nimeni nu ne stã în cale -...

În situaþia de faþã, Gheorghe – clar la cine mãrefer – duce aceeaºi luptã biblicã cu balaurul.Doar cã, de aceastã datã, balaurul e chiar

partidul care l-a creat pe Falcã – da, la el mãrefeream, ca sã eliminãm orice dubii – iarGheorghe al nostru tot taie pe capete. a începutcu socrul sãu, Gheorghe Seculici, a continuat cuIoþcu, apoi cu Igaº, ca sã mã refer doar la numelemai mari ºi mai deranjante. Ar mai fi ºi altenume, cu funcþii administrative sau politice.Citez aleatoriu, din memorie: Cipri Luca, BrunoBiringer, Ovidiu Bonca, Teodor Gligor, IonelCostin, Dan Cancel ºi mã opresc, pentru cã amdemonstrat ceea ce vroiam sã demonstrez.Balaurul, adicã partidul, continuã însã sãproducã. Oricând se poate gãsi câte uncontracandidat la Falcã. ªi chiar s-a gãsit.

Prin urbe umblã vorba cã ar fi mai mulþi. Sevorbeºte de Pistru, de Cionca, chiar ºi de Igaº.Bursa zvonurilor fluctueazã, dar singuracertitudine pare Cãlin Abrudan, primarul Ineului,care ºi-a anunþat public, ºi în interiorul partidului,ºi în mediul jurnalistic, intenþia de a candida.Cãlin ºi Ilie, ca sã amintesc ºi al doilea prenume.Total diferit de pilda religioasã, tocmai un Ilievine sã proroceascã pieirea lui Gheorghe ºipreluarea balaurului nimut PNL.

Mergând mai departe cu raþionamentul, ca opãrere strict personalã, cred cã preºedinþia filialeilocale ar trebui sã revinã unui reprezentant alvechiului PNL. Argumente am suficiente. Înprimul rând, însuºi calculul simplu: PNL a primitdoar douã funcþii importante, un vicepreºedintede consiliu judeþean, respectiv un senator.Atenþie, din opt funcþii, partidul deþinând în totalun primar de municipiu, un preºedinte de CJ, unviceprimar, doi vicepreºedinþi ºi treiparlamentari. Despre primarii din judeþ e inutilsã vorbim, indiferent dacã provin din PNL-ulvechi sau din PDL. Nu pentru cã nu-ºi meritãfuncþia, ci tocmai pentru cã ºi-o meritã: ºi-aucâºtigat – în proporþie aproape maximã –mandatul prin meritul propriu.

Revenind la raþionament, Cãlin Abrudan pareîndreptãþit, ca exponent al vechilor liberali, sãpreia filiala localã a PNL. Poate nu cel maiîndreptãþit, dar e greu de gãsit un alt candidatviabil. Senatorul Cristina nici nu prea vrea, darnici nu e indicat sã ai un preºedinte mai mereuplecat, în condiþiile în care e nevoie de o reformãinternã. Sergiu Bîlcea, vice la judeþ, are de lucrupe administraþie, iar alþi primari PNL nu-ºi preadoresc nici ei.

Rezumând, nu-s proroc, dar cred cãalternanþa PDL-PNL ar ajuta noul partid sã-ºielimine animozitãþile acumulate în urma fuziuniiforþate. Poate nu Abrudan e cea mai bunãsoluþie, dar pare cea mai bunã soluþie practicã.Restul e can-can, ca sã citez din alt primar liberal.Vechi liberal...

www.flacara-rosie.ro

E D I T O R I A LSenior editor: Lajos NOTAROS

Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport www.flacara-rosie.ro

Manager general: Silviu TURC

se aprinde din prima!

Gheorghe,balaurul ºiprorocirea

Teofil GRÃDINARU

n i m e n i n u n e s t ã î n c a l eSerie nouã, Anul X, Nr. 294 13 Martie 2017, 8 Pag., Tiraj: 3500 ex.1 Leu

Jiþã Falcã nici nu ºtii,

CCCCââââtttt ddddeeee mmmmiiiiccccãããã--nnnncccceeeeppppiiii ssss--oooo aaaaiiiiTotul a pornit de la poza pe care domnul Gheorghe

Falcã – îl etichetãm drept domn pentru mama lui – apublicat-o de 8 martie, cu prilejul Zilei Femeii. ªedeaacolo, în braþele mamei, cu aceeaºi privire cu care nesfideazã acum. Atunci avea o scuzã! Acum nu! Aºa cãi-am pus ºi noi o pozã, trucatã, desigur, în care îlarãtãm cum a ajuns în Arad. Vai de puþulica lui! ªiacum?

Acum Falcã ne sfideazã! Nu ºi pe ANI! AdicãAgenþia Naþionalã de Integritate, care a propustrimiterea lui în judecatã, pe motiv de conflict deinterese. Pãi, dacã ne luãm pe chestii de astea, Falcã emai în culpã decât Jack Spintecãtorul! Dar, sã le luãmpe rând.

ANI l-a demascat pe Falcã pentru conflict deinterese în raportul sãu de primar ºi totodatã acþionarla Proarhitectura, prin care a supt – semidirect – banide la Primãrie!

Noi venim ºi adãugãm cã, la conflict de interese sepune ºi faptul cã autodeclaratul „cel mai tare ziar dinArad”, am numit foaia ungurilor din Debreþen, stã îngazdã la famiglia Falcã. Iar primarul Falcã, adicãPrimãria, dã la greu publicitate respectivei foi. ªi-atunci? Ce dovadã mai mare de conflict de interesedecât asta.

Apoi, haideþi sã vorbim ºi de abuz în serviciu. Pãioricare arãdean care doreºte sã vadã cât are de dat laPrimãrie, impozite ºi taxe, bate CNP-ul ºi îi apare.Dacã bateþi CNP-ul lui Falcã (nu ne întrebaþi de unde-lavem, cã n-are rost) apare textul urmãtor: accesrestricþionat. Adicã el, în calitate de primar, e cu douãperechi de... CNP-uri? Nu de alta, dar sã ºtim ºi noi, cãse poate restricþiona aceastã informaþie. Nu oricum,doar cu condiþia sã fii prtimar ºi sã abuzezi de asta.

ªi, în al treilea rând, mai avem ºi o chestiunemoralã. Pãi, dacã primarele Aradului e restant laimpozite, când ar trebui sã fie primul plãtitor, ca sãdea exemplu, la ce ne putem gândi noi? CÃ e gãunosmoral o ºtim deja, dar înseamnã cã are ºi ceva deascuns. nu mare lucru, doar faptul cã datoriaprimarului Falcã înspre Primãria condusã de Falcã eundeva la circa 38 de mii de lei. Adicã 380 demilioane, lei vechi. Adicã salariul unuia de la Takata(cetãþean model, cãruia Falcã i-a dat ultima felie depizza, de la gura ’mnealui) pe vreo 15 luni!

Ãsta e primarul Aradului: ipocrit, în conflictmultiplu de interese, suspect de abuz în serviciu ºigãunos moral!

Dacã pe firma Pro Arhitectura SRL Arad familia Falcã are de plãtit peste 300 de miloane de lei vechi numai impozit pe clãdiri(apropo, dvs. dragi citirori, cât plãtiþi impozit pe clãdirea sau apartementul în care locuiþi?) atunci pe persoanã fizicã sumade platã a impozitelor la bugetul locale ale Elei ºi Ghiþã Falcã oare la ce valoare se ridicã? Cât despre „acces resticþionat”...

13 Martie 2017 OPINII Pag. 2


Te-ai ridicat în picioare, nu simþeai înca tensiunea care seamesteca în toata camera cu lumina rece a tuburilor de neon, aiînceput sa te îmbraci oarecum firesc de parca ar fi deºteptarea de

dimineaþa cu toate ca trecuse puþin de unu noaptea aºa cum arataceasul de pe mâna unuia dintre cei care au navalit în dormitor.Merge bine, l-ai întrebat aratând cu privirea spre braþara de metalde pe cea mai apropiata mâna de tine. Da, de ce?, s-a uitat eloarecum mirat la ºeful sau ºi la tine în acelaºi timp, e unu ºi un sfert,care-i problema. Problema e, ai spus tu în timp ce îþi înnodaiºireturile, ca dormeam. Dormeam si visam ceva frumos, ca un zboruºor aºa. Îmi pare rau, þi-a raspuns oarecum surprins cel cu ceasulcu braþara articulata din metal. N-avem treaba cu tine, a întervenitatunci Moºul înþelegând brusc situaþia dezavantajoasa în care aajuns omul lui faþa de tine. Poþi sa pleci, bozgore, noi avem ceavem cu Faþa Palida de aici, nu-i asa Faþa Palida? Nelu era îmbracatcomplet, statea cracanat, imitând poziþia unui boxer cu mâinilelasate pe lânga corp înaintea semnului arbitrului de începere aluptei. Hai, grabeºte-te si valea pâna þi-este bine, s-a rastit Mosulla tine uitându-se fix la Nelu. Acesta se uita si el fara sa clipeascala ºeful strâns înconjurat de ceilalþi, observând din coada ochiuluipregatirile tale. Tu ai terminat, þi-ai tras ºi geaca de blugi pestetricou, acum aranjai patul. Având în vedere situaþia, nu puteai lasapatul în dezordine. ªleahta din jurul Mosului se uita la tine ca la ungândac de pe marginea de plastic a capacului de veceu, miscareaurmatoare a lui Nelu luându-i pe nepregatite. Brusc si foarte rapidacesta ºi-a scos mâna dreapta de la spate, împingând-o ferm înfaþa grupului chiar în dreptul nasului ºefului lor mai marunt. O lamaminuscula stralucea straniu în lumina neoanelor: era lama uneiunghiere chinezeºti niþel întoarsa în sus fiindca era prinºa demânerul- unghiera printr-un nit gaurit la mijloc. Sa nu va atingeþide el ca va tai, a completat verbal Nelu, iar tonul nu lasa loc deîndoiala. Nelu era un batauº autentic, gata de orice, toþi ºtiam asta.

Mosul, luat si el prin surprindere, a facut un pas în spate iarîmpreuna cu el s-a miscat toata trupa. Parca formau un corp, unorganism cu nenumarate capete precum zmeul cu ºapte capetedin poveste numai ca ei aveau cel puþin cinºpe. Au reacþionat însaprompt: unul dintre ei, mai la margine, un negricios cu o cautaturalichida, a scos la iveala o sticla verde de bere. Era goala, sau aºaparea. O þinea de gât în mâna dreapta ºi uitându-se la Nelu a lovitcu ea rama metalica de la capatul mai înalt al patului care era în faþalui. Nu era patul tau, ci imediat cel urmator spre uºa. Gestul, voitameninþator, n-a fost unul reusit, sau sticla era prea groasa orilovitura n-a fost prea bine executata, s-a auzit un scraºnet înalt însasticla a ramas întreaga în mâna lui. Toþi s-au uitat la el, el la mânasa evident încurcat de gestul sau ratat. Acesta a fost momentul. Te-ai repezit înainte ca un rugbist hotarât sa treaca prin zidul gramezii,urlând: acum! L-ai atins cu umarul drept pe Mosul care a fostazvârlit de ºoc spre Nelu, mare lucru n-ai mai vazut dupa cedislocând trupa din jurul ºefului te-ai repezit înainte spre uºa. L-aiauzit pe Nelu din spate strigând spre stânga ºi ai început sa alergipe coridorul stralucitor de curat spre uºa de sticla din capatulcoridorului. ªi se parea foarte mult pâna acolo, te uitai disperatînainte, sperând ca Nelu sa te urmeze în spate. Prindeai viteza înciuda mozaicului alunecos ºi asta a fost greºeala. Din ultimacamera înaintea usii au ieºit doi sau trei în intâmpinare, unul dintreei þi-a pus piedica cu dexteritatea unuia care stia cum se face. Te-ai întins pe jos, în cadere te-ai lovit de zid cu spatele, continuândalunecarea pe partea dreapta pâna aproape de uºile din capatulcoridorului. Când te-ai oprit din alunecare ai primit primul picior înfaþa. Lovitura þi-a sucit capul în sus, astfel încât l-ai vazut pe Nelula timp planând spre tine prin aer ca sa te feresti cât de cât. A cazutlânga tine þinându-si mâinile în faþa ferindu-te pentru o scurtavreme de loviturile de picior ale celor trei. Hai în colþ, l-ai auzitgâfâind, te-ai tarât pâna acolo în mâini, el cumva dupa tine. Strânºiunul în altul, cu spatele la zid, încercaþi sa paraþi loviturile careacum veneau din toate parþile: din faþa, din lateral, de jos cupiciorul si de sus cu pumnul. Au ajunºi ºi Mosul cu gaºca dupa el,erau acum atât de mulþi încât mai ca nu apucau cu toþii saloveasca, se-ncurcau reciproc, încercând fiecare sa plaseze macaro lovitura cu piciorul sau cu mâna. Voi doi v-aþi facut mici, mici detot, þinând mânile în faþa, încercând sa reduceþi impactul loviturilorcare veneau fara întrerupere. Nu simþeai durere, doar ºoculloviturii: mai mult la picioare, la glezne, acolo unde n-aveai cum sate aperi ºi faþa care era atinsa din când în când de un pumn mai bine

plasat. Nu erau vesaþi, era foarte evident, formau o adunatura ad-hocîn jurul proaspatului ºef care înca nu-ºi consolidase destulautoritatea. Nu erau condusi si organizaþi, se lasau dusi de primulimpuls, sesizau târziu schimbarile de situaþie. Voi nici nu încercaþi saripostati, nu riscaþi sa va descoperiti astfel, încasând vreo loviturafatala. Simþeai cum Nelu te împinge cu tot corpul spre uºa,aºteptând momentul ca vreunul din ei sa iasa sau macar s-oîntredeschida în vânzoleala aceea haotica. Încercând sa te uiþi si tumai bine, ai încasat un pumn urât drept în ochiul stâng, o lovituraputernica care þi-a crapat pielea de sub spranceana. Ai simþit sângelepornind, prelingându-se peste ochi exact în momentul în care uºa s-a intredeschis iar loviturile au încetat ca prin farmec. În cadrul luminatde luna care se ascundea dupa silueta aparuta pe neaºteptate sevedea marginea padurii de dincolo de cladirea internatului. Corpullui Nelu s-a miscat brusc ºi puternic luându-te ºi pe tine cu el. Hai, l-ai auzit harâind iar imediat dupa aceea l-ai vazut tâºnind pe lângasilueta aparuta în uºa si care parea sa fie al unui barbat mai în vârsta.Ai sarit ºi tu, împingând din miscare cu mâinile pe cei doi-trei careîþi stateau în cale. Ce se întâmpla aici, l-ati auzit în spate pe omstrigând, bulversat de miscarea brusca care a schimbat situaþia de lao clipa la alta. Nelu fugea aplecat înaintea ta în direcþia lizierei carese afla la vreo suta de pasi de cladire. Nu ma pierde, l-ai auzit,hârâind din nou, trebuie sa ramânem împreuna. Alergai, imitându-l,aplecat, aºa cum te-a învaþat mai târziu caporalul în armata. Fii atentla picioare a mai harâit Nelu chiar în momentul în care aþi ajuns laboscheþii de la marginea padurii, daca cazi acum, te ajung din urmaºi ala esti, a închis oarecum vesel sfatul pe care îl înþelegeai din ce înce mai bine, observând denivelarile marunte care îþi interziceau oalergare ritmata, sanatoasa. Era o plantaþie de fapt sau ce a fostplantat în locul padurii de pe vremurile haiducilor, copaci subþiri sirari, printre ei tot felul de tufe care te loveau cu braþele lornenumarate ºi iuþi în timp ce alergai. Alergai acum drept, atent sanu-l pierzi din vedere pe Nelu, încercând sa-ti dai seama si deºansele sa nu fiþi descoperiþi si ajunsi din urma. Aþi alergat aºaminute în ºir sub luna care va urmarea atenta printre frunzisul rar.Apoi deodata, dupa ce aþi ajuns în fundul unei albii secate, Nelu s-a oprit brusc. Trebuie sa ne odihnim, sa ne recapatam suflul, sa-iputem auzi daca ne urmaresc, a spus fara sa se întoarca spre tine,aplecat în faþa cu mâinile sprijininduse pe genunchii îndoiþi. Mi-egura plina de sânge, a mai spus foarte linistit dar cu respiraþia încatumultoasa.

Fuga (XI)

P R O V I N C I A L U ’

Anul viitor se împlinesc 100 de ani de lamomentul istoric 1 Decembrie 1918 iar Aradulaºteaptã, încã, amplasarea Monumentului Marii

Uniri.ªansele ca acesta sã fie montat pânã atunci scad

cu fiecare zi care trece ºi în care nu se întâmplãnimic. De altfel, nici locaþia lui nu pare sã fie încãfoarte clar stabilitã. Dupã ce s-a spus cã monumentulva fi amplasat pe lacul de la Pãdurice,municipalitatea a avansat, anul trecut, posibilitateaînfiinþãrii unui parc dedicat Marii Uniri pe locul fosteifabrici „Tricoul Roºu”. Ideea nu e rea, mai ales cãAradul duce lipsã de parcuri, dar parefantasmagoricã atâta timp cât terenul este privat iarpreþul cerut pentru el este mare.

Varianta „Tricoul Roºu” pune însã sub semnulîntrebãrii adevãratele intenþii ale municipalitãþii, cuatât mai mult cu cât, tot anul trecut, Consiliul LocalMunicipal a aprobat varianta de protocol cuMinisterul Culturii în vederea amplasãriiMonumentului Marii Uniri. Or, dacã bine am înþelesnoi, protocolul prevede amplasarea monumentuluipe lacul de la Pãdurice! În aceste condiþii, ne punemºi noi întrebarea dacã nu cumva se doreºte, de fapt,tergiversarea amplasãrii monumentului astfel încâtcentenarul Marii Uniri sã ne gãseascã fãrã el. O

asemenea variantã este discutatã asiduu în anumitemedii, cu aluzie la o înþelegere politicã în acest sens.

De altfel, chiar ºi artistul realizator Florian Codre aspus la un moment dat cã Gheorghe Falcã însuºi nu-ºi doreºte amplasarea monumentului, pentru cã arpierde, astfel, sprijinul maghiarilor din Arad. Decealaltã parte, primarul Gheorghe Falcã a datasigurãri, anul trecut, cã monumentul va fi dezvelitîn 1 decembrie 2017. Dar, de atunci nu s-a maiîntâmplat nimic notabil.

În aceste condiþii ne punem firesc întrebarea: Cese întâmplã, de fapt, cu Monumentul Marii Uniri?Unde este el? Cât din el e în þarã ºi cât e în China? Îlva amplasa sculptorul pe lac dupã ce a spus despreacesta cã e „baltã împuþitã” (n.r. – între noi fie vorba,cam aºa ºi e!), sau e ºi el, artistul, parte dinînþelegerea secretã menitã sã întârzie amplasareamonumentului? Nu de alta, dar banii i-au fost plãtiþide un minister al Culturii condus, la vremearespectivã, de un maghiar: Kelemen Hunor. Adepþiiteoriei conspiraþiei ar înclina sã creadã cã da, toþi facparte din înþelegere. Iar tot ceea ce s-a întâmplatpânã acum nu face decât sã le dea apã la moarã.

ªi nu prea pot fi convinºi cã nu e aºa decât defapte. Deci, „Fapte, nu vorbe!”.

NEWSAR

Orlando TOADER

Monumentul Marii Uniri

ºi teoria conspiraþiei

Lajos NOTAROS

CÃLUGÃRENITelefon: 0740.666.668

Citeºte az i ce scr iu z iare le de mâine!

www.newsar.ro

Mãrturisesc cã n-am citit cartealui Bogdan Butariu. N-am citit-oîncã. N-am avut timpul necesar,

sau relaxarea normalã a uneilecturi. Doar am rãsfoit-o un pic,numai ºi pentru a mã convingeîncã o datã de acurateþeamesajului.

Nu sunt ceea ce s-ar numi uncritic de carte. Dimpotrivã, suntciufut, exigent ºi subiectiv pânãla capãt. Ca ºi cum aº þine cu UTAºi atunci când joacã cu LuncaTeuz, Aqua West ªofronea sausau Steaua Tãgãdãu, princoclaurile fotbalului judeþean. ªichiar þin cu UTA, indiferent dedeferenþe.

Revenind la carte, ceea cem-a mângâiat a fost modul încare Bogdan încearcã sã nu secomplice. Sã-ºi facã din cititor unprieten, nu un adversar. Nuîncearcã sã-ºi impresionezecititorul prin epatare, ci princursivitate, îl atrage în capcana

dialogului, a descrierii. Nu îºidoreºte sã-l impresioneze prinecarisajul cuvintelor grele, ci prinsimplitatea cuvintelor copilãriei.E uºor, dar e greu totodatã, nu sãpari simplu în exprimare, ci chiarsã fii. Bogdan a reuºit...

Teofil Grãdinaru

Despre o carte citibilã pânã la cotor

Dupã discreditarea dirijatã din ultimii 9 ani,în presã, de cãtre ISJ Arad ºi autoritãþile

implicate în stabilirea reþelei ºcolare, aspecializãrilor oferite de Liceul TehnologicIuliu Moldovan, contrar cererii de forþã demuncã în domeniul prelucrãrii lemnului ºisilviculturã ºi a Metodologiei de organizare ºifuncþionare a inspectoratelor ºcolare (LEGEA1/2011), care ar trebui sã se implice înrealizarea planului de ºcolarizare la toateºcolile, fãrã discriminare, profesorii instituþieiau pus la punct un plan strategic dereînviorare.

Politica ISJ Arad a fost de ani buni, unacare a defavorizat ºcoala noastrã deoareceavând în judeþ o unitate de profil dotatãcomplet ºi cu cadre didactice cu experienþã, aalocat clase de acelaºi profil ºi la Pecica, Sebiººi Beliu unde dotarea ºi experianþa sau chiarexistenþa cadrelor didactice de specialitateerau aproape nule.

Intenþia este de a muta în sediul nostru depe strada Timiºoarei nr. 29-31, Liceul Teoretic”Adam Müller Guttenbrunn”, carefuncþioneazã ºi are sediu suficient pe str.Posada nr. 19, pe str. Timiºoarei nr. 67 ºi pestr. Popa ªapcã (grãdiniþa). În sediulForestierului oricum nu ar avea loc dar aunevoie ºi de clãdirea acestuia, a patra!

Interesul uriaº pentru clãdirea Liceului IuliuMoldovan (Forestier) a condus la aplicareaunui plan de diminuare sistematicã anumãrului de clase de profil, inoculându-sebeneficiarilor educaþiei, de cãtre cei care ar fitrebuit sã sprijine planul de ºcolarizare,motivul fals cã nu se mai solicitã profilul sau cãºcoala se desfiinþeazã, descurajând prin toateprocedeele posibile pãrinþii ºi absolvenþiiclaselor a VIII-a, sã se mai înscrie la acestprofil. Agenþii economici de profil (SCMaxStile, SC COTTA, SC Lidar, LuncaMureºului, SC Vlaº) contrazic aceste statisticiprin solicitãrile lor anuale de a ºcolariza eleviprin Liceul Tehnologic Iuliu Moldovan.Agenþii economici confirmã faptul cã aunevoie urgentã de muncitori ºcolarizaþi prinacest liceu, perfect dotat ºi utilat pentru caelevii, în momentul când ajung sã intre directpe fluxul tehnologic la firmele dumnealor, sãfie deja instruiþi în atelierul-fabricã al liceului,pentru a se evita accidentele de muncã.

În acest sens, fãrã aviz de la Ministerul

Educaþiei s-a început în 2008 dislocareatreptatã a clãdirilor ce aparþineau LiceuluiForestier, prin donarea de cãtre primãrie, fãrãaviz al MEN, a sediului de pe str. Timiºoarei nr20 (vizavi de sediul actual, unde erau atelierede prelucrare manualã a lemnului), uneifundaþii care nu a apãrut niciodatã acolo, subpretextul cã se modernizeazã atelierele de lasediul de bazã de pe str. Timiºoarei nr. 29-31,cele de pe Timiºoarei nr. 20 neavând utilitãþi,motiv pentru care s-a virat de cãtre primãrie osumã uriaºã cu multe zerouri, în contulForestierului, din care nu numai cã nu s-aumodernizat atelierele, ba chiar s-au desfiinþat 7ateliere, (cele donate ºi o parte din celeexistente), construindu-se cu fondurileForestierului, clase pentru Liceul Teoretic”Adam Müller Guttenbrunn”, cunoscut ca”Liceul German ”deºi mai au doar câþiva etnicigermani (la recensãmântul din 2011 erau 350etnici, aproape toþi bãtrâni), majoritatea fiindelevi români la care se adaugã maghiari, rromiºi alte naþionalitãþi, care nu justificã deþinerea a4 corpuri de clãdire, nefiind în realitate cupredare totalã în limba maternã ºi avândspecializãri la care nici mãcar nu se ocupãlocurile la admiterea în liceu, unde suntonoraþi cu mult mai multe clase decât artrebui, în detrimentul altor ºcoli.

În 2011, ca o sfidare la adresa LiceuluiTehnologic Iuliu Moldovan , Liceul AMG ºi-ainaugurat sediul ilegal, (clasele ridicate cufondurile pentru atelierele Forestierului, laadresa Forestierului), cu mare fast, în prezenþapreºedintelui FDGR!!! (oare ce legãturã are

organizaþia respectivã???), în curtea LiceuluiTehnologic Iuliu Moldovan (tot fãrã avizulministerului).

În Planul de dezvoltare instituþionalã de pesite-ul Liceului AMG, apare poza LiceuluiForestier ca poza de profil!!! de parcã le-araparþine (nici mãcar istoria oraºului nu oconfirmã, pe Calea Timiºoarei nr. 29-31 fiindsediul liceului cu profil de prelucrare alemnului de 70 ani).

S-a mizat pe comasarea Forestierului cuColegiul Tehnic de Construcþii ºi ProtecþiaMediului, unde nu este loc ºi nici aviz de laMediu pentru mutarea microfabricii întreblocuri, care ar însemna desfiinþareaprofilurilor legate de prelucrarea lemnului, înrealitate.

Deºi între cele 2 ºcoli, Liceul TehnologicIuliu Moldovan ºi Liceul Teoretic AMG a fosto relaþie bunã, care a indus iluzia uneicoabitãri de lungã duratã, demersurileagresive ale musafirului temporar cu tendinþeexpansioniste, sprijinit de autoritãþile localeau determinat corpul profesoral al LiceuluiTehnologic Iuliu Moldovan sã ia mãsuriurgente, pentru a repara daunele moraleproduse de instituþiile abilitate sã îi apere defapt interesele. Aceste demersuri sunt însprijinul beneficiarilor educaþiei ºi al agenþiloreconomici care sprijinã prin sponsorizareînvãþãmântul profesional de profil. Esteinadmisibil ca meseria de tâmplar, tradiþionalãpentru judeþ ºi cea de silvicultor sã disparãdatoritã unor interese obscure pentru clãdiri.

Prof. Corina P.

În demonstraþia de forþã aprotestatarilor de la Cotroceni

s-a desprins un tânãr din grupuldin Teleorman, care l-a scuipatpe Preºedintele României,apostrofându-l: „Iohannis, nuuita, asta nu-i România ta!“ Nu,zãu! Tânãrul ºi, în mod sigur, nici„camarazii“ lui nu au habar deistoria noastrã. Cu multe sute deani în urmã, strãmoºiiPreºedintelui au clãdit cetãþi ºioraºe care au denumit aceastãprovincie „Siebenburgen“ (Celeºapte cetãþi). Sã le menþionãm:Bistriþa (Bistritz), Braºov(Kronstadt), Cluj (Klausenburg),Mediaº (Mediasch), Orãºtie(Broos), Sighiºoara (Sehburg) ºiSibiu (Hermanstadt). Sibiul,oraºul Preºedintelui ºi al

strãmoºilor sãi, este pomenit îndocumente, în anul 1223, subnumele de „Villa Hermani“ (înlatinã, oraºul lui Herman). În1366 a apãrut, însã, cudenumirea germanã Herman-stadt, care are acelaºi înþeles.

Tânãrul teleormãnean ºiortacii lui voiau sã-l expediezepe Preºedinte în Germania, nuºtiau cã îi împiedicã mormintelestrãmoºilor acestuia.

Semnificativ este însã altceva,provincia de unde proveneauaceºti vehemenþi protestatari:Teleorman, „fieful“ (în EvulMediu, domeniul feudal)domnului Dragnea. Un simpluexerciþiu de logicã ne face sãînþelegem cine a „instruit“ aceºtitineri protestatari care s-au

manifestat ca niºte huligani ºi îninteresul cui au sãvârºit un actabominabil. Clar, Liviu Dragneaeste ahtiat de putere, o putereabsolutã, întrecând pe Iliescu ºinu risc afirmând cã ºi peCeauºescu. L-am privit de multeori la Tv., pare dãltuit în piatrã,având o expresie fixã care nu telasã sã „citeºti“ ce se întâmplãdincolo de ea, în interiorulacestui om. Poþi bãnui doar oenergie puternicã, dornicã sã seimpunã. (Din pãcate, cu oricemijloace). Cred, însã, în români.În prim planul vieþii publice seaflã tinerii din decembrie ’89, azibãrbaþi „în toatã firea“. Ei nu potfi ademeniþi cu vorbe goale.Desigur, se spune cã politica nueste „moralã“. Politicienii actuali

se comportã potrivit acestui„principiu“. În faþa urnei de votromânii sunt liberi sã sancþionezeacest „principiu“. Rãmâne sãavem încredere în capacitatea dediscernãmânt a românilor carevor impune triumful valorilormorale în viaþa publicã a þãrii.

Semnificaþia întâmplãrii de la Cotroceni

Horia MEDELEANU

Aradul, o mare micãlacã

Colaboraþioniºtii noºtri

ªocuri politiceGurile rele spun cã în ultimele

ºase luni au fost douã ºocuripolitice mondiale. Primul a fostalegerea lui Donald Trump înfuncþia de preºedinte al Americii,iar al doilea ºoc numirea lui CristiVidescu (PSD) în funcþai de secre-tar de stat! Lãsând gluma la oparte îi urãm succes fostului nos-tru coleg ºi îi admirãm puterea.Care putere? Pãi, puterea de a stala masã cu Gheorghe Falcã. Ceeace nu e chiar uºor.

Calimente+Antena=love. Iarãºi!

S-a întors lumea cu Calimente-n sus! Cum altfel putem cataloga

postarea fostului (Doamne, ce fainsunã!) deputat Mihãiþã Calimente,care ne invita, printr-o reþea desocializare, sã îl vedem cum sedesfãºoarã la televizor. ªi nu ori-unde, ci la Antena 3! Atenþie, laAntena 3, post care-l scotea înºuturi – figurat vorbind – din pla-tou. Deh, alte vremuri, altealianþe. Calimente era pe la PNL,critica PSD-ul imediat dupãruperea USL. Între timp,Calimente a ajuns iar frate cu PSD,aºa cã e normal sã fie abonat laAntenã, e normal sã laude postul,e normal sã se pupe cu MugurCiuvicã, cu care s-a-njurat demamã. Dar asta e politica...

E groasã sau Compact... ãªtirea e mai veche. Cicã, unul

dintre acþionarii de la „Moara cuNoroc” a dorit sã vândã. Cel puþinpartea lui, aºa cã s-a repezit ºi adat un interviu. Numai cã asta nule-a cãzut bine celorlalþi acþionari.Mai ales lui Nicu Ioþcu (foto), celcare – prin nevastã-sa – e acþionar

majoritar. Nu de alta, dar Ioþcu n-ar vinde. E în plin proces ºi sã nuse interpreteze. Mulþi au zis cã numai are bani pentru avocaþi! Pãi,cam are, din moment ce a chematla Moarã o grãmadã de artiºti.Numa’ sãptãmâna trecutã a fostCompactu’ la Ineu, au mai fost ºialþi hartiºti, dar cicã vrea sã oaducã ºi pe Lepa Brena. ªi-atunci,cum sã spui cã e scãpãtat. De-aia is-a umflat rânza lui Ioþcu când acitit cã Moara e de vânzare.

Rubrica lu’undercoavãru’

13 Martie 2017 ACTUAL Pag. 3


Nemulþumiri la Liceul Tehnologic „Iuliu Moldovan“

În 8 martie 2017, la iniþiativa conducerii SC TransisudConsulting SRL, la Cluj Napoca a avut loc o întâlnire delucru a firmelor acreditate în formarea ºi calificarea

meseriei de sudor. Meseria de sudor este una predominantã în industrie,

70% din aceasta fiind dependentã de sudurã, iar perso-nalul calificat fiind tot mai greu de gãsit atât în þarã cât ºi înEuropa, datoritã desfiinþãrii ºcolilor profesionale ºi a celorde artã ºi meserii, tinerii preferând meseriile uºoare, încare nu totdeauna se regãsesc.

De asemenea, a deveni sudor este a practica omeserie fascinantã, cãutatã ºi bine plãtitã, locul de muncãdupã terminarea ºcolii sau a unor cursuri de calificareacreditate, fiind în proporþie de 100% asigurat.

Tematica întrunirii a avut la bazã aceste considerente,iar dezbaterile s-au axat pe urmãtoarele teme:

- Necesarul de sudori în economie; - Calitatea pregãtirii sudorilor prin sisteme actuale de

pregãtire/formare;- Promovarea învãþãmântului profesional, profesio-

nal-dual în domeniul sudãrii- Utilizarea simulatorului de sudare în procesul de

instruire- Necesitatea reviziei standardelor profesionale pen-

tru ocupaþia de sudor; - Crearea unei platforme de colaborare profesionalã

la nivel naþional a formatorilor în meseria de sudor. La seminar au fost prezenþi urmãtorii traineri de for-

mare a personalului în calificarea meseriei de sudor: 1.SC Transisud Consulting SRL: Cornel BUDA –

Organizator, Corneliu TOMA – IWE, Alexandru BUDA –inginer;

2.Filiala Judeþeanã Arad a Confederaþie Patronatul

Român – ªcoala de Sudurã Arad: Ioan Marin CRIªAN –Preºedinte, Director ªcoalã de sudurã Arad, Francisc TUSZ– Ing. Formator ªcoala de Sudurã Arad

3.SC COMELF SA Bistriþa: Eneie FRICI, VladOLTEANU

4.ªANTIER NAVAL DAMEN SA Galaþi: LuminiþaGHERGHE, Mihaiel NANU

5. SC Ductil SRL Buzãu: Nelu SIMION - Head ofTechnical Assistance Service

6.SC COMPA SA Sibiu: Marcela NICULESCU - mana-ger formare, Adrin STIR - ing. Sudor

7. SC Mecanosud SRL – Braºov: Sandu VASInvitat de onoare Asociaþia de Sudurã din România

ASR – Dorin DEHELEAN La întoarcerea de la seminar, Ioan Marin CRIªAN,

Preºedintele Filialei Judeþene Arad a ConfederaþieiPatronatul Român ºi directorul ªcolii de sudurã din Arad adeclarat:

„Întrucât avem o vastã experienþã în domeniul for-mãrii sudorilor, (ªcoala de sudurã arãdeanã obþinândlocul ºase în Europa la „Premiile pentru promovareaIntreprinderilor Europene 2016” la secþiunea

„Antreprenoriat responsabil ºi global”), am dorit caºcolile de sudurã sã se constituie într-o asociaþie careîn viitor sã vinã în sprijinul celor care doresc sã devinãformatori în aceastã meserie, împãrtãºindu-le dinexperienþa noastrã. Tot prin aceastã asociatie dorim caîn viitor sã ajungem cu doleanþele ºi problemele pecare le întâmpinãm în faþa autoritãþilor competente(Ministerul Economiei, Ministerul Învãþãmântului ºi

Ministerul Muncii, Ministerul Fondurilor Europene,Coaliþia pentru Dezvoltarea ºi Modernizarea României),pentru a ne sprijini în dezvoltarea ºi modernizareaacestor ºcoli ºi implicit a industriei româneºti. ”

În calitate de organizator al seminarului Cornel BUDAne-a declarat:

„Întrunirea a avut ca scop asocierea ªcolilor desudurã în scopul îmbunãtãþirii calitãþii pregãtirii prac-tice ºi a schimbul de experienþã între ºcolile carepregãtesc personal calificat, eliminarea competitorilorcare nu fac calitate în acest domeniu dar ºi o creºterea numãrului de sudori care sã completeze necesarul depersonal calificat pe piaþa muncii, precum ºi încura-jarea tinerilor care doresc sã vinã spre aceastãmeserie.”

Trebuie sã începem cuînceputul: premiile Arq (site-ullui Falcã, pemtru aceia care

încã nu ºtiu) ºi-au produs în acestan efectul. Spre deosebire de ceide la Special Arad, care se laudãîntre ei, de parcã-s Romeo ºiJulieta la pachet, concursul Arqinterzice propriilor angajaþi (aºapuþini câþi sunt) sã participe laconcursul dedicat „presarilor”din Arad. Spunem presari, pen-tru cã în trecut erau tot felul derubrici ilare, precum „cel maipopular executor judecãtoresc”.Pãi, confraþilor, cât de popularpoþi fi, dacã-i iei casa, maºinaomului, asta nu mai e treabanoastrã, dar..

Revenind, nu comentãmcâºtigãtorii pe care i-a scosARQ din mânecã, precum

prestodigitatorii, pentru cã însuºiconcursul a fost de la începutsubiectiv. La rubrica „cel maipopular editorialist” câºtigãtor afost Basil Mureºan (dacã nu aþiauzit de el, o sã vã spunem cuhaltã hocazie). Hmm!!! Musai cudoi m. Pãi cum dracu’ sã fie celmai popular, cu mai mute voturipeimite decât vizualizãri are site-ul (dacã i se poate spune aºa)unde scrie? Trecem peste faptulcã în urma lui au fost clasaþiNotaros Lajos, Ovidiu Balint sauTifi Grãdinaru, foºti ºi actualicolaboratori ai Flãcãrii Roºii, dardacã ºi Simi Todoca (ultimulmohican rãmas la Jurnalularãdean) a ieºit sub lider, atunciavem o problemã. Aºa cumfotoreporteriþa Iza Pal a ieºitpeste Viorel Muscã (tata fotochi-

apãºilor de presã arãdeni) lasecþiunea fotoreporteri. Hmm!Tot cu doi m...

ªi dacã tot vorbeam de Iza Pal,nu negãm talentul ei fotografic.Culmea, chiar Viorel Muscã, cel

bãtut în clasament, ne-a lãudat-o. Ca fotoreporter, ca „ochi”. Darcu scrisul e mai greu. Numa’vineri a fãcut o cronicã de carte,în care de vreo trei ori aparenumele volumului: „PreþulLibertãþii” :

http://www.aradon.ro/s-a-lansat-pretul-libertatii-lui-bog-dan-butariu/1796604.

Numai cã titlul e „Preþul sin-gurãtãþii”. Bine mãcar cã a nime-rit numele autorului.

Trecem la alt artist al pixului –mã rog, tastaturii – ºi anumeAndrei Fuliaº. Acesta iar a dat

din casã, cum s-ar spune,înfierându-l pe Gheorghe Falcã,care cicã ar fi minþit. Unu lamânã, Falcã oricum minte, astanu trebuia sã ne-o spunã Fuliaº.ªi doi la mânã, dacã o datã ai fostîn concubinaj cu cineva, apãi nudai cu ciocu’. Sau, dacã dai cuciocu’ nu dai din urmã, ci de ladata divorþului. E un fel deOmerta a ziariºtilor. Dar, dinpãcate, asta e deonologia profe-sionalã în zilele noastre

Sã mai trecem ºi pe la Glasul(GlaSULAradului, tot ziarul luiFalcã), foaie care, târâº-grãpiº,

face 10 ani (din care ultimii înfoame). Dupã noi, care suntemmai „bãtrâni” cu vreo opt luni(am apãrut în 16 aprilie 2007).Ei, la Glasul e un alt tânãr ziarist,artist pe deasupra: Adi Cotuna.Dar ºi artiºtii o mai comit. Adi a

fãcut o cronicã de eveniment, cuprilejul invitãrii profesoruluiTeofil Mateº la BibliotecaJudeþeanã, ca „Personalitatealunii”. Baiu’ a fost cã respectivacronicã a apãrut, cu lux de amã-nunte, în ziarul de joi. Normal,teoretic, din moment ce eveni-mentul a fost programat mier-curi. Doar cã a apãrut în joia dedinaintea evenimentului, cu ºasezile înainte. Amãnuntele au fostatât de bine reliefate încât pânãºi profesorul Mateº a rãmasuimit. Dar ce nu poate face unziarist din pix. Pânã ºi sã ante-dateze un eveniment.

Am tot vorbit – adicã scris –despre presã, îndeobºte presascrisã, dar avem din ce în ce mai

puþine locuri de unde sã necumpãrãm ziare. Mai nou seînchid ºi chioºcurile de la„Pergola”, de vizavi de cine-matografului Dacia. De ce seînchid? Asta numai Falcã poatesã ºtie, pentru cã de la Falcã ni setrag toate belelele cu ziarele.Falcã nu doreºte presã în Aradpentru cã o presã liberã înseam-nã manipulare mai micã. Or,Falcã manipuleazã. ªi închidechioºcurile cum se închide laprohab.

Daniel Scridon sare din barcã înbarcã ºi nici el nu mai ºtie exactdin care parte sã mai primeascã

o ciorbã. Atâta timp cât cei de laUTA nu au mârâit la adresa luiFalcã, articolele de pe aradon.roau fost cuminþi, pe acelaºi stil delinguºealã obiºnuitã, cã na, ebine sã mai mergi în deplasãri pe

banii clubului, nu ai tãi personali.Dupã ce unii din club au începutsã punã la îndoialã bunele intenþiiale primarului în legãturã cumodernizarea stadioanelor defotbal din Arad, brusc au apãrutºtiri „drãguþe“. De exemplu, devreo douã sãptãmâni Scridon totscrie despre cum primeºtestatistici din partea unui cititor.Statistici legate de, citãm,„parcursul echipei fanion aAradului“. În mod normal te-aigândi cã e vorba de ceva legatde toatã istoria echipei, de laînfiinþare ºi pânã acum. ªi da,despre asta e vorba, doar cã deînfiinþarea din ... 2013! Ia priviþiaici: „Meciul cu Metalul Reºiþa afost al 130-lea în toate competi-þiile ºi a adus victoria cu numãrul90. Rãmãnând la Alin Gligor, sãspunem cã acesta a jucat meciul40 la UTA-BD, fiind la primareuºitã sub tricoul alb-roºu“. Navedeþi? În ziarul de casã al luiFalcã se spune negru pe alb cãacest club ce evolueazã în ligasecundã este unul proaspãt ºi nucel autentic. Dar tot noi suntemãia rãi care nu vrem sã acceptãmrealitatea ...

Brainstorm premiat


13 Martie 2017 OBLOCU’ARADULUI Pag. 4

‘a i dã presa mea!

Ei au voie, cã doarã e de la Poliþie. Chiar dacã nu de la ceaRutierã tot ar trebui sã cunoascã semnificaþia indicatoarelorrutiere ºi faptul cã pe pistele de biciclete nu se parcheazã

Filiala Judeþeanã Arad a Confederaþiei Patronatul Român

HAI SUDURA!

Pleagã Geani, vine Sergiu! Cum aºa?!

Liberalii din Arad, incluzându-iaici ºi pe vechii pedeliºti, sepregãtesc de o schimbare înfruntea Organizaþiei Municipale,la alegerile care vor avea loc îndata de 7 aprilie. Astfel, spunbârfele, locul Geaninei Pistru (ex.

PDL) ar urma sã fie luat devicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Arad Sergiu Bîlcea (ex.PNL).

Cunoscându-i pe vechiipedeliºti, una ca asta nu lemiroase a bine! Cã doar n-orrenunþa ei aºa, gratuit, la poziþiade preºedinte pentru a i-o cedaunuia care provine din vechiulPNL. E drept cã Sergiu Bîlcea afost pentru cei mai mulþi osurprizã plãcutã, dar în politicã nue suficient. De aceea, îitransmitem vicelui de la CJA sãaibã grijã!

PSD îl vrea înapoi pe Marin Lupaº

Unele surse din PSD Arad (nuprea apropiate preºedinteluiDorel Cãprar - care se pare cãrãmâne tot mai izolat în ultimavreme) au „ciripit” cã prin partidau loc discuþii legate de revenireaconsilierului local municipalindependent Marin Lupaº înrândurile social-democraþilor. Nude alta, dar aceºtia din urmã, celpuþin pânã acum, nu au printre eiun candidat viabil la funcþia deprimar al Aradului, la alegerile din2020. Iar Marin Lupaº ar fi unulredutabil. Baiul pentru pesediºti ecã nu-l vor numai ei, ci ºi cei de laUSR!

Bucãtãria lu’ Aradu’

Cãlin Abrudan, primarul oraºului Ineu, aexplicat motivele care l-au determinat sãcandideze la funcþia de preºedinte al PNL

Arad.Acesta considerã cã, dupã foarte mult

timp, este nevoie de un moment zero înfilialã, în care sã fie fãcutã „o analizã serioasãîn urma unor alegeri care nu ne-au dusunde ne-am dorit noi sã ne ducã, pornindde la locale continuând cu parla-mentarele”.

„Pot sã încep pornind de la alegerilelocale, spunându-vã cã am pierdut 12primari ºi am câºtigat doar doi, ºicontinunând cu parlamentarele, undepentru prima datã în istoria postdecembristã am fost clasaþi sub PSD lanivel local. De aceea, cred cã acesta estemomentul zero al filialei, momentul acelaîn care cineva trebuia sã îºi asumerezultatele ºi sã ºi dea demisia onorabil.Iatã cã ne trezim astãzi, la început deprogram pentru conferinþa judeþeanã dealegeri, cu aceeaºi conducere, cu acelaºipartid slãbit, cu aceiaºi oameni erodaþi îninteriorul partidului”, a spus Cãlin Abrudan.

Acesta a continuat, spunând cã „avemnevoie de un suflu nou”. „Mi-am asumataceasta candidaturã în urma discuþilor cumai mulþi colegi, în special primari, ºi nunumai. Din pãcate, trãim în partid oatmosferã destul de încãrcatã, o atmosferãîn care sunt foarte puþini cei care au curajsã se exprime. Eu sunt unul dintre cei care

nu m-am ferit niciodatã sã le spunlucrurilor pe nume ºi sper sã fie din ce înce mai mulþi cei care pot sã spunã cusubiect ºi predicat cum se simt astãzi încea ce ar trebui sã fie o familie”, a declaratAbrudan.

„Odatã cu lansarea candidaturii melevreau sã fac un apel la unitate în partid. Emomentul ca tot ceea ce a fost sã seºteargã, dar nu oricum. Sã avem o opoziþieserioasã ºi constructivã la adresaadversarilor politici, care fac gafã dupãgafã. Din pãcate, noi nu suntem în stareastãzi sã spunem decât cã noi suntem buniºi ceilalþi sunt rãi”, a precizat Abrudan.

„Consider cã sunt multe subiecte caretrebuie abordate, transmise cetãþenilor. ªi,sigur, cel mai important este sã terminãmcu dictatura din partid pe care am simþit-otoatã lumea, cu listele (n.r. – de la alegeri)care s-au întocmit pentru cã «aºa am vruteu». ªi, sigur cã, dupã cum ºtiþi, este oluptã inegalã între un primar de orãºel ºi unprimar de municipiu, dar tocmai ajungândeu sã candidez cred cã vã daþi seama careeste atmosfera în interior”, a declarat CãlinAbrudan.

Legat de pierderea a 12 primãrii, de cãtrePNL, în judeþul Arad, Abrudan a subliniat „cãnu existã primar care sã piardã alegeriledecât dacã vrea. De aceea, vã spun astãzicã partidul este demobilizat ºi consider cãîn primul rând trebuie sã fim o familie, sãne susþinem reciproc ºi sã ne respectãm

reciproc. În camapaniile de la locale ºiparlamentare au fost foarte multe discuþiilegate de criterii, din pãcate anunþ astãzipublic cã nu s-a respectat nici unul”.

În final, Cãlin Abrudan a precizat: „Revinla candidatura mea ºi vã spun cã unii, caresunt mai încrezãtori în ei, iau candidaturamea în derâdere. Toþi cei care iau înderâdere o candidaturã, vorbesc de cei dininterior, le spun cã în derârdere îºi iau ºisituaþia lor de facto. Consider cã estemomentul în care trebuie sã avem grijã deprimarii noºtri ºi tocmai în aceastã ideevreau sã candidez. Am pierdut destuicolegi care au ajuns sã candideze pe alteliste. Mãcar sã nu mai pierdem ºi altelocalitãþi ºi sã avem Consiliul Judeþean ºi în2020. Dacã nu facem acest pas la acestealegeri, consider cã partidul nostru varãmâne în derivã”.

(Alex Laza)

De când au fost trasate, pistelepentru biciclete au stârnitnemulþumirea ºoferilor ºi

bicicliºtilor deopotrivã!, afirmãconsilierul local municipalindependent Marin Lupaº.

Potrivit acestuia, povesteaproiectului implementat dePrimãria Municipiului Arad este„întortocheatã ºi complicatã”.De aceea, consilierul municipalMarin Lupaº a atras atenþiaasupra deficienþelor ivite întimpul implementãrii. Acestadoreºte sã rezolve, însã,problema care se adânceºte cufiecare lunã ce trece.

„Apelul civic pe care îlfãcusem în urmã cu ceva timpîncepe sã producã primelerezultate. Voluntarii au începutmãsurãtorile ºi pânã acum afost confirmat faptul cã aºa-zisele piste nu respectã o seriede prevederi din Codul Rutier.Mai mult, în graba de a le facecirculabile pentru arãdeni,Primãria a început instalareaunor stâlpi la margineadrumurilor. Poate cã, în teorie,aceºtia ar trebui sã împiedice

maºinile sã parcheze pe piste,însã în practicã prezenþa lorface inutilizabilã pista pentrucã astfel nu se respectatãdistanþa de siguranþã pentrubicicliºti”, declarã consilierulindependent.

Lupaº mai spune cã, înmaniera în care a fost fãcut,proiectul pistelor mai multîncurcã circulaþia ºi enerveazãarãdenii, fie cã este vorba deºoferi sau bicicliºti, fie cã estevorba de cei care aveau un locde parcare în faþa casei.

„Acest proiect ne aratã câtde ignorantã este atitudineaadministraþiei locale. Primãriapare cã nu se consultã cuspecialiºti în trafic sau poatecineva din vârful municipalitãþiinu vrea sã-i asculte pur ºi

simplu. Altfel s-ar fi pututpreviziona atât cã stâlpii nu facdecât sã reducã locurile deparcare, cât ºi cã odatã cutrasarea marcajelor pentrupiste lãþimea unor benzi decirculaþie s-a redus sub nivelulnecesar prevãzut de lege.

Toate acestea duc la un traficºi mai îngreunat decât aveamdeja în Arad, ºoferii suntstresaþi suplimentar, iarbicicliºtii nu se simt deloc însiguranþã. Un dezastru”,concluzioneazã Marin Lupaº,precizând ºi cã „haosul întrafic va persista pânã nurezolvãm starea legalã apistelor.”

Cei care vor sã ajute în acestefort civic, sunt rugaþi sã seînscrie cu un e-mail la adresaa r a d . s i g u r @ g m a i l . c o m ,menþionând zona din Arad undear dori sã facã mãsurãtori ºiperioada în care pot sãacþioneze.

(Orlando T.)


13 Martie 2017 www.newsar.ro Pag. 5

Ghiveci cu sâmburide adevãr

Marin Lupaº, despre pistele pentru biciclete:

Cãlin Abrudan, candidat la ºefia PNL Arad:

„UN DEZASTRU”

„Sã terminãm cu dictatura din partid”

„Volumul I Tu – carte deschisã“,semnat de 18 autori din Arad ºidin þarã, activând pe piaþa

culturalã de 4 ani ºi jumãtate subdenumirea Grupul literar „Tu – cartedeschisã“ îºi va avea lansarea pestecâteva zile. Astfel, sunteþi invitaþiduminicã, 26 martie 2017, ora 15,sã luaþi parte la o frumoasãprezentare de carte într-uneveniment cultural-artistic cu oexpoziþie, dar ºi cu invitaþi deseamã.

Un eveniment de excepþie care„stã în picioare” în faþa tuturorcategoriilor de vârstã ºi tuturordomeniilor de activitate. Se spunecã aceia care se aseamãnã seadunã, cartea „Tu – carte deschisãvolumul I“ fiind un proiect original

ce doreºte a aduce un suflu noumediului cultural-artistic.

Eveniment creat de Grupulliterar „Tu – carte deschisã“, gazdaevenimentului cultural fiindNATALIA MICALONA, invitaþifiind: Alexandru Ioan Ardelean(Baci Ghiuri a lu’ Hamfãu), AnetaBeatrice Filip (expoziþie), DanielIoan Þole, Gheorghe Budiu(expoziþie), Cristian Lucian Mladin,Livia Ciupav, Marcel Ionescu,Marius Socaci, Mirela MinuþaAlexa, Radu Dunu, Rely Tarniceri,Rodica Lolea, Tatiana Moº, VictorCociuba ºi alþi invitaþi surprizã.Parteneri media: mass-mediaarãdene.

Marcel IONESCU


13 Martie 2017 ACTUAL Pag. 6

Dl. Lucian Silaghi, directorul Direcþiei pentruCulturã a jud. Bihor, a vernisat ºi prezentatexpoziþia personalã de fotografie ”90 de

paºi cu Brâncuºi pe Calea Eroilor”. Criticul deartã Ramona Novicov (Oradea), a vorbitdespre creaþia ºi universalitatea lui Brâncuºi,care a fost sãrbãtorit de cãtre români în datade 19 februarie. Eva Iova ªimon, redactorul-ºef al sãptãmânalului ”Foaia Româneascã” dinGyula, a vorbit despre tradiþiile de mãrþiºor ºidragobete la români, iar PS Pãrinte Siluan,episcopul Eparhiei Ortodoxe Române dinUngaria (EORU), a transmis un mesaj în cadrulacestei manifestãri.

Momentul artistic al serii a fost oferit decãtre artista Oana Lianu din Oradea, care aoferit un program de melodii populare româ-

neºti, vocal, dar ºi instrumental, la mai multeinstrumente (nai, fluier, ocarinã, tilincã). Laaceastã manifestare au participat reprezen-tanþi ai comunitãþii româneºti din Ungaria, dela Gyula, Micherechi, Chiitighaz, Bekescsaba,Medgyesegyhaza, printre care Rita Pãtcaº,

vicepreºedintele UCRU, Bertold Netea,viceprimarul din Micherechi, Tiberiu Juhasz,preºedintele Autoguvernãrii Româneºti dinBekescsaba, dar ºi oaspeþi de la Oradea, Saradºi Timiºoara. La finalul manifestãrii a avut loc orecepþie, oferitã de cãtre Florin Vasiloni, consul-ul general al României la Gyula, care a imparþitmarþiºoare ºi felicitãri tuturor participantelor,mãrþiþoarele fiind confecþionate de cãtre eleviiColegiului Naþional ”Mihai Eminescu” dinOradea. În data de 1 martie, consulul general aoferit mãrþiºoare ºi felicitãri doamnelor carelucreazã la Primãria Micherechi, precum ºi

doamnlor ºi domiºoarelor educatoare ºi profe-sori de la ºcoala, grãdiniþa ºi biblioteca dinaceastã localitate.

În zilele precedente, consulul general alRomâniei la Gyula, Florin Vasiloni, a fost alã-turi de comunitãþile româneºti din Bãtania,

Aletea, Chitighaz ºi Medgyesegyhaza, latradiþionalele ”Baluri româneºti”, specificeacestei perioade, participând de asemenea laBudapesta, în data de 27 februarie, la întâl-nirea ministrului de externe român TeodorMeleºcanu, cu reprezentanþi ai comunitãþiiromâneºti din Ungaria.

”Mãrþiºor cultural la Gyula”.Brâncuºi la românii din Ungaria

Cu ocazia zilei de 1 martie, ConsulatulGeneral al României la Gyula a organizat omultiplã manifestare cultural-artisticã,intitulatã ”Mãrþiºor Cultural la Gyula”.Manifestarea a fost gãzduitã de UniuneaCulturalã a Românilor din Ungaria (UCRU)ºi a beneficiat de sprijinul Direcþiei pentruCulturã a jud. Bihor. Manifestarea aînceput cu salutul consulului general alRomâniei la Gyula, Florin TrandafirVasiloni, sub patronajul cãruia s-adesfãºurat acest moment, dedicatromânilor din comunitatea istoricãromâneascã din Ungaria.

BÂRFE PSD cu cine voteazã?

E clar cã PSD nu existã în Araddecât în micã mãsurã. Adicã, câtsã nu moarã. Trãieºte mai multprin slãbiciunile celorlalte partide.Inclusiv sau mai ales prin slãbiciu-nile PNL, adicã ale lui Falcã, politi-cianul cu cea mai mare prãbuºireelectoralã din istoria Aradului. Nudoar efectiv ca scor electoral, cipolitic ºi moral. Dar, revenind laPSD ºi rãmânând la la Falcã, ce-arfi sã ne închipuim cã incompatibil-itatea crasã pe care o are actualulprimar, doveditã de ANI, sematerializeazã prin suspendare ºi,implicit, alegeri anticipate. Cucine defileazã PSD? Întrebaregrea... Cu toate cãderile PNL, cutot cu prãbuºirea lui Falcã, PSD n-are un om capabil sã batã la uºaPrimãriei Arad. ªi, dacã ne uitãmpe istoric, nici n-are cum. PSDArad n-a fost niciodatã capabil sãgenereze un candidat viabil. ªi, casã fim clari, Popa ºi Bulumac, sin-gurii care au contat, au venit dinexterior.

Reprezentanþii USR îl vor ºi pe Falcã la beci!

Reprezentanþii USR, aºa puþinicum sunt ei, tunã ºi fulgerã laadresa lui Falcã. Cicã, i-a bãgat labeci. Aºa considerã useriºtiiarãdeni, având în vedere cãadministraþia lui Falcã le-a atribuitun sediu într-o pivniþã (vizavi deBiserica Roºie - asta în timp ce înapartamentul lui Ela ºi GheorgheFalcã, situat în aceeiaºi zonã staucu chirie decloc de neglijat cei dela Jurnalul arãdean ºi aradon.ro), încare igrasia e pânã la gât. Aºa cãuseriºtii îi doresc lui Falcã sã stea

ºi el la beci! De-acum (de cândANI a sesizat Parchetul Generalprivind un posibil conflict deinterese cu Pro Arhitectura SRL -firmã administratã de - încã - soþiaedilului-ºef) au toate ºansele cadorinþa sã li se îndeplineascã încurând...

PNL Arad - noua conducere în aprilie

În ªedinþa ComitetuluiJudeþean Executiv al PNL Aradcare a avut loc joi, 9 martie, s-astabilit data alegerilor pentruconducerea filialei judeþene,precum ºi membrii comisiei deorganizare.

Potrivit unui comunicat depresã al PNL, alegerile înorganizaþia municipalã vor avealoc în 7 aprilie, urmând caalegerile în organizaþia judeþeanãsã fie organizate în 21 aprilie.Pentru funcþia de preºedinte alPNL Arad, pe lângã actualulpreºedinte Gheorghe Falcã ºi-amai anunþat candidatura primaruloraºului Ineu, Cãlin Abrudan.

Lansare de carte la Teatrul Clasic „Ioan Slavici“ Arad

Eveniment cultural


13 Martie 2017 SPORT Pag. 7

UTA la ªiria ºi cerul albastru!Adrian DUMITRU

Vorba mea...

Scriam aici acum ceva timpcã am impresia cã Aradul aintrat într-un univers paralel.

Nu se întâmplã nimic concret,palpabil, dar dacã asculþidiscursurile primarului ºi aacoliþilor sãi, oraºul nostru estecel mai cel dintre cel mai cel. Sefac de toate, avem de toate ºi nune mai trebuie nimic. Teoria erauna, practica era cu totul alta.

Aceeaºi senzaþie o am ºiacum, o datã cu oficializareauneia dintre cele mai graveîntâmplãri – din punctul meu devedere – din istoria acestui oraº.Pentru prima datã clubul defotbal care se numeºte UTA ºicare reprezintã oraºul nostru încompetiþiile organizate deFederaþia Românã de Fotbal afost mutat din Arad! Echipa îºidesfãºoarã partidele oficiale laªiria (ªiria! cu tot respectulpentru cei de acolo, UTA joacã laªiria!!!) ºi nimeni nu spune nimic.Sigur, nu mai are rost sã aducem

aminte de incompetenþa celorde la Primãrie care nu sunt înstare sã asigure un stadion oficialpentru aceastã echipã cu ungazon cât de cât acceptabil.Singura lor acþiune, fãcutãîmpreunã cu cei din conducereaacestui club, a fost sã muteechipa din oraº. ªi sã nu aibãparte de reacþii adverse, dincontrã, lumea sã fie foartemulþumitã.

Serios acum, pentru primadatã în istoria ei (fie cã vorbim deUTA adevãratã, fie de acest club)echipa de fotbal a fost scoasã dinoraº! ªtiu, mã repet, dar mi separe incredibil ce se întâmplã. ªimi se pare incredibilã lipsa dereacþie a noastrã, a tuturor.Gheorghe Falcã ne-a mai dat opalmã ºi noi ce facem? Ne urcãmîn maºini, mergem pe drumulprost spre ªiria, stãm în tribune,aplaudãm ºi lãudãm condiþiile dela ªiria! Repet, ªiria!!!! Trebuieînsã sã spun ºi de faptul cã tot

efortul depus de Valentin Botpentru a asigura cele mai bunecondiþii pentru UTA la stadionuldin localitatea sa, meritãapreciat. Omul acesta chiar s-aimplicat ºi a fãcut mult mai multepentru acest club decâtGheorghe Falcã pentru acest clubde când este el în frunteaAradului.

Cei din conducerea clubuluiafirmau sus ºi tare în toamnã cãnu existã nicio ºansã ca echipa sãse mute în afara oraºului, cã sigurse vor gãsi soluþii, cã partenerulcel mai de încredere ºi anumePrimãria Arad va face totul caacest lucru sã se întâmple. ªicum nu s-a întâmplat acest lucru,ce fac cei din conducere? Oferãsfaturi despre rutele cele maibune spre ªiria! În ritmul acestanu m-ar mira ca în varã, dacã nuse obþine promovarea,conducerea clubului împreunãcu Gheorghe Falcã sã anunþe cãechipa se mutã la Timiºoaraundeva va fuziona cu una dincele douã echipe din oraºul depe Bega, iar noi cu toþii sã

aplaudãm aceastã decizie ºi sãne urcãm pe autostradã spreacest oraº pentru a vedeameciurile de fotbal. Cã na, ce are,dacã alte soluþii nu sunt,acceptãm ºi asta.

Lipsa aceasta de reacþiepoate sã fie un precedent extremde periculos pentru viitorulfotbalului în acest oraº. Ni s-adovedit, încã o datã, cã totul seîntâmplã doar cum vreaGheorghe Falcã. Cã datoritã friciiavute de unii oameni faþã deacest om, el poate sã facã oricevrea cu echipa de fotbal ºinimeni nu va spune câr. Suntsigur cã sunt multe persoane,chiar din interiorul clubului, carenu sunt de acord cu aceastãdecizie. Dar care nu spun nimicoficial deoarece se tem derepercursiuni, având în vedere cãacest proiect este în continuaregirat de primarul Aradului.

Aºadar, UTA s-a mutat la ªiriaintrã în categoria ºtirilor de genulcerul este albastru, primãvarãpãsãrile cântã, vaca dã lapte ºigãinile fac ouã. Hei, hei, hai UTA!

BÂRFE SPORTIVE

Din Codru citireDirectorul general al clubului este

un personaj fascinant de-a dreptul,care nu lasã sã treacã nici o conferinþãde presã fãrã a spune lucrurimemorabile. Aºa cum s-a trezitacum ceva timp sã declare cã clubulpentru care presteazã zi de zi adevenit al doilea cel mai titrat dinRomânia dupã problemele echipei

patronate de Gigi Becali. Cã treabacu Steaua este încã mai complicatã,nu are rost sã povestim noi. Dar sã tetrezeºti tu, ditamai directorul generalal unei echipe care în actele oficialeexistã de patru ani, care are opromovare din liga a patra, una dinliga a treia ºi acum se aflã la al doileasezon cosecutiv în al doilea eºaloncompetiþional din România pare dejaºtire de Radio Erevan. Oare dincauza asta acum nu mai are voie sãaparã pe la conferinþe?

Pãrinte al tuturor sau?

Pe când se povestea cã UTA arputea sã joace meciurile oficiale peArena Gloria pentru cã na, nimeni nua fãcut nimic la Motorul, a ieºitditamai scandalul cu atleþii care facacolo antrenamente ºi mai au cevacompetiþii oficiale. Cã ei eraunemulþumiþi, cã nu se poate aºaceva, cã se stricã, cã bla bla. Nu astaconteazã. Ei au cerut un punct devedere lãmuritor din parteadirectorului Direcþiei Judeþene pentruSport ºi Tineret Arad. Care esteAlexandru Meszar. Care nu a spusnimic. Care a apãrut la conferinþa depresã susþinutã de Cãlin Bibarþ dinpostura de pãrinte al proiectului UTABãtrâna Doamnã. Care a vorbitdespre planuri pentru echipa defotbal. Care nu are nicio funcþieoficialã acolo. Care este plãtit pentruce face (ce face?) la DJST Arad. Caretot nu spune nimic din aceea funcþie.Care e pãrinte doar pentru ce vrea.Care este caterincã ºi miºto la cel maiînalt nivel. Care e bine!

Sebiºul cucereºte Ineul!

Noi v-am tot spus cã ce seîntâmplã la echipele de fotbal dincele douã oraºe arãdene e dedomeniul ºtiinþifico-fantastic. CãSebiºul se tot chinuie de ceva ani sãajungã în liga a doua, dar când eaproape sã o facã, se stricã totul. LaIneu s-a povestit cã se vor face multºi multe, Academie de Copii cupiramidã la echipa de seniori, dupãcare s-a stricat ºi acolo povestea.Acum, cei de la Sebiº spun cã dacãvor promova, vor lua grupele dejuniori de la Ineu. Care sunt foartemulþumiþi de acest lucru ºi spun cã însfârºit proiectul lor are finalitate. Na,facem pariu cã nu o fi nimic de aici ºicã în varã se stricã totul?

Ordonanþa 13. Altã întrebare

Gelu BOCI

Black&White

Bine ne-am regãsit prieteni! Ãsta-i primultext pentru anul 2017. Unul tributar, cum seputea altfel (?) evenimentelor declanºate de

buclucaºa Ordonanþã 13, una „descã-tuºãtoare“ pentru penalii de lux, perdanþi dinhîrjoneala cu DNA. Faptele sunt cunoscute ºinu am intenþia de a dezvolta pãreri personale.Oricum forfota haoticã din Guvern ºi „voceastrãzii“ vã sunt cunoscute ºi paracunoscute.Poate cu unii dintre voi m-am intersectat pelîngã Primãrie sau strãzile adiacente. Maipuþin important. Am ieºit pentru noi.

Mai bine sã vorbim astãzi despre cauzã ºiefect. Despre acþiune ºi reacþiune.

Cauza este bine cunoscutã. Efectul, nu.Sau, cel puþin încã nu.Vorbim de economie ºicredibilitate...

Acþiunea s-a produs voit la fie ce-o fi.Reacþiunea s-a dovedit de necontrolat! Nu amînþeles graba comicã ºi copilãreascã a acesteiordonanþe de urgenþã care nu era... urgentã!Ce promisiuni ºi datorii de neimaginat au statla baza acestei greºeli ce sfideazã ºi cea maipuerilã diplomaþie? Nu vom afla curînd.

Oricum, organizatã parþial sau de tot,spontanã pînã la un moment dat ori cap-coadã, demonstraþia din stradã, per þarã ,afost una cel puþin impresionantã, una ce ne-aadus aprecieri „de afarã“. Dupã un sfert de

veac, am demonstrat, ne-am demonstrat, cãuniþi într-o solidaritate sincerã suntem o forþã,am rãmas o forþã.

Viaþa-i atît de scurtã încît a nu o trãi demneste cu adevãrat o blasfemie. Demnitateanu-i condiþionatã de curaj sau laºitate, ci decinste ºi necinste. ALTÃ ÎNTREBARE.

„... dar ºtii prea bine cã, atunci cînd trebuiesã-þi redai trupul þãrînii ºi sã reînsufleþeºtinatura sub o altã formã, ceea ce se cheamãmoarte, cînd acest moment al metamorfozeia venit, e exact acelaºi lucru dacã ai trãit oveºnicie sau o zi'' (Francois-Marie Arouet,alias Voltaire)

ALTÃ ÎNTREBARE.

FOTO: Ciprian Petcut

i

13 Martie 2017 ULTIMA Pag. 8

Nu ne târâþi prin tribunale! Materialele publicate sunt PAMFLETE ºi vã invitãm sã le trataþi ca atare

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Tel.: 0357/407 246

Fax: 0357/407 245

E-mail: [email protected]

ISSN 1842 – 9947

Manager economic, financiar ºifiscal: Geo MARC

Colegiul redacþional:Pavel Roman, Adrian Dumitru,

Orlando Toader, Horia Medeleanu, Gelu Boci, Viorel Simulov

ºi TIFI Grãdinaru

Tipãrit la CPT - Cluj

Materialele ºi foto aparþin„Romulus Dubat RO. Bt“

Reproducerea acestora esteinterzisã fãrã acordul proprietarului.

se aprinde din prima!

NOI NU SUNTEM BANALI

Rareº Marian, ajutor de mãcelar

Am ocolit termenul consacrat, mesajul e însãneschimbat.Anunþul Primãriei prin care se face limpede

hotãrârea ca monumentul dedicat Marii Uniri sã fieînãlþat în Piaþa Catedralei a produs deja efectelescontate.

Era absolut previzibil de altfel, numai cineva caren-are nicio treabã cu oraºul îºi putea imagina cã agãsit soluþia salvatoatre.

Unul care crede cã un oraº este o aglomerare declãdiri despãrþite de strãzi, cineva care confundãoraºul cu corpul ei, neglijând spiritul ºi sufletul.

Un inginer adevãrat n-avea cum sã fie, acela nuconfundã desenul de pe planºetã cu realitatea pecare o figureazã. Om de culturã nici atât, un omeducat ºi sensibil nu poate comite o astfel de jignirela adresa comunitãþii pe care o reprezintã.

Este cât se poate de clar cã se vizeazã aceastãaberaþie care schimbã fundamental tradiþia ºiobiceiurile arãdene – adevãratul arãdean nu se simte

la locul lui dacã n-a trecut prin piaþã o zi -, oraºulavând din cele mai vechi timpuri douã pieþe, ceamicã ºi cea mare, indiferent cum le-au denumitstãpânii în diferitele momente ale istorieizbuciumate ale urbei.

Treaba cu terenul de la Tricoul Roºu, deloc rea,de altfel, este mult prea complicatã, este vorbaacolo de proprietate particularã de achiziþionat,singura soluþie unde arbitrariul anarhic al conduceriioraºului se poate manifesta fãrã cheltuieli supli-mentare fiind Piaþa Catedralei.

Ceea ce înseamnã, nu-i aºa, desfiinþarea PieþeiMari a oraºului, pentru cã nimeni nu crede cuadevãrat cã ar putea fi pãstratã pe lângã monumentsau cine susþine asta e afon sau minte.

Sau amândouã!Desigur existã soluþii mult mai bune ºi demne de

viitorul unui oraº european.Aºteptãm concursul de soluþii, menþionând cã nu

colaborãm cu firme de casã!

Notorius

Monumente deslãbiciune mentalã

C O N T R A E D I T O R I A L

Nervii ºoferilor continuã sã fie puºi la grea încercare pecentura Aradului, din cauza pasajelor nefinalizate.Atunci când trece un tren iar barierele sunt lãsate vreme

de câteva minute, mai merge. Dar, când trece un tren iarbarierele nu se ridicã, pentru cã mai trebuie sã treacã unul,nervii ºoferilor încep sã cedeze. Cozile formate de maºinise întind pe câteva sute de metri, poate chiar mai mult.Oamenii coboarã din autoturisme, vocifereazã, înjurã. Petoatã lumea. Pe guvernanþi, pe parlamentari, pereprezentanþii administraþiei arãdene ºi aºa mai departe.

Toþi se întreabã când vor reîncepe lucrãrile la pasaje. ªi,mai important, când se vor încheia ºi pasajele vor fi dateîn folosinþã. Greu de spus. Tot ce ºtim e cã bugetul de statpe 2017 prevede alocarea a 37,3 milioane de lei pentrupasajul de la CET ºi 42,3 milioane de lei pentru pasajul dinMicãlaca.

Despre licitaþii, contestaþii la licitaþii, începerea ºifinalizarea lucrãrilor mai discutãm. Probabil cã mult ºibine…

(Orlando.T. – NEWS-AR)

NERVI întinºi la MAXIM, pe centura Aradului

nimeni nu ne stã în cale -...

Documents