck-urile companiei, sunt acum mai puţin populate, businessul nu aşteaptă să se întoarcă clienţii, ci merge la uşa lor, livrându-şi în continuare produsele prin platforma foodpanda.

Furgoneta Street Chefs a fost fondată în urmă cu 4 ani de către doi prieteni care împărtăşeau pasiunea pentru gătit şi pentru bucătăria americană. Aceştia au decis să renunţe la job-urile lor de atunci pentru a face ceva cu totul nou şi diferit. În prezent, businessul este deţinut de către Mihai Ghiţă şi Florin Tărăbuţă, doi antreprenori tineri cu multă experienţă în piaţa de tehnologie şi software pentru HoReCa. Povestea lor este similară cu cea a fondatorilor – aflaţi în căutare de noi provocări pe plan profesional, au deschis în 2018 prima franciză Furgoneta, iar la scurt timp după, în urma deciziei de exit a fondatorilor, au preluat întregul business.

22

„Furgoneta a pornit ca un food truck cu burgeri şi hot dogs, deschizând pentru prima oară pe 1 martie 2016 pe Str. Buzeşti 59 din Bucureşti, cu o investiţie iniţială de aproximativ 50.000 euro. Food truck-ul funcţiona permanent în acea locaţie, dar mergea şi la evenimente şi festivaluri în Bucureşti şi în apropiere”, povesteşte Florin Tărăbuţă, coproprietar Furgoneta.

Şi cum feedbackul clienţilor a fost unul pozitiv, iar de fiecare dată când Furgoneta era plecată la un eveniment, li se cerea o soluţie permanentă pentru locaţia din Buzeşti, în 2017, la un an de la deschidere, cei doi antreprenori au pus pe picioare o bucătărie fixă, amenajată într-un container, care este şi în prezent funcţională în aceeaşi locaţie. În paralel, au început să participe cu food truck-ul la diverse evenimente din toată ţara, în special la marile festivaluri de muzică unde s-au bucurat de un succes imens, „fiind surprinşi de faptul că aveam fani care ştiau de noi în Cluj”.

În 2018 a urmat deschiderea primei locaţii într-un spaţiu comercial, în Str. Halelor nr. 17, dar şi prima locaţie în franciză, în cadrul Pipera Plaza. „În acelaşi timp, am făcut investiţii majore în logistică, echipamente profesionale şi amenajări. Toate eforturile noastre s-au văzut în 2019, când cifra de afaceri a avut o creştere de 300% faţă de 2018.” Anul trecut, businessul a înregistrat o cifră de afaceri de 500.000 euro. „Anul acesta este unul dificil din punct de vedere al vânzărilor şi creşterii businessului, în primul rând din cauza pandemiei şi a tuturor restricţiilor”, spune Florin Tărăbuţă.

Specificul bucătăriei Furgoneta este unul american, cu preparate precum burgeri, hot dogs şi cartofi prăjiţi, reţetele fiind întotdeauna create şi testate de prietenii şi familiile antreprenorilor înainte de a fi incluse în meniu. „Produsele noastre se încadrează în categoria de comfort food şi street food, apreciate în general de un public larg.”

În momentul de faţă, compania are trei locaţii fixe: Furgoneta Piaţa Victoriei, Furgoneta Pipera Plaza şi Furgoneta Centrul Vechi, însă după răspândirea pandemiei şi instaurarea stării de urgenţă, au rămas active doar primele două, pentru livrări, cu opt angajaţi. „În această perioada concentrarea s-a mutat pe delivery, având cea mai mare pondere din vânzările noastre. În acelaşi timp am introdus Burger Box, o cutie specială făcută de noi, care include opt burgeri şi cartofi la un preţ special şi într-o prezentare apetisantă. Pregătim şi o extindere a meniului cu noi reţete de burgeri, dar şi alte produse, şi avem în plan să folosim food truck-ul în diverse locaţii din Bucureşţi pentru a putea extinde zonele de livrare.

23

În ceea ce priveşte produsele ready to cook, este un proiect vechi al nostru dar încă în discuţii şi cercetare.” În medie, compania livrează zilnic în jur de 130 de comenzi, într-o uşoară scădere faţă de perioada anterioară stării de urgenţă. Valoarea medie a acestora este cuprinsă între 70 şi 80 de lei. „Produsele vedetă în preferinţele clienţilor noştri sunt Ăla adevărat, Ăla Clasic, Ăla cu capră, Loaded fries şi Hotdog New York”, spune Tărăbuţă. Potrivit lui, clienţii Furgoneta sunt persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 60 ani, cu venituri medii sau mai mari, cu joburi în toate domeniile.

Deşi businessul a rămas activ şi pe timpul pandemiei, antreprenorul spune că „un impact mare îl va avea amânarea sau anularea festivalurilor şi evenimentelor”.

Acest articol face parte din campania #livramacasa lansată de foodpanda, cea mai mare platformă de food delivery din România, pentru a susţine restaurantele locale, în noul context generat de pandemia de Covid-19.

Profi a închiriat peste 100.000 de mp în două depozite care vor fi construite de operatorul belgian WDP în Timişoara şi Craiova, investiţii evaluate la 70 milioane euro Roxana Rosu 11.05.2020,

Retailerul Profi a închiriat peste 100.000 de mp în două depozite care vor fi construite de operatorul belgian WDP în Timişoara şi Craiova, investiţii evaluate la 70 milioane euro, parte a strategiei de extindere a operaţiunilor logistice.

”Proiectele sunt parte ale strategiei PROFI de extindere a operaţiunilor logistice şi acoperirii geografice a României, în pas cu dezvoltarea agresivă a reţelei pe care o avem în vedere în viitor. De asemenea, proiectele se aliniază trendurilor din retail, respectiv de a aduce sub acelaşi acoperiş toate zonele de depozitare necesare (ambient, refrigerat, congelat). Acest concept garantează calitatea şi prospeţimea produselor pe care clientul final le găseşte în magazine”, a declarat Pawel Musail, Profi CEO.

24

JLL a reprezentat Profi în ambele tranzacţii, continuând astfel parteneriatul dintre cele două companii, care s-a materializat până acum în 250.000 metri pătraţi de spaţii logistice în Bucureşti, Roman, Cluj, Craiova şi Timişoara.

Cele două tranzacţii marchează un maxim al acestui an şi vine în contextul în care retailerii sunt interesaţi să-şi eficientizeze cât mai mult lanţurile de distribuţie prin stabilirea de hub-uri în punctele principale din ţară astfel încât să acopere cât mai uşor şi cât mai rapid nevoile reţelei de retail.

Reţeaua Profi are peste 1.250 de magazine în 571 localităţi şi o echipă de peste 20.000 de angajaţi. ”Dacă Timişoara este deja o zonă logistică dezvoltată, proiectul din Craiova va fi primul parc logistic greenfield din zonă, aşa cum au fost la timpul lor şi centrele PROFI din Cluj şi Roman. Suntem onoraţi că am putut asista PROFI în aceste tranzacţii şi ne bucurăm că am găsit un partener în WDP pentru realizarea acestor proiecte (reprezentând un buget de investiţii de aproximativ 70 milioane de euro), în aceste vremuri foarte dificile pentru mediul de afaceri”, a declarat Viorel Opaiţ, business developer director JLL România, care a reprezentat Profi în tranzacţii.

 Profi a deschis 20 de magazine noi în martie. “Deja de zece ani strategia noastră e să creştem puternic”

Lanţul de magazine Profi, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, continuă expansiunea în ritmul obişnuit în pofida pandemiei de Covid 19, deschizând în martie 20 de magazine noi. Numărul este relativ similar cu cel din primele două luni din an, ba chiar puţin mai mare, în pofida faptului că în martie autorităţile au luat primele măsuri în contextul Covid19, iar numărul de cazuri de îmbolnăviri a crescut puternic.

“Fenomenul Covid19 produce schimbări semnificative în retail, de la nemaiîntâlnite măsuri de protejare a sănătăţii şi până la felul în care oamenii relaţionează în magazine sau la modificări în lanţurile de aprovizionare, toate însoţite de costuri uriaşe. Ceea ce însă nu se modifică este strategia Profi”, spun oficialii companiei. Ei anunţă că vor să deschidă cel puţin la fel de multe magazine ca în 2019. Retailerul activ pe segmentul de supermarketuri şi proximitate modernă a deschis anul trecut 260 de magazine noi, încheind 2019 cu un total de 1.184 de unităţi.

După deschiderile din martie compania a ajuns la  1.232 de unităţi care funcţionează în 565 de localităţi. 

25

“Misiunea noasatră este să ducem hrana cât mai aproape de casele oamenilor. De aceea, deja de zece ani, strategia noastră a este să creştem puternic. În ciuda tuturor dificultăţilor şi a vicisitudinilor, Profi se străduieşte să ajungă tot mai aproape de clienţii săi, deschizând noi magazine asa cum si-a planificat inca de la început”, spune Pawel Musial, directorul general al Profi.

 Profi: Investiţiile neplanificate în perioada pandemiei de Covid-19 se ridică la 3 mil. euro pentru trei luni. Banii au mers şi merg către produse pentru dezinfectarea magazinelor, către echipamente de protecţie pentru salariaţi, dar şi către dotarea supermarketurilor cu marcaje sau cu panouri de protecţie la casele de marcat

Pandemia de Covid-19 le-a adus retailerilor vânzări mai mari, în special la bunuri alimentare, de îngrijire personală şi a locuinţei, dar şi cheltuieli suplimentare. Mai exact, comercianţii au investit fiecare câteva sute de mii sau chiar milioane de euro în dezinfectant, panouri de protecţie la casele de marcat, măşti şi mănuşi pentru salariaţi sau în marcaje pe podea pentru ca clienţii să poată păstra distanţa potrivită unul de altul.

Profi spre exemplu şi-a bugetat investiţii de 3 milioane de euro în decursul a trei luni în astfel de produse.  Cheltuielile cu dezinfectarea magazinelor sau cu echipamentele de protecţie sunt aşteptate să continue însă multă vreme de acum înainte. Compania are circa 1.250 de magazine şi 20.000 de salariaţi.

Kaufland face paşi către online şi livrări la domiciliu: nemţii lansează pachete standard pe care le vor livra la nivel naţional Cristina Roşca 10.05.2020

Grupul german Kaufland, liderul pieţei locale după cifra de afaceri, intră pe segmentul online şi livrări la domiciliu prin lansarea de pachete predefinite cu alimente de strictă necesitate pentru întreaga familie. Nemţii, care nu aveau până acum servicii de gen, sunt al doilea retailer după Auchan care lansează astfel de pachete.

26

Oficialii Kaufland spun că astfel vor ajunge în toate zonele rurale, de fapt în toate localităţile din România. Pachetele standard pot fi comandate online sau telefonic.

„Pachetele oferă selecţii de produse esenţiale ce acoperă cumpărăturile de bază pentru cel puţin o săptămână, în două variante”, spun reprezentanţii nemţilor.

Pachetul standard de 39 kg conţine de la produse de panificaţie, făină, mălai, orez, ulei, conserve de legume sau pate, lapte, zahăr, cafea şi paste, până la fructe, legume şi apă şi altele

Pachetul standard plus de 46 de kg este pentru familii extinse, cu un număr suplimentat de produse.

Preţurile încep de la 150 lei pentru opţiunea standard, respectiv 240 de lei pentru cea extinsă, plus transport. Toate modalităţile de plată sunt disponibile, atât cu cardul la plasarea comenzii sau la sosirea curierului la destinaţie, acolo unde este posibil, cât şi în numerar.

Nemţii au în România circa 130 de magazine pe formatul hipermarketurilor cu preţuri mici şi afaceri de circa 11 miliarde de lei în 2018, ultimul pentru care există date publice.

Mega Image a intrat în Oradea cu primul magazin. Urmează Sibiul, a doua piaţă nouă din 2020. „E perioada în care credem că este important să continuăm să investim“ Cristina Roşca 11.05.2020

Bucureştiul şi Ilfovul găzduiesc peste 70% din totalul magazinelor Mega Image

,♦ Compania are bugetate aproape 100 de magazine noi în acest an, iar până acum a deschis circa 25, conform calculelor ZF.

Retailerul olandezo-belgian a intrat pe piaţa din Oradea cu primul său magazin, situat pe bulevardul Ştefan cel Mare nr. 79. Până la finalul anului alte două unităţi vor fi deschise în acest oraş.

Oficialii companiei spun că deschiderea face parte din planul de expansiune în teritorii noi din ţară, în oraşe care sunt centre urbane puternice, cu

27

potenţial şi dezvoltare accelerată. Recent ei anunţaseră că pentru acest an sunt pe listă Oradea şi Sibiu. Astfel, urmează primul magazin Mega Image în oraşul din inima ţării.

Cum va arăta piaţa de restaurante postpandemie: zece schimbări ale modului în care ieşim la masă sau la cafea Cristina Roşca 10.05.2020,

Autorităţile au anunţat că restaurantele nu se vor deschide începând cu data de 15 mai, reluarea activităţii urmând a avea loc la o dată ulterioară ce va fi stabilită în funcţie de evoluţia numărului de cazuri de coronavirus. Restaurantele au primit ultimii clienţi acum două luni. În prezent funcţionează doar diviziile de livrări, acolo unde ele există.

Piaţa de restaurante, cafenele şi baruri este una dintre cele mai lovite din economie de pandemia de Covid-19. Este vorba de o industrie de 15-17 mld. lei şi de 36.000-40.000 de localuri care sunt închise şi aşteaptă aprobarea autorităţilor pentru a redeschide. Ce este important de spus însă este că şi după ce îşi va deschide uşile pentru clienţi industria nu va arăta ca înainte de 15 martie, urmând în viitorul apropiat să existe o nouă realitate. 

Până la găsirea unui tratament sau a unui vaccin pentru Covid-19, Ziarul Financiar şi jucători din industrie au făcut un exerciţiu de imaginaţie pentru a vedea cum va arăta industria restaurantelor şi cafenelelor. Am creionat astfel zece schimbări ale modului în care ieşim la masă sau la cafea.

Restaurantele şi barurile, o piaţă de 15-17 mld. lei şi 400.000 de salariaţi, a cărei soartă rămâne sub semnul întrebării. Ieşitul în oraş ar putea deveni un lux  Cristina Roşca 09.05.2020,

Nici după ce îşi va deschide uşile pentru clienţi industria nu va arăta ca înainte de 15 martie, urmând în viitorul apropiat să existe o nouă realitate.

Restaurantele, cafenelele şi barurile au descuiat uşile dar nu au voie să le deschidă pentru a primi primii clienţi după deja două luni de pauză. Mai exact, proprietarii de localuri spun că sunt gata să îşi reia activitatea „şi mâine“, dar au nevoie de acordul autorităţilor care încă nu înaintează o dată.

28

Există doar o certitudine, că această dată nu va fi 15 mai, când îşi vor relua activitatea saloanele de înfrumuseţare, muzeele şi cabinetele stomatologice. În cazul restaurantelor, cafenelelor şi barurilor data se va decide în funcţie de evoluţia numărului de cazuri.

Prelungirea acestui termen însă înseamnă intrarea în moarte clinică pentru multe afaceri care nu vor mai redeschide după aceea. De altfel, jucătorii din piaţă estimează că piaţa de restaurante, cafenele şi baruri s-ar putea înjumătăţi în 2020 pe fondul pandemiei actuale, la

8-9 mld. lei. La fel, ar putea şterge cu buretele 30-40% din numărul de firme şi localuri şi ar putea duce la dispariţia a 30.000-50.000 de locuri de muncă.

Piaţa de restaurante, cafenele şi baruri este una dintre cele mai lovite din economie de pandemia de Covid-19. Este vorba de o industrie de 15-17 mld. lei şi de 36.000-40.000 de localuri care sunt închise şi aşteaptă aprobarea autorităţilor pentru a redeschide.

Ce este important de spus însă este că nici după ce îşi va deschide uşile pentru clienţi, industria nu va arăta ca înainte de 15 martie, urmând în viitorul apropiat să existe o nouă realitate. Spaţiile din restaurante, dar şi din cafenele şi baruri, vor fi reconfigurate pentru a se menţine distanţa recomandată de 1,5-2 metri între clienţi. Astfel, numărul de locuri din interior sau de pe terasă se va reduce considerabil. Însă nu doar atât, şi încasările se vor reduce. Angajaţii restaurantelor vor fi nevoiţi să poarte în permanenţă mască şi mănuşi. Aceste echipamente înseamnă însă costuri suplimentare pentru proprietari.

Astfel, preţurile din restaurante, cafenele şi baruri ar putea creşte ca urmare a costurilor suplimentare cu care se confruntă proprietarii de localuri, încât ieşitul în oraş ar putea deveni un lux.

IONEL DANCĂ: "Mall-urile, restaurantele şi terasele rămân închise pe durata stării de alertă" C.B. Politică / 11 maiProiectul de lege adoptat luni de guvern privind starea de alertă prevede că mall-urile, restaurantele şi terasele rămân închise pe durata stării de alertă, iar cetăţenii vor fi obligaţi să poartă mască de protecţie în magazine, la serviciu, în spaţiile publice închise şi în transportul în comun, a anunţat luni Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului.

Alte măsuri cuprinse în proiectul trimis spre aprobare Parlamentului:

Regimul juridic al contravenţiilor e asimilat cu OUG 2/20012

29

În malluri pot rămâne deschise magazinele care vând articole electronice cu livrare la domiciliu şi magazinele care au acces direct din exteriorul incintei

Sănătate: posturile vacante din Ministerul Sănătăţii pot fi ocupate de personal contractual fără concurs pentru durata stării de alertă

Se instituie obligativitatea purtării măştii în spaţii comerciale, locul de muncă, spaţii publice închise şi mijloacele de transport în comun

Se pot plafona preţurile la medicamente, echipamente de protecţie, dezinfectanţi

Muncă: Valabilitatea contractelor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, plus 90 de zile după expirarea acesteia

În instituţiile publice centrale şi locale şi în firmele cu capital de stat se instituie obligaţia programelor individualizate de muncă astfel încât să existe un interval de o oră la sosire şi plecare între angajaţi

Instituţiile şi autorităţile publice pot angaja personal fără concurs în funcţie de nevoile determinate de prevenirea şi combaterea situaţiei care a determinat starea de alertă pe durată determinată de 6 luni

DIVERSE

Sute de kilograme de carne expirată, confiscate la Miercurea Sibiului și Avrig. Amenzi cu nemiluita 11/05/2020

Polițiștii au avut, sâmbătă, activități pe linia prevenirii și combaterii comerțului ilicit în orașele Miercurea Sibiului și Avrig, precum și în localitățile învecinate.

Au fost verificați 35 de agenți economici, în urma neregulilor constatate fiind aplicate 26 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 75.000 lei.

Polițiștii au confiscat suma de 2.931,52 de lei, nefiscalizată de către  agenții economici care încasau bani de la clienți, dar nu emiteau bonuri fiscale.

De asemenea, au fost ridicate și predate reprezentanților D.S.V.S.A. Sibiu 222,4 kg de produse din carne congelată și produse lactate, care fie erau expirate sau nu aveau afișat termenul de valabilitate, fie nu erau însoțite de documente de proveniență.

30

Valoarea produselor confiscate se ridică la suma de 3.100 de lei.

Ilfov | Teren agricol cultivat cu canabis. Doi bărbați au fost reținuți de DIICOT 11.05.2020 Doi traficanţi de droguri au fost reţinuţi de procurorii DIICOT sub acuzaţia că au înfiinţat culturi succesive de canabis pe un teren agricol din comuna Găneasa, judeţul Ilfov, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, inculpaţii V.M. şi V.C.A. au fost reţinuţi pentru 24 de ore, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc, urmând a fi prezentaţi luni Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Procurorii susţin că cei doi inculpaţi au înfiinţat şi dezvoltat, pe un teren agricol pe care aceştia îl deţineau pe raza comunei Găneasa, judeţul Ilfov, mai multe culturi succesive de canabis, în scopul traficării.

Procurorii DIICOT - Structura Centrală, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DCCO - Serviciul Antidrog, au efectuat, duminică, trei percheziţii domiciliare, în urma cărora au fost ridicate 150 de plante de canabis, cantitatea de aproximativ 200 grame de masă vegetală uscată, sumele de 13.550 de lei şi 100 de euro, lămpi, ventilatoare, stabilizatoare de tensiune, fertilizatori, precum şi 4 grindere şi 2 cântare electronice.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul luptătorilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

Editor web: Liviu Cojan

UNIUNEA EUROPEANA

CE: Consultare publica privind politica de promovare a produselor agroalimentare : Comisia Europeana 08 Mai 2020Ieiri, 8 mai, Comisia Europeana lanseaza o consultare publica privind politica UE de promovare a produselor agricole si alimentare. Consultarea se desfasoara in cadrul unei evaluari globale a politicii actuale si urmareste sa inregistreze reactiile cetatenilor si ale partilor interesate cu privire la eficacitatea si relevanta masurilor actuale, la coerenta acestora cu actiunile UE din alte domenii si cu privire la valoarea adaugata a implementarii acestei politici la nivelul UE.

31

Comisarul pentru agricultura, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Produsele agricole si alimentare europene sunt bine cunoscute pentru nivelurile lor ridicate de siguranta si de calitate. Politica noastra de promovare contribuie la mentinerea acestei reputatii bune si la sprijinirea competitivitatii produselor noastre la nivel mondial. Dar este important sa ne asiguram ca facem acest lucru intr-un mod cat mai eficient si mai rentabil, contribuind in acelasi timp la productia si consumul durabile. Prin urmare, punctele de vedere ale partilor interesate din UE sunt foarte valoroase pentru noi si astept cu interes evaluarea si ideile lor de imbunatatire.”

Obiectivul politicii UE de promovare a produselor agricole si alimentare este stimularea competitivitatii si a consumului produselor provenind din UE, in interiorul si in afara Uniunii. Actiunile de promovare contribuie la sensibilizarea consumatorilor cu privire la meritele produselor agricole si ale metodelor de productie din UE si sunt menite sa faca cunoscute produsele cu indicatii geografice protejate si produsele bio. Consultarea va fi deschisa timp de 18 saptamani.

Pactul Ecologic European, un pericol pentru fermieri? In mai 10, 2020

1000 de miliarde de euro în următorii 10 ani – acestea vor fi fondurile pe care Uniunea Europeană le va investi prin Green Deal – pactul ecologic prin care vrea să reducă poluarea. În condițiile în care pactul ecologic va afecta aproape toate industriile productive și agricultura și este nevoie de investiții suplimentare în cercetare și inovare, pentru identificarea soluțiilor potrivite. Invitatul emisiunii ”Agricultura, o șansă pentru România”, Cristina Cionga, director afaceri europene APPR, într-o discuție cu relizatorul Cătălin Lența, a precizat că noile condiții și cerințe impuse de acest pact nu fac decât să creeze o presiune suplimentară pe umerii fermierilor.

”Implementarea Green Deal este o certitudine din toamnă, iar tunurile vor fi puse pe Comisia Europeană, cât și pe fermieri. Aceștia trebuie să vină cu acele standarde, impuse de societatea civilă. Toate aceste obligații reprezintă dificultăți pentru fermierii europeni, pentru că sunt nevoiți să țină pasul cu ceilalți concurenți de pe alte meridiane. Înseamnă din ce în ce mai puține mijloace de protejare a culturilor, pentru ca sunt substanțe și tehnologii care dispar de pe piață. Este de asemena o legislație dificil de penetrat în ceea ce privește ameliorarea de precizie a plantelor, atunci când vorbim de noile tehnologii de ameliorare. Sunt tot felul de presiuni și de rigori, care vor face

32

fermierii europeni necompetitivi pe termen scurt sau mediu” a afirmat Cristina Cionga, director afaceri europene APPR.

Cu toate acestea, UE va oferi sprijin financiar și asistență tehnică pentru a ajuta cetățenii, întreprinderile și regiunile cele mai afectate de trecerea la economia verde. Pentru aceasta, a creat Mecanismul pentru o tranziție justă, care va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de miliarde EURO în perioada 2021-2027 în regiunile cele mai afectate.

Emisiunea  “Agricultura, o șansă pentru România”  este o inițiativă a Asociației pentru Sprijinirea Dezvoltării Agriculturii,inițiativă susținută de Agro TV, Profit TV și Look Pus. ALĂTURĂ-TE  ACESTUI  PROIECT! Mai multe informații pe  asdar.ro

COMISIA EUROPEANA

   8 May 2020 Brussels

State aid: Commission approves €650 million Dutch scheme to compensate companies in the floriculture, specialty horticulture and potato sectors for damage caused by coronavirus outbreak

The European Commission has found a €650 million Dutch scheme that compensates companies in the floriculture, specialty horticulture and potato sectors for the loss of revenue or additional costs related to the collapse in demand for their products to be in line with EU State aid rules.

Executive Vice-President Margrethe Vestager, in charge of competition policy, said: “This €650 million Dutch scheme enables the Netherlands to compensate Dutch businesses active in the floricultural, horticulture and potato sectors for the damage they have suffered due to the coronavirus outbreak and help them to continue their activities in these difficult times. We are working closely with Member States to find workable solutions to support companies in these difficult times, in line with EU rules.”

The Netherlands notified to the Commission a €650 million aid scheme, of which €600 million will be allocated to aid farmers and traders in the floricultural sector and companies in the specialty horticultural sector for the food-service market, who have been negatively affected by the coronavirus

33

outbreak. The remaining €50 million will be allocated to compensate potato growers affected by the outbreak.

Under the scheme, these operators will be entitled to compensation for certain damages suffered. As notified by Netherlands, the compensation in the form of direct grants can cover a maximum of 70% of the loss of revenue or additional costs for farmers and traders in the floricultural sector and companies in the specialty horticultural sector and a maximum of 44% of the loss of revenue or additional costs for potato growers.

The Commission assessed the measure under Article 107(2)(b) of the Treaty on the Functioning of the European Union (TFEU), and the European Union Guidelines for State aid in the agricultural and forestry sectors and in rural areas 2014 to 2020. The latter set out criteria for the assessment of damage caused by exceptional occurrences to compensate companies in the agricultural sector under Article 107(2)(b) TFEU.

The Commission considers that the coronavirus outbreak qualifies as an exceptional occurrence, as it is an extraordinary, unforeseeable event having a significant economic impact. As a result, exceptional interventions by the Member States to compensate for the damages linked to the outbreak are justified.

The Commission found that the Dutch aid scheme will compensate damages that are directly linked to the coronavirus outbreak. It also found that the measure is proportionate, as the foreseen compensation does not exceed what is necessary to make good the damage.

The Commission therefore concluded that the scheme is in line with EU State aid rules.

Background

Financial support from EU or national funds granted to health services or other public services to tackle the coronavirus situation falls outside the scope of State aid control. The same applies to any public financial support given directly to citizens. Similarly, public support measures that are available to all companies such as for example wage subsidies and suspension of payments of corporate and value added taxes or social contributions do not fall under State aid control and do not require the Commission's approval under EU State aid rules. In all these cases, Member States can act immediately.

34

When State aid rules are applicable, Member States can design ample aid measures to support specific companies or sectors suffering from the consequences of the coronavirus outbreak in line with the existing EU State aid framework. On 13 March 2020, the Commission adopted a Communication on a Coordinated economic response to the COVID-19 outbreak setting out these possibilities.

In this respect, for example:

 Member States can compensate specific companies or specific sectors (in the form of schemes) for the damage suffered due and directly caused by exceptional occurrences, such as those caused by the coronavirus outbreak. This is foreseen by Article 107(2)(b)TFEU.

 State aid rules based on Article 107(3)(c) TFEU enable Member States to help companies cope with liquidity shortages and needing urgent rescue aid.

 This can be complemented by a variety of additional measures, such as under the de minimis Regulation and the General Block Exemption Regulation, which can also be put in place by Member States immediately, without involvement of the Commission.

In addition to the existing possibilities already foreseen by existing EU State aid rules, on 19 March 2020, the Commission adopted a State aid Temporary Framework to enable Member States to use the full flexibility foreseen under State aid rules to support the economy in the context of the coronavirus outbreak. It was amended on 3 April 2020.

The Temporary Framework, based on Article 107(3)(b) TFEU, recognises that the entire EU economy is experiencing a serious disturbance. To remedy that, the Temporary Framework provides for the following types of aid: (i) Direct grants, selective tax advantages and advance payments; (ii) State guarantees for loans taken by companies from banks; (iii) Subsidised public loans to companies; (iv) Safeguards for banks that channel State aid to the real economy; (v) Public short-term export credit insurance; (vi) Support for coronavirus related research and development (R&D); (vii) Support for the construction and upscaling of testing facilities; (viii) Support for the production of products relevant to tackle the coronavirus outbreak; (ix) Targeted support in the form of deferral of tax payments and/or suspensions of social security contributions; (x) Targeted support in the form of wage subsidies for employees.

The Temporary Framework will be in place until the end of December 2020. With a view to ensuring legal certainty, the Commission will assess before that date if it needs to be extended.

35

The non-confidential version of the decision will be made available under the case number SA.57217 in the State aid register on the Commission's competition website once any confidentiality issues have been resolved. New publications of State aid decisions on the internet and in the Official Journal are listed in the State Aid Weekly e-News.

More information on the temporary framework and other action the Commission has taken to address the economic impact of the Coronavirus pandemic can be found here.

UNGARIA

De ce investeşte Viktor Orban în Transilvania. Kelemen Hunor: Aceasta e strategia Mihai Ciobanu / 09 mai 2020 / 09:08Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a vorbit despre fondurile pe care le alocă Ungaria fermierilor din Transilvania. Într-un interviu acordat DC News TV, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a vorbit despre fondurile pe care Viktor Orban, premierul Ungariei, le alocă fermierilor din Transilvania, explicând care este motivaţia acestui gest.

"Fondurile nu au fost dirijate pe criterii etnice. Dacă veţi face o analiză, veţi vedea că au primit şi fermierii români ajutoare în Mureş, Covasna, Harghita, acolo unde au mers aceste ajutoare. Au primit deja şi utilajele agricole sau pentru ce au aplicat solicitările.

E strategia lor, nu pot da foarte multe explicaţii pentru că nu eu am gândit-o, dar dacă are această posibilitate, orice guvern încearcă să investească undeva de unde crede că vor exista şi beneficii financiare. Până la urmă, există un raport, o legătură economică între România şi Ungaria în agricultură, în industria alimentară. Dacă noi, de exemplu, am investi în Republica Moldova, în Serbia, în Ungaria, tot în aceste zone, atunci beneficiari ar fi ambele ţări", a explicat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

https://youtu.be/KF3fV6_F-mg

ELVETIA

36

Oamenii au format o coadă de peste un kilometru la Geneva pentru a primi ajutor alimentar 10 mai 2020, 00:35 deNews.ro

Coadă pentru a primi alimente gratuite în Elveţia 9 mai 2020 FOTO EPA-EFE

Peste 1.000 de oameni au stat sâmbătă la coadă în Geneva pentru a primi pachete cu alimente gratuite, ceea ce scoate în evidenţă impactul avut de epidemia de coronavirus asupra săracilor şi imigranţilor neînregistraţi chiar şi în bogata Elveţie, transmite Reuters.

Coada s-a întins pe o distanţă de peste 1 kilometru în afara unui patinoar unde voluntarii au împărţit aproximativ 1.500 de pachete oamenilor care au început să se aşeze la coadă de la 5 dimineaţa.   ”La sfârşitul lunii am buzunarele goale. Trebuie să plătim facturi, asigurări, totul”, a declarat Ingrid Berala, o rezidentă din Geneva originară din Nicaragua, care lucrează part-time.  

”Este extraordinar pentru că este mâncarea pe o săptămână, o săptămână de uşurare...Nu ştiu pentru săptămâna viitoare”, a spus ea.   Într-o ţară cu aproape 8,6 milioane de locuitori, 660.000 de persoane din Elveţia erau sărace în 2018, potrivit organizaţiei de caritate Caritas, majoritatea fiind părinţi unici şi persoane cu un nivel scăzut de educaţie, care nu îşi pot găsi de lucru după pierderea locului de muncă.   Peste 1,1 milioane de persoane sunt în risc de sărăcie, ceea ce înseamnă că au sub 60% din venitul mediu, care în 2018 este de 6.538 de franci elveţieni pentru o slujbă cu program full-time.   https://youtu.be/3CTEre0DE_M

DANEMARCA

BY LANTULALIMENTAR    2020-05-11  

37

”Mai puțină sare, mai puțină carne roșie și procesată, mai puține grăsimi saturate” sunt cuvintele de ordine în Danemarca, după ce Ministerul Alimentației a lansat în ianuarie anul acesta un ghid al alimentației sănătoase.Recent, Universitatea din Copenhaga a dat publicității un studiu potrivit căruia orientarea obiceiurilor alimentare către hrana sănătoasă, ecologică, ar aduce beneficii nu numai consumatorilor individuali, dar și societății în ansamblul ei: vor scădea cheltuielile pentru sănătate ( nu ar mai fi nevoie de 5% din numărul actual de paturi de spital, exceptând, desigur, necesitățile generate de pandemia Covid -19, ar fi de precizat ), se va reduce impactul asupra climei și va crește productivitatea muncii.

Ministrul danez al Alimentației Mogens Jensen a solicitat autorităților veterinare și alimentare să ia în considerare concluziile cercetătorilor în activitatea lor privind noile sfaturi alimentare ecologice. De asemenea, împreună cu ministrul Climei, Mogens Jensen va lansa o campanie cu sfaturi despre modul în care danezii pot avea mâncare cotidiană mai ecologică, cu mai puțină carne și mai multe legume, potrivit unui articol publicat de euromeatnews.com.

“Dacă putem ajuta mai mulți oameni să obțină o viață mai bună, mai lungă și mai productivă, în același timp economisind bani în asistența medicală, noi, ca societate, avem obligația de a acționa. Acest lucru nu se aplică numai consumatorului individual. De asemenea, mă adresez și jucătorilor importanți, deoarece comerțul cu amănuntul poate face diferența și poate să-i ajute pe consumatori să facă alegeri sănătoase și să pună în coșul de cumpărături hrană ecologică. Doresc să încurajez asta ”, a adăugat Mogens Jensen.

olaborarea cu companiile din toată zona alimentară este o parte importantă a eforturilor autorităților de a-i determina pe danezi să aibă obiceiuri alimentare mai sănătoase și mai ecologice.

Acest lucru se realizează prin intermediul Parteneriatului pentru inovare, în cadrul căruia colaborează comercianții cu amănuntul, producătorii de alimente și autoritățile. În parteneriatul public-privat, Consiliul pentru alimente sănătoase se alătură, de asemenea, actorilor publici și privați și societății civile pentru obiective comune, cum ar fi crearea unei culturi alimentare sănătoase pentru generația următoare.

38

GERMANIA

Vestul sălbatic. Cum își fură fermierii germani sezonerii veniți la cules de sparanghel / Românii s-au revoltat, apoi s-au certat între ei 11 MAI 2020 

Românii care lucrează la fermă de sparanghel și căpșuni din Germania s-au revoltat, nemulțimiți de regulile angajatorului, apoi s-au luat la ceartă între ei. Totul a degenerat, iar muncitorii au început să se amenințe unii pe alții.

Ferma, situată în apropiere de localitatea Darmstadt, care este condusă de Anja Hamm împreună cu soțul și unchiul ei, trece printr-o situație gravă generată de muncitorii sezonieri români, relatază Frankfurter Allgemeine, citată de Digi24.ro

Nemulțumiți că unii au refuzat să participe la revoltă, românii au început să se certe și între ei. „Cei care nu au luat parte la revoltă, au fost amenințați de colegi: Când te întorci acasă, îți vei găsi familia din România într-un scaun cu rotile”, povestește proprietara fermei.

Se pare că revolta a izbucnit, de fapt, după ce o altă fermă din Turingia i-a ademenit pe români cu salarii mai mari, iar a doua zi după scandal, un autobuz al acestei ferme a apărut în curte. Opt dintre muncitorii sezonierii români s-au urcat în el și au plecat.

„Pe de o parte, mă bucur că au dispărut problemele din curtea mea. Dar fiecare om care muncea era important”, mai spune Anja Hamm.

39

Din cauza lipsa forței de muncă, fermierii din Germania se „bat” pe muncitorii români, oferind salarii mai mari, în condițiile în care sparanghelul rămâne pe câmp. Citește integral pe Digi24.ro

AUSTRIA

Dupa alte tari, acum sta si Austria la coada pentru zilierii romani. Romania sta la alta coada In mai 10, 2020

Dupa Germania, Marea Britanie si Italia, acum, primul tren special destinat transportului lucrătorilor sezonieri români în Austria va pleca duminică 10 mai din Timişoara.  Aproximativ 350  de concetateni  se vor sui in vagoane pentru a ajunge in campurile si solariile fermierilor sustinuti de guvernul de la Viena. Toata aceasta “armata de culegatori romani” a fost creata la cererea “partenerului strain”, punandu-se in miscare instrumente diplomatice si politice din cele doua state.

Din comunicatul oficial al CFR:“Primele trenuri special comandate pentru asigurarea transportului lucrătorilor sezonieri la Viena sunt solicitate să circule începând cu finalul acestei săptămâni, ca urmare a cererii operatorului feroviar de călători din Austria (OBB) şi a discuţiilor purtate între autorităţile din Austria şi România. CFR Călători participă, în calitate de operator feroviar, la efectuarea acestui transport, în parteneriat cu compania austriacă OBB, organizatorul acestei acţiuni.” 

Potrivit sursei citate, sunt pregătite, în prima parte a acestui program, două perechi de trenuri cu plecare din Viena la Timişoara, în datele de 9 şi 12 mai (plecare din Viena ora 23:05), respectiv cu plecare de la Timişoara la Viena în datele de 10 şi 13 mai 2020 (plecare din Timişoara ora 21:13).

Compania atrage atenţia că sunt o serie de reguli pentru călătoria cu aceste trenuri. Astfel, OBB şi autorităţile din Austria se ocupă de rezervarea locurilor pentru trenurile special comandate. De asemenea, responsabili de selecţia şi deplasarea pasagerilor cu aceste trenuri sunt agenţiile de recrutare din Austria.

Toţi călătorii au obligativitatea să poarte mască de protecţie la urcarea/coborârea din trenuri şi pe durata călătoriei. Pentru operaţiunile de îmbarcare/debarcare a călătorilor vor fi asigurate culoare special amenajate pentru accesul, respectiv părăsirea organizată a incintei staţiei de cale ferată.Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor a emis ordinul prin care se aprobă procedura pentru circulaţia trenurilor de călători special

40

comandate în vederea transportului de lucrători sezonieri, inclusiv al celor care desfăşoară activităţi de îngrijire a persoanelor vulnerabile, între România şi alte state membre ale Uniunii Europene, pe perioada stării de urgenţă cauzată de pandemia de COVID-19.

In cazul in care vom avea informatii despre un tren cu zilieri, care va pleca din Moldova spre sudul sau sud estul legumicol al Romaniei, imediat va vom da de veste.

OLANDA

Cum usucă olandezii lucerna? Ferma  11 mai 2020 Lucerna este considerată regina plantelor furajere - cultivarea și utilizarea ei ca furaj oferă însă multe avantaje. Cu ocazia unei vizite în Olanda, am studiat îndeaproape instalația de uscare a lucernei deţinută de compania Oldambt.Regina plantelor furajere - lucerna a primit acest nume pe bună dreptate. În partea noastră de lume, această plantă este cultivată deja din antichitate; atunci era, predominant, furaj pentru cai. În secolul 18 a fost introdusă în sistemul de rotaţie a culturilor. Planta leguminoasă prezintă multe avantaje: prin creșterea rădăcinilor puternice, afânează solul, îl îmbogățește cu humus, iar datorită capacității sale crescute de fixare a azotului, este foarte potrivită ca și cultură premergătoare.

Instalația de la Oldambt produce peleți de iarbă și de lucernă, precum și paie tocate și măcinate și și-a asigurat succesul în acest domeniu. Am fost să vedem recolta de lucernă în această regiune și am vizitat și instalația din Oostwold, iar acum vă putem oferi o perspectivă interesantă.

Compania B.V. Oldambt există încă din 1951, iar din 1974 se află în locația actuală. Luit Heikens este manager aici din 2002 și ne-a făcut o scurtă prezentare despre specificul cultivării lucernei. „Lucerna este cultivată în regiunea Frislandia de Est încă de la mijlocul anilor 1990. Prin introducerea reglementărilor cu privire la înverzire, numărul cultivatorilor a crescut“, declară Heikens. În instalația din Oostwald, lucerna și iarba sunt uscate și

41

prelucrate în baloţi și peleți, iar paiele de grâu și de rapiță sunt mărunţite și măcinate. La Oldambt, se depun eforturi pentru a avea producție tot timpul, pentru a garanta angajaților un loc de muncă sigur pe tot parcursul anului.

Uscarea lucernei este activitatea de bază la Oldambt. Heikens explică: „Uscarea asigură faptul că bacteriile sunt ucise și lucerna se poate păstra astfel foarte bine. De asemenea, uscarea îmbunătățește digerabilitatea proteinei - ceea ce este optim pentru hrănirea bovinelor.” Acest aspect este deosebit de important pentru fermele din Olanda, deoarece 65% din proteinele din furajele pentru bovine trebuie să provină din propria fermă.

  Cultivare & recoltare

 Ferma B.V. Oldambt administrează o suprafață totală de 1.750 ha cu lucernă. Ciclul de cultură este de trei ani. Producţivitatea medie este de 12,5 t de materie uscată pe hectar. În primul an, randamentul este cel mai mic (6-10 t/ha), în al doilea an cel mai mare (14-16 t/ha), pentru a scădea, ușor, în ultimul an (12-15 t/ha). Semințele sunt furnizate fermierilor care cultivă lucernă de către compania Oldambt, Heikens și echipa sa fiind disponibili pentru a oferi consiliere și ajutor și în ceea ce privește întreținerea stocului. De regulă, recolta este preluată în totalitate de către Oldambt. Un sistem ingenios de containere și ani de experiență în recoltarea lucernei asigură un flux de lucru eficient. Heikens declară: „Se întâmplă foarte rar ca fermierii să se ocupe chiar ei de tocarea lucernei.“ Și asta are un motiv întemeiat: Pentru a garanta un flux de lucru eficient la uscare, materialul trebuie să fie foarte bine mărunțit. În plus, materialul vegetal este foarte sensibil la rupere. Dacă, de exemplu, cositul se efectuează pe toată lățimea și materialul vegetal recoltat este abia apoi așezat în brazde, pierderile vor fi foarte mari.

Materialul vegetal recoltat este aruncat  în uscător cu ajutorul încărcătoarelor pe roți.

Sistemul de containere

Lucerna este cosită în brazde, cu două utilaje MiG M marca Krone. Mărunțirea se face la Oldambt cu trei tocătoare cu container, la care se adaugă 5 camioane și 14 containere. Tocătoarele au fost construite de Agrifac special pentru uscare. Caracteristici speciale: Tocătorul ridică containerul cu ajutorul cârligului și îl încarcă în timpul mersului. Odată ce containerul este plin, acesta este descărcat la marginea câmpului pe un camion care transportă materialul vegetal către staţia de uscare. Astfel, vehiculele de transfer sunt eliminate complet din acest lanț. Și, deoarece remorca tractată este echipată cu o funcție de basculare, aceasta nu trebuie decuplată în prealabil. Însă, în cazul în care containerul atașat la camion

42

trebuie basculat, remorca trebuie decuplată.

 Utilajele sunt verificate și recondiționate complet pe timpul iernii în propriul atelier. Aici lucrează trei mecanici. Heikens spune: „Tocătoarele noastre sunt din anii 2001 și 2006. Mecanicii noștri nu se plictisesc pe timp de iarnă. Astfel, reușim să folosim utilajele la capacitate deplină pe tot parcursul anului.“

La 600° Celsius, materialul vegetal este uscat generând evaporarea a până la 45.000 l de apă pe oră.

 Uscare & produse După bascularea în fața instalației de uscare, materialul recoltat este introdus în uscător cu transportoare pe roți. Uscarea are loc la o temperatură de 600° Celsius. În cazul ierbii, se pot evapora și până la 45.000 l de apă pe oră. După uscare, lucerna și iarba merg pe trasee separate. O parte din lucernă este prelucrată în baloţi de diferite mărimi. Din restul se produc peleți. „Clienții noștri vin din întreaga lume și apreciază în special culoarea verde intens a lucernei noastre. Reușim să obținem această culoare pentru că nu lăsăm materialul recoltat mult timp pe câmp“, susține Heikens.

La Oldambt se produc diverse furaje, acestea fiind vândute, adesea, către fabrici de nutreţuri combinate.

Bio & fără OMG În SUA, lucerna modificată genetic a devenit standardul. În Germania, fermierii privesc mai critic această temă și mulți au ales furaje nemodificate genetic. Lucerna este deosebit de potrivită aici - deoarece această hrană bogată în proteine poate fi produsă încă și la nivel regional. Și lucerna produsă ecologic devine din ce în ce mai populară și este prelucrată tot mai des în instalația din Oldambt.Lucerna ecologică este chiar extrem de apreciată de către agricultori, creșterea rapidă a acesteia reducând potențialul buruienilor de a crea probleme. În agricultura convențională, lucerna este, de asemenea, foarte apreciată, deoarece contribuie semnificativ la combaterea buruienii numite

43

coada vulpii și pentru că asigură afânarea solului, datorită rădăcinilor de până la 1 m adâncime.            

 Un articol de Lena Kampschulte (Traction Magazine)

SANATATE si GASTRONOMIE

Lipsa vitaminelor din organism, mai gravă primăvara! Alimentele care acoperă carenţele nutriţionale Cristina Popescu

Vitamine importante! Care sunt cele mai grave carențe nutriționale, ce simptome prezintă și ce mâncăm ca să suplinim deficiența acestor vitamine esențiale

Deficiențele nutriționale sunt un aspect deosebit de important pentru sănătatea noastre. Poți crede că ai vreo boală gravă, când de fapt îți lipsesc niște vitamine esențiale organismului.

Cum compensezi acest dezechilibru?

Încă de mici am fost învățați să mâncăm fructe şi legume, pentru că au vitamine şi minerale.

Ele joacă un rol esențial în buna funcționare a organismului. Deși reclamele ne anunță mereu că semipreparatele și preparatele din supermarketuri sunt sănătoase, medicii constată tot mai des carențe de vitamine şi minerale, atât la cei mici, cât și la adulți.

Crampele musculare şi cârceii înseamnă lipsă de potasiu, magneziu și calciu, buzele crăpate – absența vitaminei A etc.

Atunci când anumite substanțe nutritive lipsesc din organism, acesta are reacții care încearcă să ne facă atenți la prezența deficiențelor nutriționale.

44

Fiecare carență are simptomele ei și cel mai bun tratament nu vine cu ajutorul medicamentelor, ci cu al unei alimentații sănătoase și echilibrate, potrivit doctorulzilei.ro.

Carența de vitamina A – vitamine importante

Deficitul de vitamina A se traduce în organism printr-o serie de simptome precum: senzație de ochi uscați (se asociază și cu deficit de acizi graşi esențiali Omega 3), ochi cu vinişoare roşii, buze uscate și crăpate, mai ales la colțurile gurii, pete maronii pe piele şi uscarea pielii.

Fructele și legumele care ajută la înlăturarea acestei carențe sunt caisele, grepfrutul, pepenele verde, papaya, prunele uscate. Legume recomandate: morcovii, spanacul, ardeiul gras roşu, tomatele, broccoli, sparanghelul, fasolea verde, mazărea verde, varza şi varza de Bruxelles, cartofii dulci şi salata verde.

Deficitul de vitamina A cauzează infecții virale precum rujeola, varicela, pneumonia!

Carențe de vitamine din complexul B

Anemie, depresii, amețeli, oboseală, tulburări intestinale, dureri de cap, tulburări mentale, buze crăpate tot timpul, afecțiuni ale coloanei vertebrale?

Sunt numai câteva din problemele pe care le crează absența vitaminei B12 din organism. Dermatita seboreică este cauzată de absența vitaminei B6, după cum limba care se irită ușor și devine dureroasă este dată de absența vitaminelor B3 şi B2. Părul aspru, care se rupe uşor şi mătreața pot fi adesea semne ale lipsei vitaminelor B2, B6, zinc, magneziu și biotină.

La polul opus, părul care are tendința de a se îngrășa semnalează lipsa vitaminei B9 şi a vitaminei B5.

De asemenea, absența îndelungată a vitaminei B6 din organism duce la depresie. Surse de vitamine din complexul B: seminețe de floarea-soarelui, cereale integrale, fasole, soia, mazăre, brânză tofu, drojdie de bere, nuci macadamia, germeni de grâu, ciuperci, spanac, broccoli, sparanghel, lapte, varză de Bruxelles, carne slabă de porc, nuci, ouă, carne albă, carne de miel, alune, cartofi, peşte (ton, somon), morcovi, zmeură, pepene galben, vinete, mazăre, varză creață, alune, unt de arahide, brânză de vaci, avocado, roşii, linte etc.

Carența de vitamina C

45

Deficitul de vitamina C este, de obicei, anunțat prin sângerări spontane la nivelul pielii, pielea uscată care se descuamează şi are o nuanță roșiatică, imunitate scăzută și răceli dese, dureri articulare, căderi ale dinților, chiar depresii.

Combaterea acestor simptome şi rezolvarea deficitului de vitamina C se face cu ajutorul următoarelor fructe şi legume: citrice mai ales lămâi și grepfrut, fructe de pădure, ananas, mere, struguri, papaya, guave, kiwi, vişine, pepene verde, broccoli, ardei gras roşu, ardei iuți roşii şi verzi, conopidă, varză, spanac, pătrunjel, cimbru, sparanghel, morcovi. Ceiuri care conțin vitamina C sunt: ceaiul de măceşe, hibiscus, echinaceea, ghimbir şi ceai verde.

Rețineți! Vitamina C contribuie la absorbția fierului și întârzie apariția semnelor îmbătrânirii pielii.

Deficit de vitamina D

Vitamina D ar putea fi numită vitamina soarelui, pentru că lipsa ei nu se datorează atât unei alimentații nesănătoase sau sărace, cât lipsei de expunere la lumina soarelui.

Vitamina este produsă de organismul uman doar prin expunerea la soare. Vitamina D este esențială pentru a avea oase rezistente şi a asimila calciul, alt element important pentru sănătate. Totuşi, această vitamină poate fi dobândită în mod natural şi prin consumul de carne de peşte, ulei de ficat de pește, gălbenuş de ou, lactate și cereale. Carența de vitamina D duce la apariția rahitismului, tulburări cognitive la persoanele în vârstă, astm bronşic sau chiar cancer.

Atenție! Dieta vegetariană favorizează deficitul de vitamine, fiindcă sursele naturale de vitamina D sunt de origine animală.

Carența de vitamina E

Multă lume este foarte atentă la vitaminele enumerate până acum, dar uită adesea de vitamina E. Această vitamină joacă un rol important în prevenția bolilor cardiovasculare, a cancerului, chiar apariției simptomelor maladiei Alzheimer, şi ajută la buna funcționare a muşchilor scheletici, cardiaci şi netezi.

Nu mai spunem că îmbunătățeşte hidratarea pielii și previne îmbătrânirea acesteia, plus că ajută la videcarea acneei. Simptomele carenței de vitamina E sunt: slăbiciune musculară, pierderea masei musculare, probleme de mers – mers nesigur, probleme de vedere paralizia muşchilor ochilor, mişcări

46

anormale ale ochilor. Sursele naturale de vitamina E sunt reprezentate de: uleiurile vegetale măsline, argan, soia, floarea-soarelui, porumb -, avocado, spanac, germeni de grâu şi ulei din germeni de grâu, cereale integrale, ficat, ouă, muştar, frunze de sfeclă, nuci, alune, migdale, fistic.

Carența de vitamina K

Vitamina K (în varianta K1 şi K2) este, de asemenea, o vitamină mai puțin băgată în seamă, deși ea are rol în coagularea sângelui și în funcționarea intestinelor. K favorizează sinteza osteocalcinei necesară cristalizării calciului în oase şi previne osteoporoza.

Nivelul scăzut de vitamina K scade nivelul de insulină, creând probleme de reglare a glucozei în sânge. Sursele naturale de vitamina K sunt: lucerna, ceaiul verde, urzica, tărâțele de ovăz, sparanghelul, melasa de afine, broccoli, varza, conopida, carnea de pui, frunzele de salată, șofranul, soia, iaurtul, untul, ficatul, gălbenuşul de ou.

DOSAR

Bunurile banale la care râvneau românii în comunism. Ce se tranzacţiona prin pile, unde se găseau ţigările bune şi ce deodorante erau la modă 9 mai 2020, 07:10 deIonela Stănilă

Amintiri din comunism FOTO Facebook/ Bărăganul de altădată/ Valerică Butoi Extrema severitate a crizei economice din România socialistă a fost rezultatul deciziilor aberante ale lui Nicolae Ceauşescu de a continua cu politica de industrializarea şi de a plăti integral şi în timp cât mai scurt datoriile externe ale ţării.

Printre cele mai rare bunuri din comunism se aflau bomboanele cubaneze, băuturile răcoritoare Pepsi ori Coca Cola, ţigările „bune” ori deodorantele (Fa sau Rexona erau cele mai populare brand-uri.

47

Pe lângă produse de bază precum pâinea, zahărul, uleiul, ouăle, laptele, carnea, exista şi o serie de alte bunuri care făceau obiectul fascinaţiei şi dorinţei intense a populaţiei, cum ar fi cafeaua, portocalele, bananele, ciocolata, bomboanele „cubaneze”, guma de mestecat, băuturile răcoritoare Pepsi ori Coca Cola, ţigările „bune” (i.e., de import), blugii, pantofii sport adidas, băuturile spirtoase (coniacul şi whiskey-ul), combinele muzicale, radiocasetofoanele, videorecorderele, casetele audio şi video, discuri cu muzică, reviste (Pif, Rahan, Bravo), cataloage de modă (Neckermann sau Quelle), deodorante (Fa sau Rexona erau cele mai populare brand-uri), parfumuri. 

Un raport din 2006 al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, redactat de specialişti conduşi de politologul  Vladimir Tismăneanu şi prezentat în Parlamentul României de fostul preşedinte Traian Băsescu pe 18 decembrie 2006, arată  că unele dintre aceste bunuri puteau fi achiziţionate din magazine speciale, cu plata în valută, denumite „Shop”. Acestea erau însă accesibile numai cetăţenilor străini sau cetăţenilor români care deţineau legal valută (le fusese trimisă de rude din străinătate sau o deţineau întrucât lucraseră peste hotare). Majoritatea românilor îşi procurau însă astfel de bunuri de pe piaţă neagră sau prin intermediul „pachetelor” trimise de rudele şi prietenii plecaţi „definitiv” peste hotare. Bunurile de import aveau o viaţă aparte în România anilor 1980.  

48

Fumate la ocazii speciale  

Bunăoară, ţigările „bune” erau păstrate pentru a fi fumate la ocazii speciale (nunţi, botezuri, alte reuniuni).

Cele mai căutate ori „bune” ţigări erau Kent, urmate de Marlboro, Dunhill, Salem, Vikend (din fosta Iugoslavie), BT (Bulgarian Tobacco), ţigările albaneze Apollonia şi DS (denumite informal, „Drumul Spitalului”). De foarte mult ori, ţigările „bune” (Kent, în special) erau modalitatea preferată ori curentă de a recompensa serviciile unui medic sau reprezentau monedă de schimb pentru obţinerea unor alte bunuri şi favoruri. De asemenea, a avea blugi, adidaşi sau a fuma ţigări „bune” erau de multe ori indicatori de status. În unele cazuri, sticlele de băutură străină, golite de conţinutul original şi reumplute apoi cu ceai, ori pachetele de ţigări străine – goale sau nu – erau expuse cu mândrie în vitrina din sufragerie, alături de nelipsitele bibelouri, mileuri şi poze de familie.  

Cutiile goale de „bere străină” sau de băuturi răcoritoare erau folosite ca recipiente pentru cafea sau ca suporturi pentru colecţia de pixuri sau stilouri. Până şi banalele brichete de plastic aveau o viaţă aparte şi mult mai îndelungată decât în ţările lor de origine (în Vest): după golirea lor,

49

brichetele erau reumplute cu gaz în ateliere speciale, care erau parte a unei micii industrii de reparare şi umplere a brichetelor.

Aşadar, anii 1980 în România comunistă au fost anii unei severe crize economice şi politice. Aşa cum am menţionat anterior, criza economică (manifestată prin lipsuri cronice de bunuri şi servicii) a afectat toate ţările lagărului socialist în acceaşi perioadă. Şi la acest punct însă România a constituit o excepţie prin dimensiunile impresionante şi efectele dramatice.   

Nemulţumirea populară, la cote îngrijorătoare  

Astfel, cetăţenii României socialiste care, în teorie, trăiau într-una dintre cele mai prospere şi faste perioade din istoria acestei ţări, în practică erau nevoiţi să depună eforturi însemnate pentru a supravieţui. Alimente de bază (pâinea, zahărul, uleiul, ouăle, laptele, carnea) deveniseră bunuri rare, în ciuda măsurilor de raţionalizare instituite de regim. Importurile de bunuri de consum şi de alte produse, precum medicamentele au fost drastic reduse. Populaţia şi nu mamuţii industriali a fost cea care a trebuit să suporte cu stoicism „raţionalizările” la capitolul energie electrică, termică sau combustibilii.

Efectele acestor lipsuri şi privaţiuni au fost însemnate, mai ales în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei (subnutriţie, [re]apariţia şi proliferarea unor boli specifice ţărilor sărace/perioade istorice anterioare etc). Mai mult, prin politica sa din anii 1980, regimul Ceauşescu a renunţat se pare chiar la una din mult trâmbiţatele funcţii ale statului comunist, cea socială. Alienarea faţă de regim şi nemulţumirea populară au înregistrat în această perioadă de criză cote îngrijorătoare, pe care Ceauşescu, prea prins în propriile-i fantasme ideologice, le-a ignorat până în fatidica zi de 22 decembrie 1989.   Hârtia igienică şi săpunul, nişte rarităţi   .

Lista bunurilor greu accesibile mai cuprindea şi hârtia igenică, medicamente şi vată medicinală, detergentul sau săpunul. (Trebuie notat că planificarea în regimul Ceauşescu ajunsese până la a specifica în documente oficiale că „igiena unui locuitor al

50

ţării se poate rezolva cu 1,9 kilograme de săpun anual”). Pentru a-şi procura astfel de bunuri, mulţi dintre cetăţenii României erau prinşi într-un păianjeniş de relaţii sociale denumite generic „pile”.

Acesta erau echivalentul a ceea ce în Uniunea Sovietică era desemenat drept „blat” – „modalitaţi de a obţine sau aranja ceva pe baza relaţiilor personale”. Atât de omniprezente erau „pilele” în viaţa românilor, încât aceştia ajunseseră să glumească cu amărăciune spunând că acronimul PCR se referă de fapt la „Pile, Cunoştinţe şi Relaţii”.

Cunoştinţele şi relaţiile erau, spuneam, necesare pentru obţine diverse bunuri „rare” în comunism precum carnea sau produsele din carne, ouă, ulei, zahăr, benzină, cafea etc. Aceste reţele sociale aveau o compoziţie extrem de eterogenă; „pilele” ori „relaţiile” legau indivizi între care existau diferenţe importante de clasă ori statut social (măcelari şi profesori universitari, vânzători la „Alimentara” şi ingineri, cercetători ştiinţifici şi vînzători la „Aprozar” (magazine de legume şi fructe), şefi de depozite de combustibili şi medici etc). Cultivarea unor relaţii privilegiate cu vânzătorii (de la macelărie, pâine, „aprozar”, şefi de depozite de combustibili) ilustrează una dintre caracteristicile „pieţii” din sistemele economice socialiste. Dacă, pe piaţa capitalistă, cumpărătorul este actorul principal, pe piaţa socialistă, vânzătorul este cel care dictează. 

Cumpărătorul încearcă sa-l flateze pe vânzător  

În comunism, se arată în Raportul prezidenţial, avem de-a face cu o competiţie acerbă între cumpărători, care se luptă între ei pentru a intra în graţiile vânzătorului; în comunism, „cumpărătorul încearcă sa-l flateze pe vânzător pentru a-i câştiga favorurile”. Ceea ce se tranzacţiona prin „pile” sau „relaţii” era accesul la unele bunuri şi – extrem de important – la alte servicii (asistenţă medicală de calitate, avorturi, bilete în staţiuni, meditaţii

51

pentru elevi etc) sau favoruri (înscrierea copiilor la şcoli „bune”, promovarea examenelor, amânarea stagiului militar, transferuri de la un loc de muncă la altul, avansarea în carieră etc).

Ca şi în Uniunea Sovietică unde, se spunea că „blatul este mai puternic decât Stalin”, în România, pilele jucau un rol crucial nu doar pentru supravieţuirea indivizilor, ci pentru însăşi funcţionarea sistemului. „Relaţiile” pe care directorii de întreprinderi le aveau unii cu alţii sau cu superiorii ierarhici din ministere îi ajutau să obţină materiile prime şi investiţiile necesare pentru a face sarcinilor absurde ale planului cincinal. „Pilele” în Romania sau „blatul” în Uniunea Sovietică sunt relaţii sociale a căror existenţă s-a datorat unui sistem economic caracterizat de lipsuri cronice şi a unui sistem politic care privilegia (implicit sau explicit) anumite categorii sociale în defavoarea altora.

* * *

Cum s-a produs colectivizarea în România. Modelul sovietic care a distrus lumea satului românesc 10 mai 2020, 06:30de Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Ţăranii au fost obligaţi să-şi dea pământurile FOTO Adevărul

În anul 1949, comuniştii au început colectivizarea în România. Ţăranii au fost lăsaţi fără pământ şi puşi să lucreze pentru statul comunist.

52

Pentru a renunţa la pământ, au fost păcăliţi, ameninţaţi, bătuţi sau băgaţi în puşcărie. Paradoxal, cei mai gospodari ţărani erau consideraţi „duşmanii poporului“.

După ce de-al doilea război mondial, Partidul Comunist Român a ajuns la putere în România. Anterior anului 1945, era partid mai mult decât marginal, cu doar câteva sute de membri, o formaţiune politică paria, privită cu neîncredere de români, mai ales că printre membrii săi se aflau mulţi agitatori pro-sovietici de alte naţionalităţi. 

Cu sprijinul Armatei Roşii, comuniştii români, ajutaţi şi de agenţi sovietici trimişi în ţară, au pus mâna pe putere, falsficând alegerile şi asasinându-şi, la propriu, opoziţia. Practic, Partidul Comunist Român a datorat totul stăpânilor sovietici. Scopul său era de a transforma România într-o ţară după model sovietic, iar una dintre priorităţi era colectivizarea. Adică, răpirea pământului de la ţărani, în special cei bogaţi, şi trecerea acestuia în proprietatea statului.

Ţăranii urmau să-şi lucreze pământul confiscat de stat. Colectivizarea a fost unul dintre cele mai traumatizante procese pentru ţăranul român şi cu urmări de lungă durată. Chiar şi după 1990, ţăranii pensionari au fost victimele sistemului de colectivizare din România.   

Colectivizarea după model sovietic  

Colectivizarea era o găselniţă sovietică a anilor '20, după o serie de politici agricole care au nemulţumit conducerea partidului comunist din Rusia. Mai ales prin faptul că nu au reuşit să înăbuşe pătura culacilor, adică ţăranii cu mult pământ, prosperi. În anul 1929, Comitetul Central a început un nou proces de colectivizare, unul criminal, cu numeroase victime. Conform unor statistici, 6 milioane de ţărani înstăriţi, dar şi familiile lor au murit în urma colectivizării forţate începute în 1929. Practic, o bună parte au fost deportaţi şi lăsaţi fără avere. Concepţiile sovieticilor despre proprietatea privată şi mai ales despre ţăranul înstărit, de fapt cei mai gospodari din sat, erau clare. ”Ţăranul e şi azi un mic capitalist, în felul lui, ţăranul individual mic burghez”, considera Ana Pauker în 1951.   

Totodată, principiile marxist-leniniste erau de acord că „mica proprietate generează capitalism zi de zi, ceas de ceas, spontan şi în proporţii de masă”. În aceste condiţii, era clar că, odată cu apariţia comuniştilor la putere în 1945, soarta proprietăţii individuale a ţărănimii era pecetluită. Şi asta în condiţiile în care statisticile vremii arătau că peste 70% din populaţia ţării se ocupa cu agricultura. Se pregătea propriu-zis dezmoştenirea majorităţii poporului român. În anul 1945, în România erau în jur de 12 milioane de

53

ţărani. Dintre aceştia, o pătură bogată care începea să practice o agricultură din ce în ce mai competitivă şi mai tehnologizată. Aceştia urmau să devină duşmani ai statului comunist român după model sovietic. Eroii muncii aveau să devină ţăranii săraci, fiindu-le, de altfel, alimentată ura pentru pătura mai înstărită.   

Ţăranii, păcăliţi şi mituiţi electoral   

Procesul de colectivizare nu a fost brusc, ci premeditat şi executat lent, dar precis. În primul rând comuniştii, prin guvernul condus de Petru Groza, s-a arătat favorabil ţărănimii, erijându-se în special în prietenii plugarilor săraci. Tocmai de aceea a fost dată la 23 martie 1945 reforma agrară. Scopul ascuns al acestei reforme prin care erau împroprietărite nu mai puţin de 796.129 de familii cu 1.057.674 hectare de pământ a fost unul cât de poate de clar. Prin împroprietărire se urmărea dezintegrarea marii proprităţii individuale în domeniul agriculturii şi câştigarea popularităţii pentru alegeri. Practic comuniştii ştiau punctul nevralgic al ţărănimii, dorinţa de pământ, şi au reuşit să-l exploateze la maximum.   

"Vreţi să vă păstraţi pământul cu care aţi fost împroprietăriţi? Votaţi Soarele, semnul Blocului Partidelor Democratice (n.r. - manevrat de comunişti)", se preciza în sloganurile electorale ale vremii. S-au erijat în salvatorii ţăranilor şi cei care le dau ceea ce-şi doresc cel mai mult: pământ. Totodată, au fost reglementate o serie de reguli şi a fost înfiinţate tot felul de comitete care să se ocupe de probleme agricole şi de aprovizionarea oraşelor cu produse din mediul sătesc. Era, de fapt, o pregătire subtilă a ceea ce va urma. În paralel, în lumea satului s-a încercat prin propagandă discreditarea celor care aveau pământ mult, numiţi „chiaburi“, şi promovarea cel puţin aparentă a celor mai săraci.

A urmat apoi cea de-a doua etapă, şi anume punerea în dificultate a ţăranilor cu o serie de tertipuri. Aşa a fost inaugurat sistemul cotelor. Adică, ţăranii erau obligaţi să dea statului o parte din producţie, justificată de comunişti pentru efortul de refacere a economiei după război. Cotele variau de la ţăran la ţăran, cei mai „jumuliţi“ fiind, bineînţeles, ţăranii mai înstăriţi. Unii nu mai aveau nici măcar grâu de sămânţă. Şi aici acţiunea era bine gândită, recoltele slabe justificând trecerea agriculturii în sarcina statului. În perioada cotelor forţate, agricultura ţărănească a fost ruinată. În tot acest timp, agenţii electorali comunişti umblau din sat în sat şi încercau să-i convingă pe ţărani să treacă la colectiv. Cu toate acestea, mulţi au reuşit să reziste şi a avut loc o situaţie asemănătoare ca în Rusia sovietică. Adică, propaganda comunistă s-a dovedit neconvigătoare pentru majoritatea ţărănimii, aşa că s-a trecut la ultima etapă, cea mai dură.   

54

Deportări, bătăi, arestări

Pe 2 martie 1949, prin decretul 84 a început uciderea proprietăţii private ţărăneşti. Prin acest document erau expropriate toate proprietăţile mai mari de 50 de hectate. În următoarele 24 de ore de la promulgare, forţele de ordine, pe alocuri şi armata au confiscat brutal animalele, clădirile şi utilajele.  Au fost înghiţite inclusiv ferme modernizate şi care erau capabile de producţie superioară. Nu a rămas nimic în picioare din marea proprietate agricolă. Clădirile şi grajdurile au fost transformate în GAC-uri şi GAS-uri după model sovietic. „Chiaburii“ au fost pur şi simplu deportaţi cu domicilii forţate şi relocaţi. Cei care se opuneau înfundau puşcăriile comuniste sau pur şi simplu dispăreau.   

Totodată, în şedinta plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 3-5 martie 1949, Gheorghe Gheorghiu Dej, secretarul general, anunţa ”transformarea socialistă a agriculturii” şi împărţirea ţăranilor în cinci categorii: ţăranii fără pământ, ţăranii săraci, ţăranii mijlocaşi, ţăranii înstăriţi şi în cele din urmă moşierii. Ultimii de obicei ori fugeau în străinătate ori înfundau puşcăria. ”Ne sprijinim pe ţărănimea săracă, întărim alianţa cu ţărănimea mijlocaşă şi purtăm un război fără cruţare împotriva chiaburimii", acesta era sloganul de partid. Ţăranii săraci au devenit marionetele propagandei. Iar mai apoi lăsaţi şi ei fără pământuri.    

Singura gură de oxigen primită de ţărani în acest brutal proces de colectivizare forţată a fost moartea lui Stalin în 1953. Procesul de colectivizare s-a oprit şi aproape s-a destrămat în unele regiuni. Din 1957, procesul a fost reluat, de această dată făţiş. Până în 1962, toate proprietăţile ţărăneşti private au trecut în proprietatea statului. Nu au scăpat nici ţăranii săraci. În Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 23-25 aprilie 1962, Gheorghe Ghiorghiu Dej anunţa satisfăcut că 96% din terenul arabil era deja în proprietatea statului. Ţăranii nu mai aveau decât casa în care locuiau şi atât. Trebuiau să muncească la colectiv, adică tot pe pământurile lor, dar care acum erau oficial ale statului. Din punctul de vedere al specialiştilor, a fost o colectivizare stalinistă, brutală şi care a dus numai în Dobrogea şi Banat la deportarea în Bărăgan a peste 40.000 de ţărani care s-au opus sistemului.   

* * *

Mărturia fermierului cu coronavirus care a trăit campania agricolă de primăvară din spital! agrointeligenta.ro - 10 mai 2020 Marian Chișcă are 32 de ani și este din județul Suceava . Locuiește cu familia și cu băiețelul de numai 10 luni într-o gospodărie frumoasă din

55

comuna Probota. În jurul localității, fermierul lucrează 70 de hectare de teren agricol. Pentru a asigura familiei un trai mai bun, lucrează ca pompier. Această cea de-a doua profesie este cea care l-a adus în situația de a fi unul dintre cei peste 15.000 de români confirmați cu COVID-19. După 21 de zile petrecute în spitalul de boli infecțioase de la Iași, la finalul acestei săptămâni, fermierul a fost externat și s-a întors la familia lui și la culturile pe care, în ultimele săptămâni le-a văzut numai în poze și clipuri trimise de cei de acasă.

. Privind în urmă, Marian Chișcă nu poate spune exact când sau de la cine a luat coronavirus, mai multe cunoștințe și colegi și județul Suceava aflându-se, de asemenea, pe lista de confirmați. ”Undeva pe la sfârșitul lui martie, 20 și ceva martie, cred. Am un coleg popier, tot din județul Suceava, al cărei soție lucrează a spitalul din Fălticeni. La spital au fost depistate niște colege de ale soției, ulterior a fost el în izolare, acasă, după care s-a confirmat pozitiv și el. La fel părinții unui alt coleg, după el un alt coleg cu care am facut serviciu pe aceași tură mai mult timp. Acesta a avut așa probleme, a mai tușit, a mai făcut febră, fără simptome grave. Undeva pe la 12 aprilie așa, s-a simțit rău și s-a dus la Urgență și l-au confirmat pozitiv. Apoi au testat contacții. Eu sunt asimptomatic. Au mai găsit câțiva colegi cu virus, dar acum nu știu ce să zic. Primul (test – n.r.) a fost atunci când m-au confirmat, și apoi după 7 zile încă unul, iarăși la 5 zile încă unul, mi-au ieșit 3 la rând pozitive și acum, ieri (miercuri, 6 mai – n.r.) mi-au făcut iarăși și am ieșit negativ. Aștept să iasă și următoarul tot negativ, poate plec acasă, m-am săturat de stat aici”, ne declara fermierul cu numai câteva ore înainte ca un nou test să îl declare fără coronavirus, bun de trimis acasă!

Nu a avut simptome care să îi dea de bănuit că ar fi infectat

Cum infecția cu COVID-19 l-a prins în plină campanie de primăvară, fermierul nu poate spune dacă micile simptome pe care le-a avut au fost de la coronavirus sau urmările zilelor petrecute în câmp, pe vânt, în frig, cu umezeală. ”Am mai avut așa…simptome, dar nimic grav, adică vă dați seama cum este primăvara pe câmp, mai suflă vântul, utilajele pe care le am

56

sunt toate în vânt, mai am câte ceva de reparat, m-a prins într-o zi când a fost vremea urâtă, când a nins. Nu m-am simțit rău în sensul că…știți cum e, când eșți răcit te ține în pat o zi, două, mie mi-a curs un pic nasul, am mai strănutat așa, dar nu tuse să te năduși. În orice caz, nu a pot spune că am avut ceva care să îți dea de gândit că ești infectat”, vorbește suceveanul.

Noapte de dinainte de internare a petrecut-o în câmp

Confirmarea cu COVID-19 i-a dat toate planurile peste cap. Rezultatul i-a venit chiar în perioada în care pregătea terenul pentru a semăna porumbul, avea totul pregătit. De la momentul în care i s-au recoltat probele și până la venirea rezultatului, Marian Chișcă a folosit toate orele rămase pentru a termina treaba în câmp: ”De la spital m-am dus direct pe câmp. Am stat toată noaptea, am pregătit terenul. Dimineață după ce am dormit o oră, mă sună – hai că ești pozitiv, să mergi la spital”. 

Doi prieteni – Cristi și Edi, i-au continuat lucrările în câmp

Din acel moment, Marian Chișcă și-a mai văzut culturile numai în poză – în acest an, ferma lui include 20 de hectare de grâu, 25 de hectare de porumb, 20 de floarea-soarelui și vreo 5 hectare de lucernă. Și mai are o supărare: la începutul anului își cumpărase o semănătoare nouă și abia aștepta să o pună la lucru în câmp. N-a avut norocul ăsta în această primăvară, dar a avut norocul să aibă prieteni buni, colegi fermieri care l-a ajutat să semene și să facă tratamentele la timp. ”Cristi și Edi, doi prieteni de-ai mei foarte buni, m-a ajutat mult, cu toate lucrările. Din fericire, apucasem și eu să cumpăr de toate, am fost inspirat. Eu lucrez cu Naturevo, am avut tot din timp: îngrășăminte, sămânță, tratamentele pentru grâu, erbicide, tot, tot, tot. Singurul lucru care îmi mai trebuie poate, un tratament la grâu dacă o să fie necesar, că a plouat farte bine la noi în zonă, grâul e foarte frumos, și niște îngrășământ la prășit, pentru plantele prășitoare de primăvară ca acum, să completez. În rest, am avut tot ce îmi trebuia”, mai spune fermierul. 

Fără televizor, dar informat pe telefon

După ce a fost internat, suceveanul a intrat pe tratamente în primele 7 zile, apoi l-au băgat pe vitamine. Fără simptome, dar cu teste pozitive, Marian Chișcă a fost un pacient asimptomatic tipic. ”Ce mai de la deal la vale, nici la pușcărie nu e ca aici. Acum fac o glumă suntem sala fără clanță, adică ne închuie și pleacă. Nu avem televizor, dar dacă deschizi telefonul, același lucru vezi și pe telefon. (…) În prima săptămână am fost terminați, intram pe rând în crize de nervi, depresie. Ne-am încurajat unul pe altul, dacă vedeam că unul e mai descurajat, îl încurajam și tot așa, ce să ne facem, pe urmă ne-am obișnut”, povestește Marian Chișcă. 

57

Pachetele de la familie, lăsate la poartă

Odată intrat în spital nu i-a mai văzut pe cei dragi. Se bucură că soția și cel mic sunt bine: ”Familia vine, lasă pachetul la poartă și spune unde suntem internați, cum ne numin și ni se aduce. Nu ai acces nicăieri, nici afară, nici nimic, ești încuiat, ieși la fereastră, iei un gât de aer și atât. Nici în curtea spitalului nu e voie. Suntem încuiați într-un salon cu 8 paturi, recompartimentat cu câte două paturi, cu boxe cu câte două paturi și atât, au o cameră neutră în care intră medicii și se dezinfectează și merg la noi, după ce ies de acolo se dezechipează, se dezinfectează în camera neutră și ies. Sunt niște proceduri stricte”.

O boală imprevizibilă

Cu gândul la externare, fermierul ne-a mărturisit că de la spital va merge acasă să îi îmbrățișeze pe cei dragi, apoi direct în câmp. Spune că se simte norocos că nu s-a numărat printre cazurile grave pe care le-a văzut sau despre care a aflat în spital. Coronavirusul este imprevizibil, nu poți să știi pe cine sau cum o să afecteze: ”Diferă de la om la om! Am observat un nene, are 83 de ani și e asimptomatic și el. Am mai avut un nene de 75 de ani, a venit să se opereze de colon și când i-au făcut analizele, i-au zis că are COVID – el s-a externat mai repede decât noi. Sunt mai mulți factori, cred că depinde și de organismul fiecăruia, de exemplu, poți să fii în vârstă, cu toate că poate ai o boală cronică, dar sistemul tău imunitar e într-o stare bună, poți să nu fi afectat atât de tare. (…) Din ce am înțeles spuse pe aici, dacă ai suferit în ultima perioadă de o răceală, de o gripă mai severă, organismul are afectată imunitatea și atunci dezvolți o formă un pic mai agresivă. Dacă ai avut o viroza mai puternică, zic. Persoanele care au fost vaccinate anti-gripal au dezvoltat forme mai puternice…Acum nu știu ce să zic. Așa cum vorbesc cu dumneavoastră, așa și medici își dau cu presupusul. E o boală nouă și nu știu nici ei exact, de aceea și noi cei asimptomatici suntem izolați bine pentru a se limiat răspândândirea riscurile. Este de înțeles, dar este și foarte greu să stai în spital 21 de zile, să faci Paștele departe de cei dragi, chiar fără să simți că ai vreo boală”, ni s-a destăinuit Marian Chișcă.

Privind în urmă la toți cei pe care i-a cunoscut în spital ca fiind confirmați cu COVID-19, dar mai ales cu gândul la colegii pompieri care au trăit aceeași experiență ca el, Marian Chișcă spune că este esențial să îți păstrezi optimismul, să rămâi pozitiv. ”Eu am văzut la colegul acesta de la care a pornit la noi. În toată nebunia aceasta, el a fost stresat, s-a lăsat afectat, s-a speriat că poate fi contaminat, se gândea în toate felurile și apoi s-a nimerit de a avut simptome de răceală la sfârșitul lui martie. Îl vedeam la muncă, era

58

foarte afectat de situație asta. Eu mă gandesc că și acesta e un lucru care contează. Vedeți, sunt oameni cărora li se spune că li s-a descoperit de cancer și în câteva săptămâni se duc, și sunt oameni în stadiul 3, 4 si o mai duc câțiva ani buni după, fac chimioterapie, își revin și o mai duc câțiva ani. Deci să rămânem pozitivi și cum o vrea Dumnezeu, nu avem ce face”. 

Marian Chișcă a fost externat din Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” din Iași în seara zilei de joi, 7 mai. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a decis să publice mărturia fermierului după ce acesta a fost declarat sănătos și părăsit unitatea spitalicească pentru ca declarațiile acestuia să nu poată fi interpretate în niciun fel. Cazul lui Marian Chișcă este unul din cele peste 15.000 confirmate cu noul coronavirus la nivel național. Un caz fericit: un tată, un soț, un fiu, un coleg, un pompier, UN FERMIER!

ECOTIC se alătură proiectului “IT4Kids în mediul rural” Proiecte10/05/2020 Efectele pandemiei COVID-19 sunt resimțite pregnant de copiii aflați în mediul rural, adâncind astfel inegalitățile existente între ei și elevii din mediul urban. Pentru a veni în sprijinul lor și a le facilita accesul la educație, ECOTIC se alătură Școlii informale de IT și BCR, care au pus bazele proiectului “IT4Kids în mediul rural”.Scopul acestui proiect este de a îmbunătăți accesul la educație modernă (inclusiv de la distanță) pentru elevii din mediul rural, în contextul pandemiei cu Coronavirus și a  imposibilității copiilor de a se prezenta la școala. Principalele obiective pe care și le-au propus inițiatorii demersului țin (într-o primă fază) de două aspecte importante: dotarea unor școli din mediul rural cu aparatură de calcul (calculatoare, laptopuri, tablete etc) și pregătirea profesională adecvată a personalul didactic din mediul rural, prin organizarea și susținerea unor cursuri de “Introducere în IT” dedicate acestui segment de dascăli. Cursurile vor fi susținute de mentori voluntari din cadrul Școlii informale de IT.

ECOTIC va susține acest proiect prin pregătirea pentru reutilizare, alături de Ateliere fără Frontiere, a 150 de laptopuri și calculatoare folosite (într-o primă etapă), donate de către BCR. ECOTIC și Ateliere fără frontiere vor recondiționași dota laptopurile cu sisteme de operare, pregătindu-le pentru utilizarea în școli.

“Pentru a putea susține potențialul de dezvoltare tehnologică a României într-un hub important în regiune este nevoie să acționăm de la firul ierbii, acolo unde este cea mai mare nevoie. Programul Romania Tech Nation nu implică doar proiecte de anvergură, ci acțiuni concrete care să reducă decalajele dintre urban și rural. Ne bucurăm că am putut susține demersul Școlii Informale de IT, mai ales în contextul pandemiei, care a limitat și mai

59

mult accesul copiilor la educație și la tehnologie”, susține Ana-Maria Crețu, Manager Programe Start-up BCR.Echipamentele vor fi distribuite în teritoriu prin intermediul Școlii Informale de IT, a asociației Via Nova Domini (din Dej), a fundației Agapis (din Zalau) și a Bisericii Creștine Baptiste “Stânca” (din Sibiu), către mai multe școli din mediul rural din județele Sălaj, Sibiu și Cluj.

În plus, BCR Social Finance, a donat 5 tablete Samsung de ultimă generație, care vor fi oferite ca premii elevilor cu cele mai bune rezultate la învățătură din școala gimnazială Simion Bărnuțiu din comuna Bocșa, județul Sălaj.

“Inițiativa Școlii informale de IT și a BCR a fost cât se poate de bine primită, atât de către profesori, cât și de către elevi. Ea vine la momentul potrivit, atunci când nevoia sistemului de educație de a face apel la tehnologie de calcul modernă nu mai poate fi tăgăduită de nimeni”, a declarat Adriana Florina Bârsan, directoarea școlii gimnaziale Simion Bărnuțiu din comuna Bocșa.Este important de subliniat faptul că această inițiativă are (pentru moment) o aplicabilitate limitată la doar trei județe, însă această nevoie este prezentă și stringentă în majoritatea școlilor din mediul rural din țară. Ca atare, inițiatorii și partenerii din proiect își propun sa caute si pe viitor soluții concrete de a ameliora decalajul nefast creat între elevii din mediul rural și cel din mediul urban, în ceea ce privește accesul la educație.

  * * *

Rezolvări ideale pentru atacurile dăunătorilor și apariția bolilor în culturile eco Redacția10 mai 2020

Agricultura ecologică are multe elemente comune cu cea tradițională. Două dintre acestea sunt reprezentate de atacurile de dăunători și de apariția bolilor. Pentru ca plantele să nu aibă mult de suferit din aceste cauze, fermierii trebuie să aplice produse de protecție. Agro-Est Muntenia are un portofoliu complex pentru agricultura ecologică.

60

Plysetum este un biofungicid obținut prin macerarea, fierberea și dizolvarea părților aeriene din Coada calului. Este o plantă considerată o substanță antifungică de bază, care previne bolile, întărește peretele celular al plantelor și limitează tratamentele cu produse sintetice. Plysetum acționează puternic împotriva mai multor boli, precum rapănul, mucegaiul la măr și păr, bășicarea frunzelor, mucegaiul la curcubitacee, mucegaiul de apă din sere și solarii, alternarioza, mana și putregaiul la vița de vie.DOZĂ RECOMANDATĂ PLYSETUM: 50-100 CC / HL

POMI FRUCTIFERI: 2-6 APLICĂRI LA INTERVAL DE MINIMUM 7 ZILE

CASTRAVETE: 2 TRATAMENTE LA INTERVAL DE 3-4 ZILE, DE LA 9 SAU MAI MULTE FRUNZE

TOMATE: 2 APLICĂRI LA INTERVAL DE MINIMUM 14 ZILE, DE LA PRIMA INFLORESCENȚĂ VIZIBILĂ

VIȚĂ DE VIE: 2-6 APLICĂRI, LA INTERVAL DE MINIMUM 7 ZILE, PÂNĂ LA DEZVOLTAREA INFLORESCENȚEI

Un alt biofungicid de la Agro-Est Muntenia este Maxitina, obținut din lecitina din soia. Aceasta conține acizi grași esențiali, fosfolipide, colină, fosfor și vitamina E, ceea ce duce la efecte pozitive asupra plantelor: îmbunătățește consistența, strălucirea și culoarea fructelor și legumelor, reduce afecțiunile plantelor, are un efect stimulant și revigorează culturile. Mucegiul la măr și păr, bășicarea frunzelor la cais și piersic, mana viței de vie, făinarea și mana la tomate sunt combătute de Maxitina.DOZE RECOMANDATE DE APLICARE MAXITINA

VIȚĂ DE VIE ȘI PLANTE ORNAMENTALE: 100-225 G / HA POMI FRUCTIFERI: 450-750 G / HA LEGUME, TOMATE, CASTRAVEȚI, CEREALE: 1500-2300 G / HA ARBUȘTI FRUCTIFERI: 1200-1800 G / HAUn produs complex al Agro-Est Muntenia este Ortimag, biofungicid, insecticid și acaricid care are drept substanță activă concentratul de urzică. Acesta conține fier, mangan, sulf, siliciu și magneziu. Ca insecticid, acționează asupra păduchelui verde al piersicului, asupra păduchelui lânos, asupra păduchelui negru al cireșului, asupra viermelui mărului, asupra moliei verzei și a puricelui vărgat al rapiței. În plus, ajută fermierii să lupte cu diferite mucegaiuri, mane și alternarioze.DOZA RECOMANDATĂ ESTE DE 50-100 CC / L. ORTIMAG SE FOLOSEȘTE LA PRUN, CIREȘ, PIERSIC, CAIS, MĂR, PĂR, ALUN, COACĂZ, VIȚĂ DE VIE, MAZĂRE, CARTOF, CASTRAVETE, SALATĂ, VARZĂ, TOMATE, RAPIȚĂ, GRÂUAceleași funcții ca și Ortimag le are și Prev-Am, produs pe bază de ulei de portocale. Acționează însă prin patru moduri: desicare, distrugerea tensiunii

61

aripii, sufocare și fecunditate. Ca insecticid, combate moliile, fluturii, musculița albă, afidele, tripșii, puricii și păianjenul roșu. Ca fungicid, are efecte curative imediate asupra putregaiurilor și combate făinarea, mana, rugina, alternarioza și mucegaiul.DOZE RECOMANDATE DE APLICARE PREV-AM

VIȚĂ DE VIE: 1.6 LITRI / HA LEGUME: 2-6 LITRI / HA POMI FRUCTIFERI: 2-5 LITRI / HAPerioadele de stres prin care trec culturile ecologice pot fi depășite și prin aplicarea de biostimulatori, care pompează substanțe nutritive în plante și le ajută să-și revină. SM-6 este un biostimulator de la Agro-Est Muntenia, pe bază de extract de alge Ascophyllum Nodosum, cu activitate citokinetică impresionantă. Această compoziție stimulează încolțirea, răsărirea, dezvoltarea echilibrată și creșterea fructelor. SM-6 poate fi aplicat atât foliar, cât și prin fertigare.DOZE RECOMANDATE DE APLICARE FOLIARĂ CU SM-6

VIȚA DE VIE, LEGUME: 2-3 LITRI / HA CEREALE PĂIOASE, PORUMB, FLOAREA-SOARELUI, RAPIȚĂ: 2

LITRI / HA POMI FRUCTIFERI: 3 LITRI / HAAceleași alge sunt la baza unui alt biostimulator de la Agro-Est Muntenia. Este vorba de Oceanum, produs care poate fi folosit pe toate culturile. Are o concentrație mare de acid alginic, manitol, fitohormoni naturali, dar și potasiu, ceea ce ajută plantele să se recupereze, dezvoltă intensiv culturile și crește gradul de înflorire și polenizare. La aplicarea foliară se folosește o doză de 100-200 gr / hl, în timp ce pentru aplicarea la sol este recomandată o doză de 2-5 kg / ha.PERIOADE DE APLICARE OCEANUM

VIȚĂ DE VIE: ÎNAINTE ȘI DUPĂ ÎNFLORIT CEREALE PĂIOASE: LA DESPRIMĂVĂRARE SAU ÎN FAZA DE

BURDUF RAPIȚĂ: LA DESPRIMĂVĂRARE SAU ÎN PERIOADA

PREFLORALĂ FLOAREA-SOARELUI: ÎN FAZA DE 4-6 FRUNZE SAU ÎN FAZA DE

BUTON FLORAL LEGUME: DUPĂ TRANSPLANTARE, ÎN FAZA DE BUTON

FLORAL SAU ÎN ETAPA DE CREȘTERE A FRUCTELOR POMI FRUCTIFERI: ÎNAINTE SAU DUPĂ ÎNFLORIT SOIA: ÎN FAZA DE 4-6 FRUNZE

62

SFECLĂ DE ZAHĂR: ÎN FAZA DE 3-5 FRUNZE PORUMB: ÎN FAZA DE 6-8 FRUNZE SAU LA ULTIMUL

TRATAMENT EFECTUATPortofoliul complet Agro-Est Muntenia destinat agriculturii ecologice poate fi consultat pe site-ul www.agroest.ro. Tot acolo sunt și datele de contact ale reprezentanților comerciali ai companiei, care au răspunsuri la toate întrebările despre agricultura ecologică.

* * *

Radiografia economiei româneşti: 10 indicatori-cheie care ilustrează impactul coronavirus în businessul românesc în martie 2020 Cristina Roşca 10.05.2020,

Cifrele aferente activităţii economice din luna martie, care încep acum să apară, indică primele semne de boală provocate de virus economiei

63

româneşti, cu 150.000 de oameni care şi-au pierdut locul de muncă până în ultima zi a celei de-a treia luni din an

În aceeaşi lună s-au cumpărat mai puţine maşini (cu circa o treime), s-a construit mai puţin - mai ales în mediul urban, dar nu numai -, numărul autorizaţiilor de construire fiind cu 15% mai mic şi s-a consumat mai puţină modă, produse electro-IT, mobilă sau bricolaj

Turismul s-a prăbuşit cu 70%, încrederea în economie a ajuns la minim (20,8 puncte este nivelul indicatorului de încredere macroeconomică al Asociaţiei CFA Society România, la jumătate faţă de luna anterioară şi la o treime faţă de maximul din ianuarie 2020), iar numărul de firme nou-înfiinţate a scăzut cu 64%, încă o dovadă că mediul de business stă în expectativă

Acestea sunt însă doar primele cifre privind impactul pandemiei de Covid-19 asupra economiei, sunt cifrele aferente lunii martie, când au existat şi aproape două săptămâni de normalitate

Abia în luna aprilie se va vedea cu adevărat impactul.

 Primele efecte ale pandemiei de Covid-19 au fost resimţite de economia locală în a doua jumătate a lunii martie, după ce s-a instaurat starea de ur-genţă, după ce s-a limitat drastic mişcarea populaţiei, după ce HoReCa a tras obloanele, mallurile s-au închis şi odată cu ele şi o serie de fabrici au sistat activitatea.

Tot atunci o serie de firme au început să facă restructurări şi tot atunci consumatorii şi-au schimbat comportamentul de achiziţii, orientându-se către produse de necesitate şi renunţând la multe articole considerate de răsfăţ sau investiţii. Astfel, efectele s-au resimţit în lanţ şi ca un bulgăre de zăpadă tot mediul economic a fost angrenat în această criză care a luat businessul local prin surprindere.

„Nivelul de încredere al consumatorului a scăzut. Concedierile ce au loc în această perioadă şi cele ce vor urma ar putea să prelungească starea de neîncredere. Consumul privat nu va mai fi un motor de creştere pe termen scurt sau mediu“, explică Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola din Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne din România.

Consumul privat a fost principalul motor al economiei în ultimii ani, însă acum nu mai are „combustibil“. După opt ani de creşteri se estimează primul declin în 2020, de 6,2%, conform Comisiei Europene.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, principalul indicator pentru consumul privat, a crescut în luna martie cu circa 4% faţă de aceeaşi lună

64

din 2019, arată datele INS. Totuşi, la o privire mai atentă se observă că avansul a fost susţinut de vânzările de alimente şi de cele de medicamente şi bunuri de îngrijire personală şi a locuinţei - precum dezinfectantul. Alte categorii precum - electro-IT, mobilă, sau modă - postând scăderi puternice. Şi vânzările de carburant au scăzut odată cu limitarea mişcării populaţiei, în martie declinul anual fiind de peste 8%.

Cel mai puternic declin a fost înregistrat de piaţa de modă, unde încasările jucătorilor au scăzut la mai puţin de jumătate. Închiderea centrelor co-merciale - unde se realizează 99% din shoppingul de profil - stă în spatele acestui declin.

Totuşi, datele sunt „distorsionate“ dat fiind că în martie a existat o perioadă de circa zece zile de funcţionare normală şi au existat totodată o serie de săptămâni de frenezie în comerţul alimentar când mulţi consumatori şi-au făcut stocuri şi când românii au cumpărat masiv bunuri gen conserve, făină sau produse de îngrijirea locuinţei. Acest apetit s-a temperat apoi şi ar putea să fie vizibil acest lucru în cifrele lunii aprilie.

„A existat o curbă mare de vânzare în cursul lunii martie, dar s-a schimbat coşul de cumpărături. S-au cumpărat produse de bază, cu valoare adăugată mică, ci nu cosmetice, produse profitabile“, spunea recent Călin Costinaş, deputy CEO în cadrul retailerului Profi, o reţea de peste 1.250 de supermar-keturi şi magazine de proximitate. El adaugă că în aprilie avansul s-a temperat.

În această lună multe industrii au fost pe zero sau aproape de zero, HoReCa funcţinând doar cu livrările la domiciliu şi comerţul nealimentar în special, dar şi cel alimentar bazându-se tot mai mult pe online.

Însă, primele semne ale impactului pandemiei de Covid-19 au apărut încă din martie în mai toate sectoarele, de la industrie la construcţii. Pe 19 martie producţia Dacia de la Mioveni a fost sistată, la fel şi activitatea Ford de la Craiova. Anunţul celor doi giganţi, care ţin în spate peste 10% din exporturile României, a însemnat şomaj tehnic pentru cei 20.000 de angajaţi direcţi, dar şi efecte asupra producătorilor de componente şi asupra altor furnizori. De altfel, în acele zile companiile care aduc un sfert din exporturile României au anunţat că sistează temporar activitatea.

Motivele care au stat în spatele acestor decizii au fost multiple, însă unul dintre ele era anticiparea faptului că o serie de achiziţii vor fi amânate au anulate. Cel mai concludent exemplu este chiar în industria auto. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 32% în martie faţă de

65

perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), la 6.654 de unităţi. Mai mult, la nivelul primului trimestru scăderea s-a accentuat şi a ajuns la 22%, la un volum de 28.000 de unităţi, fiind pentru prima dată în mai bine de şapte ani când primul trimestru se încheie cu o scădere.

Dealerii şi importatorii auto se aşteaptă la o scădere considerabilă a înmatriculărilor de maşini în luna aprilie, iar dacă în martie declinul a fost de 32%, luna aceasta volumul pieţei ar putea ajunge la 3.000 - 3.500 de unităţi, adică la o scădere de peste 60%. Similar, declinul economic s-a adâncit în toate sectoarele.

Primele date disponibile - cele privind piaţa muncii - arată că numărul contractelor de muncă încheiate a continuat să crească cu circa 100.000 faţă de martie, iar acest  lucru va atrage după sine toate celelalte: lipsa apetitului de consum, lipsa vânzărilor pentru companii, mai puţine cereri în producţie, mai puţine încasări la buget.

* * *

Cotnari donează 10% din profitul sau Spitalului Clinic de Boli Infecţioase "Sfânta Parascheva" M.A. Companii / 11 mai

Producătorul de vin COTNARI, a desfăşurat Campania #pentruoameni #pentrubine,în cursul lunii aprilie, susţinută de un spot TV şi materiale în mediul online, campanile care şi-a propus să anunţe decizia Cotnari de a dona 10% din profit pentru lupta medicilor cu pandemia generată de virusul Covid 19, se arată într-un comunicat remis Redacţiei noastre.

Potrivit sursei citate, publicul a fost invitat să viziteze websiteul www.cramelecotnari.ro pentru a alege care spital din România are cea mai mare nevoie de ajutor financiar, în acesta perioada dificilă pentru întreagă noastră societate.

66

"Din totalul voturilor exprimate de către vizitatorii website-ului, 65% au indicat Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "SfantaParascheva" din Iaşi că fiind beneficiarul campaniei.", arată comunicatul.

Constantin Deleanu, Preşedintele Companiei Cotnari, a transmis: "Cotnari este un loc în care oamenii se ajută mereu unii pe ceilalţi. La noi nu este doar un loc de muncă, ci o comunitate care s-a clădit prin încercări repetate de-a lungul anilor. În acest moment greu pentru noi toţi, ne bucurăm să putem ajută un spital important al României. Mulţumim medicilor pentru eforturile imense din aceste zile, dar şi tuturor celor care au ales să participe în Campania noastră".

Campania "#pentruoameni #pentrubine" vine să completeze donaţia de 50 000 lei făcută de Cotnari SĂ în cursul lui martie aceluiaşi spital din Iaşi.

* * *

De ce francezii nu au nevoie de români să le culeagă sparanghelul. Au 300.000 de „voluntari“, dar unii au renunţat: „Am subestimat durerile de spate“ 11 mai 2020, 07:00de Corespondenţi „Adevărul”

Munca în agricultură îi pune în dificultate pe francezi. FOTO: France Television Spre deosebire de Germania – care a adus 400.000 de lucrători din Est pentru muncile agricole sezoniere - francezii au ales alt model: au apelat la sutele de mii de angajaţi rămaşi în şomaj tehnic pe durata restricţiilor de circulaţie: ospătari, şoferi, lucrători necalificaţi, muncitori în construcţii etc

„Pentru câteva ore sau mai mult, pe câmp, în livadă sau la fermă ... Nu este nevoie de studii de specialitate, două braţe sunt suficiente!” Acesta este, în esenţă, mesajul platformei „Braţe pentru farfuriile voastre” lansată pe 17 martie de Ministerul Agriculturii din Franţa pentru a încerca să rezolve

67

deficitul de forţă de muncă din agricultură, care compromite unele culturi de primăvară, şi, în curând, culturile de vară. Proiectul face legătura între fermierii care au probleme cu recoltarea diferitelor culturi - căpşuni, sparanghel - din cauza absenţei lucrătorilor sezonieri străini din cauza Covid-19, şi „voluntari”, adică francezii rămaşi în şomaj tehnic, ospătari, muncitori necalificaţi, angajaţi în industria hotelieră, muncitori în construcţii etc, permiţându-se cumularea şomajului cu câştigurile din agricultură (salariul minim pe economie).  300.000 de „voluntari” (impropriu spus pentru că vor fi plătiţi) s-au înregistrat pentru munca în agricultură pe platforma proiectului, în condiţiile în care Ministerul Agriculturii aprecia un deficit de 200.000 de posturi.    Doar 13.000 de fermieri au oferit locuri de muncă prin această platformă. Prin intermediul proiectului s-au realizat 15.000 de legături între fermieri şi cei interesaţi să lucreze în agricultură.    

Cea mai mare federaţie a fermierilor francezi a cerut, în data de 7 mai,  permiterea intrării muncitorilor sezonieri din spaţiul Schengen motivând că „nu se poate improviza cu munca în agricultură”. Un număr mare de voluntari, dar şi eşecuri Primele rezultate au arătat un entuziasm real din partea populaţiei: 300.000 de francezi au răspuns apelului, precum şi 13.000 de fermieri până la începutul lunii mai. În total, „aveam 7.000 de locuri vacante în cazul cărora s-a făcut legătura între fermieri şi angajaţi, deci putem estima că s-au făcut angajări, deoarece există de douăzeci de ori mai mulţi voluntari decât oferte!”, Spune Jean-Baptiste Vervy, managerul WiziFarm (platformă online care pune în legătură fermierii cu cei interesaţi -n. red.), pentru Le Parisien. „Şi totuşi aceste statistici nu iau în calcul toate legăturile în desfăşurare”, susţine Jérôme Volle, responsabilul FNSEA (Fédération nationale des syndicats d'exploitants agricoles este o organizaţie franceză-umbrelă însărcinată cu reprezentarea naţională a 20.000 de uniuni agricole locale şi 22 de federaţii regionale) care precizează că legătura se face pe o rază de 30 de kilometri. „Să vezi toţi aceşti voluntari pregătiţi să vină să lucreze în sectorul nostru este încântător”, se bucură Baptiste Gatouillat, vicepreşedintele Asociaţiei Tinerilor Fermieri. „Unii au vrut să iasă din case pentru divertisment” Cu toate acestea, nu toate contactele stabilite au fost de mare succes. Recunoaşte şi Christiane Lambert, preşedintele FNSEA, într-un comunicat de trimis vineri, 24 aprilie: „Unii au minimalizat dificultatea, latura repetitivă a muncii în câmp. Culesul sparanghelului presupune opt ore pe zi de muncă cu spatele îndoit, nu toată lumea poate rezista.”   

„Unii voluntari au vrut, în principal, să iasă din casele lor, în scop de divertisment, în aceste cazuri, oamenii au renunţat”, adaugă Jérôme Volle.   „Acest tip de activitate necesită o anumită tehnică, pentru a nu deteriora

68

căpşunile în timpul culesului şi nu toată lumea are astfel de abilităţi”, subliniază Baptiste Gatouillat.   

Câte contracte semnate au fost reziliate? Unii sugerează că ar fi vorba de 15%. „Nu avem statistici pe acest subiect, dar asta ar putea fi în concordanţă cu ceea ce auzim”, recunoaşte Jean-Baptiste Vervy pentru Le Parisien. Doar 13.000 de fermieri interesaţi din 450.000 Numărul mic de fermieri înregistraţi pe site – 13.000 - ridică, de asemenea, semne de întrebare, dacă ne gândim la cei 450.000 de fermieri înscrişi în mod obişnuit. Experţii consultaţi de Le Parisien susţin că: în primul rând, aceşti fermieri locali sunt conservatori şi înainte de a apela la noua platformă obişnuiesc să folosească site-uri sau organizaţii tradiţionale. În plus, campania foarte vizibilă făcută de autorităţi în care au atras atenţia asupra lipsei de forţă de muncă în agricultură, ar fi determinat unii voluntari să-i contacteze direct telefonic pe fermierii din regiunea lor.   În cele din urmă, există o expectativă a fermierilor, care nu ştiu încă dacă lucrătorii recrutaţi acum vor pleca sau vor rămâne după data de 11 mai – când Franţa relaxează restricţiile de circulaţie.    Jean-Baptiste Vervy, pe de altă parte, se gândeşte deja la îmbunătăţirea funcţionării site-ului: „Unii candidaţi buni ar putea primi un fel de recomandare. Iar videoclipurile de instruire ar putea, de exemplu, să arate concret în ce constă recoltarea sparanghelului.” Adrien e monitor de schi în Chamonix.

„Am subestimat durerile de spate” Le Parisien relatează povestea lui Adrien, monitor profesionist de schi, care lucrează la o fermă în Sigolsheim (în departamentul Haut-Rhin din estul Franţei). „De obicei, lucrez pentru staţiunea de schi Chamonix, dar anul acesta am putut beneficia de o deplasare într-o staţiune înfrăţită din Statele Unite”, explică bărbatul. Călătoria în statul Utah s-a terminat.

„La mijlocul lunii martie, autorităţile americane au anunţat sfârşitul sezonului de schi şi în special închiderea frontierelor. Am luat apoi primul avion pentru a mă întoarce în Franţa" Obişnuit cu activitatea în aer liber, nu a putut concepe „să rămână fără a face nimic în casă cu sora şi cu mama” sa, aşa că a decis să răspundă apelului Ministerului Agriculturii, în urmă cu trei săptămâni. „Am văzut că se caută muncitori aşa că mi-am oferit ajutorul lui Clarisse, pe care o ştiam, să lucrez patruzeci de ore pe săptămână. „Mă trezesc la 6 dimineaţa să recoltez sparanghelul”, explică Adrien. Sunt apoi responsabil de transportul la fermă înainte de a-l spăla, sorta, calibra şi pune în pachete înainte de comercializare. Cunoştea bine „duritatea muncii agricole ”, dar recunoaşte că a „subestimat gesturile repetitive şi durerile de spate cauzate de poziţia necesară pentru a recolta sparanghelul”. Din 15 angajaţi, o fermă de sparanghel dn Franţa a rămas cu doi.

69

  „Adrien a rezistat pentru că este sportiv cu condiţie fizică excelentă, dar au fost numeroase persoanele care au renunţat”, notează fermierul. În rest, a văzut mulţi „locuitori ai oraşului dornici să ajute, dar care au aruncat prosopul după câteva ore. Bătături, dureri şi greutatea muncii în soare s-au numărat printre motivele pentru care oamenii au renunţat rapid.” Dintre cei 15 voluntari în şomaj tehnic angajaţi pe salariul minim la ferma lui Clarisse la sfârşitul lunii martie, şapte au părăsit prematur muncile agricole, şase şi-au reluat activitatea la fostul loc de muncă şi doi continuă să culeagă sparanghelul până la închiderea campaniei de recoltare.  

Cea mai mare Federaţie a agricultorilor cere revenirea sezonierilor străini   Cea mai mare federaţie a agricultorilor francezi - FNSEA (Fédération nationale des syndicats d'exploitants agricoles este o organizaţie franceză-umbrelă însărcinată cu reprezentarea naţională a 20.000 de uniuni agricole locale şi 22 de federaţii regionale - n. red.) a solicitat, în data de 6 mai, permiterea intrării în ţară a angajaţilor sezonieri europeni după data de 11 mai, data oficială a relaxării restricţiilor de circulaţie în Franţa.

„Am solicitat ca lucrătorii sezonieri din spaţiul Schengen să se poată întoarce pe teritoriul nostru dacă au un contract de muncă”, a anunţat Jérôme Despey, secretarul general al FNSEA, în cadrul unei conferinţe de presă din 6 mai 2020, conform presei franceze.   În timp ce recoltele de pepeni şi de fructe sunt pe cale să înceapă, uniunea majoritară a agricultorilor francezi cere guvernului „un răspuns precis” în legătură cu accesul lucrătorilor sezonieri străini. „Germania a adus 400.000 de lucrători sezonieri, iar Italia 200.000”, a declarat Christiane Lambert, preşedintele FNSEA. „Guvernul ne-a solicitat să lucrăm la un protocol de sănătate pentru primirea lucrătorilor sezonieri, am făcut acest lucru şi am distribuit protocolul sindicatelor din domeniu", a spus Jérôme Despey. Federaţia aşteaptă acum un răspuns din partea statului.  

70

Aceşti angajaţi ar „completa” campania de recrutare „Braţe pentru farfuria ta” iniţiată de platforma WiziFarm. Potrivit FNSEA, această platformă a colectat 300.000 de înregistrări, ceea ce a dus la realizarea a 15.000 de contacte între fermieri şi candidaţi. Contactele nu se materializează sistematic în angajări pe termen lung, deoarece „nu te poţi improviza ca lucrător agricol”, reamintesc reprezentanţii federaţiei. 

* * *

Vinul de azi: Carpene Malvolti Prosecco Treviso Brut Profit.ro scris astăzi, 09:05

Istoria, prestigiul și bogăția Carpene Malvolti se regăsesc și în propunerea noastră de astăzi, Prosecco D.O.C. Treviso Brut. Proaspăt și ușor de băut, acest vin spumant de culoare galben pai strălucitor este perfect pentru ocaziile mai informale. Vinul este unul tânăr, chic, minimalist, cu arome delicate de migdale dulci, fructe galbene și flori albe. Pe palat se evidențiază perlajul fîn și elegant. Se recomandă degustarea lui la 6-8 grade Celsius, ca aperitiv sau alături de mâncăruri mediteraneene ușoare. 

* * *

71

John Deere, aproape de clienți, păstrând distanța11 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Joi, 7 Mai 2020, John Deere a transmis prima conferință live către presa internațională. În timpul sesiunii, specialiștii companiei aflați în studioul din Mainnheim, Germania, au intrat în legătură video cu dealeri și experți din Marea Britanie, Franța și Germania. Aceștia au împărtășit experiența lor în folosirea serviciului John Deere Connected SupportTM, evidențiind beneficiul acestui sistem în menținerea relațiilor cu clienții în ultimele săptămâni.

John Deere Connected SupportTM își dovedește valoarea pentru fermieri și dealeri în timpul blocării cauzate de coronavirus. Tehnicienii de service pot apela mașinile clienților de la distanță pentru a identifica eventualele defecțiuni în timp util, a repara erorile care pot deveni o problemă și pentru a ajuta operatorii să își creeze sau să își regleze mașinile. Acest lucru ajută la maximizarea duratei de funcționare continuă și la reducerea perioadelor de inactivitate, permițând în același timp dealerilor să păstreze distanța față de clienți.

În ultimii cinci ani, John Deere și rețeaua sa de reprezentanți au implementat serviciul Connected Support pentru a facilita mult mai ușor și mai rapid serviciile pentru clienți. Un aspect al companiei este sistemul de răspuns proactiv (Proactive Response System), care oferă dealerilor informații și avertizări cu privire la starea utilajului. Al doilea element cheie este reprezentat de sistemele de asistență la distanță (Remote Support Systems) care permite accesul dealerilor la afișajul individual al mașinii din cabină.Sistemul de răspuns proactiv (Proactive Response System)Alerte de specialitate: Acest sistem este cea mai importantă caracteristică a serviciului Connected Support. Acesta estimează posibilele reparații necesare, precum și cerințele tehnice și probleme legate de performanța mașinii înainte ca acestea să apară. Pe baza istoricului, precum și a

72

algoritmilor care detectează optimizarea mașinii și a erorilor acesteia, sistemul analizează automat datele și redirecționează avertizările către tehnicianul de service al dealerului. Aceste mesaje recomandă de asemenea și potențiale soluții.Tabloul de bord al mașinii: Datele și starea mașinilor conectate apar pe planșa de bord a calculatorului dealerului. Lista de mașini a clientului este afișată pe un ecran care este monitorizat constant de un angajat al dealerului. Cele mai serioase defecte evidențiate de sistemul Expert Alerts sunt întotdeauna în partea superioară listei.Sistemele de asistență la distanță (Remote Support Systems)Accesul la afișaj de la distanță: Acest sistem permite dealerului conectarea la afișajul din cabină al clientului pentru a asista configurarea mașinii, în timp ce se află la birou. De asemenea, îi permite acestuia să identifice setările incorecte sau erorile de operare. Setările pot fi procesate pas cu pas împreună cu șoferul, ca și când dealerul ar sta în cabină. Acest lucru nu numai că reduce costurile şi perioada de inactivitate a utilajlor clienților, mai mult, aceștia beneficiază de setări foarte bune ale echipamentului, menținându-se astfel distanțarea socială totală față de tehnicieni.Consiliere service de la distanță (Service ADVISOR Remote): Dacă instrumentele de service indică faptul că ceva este în neregulă cu echipamentul, specialistul IPSO poate accesa de la distanță sistemul de diagnosticare al mașinii. De cele mai multe ori, defectele pot fi remediate folosind acest serviciu, în timp ce se pot face și alte actualizări necesare ale software-ului. În plus, prin Service ADVISOR Remote se asigură o durată de funcționare sporită a mașinii. Dacă este necesară o reparație la sediul clientului, tehnicianul poate stabili un serviciu programat la client, fără a mai fi nevoie de deplasări suplimentare. Tehnicianul va lua toate piesele și dispozitivele necesare pentru reparația planificată într-o singură vizită, reducând astfel semnificativ întreruperile funcționale și costurile.John Deere Connected SupportTM necesită alinierea a trei elemente principale pentru funcționarea eficientă:

• în primul rând, un aparat echipat cu dispozitiv telemetric care poate transmite date colectate în timpul lucrului. Clientul trebuie să își dea acordul pentru transferul de date, astfel încât IPSO, prin sistemul Expert Alerts, să poată primi alerte de la mașina clientului.

• în al doilea rând, instrumentele speciale John Deere care permit evaluarea automată a informațiilor și transferul de date. Unitățile responsabile pentru aceste procese sunt localizate în fabricile de producție și colaborează îndeaproape cu departamentele de dezvoltare, testare și fabricare ale companiei.

73

• în al treilea rând, experți instruiți care sunt capabili să gestioneze serviciile Connected SupportTM bazate pe analize de date.

Toate informaţiile sunt generate de senzorii mașinii, iar transferul se va face prin modulul JDLink, care nu trebuie confundat cu receptorul de satelit StarFire. Receptorul este necesar numai pentru asistarea direcției agricole de precizie, în timp ce JDLink este utilizat exclusiv pentru transferul datelor mașinii.

Linia completă de tractoare Seria 5R, 6M, 6R, 7R, 8R și 9R a John Deere, combinele de recoltat de la Zweibrücken și din S.U.A., gama de autopropulsoare de recoltat și mașinile de stropit autopropulsate sunt acum echipate cu modulul JDLink telematic, care este de asemenea disponibil și ca sistem de adaptare din anul 2012. Licența JDLink Connect permite activarea sistemului telematic după ce clientul își dă acordul.

În total, peste 50.000 de mașini John Deere sunt deja conectate în Europa, iar acest număr crește zilnic. Pe baza experienței actuale, John Deere Connected SupportTM va continua să fie o parte integrantă și importantă a gamei de opțiuni de service pentru mașini a companiei, chiar și după ce se va încheia această pandemie de coronavirus.

* * *

Performanța în pomicultură are la bază produse de calitate11 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Performanța în pomicultură se face numai dacă se fac tratamente cu produse de calitate, eficiente împotriva agenților patogeni și a dăunătorilor.

În ceea ce privește combaterea dăunătorilor, putem spune că a început primul zbor, atât pentru viermele merelor (Cydia pomonella), cât și pentru molia pieliței fructelor (Adoxophyes orana). În toate bazinele pomicole importante din țară am identificat deja primii adulți capturați în capcanele feromonale, fapt ce se datorează rezervei din anul 2019 și a iernii destul de blânde.

74

Din cauza faptului că lepidopterele reprezintă o problema pentru pomicultură, recomandăm cu încredere noul insecticid Delegate™, lansat în România din acest sezon.  Delegate™ este un insecticid  ce se remarcă prin selectivitatea sa și prin controlul larvelor de lepidoptere, minatoarelor, tripșilor și puricilor meliferi din pomicultură (seminţoase & sâmburoase), fiind cel mai eficient și complex produs,  ce are la bază  o substanță activă nouă, spinetoram. Caracteristicile produsului Delegate™ sunt exact ce are nevoie pomicultura pentru a  obține fructe de calitate, fără urme de atac ale dăunătorilor:

Acțiune rapidă, prin contact și ingestie. Control al dăunătorilor în toate fazele de dezvoltare. Control de lungă durată datorită efectului rezidual în plantă. Timp de pauză scurt – 7 zile până la recoltat. Protecție sigură pentru fructe de calitate și profitabilitate ridicată. Doză unică și eficientă de 0,3 kg/ha.

Aplicarea produsului este recomandat a se face după scuturatul petalelor, atunci când corespunde de obicei și varful curbei de zbor al dăunătorilor.

75

Adoxophyes orana

Cydia pomonella

Psylla pyri

Georgel AndronNational Key Account Manager Specialty Crops FarmsCorteva Agriscience România & Republica Moldova

* * *

76

BASF dublează numărul de premii în programul Mulțumim Fermierilor, menit să promoveze micii producători locali din România11 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Numărul premiilor care vor fi acordate fermierilor câștigători crește de la 10 la 20

Perioada de înscriere se prelungește până pe 21 mai, pentru a da șanse mai multor fermieri

Pentru fermierii români, în special micii producători, ultimele luni s-au dovedit deosebit de dificile. Criza generată de coronavirus a fost amplificată de problemele cauzate de seceta pedologică severă și prelungită. Ultimele zile au adus ploi, dar în unele zone din țară furtunile puternice și grindina au compromis sau chiar distrus culturile deja slăbite, iar cantitățile căzute de precipitații tot nu rezolvă în totalitate problemele cauzate de secetă.

Toate acestea s-au suprapus, aducând numeroși fermieri și mici producători în pragul disperării. Fiind mereu aproape de fermieri, compania BASF își propune să aducă puțină speranță micilor producători, prin intermediul campaniei Mulțumim Fermierilor.

Astfel, BASF Agricultural Solutions a decis să dubleze numărul de premii acordate micilor fermieri, pentru a susține și mai mulți producători locali și, cu ajutorul lor, și mai multe familii aflate în dificultate. De asemenea, perioada de înscriere în concursul adresat fermierilor a fost prelungită până la data de 21 mai, ora 18:00.

Campania, demarată în luna aprilie, se adresează atât micilor producători locali, cât și consumatorilor români, într-un efort de conștientizare a nevoii de a susține fermierii prin cumpărarea de produse agroalimentare de la producătorii locali.

Fermierii mici, în special din sectorul horticol, au putut afla informații esențiale despre modalități noi prin care își pot promova și vinde produsele agroalimentare prin intermediul canalelor online și au putut găsi o listă cuprinzătoare de platforme și burse de legume, unde se pot înscrie pentru a-și comercializa produsele. Au fost publicate și interviuri în care fermierii descriu ce măsuri au luat pentru a depăși cu bine această perioadă sau oferă sfaturi utile pentru colegii lor de breaslă.Consumatorii români pot vedea, în secțiunea dedicată lor, o listă cu numeroase platforme, magazine online sau grupuri de pe rețelele de socializare unde producătorii locali își publică anunțurile de vânzare a legumelor, fructelor sau produselor agroalimentare. Tot de aici pot afla cum decizia lor de a comanda fructe și legume proaspete îi ajută nu doar pe

77

fermieri, ci o întreagă comunitate. De asemenea, cei interesați pot citi numeroase materiale de informare sau opinii ale fermierilor care se confruntă cu provocările cauzate de epidemia de coronavirus.Pe lângă pagina web dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina de Facebook BASF Agricultural Solutions, în cadrul căruia cumpără astfel de produse de la fermieri pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate tot în contextul pandemiei.Concursul se adresează exclusiv celor care pot face dovada calității de producător agricol. Procedura de înscriere este simplă. Fermierii trebuie să publice un comentariu video în cadrul postării de concurs, în care să explice cum fac față situației actuale, respectiv un mesaj prin care să le explice românilor de ce să cumpere fructe și legume de la producătorii locali.“Inițial, am dorit să oferim 10 premii, însă, văzând interesul micilor producători, dar și implicarea fitofarmaciilor și partenerilor care ne-au încurajat și susținut în această inițiativă, am decis să dublăm numărul de premii oferite. Vom ajuta, asftel, mai mulți oameni aflați în dificultate, oferindu-le posibilitatea de a se bucura de produse proaspete obținute direct de la producători” a declarat Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF Agricultural Solutions România.Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează – pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.Despre BASF

În cadrul BASF, dezvoltăm chimia viitorului. Noi îmbinăm succesul economic cu protecția mediului și responsabilitatea socială. Cei aproximativ

78

117.000 de angajați ai grupului BASF lucrează pentru a contribui la succesul clienților noștri în aproape toate sectoarele și aproape fiecare țară din lume. Portofoliul nostru este organizat în şase segmente: Produse Chimice, Materiale, Soluţii Industriale, Tehnologia Suprafeţelor, Nutriţie şi Îngrijire şi Soluţii pentru Agricultură. BASF a generat o cifră de afaceri de aproximativ 59 mld. € în 2019. Acţiunile BASF sunt tranzacţionate la bursa din Frankfurt (BAS) şi ca American Depositary Receipts (BASFY) în SUA . Puteţi afla mai multe informaţii, accesând www.basf.com.

* * *

Gândacul lucios şi gărgăriţa silicvelor - cum îi combatem?Emil GEORGESCU  11 mai 2020 -

Din cauza temperaturilor ridicate din martie, în lanul de rapiţă s-au instalat de timpuriu gândacul lucios şi gărgăriţa silicvelor. Cum le venim de hac!

Gândacul lucios (Meligetehes aeneus) şi gărgăriţa silicvelor (Ceuthorynchus assimilis) sunt doi dăunători ai rapiţei care se manifestă primăvara târziu. Gândacul lucios apare la peste 15oC. Ei bine, anul acesta astfel de temperaturi s-au înregistrat încă de la începutul lui martie.

 Ce greşeală fac fermierii?

Majoritatea cultivatorilor de rapiţă din sud-estul ţării fac două tratamente cu insecticide în vegetaţie: unul după ce a trecut iarna, primăvara devreme, împotriva gărgăriţelor tulpinilor de rapiţă (Ceutorhynchus napi), al doilea înainte de înflorire, împotriva Meligetehes aeneus.

Alţii fac doar unul: fie consideră că tratamentul de combatere a gărgăriţei silicvelor este în plus, fie că tratamentul făcut pentru a combate gândacul lucios omoară şi gărgăriţa. Dar oare un singur tratament în vegetaţie are efect pentru combaterea simultană a celor doi dăunători?

79

 

Gărgăriţa silicvelor pe inflorescenţele de rapiţă

Gândacul lucios şi Gărgăriţa silicvelor provoacă pierderi de peste 50%

Gândacul lucios are un regim de hrană floral, consumând fie polenul din inflorescenţele deschise, fie organele florale din bobocii încă nedesfăcuţi. În acest din urmă caz, atacul este cel mai periculos, distrugând bobocii florali atacaţi Pagubele de producţie pot ajunge la 50-70%. Prin urmare, în vederea combaterii adulţilor gândacului lucios, tratamentele se fac înainte de înflorirea rapiţei, la îmbobocire, faza cea mai sensibilă la atacul acestor mici insecte.

Gărgăriţa silicvelor produce pagube directe prin atacul larvelor, precum şi pagube indirecte, deoarece silicvele atacate pot fi infestate de către ţânţarul florilor de brasicacee (Dasineura brassicae).

În lan, de regulă gărgăriţele ajung în zonele marginale şi ulterior migrează spre interior. Depunerea pontei coincide de obicei cu perioada când silicvele sunt abia formate. O larvă de C. assimilis consumă între 6 şi 9 seminţe. Tratamentele pentru combaterea acestui dăunător se efectuează când plantele de rapiţă sunt înflorite. Dar sortimentul de insecticide pentru acest moment de aplicare este unul foarte redus, mai ales că substanţa activă tiacloprid a fost interzisă începând cu acest an.

Care sunt fazele de sensibilitate maximă la atac?

Pentru a combate chimib gândacul lucios din lanurile de rapiţă ar trebui să se înregistreze densităţi mai ridicate faţă de pragul economic de dăunare (PED-1 adult/plantă, când rapiţa este în faza de muguri

80

florali uniţi, respectiv 2-3 adulţi/plantă în faza de muguri florali separaţi şi pedunculi florali alungiţi). Tratamentul în vegetaţie trebuie efectuat doar în momentul optim, când s-a depăşit PED-ul sau dacă rapiţa se găseşte în stadiul de muguri florali, care este faza de sensibilitate maximă a acestei culturi faţă de gândacul lucios.

În cazul gărgăriţei silicvelor se recomandă tratament când se atinge PED-ul de 1 adult la două plante iar rapiţa se află în fenofazele de înflorit-formarea primelor silicve.

După cum putem observa, nu prea putem combate atât gândacul lucios cât şi gărgăriţa silicvelor cu un singur tratament, deoarece fazele de sensibilitate maximă a plantelor faţă de aceştia nu coincid. Este drept că plantele de rapiţă pot fi mai avansate în vegetaţie şi să înflorească mai devreme decât în mod normal ca urmare a temperaturilor ridicate, dar şi dăunătorii apar la fel de devreme.

 

Gândacul lucios pe inflorescenţele de rapiţă

 

Observarea atentă a lanuluiPentru stabilirea momentului optim al stropirilor, se fac sondaje în câmp. Pe diagonala parcelei, se aleg 8-20 puncte de determinare, în funcţie de mărimea parcelei. Observaţiile se vor face cu lupa. Nu se recomandă operaţia în momentele cele mai calde ale zilei, când insectele sunt active. Se poate intra în lan când nu este foarte cald şigândacul lucios şi gărgăriţa silicvelor sunt încă amorţite, dar nu trebuie intrat nici dacă este foarte frig, deoarece există riscul ca insectele să fie ascunse.

În literatura de specialitate se menţionează că zborul maxim al adulţilor are loc în luna mai!

81

* * *

Sfatul specialistului: Cum se pregătește o seră unde sunt tomate In mai 10, 2020 Astăzi vă vom prezenta cum este pregătită o seră. 

Sera este in general o constructie mai rezistenta si este destinata unor plante perene, care au nevoie si iarna de temperaturi ridicate. De asemenea, exista nenumarate variante de a crea o sera, chiar si ca o constructie separata, lipita de casa, cu pereti din sticla, care sa ne bucure si iarna privirea cu verdeata plantelor, spun specialiștii.

 Prof. Vasile Stoleru, prorector USAMV Iași vă prezintă astăzi sera didactică a universității, urmând ca în următoarele zile să vină cu detalii despre diferite tipuri de lucrări de sezon.

  blob:https://www.facebook.com/5a4edb2a-3cc4-44c0-81de-ba2c5e09ca92

Cultivarea castravetilor pas cu pas. Succesul unei roade bogate In mai 10, 2020

Castravetii contin peste 90% apa, substante pectice, vitamine si minerale. Aroma specifica este data de uleiurile eterice, extractul de castravete folosindu-se in industria cosmeticelor. Pentru a obține o recoltă bogată de castraveti, este esențial respectarea unor mici secrete. De la afânarea solului până la udare, prezentăm toți pașii necesari pentru plantarea castravetelui.

82

Ca toate plantele cucurbitaceae din grădina de legume, castraveții au nevoie de căldură. Este inutil să-i plantăm atâta timp cât nopțile sunt răcoroase și umede. Dacă umiditatea din sol va fi mai mare de 75-80% și se va sincroniza cu o temperatură de sub 10 grade Celsius, nu va avea loc absorbția la nivel radicular și se va produce seceta fiziologică. Prin urmare, sunt plantate în general în luna mai, pe teren deschis.

Există două mari categorii de castravete:

Castravete Englezesc (Long Anglais) Este castravetele pe care îl găsim în supermarket sau la piață, este lung, cu coaja netedă și subțire și semințe puține sau deloc. Este o varietate de castravete cu o savoare mai redusă decât alte sortimente, se folosește în special la salate și mâncăruri și se păstrează proaspăt ambalat în folie de plastic.

Castravete Kirby sau cei de grădină. Se cultivă des în grădinile românilor, este scurt, cu țepi și denivelări și este folosit atât la prepararea mâncărurilor cât și la murături. Este mai aromat și mai savuros decât castravetele englezesc.

Cum plantăm castraveți: pregătirea solului

Afânați solul și optați pentru îngrășăminte naturale, precum gunoiul de la păsări care este un îngrășământ bio cu acțiune rapidă și cu conținut aproape dublu de azot (N), fosfor (P) și potasiu (K), comparativ cu gunoiul de grajd.

semințele se plantează la o adâncime de 1,3 – 2,5 cm. În cazul în care plantați semințele direct în sol, lăsați un spațiu de 35 de cm între plantele de pe același rând și de aproximativ 60 – 70 de cm între răsaduri.

83

dacă cultivați semințele pe o plasă specială pentru castraveți, atunci indicat este se respecte distanța de 35 cm între plantele situate pe același rând și de aproximativ 1,5 – 2 m între rânduri.

Cum scăpăm de dăunătorii castraveților?

Printre cele mai cunoscute boli se numără făinarea castraveților. Aceasta apare pe frunze, sub forma unei pudre albe și se răspândește într-un ritm alert. Indicat este ca în astfel de cazuri să rupi frunzele afectate și să le arunci, iar dacă plantele sunt afectate iremediabil, cel mai bine este să le smulgi din pământ și să le distrugi pentru a evita infestarea celorlalte culturi de castraveți sau plante.

Un alt dăunător care apare frecvent este gândacul castraveților. În această situație, recomandat este să îi culegi și să eviți folosirea substanțelor chimice pentru exterminarea lor.

Pentru combaterea buruienilor se efectuează plivitul sau se aplică la inființare folie de mulcire neagră sau al-negru.

Udarea castraveților. Castraveții sunt pretențioși față de umiditate, de aceea este necesară instalarea unui sistem de irigare prin picurare. Apa in sol in exces poate conduce la putrezirea rădăcinilor.

Temperatura optima de vegetatie este de 25-28 , iar temperatura medie nu ℃trebuie sa scada sub 15℃

Lumina. Castravetele are nevoie de 12 ore de lumina de intensitate mare, prezenta radiatiilor din intervalul albastru-violet stimuland dezvoltarea generala a plantei.

Dirijarea fructificarii se realizeaza prin ciupiri repetate. Operațiunea constă în ciupirea propriu-zisă a vârfurilor plantei sau a lăstarilor. Prima ciupire se realizează cand planta are 4 frunze. Astfel planta va forma mai mulți lăstari. A doua ciupire se realizează când lăstarii formați au 4 frunze. Prin ciupire, planta se va ramifica și va forma mai multe flori femele. Când planta a ajuns la marimea dorită, se rup vârfurile lăstarilor. Astfel planta nu va mai crește și va forma mai multe flori.

* * *

Krone - utilajele care ţin o viaţă Gheorghe Ghise  11 mai 2020 Am ajuns "prin telefon" în ferma lui Putirac Miklós. L-am reţinut mai bine de jumătate de oră de la plantat cartofii. Campania a început mai devreme anul acesta. Era secetă şi uscăciune... 

84

Putirac Miklós, împreună cu familia sa, lucrează 180 ha pe raza localităţilor Ilieni şi Chichiş, judeţul Covasna, o zonă unde se cultivă preponderent cartof şi cereale. Fermierul are în proprietate 30 ha şi restul arendă. Parcele mici şi multe, o singură parcelă are 10 ha, două de câte 5 ha şi restul de 0,5-1,5 ha. Fermierul a avut şi un sector zootehnic.

Din păcate, după mulţi ani de lucru cu ferma de vaci de lapte, anul trecut în septembrie le-a vândut (140 capete efectiv total). "Din cauza preţului la lapte, din cauza oamenilor (lipsă angajaţi), nu se mai putea. Iar momentan nici nu-mi pare rău" ne-a spus fermierul, deşi în glasul acestuia se simţea durerea. Acum mai are 24 tăuraşi, care sunt "o rezervă bună".

"Dacă ar fi să repopulez ferma şi să primesc şi doi roboţi de muls gratis..., nu m-aş mai întoarce la vaci. Este cea mai grea meserie din agricultură. Zilnic pot să apară probleme la uger, fătări... Aşa a fost pentru mine, care eram şi patron, şi zilier, şi bancher... Simt că am făcut cea mai bună alegere. La câmp sunt zile când trebuie să lucrez la maxim şi sunt săptămâni când nu trebuie să fac nimic. Acum vând aproape tot, lucernă (fân) şi cereale”, mărturiseşte Putirac Miklós.

Cheltuieli tot mai multe și mai marDin toamnă a semănat 50 ha cu grâu şi 20 ha de rapiţă. S-a reprofilat pe cartofi, aproape a terminat de plantat 28 ha, va mai semăna 50 ha cu porumb, după 25 aprilie, şi mai are câteva hectare cu orz şi ovăz. Lucerna este o cultură foarte bună şi profitabilă, mai are doar 20 ha.În femă lucrează împreună cu familia şi un angajat. Anul acesta şi-ar dori să facă un proiect pentru un depozit de cartofi şi cereale.Preţul terenului a crescut foarte mult în zonă. Arenda este 600-800 kg cereale/ha. Toate lucrările sunt scumpe. Înainte se făceau două tratamente la grâu, acum trebuie 3-4, depinde cât este anul de ploios. Şi toate costă. "Prin proiect am reuşit să mă dotez. Altfel, cu un credit şi porumb vândut cu 60

85

bani/kg, nu plăteam creditul nici până la 70 de ani", a spus Miklós, în vârstă de 44 ani.

Utilaje de "vârf"

Pentru Putirac Miklós fondurile UE au fost de ajutor. A avut un proiect de 500 mii euro pentru achiziţie de utilaje, cu 90% fonduri nerambursabile. "Am riscat şi l-am făcut, pentru mine a fost bine. Am avut tot sprijinul celor de la AFIR şi am lucrat bine şi cu banca" declară fermierul.Atunci când a făcut proiectul, prioritatea era ferma de vaci, respectiv asigurarea furajelor. Tocmai de aceea primele pe lista de achiziţii au fost: coasa rotativă cu condiţionator, presa de balotat Fortima 1600, greblă, răvăşitoare, toate KRONE, şi un tractor, urmate de o remorcă, plug, disc şi semănători. Putirac Miklós este încrezător: "am cumpărat vârful la toate utilajele: Krone, Fendt, Lemken. Trebuie să am grijă de ele. Dacă am sănătate, cred că îmi vor fi de folos în următorii 20 de ani. Nu sunt scule ieftine, nici piesele nu sunt ieftine, dar când faci o lucrare care îţi place..., uiţi totul".

Putirac Miklós are şapte tractoare. A început cu cele româneşti, UTB 450 şi U 650, apoi un tractor mai mare second-hand. Prin proiect a cumpărat un tractor Fendt de 290 CP, iar ultima achiziţie este un Valtra. "Cu un tractor noi nou fac într-o zi cam cât lucram înainte în patru zile", apreciază fermierul.

Utilajele le-a cumpărat de la AgroWest, unul dintre dealerii cei mai cunoscuţi în zonă, iar colaborarea este una foarte bună. "Apropierea" nu doar fizică, în km, a fost criteriul principal. "AgroWest este lângă noi, la orice oră sun pentru o anumită problemă, se rezolvă cel mai târziu a doua zi. Nu-i totuna să merg 30 km până la Cernat, la sediul AgroWest, sau să merg câteva sute de km", remarcă Putirac.AgroWest BMB este reprezentant Krone pentru zona centrală a ţării.

86

PRODUCTIVITATE SPORITĂ: 40 HA/ZIAcum, Putirac Miklós are ce şi-a dorit: confort în tractor ca să poată lucra toată ziua și fără să fie plin de motorină sau ulei... "Plec pe câmp şi îmi fac treaba. Înainte (cu vechile utilaje), la prima coasă dacă făceam 10 ha pe zi era foarte bine. Acum pot să cosesc liniştit 40 ha, de dimineaţa până seara, cu condiţionatorul câştig 24 ore la uscat fânul. La răvăşit şi adunat pot să merg până la ora 11-12, mai târziu se scutură. La fel, la balotat nu pot să balozez toată ziua, 4-5 ore maxim pe zi, vreau să fac baloţi de calitate. Utilajele astea mă ţin o viaţă întreagă".

Varga Annamária (Rita), reprezentant Krone: "Cu AgroWest avem o colaborare de ani de zile. Echipă entuziastă, buni profesionişti, cu voinţă şi abilitate. Un partener cu care este o plăcere să lucrezi".

* * *

87