autorizaŢie integratǍ de mediuarpmag.anpm.ro/upload/17148_118 sc flacara sa.pdf · ca urmare a...

1

AUTORIZAŢIE INTEGRATǍ DE MEDIU Nr. 118 din 29.12.2006

Ca urmare a cererii adresate de S.C. FLACARA S.A., cu sediul în localitatea Ploieşti,

str. Calomfirescu, nr. 2, judeţul Prahova, înregistrată la Agenţia Regionalǎ pentru Protecţia Mediului Piteşti cu nr. 4.664 din 24.07.2006 şi a completărilor cu nr. 5.405/04.09.2006 şi 6.861/16.10.2006, în urma analizării documentelor transmise şi a verificării, în baza H.G. nr.408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare, a H.G. nr.459/2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006, a Ordinului M.A.P.A.M. nr.818/2003, privind procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, modificată şi completată de Ordinul M.M.G.A. nr.1158/2005,

se emite:

AUTORIZAŢIA INTEGRATĂ DE MEDIU

Titular: S.C. FLACARA S.A.

Amplasament: str. Calomfirescu, nr. 2,

Ploieşti, judeţul Prahova

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti Piteşti, Str. Egalităţii, nr. 50A; Cod: 110049 Tel. 0248.213.099; 0248.213.200; 0248.217.945; 0788.606.330 Fax: 0248.213.200; 0248.213.099; 0248.217.945; E-mail: [email protected]; www.arpmsm3.ro

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

A R P M PITEŞTI

2

CUPRINS

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢII ......................................... 4 2. TEMEIUL LEGAL AL EMITERII AUTORIZAŢIEI INTEGRATE DE MEDIU .............. 4 3. CATEGORIA DE ACTIVITATE ............................................................................................ 6 4. DOCUMENTATIA SOLICITĂRII....................................................................................... 6 5. MANAGEMENTUL ACTIVITAŢII ...................................................................................... 7 6. MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE................................................................. 8

6.1. PRINCIPALELE MATERII PRIME ŞI MATERIALE AUXILIARE: .......................... 8 6.1.1. Materiile prime şi materiale auxiliare: ................................................................... 8 6.1.2. Ambalajele utilizate sunt: ......................................................................................... 9

6.2. CONDIŢII DE PRELUARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE: ...... 10 6.3. SELECŢIA MATERIILOR PRIME:............................................................................... 11 6.4. Cerinţe BAT: Minimizării utilizării materiilor prime:............................................... 11

7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE ............................................................. 12 7.1. CONSUMUL DE APA ................................................................................................... 12

7.1.1. Alimentarea cu apă ................................................................................................. 12 7.1.2. Evacuarea apelor uzate:.......................................................................................... 13

7.2. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI.................................................................... 14 7.3. GAZE NATURALE ........................................................................................................ 14 7.4. Eficienţa energetică ........................................................................................................ 15

8. DESCRIEREA INSTALAŢIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT ...................................................................................................................... 15

8.1. Domeniul de activitate a societăţii cuprinde: ............................................................. 15 8.2. Instalaţii şi procese tehnologice:................................................................................... 15

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU................................................................................................................................... 23

9.1. AER................................................................................................................................... 23 9.2. APA .................................................................................................................................. 24 9.3. SOL ................................................................................................................................... 24

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT ............................................................................. 24

10.1. AER ................................................................................................................................. 25 10.1.1. AER – Emisii........................................................................................................... 25 10.1.2. AER – Aer ambiental (imisii) ............................................................................... 25

10.2. APA ................................................................................................................................ 26 10.3. SOL ................................................................................................................................. 28 10.4. ZGOMOT....................................................................................................................... 28

11. GESTIUNEA DESEURILOR .............................................................................................. 28 11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR ............................. 29

11.1.1. Deşeuri nepericuloase: ...................................................................................... 29 11.1.2. Deşeuri periculoase ............................................................................................... 29

11.2. DESEURI REUTILIZATE ............................................................................................ 30 11.3. DESEURI VALORIFICATE......................................................................................... 30 11.4. DEPOZITARE DEFINITIVA A DEŞEURILOR ........................................................ 30

3

12. INTERVENTIA RAPIDA / PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI....................................................................... 30

12.1. INCADRARE ................................................................................................................ 31 12.2. MASURI DE PREVENIRE SI CONTROL ................................................................. 31 12.2. GESTIUNEA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE ............................... 31

13. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII ................................................................................... 32 13.1. AER ................................................................................................................................. 32

13.1.1. AER – emisii ............................................................................................................ 32 13.1.2. AER – Calitatea aerului ambiental (imisii) ........................................................ 33

13.2. APA ................................................................................................................................ 33 13.2.1. Apa uzată................................................................................................................ 33 13.2.2. Apa subterană ........................................................................................................ 34

13.3. SOL ................................................................................................................................. 34 13.4. DESEURI ........................................................................................................................ 35

13.4.1. Deşeuri tehnologice............................................................................................... 35 13.4.2. Ambalaje ................................................................................................................. 35

13.5. ZGOMOT....................................................................................................................... 36 13.6. MIROSURI ..................................................................................................................... 36

14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA ............................................................................................. 36 15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITĂŢII ................................................................ 37 16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR ....................................................................................................................... 41 17. PLAN DE ACŢIUNI............................................................................................................ 42 18. GLOSAR DE TERMENI...................................................................................................... 43 19. DISPOZITII FINALE ........................................................................................................... 44

4

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢII Autorizaţia Integratǎ de Mediu se eliberează pentru: Denumire titular de activitate: S.C. FLACARA S.A.; Cod unic de înregistrare: 1357576; Număr Registrul Comerţului: J29/44/1991; Adresa: Ploieşti, str. Calomfirescu, nr. 2, judeţul Prahova; Tel./fax: 0244 / 521831; 0244 / 512091; 2. TEMEIUL LEGAL AL EMITERII AUTORIZAŢIEI INTEGRATE DE MEDIU Prezenta autorizaţie integrată de mediu se emite în baza: 1. H.G. nr.408/2004, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi

Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare; 2. H.G. nr.459/2005, privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Mediului; 3. Ordonanţa de Urgenţă nr.152/2005, privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii; 4. Legea nr.84/2006, privind aprobarea OUG. nr.152/2005; 5. Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr.818/2003, pentru

aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu; 6. Ordinul nr.1158/2005, pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul Ministrului

Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr.818/2003, pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu;

7. Ordonanţa de Urgenţă nr.195/2005, privind protecţia mediului; 8. Legea nr.265/2006, privind aprobarea OUG. nr.195/2005; 9. Legea nr.655/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 243/2000,

privind protecţia atmosferei; 10. HG. nr.621/2005, privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje; 11. Ordonanţa de Urgenţă nr.196/2005, privind Fondul pentru Mediu, modificată şi aprobată prin

Legea nr.105/2006. 12. Ordinul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului nr.592/2002, privind aprobarea

Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător;

13. Legea nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.78/2000, privind regimul deşeurilor;

14. H.G. nr.856/2002, privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

15. H.G. nr.349/2005, privind depozitarea deşeurilor; 16. H.G. nr.188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul

acvatic a apelor uzate; 17. Legea apelor nr.107/1996, modificată de Legea nr.310/2004; 18. Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr.370/2003, privind activităţile şi

sistemul de autorizare al laboratoarelor de mediu; 19. Ordinul MMGA nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii

apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă; 20. Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr.1144/2002 privind

înfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intra sub incidenţa Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2002;

5

21. Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr.1440 pentru aprobarea Ghidului naţional de implementare a Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa OUG. nr.34/2002;

22. Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr.36/2004, privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu;

23. H.G. nr.95/2003, privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

24. Ordinul nr.462/1993, pentru aprobarea Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare;

25. Ordinul MAPPM nr.756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului;

26. Ordinul Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr.1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi respectiv a accidentelor majore produse;

27. Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului nr.142/2004, pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

28. Legea nr.300/2002 privind regimul juridic al precursorilor pentru fabricarea ilicită a drogurilor;

29. H.G. nr.1121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.300/2002; 30. OUG. nr.200/2000, privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi

preparatelor chimice periculoase; 31. Legea nr.360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase,

modificată şi completată prin Legea nr.263/2005; 32. H.G. nr.878/2005, privind accesul publicului la informaţia privind mediul ; 33. H.G. nr.662/2001, privind gestionarea uleiurilor uzate; 34. H.G. nr.441/2002, pentru modificarea şi completarea H.G. nr.662/2001 privind gestionarea

uleiurilor uzate; 35. H.G. nr.1057/2001, privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe

periculoase; 36. Ordinul 95/2005, privind stabilirea criteriilor şi procedurilor de acceptare a deşeurilor la

depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri; 37. H.G. nr.124/2003, privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; 38. H.G. nr.170/2004, privind gestionarea anvelopelor uzate; 39. H.G. nr.173/2000, pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul

bifenililor policloruraţi (PCB) şi ale altor compuşi similari; 40. H.G. nr.291/2005, privind modificarea H.G. nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului

special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi (PCB) şi ale altor compuşi similari;

41. Ordinul MMGA nr.95/2005, privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri;

42. Ordin comun MMGA, MEC nr.1001/552/2005, privind procedurile de raportare de către agenţii economici a datelor şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice.

Termenul limită pentru realizarea măsurilor din Planul de acţiuni este 30.10.2007, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.84/2006.

6

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE Cod CAEN principal: 2972 – Fabricarea de aparate neelectrice, de uz casnic; Obiectul autorizării: Instalaţiile pentru producerea aparatelor neelectrice de uz casnic,

conform Anexei nr.1 a O.U.G. nr.152/2005, punctul 2.2. – „Instalaţii pentru producerea fontei sau a oţelului (topire primară ori secundară), inclusiv instalaţii pentru turnarea continuă, cu o capacitate maximă de producţie ce depăşeşte 2,5 t/oră”, precum şi celelalte instalaţii aflate pe acelaşi amplasament;

Cod NOSE-P (cf. Ordinului MAPM nr.1144/2002):

• procese caracteristice în prelucrarea şi producţia metalelor – 105.12; Cod SNAP-2 (cf. Ordinului MAPM nr.1144/2002):

• procese caracteristice în prelucrarea şi producţia metalelor – 04 03; Suprafaţa totală a amplasamentului: 39.225,00 m2 din care:

♦ suprafaţă construită: 24.550 m2; ♦ suprafaţă alei, reţele, liberă: 14.675 m2.

4. DOCUMENTATIA SOLICITĂRII

Formular de solicitare pentru emiterea Autorizaţiei Integrate de Mediu, elaborat de SC LAJEDO SRL Ploieşti;

Raport de amplasament, elaborat de SC LAJEDO SRL Ploieşti; Studiu pentru evaluarea impactului asupra mediului, elaborat de S.C. LAJEDO S.R.L.

Ploieşti; Comparaţie BAT/BREF, realizată de S.C. LAJEDO S.R.L. Ploieşti; Plan tehnic de închidere a unităţii şi aducerea amplasamentului în starea care să permită

reutilizarea acestuia, întocmit de SC FLACARA SA Ploieşti; Plan de eliminare a echipamentelor cu conţinut de bifenili policloruraţi (PCB); Plan de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre întocmit de SC FLACARA SA Ploieşti; Plan de protecţie şi intervenţie în situaţii de urgenţă întocmit de SC FLACARA SA; Plan de prevenire şi stingere a incendiilor la SC FLACARA SA Ploieşti; Certificat ISO 9001:2000, nr.850 / 1 /17.06.2005 privind Sistemul de Management al

Calităţii şi lista procedurilor aferente; Dovada publicării anunţului privind solicitarea autorizaţiei integrate de mediu şi achitării

taxelor şi tarifelor; Certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M03,

nr.3398/09.06.1997; Certificat de Înregistrare eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul

Prahova sub numărul J29/44/1991, Cod Unic de Înregistrare 1357576; Autorizaţie de Gospodărire a Apelor nr. 71/07.06.2006, eliberată de AN „APELE

ROMANE”, Direcţia Apelor Buzău-Ialomiţa, SGA Prahova; DSP Prahova – „se poate desfăşura activitatea” ; PSI – „funcţionează pe baza declaraţiei pe proprie răspundere conform OUG.

nr.76/2001”, - Grupul de Pompieri Militari „Şerban Cantacuzino” Jud. Prahova; ITM – „funcţionează pe baza declaraţiei pe proprie răspundere conform OUG.

nr.76/2001” - Inspectoratul Teritorial de Muncă al Jud. Prahova; Autorizaţie de Mediu nr. PH 49/20.01.2004, eliberată de APM Prahova; Autorizaţie pentru operaţiuni cu precursori nr.3294/08.12.2005; Contract nr.1.846/12.03.2004 pentru alimentarea cu apă şi preluarea apelor uzate şi

meteorice, încheiat cu SC APA NOVA SA - Ploieşti;

7

Contract de furnizare reglementată a gazelor naturale pentru consumatorii captivi noncasnici nr.3.113/2005, încheiat cu SC DISTRIGAZ SUD SA BUCUREŞTI – Sucursala Ploieşti;

Contract de furnizare a energiei electrice la marii consumatori finali, industriali nr. 87/20.09.2000, încheiat cu SC ELECTRICA SA BUCUREŞTI – Sucursala de Distribuţie Ploieşti;

Convenţie nr.2.194/2006 pentru depozitarea de pământ excedentar rezultat din procesul de fabricaţie, încheiată cu ADPP Ploieşti;

Lista principalilor beneficiari şi comenzi pentru preluarea deşeurilor valorificabile (Muller Guttenbrunn Recycling SRL, Remat Prahova SA, Scorpion SRL, Blue Bird-Pasărea Albastra SRL-deşeuri feroase);

5. MANAGEMENTUL ACTIVITAŢII SC FLACARA SA are implementat Sistemul de Management al Calităţii conform standardelor SR EN ISO 9001:2000.

Instalaţia va fi exploatată, controlată şi întreţinută, aşa cum s-a stabilit în prezenta Autorizaţie Integrată. Toate programele depuse în solicitare şi care vor fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii, sunt parte integrantă a acesteia;

Activitatea se va desfăşura cu personal calificat pentru fiecare loc de muncă, special instruit şi familiarizat cu condiţiile impuse de prezenta autorizaţie;

Toate echipamentele şi instalaţiile utilizate în desfăşurarea activităţii, a căror avarie sau

funcţionare necorespunzătoare ar putea conduce la un impact negativ asupra mediului, vor fi întreţinute în condiţii optime de lucru;

Operatorul va asigura un program de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor şi un

registru de evidenţă a operaţiunilor de întreţinere efectuate;

Operatorul va înregistra şi investiga orice reclamaţie sau sesizare pe care o primeşte referitoare la mediu. Înregistrarea va cuprinde: date referitoare la reclamaţie/sesizare, investigarea făcută şi orice acţiune întreprinsă;

Titularul activităţii trebuie să se asigure că o persoană responsabilă cu protecţia mediului

va fi în orice moment disponibilǎ pe amplasament;

Titularul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura faptul că sunt efectuate acţiuni corective în cazul în care cerinţele impuse de prezenta Autorizaţie Integrată nu sunt îndeplinite;

Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un program pentru a asigura faptul

că membrii publicului pot obţine în orice moment informaţii privind performanţele de mediu al titularului;

Titularul activităţii va menţine un Sistem de Management al Autorizaţiei, prin care se va urmări modul de acţiune pentru îndeplinirea condiţiilor din autorizaţie, inclusiv de realizare eşalonată a măsurilor din Planul de Acţiuni pentru conformare. Sistemul de management al autorizaţiei va evalua toate operaţiunile şi va revizui toate opţiunile accesibile pentru

8

utilizarea tehnologiei mai curate, producţiei mai curate precum, reducerea şi minimizarea deşeurilor şi va include o planificare a obiectivelor şi a sarcinilor de mediu;

Titularul autorizaţiei trebuie să implementeze măsurile stabilite în Planul de Acţiuni, conform planificării etapelor de conformare aprobate;

Titularul autorizaţiei trebuie să depună la APM Prahova şi ARPM Piteşti anual un Raport Anual de Mediu pentru întregul an calendaristic precedent.

6. MATERII PRIME SI MATERIALE AUXILIARE 6.1. PRINCIPALELE MATERII PRIME ŞI MATERIALE AUXILIARE: 6.1.1. Materiile prime şi materiale auxiliare: Elaborare fontă lichidă: 1. Elaborare fontă lichidă în cubilou:

SC Flacăra SA are trei cubilouri cu diametrul util de aprox. 1000 mm, care funcţionează alternativ, câte unul pe zi, unul fiind în răcire iar unul în refacerea căptuşelii şi bazinului.

a. Materialele utilizate zilnic la repararea unui cubilou – 1.597 kg/cuptor: - ciment refractar 250 kg; - argilă 256 kg; - nisip 156 kg; - grafit praf 100 kg; - masă de stampare 800 kg; - silicat de sodiu 35 kg;

b. Reţeta de încărcare a cubiloului – reţetă la 1.000 kg fontă lichidă (1.457 kg materii prime):

- cocs 386 kg; - fontă veche + fontă nouă 725 kg; - deşeu de fontă recirculat 260 kg; - piatră de var 61 kg; - ferosiliciu 25 kg; - feromangan 1 kg;

2. Elaborare fontă lichidă în cuptorul electric cu inducţie - reţetă la 1.000 kg fontă

lichidă (1.009 kg materii prime): - fontă nouă 300 kg; - fontă veche + recirculat 700 kg; - ferosiliciu 4,5 kg; - feromangan 4,5 kg;

Principalele materii prime Fraze de risc Etiche-

tare

Consum / 1.000 kg fontă

Consum 2005 (t/an)

Amestec formare: Amestec recirculat - - 790 558 Nisip nou - - 150 106 Bentonită - - 40 28

9

Principalele materii prime Fraze de risc Etiche-

tare

Consum / 1.000 kg fontă

Consum 2005 (t/an)

Praf de huilă - - 20 14 Amestec formare pentru instalaţii de formare mecanizate: Amestec recirculat - - 850 558 Nisip nou - - 110 106 Bentonită - - 36 28 Praf de huilă - - 4 14 Amestec formare pentru miezuiri cu silicat de sodiu: Nisip nou - - 75 106 Argilă - - 13 18 Praf de huilă - - 4 6 Silicat de sodiu R38/41 Xi 8 11 Amestec formare pentru miezuiri cu novolac: Nisip nou - - 93 131 Novolac R36 Xi 6 8 Întăritor R11/42/43 F 1 2 Elaborare fontă, reparare cubilou: Ciment refractar - - 250 61 Argilă - - 256 63 Nisip - - 156 38 Grafit praf - - 100 25 Masă de stampare - - 800 245 Silicat de sodiu R38/41 Xi 35 9 Încărcare cubilou: Cocs - - 386 994 Fontă veche+fontă nouă - - 725 1678 Deşeu de fontă recirculat - - 260 1187 Piatră de var R36 Xi 61 258 Ferosiliciu - - 25 21 Feromangan - - 1 7

6.1.2. Ambalajele utilizate sunt:

Principalele ambalaje UM Consum 2005

Folie PVC t 0,6 Cherestea m3 44 Carton ondulat t 9,6

6.1.3. Societatea utilizează combustibili (benzinǎ şi motorinǎ) pentru mijloacele de transport (intern şi extern) pentru care nu are amenajat depozit de combustibili, alimentarea se face de la staţiile de distribuţie a carburanţilor.

10

6.2. CONDIŢII DE PRELUARE, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE:

Toate materiile prime şi materialele auxiliare utilizate vor fi recepţionate, manipulate şi depozitate conform normelor specifice fiecărui material, fişelor tehnice de securitate - unde este cazul - în condiţii de siguranţă pentru personal şi pentru mediu. 6.2.1. Principalele materii prime, materiale auxiliare şi ambalaje sunt depozitate astfel: 1. Materiile prime feroase şi neferoase (inclusiv zgura, cocsul, etc.): depozite acoperite special

amenajate; 2. Materialele refractare pentru miezuri: depozite acoperite special amenajate; 3. Nisipul vrac: silozuri de stocare; 4. Nisipurile speciale: silozuri speciale de stocare sau în saci; 5. Lianţii lichizi: depozite special amenajate; 6. Produsele uleioase: depozite special amenajate; 7. Catalizatorii şi alte substanţe chimice sub forma de gaze: rezervoare speciale în spaţii

amenajate; Depozitele şi magaziile se vor menţine amenajate şi întreţinute corespunzător şi se va

asigura securitatea acestora. Deşeurile de ambalaje se vor gestiona potrivit legislaţiei specifice în vigoare.

Traseele şi echipamentele de descărcare, transport şi manipulare ale materiilor prime şi materialelor vor funcţiona în condiţii corespunzătoare. 6.2.1. Cerinţele BAT pentru utilizarea şi depozitarea materiilor prime şi materialelor auxiliare:

Activitatea Poluanţi de interes Impact potenţial Depozitarea materiilor prime:

Substanţe libere din deşeuri – metale şi substanţe de acoperire

Contaminare locală a suprafeţei solului

Uleiuri care conţin: • HAP-(hidrocarburi aromatice

policiclice) produşi de combustie în motoare;

• PCB –din condensatoare, transformatoare dacă nu s-a încheiat perioada de eliminare a acestora.

Scurgere pe sol cu poluarea apei subterane şi a apelor de suprafaţă din zona spaţiului de depozitare

Depozitarea fierului vechi şi a deşeurilor metalice – la exterior, de cele mai multe ori direct pe sol;

• Substanţe lichide depozitate în rezervoare subterane

Scurgere pe sol şi poluarea apei subterane şi a apelor de suprafaţă din zona spaţiului de depozitare

Aprovizionarea, transportul şi manipularea materiilor prime:

Răşini fenolice

Conţinut de fenol liber între 0,5 – 5%

• Produsul este solubil în apă deci poate polua pânza freatică

• Se degradează rapid la concentraţii mici sub 400 ppm • Volume mari deversate pe sol se degradează greu deoarece produsul este toxic pentru bacterii

Lianţi de natură chimică – scurgeri şi deversări accidentale

Solvenţi Ex: metanol până În general sunt solubili în apă deci

11

Activitatea Poluanţi de interes Impact potenţial purtători în răşini

la 20%vol pot polua pânza freatică

Răşini uretanice

Solvenţi aromatici (HAP)

Pot polua pânza freatică prin scurgeri accidentale

Întăritori furanici

Toluen, xilen, acizi benzen-sulfonici

Pot polua pânza freatică sau pot modifica caracteristicile solului

Răşini de natură ureică Amoniac Poluarea solului şi a pânzei freatice

Răşini silicioase pH alcalin Pot polua pânza freatică sau pot

modifica caracteristicile solului

Acoperirea modelelor Alcool izopropilic (IPA) Produs solubil în apă poate polua pânza freatică

Combustibili, produse de mentenanţă: • deversări sau scurgeri

accidentale (în special în zona de alimentare cu combustibil)

• depozitări necontrolate direct pe sol

• Combustibili lichizi, motorină, benzină cu produşi post combustie -HAP şi aerosoli SO4

2- • Uleiuri şi unsori hidraulice • Uleiuri de transformator - PCB

• Produsele petroliere se pot infiltra în sol şi apele de suprafaţă

• Poluarea aerului cu produşi postcombustie ai motoarelor

• Combinarea SO42-cu apă sau alţi

produşi migrarea în sol • HAP şi PCB se absorb în soluri

6.3. SELECŢIA MATERIILOR PRIME: Operatorul va ţine evidenţa lunară a consumurilor de materii prime şi materiale utilizate. Operatorul va introduce în procesul de fabricaţie şi în activităţile auxiliare, materiile prime şi materialele cele mai puţin periculoase pentru mediu. 6.4. Cerinţe BAT: Minimizării utilizării materiilor prime:

Procesul tehnologic desfăşurat în turnătorii presupune utilizarea unei game largi de materii prime şi auxiliare, combinarea materiilor prime pentru obţinerea altor materiale necesare în proces până la obţinerea produselor finite.

Tehnicile considerate BAT au ca principiu minimizarea consumului de materii prime prin recuperarea şi utilizarea deşeurilor reciclabile:

• depozitarea materiilor prime se va face pe categorii de produse în funcţie de standardele de depozitare impuse pentru prevenirea deteriorării materiilor prime şi posibilelor accidente;

• realizarea unui depozit de deşeuri metalice impermeabilizat corespunzător cu sistem de drenare şi colectare a apelor pluviale pentru păstrarea calităţilor deşeurilor metalice în vederea reutilizării lor în procesul de topire; realizarea unui astfel de depozit previne şi poluarea prin scurgeri a solului şi apelor subterane;

• realizarea unui sistem de colectare, depozitare pe categorii şi reutilizare a tuturor deşeurilor metalice rezultate din procesul tehnologic pentru micşorarea aportului de materii prime din alte surse;

• se vor aplica tehnici de management şi se vor elabora modele conceptuale de minimizare a fluxului de materii prime introdus prin reciclare, micşorarea pierderilor pentru fiecare fază a procesului tehnologic cu accente pe pierderile de la topire, turnare.

12

7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE 7.1. CONSUMUL DE APA 7.1.1. Alimentarea cu apă 7.1.1.1. Alimentarea cu apă potabilă şi în scopuri menajere: Alimentarea cu apă potabilă a S.C. FLACARA S.A. se face conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 71/07.06.2006.

♦ Surse: reţeaua SC APA NOVA SA Ploieşti conform contract nr.1846/2004; subteran – un foraj la adâncimea 100 m amplasat în incinta unităţii (rezervă);

Caracteristici foraj: - H = 100 m, NHs = 20 m, NHd = 40 m, Q = 8 l/sec; - Electropompă submersibilă tip FHE, având caracteristicile: Q=36 mc/h, H=38 m, P=3

kW/2900 rot/min. - Electropompa este montată la suprafaţă cu sorbul la 8 m adâncime. - Conducta de refulare a pompei este din oţel zincat 2".

♦ Volume şi debite de apă autorizate:

- Q zi maxim = 41,36 m3/zi = 1,436 l/s – anual – 10,960 mii m3; - Q zi mediu = 35,97 m3/zi = 1,249 l/s – anual – 9,532 mii m3; - Q zi minim = 31,27 m3/zi = 1,085 l/s – anual – 8,286 mii m3; Funcţionarea este permanentă (265 zile/an; 8 ore/zi).

♦ Instalaţii de captare: - branşamente de Dn=80mm la reţeaua SC APA NOVA SA; - foraj: H=100 m, NHs=20 m, NHd=40 m,Q=8 l/s (pompă submersibilă FHE 50/160,

q=36 l/s, H=36m3/h, H=38 m, P=3 kW, hidrofor cu vas de expansiune de inox, V=3 m3) ♦ Instalaţii de tratare: Nu există. ♦ Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare a apei: sistemul de aducţiunea este

confecţionat din ţeavă PVC cu lungime de cca.35 m; 7.1.1.2. Alimentarea cu apă tehnologică (industrială):

♦ Surse: - reţeaua SC APA NOVA SA Ploieşti conform contract nr.1846/2004; - subteran – un foraj amplasat în incinta unităţii (rezervă);

♦ Volume şi debite de apă autorizate:

- Q zi maxim = 454,74 m3/zi = 15,78 l/s – anual – 120,506 mii m3; - Q zi mediu = 395,42 m3/zi = 13,73 l/s – anual – 104,786 mii m3; - Q zi minim = 343,84 m3/zi = 11,94 l/s – anual – 91,117 mii m3; Funcţionarea este permanentă (265 zile/an; 8 ore/zi).

13

♦ Instalaţii de captare: - branşamente de Dn=80mm la reţeaua SC APA NOVA SA; - foraj: H=100 m, NHs=20 m, NHd=40 m,Q=8 l/s (pompă submersibilă FHE 50/160,

q=36 l/s, H=36m3/h, H=38 m, P=3 kW, hidrofor cu vas de expansiune de inox, V=3 m3) ♦ Instalaţii de tratare: Nu există. ♦ Instalaţii de aducţiune şi înmagazinare a apei:

- rezervor din beton armat subteran, V=500 m3; - rezervor metalic, V=16 m3;

♦ Reţeaua de distribuţie a apei industriale: ţeavă cu d = 4”, lungime = 800 m; 2 staţii de

pompare: - 4 (1+3) pompe Lotru 100-200, Q=80 m3/h, H=42 m, P=5,5 kW, n=1500 rot/min; - 2 (1+1) pompe Cerna 60, Q=60 m3/h, H=10 m, P=5,5 kW, n=1500 rot/min;

7.1.1.3. Apa pentru stingerea incendiilor

Volum intangibil este de 375 m3 şi se asigură din rezervor cu V=500 m3; Debitul suplimentar acceptat pentru refacerea rezervei de incendiu din reţeaua orăşenească este de 4,3 l/s.

7.1.1.4. Volume de apă asigurate din surse - în regim nominal: Vmediu = 496,1 m3/zi; Vanual = 131,466 mii m3; - în regim minim: Vmediu = 431,4 m3/zi; Vanual = 114,321 mii m3;

7.1.1.5. Modul de folosire a apei:

♦ Necesarul total de apă potabilă şi tehnologică: - maxim: 1.638,59 m3/zi; - mediu: 1.424,86 m3/zi; - minim: 1.239,00 m3/zi;

♦ Cerinţa totală de apă potabilă şi tehnologică: - maxim: 496,10 m3/zi; - mediu: 431,40 m3/zi; - minim: 375,10 m3/zi;

♦ Gradul de recirculare internă a apei este de 65%, pentru apa tehnologică. 7.1.2. Evacuarea apelor uzate:

Apele uzate se evacuează în reţeaua orăşenească, printr-o gură în strada Calomfirescu;

Categoria apei Receptori autorizaţi

Volum total evacuat Zilnic Anual (m3) (mii m3) Max. Med. Min.

Menajere şi tehnologice care necesită epurate

347,27 301,98 262,57 195,64

Pluviale

Reţea de canalizare a SC Apa Nova Ploieşti

-

14

Lungimea totală simplă a reţelei de canalizare este de 550,0 m.

7.2. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI 7.2.1. Alimentarea cu energie: energia electrică este preluată din sistemul energetic naţional, pe baza de contract încheiat cu furnizorul de energie;

1) Post trafo 548 – 20/0,4 kV - proprietate SC Flacăra SA: - putere instalată aprobată – 2.200 kW; - putere simultan absorbită utilizată – 1.200 kW; - 2 bucăţi transformatoare 630 kVA, 20 kV/0,4 kV (unul în funcţiune) - bucată transformator 1.000 kVA, 20kV/0,4 kV; - 1 bucată transformator 1.000 kVA, 20kV/0,75 kV; Transformatoarele conţin ulei mineral; data punerii în funcţiune=1984, revizuiţi în 2002;

2) Post trafo 178 –6/0,4 kV - proprietate SC Electrica SA: - putere instalată aprobată –1.600 kW; - putere simultan absorbită utilizată – 300 kW; - 2 bucăţi transformatoare 1.000 kVA, 6/0,4 kV; - 1 bucată transformator 630 kVA, 6/0,4 kV; Consumul mediu lunar de energie electrica la SC FLACARA SA = 280 MWH;

3) Condensatori în stare de funcţionare utilizaţi: cuptor cu inducţie sau la compensarea energiei reactive :

- 22 bucăţi – uscaţi - nu conţin PCB – tip 0,380-15-3-1991; - 12 bucăţi – tip PHFPV 1/400/0,5-1980-Germania; - 5 bucăţi - conţin PCB - CS 0,380-20-3 1980;

7.2.2. Consumul energetic: 3,8 MW / tonă produs finit; 28.980 MWh/an în anul 2005; 7.2.3. Creşterea eficienţei energetice determină scăderea emisiile de CO2, principala cauză a efectului de seră şi a schimbărilor climatice globale; 7.2.4. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) vor fi respectate în utilizarea energiei electrice; 7.2.5. Reducerea energiei folosite şi creşterea eficienţei energetice: Titularul autorizaţiei trebuie să identifice şi să aplice toate oportunităţile pentru minimizarea consumului energetic; 7.2.6. Anual se va întocmi un plan de utilizare eficientă a energiei şi o dată la trei ani se va întocmi un audit privind eficienţa energetică. Aceste documente vor fi cuprinse în Sistemul de Management al Autorizaţiei. 7.3. GAZE NATURALE 7.3.1. Alimentarea cu gaze naturale:

Sunt preluate din reţeaua naţională de gaze naturale, printr-o staţie de reglare-măsurare, pe baza unui contract încheiat cu SC DISTRIGAZ SUD Bucureşti – Sucursala Ploieşti;

Energia termică se asigură prin centrala termică proprie;

7.3.2. Consumul de gaze naturale: la nivel de 2005 a fost de cca. 40.000 m3/lună;

15

7.3.3. Utilizarea energiei termice: centrală termică cu cazan de preparare apă caldă tip PBG 25 - Metalica Bucureşti; centrală termică proprie tip Pifati; centrală termică proprie tip Bongas;

√ Se va ţine evidenţa lunară a apei, energiei şi combustibililor utilizaţi ; √ Utilizarea materiilor prime şi a materialelor auxiliare, a apei, gazelor şi energiei se face

potrivit consumurilor specifice maxime precizate în documentaţia tehnică de susţinere a solicitării ;

√ Se vor lua măsuri de minimizare a pierderilor şi de optimizare a consumurilor specifice. 7.4. Eficienţa energetică

Consumurile de energie pentru obţinerea unei tone de produs finit sunt prezentate în tabelul următor:

Energie electrică Gaze naturale Energie termică

0,176 MW/tonă produs finit 25,15 m3/tonă produs finit 18 GJ/tonă produs finit 8. DESCRIEREA INSTALAŢIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE AMPLASAMENT 8.1. Domeniul de activitate a societăţii cuprinde:

elaborarea fontei lichide în cubilouri şi cuptor de inducţie; execuţia pieselor turnate din fontă prin formare-turnare, dezbatere manuală sau mecanică;

curăţarea pieselor turnate de fontă prin sablare, polizare crăiţuire, ajustare; prelucrarea mecanică a pieselor din fontă sau semifabricatelor din oţel prin aşchiere; prelucrarea tablei prin debitare, presare ambutisare pe utilaje specifice; decaparea-degresarea pieselor în băi cu soluţii speciale prevăzute în acest scop; emailarea pieselor prin procedeul specific de pulverizare şi ardere a emailului; vopsirea pieselor în câmp electrostatic într-un spaţiu amenajat cu instalaţie de vopsire în câmp electrostatic;

montarea şi ambalarea produselor.

8.2. Instalaţii şi procese tehnologice: S.C. FLACĂRA Ploieşti S.A. produce piese turnate din fontă şi laminate din oţel. Regimul de lucru al societăţii este de 8 h/zi (activitatea fiind organizată ocazional în două

schimburi) timp de 5 zile/săptămână – 255 zile/an. 8.2.1. Procese tehnologice din secţia turnătorie:

1. Preparare amestec de formare pentru instalaţii manuale:

Amestecul preparat se transportă în buncărele de la locurile de formare cu benzi transportoare aeriene, acţionate electromecanic.

Amestecul recirculat revine prin intermediul benzilor transportoare de la locurile de dezbatere în buncărele de la amestecătoare; în procesul de trecere prin sitele vibratoare de la buncăre se elimină aproximativ 200 kg, care se depozitează la rampa betonată pentru deşeuri.

Nisipul nou este adus la amestecătoare de pe rampa betonată.

16

Bentonita este aprovizionată în saci de 1000 kg, depozitată în depozit betonat şi acoperit. Praful de huilă este aprovizionat în saci şi depozitat în depozit acoperit şi betonat; pentru

utilizare se usucă în instalaţie de uscare cu gaze, se cerne şi se transportă la staţia de preparare. Resturile rezultate la cernere se macină în moara cu bile şi reintră în proces. 2. Preparare amestec de formare pentru instalaţii de formare mecanizate:

Amestecul preparat se transportă în buncărele de la locurile de formare cu benzi transportoare aeriene, acţionate electromecanic.

Amestecul recirculat revine prin intermediul benzilor transportoare de la locurile de dezbatere în buncărele de la amestecătoare; în procesul de trecere prin sitele vibratoare de la buncăre se elimină aproximativ 200 kg, care se depozitează la rampa betonată pentru deşeuri.

Nisipul nou este adus la amestecătoare de pe rampa betonată. Bentonita este aprovizionată în saci de 1000 kg, este depozitată în depozit betonat şi

acoperit şi transportată la amestecător. Praful de huilă este aprovizionat în saci şi depozitat în depozit acoperit şi betonat; pentru

utilizare se usucă în instalaţie de uscare cu gaze, se cerne şi se transportă la staţia de preparare. Resturile rezultate la cernere se macină în moara cu bile şi reintră în proces. 3. Preparat amestec pentru miezuri:

a. Preparare amestec de formare pentru miezuri cu silicat de sodiu: Întărirea miezurilor se face în atmosferă de bioxid de carbon, în atelierul de format miezuri.

Argila este aprovizionată în saci de 50 kg, este depozitată în depozit betonat şi acoperit. Silicatul de sodiu se aprovizionează în butoaie de tablă şi este transportat la atelierul de

miezuri. Deşeurile de miezuri rezultate în urma turnării, aprox. 20% se înlătură şi se transportă la

rampa betonată pentru deşeuri, aprox. 80% intră în amestecul recirculat.

b. Preparat amestec de formare pentru miezuri cu novolac: Amestecul se prepară în amestecător special şi se transportă în containere metalice la

maşinile de împuşcat miezuri în cutii calde. Novolacul se aprovizionează în butoaie din tablă şi se depozitează la magazia de

materiale, de unde este transportat la atelierul de preparat amestec de miez peliculizat. Întăritorul se aprovizionează în saci, se depozitează la magazia de materiale şi se

transportă la atelierul de preparat amestec de miez peliculizat. Nisipul se usucă în uscătorul de nisip, şi se transportă în atelierul de preparat amestec de

miez cu containere metalice. Deşeurile de miezuri rezultate în urma turnării, aprox. 20% se înlătură şi se transportă la

rampa betonată pentru deşeuri şi aprox. 80% intră în amestecul recirculat. 4. Elaborare fontă lichidă

a. Elaborare fontă lichidă în cubilou SC Flacăra SA dispune de trei cubilouri cu diametrul util de aprox. 1000 mm, care

funcţionează alternativ, câte unul pe zi, unul fiind în răcire iar unul în refacerea căptuşelii şi bazinului.

Cimentul refractar şi grafitul praf se aprovizionează în saci, se depozitează la magazia de materiale şi se transportă la locul de preparare la cubilou.

Masa de stampare se aprovizionează în vrac şi se depozitează pe rampa betonată pentru materiale, de unde se transportă la cubilou.

Deşeurile rezultate de la repararea cubilourilor se transportă la rampa betonată pentru deşeuri.

17

Cocsul şi piatra de var se aprovizionează în vrac şi se depozitează pe rampa betonată pentru materiale, de unde se transportă la buncărele de stocuri zilnice în zona de şarjare, de unde se încarcă skipurile de şarjare ale cubilourilor.

Fonta nouă şi fonta veche se aprovizionează în vrac şi se depozitează pe rampa betonată pentru materiale, de unde se transportă în zona de şarjare de unde se încarcă skipurile de şarjare ale cubilourilor.

Deşeurile de fontă recirculată se transportă din secţia de turnare în zona de şarjare de unde se încarcă în skipurile de şarjare.

Ferosiliciul şi feromanganul se aprovizionează în vrac, se depozitează în magazia de materiale betonată şi acoperită de unde se transportă necesarul zilnic la zona de şarjare.

Întreţinerea arderii cocsului pentru topire se face prin insuflarea aerului cu un ventilator electric cu debitul de 7000 m²/oră.

Producţia orară de fontă lichidă este de 1500 – 1800 kg, deci 12000 – 14400 kg / zi. Zgura rezultată în procesul de elaborare este evacuată într-un jgheab metalic unde este

răcită şi transportată pe jgheab la granulatorul de zgură, de unde este transportată la depozitul betonat de deşeuri, separat de celelalte deşeuri.

Răcirea cubiloul în zona de topire pe exterior, crearea perdelei de reţinere a pulberilor la evacuarea gazelor din cubilou şi răcirea zgurii se face cu apă; apa rezultată din aceste procese se colectează într-un bazin bicorp, unde se decantează particulele solide, şi se recirculă cu ajutorul pompelor la aceleaşi procese. Materia decantată se evacuează şi se transportă la platforma betonată pentru deşeuri.

Fonta lichidă se transportă la locurile de turnare după cum urmează : - la liniile de formare mecanizate (DISA şi MF 11) transportul se face în oale de turnare

de 75 kg. pe linii suspendate prevăzute cu role şi dispozitive de ridicare – coborâre şi de basculare pentru turnare ;

- la posturile de turnare pentru piese grele transportul se face cu oale de 25 – 75 kg prevăzute cu furcă specială de transport şi turnare ;

- la posturile de turnare pentru piese mici, transportul se face cu oale de turnare individuale de 3 – 10 kg.

Reţelele de turnare şi rebutul primar rezultate după turnare şi dezbatere se transportă cu roaba în zona de şarjare.

Piesele brute turnate, după dezbatere, se transportă în atelierul curăţitorie – sablaj.

b. Elaborare fontă lichidă în cuptorul electric cu inducţie Capacitatea cuptorului este de 1000 kg pe şarjă. Depozitarea şi transportul acestor materiale în zona de încărcare în cuptor sunt aceleaşi

ca la cubilou. Producţia orară de fontă lichidă este de 1000 – 1200 kg, deci 8000 – 9600 kg/zi. Fonta lichidă se transportă la locurile de turnare: - la liniile de formare mecanizate (DISA şi MF 11) transportul se face în oale de turnare

de 75 kg. pe linii suspendate prevăzute cu role şi dispozitive de ridicare – coborâre şi de basculare pentru turnare;

- la posturile de turnare pentru piese grele transportul se face cu oale de 25 – 75 kg prevăzute cu furcă specială de transport şi turnare cu fontă deversată din oalele de 75 kg suspendate;

- la posturile de turnare pentru piese mici, transportul se face cu oale de turnare individuale de 3 – 10 kg cu fontă deversată din oalele de 75 kg suspendate.

Reţelele de turnare şi rebutul primar rezultate după turnare şi dezbatere se transportă în zona de şarjare.

Piesele brut turnate, după dezbatere, se transportă în atelierul curăţitorie – sablaj.

18

Refacerea căptuşelii cuptorului se face la intervale de 45 zile, rezultând deşeuri de ciment refractar de aproximativ 700 kg, care se transportă la rampa betonată pentru deşeuri. 5. Procese în atelierul curăţitorie – sablaj:

În atelierul curăţitorie – sablaj se execută operaţiile de polizare şi sablare a pieselor brut turnate rezultate din sectorul de turnare.

Polizarea pieselor se face pe polizoare duble tip PD 500 şi polizoare PD 300. Pulberile rezultate la polizare în procesul de polizare sunt colectate în două instalaţii de absorbţie prevăzute cu filtre speciale din carton. Pulberile colectate în aceste instalaţii sunt deversate la două zile, şi sunt transportate la rampa betonată de deşeuri.

Sablarea pieselor din fontă se face în următoarele instalaţii : - dulapuri de sablare (două bucăţi); - cabină de sablare; - instalaţie de sablare tip T 170; - instalaţie de sablare tip Gogeim; - instalaţie de sablare tip Karlo Banfi. Fiecare din aceste instalaţii este prevăzută cu sistem propriu de absorbţie şi filtrare a

puberilor rezultate, care sunt colectate şi transportate săptămânal la rampa betonată pentru deşeuri. 6. Procese tehnologice din atelierul emailare:

Emailare pieselor din fontă şi oţel se face în scopul protejării suprafeţelor acestora faţa de acţiunea corozivă a mediului de utilizare şi în scop decorativ.

Trebuie precizat că emailurile sunt materiale de protecţie pe bază de cuarţ şi se aplică pe piese în stare umedă – barbotină - prin pulverizare.

Materialele utilizate în procesul de emailare: - grund crud pentru fontă; - email alb; - email colorat; - email negru mat; - email direct tablă, colorat.

Barbotinele de email de bază (grund) se prepară din următoarele materiale: - cuarţ; - carbonat de sodiu (Na2CO3); - argilă; - acid boric; - apă. Pentru prepararea se folosesc mori cu bile căptuşite la interior cu cărămidă de silex,

steatită sau porţelan dur.

Prepararea barbotinei de email de acoperire: Se realizează prin măcinarea unui amestec ce cuprinde frite şi materiale de adaos

conform unei reţete de măcinare stabilite funcţie de culoarea necesară. Pentru măcinare se utilizează morile cu bile care sunt tipizate după volum şi diametru de

mai multe mărimi, funcţie de nivelul de producţie şi consumul de email dat. Măcinarea se face ca şi la barbotina de email de bază (grund). După descărcarea morii, barbotina se depozitează timp de 24 h, în butoaie de plastic,

pentru maturare, proces care cuprinde extragerea unor oxizi solubili din compoziţia fritei,

19

divizarea coloidală a argilei, stabilirea unor echilibre electrochimice şi osmotice în structura barbotinei, procese care decid în final capacitatea de aplicare a barbotinei.

Aplicarea barbotinei pe obiectele supuse emailării se face prin imersiune pentru reperele mici, sau prin pulverizare, în cabine speciale executate din tablă de oţel inox, pentru repere cum ar fi vase, repere pentru sobe etc.

Uscarea stratului de email se efectuează în uscător tunel cu aer cald şi uscător tip dulap şi are ca scop îndepărtarea totală a apei libere.

Uscarea se face de obicei la o temperatură a aerului de 70-900C, durata de uscare este de 15-60 min. şi depinde de configuraţia piesei.

Arderea emailului de bază şi a emailului de acoperire se realizează în cuptoare tunel electrice cu inerţie termică redusă.

Emailurile de bază utilizate în cadrul societăţii au temperatura de ardere de 780-8200C, iar emailurile de acoperire se ard la temperaturi cu 30-400C mai jos, respectiv 760-8000C.

Arderea emailului de acoperire este un proces de topire a emailului de acoperire şi combinarea lui cu stratul precedent de email de bază. Inainte de topirea emailului are loc separarea apei higroscopice şi de constituţie, iar la încălzire mai departe, topirea sărurilor din email.

Simultan cu topirea emailului de acoperire au loc înmuierea emailului de bază, realizându-se astfel legătura dintre acestea.

Deşeurile de email rezultate în procesul de aplicare pe piese, precum şi cele rezultate la spălarea cabinelor şi dispozitivelor folosite, 95% se recirculă la staţia de preparare iar 5% se colectează în canale acoperite şi sunt dirijate spre staţia de decantare. Apa rezultată după decantare se deversează la canalizare, iar masa de noroi rămasă se evacuează la rampa betonată pentru deşeuri. 7. Procese tehnologice din atelierul cositorire:

Acoperirile metalice cu cositor se realizează în scopul îmbunătăţirii aspectului pieselor, al protecţiei acestora faţă de acţiunea corozivă a mediului ambiant şi al obţinerii unui strat metalic cu caracteristici fizico – mecanice speciale şi rezistente la solicitările funcţionale.

Cositorirea se foloseşte pentru piese din fontă sau oţel. Procedeu de aplicare este prin imersia pieselor din fontă sau otel în topitura de cositor

pentru acoperirea pieselor cu un strat uniform.

a. Procesul de degrafitizare a pieselor din fontă: Pentru piesele din fontă se aplică un procedeu de degrafitizare electrochimică superficială

în baie topită de hidroxid de sodiu. După menţinerea pieselor timp de 6 – 8 minute în această baie, se introduc în baia de spălare cu circulaţie continuă de apă rece.

Hidroxidul de sodiu se aprovizionează în stare solidă, în butoaie din PFL şi se păstrează în magazia specială a atelierului, de unde se face completarea băilor.

Deşeurile rezultate de la curăţirea băilor (de două ori pe an) de hidroxid de sodiu se neutralizează în bazinele de neutralizare de la decaparea chimică, iar nămolurile rezultate se duc la rampa betonată pentru deşeuri.

b. Procesul de decapare a pieselor din fontă şi oţel:

Pentru a obţine o suprafaţă foarte bine decapată chimic, înainte de cositorire, se impune imersarea pieselor într-o soluţie de HCL (concentraţie de acid 12 - 16 %). În principal această operaţie se impune pentru decaparea perfectă şi îndepărtarea eventualelor urme de soda caustică ce au rămas în urma degrafitizării la piesele din fontă.

Acidul clorhidric se aprovizionează în butoaie din material plastic şi se depozitează în magazia proprie a atelierului.

20

Soluţia uzată de acid clorhidric se deversează de 2 (două) ori pe an în bazinele de neutralizare, se face neutralizarea şi se deversează la canalizare.

Procesul de decapare a fost înlocuit prin proces de sablare în vederea eliminării utilizării de acid clorhidric.

c. Cositorirea propriu - zisă

Materiale folosite: - Clorura de zinc ; - Clorura de amoniu ; - Clorura de sodiu ; - Staniu ; - Ulei de parafină. Clorura de zinc, clorura de amoniu, clorura de sodiu şi uleiul de parafină formează un

amestecul special de săruri denumit “flux” care facilitează şi măreşte viteza de reacţie a cositorului topit cu metalul de bază.

Piesele scoase din baia de fluxare se imersează într-o baie de cositor topit, cu suprafaţa acoperită parţial cu un strat de flux, intervalul optim de temperatură fiind cuprins între 300-3200C. Piesele scoase din baia de cositor se răcesc şi se lustruiesc cu rumeguş din lemn.

Substanţele chimice care intră în acest proces se aprovizionează în stare solidă, în saci sau butoaie din plastic şi se depozitează în magazia specială a atelierului. Staniul (cositorul) se aprovizionează sub formă de lingouri şi se păstrează în magazia centrală de materiale a societăţii.

Deşeurile rezultate la curăţirea băilor de cositorire se retopesc pentru recuperarea cositorului, şi ce rămâne se transportă la rampa betonată pentru deşeuri. 8. Procesul tehnologic de vopsire în câmp electrostatic

Acoperirea produselor din fontă şi oţel cu pulberi epoxipoliesterice, prin pulverizare în câmp electrostatic, se realizează atât în scopul obţinerii unei protecţii a acestora faţă de acţiunea corozivă a mediului ambiant cât şi în scop decorativ.

a. Pregătirea suprafeţelor: Procesul tehnologic de pregătire a pieselor ce urmează a fi vopsite comportă îndepărtarea

materiilor grase de pe suprafaţa pieselor prin degresare – fosfatare în soluţii chimice prin imersie în baie. În prealabil, piesele din fontă se vor sabla.

Soluţii de fosfatare, cu următoarele caracteristici: - FHOSFER 101/F concentraţie 3 – 5 %; - TEMPEST degresant concentraţie 10 %; - spălare în apă caldă; - spălare în apă rece; - uscarea pieselor în cuvă cu aer cald. Soluţiile specificate – FHOSFER 101/F şi TEMPEST – se aprovizionează în butoaie din

material plastic şi se depozitează în magazia specială a secţiei. Conţinutul uzat al băilor se deversează în bazinele de neutralizare şi apoi se deversează la

canalizare.

b. Vopsirea propriu – zisă: Vopsirea se face pe instalaţie specială cu cabine de pulverizat şi cuptor de polimerizare. Piesele, având suprafeţele pregătite, se agaţă pe cărucioarele mobile ale conveiorului

manual şi se introduc în cabina de pulverizare în câmp electrostatic, unde vor fi acoperite cu pulberi cu ajutorul agregatului de vopsire în câmp electrostatic. După acoperire piesele se vor transfera cu ajutorul conveiorului manual la cuptorul de polimerizare.

21

Cabinele de pulverizat sunt prevăzute cu filtre de absorbţie şi reţinere a pulberilor în exces; filtrele au prevăzut sistem de scuturare, iar pulberile reţinute se reintroduc în procesul de vopsire.

Polimerizarea se face în cuptor încălzit electric, la temperatura de 180ºC. 9. Sistem de exploatare:

a. Elaborarea pieselor din fontă: Fonta este un aliaj fier - carbon, care conţine în general între 2,4-4% carbon. Conţinutul

minim de C este de 1,8%. Siliciul, manganul, sulful şi fosforul sunt de asemenea prezente în diferite cantităţi. Se produc şi tipuri speciale de fontă care conţin cantităţi diferite de nichel, crom şi alte metale. Datorită conţinutului ridicat de carbon, fonta are un punct de topire mai scăzut şi poate fi turnată mai uşor comparativ cu oţelul. Fonta are maleabilitate scăzută şi nu poate trasă în bare sau fire. Caracteristicilor fontei pot fi modificate prin schimbarea raportului de carbon şi siliciu din aliaj şi prin diferite procedee de tratament termic.

b. Elaborarea pieselor din oţel:

Oţelul este un material în care conţinutul masic de fier este mai mare decât în cazul oricărui alt material, cu un conţinut de C în general mai scăzut de 2% şi care în mod obişnuit conţine şi alte elemente. Un număr limitat de oţeluri speciale cromate pot conţine peste 2% carbon, dar în general procentul masic de 2% este cel care face diferenţa între oţel şi fontă.

Tipul oţelului variază în funcţie de conţinutul de mangan, crom, nichel, molibden. Tipuri speciale de oţel se obţin prin varierea compoziţiei aliajului cu proprietăţi ca de exemplu rezistenţă crescută, permeabilitate magnetică ridicată, rezistenţă crescută la coroziune, rezistenţă la solicitări mecanice, comportament bun la turnare şi/sau prelucrare la temperaturi scăzute sau ridicate.

c. Modelarea:

Un aspect esenţial al procesului de turnare îl reprezintă realizarea modelelor, matriţelor şi miezurilor pieselor care se doresc turnate. Modelele trebuie să respecte aspectul pieselor care se doresc obţinute sau să aibă mici toleranţe care se pot retuşa prin prelucrare.

Modelele se obţin manual sau automat prin intermediul unor sisteme de modelare automată asistată de calculator care asigură o mai bună acurateţe a formelor şi dimensiunilor decât în cazul prelucrării manuale.

Modelele şi miezurile se obţin din metal, material plastic, lemn, ipsos. Pentru prototipuri şi modele mici se pot utiliza ceara şi polistirenul sau spuma poliuretanică. Spaţiile libere şi colţurile modelelor se umplu cu chit poliesteric, ceară, sau alte materiale plastice. 8.2.2. Instalaţii tehnologice din secţia turnătorie: 1. Cuptorul cu inducţie:

a. Cuptorul cu inducţie fără miez: Cuptorul cu inducţie este utilizat atât pentru topirea metalelor feroase cât şi a celor

neferoase. Câmpul magnetic creează un curent electric transversal, pe deasupra şi prin metalul ce

trebuie topit. Rezistenţa electrică a metalului produce căldură care la rândul ei topeşte metalul. Deoarece nu există contact direct între materia primă şi producătorul de energie cuptorul poate fi utilizat pentru topirea oţelului, fontei şi metalelor neferoase u condiţia găsirii unui material de căptuşeală indicat.

Cuptorul cu inducţie fără miez este un cuptor cu funcţionare discontinuă, în şarje, care are înfăşurată o spirală de cupru răcită cu apă, este căptuşit la interior cu cărămizi refractare. La

22

exterior cuptorul este izolat prin intermediul unei capsule metalice. Corpul cuptorului este montat într-o ramă echipată cu un mecanism de basculare. Un cuptor cu inducţie fără miez este în mod obişnuit un cuptor căptuşit cu material refractar în formă de găleată care are partea superioară descoperită pentru alimentarea şarjelor şi pentru operaţiile de îndepărtare a zgurii.

Capacitatea cuptoarelor variază de la 10 kg la 30 tone. Cuptoarele pot fi alimentate la frecvenţa reţelei, la medie sau înaltă frecvenţă (50, 250 sau 1000 Hz).

Sistemele de răcire cu apă asigură protejarea materialului bobinat în jurul cuptorului precum şi a capsulei metalice de protecţie. Răcirea se realizează în sistem închis prin schimbătoare de căldură sau deschis prin sisteme cu evaporare. Recuperarea căldurii de la cuptor şi reutilizarea apei contribuie esenţial la eficienţa energetică a unităţii.

În cuptoarele cu inducţie nu se pot face ajustări ale compoziţiei metalului topit, deci se va utiliza fier vechi sau rebuturi cu compoziţia chimică necesară obţinerii produsului finit. Dacă este necesar după topire metalul se îmbogăţeşte în diferiţi componenţi în convertoare sau în oalele de turnare.

b. Cuptorul cu inducţie cu canal:

Cuptorul de inducţie cu canal este utilizat în special pentru depozitarea metalului topit, este de asemenea utilizat combinat pentru topire şi depozitare.

Cuptorul de inducţie cu canal este o găleată mare izolată termic, echipată la partea superioară cu un capac izolat termic pentru introducerea încărcăturii. Fundul este echipat cu unul sau mai multe canale în U. În jurul acestor canale este inserată o bobină de inducţie care se încălzeşte şi agită metalul. Curentul de inducţie are frecvenţa reţelei locale de alimentare cu energie electrică. Cuptorul este montat într-o ramă care se balansează acţionată hidraulic pentru golire şi operaţii de mentenanţă.

Pentru a permite operarea sistemului o cantitate mică de metal topit trebuie să rămână în creuzetul şi canalul cuptorului. Creuzetul trebuie să rămână plin până la cel puţin o treime din capacitate.

Se definesc două capacităţi pentru un astfel de cuptor respectiv capacitatea totală şi capacitatea utilă, de ex: 60/35 tone. Diferenţa dintre aceste două valori reprezintă cantitatea de metal care trebuie menţinută în cuptor.

Pierderile de căldură prin răcirea bobinajului sunt mai mici comparativ cu cuptorul cu inducţie fără miez. Echiparea cuptorului cu canale de curgere pe principiul ceainicului permite scăderea gradului de oxidare al topiturii şi al gradului de uzură al căptuşelii refractare a cuptorului.

2. Cuptor cu arc electric:

Este un cuptor de topire care funcţionează discontinuu în şarje, alcătuit dintr-un corp al cuptorului sub formă de castron imens, căptuşit cu material refractar cu o vatră în formă de farfurie. Deschiderea mare a furnalului permite manipularea uşoară a materiilor prime şi permite o amestecare eficientă a zgurii cu metalul. În general deschiderea în formă de scoică are un diametru între 2-4m. Cuptorul are un acoperiş refractar, care are orificii pentru introducerea celor trei electrozi de grafit. Electrozii sunt susţinuţi de braţe mobile, ceea ce le permite deplasarea pe verticală sus-jos. Majoritatea cuptoarelor de acest tip se alimentează pe la partea superioară prin ridicarea electrozilor şi capacului refractar. După încărcare materialul metalic este topit sub acţiunea unui arc electric produs de un curent electric trifazic alternativ între cei trei electrozi de grafit. Aceştia se poziţionează deasupra materiei prime care acţionează ca parte neutră din punct de vedere electric.

Cuptorul este golit prin înclinare, metalul topit se scurge gravitaţional pe canalul de scurgere. În partea opusă canalului de scurgere cuptorul are o gură de vizitare pentru supravegherea procesului şi prelevarea de probe de metal pentru stabilirea compoziţia şi efectuarea eventualelor ajustări de compoziţie a aliajului.

23

9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU 9.1. AER 9.1.1. Surse potenţiale de poluanţi în aer:

Activităţile principale generatoare de poluanţi care se emit în atmosferă, în cadrul instalaţiei analizate sunt:

♦ elaborarea fontei lichide şi execuţia pieselor turnate; ♦ curăţarea, degresarea şi decaparea pieselor turnate; ♦ emailare; ♦ zone de depozitare (băi, halde, depozite) şi transport; ♦ amestecarea şi întărirea lianţilor – emisii de natură organică şi/sau anorganică; ♦ acoperirea modelelor (solvenţi); ♦ sisteme de conducte şi îmbinări (pompe, valve, flanşe, scurgeri, guri de vizitare); ♦ scurgeri sau deversări accidentale de la diverse echipamente sau depozite; ♦ atelier producere amestec de formare şi gospodăria de nisip.

9.1.2. Instalaţii de reţinere a poluanţilor în aer: 1. Sisteme de reţinere a emisiilor din surse punctiforme:

a. Emisii datorate executării pieselor turnate din fontă: - sistem de hote şi tubulatura aferentă evacuează prin tiraj natural aerul încărcat cu

particule în suspensie de la locurile de turnare şi îl dispersează în exterior, la nivelul acoperişului. În acest mod sunt evacuate o parte din pulberile rezultate de la turnarea fontei lichide, restul rămânând în spaţiul de lucru.

b. Emisii datorate curăţării pieselor turnate:

- sistem de colectare şi reţinere a pulberilor degajate format din 2 hidrocicloane. Aceste hidrocicloane vehiculează un debit mediu de 20.000mc/h şi funcţionează 8 ore /zi. Aerul evacuat de cele 2 hidrocicloane este dispersat în atmosferă prin coşuri metalice cu înălţimea de 12m.

c. Emisii datorate degresării şi decapării:

- tubulatură poziţionată deasupra băilor de degresare-decapare şi spălare care preia vaporii degajaţi, evacuându-i în atmosferă cu ajutorul unui ventilator centrifugal cu debitul de 7000 m3/h şi dispersaţi printr-un coş metalic cu înălţimea de 12 m;

- aerul evacuat din instalaţia are caracter acid, cu un conţinut de acid clorhidric (HCl).

d. Emisii datorate procesului de emailare: - sistem de ventilaţie instalat la cabinele de emailare, acţionat cu un ventilator cu

debitul de 20,0 m3/h, care evacuează picăturile fine de suspensie de frită în apă, în atmosferă prin intermediul unui coş metalic cu înălţimea de 12 m;

e. Preparare amestecuri şi miezuiri:

Concentraţia mg/Nmc Factor de emisie g/tona de amestec obţinută Sisteme de

reţinere media minim maxim media minim maxim

Saci filtranţi 3,2 0,4 12,1 24,4 0,5 108,3

24

Concentraţia mg/Nmc Factor de emisie g/tona de amestec obţinută Sisteme de

reţinere media minim maxim media minim maxim

Scruber umed 5,2 3,6 6,7 6,2 4,0 8,0 Sistem Venturi umed 9,6 8,5 10,9 34,2 30,1 39,9

9.2. APA 9.2.1. Surse potenţiale de poluanţi în apă:

♦ Secţiile de producţie; ♦ Centrale termice; ♦ Sisteme de filtrare; ♦ Secţii anexe;

9.2.2. Instalaţii de reţinere a poluanţilor din apă:

♦ Staţie de preepurare ape uzate la atelierul emailaj nou, formată din: - bazin de acumulare cu V=10 m3; - 2 decantoare verticale cu Vutil=17 m3 fiecare;

♦ Staţie de neutralizare aferentă atelierului de decapare-cositorire alcătuită dintr-un bazin bicompartimentat;

9.3. SOL Instalaţii de reţinere: Protecţia solului şi a pânzei de apǎ freaticǎ: ♦ Sistemul de colectare a apelor uzate menajere şi industriale precum şi a apelor pluviale este

unitar şi etanş. Este în stare tehnică bună fiind monitorizat periodic prin grija beneficiarului, deci nu există riscul poluării apelor subterane;

♦ Depozitarea deşeurilor feroase face pe platforme acoperite, închise şi betonate pentru a se evita poluarea solului, iar prin infiltrare, poluarea apei subterane.

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT

Operatorul este obligat să respecte valorile maxime ale emisiilor pe fiecare factor de mediu (aer, apă, sol) conform legislaţiei de mediu în vigoare.

Conform Ordinului MAPPM nr. 756/1997, la atingerea pragurilor de alerta (70% din concentraţiile maxime admise pentru poluanţii din emisiile atmosferice, evacuările de ape uzate şi în aerul ambiental) pentru componentele mediului aer, apă, precum şi a pragurilor de alertă ale agenţilor poluanţi pentru factorul de mediu sol, titularul activităţii are obligaţia suplimentarii monitorizării concentraţiilor poluanţilor şi luarea măsurilor de reducere a acestora.

25

10.1. AER 10.1.1. AER – Emisii

Emisiile în aer rezultate în urma desfăşurării procesului tehnologic, respectiv cele rezultate în urma funcţionării centralei termice, nu vor depăşi valorile limită de emisie prevăzute în tabele de mai jos. 10.1.1.1. Emisii din instalaţiile tehnologice – surse punctiforme:

Instalaţie Poluant Prag alertă Ord. 756/97 [mg/Nm3]

CMA Ord. 462/93 [mg/Nm3]

Pulberi 35 50 Oxid de carbon (CO) 70 100 Oxizi de azot (NOx) 350 500

Topirea şi turnarea pieselor: -1 coş evacuare hidrociclon; -3 coşuri evacuare de la cubilou;

Oxizi de sulf (SOx) 350 500

Curăţirea pieselor turnate: -1 coş evacuare de la hidrocicloane; Pulberi 35 50

Pulberi 35 50 Degresare şi decapare: -1 coş evacuare; Acid clorhidric (HCl) 21 30 Emailare: -1 coş evacuare; Pulberi în suspensie 35 50

10.1.1.2. Emisii de la centrale termice (focar de alimentare cu gaze naturale - valorile limită se raportează la un conţinut în oxigen al efluenţilor gazoşi de 3%):

Instalaţie Poluant Prag alertă Ord. 756/97 [mg/Nm3]

CMA Ord. 462/93 [mg/Nm3]

Pulberi 3,5 5 Oxid de carbon (CO) 70 100 Oxizi de azot (NOx) 245 350

Coşuri (C1-C2) de la centralele termice

Oxizi de sulf (SOx) 24,5 35

10.1.2. AER – Aer ambiental (imisii)

Emisiile fugitive se vor determina ca imisii la instalaţii (Gospodăria de nisip-pulberi, Prelucrări mecanice-pulberi, Modelărie - COV) şi la limita amplasamentului; acestea nu vor depăşi valorile stabilite de Ordinul MAPM nr.592/2002 şi Standardul de calitate pentru aerul ambiental nr.12574/1987:

Poluant Act normativ Perioada de

mediere (durata

prelevării)

V.L.E. [mg/m3]

Marjă de toleranţă [mg/m3]

Pulberi în suspensie Ordin 592/02 24 h 0,050 -

26

Poluant Act normativ Perioada de

mediere (durata

prelevării)

V.L.E. [mg/m3]

Marjă de toleranţă [mg/m3]

Monoxid de carbon(CO) Ordin 592/02 Val. max. zilnică a

mediilor/8h 10,000 -

Ordin 592/02 1 h 0,200 - 0,08 în 2006; - redusă cu 0,02/an; - 0% la 01.01.2010 Oxizi de azot (NOx)

Ordin 592/02 an 0,040 - 0,016 în 2006; - redusă cu 0,004/an; - 0% la 01.01.2010;

Ordin 592/02 1 h 0,350 - Oxizi de sulf (SOx) Ordin 592/02 24 h 0,125 - COV Ordin 699/03 - 25 - Acid clorhidric (HCl) STAS 12574/87 30 min. 0,3 -

10.2. APA

10.2.1. Apa uzată Se vor respecta indicatorii de calitate ai apelor uzate, prevăzuţi în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 71/07.06.2006.

In situaţia în care analizele apelor evacuate ar putea indica faptul că a avut loc contaminarea cu poluanţi, titularul autorizaţiei va acţiona astfel:

va face investigaţiile necesare şi va izola sursa; va lua măsuri pentru prevenirea extinderii contaminării şi minimizarea efectelor de contaminare a mediului; va notifica incidentul autorităţilor de mediu, în cel mai scurt timp posibil de la producere.

1. Apele uzate industriale şi menajere (sunt evacuate prin scurgere liberă în reţeaua

de canalizarea SC Apa Nova SA Ploieşti) – Indicatori conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr.71/2006, Convenţiei încheiate cu SC Apa Nova SA Ploieşti şi NTPA 002/2005:

Nr. crt. Indicatori de calitate

UM

V.L.E. HG.188/02 HG.352/05

1. pH unit. pH 6,5 – 8,5 2. Materii în suspensie mg/l 350,0 3. Consum chimic de oxigen, metoda CCO-Cr mgO2/l 500,0 4. Consum chimic de oxigen, metoda CBO5 mgO2/l 300,0 5. Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/l 30,0 6. Detergenţi sintetici biodegradabili mg/l 25,0 7. Reziduu filtrat la 1050 C mg/l 2000,0 8. Fier total (Fe2+ + Fe3+) ionic mg/l 5,0

27


UM

V.L.E. HG.188/02 HG.352/05

9. Azot amoniacal (NH4+) mg/l 30,0

10. Fosfor total (P) mg/l 5,0 11. Cadmiu (Cd2+) mg/l 0,2 12. Nichel (Ni2+) mg/l 0,5

2. Apele pluviale (sunt evacuate prin scurgere liberă în reţeaua de canalizarea SC Apa

Nova SA Ploieşti) – Indicatori conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr.71/2006, Convenţiei încheiate cu SC Apa Nova SA Ploieşti şi NTPA 002/2005:


UM

V.L.E. HG.188/02 HG.352/05

1. pH unit. pH 6,5 – 8,5 2. Materii în suspensie mg/l 350,0 3. Consum chimic de oxigen, metoda CCO-Cr mgO2/l 500,0 4. Consum chimic de oxigen, metoda CBO5 mgO2/l 300,0 5. Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/l 30,0 6. Detergenţi sintetici biodegradabili mg/l 25,0 7. Reziduu filtrat la 1050 C mg/l 2000,0 8. Fier total (Fe2++ Fe3+ ) ionic mg/l 5,0 9. Azot amoniacal (NH4

+) mg/l 30,0 10. Fosfor total (P) mg/l 5,0 11. Cadmiu (Cd2+) mg/l 0,2 12. Nichel (Ni2+) mg/l 0,5

10.2.2. Apa subterană

Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile admise prin Legea nr.458/2002, modificată şi completată de Legea nr.311/2004 şi se vor compara cu rezultatele investigaţiilor realizate în cadrul documentaţiei de solicitare a Autorizaţiei Integrate de Mediu în forajul de observaţie. Astfel se va urmări evoluţia calităţii apei subterane în timp şi influenţa activităţii societăţii asupra acesteia.

Nr. crt. Indicator de calitate UM

CMA L.458/2002 L.311/2004

1. pH Unit. pH 6,5-8,5 2. Oxidabilitate (CCO – Mn) mgO2/dm3 5,0 3. Substanţe extractibile cu solvenţi organici mg/l 30,0 4. Azot amoniacal (NH4

+) mg/dm3 0,5 5. Cloruri (Cl-) mg/dm3

28

Nr. crt. Indicator de calitate UM

CMA L.458/2002 L.311/2004

6. Fier total ionic (Fe2++Fe3+) ionic µg/dm3 200,0 7. Fosfor total (P) mg/dm3 250 8. Cadmiu (Cd2+) mg/dm3 250 9. Nichel (Ni2+) µg/dm3 100 10. Duritate totală o d > / = 5,0 11. Turbiditate UNT * < / = 5,0

* UNT = unităţi nefelometrice de turbiditate 10.3. SOL Se vor respecta concentraţiile maxim admise prevăzute de Ordinul nr.756/1997 - reglementări privind evaluarea poluării mediului, pentru terenuri cu folosinţă mai puţin sensibilă:

Valori referinţă cf. Ord.756/1997 Nr.

crt.

Indicatori analizaţi

UM Prag de alertă Prag de

intervenţie 1. pH unit.pH 6,5÷7,5 6,5÷7,5 2. Hidrocarburi din petrol ppm 200 500 3. Derivaţi fenolici ppm 5 10 4. Zinc ppm 700 1.500 5. Cupru ppm 250 500 6. Fier ppm - - 7. Mangan ppm 2.000 4.000 8. Plumb ppm 250 1.000 9. Nichel ppm 200 500

10. Crom ppm 300 600 11. Cobalt ppm 100 250 12. Cadmiu ppm 5 10

10.4. ZGOMOT 10.4.1. Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote care să depăşească limitele prevăzute în STAS 10.009/1988. 10.4.2. Toate utilajele şi instalaţiile care produc zgomot şi/sau vibraţii vor fi menţinute în bună stare de funcţionare. Drumurile şi aleile din incintă vor fi întreţinute corespunzător. 11. GESTIUNEA DESEURILOR Modul de gestionare a deşeurilor trebuie sǎ respecte legislaţia în vigoare: OUG. nr.78/2000 modificatǎ şi aprobatǎ prin Legea nr. 426/2001; ţinerea evidenţei deşeurilor sǎ se facǎ conform HG. nr.856/2002; stabilirea criteriilor de acceptare la depozitare se va face conform Ordinului MMGA nr.95/2005.

29

11.1. DESEURI PRODUSE, COLECTATE, STOCATE TEMPORAR

Sursele de deşeuri / tip deşeu

Cod deşeu conform

HG.856/02

Tip deşeu

Cantit. deşeuri (t/an)

Depozitare temporară

Deşeuri de materiale nemetalice din procesul de fabricaţie: Zgură topitorie 10 09 03 Nepericulos 504 platformă betonată

nemenajată Nisipuri (pământuri) turnare şi materiale refractare 10 09 03 Nepericulos 1.550 platformă betonată

neamenajată

Deşeuri metalice din procesul de fabricaţie şi prelucrări mecanice: Şpan şi alte rebuturi de la prelucrări mecanice 12 01 01 Nepericulos 21 containere

Alice metalice şi şlam elaborare fontă/oţel 12 01 01 Nepericulos 18,8 containere

Deşeuri feroase (tablă, ţeavă, fier vechi din dezmembrări) 12 01 01 Nepericulos 72 containere

Alte deşeuri: Ulei uzat 13 03 10* Periculos 0,2 Butoaie metalice

Acumulatori uzaţi 20 01 33* Periculos - La schimb

Deşeuri menajere 20 03 01 Nepericulos 2 Containere

11.1.1. Deşeuri nepericuloase:


Cod deşeu conform

HG.856/02



Zgură topitorie 10 09 03 504 platformă betonată nemenajată

Nisipuri (pământuri) turnare şi materiale refractare 10 09 03 1.550 platformă betonată neamenajată

Şpan şi alte rebuturi de la prelucrări mecanice 12 01 01 21 containere

Alice metalice şi şlam elaborare fontă/oţel 12 01 01 18,8 containere

Deşeuri feroase (tablă, ţeavă, fier vechi din dezmembrări) 12 01 01 72 containere

Deşeuri menajere 20 03 01 2 Containere

11.1.2. Deşeuri periculoase

Denumire deşeu Cod deşeu conform

HG.856/2002

Cantitate deşeuri (t/an)


Ulei uzat 13 03 10* 0,2 Butoaie metalice

Acumulatori uzaţi 20 01 33* - La schimb

30

11.2. DESEURI REUTILIZATE

Sursele de deşeuri /deşeu Cod deşeu conform

HG.856/02

Tip deşeu


Destinaţia

Deşeuri metalice din procesul de fabricaţie şi prelucrări mecanice: Şpan şi alte rebuturi de la prelucrări mecanice 12 01 01 Nepericulos 21 Turnarea fontei /

oţelului

Deşeuri feroase (tablă, ţeavă, fier vechi din dezmembrări) 12 01 01 Nepericulos 72 Turnarea fontei /

oţelului

Nisipuri turnare 10 09 03 Nepericulos 1.400 Turnarea fontei / oţelului

Ulei uzat 13 03 10* Periculos 0,2 Refolosit în unitate

11.3. DESEURI VALORIFICATE


Cod deşeu conform

HG.856/02

Tip deşeu

Cantit. deşeuri

(t/an) Destinaţia

Deşeuri de materiale nemetalice din procesul de fabricaţie: Zgură topitorie 10 09 03 Nepericulos 598 Nisip neconform/uzat/ ars 10 09 03 Nepericulos 400 Alice metalice şi şlam elaborare fontă/oţel 12 01 01 Nepericulos 18,8

Unitǎţi autorizate

Alte deşeuri:

Acumulatori uzaţi 20 01 33* Periculos - Unitǎţi autorizate

In societate sunt organizate fluxuri de depozitare temporară a deşeurilor valorificabile

înainte de predarea pe bază de contract sau comandă aprobată de conducerea societăţii colectorilor autorizaţi. Aceste activităţi respectă procedura de valorificare deşeuri în vigoare;

Depozitarea se face conform legislaţiei, pentru fiecare tip de deşeu în parte, funcţie de caracteristicile deşeului respectiv, neexistând condiţii de poluare a mediului. 11.4. DEPOZITARE DEFINITIVA A DEŞEURILOR

Deşeurile menajere şi cele asimilate cu cele menajere sunt depozitate la rampa de deşeuri a oraşului.

Nisipul uzat (cu posibil conţinut de novolac) va fi analizat înaintea fiecărui transport de eliminare de pe amplasament şi se va întocmi fişa tehnică (caracterizarea generală) conform Ordinului 95/2005 pentru stabilirea tipului de deşeu şi acceptării la depozitare. 12. INTERVENTIA RAPIDA / PREVENIREA SI MANAGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA. SIGURANTA INSTALATIEI

31

12.1. INCADRARE

Prin specificul activităţii, S.C. FLACARA SA Ploieşti nu intră sub incidenţa prevederilor H.G. nr.95/2003, privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; 12.2. MASURI DE PREVENIRE SI CONTROL

Acţiunile ce trebuie întreprinse în cazul apariţiei riscurilor tehnologice (poluări accidentale în care sunt implicate substanţe periculoase) şi a altor situaţii de urgenţă sunt cuprinse în următoarele planuri:

1. Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale; 2. Plan de acţiune pentru situaţii de urgenţă; 3. Planul de protecţie şi intervenţie la producerea dezastrelor; 4. Planul de intervenţie PSI;

Se vor verifica, revizui şi actualiza periodic, conform reglementărilor legale în vigoare: Planul pentru situaţii de urgenţă, Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, Planul de protecţie şi intervenţie la producerea dezastrelor, Planul de intervenţie P.S.I.;

Se vor respecta reglementările legale în vigoare privind organizarea activităţii de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă, conform planurilor de situaţii stabilite şi prevederilor autorizaţiei deţinute;

Se vor respecta procedurile elaborate de revizii şi reparaţii al instalaţiilor;

In cazul producerii unui accident se va notifica imediat APM Prahova, GNM – Comisariatul Regional Bucureşti, A.N. Apele Române Direcţia Buzău - Ialomiţa şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi se vor aplica măsurile de intervenţie stabilite prin planurile specifice fiecărui tip de accident produs.

12.2. GESTIUNEA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE Substanţele toxice şi periculoase existente pe amplasament sunt:

Substanţe toxice şi periculoase Fraze risc Etichetare UM Consum

2005 Azotit de sodiu R8/25/50 O;T;N t/an 0,300 Hidroxid de sodiu R35 C t/an 0,900 Carbonat de sodiu R36 Xi t/an 0,712 Acid clorhidric R23/35 T,C t/an 2,5 Clorura de zinc R34/50/53 C,N t/an 0,584 Novolac în soluţie alcoolică R36 Xi t/an 2,64 Intăritor R11/42/43 F t/an 0,432 Silicat de sodiu R38/41 Xi t/an 7,66

Substanţele chimice toxice şi periculoase vor fi păstrate în spaţii (magazii) special

amenajate, supravegheate, în ambalaje originale şi rezervoare speciale construite şi protejate în

32

funcţie de caracteristicile fizico-chimice ale fiecărei substanţe în parte (fişa tehnică de securitate a materialului), păstrându-se o evidenţă strictă a cantităţilor existente în magazii şi utilizate în procesul tehnologic, respectiv laboratoare, respectându-se instrucţiunile de lucru şi legislaţia în vigoare privind protecţia mediului. 13. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII

Conform prevederilor O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului aprobată prin Legea

nr.265/2006 şi a O.U.G. nr.152/2005 aprobată prin Legea nr.84/2006, titularul autorizaţiei are următoarele obligaţii:

Să realizeze controlul emisiilor de poluanţi în mediu, precum şi controlul calităţii factorilor de mediu, prin analize efectuate de personal calificat, cu echipamente de prelevare şi analize adecvate, descrise în standardele de prelevare şi analize specifice; Să raporteze autorităţilor de mediu rezultatele monitorizării, în forma adecvată, stabilită prin prezenta autorizaţie şi la termenele solicitate; Să transmită la APM Prahova, GNM-Comisariatul Judeţean Prahova şi ARPM Piteşti orice alte informaţii solicitate, să asiste şi să pună la dispoziţie datele necesare pentru desfăşurarea controlului instalaţiei şi pentru prelevarea de probe sau culegerea oricăror informaţii pentru verificarea respectării prevederilor prezentei autorizaţii. Activitatea de monitorizare a emisiilor şi a calităţii aerului se va organiza în cadrul societăţii şi va fi coordonată de persoane numite cu decizie de către conducerea unităţii.

Monitorizarea factorilor de mediu (apă, aer, sol, apă subterană) se va face conform

standardelor în vigoare, prin laboratoare autorizate/acreditate. 13.1. AER 13.1.1. AER – emisii

Emisii din procese tehnologice - surse dirijate:

Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa Metoda de analiză

Pulberi Oxid de carbon (CO) Oxizi de azot (NOx)

Oxizi de sulf (SOx)

Topirea şi turnarea pieselor: -1 coş evacuare hidrociclon;

-3 coşuri evacuare cubilou;

Lunar Conform standardelor legale în vigoare

Pulberi Curăţirea pieselor turnate: -1 coş evacuare de la hidrocicloane;

Trimestrial Conform standardelor legale în vigoare

Pulberi Acid clorhidric (HCl)

Degresare şi decapare: -1 coş evacuare; Trimestrial Conform standardelor

legale în vigoare

Pulberi în suspensie Emailare: -1 coş evacuare; Trimestrial Conform standardelor legale în vigoare

33

Emisii din procese de combustie - surse dirijate - Centrala Termică: Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa Metoda de analiză

Pulberi Oxid de carbon (CO) Oxizi de azot (NOx)

Oxizi de sulf (SOx)

Coşurile (C1, C2) de evacuare Centrale

termice Trimestrial Conform standardelor

legale în vigoare

13.1.2. AER – Calitatea aerului ambiental (imisii)

- aerul ambiental (imisii) la limita perimetrului uzina, în punctele I1, I2, I3 şi I4:

Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa Metoda de analiză Pulberi în suspensie Oxid de carbon (CO) Oxizi de azot (NOx) Oxizi de sulf (SOx) COV Acid clorhidric (HCl)

I1-Poarta principală; I2-Limită est-lângă hotel Forum; I3-Limită sud-est - lângă blocurile de locuinţe; I4-Limită nord – cartier locuinţe;

Trimestrial

Conform standardelor legale în vigoare

13.2. APA 13.2.1. Apa uzată Monitorizarea emisiilor în apa uzată se vor efectua conform tabelelor următoare:

Apele uzate industriale (sunt evacuate prin scurgere liberă în reţeaua de canalizarea SC Apa Nova SA Ploieşti) – Indicatori conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr.71/2006, Convenţiei încheiate cu SC Apa Nova SA Ploieşti şi NTPA 002/2005:

Punct de prelevare Indicator analizat Frecvenţa Metoda de

analiză pH Săptămânal Materii în suspensie Bilunar Consum chimic de oxigen, metoda CCO-Cr Bilunar Consum chimic de oxigen, metoda CBO5 Bilunar Substanţe extractibile cu solvenţi organici Bilunar Detergenţi sintetici biodegradabili Bilunar Reziduu filtrat la 1050 C Bilunar Azot amoniacal (NH4

+) Bilunar Fosfor total (P) Bilunar Fier total (Fe2+ + Fe3+) ionic Săptămânal Cadmiu (Cd2+) Săptămânal

Cămin evacuare ape uzate industriale

Nichel (Ni2+) Săptămânal

Conform standardelor

legale în vigoare

34

Apele pluviale (sunt evacuate prin scurgere liberă în reţeaua de canalizarea SC Apa

Nova SA Ploieşti) – Indicatori conform Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr.71/2006, Convenţiei încheiate cu SC Apa Nova SA Ploieşti şi NTPA 002/2005:

Punct de prelevare Indicator analizat Frecvenţa Metoda de

analiză pH Materii în suspensie

Consum chimic de oxigen, metoda CCO-Cr Consum chimic de oxigen, metoda CBO5 Substanţe extractibile cu solvenţi organici Detergenţi sintetici biodegradabili Reziduu filtrat la 1050 C Fier total (Fe2++ Fe3+ ) ionic Azot amoniacal (NH4

+) Fosfor total (P) Cadmiu (Cd2+)

Cămin evacuare

ape pluviale

Nichel (Ni2+)

Semestrial


legale în vigoare

13.2.2. Apa subterană

Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile admise prin Legea nr.458/2002, modificată şi completată de Legea nr.311/2004 şi se vor compara cu rezultatele investigaţiilor realizate în cadrul documentaţiei de solicitare a Autorizaţiei Integrate de Mediu în forajul de observaţie existent pe amplasament. Astfel se va urmări evoluţia calităţii apei subterane în timp şi influenţa activităţii societăţii asupra acesteia.

Indicator de calitate Punct de prelevare Frecvenţa Metoda de

analiză pH Oxidabilitate (CCO – Mn) Substanţe extractibile cu solvenţi organici Azot amoniacal (NH4

+) Cloruri (Cl-) Fier total ionic (Fe2++Fe3+) ionic Fosfor total (P) Cadmiu (Cd2+) Nichel (Ni2+) Duritate totală Turbiditate

Forajul de monitorizare

de pe amplasament

Anual


legale în vigoare

13.3. SOL Puncte de monitorizare: punctele de monitorizare S1-S10 şi probe etalon SE1-SE2 de pe teren înierbat:

35

Indicator analizat Punct de prelevare Frecvenţa Metoda de analiză

pH Hidrocarburi din petrol Derivaţi fenolici Zinc Cupru Fier Mangan Plumb Nichel Crom Cobalt Cadmiu

a) Vecinătatea depozitului de materii prime:

S1 (5 cm); S2 (30 cm): latura nord; S3 (5 cm); S4 (30 cm): latura sud; S5 (5 cm); S6 (30 cm): latura est; S7 (5 cm); S8 (30 cm): latura vest;

b) Vecinătate secţie turnătorie: S9 (5 cm); S10 (30 cm): latura vest;

c) Probe etalon: SE1 (5 cm) ; SE2 (30 cm): probe etalon (martor) - loc înierbat;

Anual


legale în vigoare

Rezultatele analizelor se vor compara cu rezultatele obţinute la investigaţiile din Raportul

la studiul privind impactul asupra mediului, care vor constitui date de referinţă şi se vor raporta la valorile cuprinse în Ordinul nr.756/1997. 13.4. DESEURI 13.4.1. Deşeuri tehnologice

a) Evidenţa deşeurilor produse va fi ţinută lunar, conform HG nr.856/2002 şi va conţine următoarele informaţii:

- tipul deşeului; - codul deşeului; - instalaţia producătoare; - cantitatea produsă; - data evacuării deşeului din instalaţie; - modul de stocare; - data predării deşeului; - cantitatea predată către transportator; - date privind expediţiile respinse;

b) Determinări privind compoziţia chimică şi fizică a deşeurilor produse şi caracteristicile periculoase ale acestora; c) Urmărirea efectuării transportului de deşeuri conform Ordinului Comun nr.2/211/118/2004 privind transportul deşeurilor pe teritoriul României; 13.4.2. Ambalaje

a) ţinerea evidenţei ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, conform H.G. nr. 621/2005: - cantitatea achiziţionată; - cantitate introdusă pe piaţa; - cantitate reutilizabilă; - cantităţi recuperate şi eliminate;

36

b) marcarea / inscripţionarea pe ambalajele reutilizabile a sintagmei „ambalaj reutilizabil”; c) colectarea şi predarea deşeurilor de ambalaje unităţilor autorizate pentru activitatea de

colectare / valorificare. 13.5. ZGOMOT

Nr. crt.

Indicator analizat Loc de prelevare Frecvenţa STAS

10009/88

1. Nivel de zgomot La limita estică a incintei în vecinătatea hotelului Forum Anual 65,0 dB(A)

2. Nivel de zgomot La limita sud-estică a incintei în vecinătatea blocurilor de locuinţe Anual 65,0 dB(A)

Nivelul de zgomot la limita incintei unităţii se va încadra în limitele prevăzute de STAS

10.009/1988, respectiv 65dB. 13.6. MIROSURI

O parte din activităţile desfăşurate pe amplasament (depozitarea materiilor prime şi materialelor, celelalte activităţi desfăşurate pe amplasament, depozitarea produselor finite, depozitarea temporară a deşeurilor) nu utilizează produse cu miros neplăcut şi nu este producătoare de mirosuri pregnant neplăcute.

La pornirea şi la oprirea instalaţiilor de obţinere a fontei şi oţelului se produc emisii de gaze cu miros neplăcut. 14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA

Nr. crt. RAPORT Termen de raportare

AER

1.

Concentraţia emisiilor pentru fiecare poluant: - lunar pentru poluanţii cu monitorizare lunară; - trimestrial pentru poluanţii cu monitorizare trimestrială;

10 ale lunii în curs pentru luna precedentă / trimestrul precedent

2. Concentraţiilor emisiilor de la centralele termică şi imisiilor pentru fiecare poluant

10 ale lunii în curs pentru trimestrul precedent

3. Cantitatea anuală a emisiilor conform chestionarelor solicitate de APM Prahova

15 ianuarie anul în curs pentru anul precedent

4. Poluanţii care intră sub incidenţa Ord.MAPM 1144/2002 privind înfiinţarea „ Registrului poluanţilor emişi”


APA

1.

Valoarea concentraţiei indicatorilor de calitate ai apei deversate în canalizare: - lunar pentru indicatorii cu monitorizare săptămânală şi bilunară;

10 ale lunii în curs pentru luna precedentă

37

Nr. crt. RAPORT Termen de raportare

2. Poluanţii care intra sub incidenta Ord.MAPM 1144/2002 privind înfiinţarea „ Registrului poluanţilor emişi”


SOL

1. Valoarea concentraţiei anuale a poluanţilor monitorizaţi


APA SUBTERANA

1. Calitatea apei din pânza freatică analizată din forajul de pe teritoriul SC FLACARA SA

10 ale lunii în curs pentru anul precedent

DEŞEURI

1. Situaţia lunară a gestiunii deşeurilor 7 ale lunii în curs pentru luna precedentă

2. Situaţia gestiunii deşeurilor, conform chestionarelor statistice anuale Data înscrisă în chestionar

3. Situaţia cantităţii ambalajelor gestionate anual 15 martie anul în curs pentru anul precedent

ALTE RAPORTARI

1. Poluări accidentale odată cu producerea lor In maxim o oră de la producerea acestora

2. Raport anual privind starea factorilor de mediu pe amplasament

Martie anul în curs pentru anul precedent

3. Situaţia investiţiilor realizate

10 ale lunii în curs pentru luna precedentă, la serviciul A.C.C. - APM Prahova şi GNM - Comisariatul Judeţean Prahova

4. Declaraţia anuală a substanţelor şi preparatelor chimice conform Ord.1001/2005, la Agenţia Naţională pentru Substanţe Periculoase

Până la data de 15 aprilie anul în curs pentru anul precedent

Raportul anual privind starea mediului va cuprinde:

- Date privind activitatea de producţie în anul încheiat; - Utilizarea materiilor prime, auxiliare şi utilităţi (consumuri specifice, eficienţa

energetică); - Impactul activităţii asupra mediului: poluarea aerului, apei, solului, subsolului, pânzei

freatice, nivelului de zgomot; - Rezultatele auditului energetic, o dată la trei ani; - Sesizări şi reclamaţii din partea publicului şi modul de rezolvare a acestora; - Verificarea stării tehnice a structurii subterane; - Date referitoare la monitorizarea parametrilor tehnologici.

15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITĂŢII 1. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile de prevenire eficientă a poluării, în

special prin recurgerea la BAT atât pentru partea de tehnologie cât şi pentru monitorizarea emisiilor;

2. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi cauzată;

38

3. Titularul activităţii este obligat să evite producerea de deşeuri şi în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, sǎ le valorifice; În cazul imposibilitǎţii tehnice şi economice a valorificǎrii, sǎ ia măsuri pentru neutralizarea şi eliminarea acestora, evitându-se sau reducându-se impactul asupra mediului;

4. Titularul activităţii este obligat să utilizeze eficient energia; 5. Titularul activităţii este obligat să ia toate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor

şi limitarea consecinţelor acestora; 6. Titularul activităţii este obligat să ia toate masurile necesare, în cazul încetării definitive a

activităţii, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea amplasamentului şi a zonelor afectate intr-o stare care să permită reutilizarea acestora;

7. La schimbarea modului de exploatare a instalaţiei, prevăzută de titularul activităţii/operator, sau la realizarea unei măsuri din Planul de Acţiuni care necesită lucrări de construcţii montaj, titularul de activitate este obligat să ceară eliberarea Acordului şi/sau Autorizaţiei Integrate de Mediu;

8. Titularul activităţii/operatorul este obligat să informeze autorităţile competente pentru protecţia mediului despre orice schimbare adusă instalaţiei sau procesului tehnologic;

9. Titularul activităţii/operatorul este obligat să informeze autorităţile competente pentru protecţia mediului despre stadiul realizării măsurilor din Planul de Acţiuni;

10. Activitatea autorizată trebuie să se desfăşoare şi să fie controlată astfel încât să fie respectat nivelul emisiilor pe factorii de mediu prevăzut în Autorizaţia Integrată de Mediu;

11. In cazul depăşirii valorilor limitǎ a emisiilor, ce constituie parte a acestei autorizaţii, titularul de activitate va suporta prevederile legislaţiei de mediu în vigoare;

12. Se recomandă titularului activităţii să implementeze un sistem de management de mediu pentru cerinţele IPPC;

13. In cazul în care titularul de activitate nu respectă termenele asumate prin Planul de Acţiuni, autoritatea de mediu poate să decidă reducerea activităţii, sistarea şi chiar retragerea autorizaţiei de mediu (după caz), conform prevederilor legale;

14. Nici o modificare sau reconstrucţie afectând activitatea sau orice parte a activităţii, care va determina sau este probabil să determine o schimbare în termeni reali sau creştere în ceea ce priveşte natura şi cantitatea oricărei emisii, sistemele de reducere a poluării/tratare sau recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia primă, produsele intermediare, produsele sau deşeurile generate, sau orice schimbări în ceea ce priveşte managementul şi controlul amplasamentului, cu impact semnificativ asupra mediului, nu vor fi realizate sau impuse fără notificare şi fără acordul prealabil scris al Agenţiei de Protecţia Mediului;

15. Prezenta autorizaţie se va aplica tuturor activităţilor desfăşurate pe amplasament, de la primirea materialelor pană la expedierea produselor finite;

16. Prezenta autorizaţie se va aplica activităţilor de management al deşeurilor de la punctul de colectare până la punctul de eliminare sau recuperare;

17. Titularul activităţii trebuie să se asigure că toate operaţiunile de pe amplasament vor fi realizate în aşa manieră încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativă a zonelor de agrement sau recreaţionale sau a mediului din afara limitelor amplasamentului;

18. Titularul activităţii trebuie să actualizeze anual Planul de Acţiuni inclusiv planificarea în timp real pentru atingerea obiectivelor şi sarcinilor de mediu; Modificările la Planul de Acţiuni trebuie transmise A.P.M. Prahova şi A.R.P.M. Piteşti, pentru informare, ca parte a Raportului Anual de Mediu; Odată agreat, noul Plan de Acţiuni va fi implementat şi actualizat de către titularul autorizaţiei;

19. Titularul autorizaţiei trebuie să implementeze măsurile stabilite în Planul de Acţiuni, conform planificării în timp aprobate;

39

20. Planul de Acţiuni trebuie revizuit anual, luând în considerare creşterea capacităţii de producţie, orice echipament sau proces nou instalat, iar modificările acestea trebuie notificate Agenţiei pentru aprobare, ca parte a Raportului Anual de Mediu;

21. Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura faptul că sunt întreprinse acţiuni corective în cazul în care cerinţele impuse de prezenta Autorizaţie nu sunt îndeplinite;

22. Titularul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru realizarea de instruiri adecvate pentru toţi angajaţii a căror activitate poate avea un efect semnificativ asupra mediului;

23. Titularul Autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un program pentru a asigura faptul că membrii publicului pot obţine informaţii privind performantele de mediu ale titularului;

24. Titularul Autorizaţiei trebuie să notifice ARPM Piteşti, prin fax şi/sau notă telefonică şi electronic, imediat ce se confruntă cu oricare din următoarele situaţii:

orice emisie în aer, semnificativă pentru mediu, de la orice punct potenţial de emisie; orice funcţionare defectuoasă sau defecţiune a echipamentului de control sau a echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului asupra oricărui sistem de reducere a poluării de pe amplasament;

orice incident cu potenţial de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane sau care poate reprezenta o ameninţare de mediu pentru aer sau sol sau care necesită un răspuns de urgenţă din partea autorităţii locale;

orice emisie care nu se conformează cu cerinţele prezentei Autorizaţii. 25. Titularul activităţii are obligaţia să doteze instalaţiile tehnologice, care sunt surse de

poluare, cu sisteme de automonitorizare şi să asigure corecta lor funcţionare. 26. Monitorizarea şi analizele trebuie realizate aşa cum s-a precizat în Cap.13. Monitorizarea

mediului, 13.1. Aer - emisii, imisii; un raport privind rezultatele acestei monitorizări trebuie depus la Agenţie cu frecvenţa stabilită în capitolul Raportare şi Înregistrare;

27. Nici o emisie în apă nu trebuie să depăşească valoarea limita de emisie (VLE) menţionată în Cap.10 - Concentraţii de poluanţi admise la evacuarea în mediu, 10.2 - Apa, apa uzată, apa subterană, a prezentei autorizaţii, începând cu 30.10.2007;

28. Monitorizarea şi analizele trebuie făcute aşa cum s-a stabilit la Cap.13 - Monitorizarea mediului, punctele 13.2.1- Apa uzată, 13.2.2.- Apa subterană;

29. Eliminarea sau recuperarea deşeurilor trebuie să se desfăşoare aşa cum este precizat în Cap.11 - Gestiunea deşeurilor; nu trebuie eliminate/recuperate alte deşeuri nici pe amplasament, nici în afara amplasamentului fără a informa în prealabil Agenţia de Protecţie a Mediului şi fără acordul prealabil scris al Agenţiei;

30. Deşeurile trimise în afara amplasamentului pentru recuperare sau eliminare trebuie transportate doar de o societate autorizată pentru astfel de activităţi cu deşeurile; deşeurile trebuie transportate doar de la amplasamentul activităţii la amplasamentul de recuperare/eliminare fără a afecta în sens negativ mediul şi în conformitate cu legislaţia şi protocoalele naţionale; transportul deşeurilor se va face conform Ordinului Comun Nr. 2/211/118/2004 ;

31. Titularul autorizaţiei trebuie să se asigure că deşeurile transferate către o altă persoană sunt ambalate şi etichetate în conformitate cu standardele naţionale, europene şi cu oricare alte standarde în vigoare privind etichetarea;

32. Titularul va ţine un registru complet pe probleme legate de operaţiunile şi practicile de management al deşeurilor de pe acest amplasament, care trebuie pus în orice moment la dispoziţia persoanelor autorizate ale Agenţiei pentru inspecţie; registrul trebuie păstrat de către titularul autorizaţiei;

33. O copie a acestui registru privind Managementul Deşeurilor trebuie depusă la Agenţie ca parte a Raportului Anual de Mediu pentru amplasament ;

40

34. Titularul autorizaţiei trebuie să realizeze anual măsurători privind zgomotul operaţiunilor efectuate pe amplasament;

35. Activităţile de pe amplasament nu trebuie să producă zgomote în afara amplasamentului. 36. Un program de testare şi verificare a tuturor conductelor subterane trebuie iniţiat pentru a

asigura faptul că toate structurile sunt testate cel puţin o dată la trei ani. Un raport privind aceste testări trebuie inclus în Raportul Anual de Mediu;

37. Emisiile în sol vor respecta valorile limită de emisie (VLE) stabilite la Cap.10 - Concentraţii de poluanţi, admise la evacuarea în mediul înconjurător, 10.3.- Sol, începând cu data emiterii autorizaţiei integrate de mediu;

38. Emisiile în aer vor respecta valorile limită de emisie (VLE) stabilite la Cap. 10.- Concentraţii de poluanţi, admise la evacuarea în mediul înconjurător - 10.1.- Aer, începând cu data emiterii autorizaţiei integrate de mediu;

39. Titularul autorizaţiei trebuie să realizeze prelevările, analizele, măsurătorile, examinările pentru toţi factorii de mediu prevăzute în Cap.13.- Monitorizarea factorilor de mediu;

40. Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile sau evacuările;

41. Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezenta Autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al ARPM Piteşti după evaluarea rezultatelor testărilor;

42. Titularul autorizaţiei trebuie să asigure accesul sigur şi permanent la următoarele puncte de prelevare şi monitorizare:

punctele de prelevare a emisiilor în aer; punctele de prelevare - evacuarea apelor industriale uzate; punctele de prelevare - evacuarea apelor meteorice; zone de depozitare a deşeurilor pe amplasament; sursele de zgomot de pe amplasament;

43. Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate incidentele care afectează exploatarea normală a activităţii şi care pot crea un risc de mediu;

44. Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de exploatarea activităţii; trebuie păstrat un registru privind măsura luată în cazul fiecărei reclamaţii; un rezumat privind numărul şi natura reclamaţiilor primite trebuie inclus în Raportul Anual de Mediu;

45. Titularul autorizaţiei trebuie să menţină un dosar pentru informarea publică, acesta fiind disponibil publicului, la cerere, la autoritatea locală de mediu şi la sediul unităţii; acest dosar trebuie să conţină: copii ale corespondenţei între Agenţie şi titularul autorizaţiei, Autorizaţia, Solicitarea, Raportarea anuală privind aspectele de mediu netehnice, alte aspecte pe care titularul autorizaţiei le consideră adecvate;

46. Conform art. 14, punctul 4 din OUG nr.195/2005, privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr.265/2006, operatorul/titularul de activitate, are obligaţia să informeze autoritatea de mediu şi populaţia, în cazul eliminărilor accidentale de poluanţi în mediu, în caz de accident major sau orice eveniment cu impact negativ asupra mediului;

47. Titularul autorizaţiei are obligaţia să organizeze depozitarea materiilor prime, materialelor auxiliare, ambalajelor şi deşeurilor, conform legislaţiei de mediu în vigoare, pentru a evita poluarea solului şi pânzei de apă subterană;

48. Nisipul uzat (cu posibil conţinut de novolac) va fi analizat înaintea fiecărui transport de eliminare de pe amplasament şi se va întocmi fişa tehnică (caracterizarea generală) conform Ordinului MMGA nr.95/2005 pentru stabilirea tipului de deşeu şi acceptării la depozitare.

49. Titularul autorizaţiei are obligaţia să respecte Planul de eliminare a echipamentelor sau materialelor ce conţin cantităţi mai mari de compuşi desemnaţi decât cantităţile minimale [cod 16 02 09*- transformatori şi condensatori cu conţinut de bifenili policloruraţi (PCB)];

41

16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR

1. Titularul activităţii are întocmit Planul tehnic de închidere al unităţii şi aducerea amplasamentului într-o stare care să permită reutilizarea amplasamentului, plan care cuprinde măsurile propuse la încetarea activităţii şi măsurile de refacere a amplasamentului, în vederea refolosirii lui.

2. Desfăşurarea acţiunilor de demolare a unor clădiri şi de dezafectare a unor instalaţii se vor realiza cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare şi cu societăţi care deţin autorizaţie de mediu. Orice incident apărut, care poate duce la poluarea mediului va fi anunţat imediat la APM Prahova şi ARPM Piteşti.

3. La închiderea instalaţiei, titularul va solicita la ARPM Piteşti Acordul de mediu pentru dezafectare şi va pune în practică Planul de închidere pentru aducerea amplasamentului la starea iniţială.

42

17. PLAN DE ACŢIUNI

SC FLACARA SA PLOIESTI

Nr. crt.

Investiţia propusă

Efecte scontate

Responsabilităţi Termen de

realizare

Cost estimat (EURO)

1. Dezafectare cubilouri elaborare fontă şi funcţionarea cu cuptor electric

Reducerea cantităţii de poluanţi emişi;

♦ Director general ♦ Responsabil protecţia mediului 31.03.2007

45.000

2. Dezafectarea instalaţiei de sablare tip TKV şi funcţionarea cu maşini de sablat cu sistem propriu de absorbţie şi filtrare pulberi;

Reducerea cantităţii de poluanţi emişi;

♦ Director general ♦ Responsabil protecţia mediului 30.10.2007 10.000

43

18. GLOSAR DE TERMENI Autorizaţie integrată de mediu – act tehnico-juridic emis de autorităţile

competente, conform dispoziţiilor legale în vigoare, care dă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii care să asigure că instalaţia corespunde cerinţelor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;

Accident ecologic – eveniment produs ca urmare a unor neprevăzute deversări / emisii de substanţe sau preparate periculoase / poluante, sub formă lichidă, solidă, gazoasă ori sub formă de vapori sau de energie, rezultate din desfăşurarea unor activităţi antropice necontrolate / bruşte, prin care se deteriorează ori se distrug ecosistemele naturale şi antropice;

Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile materiale, în spaţii deschise din afara perimetrului uzinal;

Bilanţ de mediu – lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice atestate conform legii, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate, în scopul cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care bilanţul de mediu identifică un impact semnificativ, acesta va fi completat cu un studiu de evaluare a riscului;

Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţă pentru stabilirea valorilor - limită de emisie în scopul prevenirii poluării, iar în cazul în care acest fapt nu este posibil, pentru a reduce în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său;

Deşeuri – orice substanţă sau orice obiect din categoriile stabilite de legislaţia specifică privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă, are intenţia sau are obligaţia de a-l arunca;

Deşeuri periculoase – deşeurile încadrate generic, conform legislaţiei specifice privind regimul deşeurilor, în aceste tipuri sau categorii de deşeuri şi care au cel puţin un constituent sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase;

Efluent – orice formă de deversare în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgeri, jeturi, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare;

Emisie – evacuarea directă ori indirectă din surse punctuale sau difuze, de substanţe, vibraţii, radiaţii electromagnetice şi ionizante, căldură ori de zgomot în aer, apă sau sol;

Evaluarea impactului asupra mediului – proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz în parte şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergetice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului;

Folosinţă sensibilă şi mai puţin sensibilă a terenurilor – tipuri de folosinţă ale terenurilor, care implică o anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor;

Imisie (aer ambiental) – transferul poluanţilor către un receptor (omul şi factorii sistemului său ecologic, bunuri materiale, etc.);

Instalaţie – orice unitate tehnică staţionară sau mobilă precum şi orice altă activitate direct legată, sub aspect tehnic, cu activităţile unităţilor staţionare/ mobile aflate pe acelaşi amplasament, care pot produce emisii şi efecte asupra mediului;

Mediu – ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului;

44

Plan de acţiuni – plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate prin prevederile autorizaţiei integrate de mediu de către titularul activităţii, sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului, în scopul respectării prevederilor legale referitoare la prevenirea şi controlul integrat al poluării; planul de acţiune face parte integrantă din autorizaţia integrată de mediu;

PCB – bifenili policloruraţi; Poluare – introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activităţii umane, de

substanţe, vibraţii, căldură, zgomot în aer, apa ori sol, susceptibile să aducă prejudicii sǎnǎtăţii umane sau calităţii mediului, să determine deteriorarea bunurilor materiale sau să afecteze ori să împiedice utilizarea în scop recreativ a mediului şi/sau alte utilizări ale acestuia în sensul prevederilor legislaţiei în vigoare;

Prag de alertă – concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi care determină declanşarea unei monitorizări suplimentare şi/sau reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;

Prag de intervenţie – concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări;

Public – una sau mai multe persoane fizice sau juridice şi, în concordanţă cu legislaţia ori cu practica naţională, asociaţiile, organizaţiile sau grupurile acestora;

Substanţe periculoase – orice substanţă clasificată ca periculoasă de legislaţia specifica în vigoare din domeniul chimicalelor;

Titularul activităţii – orice persoană fizică sau juridică care operează ori deţine controlul instalaţiei, aşa cum este prevăzut în legislaţia naţională, sau care a fost investită cu putere economica decisivă asupra funcţionǎrii tehnice a instalaţiei;

Valori limită de emisie (VLE) – masa, exprimată prin parametrii specifici, concentraţia şi/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depăşite în cursul uneia sau mai multor perioade de timp;

Cod CAEN - Standardul de nomenclatură a activităţilor economice; Cod SNAP – Nomenclatura Inventarului Emisiilor; Cod NOSE - P – Standardul de nomenclatură a surselor de emisie; COV – Compuşi organici volatili;

19. DISPOZITII FINALE

1. Prezenta Autorizaţie va fi valabilă până la data de 30.10.2007 şi poate fi anulată sau revizuită de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti în conformitate cu prevederile legale.

2. Instalaţia va fi exploatată, controlata şi întreţinută, iar emisiile vor fi evacuate, aşa cum

s-a stabilit în prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu. Toate programele depuse în solicitare şi care vor fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei Autorizaţii, sunt parte integrantă a acesteia.

3. Titularul activităţii are obligaţia de a solicita:

reactualizarea Autorizaţiei Integrate de Mediu cu minim 90 de zile înaintea expirării ei;

reexaminarea Autorizaţiei Integrate de Mediu în următoarele condiţii:

45

poluarea cauzată de instalaţie necesită revizuirea valorilor limită de emisie existente în autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie;

schimbările substanţiale şi extinderi ale instalaţiilor precum şi modificarea celor mai bune tehnici disponibile care permit o reducere semnificativă a emisiilor;

siguranţa exploatării şi a desfăşurării activităţii face necesară introducerea de tehnici speciale şi măsuri de management;

rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi, neprecizate de documentaţia depusa pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizaţie;

emiterea unor noi reglementari legale. Beneficiarul are obligaţia ca în termenul legal să declare, să calculeze şi să vireze

sumele rezultate în urma desfăşurării respectivelor activităţi, conform prevederilor art. 9 din OUG. nr. 196/22.12.2005, privind Fondul de Mediu aprobată prin Legea nr.105/2006.

Sumele băneşti se plătesc până la data de 25 ale lunii următoare celei în care s-a desfăşurat activitatea, în contul IBAN nr. RO92TREZ7065017XXX000155 al Administraţiei Fondului de Mediu, deschis la Trezoreria Statului, sector 6, Bucureşti, corespunzătoare emisiilor de poluanţi evacuaţi în atmosferă, precum şi în cota de 10.000 lei/kg din greutatea ambalajelor introduse pe piaţa naţională de producătorii de bunuri ambalate în cazul neîndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare prevăzute de HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Încălcarea prevederilor legislaţiei de mai sus atrage răspunderea civilă,

contravenţională sau penală, după caz.

Prezenta AUTORIZATIE INTEGRATA DE MEDIU este valabilă până la 30.10.2007.

Verificarea conformării cu prevederile prezentului act se face de către Agenţia

Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti, GNM – Comisariatul Regional Bucureşti, Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova, GNM - Comisariatul Judeţean Prahova.

Nerespectarea celor prevăzute în prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu conduce la suspendarea acesteia şi la încetarea activităţii după caz, conform O.U.G. nr. 195/2005 – privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, precum şi la sancţionarea celor vinovaţi.

Prezenta Autorizaţie Integrată de Mediu şi Planul de Acţiuni cuprinde 45 pagini şi a fost emisă în 4 exemplare. DIRECTOR EXECUTIV, SEF SERVICIU AUTORIZARE Chimist Marius Stanca SI CONTROLUL CONFORMARII, Ing. Cristiana Surdu

Intocmit, Ing. Carmen Gamureac

autorizaŢie integratǍ de mediuarpmag.anpm.ro/upload/17148_118 sc flacara sa.pdf · ca urmare a...

Documents