autoritatea naŢionalĂ sanitarĂ veterinarĂ Şi pentru ... · 4 5.1.5 procedura privind...

1

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

MANUAL OPERAŢIONAL PENTRU INFLUENŢA AVIARĂ ŞI BOALA DE

NEWCASTLE

Revizia I 2014

2

Prezentul manual operaţional descrie în detaliu procedurile ce trebuie urmate de către serviciile veterinare, personalul veterinar din teritoriu şi crescătorii/deţinătorii de păsări receptive la influenţă aviară şi la boala de Newcastle pentru aplicarea prevederilor Directivei Consiliului 2005/94/CE privind masurile comunitare pentru controlul influenţei aviare (I.A.), transpus in legislatia romaneasca prin Ordinul Presedintelui A.N.S.V.S.A. nr. 54/2007 şi Directivei 1992/66/CEE referitoare la supravegherea şi controlul bolii de Newcastle, transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară).

3

CUPRINS

AAbbrreevviieerrii ....................................................................................................................................................5 CCaappiittoolluull 11:: IInnttrroodduucceerree.............................................................................................................................6

1.1. INFLUENŢA AVIARĂ; definiţie, etiologie, epidemiologie, simptomatologie, leziuni, diagnostic diferenţial .............................................................................................................................6

1.1.1. Definiţie: ............................................................................................................................6 1.1.2. Etiologie:..................................................................................................................................6 1.1.3. Epidemiologie..........................................................................................................................6 1.1.4. Rezistenţa virusului în mediu ..................................................................................................7 1.1.5. Semnele clinice........................................................................................................................7 1.1.5.1. Semnele clinice pentru HPAI ...............................................................................................7 1.1.5.2. Leziuni la păsările infectate cu virusul HPAI.......................................................................8 1.1.6. Semne clinice la păsările infectate cu virusul influenţei aviare de joasă patogenitate (LPAI)................................................................................................................................................8 1.1.8. Diagnosticul diferenţial ...........................................................................................................8

1.2. Boala de Newcastle: definiţie, etiologie, epidemiologie, simptomatologie, leziuni, diagnostic diferenţial ...............................................................................................................................................9

1.2.1. Definiţie ...................................................................................................................................9 1.2.2. Etiologie...................................................................................................................................9 1.2.3. Epidemiologie..........................................................................................................................9 1.2.4. Simptomatologie .............................................................................................................10 1.2.5. Leziuni .................................................................................................................................11 1.2.6. Diagnostic diferenţial .........................................................................................................11

PARTEA I ...................................................................................................................................................13 MĂSURI LA SUSPICIUNEA BOLIILOR.................................................................................................13

CCaappiittoolluull 22:: MMăăssuurrii aapplliiccaattee eexxppllooaattaaţţiiiilloorr ccoommeerrcciiaallee îînn ccaarree ssee ssuussppeecctteeaazzăă IIAA şşii bbooaallaa ddee NNeewwccaassttllee.................................................................................................................................................................14

2.1. Măsuri privind exploataţiile în care există focare suspectate de IA .............................................14 2.1.1. Dispoziţii generale ..........................................................................................................14 2.1.2. Derogări de la anumite măsuri aplicabile exploataţiilor în care există focare suspectate de IA.........................................................................................................................................................15

2.2. Măsuri privind exploataţiile în care există focare suspectate de boala de Newcastle ..................15 2.2.1. Dispoziţii generale..............................................................................................................15 2.2.2. Diagrama flux a activităţilor în I.A şi Boala de Newcastle .........................................17

CCaappiittoolluull 33:: MMăăssuurrii iinnssttiittuuiittee îînn eexxppllooaattaaţţiiiillee îînn ccaarree eexxiissttăă ssuussppiicciiuunneeaa ddee bbooaallăă ((vvaallaabbiill aattââtt ppeennttrruu IIAA,, ccââtt şşii ppeennttrruu NNeewwccaassttllee))...........................................................................................................................18

3.1. Plasarea exploataţiei sub supraveghere oficială pentru influenţa aviară ......................................18 CCaappiittoolluull 44:: EEcchhiippaammeenntt ddee pprrootteeccţţiiee llaa ppăăttrruunnddeerreeaa îînn eexxppllooaattaaţţiiee ........................................................25

4.1. Precauţii la inspecţia exploataţiilor în suspiciunea de boală .......................................................25 4.1.1. Prevederi tehnice ...................................................................................................................25 4.1.2. Instrucţiuni de lucru privind accesul în fermă şi purtarea echipamentului de protecţie individual într-o exploataţie cu păsări .............................................................................................25

A. Pregătirea truselor de recoltare probe şi îmbrăcarea echipamentului de protecţie pentru personalul care intră în exploataţia suspectă ori în care boala a fost confirmată ..................................................28 B. Dezechiparea şi dezinfecţia echipamentului utilizat .......................................................................38

CCaappiittoolluull 55:: RReeccoollttaarreeaa ddee pprroobbee .............................................................................................................50 5.1. Recoltarea de probe, ambalarea şi expedierea lor, în vederea precizării diagnosticului pentru IA.............................................................................................................................................................50

5.1.1. Protocol privind recoltarea probelor de tampoane cloacale şi traheale .................................50 5.1.2. Protocol privind recoltarea probelor de organe de către LSVSA judeţean............................51 5.1.3. Protocol privind recoltarea probelor de sânge .......................................................................51 5.1.4. Ambalarea materialului patologic..........................................................................................57

4

5.1.5 Procedura privind echipamentul de protecţie şi materialele folosite......................................57 5.2. Recoltarea de probe, ambalarea şi expedierea lor, în vederea precizării diagnosticului pentru boala de Newcastle ..........................................................................................................................58

CCAAPPIITTOOLLUULL 66:: IInnssppeeccţţiiaa eexxppllooaattaaţţiiiilloorr ssuussppeeccttee..................................................................................58 CCAAPPIITTOOLLUULL 77:: IInnvveessttiiggaaţţiiaa ((AAnncchheettaa)) eeppiiddeemmiioollooggiiccăă.........................................................................60

PARTEA a II a: MĂSURI LA CONFIRMAREA BOLII...........................................................................65 CCAAPPIITTOOLLUULL 88:: MMăăssuurrii aapplliiccaattee îînn eexxppllooaattaaţţiiiillee îînn ccaarree ss--aa ccoonnffiirrmmaatt IIAA//bbooaallaa ddee NNeewwccaassttllee .............65

8.1. Măsuri în exploataţiile în care s-a confirmat influenţa aviară ......................................................65 8.1.1. Derogări privind anumite exploataţii.....................................................................................66 8.1.2. Măsuri care trebuie puse în aplicare în caz de apariţie a unui focar de HPAI în unităţi de producţie distincte............................................................................................................................66 8.1.3. Măsuri care trebuie puse în aplicare în exploataţiile de contact..........................67 8.1.4. Zonele de protecție și de supraveghere și alte zone reglementate .....................67 8.1.5. Măsuri care trebuie puse în aplicare atât în zonele de protecţie, cât şi în zonele de supraveghere ....................................................................................................................................68 8.1.6. Măsurile care trebuie puse în aplicare în zonele de protecţie ................................................68

8.2. Măsuri în cazul confirmării bolii de Newcastle............................................................................70 8.2.1. Măsuri în exploataţiile în care s-a confirmat boala ...............................................................70 8.2.2. Măsurile aplicate în zona de protecţie cuprind ......................................................................71 8.2.3.Măsurile aplicate în zona de supraveghere cuprind................................................................72

CCAAPPIITTOOLLUULL 99:: EEcchhiippaammeenntt,, mmaatteerriiaallee şşii iinnssttrruummeennttee nneecceessaarree iinntteerrvveennţţiieeii îînn ffooccaarreellee ddee bboollii llaa ppăăssăărrii........................................................................................................................................................74 CCAAPPIITTOOLLUULL 1100:: DDeeccllaarraarreeaa bboolliiii .........................................................................................................75 CCAAPPIITTOOLLUULL 1111:: NNOOTTIIFFIICCAARREEAA BBOOLLIIII..............................................................................................77 CCAAPPIITTOOLLUULL 1122:: EEvvaalluuaarreeaa ppăăssăărriilloorr ....................................................................................................78

12.1. Autorităţi, instituţii, organizaţii, societăţi, persoane fizice şi juridice implicate ........................78 CCAAPPIITTOOLLUULL 1133:: UUcciiddeerreeaa ppăăssăărriilloorr.......................................................................................................90

13.1. Uciderea efectivelor de păsări .......................................................................................92 13.1.1. Metode de ucidere................................................................................................................92 13.1.1. Uciderea masală...................................................................................................................92 13.1.2. Uciderea puilor de o zi şi rebuturi de incubator ..................................................................93 13.1.3. Uciderea păsărilor prin metode mecanice .....................................................................93

CCAAPPIITTOOLLUULL 1144:: EEccaarriissaarreeaa îînn ffooccaarr ......................................................................................................95 14.1.Ecarisarea prin ingropare .............................................................................................................95 14.2. Ecarisarea în cadrul întreprinderilor de prelucrare a deşeurilor animale....................................97 14.3. Cerinţe privind colectarea şi transportul deşeurilor animale ......................................................98

CCAAPPIITTOOLLUULL 1155:: DDeezziinnffeeccţţiiaa..................................................................................................................98 15.1 Instrucţiuni generale ....................................................................................................................98 15.2. Program de curăţare şi dezinfecţie în focarele de boală .............................................................99

15.3. Plasarea “păsărilor santinelă” ...............................................................................................101 CCAAPPIITTOOLLUULL 1166:: OOrrggaanniizzaarreeaa VVaacccciinnăărriilloorr .........................................................................................101 CCAAPPIITTOOLLUULL 1177:: SSttiinnggeerreeaa bboolliiii...........................................................................................................101

11.1 Reguli de repopulare..................................................................................................................101 CCAAPPIITTOOLLUULL 1188:: SSuussppeeccttaarreeaa//ccoonnffiirrmmaarreeaa iinnfflluueennţţeeii aavviiaarree//bboolliiii ddee NNeewwccaassttllee îînn aabbaattoorr .................103 CCAAPPIITTOOLLUULL 1199:: CCoonnţţiinnuuttuull uunnuuii ““ddoossaarr ddee ffooccaarr””.............................................................................104

A. Documente cu modele tip, inserate în prezentul manual ..............................................................104 B. Documente care nu au modele specifice în manualul operaţional, ele fiind ori documente elaborate ad-hoc în CLCB, ori documente elaborate de laboratoare sau alte instituţii. ....................104

AANNEEXXĂĂ:: MMooddeellee ddee aaffiişşee ddee rreessttrriiccţţiiee ..................................................................................................105 1.a. ptr. Influenta aviară .............................................................................................................105 1.b. ptr. Boala de Newcastle ..........................................................................................................109

5

Link-uri de interes Institutul de Diagnostic şi Sanatate Animala: http://www.idah.ro Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi a Medicamentelor de Uz Veterinar: http://www.icbmv.ro/ro/ Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale: http://www.madr.ro Ministerul Afacerilor Interne: http://www.mai.gov.ro EUROLEX (link legislativ): http://www.eurolex.ro Comisia Europeana: http://ec.europa.eu/ Uniunea Europeana: http://europa.eu/ Organizatia Mondiala pentru Sanatate Animala (OIE): http://www.oie.int Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO): http://www.fao.org/home/en/ AAbbrreevviieerrii AVCT: Autoritatea Veterinară Competentă Teritorial IA: Influenţa Aviară HPAI: Influenţă aviară Înalt Patogenă LPAI: Inluenţă Aviară Slab Patogenă CNCB: Centrul Naţional de Combatere a Bolilor CLCB: Centrul Local de Combatere a Bolilor LNR: Laboratorul Naţional de Referinţă LCR: Laboratorul Comunitar de Referinţă A.N.S.V.A. : Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor DSVSA: Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor LSVSA: Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor IABN: Laboratorul pentru Influenţă Aviară/Boala Newcastle IVPI: Indice de patogenitate intravenos

6

CCaappiittoolluull 11:: IInnttrroodduucceerree

1.1. INFLUENŢA AVIARĂ; definiţie, etiologie, epidemiologie, simptomatologie, leziuni, diagnostic diferenţial 1.1.1. Definiţie: 1. „Influență aviară”: o infecție la păsările de curte și la alte păsări captive cauzată de orice virus al influenței de tip A: (a) care aparține subtipurilor H5 sau H7 sau (b) care prezintă, la puii de șase săptămâni, un indice de patogenicitate intravenos (IVPI) mai mare de 1,2; 2. „Influență aviară înalt patogenă” (HPAI): o infecție la păsările de curte și la alte păsări captive cauzată de: (a) virușii influenței aviare care aparțin subtipurilor H5 sau H7 cu secvențe genomice, care codifică pentru multipli acizi aminici bazici pe locul de clivaj al moleculei de hemaglutinină, similare celor observate pentru alți viruși HPAI, care indică faptul că molecula de hemaglutinină poate face obiectul unui clivaj de către o protează ubicuă a gazdei sau (b) virusul influenței aviare care prezintă, la puii de șase săptămâni, un indice de patogenicitate intravenos mai mare de 1,2; 3. „influență aviară slab patogenă” (LPAI): o infecție la păsările de curte și la alte păsări captive cauzată de virușii influenței aviare care aparțin subtipurilor H5 sau H7 și care nu se încadrează în definiția de la punctul 2. 1.1.2. Etiologie: Influenţa aviară notificabilă este produsă de infecţia cu virusuri din familia Ortomixoviridae ce fac parte din genul Influenza virus. Virusurile gripei tip A, în funcţie de patogenitate, se împart în două grupe: -virusurile IA înalt patogene (HPAI), -virusurile IA slab patogene (LPAI) Unele dintre aceste virusuri, în funcţie de anumiţi factori, pot deveni patogene şi pentru om. 1.1.3. Epidemiologie Introducerea virusului IA într-un efectiv de păsări are ca origine contactul direct sau indirect cu păsările sălbatice. Perioada de incubaţie este dificil de estimat şi poate varia în raport cu tulpina de virus şi gazda, de obicei se încadrează între 5-6 zile, dar uneori este de câteva ore, până la aproximativ 7 zile. Sunt susceptibile la IA toate domestice: găini, curci, fazani, prepeliţe, raţe, gâşte, bibilici. De asemenea, sunt receptive la infecţie păsările sălbatice, mai ales cele de apă care pot fi infectate, fără să dezvolte semne clinice, constituind rezervorul de virus pentru celelalte păsări. Boala se poate transmite prin contactul direct cu secreţiile şi excreţiile eliminate în mediu de păsările infectate, sau indirect, prin echipamentele infectate, furajele, personalul lucrător sau medical etc.

7

1.1.4. Rezistenţa virusului în mediu Boala este mai frecvent întâlnită în sezonul rece şi poate fi legată de sezonul de migraţie al păsărilor sălbatice care pot fi purtătoare de virus. 1.1.5. Semnele clinice 1.1.5.1. Semnele clinice pentru HPAI Sunt diferite şi sunt influenţate de factori, precum virulenţa virusului care se află la originea infecţiei, specia afectată, vârstă, sex, infecţii intercurente şi factorii de mediu. Semnele precoce pot fi următoarele: anorexie, reducerea consumului de apă şi mortalitate relativ scăzută. Uneori boala poate să apară subit la un efectiv şi să provoace moartea unui număr mare de păsări care nu prezentau nici un semn premonitoriu sau prezentau semne minime, spre exemplu depresie, anorexie, horiplumatie şi febră. Debutul semnelor clinice depinde de tipul de virus, gazdă şi cantitatea de virus, precum şi de sistemul de creştere a păsărilor. Virusul se răspândeşte mai lent la găinile ouătoare din baterii sau la păsările care trăiesc în aer liber (sistem extensiv), comparativ cu puii broiler. La început, găinile infectate cu virusul HPAI pot face ouă cu coaja moale, dar la scurt timp ouatul inceteaza. Păsările bolnave sunt adesea într-o stare precomatoasă, cu capul aplecat, având tendinţa să-l sprijine în pământ. Crestele şi barbiţele sunt cianotice, edematoase, cu peteşii sau echimoze. Poate apărea o diaree apoasă, profuza şi păsările prezintă sete accentuată. Respiraţia poate fi dificilă şi se poate observa o lăcrimare excesivă. Se pot constata hemoragii în zonele cutanate fără pene. Rata de mortalitate în cadrul efectivului variază de la 50 la 100%. La puii de carne, semnele HPAI sunt adesea mai puţin evidente decât la alte păsări de curte şi constau, în general, într-o depresie severă şi anorexie; creşterea clară a mortalităţii poate fi prima anomalie observată. De asemenea, se mai poate constata un edem al capului şi al gâtului, precum şi semne neurologice, cum ar fi torticolis şi ataxie. La curci boala este asemănătoare cu cea observată la găini, dar cu evoluţie mai gravă. Ele sunt cele mai sensibile la infecţia cu virusul IA. La gâştele infectate cu virusul HPAI, semnele de depresie, de anorexie şi de diaree sunt comparabile cu semnele observate la găinile ouătoare, dar sunt adesea însoţite de o tumefiere a sinusurilor. Păsările tinere pot prezenta semne neurologice. La raţele infectate cu un virus HPAI semnele clinice pot fi absente sau similare ce cele de la gâşte, cu aceeaşi mortalitate. La porumbel, semnele clinice pot lipsi, infecţiile fiind inaparente. La lebede semnele clinice sunt reprezentate de congestia mucoasei oculare şi jetaj seros (secreţii seroase la nivelul orificiilor nazale). În cazurile cu evoluţie mai îndelungată poate aparea o descuamare a tegumentului ciocului. Atât la lebede cât şi la gâşte sunt evidente abaterea, semnele nervoase, respectiv torticolis, tremurături ale capului şi gâtului, abatere, horiplumaţie .

8

La struţii africani infectaţi cu un virus HPAI sau LPAI, semnele clinice pot lipsi. 1.1.5.2. Leziuni la păsările infectate cu virusul HPAI Păsările care mor în faza supraacuta pot prezenta leziuni macroscopice minime, care constau în deshidratare şi congestie viscerală şi musculară. La păsările care mor după o evoluţie clinică prelungită, sunt prezente pe tot corpul hemoragii cu peteşii sau cu echimoze, în special în laringe, trahee, proventricul şi în ţesutul adipos al epicardului, precum şi pe suprafeţele seroase adiacente sternului. Se observă un important edem subcutanat, în special în jurul capului şi al jaretelor. Cadavrul poate fi deshidratat. În splină, ficat, rinichi şi pulmoni pot fi prezente focare necrotice de culoare galbenă. Sacii aerieni pot conţine un exsudat. Splina poate fi marită în volum şi poate fi hemoragică. La examenul histologic, se pot observă edeme, hemoragii şi infiltraţie perivasculară, în special în miocard, splină, plămâni, creier, pancreas şi barbiţe. Se observă focare necrotice în plămâni, ficat şi rinichi. În creier se pot observa glioză, proliferare vasculară şi degenerare neuronală. 1.1.6. Semne clinice la păsările infectate cu virusul influenţei aviare de joasă patogenitate (LPAI) Gravitatea bolii induse de virusul LPAI este mult influenţată de: tulpina virală; specia şi vârsta gazdei; statusul imun al gazdei faţă de virus, în special, prezenţa altor agenţi infecţioşi (Pasteurella spp.; virusul bolii Newcastle (inclusiv tulpini vaccinale); pneumovirusul aviar, virusul bronşitei infecţioase; E. coli; Mycoplasma ssp.), imunodeficienţe, factori de mediu (precum excesul de amoniac, praf, temperaturi crescute sau scăzute). Pe de o parte, semnele clinice ale bolii pot fi absente sau discrete, luând forma unor semne respiratorii puţin grave sau a scăderii sau absenţei ouatului la păsările domestice. Pe de altă parte, infecţiile cu virusul LPAI se pot potrivi cu semne clinice severe ale bolii, în special la curci, constând în general în raluri, tuse şi inflamaţia sinusurilor infraorbitare însoţite de o stare febrilă asociată cu inapetenţa şi mortalitate ridicată. 1.1.7. Semne clinice la păsările captive Semnele clinice sunt variabile şi sunt influenţate de factori precum virulenţa virusului, specia afectată, vârsta şi alte boli, precum şi de faza de evoluţie a bolii în care se realizează inspecţia. Gama semnelor clinice poate fi foarte largă şi poate varia de la semne invizibile la semne severe ale bolii, însoţite de o mortalitate ridicată. În general, infecţia se răspândeşte mai greu într-un grup de păsări captive din cauza diversităţii speciilor prezente: sensibilităţile lor sunt diferite, nivelul de excreţie al virusului este eterogen, iar transmiterea se face adesea relativ lent din cauza unui contact redus şi a densităţilor reduse ale populaţiilor. 1.1.8. Diagnosticul diferenţial HPAI : se face faţă de bolile păsărilor care determină moarte bruscă şi procent ridicat de mortalitate: boala de Newcastle, laringotraheita infecţioasă, pesta raţelor, holeră şi alte septicemii, infecţii bacteriene ale crestelor şi bărbiţelor. LPAI: LPAI se poate confunda cu numeroase boli care provoacă semne respiratorii sau intestinale sau poate fi complicată de bolile respective. Trebuie să se suspecteze prezenţa IA de fiecare dată când păsările

9

sunt atinse de o boală care nu dispare în ciuda aplicării măsurilor preventive şi terapeutice adaptate la alte boli. 1.2. Boala de Newcastle: definiţie, etiologie, epidemiologie, simptomatologie, leziuni, diagnostic diferenţiat

1.2.1. Definiţie Prin boala de Newcastle, cunoscută şi sub denumirea de “pseudopestă aviară“ sau “pesta aviară asiatică“, se înţelege infecţia păsărilor cauzată de paramyxovirusul serotip 1 (APMV-1), având la puii în vârstă de o zi un indice de patogenitate pe cale intracerebrală de sau mai mare de 0,7, sau când se demonstrează prezenţa multiplelor baze de aminoacizi la situsul de clivare a hemaglutininei. La noi în ţară prima descriere este făcută în 1942, sub numele de “boala de Filaret”.

1.2.2. Etiologie

Virusul bolii de Newcastle este virusul prototip din genul Avulavirus, familia Paramyxoviridae. La ora actuală se cunosc 10 serotipuri distincte serologic de paramyxovirusuri aviare, denumite PMV-1 până la PMV-10. Virusul pseudopestei aviare este considerat ca rezistent în mediul exterior. În stare uscată, pe diferite obiecte, rezistă până la 30 de zile, în furaje cca 45 de zile. Căldura îl distruge repede, iar razele solare în câteva minute până la 1-2 zile. La temperatura camerei rezistă până la 17 săptămâni, iar în coteţe până la 200 de zile. În ouă rezistă până la 250 de zile, iar în carcase congelate până la 2 ani. Antisepticele uzuale, în concentraţiile uzuale, distrug virusul în câteva minute până la o oră. Este sensibil la eter şi cloroform. Se conservă timp îndelungat prin liofilizare. În formele cu evoluţie mai lentă, virusul se multiplică în sistemul nervos central determinând leziuni de meningoencefalită nesupurativă. După 5-6 zile de la producerea infecţiei în sânge apar anticorpi specifici neutralizanţi.

1.2.3. Epidemiologie

Dinamica epidemică se corelează cu virulenţa tulpinii de virus, vârsta şi statusul imunologic al păsărilor. În condiţii naturale virusul afectează numeroase specii de păsări, mai sensibile fiind găinile şi bibilicile, apoi fazanii, curcile, păunii. Au fost citate cazuri la vrăbii, grauri, ciori, turturele, mierle, bufniţe, coţofene, porumbei. Se apreciază că raţele, gâştele şi lebedele nu sunt receptive, dar pot fi purtătoare de virus, eliminându-l în mediu şi transmiţând infecţia. Sursa principală de infecţie o reprezintă păsările bolnave care elimină virusul prin toate secreţiile şi excreţiile, inclusiv prin ouă care reprezintă astfel transmiterea verticală a virusului. Păsările trecute prin boală, ca şi cele rezistente natural pot fi purtătoare şi eliminatoare de virus, o lungă perioadă de timp. Păsările sălbatice, câinii şi pisicile, şobolanii şi şoarecii, vulpile şi dihorii care au ingerat material virulent, elimină virusul prin fecale, având capacitatea de a-l disemina la distanţe apreciabile. Unele păsări de agrement (papagali, canari şi altele) pot şi ele propaga virusul.

10

Omul poate face o infecţie la nivelul ochilor (conjunctivită), dezvoltată la 24 de ore de la expunerea la virus. Un rol important în menţinerea virusului şi difuzarea lui îl pot avea diverşi ectoparaziţi hematofagi (căpuşe din genul Argas) ploşniţe (Cimex lectulariius), gândaci (Periphlaneta) şi altele. Virusul se mai poate menţine în numeroase elemente ale mediului ambiant care pot juca un rol epidemiologic important în difuzarea virusului. Păsările trecute prin boală şi vindecate dobândesc o imunitate solidă şi durabilă pentru 1 an de zile. Anticorpii se transmit pe cale vitelină la pui şi în acest mod se asigură protecţie pasivă pentru primele zile de viaţă. Când apare în efective nevaccinate, boala îmbracă un caracter epidemic cu difuzibilitate accentuată în focar şi în afara lui, evoluând ca cea mai contagioasă boală a păsărilor. În efectivele neimunizate corespunzător se întâlnesc izbucniri endemice cu mortalitate variabilă. Perioada de incubaţie este de 4-6 zile, în funcţie de virulenţa tulpinilor şi de tipul de boală. 1.2.4. Simptomatologie

La găini. Perioada de incubaţie este, în medie, de 4 - 6 zile, mai scurtă la pui decât la adulte. Boala se exprimă prin sindrom infecţios acut, însoţit de tulburări digestive, respiratorii şi nervoase, singulare sau asociate. Tulburările generale se instalează progresiv şi sunt traduse prin hipertermie (43°- 44°C), somnolenţă, stare tifică, anorexie, polidipsie şi accelerarea respiraţiei. Creasta şi bărbiţele sunt cianotice. Uneori se mai poate constata epiforă, opacifierea corneei şi prezenţa unui edem periorbitar, care se poate extinde la ţesutul conjunctiv subcutan din regiunea capului şi gâtului. De asemenea, se observă constant scăderea accentuată a producţiei de ouă, cu apariţia de ouă deformate, fără coajă sau cu albuşul şi gălbenuşul difluente. Tulburările digestive se exprimă prin indigestie ingluvială şi diaree. Guşa apare împâstată, plină cu alimente fermentate, exaltând un miros acru, fetid. Fecalele sunt lichide, fetide, de culoare verzuie sau galbenă-gri, uneori cu striuri de sânge, murdărind regiunea pericloacală. Mucoasa bucofaringiană este acoperită cu mucus filant, abundent, prezentând uneori hemoragii punctiforme sau focare necrotice. Pe mucoasa cloacală se constată frecvent hemoragii sau necroze. Sindromul respirator se traduce prin jetaj seromucos, strănut şi dispnee cu respiraţie zgomotoasă, adeseori bucală. Tulburările nervoase pot apărea precoce, ca sindrom meningoencefalic (convulsii generalizate, mioclonii, poziţii anormale ale capului şi gâtului) sau după debutul bolii, ca poliomielită (pareza şi paralizia aripilor şi picioarelor. Boala evoluează obişnuit acut, terminându-se prin moarte în 70-100% din cazuri, după 2-7 zile de la debut. Rareori, se înregistrează forme supraacute, cu tulburări generale grave, urmate de moarte în 12-24 ore, sau forme subacute, cu durata de 7-14 zile. Păsările care supravieţuiesc pot rămâne cu tare nervoase. În cazul epizootiilor atipice, apărute în efective parţial imunizate sau determinate de tulpini atenuate, simptomatologia este benignă, exprimată prin reducerea consumului de furaje, coriză, diaree uşoară şi scăderea ouatului, majoritatea păsărilor remiţându-se după l—2 săptămâni (ouatul revine după 30—45

11

de zile), în astfel de situaţii cresc pierderile prin moarte datorită acutizării infecţiilor de portaj preexistente (cu Mycoplasma, Haemophilus, Escherichia coli etc,). Există şi focare atipice în care boala evoluează complet asimptomatic, circulaţia virusului în efectiv fiind atestată de scăderea ouatului şi modificarea calităţii ouălor. După unele particularităţi clinice întâlnite în epizootiile de boală de Newcastle, corelate cu virulenţa şi tropismul virusului şi cu receptivitatea găinilor, au fost conturate 4 tipuri de boală, şi anume: La curcă, tabloul clinic este asemănător celui descris la găină, boala evoluând mai lent (l—2 săptămâni), cu mortalitate uşor mai scăzută (50—80%). Din cauza polidipsiei şi indigestiei ingluviale guşa este destinsă, cu lichid fetid. Semnele nervoase, predominant paralitice, apar după câteva zile de la debut. La celelalte galinacee, tabloul clinic al bolii de Newcastle este identic cu cel întâlnit la găină. La porumbel şi alte păsări, boala de Newcastle apare sporadic, corelată cu epizootii la galinacee, exprimată prin sindrom encefalomielitic (mioclonii, opistotonus, torticolis, paralizii).

1.2.5. Leziuni

Leziunile sunt mai discrete şi inconstante la puii până la 2—3 săptămâni, comparativ cu cele de la tineret şi adulte. Dintre leziuni, cele mai importante şi semnificative sunt proventriculita şi enterita hemoragico-necrotică. Pe mucoasa stomacului glandular, mai frecvent la vârful papilelor glandulare, apar hemoragii sau necroze gălbui, cu contur hemoragic, diseminate pe toată suprafaţa sau grupate sub forma unui brâu la intrarea sau ieşirea din proventricul. Papilele glandulare sunt tumefiate, la presarea lor eliminându-se un conţinut galben-purulent. Hemoragiile şi necrozele pot fi prezente şi pe mucoasa bucofaringiană şi esofagiană, ca şi sub cuticula stomacului muscular. In intestin, leziunile se întâlnesc cel mai frecvent la nivelul formaţiunilor limfoide de la baza sacilor cecali, porţiunea posterioară a duodenului şi mucoasa rectală-cloacală, extinse uneori şi în jejun şi ileon. Ele apar ca hemoragii delimitate, cu marginile neregulate, cu centrul adeseori necrotic, în număr şi de dimensiuni variabile. Celelalte leziuni sunt mai puţin semnificative şi constau în: laringotraheită hemoragică sau hemoragico-necrotică, edem pulmonar-pneumonie catarală, edeme subcutanate în regiunea capului şi gâtului şi hemoragii pe seroase.

1.2.6. Diagnostic diferenţial

Diagnosticul bolii de Newcastle trebuie diferenţiat faţă de următoarele boli ale păsărilor: Influenţa aviară: are contagiozitate ridicată, caracterizată prin tulburări generale grave, respiratorii, digestive şi nervoase, însoţite de o infiltraţie edematoasă a ţesutului conjunctiv subcutanat din regiunea capului şi gâtului. Morfopatologic, prin diateza hemoragică accentuată şi proventriculita hemoragică. În plus, ea evoluează şi la palmipede. Holera aviară. Afectează şi palmipedele, de regulă la cele în vârstă de peste 2 luni, forme evolutive supraacute, acute, subacute şi cronice, cu leziuni de hepatită necrotică miliară, hemoragii endocardice şi subepicardice, cu acumularea de lichid pericardic care se coagulează în contact cu aerul.

12

Tifoza aviară. Afectează galinaceele adulte, evoluează cu forme acute şi subacute, dominante fiind tulburările digestive, iar anatomopatologic ficatul este mărit în volum, iar în contact cu aerul capătă o nuanţă verzuie, asemănătoare cu a bronzului oxidat, numit “ficat bronzat”, splina este mărită în volum de 2-4 ori, de culoare vişinie. Laringotraheita infecţioasă. Are contagiozitate mai redusă, evoluţia este mai lungă, clinic domină tulburările respiratorii, leziunile se găsesc numai la nivelul mucoasei laringotraheale (catarale, hemoragice, difteroide), cheagurile de sânge putând oblitera traheea. Bronşita infecţioasă. Afectează găinile de toate vârstele, mai sensibili fiind puii de 3-5 săptămâni. La pui domină tulburările respiratorii, fiind prezente depozite de fibrină în partea inferioară a traheei, datorită infecţiilor suprapuse, aceştia prezenând respiraţie dispneică, cu ciocul deschis, făcând crize de asfixie. La păsările adulte se constată scăderea producţiei de ouă, producerea de ouă deformate, uneori complicaţii de peritonită. Lipsa leziunilor de la nivelul tubului digestive. Coriza infecţioasă. Evoluează benign, cu coriză, sinuzită şi edemul capului. Encefalomielita infecţioasă. Afectează numai puii de 1-6 săptămâni, clinic acestia prezentând tremurături ale capului şi gâtului, urmate de paralizii; la adulte se constată o scădere pronunţată a producţiei de ouă.

13

PARTEA I

MĂSURI LA SUSPICIUNEA BOLIILOR

14

CCaappiittoolluull 22:: MMăăssuurrii aapplliiccaattee eexxppllooaattaaţţiiiilloorr ccoommeerrcciiaallee îînn ccaarree ssee ssuussppeecctteeaazzăă IIAA şşii bbooaallaa ddee NNeewwccaassttllee

2.1. Măsuri privind exploataţiile în care există focare suspectate de IA 2.1.1. Dispoziţii generale În cazul în care se suspectează un focar, autoritatea competentă demarează de îndată investigaţia menită să confirme sau să infirme prezența influenței aviare în conformitate cu manualul de diagnostic și pune sub supraveghere exploatația în cauză. AVCT se asigură că măsurile enumerate în continuare se aplică în exploatație: (a) păsările de curte, celelalte păsări captive și toate mamiferele din speciile domestice fac obiectul unei recensământ sau după caz, numărul lor se estimează pentru fiecare tip de pasăre de curte sau pentru fiecare specie din celelalte păsări captive; (b) se întocmește o listă, pentru fiecare categorie în parte, cu numărul aproximativ al păsărilor de curte, al altor păsări captive și al tuturor mamiferelor din speciile domestice aflate pe exploatație care sunt deja bolnave, moarte sau susceptibile de a fi infectate. Această listă trebuie actualizată zilnic pentru a se lua în considerare ecloziunile și morțile survenite în perioada suspectată de incidență a bolii; lista trebuie prezentată, la cerere, AVCT; (c) toate păsările domestice sau celelalte păsări captive sunt plasate și ținute într-o clădire a fermei. În cazul în care acest lucru este imposibil sau riscă să dăuneze bunăstării lor, ele se închid în alt loc aflat pe aceeași exploatație, astfel încât să nu aibă nici un contact cu alte păsări domestice sau cu alte păsări captive din alte exploatații. Se iau toate măsurile în vederea limitării la maximum a contactelor cu păsările sălbatice; (d) nici o pasăre domestică sau captivă nu trebuie să intre sau să iasă din exploatație; (e) nici un cadavru, nici un fel de carne obținută din păsări domestice sau păsări captive, inclusiv organele comestibile („carne de pasăre domestica”), nici un aliment pentru păsări domestice („alimente”), nici o ustensilă, nici o materie, nici un deșeu, nici o dejecție, nici un gunoi de grajd de la păsări domestice sau de la alte păsări captive („gunoi de grajd”), nici un așternut pentru animale folosit și nici oricare alt obiect susceptibil de a răspândi influența aviară nu trebuie să iasă din exploatație fără autorizarea autorității competente, respectându-se măsurile de biosecuritate adecvate pentru limitarea oricărui risc de răspândire a influenței aviare; (f) nici un ou nu trebuie să părăsească exploatația; (g) orice circulație a persoanelor, a mamiferelor din speciile domestice, a vehiculelor și a echipamentului, la plecarea sau la sosirea în exploatație, este supusă condițiilor și autorizării AVCT; (h) se utilizează mijloace de dezinfecție adecvate, în conformitate cu instrucțiunile AVCT, la intrările și ieșirile din spațiile care adăpostesc păsări domestice sau alte păsări captive, precum și la cele din exploatație. Autoritatea competentă se asigură că investigaţia epidemiologică se desfășoară în conformitate cu legislaţia în vigoare.

15

AVCT poate să prevadă prelevare de probe şi în alte cazuri, dacă consideră necesar. 2.1.2. Derogări de la anumite măsuri aplicabile exploataţiilor în care există focare suspectate de IA AVCT poate acorda derogări de la măsurile prevăzute mai sus bazându-se pe o analiză a riscurilor și ținând seama de precauțiile luate, precum și de destinația păsărilor sau a produselor care trebuie mutate. De asemenea, AVCT poate acorda derogări de la măsurile prevăzute anterior, atunci când este vorba de păsările captive ținute în exploatațiile necomerciale. În ceea ce privește produsele, autoritatea competentă poate autoriza expedierea de ouă: (a) direct către unitățile care fabrică produse din ouă, sau manipulează și prelucrează ouăle respective. Eliberarea acestui tip de autorizație de către autoritatea competentă este supusă condițiilor stabilite în anexa III la Directiva Consiliului 94/2005; (b) în scopul eliminării. 2.2. Măsuri privind exploataţiile în care există focare suspectate de boala de Newcastle 2.2.1. Dispoziţii generale În cazul în care într-o exploatație se află păsări suspectate de infectare sau contaminare cu boala de Newcastle, AVCT ia măsuri astfel încât medicul veterinar oficial să pună imediat în aplicare mijloacele de investigare oficiale în vederea confirmării sau infirmării prezenței bolii; în special, acesta efectuează sau solicită efectuarea prelevărilor adecvate de probe, în vederea examenelor de laborator. La primirea notificării de suspectare a bolii, AVCT pune sub supraveghere oficială exploatația respectivă și dispune, în special: (a) efectuarea recensământului tuturor categoriilor de păsări din exploatație, precizându-se pentru fiecare dintre acestea numărul păsărilor moarte, al celor care prezintă semne clinice și al celor care nu prezintă astfel de semne. Recensământul trebuie actualizat pentru a se ține seama de numărul de păsări ieșite din ou și moarte în timpul perioadei de suspiciune; datele acestui recensământ trebuie actualizate și prezentate la cerere, putând fi verificate la fiecare inspecție; (b) menținerea tuturor păsărilor din exploatație în adăposturi sau în alte locuri care permit izolarea de alte păsări; (c) interzicerea mișcărilor de păsări din exploatație sau înspre exploatație; (d) necesitatea autorizării de către AVCT: - a circulației persoanelor, animalelor și vehiculelor provenite din sau destinate exploatației; - a circulației cărnii sau a carcaselor păsărilor domestice, a furajelor, a materialelor, a deșeurilor, a dejecțiilor, a așternuturilor de paie, a bălegarului sau a oricărui alt element care ar putea transmite boala de Newcastle;

16

(e) interzicerea scoaterii ouălor din exploatație, cu excepția ouălor care sunt trimise direct într-o întreprindere aprobată pentru fabricarea și/sau prelucrarea produselor din ouă și sunt transportate pe baza unei autorizații emise de AVCT. (f) punerea în aplicare a metodelor adecvate de dezinfecție la intrările și ieșirile din clădirile unde sunt adăpostite păsările, precum și din exploatație; (g) efectuarea unei investigaţii epidemiologice în conformitate cu legislaţia în vigoare. Autoritatea competentă poate aplica oricare dintre măsurile prevăzute anterior celorlalte exploatații, în cazul în care amplasarea, topografia sau contactele lor cu exploatația suspectată de maladie sugerează existența unei posibilități de contaminare. Măsurile prevăzute anterior sunt anulate numai după infirmarea suspiciunii de boala de către medicul veterinar oficial.

17

2.2.2. Diagrama flux a activităţilor în I.A şi Boala de Newcastle

CNCB detine o componenta operativa, cea care se ocupa efectiv cu gestionarea informatiilor venite din focarele de boala. Sarcinile acestei echipe sunt:

Aparitie fenomen patologic intr-o exploatatie Instiintare medic veterinar imputernicit

Colectare date Recoltare probe Punere exploatatie sub supraveghere

Monitorizare

LSVJ/ IDSA

IDSA Transmitere probe pentru confirmare suspiciune Notificare DSVSA

LSVJ sau IDSA dupa caz

Intocmire strategie de actiune

Suspiciune

Notificare CLCB

CLCB Notificare ANSVSA /UOC

Notificare Consiliul localMedic veterinar oficial

Activare comandament local

Raport asupra anchetei

Decizie instituire masuri pentru suspiciune

Stabilire zona focar

Stabilire zona protectie

Stabilire zona supraveghere

Stabilire necesar personal,

Identificare ferme indemne

Susp

iciu

ne

LN

R

Susp

iciu

ne

Susp

iciu

ne

Confirmare izolare virus monitorizare

Punere in practica a strategiei de actiune

Notificare Pui santinela

foca

r

decizii Transmitere materiale, echipamente personal in focar

Identificare individuala pui

Recoltare probe (sange, tampoane )

Transmitere probe LSVJ/IDSA

Organizare in focar

Evaluare pasari

Confirmare Ucidere pasari

Decontaminare initiala

Decontaminarea 2

Decontaminare finala

Buletin de analiza

Introducere pui

Monitorizare zilnica stare de sanatate pui

i l

Recoltare probe pui santinela

Transmitere probe

Con

firm

are

18

CCaappiittoolluull 33:: MMăăssuurrii iinnssttiittuuiittee îînn eexxppllooaattaaţţiiiillee îînn ccaarree eexxiissttaa ssuussppiicciiuunneeaa ddee bbooaallaa ((vvaallaabbiill aattââtt ppeennttrruu IIAA,, ccââtt şşii ppeennttrruu NNeewwccaassttllee))

Suspiciunea oricărui caz de influenţă aviară şi boală de Newcastle impune plasarea exploataţiei sub supraveghere veterinară oficială. Această măsură este luată de catre medicul oficial (zonal); acesta emite dispoziţia de supraveghere şi măsurile de restricţie.

3.1. Plasarea exploatatiei sub supraveghere oficială pentru influenţa aviară Suspiciunea oricarui caz de influenţă aviară impune plasarea exploatatiei sub supraveghere sanitară veterinară oficială. Aceasta masură este instituită de catre medicul oficial (zonal); care emite decizia de supraveghere şi măsurile de restrictie, după urmatorul model:

Formular nr. 1a: Model de Decizie de supraveghere în suspiciunea de influenţa aviară în exploataţiile de păsări ___________________________________________________________________________ DSVSA jud...........

Decizia nr…………

La data de ......................, s-a constatat oficial suspiciunea de influenţă aviară în exploataţia comercială/noncomercială .....................................................……..................din localitatea.........................; prin urmare, autoritatea sanitară veterinară teritorială stabileşte urmatoarelere restricţii: a. Se interzice orice mişcare a păsărilor în interiorul sau exteriorul exploataţiei; b. Păsările se menţin în adăposturi închise sau dupa caz, sub şoproane, în padocuri prevazute cu plase laterale pentru evitarea contactului cu păsările sălbatice sau ce dejecţiile provenite de la acestea; c. Cadavrele, produsele şi subprodusele provenite de la păsări, inclusiv hrana pentru păsări, ustensilele, materialele, deşeurile, dejecţiile, gunoiul de grajd sau orice obiect care ar putea transmite gripa aviară, nu poate părăsi exploataţia fără o autorizaţie de la autoritatea competentă; d. Măsurile de biosecuritate trebuie respectate astfel încât să se minimizeze riscul propagării gripei aviare; e. Toate mişcările de persoane, mamifere domestice, vehicule, etc, dinspre sau înspre exploataţie se supun restricţiilor instituite de autoritatea sanitară veterinară competentă teritorial;

Aceasta dispoziţie ramâne în vigoare până la clarificarea situaţiei sub raport epidemiologic. Data emiterii Medic veterinar oficial

…………….. ………………………………… ______________________________________________________________

Suplimentar:

19

- Se instalează dezinfectoare la intrarile şi ieşirile din clădirile unde sunt adapostite păsările domestice şi alte păsări captive, precum şi la intrarea şi iesirea din exploataţie.

- Se informează operativ echipa de monitorizare asupra celor constatate. - Autoritatea competentă trebuie să se asigure că este iniţiată ancheta epidemiologică;

Un poster/avertizare cu textul: „intrarea interzisa, suspiciune gripă aviară” (anexa....) va fi plasat de autoritatea sanitară veterinară locală la intrarea în exploataţie. Posterul va fi tipărit în culori cât mai uşor de remarcat. Modelul de poster se află în anexele prezentului manual. Restricţii temporare pot fi introduse pentru mişcarea păsărilor domestice, a altor păsări captive, a ouălor, precum şi la deplasarea vehiculelor utilizate în sectorul păsărilor, într-o zonă definită. Aceste restricţii pot fi extinse şi pentru mişcarea mamiferelor din speciile domestice, dar în acest caz, să nu dureze mai mult de 72 ore fără justificare. Dacă circumstanţele o permit, aplicarea acestor măsuri poate fi limitată la păsările domestice sau alte păsări captive suspecte a fi infectate şi la unităţile lor de producţie. O zonă de control temporar poate fi stabilită în jurul exploataţiei, în vederea monitorizării eventualei infecţii.

20

Formular nr. 1b: Model de Decizie de supraveghere în suspiciunea de boală de Newcastle __________________________________________________________ DSVSA jud..........

Decizia nr…………

La data de ...................... s-a constatat oficial suspiciunea de boală de Newcastle în exploataţia........………….................................................................din localitatea...................... prin urmare, autoritatea veterinară competentă teritorială stabileşte următoarelere restricţii: - se interzice orice mişcare a păsărilor în exteriorul exploataţiei, păsările fiind închise într-un perimetru delimitat cu gard, pentru exploataţiile non-comerciale, şi în interiorul spaţiilor de producţie, în exploataţiile comerciale; - acolo unde este posibil, păsările vor fi ţinute în adăposturi închise sau sub şoproane, în padocuri prevăzute cu plase laterale, pentru evitarea contactului cu păsările sălbatice sau cu dejecţiile provenite de la acestea;

- nici un cadavru şi nici carnea provenind de la pasări domestice sau sălbatice, inclusiv organe şi subproduse de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, hrană pentru păsări, ustensile, materiale, deşeuri, dejecţii, gunoi de grajd, aşternut uzat sau orice obiect care ar putea transmite boala de Newcastle nu poate părăsi exploataţia fără o autorizaţie de la autoritatea competentă, respectând măsurile de biosecuritate astfel încât să se minimizeze riscul propagării bolii de Newcastle; - nici un ou nu poate părăsi exploataţia; - mişcările de persoane, mamifere domestice, vehicule şi echipament dinspre sau înspre exploataţie sunt supuse condiţiilor şi autorizării de mişcare de către autoritatea competentă; Această dispoziţie rămâne în vigoare până la clarificarea situaţiei sub aspect epidemiologic. Data emiterii Medic veterinar oficial ………….. ………………………………… ___________________________________________________________________ Suplimentar: Se instalează dezinfectoare la intrările şi ieşirile din clădirile unde sunt adăpostite păsările domestice şi alte păsări captive, precum şi la intrarea în exploataţie. Se informează operativ echipa de monitorizare asupra celor constatate. Autoritatea competentă trebuie să se asigure că este iniţiată investigaţia epidemiologică; Un poster de avertizare cu textul: „intrarea interzisă, suspiciune boala de Newcastle” (anexa) va fi plasat de autoritatea sanitară veterinară locală la intrarea în exploataţie. Posterul va fi tipărit în culori cât mai uşor de remarcat.

21

O zonă de control temporar poate fi stabilită în jurul exploataţiei, în vederea controlării eventualei infecţii. Restricţiile sunt menţinute până la confirmarea sau infirmarea bolii. În vederea informării cetăţenilor cu privire la suspiciunea/confirmarea influenţei aviare pe teritoriul unei localităţi, Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) poate emite dispoziţii de înştiintare şi informare a cetăţenilor privind măsurile ce trebuie luate pentru limitarea răspândirii bolii. Acest tip de dispoziţie se afişează în locuri publice, cât mai vizibil, pentru a putea fi citită de cat mai mulţi cetaţeni: Formular nr. 2a: Decizie de informare a cetăţenilor cu privire la măsurile instituite în suspiciunea de I.A. DSVSA jud.......................

Decizie de informare a cetăţenilor cu privire la măsurile instituite în suspiciunea de Influenţă Aviară

Stimaţi cetăţeni,

Pe teritoriul localităţii..............................................., în exploataţia.......................... există suspiciunea de evoluţie a influenţei aviare. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din Judeţul...........................................a aplicat măsuri de control în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 94/2005/CE transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul Preşedintelui A.N.S.V.A. nr. 54/2007. Pentru a limita răspândirea bolii, până la noi dispoziţii, se ordona urmatoarele: toate păsările din localitate se vor tine inchise in perimetrul exploataţiei, fără acces la lacuri şi bălţi; - păsările se menţin în adăposturi închise sau, cel puţin, sub soproane îngradite, pentru a impiedica venirea în contact a păsărilor domestice cu cele sălbatice; - toate cazurile de imbolnavire sau moarte la păsările din orice specie sau mamifere, din curtea proprie, vor fi anuntate, fara intarziere, medicului veterinar de libera practica imputernicit; - toate cazurile de îmbolnăvire la om, cu manifestări respiratorii se anunţă medicului uman de familie, având în vedere că boala se poate transmite la om; - toate cadavrele de păsări şi mamifere, descoperite in locuri publice, se anunţă, fara intarziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit sauD.S.V.S.A. judeţean/A.N.S.V.A. (pe site-ul A.N.S.V.A. există un model la adresa http://www.A.N.S.V.A. .ro/?pag=901); - se interzice organizarea pe teritoriul localitătţi de pieţe, târguri sau expoziţii de păsări şi animale,până la clarificarea situaţiei epidemiologice din exploataţia.......................................; - toate indicatiile medicului uman de familie şi ale medicului veterinar de liberă practică împuternicit se respectă necondiţionat; Toţi cetăţenii din această localitate sunt obligaţi să respecte măsurile indicate în prezenta decizie, pentru a împiedica răspândirea bolii şi pentru propria sănătate. Nerespectarea prevederilor acestei dispozitii reprezinta încălcari ale legii. Aceste încalcari pot fi sancţionate cu amenzi până la......................................lei.

22

Cu stimă, Nume...................................................funcţie................................................. _________________________________________________________________

Formular nr. 2b: Decizie de informare a cetăţenilor cu privire la boala de Newcastle şi la măsurile instituite D.S.V.S.A. jud.......................

Decizie de informare a cetăţenilor cu privire la măsurile instituite pentru suspiciunea bolii de Newcastle

Stimaţi cetaţeni, Pe teritoriul localităţii......................................, în exploataţia............................................

există suspiciunea de evoluţie a bolii de Newcastle. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din Judeţul...........................................a aplicat măsuri de control în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 1992/66/CEE, transpusă în legislaţia natională prin Ordinul Preşedintelui A.N.S.V.A. nr. 153/2006. Pentru limitarea răspândirii bolii, până la noi dispoziţii, se ordonă următoarele:

- toate păsările din localitate se vor ţine închise în adăposturi, pentru a limita contactul cu alte păsări domestice sau salbatice;

- toate cazurile de îmbolnăvire sau moarte la păsările din orice specie, din curtea proprie, vor fi anunţate, fară întârziere, medicului veteinar de liberă practică împuternicit;

- toate cadavrele de păsări, descoperite în locuri publice, se anunţă, fără întârziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit sauD.S.V.S.A. judeţean/A.N.S.V.A. (pe site-ul A.N.S.V.A. există un model la adresa http://www.A.N.S.V.A. .ro/?pag=901;

- se interzice organizarea pe teritoriul localitaţii de pieţe, târguri sau expoziţii de păsări şi animale, până la clarificarea situaţiei epidemiologice în exploataţia.......................................,;

- toate indicaţiile medicului veterinar de liberă practică împuternicit se respectă necondiţionat. Toţi cetăţenii din această localitate sunt obligaţi să respecte măsurile indicate în prezenta decizie.

Nerespectarea prevederilor acestei decizii reprezintă încălcări ale legii. Aceste încălcări pot fi sancţionate cu amenzi până la......................................RON. Cu stimă, Nume...................................................funcţie................................................. _________________________________________________________________

În cazurile în care AVCT apreciază că boala se poate extinde şi la alte exploataţii sau unităţi de producţie, poate decide uciderea efectivului din exploataţia suspectă, emiţând o decizie de ucidere, după modelul următor:

23

Formular nr 3a: Decizie de ucidere în caz de suspiciune/confirmare de Influenţă Aviară _________________________________________________________________

D.S.V.S.A. jud. ...........

Decizie de ucidere in caz de suspiciune/confirmare de Influenţă Aviară * Proprietar exploatatie.......................................................Adresa................................................ ....................................................................................................................................................... Stimate domnule/doamna,

Ca urmare a constatarii oficiale a suspiciunii de influenta aviara la efectivul dvs. de păsări, Directia Sanitara Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor din judetul ............................, a luat decizia de a ucide efectivul de păsări pentru a preveni răspândirea bolii. În acest sens eliberează urmatoarea

Decizie

Având în vedere caîin data de ........................, la efectivul de păsări din exploataţia dumneavoastră se suspecteaza evoluţia gripei aviare ( influenta aviară) şi pentru a reduce pericolul de răspândire a acestei boli în efectivele de păsări învecinate, prin prezenta decizie se ordonă uciderea imediată şi distrugerea păsărilor care se afla în exploataţia/ la adresa dvs......................................................................................, precum şi a produselor şi subproduselor provenite de la acestea.

Păsările din efectivul dumneavoastră vor fi evaluate şi veti fi compensat la pretul pieţei din ziua uciderii. Plata se va efectua în decurs de 90 de zile calendaristice.

Executarea măsurilor ordonate este realizată de angajaţi sau persoane însărcinate deD.S.V.S.A. a Judeţului..........................., de Consiliul local al Primăriei............................... respectiv de autorităţile poliţiei locale.

Toate spaţiile şi cotetele în care au fost ţinute păsările bolnave sau suspecte de boală precum şi obiectele de orice fel care ar putea fi purtatoare de agenţi patogeni, inclusiv vehiculele care au intrat în contact cu aceste păsări sunt curăţate şi dezinfectate conform indicţiilor medicului veterinar oficial.

Furajele şi asternutul care au venit în contact cu păsările suspecte de contaminare trebuie colectate şi denaturate concomitent cu neutralizarea cadavrelor.

Masurile dispuse de medicul veterinar oficial sunt obligatorii şi se executa în cel mai scurt timp posibil.

Contestarea unei ordonanţe de ucidere şi distrugere a păsărilor suspecte nu are efect de amânare. Nerespectarea acestei decizii reprezintă încălcări ale legii şi se sancţionează cu amenzi până

la......................................lei.

Nume...................................... Funcţie................................... ___________________________________________________________________ *Se va taia partea care nu corespunde (suspiciune/confirmare)

24

Formular nr 3b: Decizie de ucidere în caz de suspiciune/confirmare de boală de Newcastle*

Proprietar exploataţie..........................................................Adresa........................................... Stimate domnule/doamnă,

Ca urmare a constatării oficiale a suspiciunii de boală de Newcastle la efectivul dvs. de păsări, Centrul Local de Combatere a Bolilor din judeţul ............................, eliberează următoarea

Decizie Având în vedere că în data de ........................, la efectivul de păsări din exploataţia dumneavoastră se

suspectează/confirmă evoluţia bolii de Newcastle şi pentru a reduce pericolul de răspândire a acestei boli în efectivele de păsări învecinate, prin prezenta decizie se ordonă uciderea imediată şi distrugerea păsărilor care se află în exploataţia / la adresa dvs......................................................................................, precum şi a carcaselor, ouălor şi furajelor provenite de la acestea.

Executarea măsurilor ordonate este realizată de angajaţi sau persoane însărcinate deD.S.V.S.A. a Judeţului..........................., de Consiliul local al Primăriei............................... respectiv de autorităţile poliţiei locale.

Toate spaţiile şi coteţele în care au fost ţinute animale bolnave sau suspecte de boală precum şi obiectele de orice fel care ar putea fi purtătoare de agenţi patogeni, inclusiv vehiculele care au intrat în contact cu aceste animale sunt curăţate şi dezinfectate, conform indicaţiilor medicului veterinar oficial.

Furajele şi aşternutul care ar putea fi purtătoare de agenţi patogeni trebuie arse sau depozitate pe o platforma de gunoi pentru biosterilizare;

Gunoiul se va depozita într-un loc inaccesibil păsărilor, dezinfectat conform indicaţiilor medicului veterinar oficial şi ţinut acolo cel putin trei săptămâni; scurgerile lichide din coteţele de păsări sau din alte locuri în care au fost ţinute păsările trebuie dezinfectate conform indicaţiilor medicului veterinar oficial.

Contestarea unei decizii de ucidere şi distrugere a păsărilor suspecte nu are efect de amânare. Nerespectarea acestei decizii reprezinta încălcari ale legii şi se sancţionează cu amenzi până

la......................................lei. Nume............................................. Funcţie........................................... _______________________________ *Se va taia partea care nu corespunde(suspiciune/confirmare)

25

CCaappiittoolluull 44 EEcchhiippaammeenntt ddee pprrootteeccţţiiee llaa ppăăttrruunnddeerreeaa îînn eexxppllooaattaaţţiiee 4.1. Precauţii la inspecţia exploataţiilor în suspiciunea de boală Prezentul subcapitol are drept scop prezentarea detaliată a precauţiilor care trebuie luate la inspectarea exploataţiilor comerciale de către personalul sanitar veterinar şi de către personalul implicat în controlul Influenţei aviare şi al bolii de Newcastle. 4.1.1. Prevederi tehnice

În timpul suspiciunii unui focar de boală, condiţiile de pătrundere în exploataţie sunt:

1. Nu se vor vizita decat adăposturile ce prezinta interes pentru inspecţia în scopul ainvestigatiei epidemiologice. Vizitarea clădirilor cu animale susceptibile, în timpul suspiciunii unui focar de Influenţă aviară şi de boala de Newcastle, creşte riscul ca boala să fie diseminată între clădirile din exploataţii sau chiar în afara exploataţiilor, din moment ce boala este greu de detectat clinic. 2. Numai persoanele care sunt necesare pentru investigarea bolii pot avea acces în exploataţie, până la elucidarea suspiciunii. Aceste persoane trebuie să respecte cerinţele minime de biosecuritate menţionate.

3. Riscul diseminării bolii este minim atunci când autorităţile sanitare veterinare împreună cu proprietarii şi deţinătorii de animale şi, după caz, organele administraţiei publice locale impun măsuri restrictive atât la intrarea, cât şi la ieşirea din exploataţie, pentru personalul angajat sau pentru personalul care investighează suspiciunea. 4. În cazul exploataţiilor de contact supuse unor restricţii specifice privind controlul şi prevenirea diseminării virusului, procedura este următoarea:

a. În baza circumstanţelor rezultate din ancheta epidemiologică, numai persoanele al căror acces în exploataţie este esenţial trebuie să viziteze exploataţia şi vor intra numai în clădirile care prezintă interes direct pentru aceste persoane. b. Atunci când exploataţiile de contact sunt vizitate de grupul de epidemiologi, aceştia trebuie să urmeze itinerarii precise în cadrul exploataţiei, stabilite de către autoritatea veterinară oficială, managerul exploataţiei şi persoanele din grupul respectiv.

4.1.2. Instrucţiuni de lucru privind accesul în fermă şi purtarea echipamentului de protecţie individual într-o exploataţie cu păsări 1. În exploataţiile cu păsări autorizate sanitar-veterinar comerciale accesul se face: a. numai dupa înregistrare în registrul de poartă, cu înregistrarea orei de intrare şi a menţionării scopului pentru care se intra în exploataţie; b. numai prin vestiarul filtrul sanitar-veterinar de la intrarea în exploataţie; c. numai lăsând la intrare în vestiarul/filtrul sanitar-veterinar, în spaţiul destinat echipamentului de stradă, obiectele de uz personal, cu excepţia celor strict necesare (care vor fi ambalate corespunzator în pungi cu fermoar (ziplock) ce pot fi uşor dezinfectate);

26

d. numai purtând echipament de protecţie individual complet; acesta se recomandă să fie compus din: -combinezon de unică folosinţă complet / costum salopetă; -încalţăminte: cizme cauciuc; -masca buco-nazală de unică folosinţă, care să protejeze împotriva virusului IA, care se schimba la maxim 4-6 ore de utilizare; -mănuşi de unică folosinţă; - ochelari de protecţie; e. introducerea telefoanelor mobile sau a altor accesorii electronice în ferme este permisă numai dacă acestea sunt introduse într-o pungă de plastic cu fermoar (ziplock), ce poate fi dezinfectată la ieşirea din exploaţie, prin imersia totală în dezinfectant, fără ca lichidul să pătrundă în interiorul pungii. Echipamentul de protecţie individual în exploataţiile comerciale va fi pus la dispoziţie de proprietarii /detinătorii exploataţiei, motiv pentru care, D.S.V.S.A. trebuie să informeze agenţii economici, din timp de pace, despre necesitatea cumpărării şi deţinerii unui stoc modic de echipamente de protecţie de unică folosinţă!!! 2. Ieşirea (din exploatatie) a medicului veterinar oficial/împuternicit şi a personalului ajutător se face prin vestiarul filtrului sanitar-veterinar astfel: a. lăsând echipamentul de protecţie individual în spaţiul echipamentelor de lucru al vestiarului / filtrului sanitar-veterinar într-un recipient (sac) din plastic ce poate fi distrus/sterilizat; b. numai dupa o dezechipare corectă a echipamentului de protecţie individual şi în următoarea ordine: -cizme cauciuc; -combinezon de unică folosinţă complet / costum salopetă; -masca buco-nazală de unică folosinţă; -ochelari de protecţie; -mănuşi de unică folosinţă;

c. preluând bunurile de uz personal lăsate în spaţiul destinat echipamentelor de stradă din vestiarul filtrul sanitar-veterinar şi menţionând ora de ieşire.

3. În exploataţiile cu păsări, altele decat cele autorizate sanitar-veterinar, accesul medicului veterinar oficial/ împuternicit se face:

a. numai purtând echipament de protecţie individual, îmbrăcat în urmatoarea ordine, compus din:

- combinezon de unică folosinţă complet/costum salopetă; - cizme cauciuc;

27

- mască buco-nazală de unică folosinţă; - manuşi de unică folosinţă;

Echipamentul de protectie individual pentru investigaţia şi intervenţia în exploaţiile non-comerciale va fi pus la dispozitie deD.S.V.S.A. Judeţeană; b. Ieşirea se face numai după o dezechipare corectă a echipamentului de protecţie individual, la zona de ieşire din exploataţie (poarta) şi în urmatoarea ordine:

-cizme cauciuc; -combinezon de unică folosinţă complet/costum salopetă; -masca buco-nazală de unica folosinţa; -manuşi de unică folosinţă;

c. Echipamentul individual de protecţie se pune într-un recipient din plastic care poate fi distrus/sterilizat în cadrul L.S.V.S.A. Judeţean.

28

A. Pregătirea truselor de recoltare probe şi îmbrăcarea echipamentului de protecţie pentru personalul care intră în exploataţia suspectă ori în care boala a fost confirmată

1. Pregătirea trusei de recoltare probe şi a echipamentului de protecţie se face înainte de a porni la drum

2. Pregătirea, în maşina, a celor 2 zone : curată şi murdară (Zona murdară o constituie portbagajul maşinii, care se îmbracă cu o folie de plastic şi

pe care se vor pune sacii sigilaţi cu echipamentul folosit, după efectuarea inspecţiei în exploataţie)

29

3. Îndepărtarea bijuteriilor şi a altor accesorii inutile se face înainte de părăsirea maşinii, în

caz contrar vor trebuie dezinfectate la ieşirea din exploataţie

Introducerea telefonului celular într-o pungă de plastic cu fermoar (ziplock) care se sigilează etanş

30

5. Transportarea echipamentului într-un sac de plastic

6. Se identifică locul potrivit pentru separarea celor 2 zone: curată şi murdară

31

7.Pregătirea punctelor de dezinfecţie pentru cele 2 zone: curată şi murdară

8. Îmbrăcarea salopetei/costumului de protecţie

32

9. Eventual, peste primul echipament se îmbraca şi cel rezistent la apă.

10. Înainte de a încălta cizmele, înfăşuraţi gambele cu echipament protectiv, apoi

introduceţi picioarele în cizme:

33

11. Costumul impermeabil se trage peste cizme, pentru o mai uşoară dezinfecţie ulterioară:

12. Introduceţi cizmele în protectoare de plastic sau puneţi cipicii peste cizmele de cauciuc:

34

13. Puneţi 2 perechi de mănuşi:

14. Trageţi manşonul primului echipament de protecţie peste mănuşi:

35

15. Fixaţi mănuşa de manşonul echipamentului cu ajutorul unei benzi izolatoare adezivă:

16. Trageţi manşonul echipamentului rezistent la apă peste cea de-a doua mănuşă:

37

17. Faza finală de îmbrăcare a echipamentului: etanşeizarea combinezonului, mănuşilor

cizmelor cu bandă adezivă:

18. Plasarea echipamentului în aria interioara a exploataţiei:

38

19. Utilizarea telefonulului celular pe tot parcursul activităţilor se face doar prin punga cu fermoar (ziplock), fără scoaterea lui:

B. Dezechiparea şi dezinfecţia echipamentului utilizat

1. Dezinfectarea echipamentului şi scoaterea în exterior a cutiilor cu probele prelevate prin imersarea în dezinfectant:

39

2. Plasarea echipamentului şi a probelor recoltate în recipientele specifice plasate în zona curată:

40

3. Scoaterea cipicilor şi plasarea lor în punga/sacul cu materiale infectate:

4. Dezinfectarea cizmelor şi a costumului impermeabil din zona apropiată:

41

5. Curăţarea riguroasă a tălpilor cizmelor, cu o surubelnită şi dezinfectarea lor:

6. Dezinfectarea şi a restului de costum impermeabil:

42

7. Îndepărtarea costumului impermeabil:

8. Plasarea costumului în sacul cu materiale contaminate:

9. Scoaterea primei mănuşi a perechii a doua prin atingerea numai a suprafeţei exterioare:

43

10. Îndepărtarea celei de-a doua perechi de mănuşi, prin prinderea cu ajutorul degetului mare a interiorului manşetei şi plasarea acesteia în punga/sacul pentru deşeuri:

11. Dezinfectarea cizmelor şi păşirea, pe folia de plastic, în zona curată:

44

12. Îndepărtarea salopetei de protecţie şi plasarea ei în punga/sacul pentru deşeuri din zona murdară:

13. Îndepărtarea primei mănuşi prin atingerea numai a suprafeţei exterioare:

45

14. Îndepărtarea celei de-a doua mănuşi prin prinderea cu degetul mare a interiorului mănuşii şi aruncarea lor în punga/sacul pentru deşeuri:

15. Introducerea pungilor/sacilor cu echipamente/probe în alţi saci şi sigilarea lor cu bandă adezivă:

46

16. Dezinfectarea exteriorului găleţii care a servit pentru dezinfectare:

17. Dezinfectarea mâinilor

47

Spalarea corectă a mâinilor în 6 paşi Protocol de spălare corectă a mâinilor în 6 paşi – Organizaţia Mondială a

Sănătăţii (WHO)

18. Ştergerea feţei cu şereveţele umede:

48

19. Turnarea de dezinfectant peste folia de plastic şi plasarea lui în punga pentru deşeuri:

20. Plasarea pungilor cu ehipamentul (şi probele) în maşina, în zona murdară (portbagajul maşinii)

49

21. Trecerea maşinii cu probele/echipamentul infectat prin filtrul rutier

50

CCaappiittoolluull 55:: RReeccoollttaarreeaa ddee pprroobbee

5.1. Recoltarea de probe, ambalarea şi expedierea lor, în vederea precizării diagnosticului pentru IA Probele pentru diagnosticul de laborator se recoltează conform manualului de diagnostic pentru Influenţa Aviară aprobat prin Decizia CE nr 437/2006 de către medicul veterinar oficial (zonal) Probele se recoltează de la păsările cu semne clinice sau de la cadavre proaspete după cum urmează: Pentru examenul serologic: minimum 20 probe de sânge sau de la toate păsările existente dacă efectivul este sub 20 de păsări. Pentru examenul virusologic: - Cel puţin 5 păsări bolnave/cadavre şi/sau - Cel puţin 20 de tampoane traheale/orofaringiale şi 20 de tampoane cloacale de la păsări vii. Se mai pot preleva probe de fecale proaspete în cantitate de minim 1g per pasăre, de la minim 5 păsări în situaţia în care nu se pot recolta tampoane. În cazul în care, într-o exploataţie noncomercială proprietarul a sacrificat toate păsările bolnave se vor recolta organele. AVCT poate decide asupra mărimii standardului de probe în funcţie de mărimea exploataţiei. AVCT se asigură că recoltează suficient material patologic astfel încât să-şi asigure şi contraproba care se păstrează la nivelul L.S.V.S.A. conform procedurilor din manualul calităţii. Protocoalele privind recoltarea probelor sunt redate în continuare.

5.1.1. Protocol privind recoltarea probelor de tampoane cloacale şi traheale Toate LSVSA judeţene trebuie să deţină urmatoarele materialele necesare pentru prepararea mediilor de transport necesare prelevării probelor de tampoane traheale şi cloacale:

Mediu cu antibiotice: La 100 ml tampon fosfat salin steril pH 7,0 - 7,4 se adaugă: • penicilină: 1.000.000 UI • streptomicină: 1 g • gentamicină: 25 mg • micostatin (nistatin) : 500.000 UI (sau 4ml nistatin ) Se corectează pH-ul soluţiei după adăugarea antibioticelor la: 7,0-7,4 Aseptizarea probelor:

• pentru probele de organe: 1g ţesut cu 9 ml TFS cu antibiotice (1/10 w/v) • pentru probele de fecale: 0,5g fecale cu 9,5 ml soluţie de antibiotice sau 1 g cu 19 ml soluţie de

antibiotice (1/20 w/v) • pentru tampoanele traheale : 1 tampon traheal cu 1ml de soluţie de antibiotice (5 TT cu 5 ml soluţie

de antibiotice)

51

• pentru tampoanele cloacale : 1 tampon cloacal cu 2 ml de soluţie de antibiotice (5 TC cu 10 ml soluţie de antibiotice).

g. Mediu cu infuzie creier – cord Soluţia poate fi preparată în apă şi conţine 15% pulbere de creier cord , urmată de sterilizare prin

autoclavare la 1210 C/15 minute. Dupa sterilizare se vor adauga antibiotice: 10000 UI/ml penicilină G, 20 μg amfotericină B şi 1000

μg/ml gentamicină. Mediul poate fi pastrat la 40 C pentru maxim 2 luni. Un tub steril pentru recoltarea unei probe trebuie pregatit astfel: Pentru recoltarea tampoanelor este obligatorie folosirea de tuburi sterile cu medii de transport specific. Tampoanele sterile care se introduc in cloacă, respectiv trahee, executandu-se miscari de rotatie cu o presiune moderată, evitandu-se lezarea mucoasei. Dupa prelevare, tamponul se introduce într-un tub steril – care conţine mediu de transport specific. Proba se identifica pe eticheta tubului printr-un număr şi tipul probei. Celelalte informaţii se înscriu în cererea de analiză. Proba se expediază RAPID la laborator, în condiţii de refrigerare, la temperaturi de aprox. 4ºC şi se lucrează în aceeaşi zi la LSVSA judeţean. Daca perioada de la recoltarea probelor până la testarea lor depăseste 24 de ore, probele se depozitează la -80 C. NB!!! Depozitarea la -20 C NU este recomandată datorită distrugerii virusului la aceasta temperatură.

5.1.2. Protocol privind recoltarea probelor de organe de către LSVSA judeţean La nivelul LSVSA judeţean din păsările bolnave sau cadavrele transmise de D.S.V.S.A. se recoltează seturi de organe pentru teste de biologie moleculară. Setul de organe este constituit din fragmente de organe:

- Creier - Pulmon + trahee - Intestin - Pool din: ficat, splina cord, rinichi şi pancreas

Ambalarea probelor se realizează în recipiente individuale pentru fiecare organ şi pool în parte aparţinând aceleiaşi păsări. Probele se individualizează cu denumirea organului şi a păsării de la care acesta provine. Expedierea probelor catre laborator se face în maximum 24 ore de la prelevare. Dacă perioada de la recoltarea probelor până la testarea lor depăseste 24 de ore, probele se depoziteaza la -80 C. 5.1.3. Protocol privind recoltarea probelor de sange Probele de sânge se recoltează din vena brahială, cu ajutorul vacutainerului.

52

Proba de sânge conformă trebuie să conţină minimum 3 ml de sânge. Proba de sânge se menţine la temperatura camerei timp de 2 ore pentru exprimarea serului, după care se introduce la refrigerat, la 4ºC, şi se transporta la laborator în condiţii de refrigerare, în maximum 24 ore de la data recoltării. În laborator, serul se decantează de coagul, se centrifughează (dacă este cazul) şi se depozitează la -20 °C, dacă nu se lucrează în ziua prelevării. Vacutainerul va conţine un număr şi va fi identificat în cererea de analiză cu date suplimentare . Ambalarea probelor se va face în containere închise, sigilate şi decontaminate. Cererea de analiză trebuie să respecte modelul de mai jos:

53

CERERE ANALIZA

Nr................../data ....................... (se va completa de emitent)

Animale Tabel Animale Produse / Obiective Tabel Produse / Obiective

( PJ / PF)* judeţ* localitatea* adresa* cod postal tel./fax E-mail CUI/CNP banca cont

Subsemnatul(a)* în calitate de* în cadrul unitatii* cu sediul în judetul*

localitatea* adresa* am prelevat probe în data de* în vederea efectuarii analizelor de laborator conform legislaţiei în vigoare, de la:

aceleasi date cu ale emitentului** ( PJ / PF)* cu sediul social/ domiciliul în judeţul* localitatea* adresa*

telefon E-mail CUI/CNP

din unitatea (denumirea punctului de lucru)* cu sediul in judeţul*

Nr CA .......................................................................... Data/ora receptiei ................................../...................... Responsabil receptie.................................................... Semnatura ...................................................................

(se va completa de personalul din laborator)

Vizat: DSVSA .......................................................................... Compartiment .............................................................. Nume si prenume .......................................................... Semnatura ..................................................................

(se va completa de personalul din DSVSA)

Ialomita

Ograda

Emitent

Provenienta probe

54

localitatea* adresa* . inregistrata/ autorizata sanitar veterinar cu nr. din având tipul de unitate* codul de unitate* reprezentat de dl/dna. ,în calitate de legitimat/legitimata cu actul de identitate seria nr. , eliberat de la data de

Contextul prelevarii*: Supraveghere, Monitorizare, Confirmare, La Cerere

Program prelevare probe:* Oficial Naţional (Supraveghere), Oficial EU, Oficial National si EU, Industrie / Privat, Studiu, Subventie Altele: ...................................................................

Strategie de prelevare:* Obiectivă, Suspiciune, Selectivă, Altele ................................................................................. Adresez prezenta cerere de analize către laboratorul* ............................................................................ Curier probe: ............................................................................. Tel. ..............................................................

Semnatura ...............................................

Pagina 2 la Cererea de Analize Sănătate Animală

Date cu privire la actiunea de prelevare a probelor:

Numar probe: Tip proba(e)/cantitate:

Specia: Rasa:

Circuit(Se va completa cu una din

variantele mentionate in instructiuni)

Locul prelevarii:

Metoda de prelevare:

Temperatura apei la prelevare (pentru animale acvatice):

Sigilare probe: nesigilat sigilat Cod sigiliu

X

55

Date cu privire la provenienta probelor:

Cod identificare animal

Cod exploatatie

Categoria de producţie

Vârstă(z/l/a)

Sex M / F

Cauza taierii/morţii

Stare animale de la care provine proba/

probele:

Clinic sanatos; Cu semne clinice de boala; Taiere normala;

Taiere de necesitate ; Taiere de urgenta; Mort; Avortat; Ucis;

Vanat; Capturat; Eutanasiat; Intoxicat; Impuscat

Date anamnetice:

Date clinice

Date anatomopatologice

Date epidemiologice efectiv de animale (Se va completa cu una din cele 3 variante mentionate in instructiuni)

Date cu privire la animalele afectate

Sistem de crestere efectiv de animale

Conditii de crestere efectiv de animale

Tratamente efectuate animalului /

efectivului de animale si data

56

efectuarii:

Imunizarii/ Serumizari efectuate

animalului / efectivului de animale

Diagnostic prezumtiv:

Investigatii solicitate:

Prezenta cerere de analiza s-a încheiat în 3 exemplare, semnate şi ştampilate dintre care originalul însoţeşte probele ce se trimit la laborator, unul rămâne la persoana care a efectuat prelevarea, iar un exemplar, la unitate (proprietar).

Responsabil prelevare Reprezentant PJ / PF Martor

Nume/Prenume (Semnătura /Ştampila autorităţii ) Nume/Prenume (Semnătura/Ştampila) Nume/Prenume (Semnătura)

57

5.1.4. Ambalarea materialului patologic

Probele individualizate se ambaleaza astfel: se introduc în primul sac de plastic, se închide şi se dezinfecteayă la exterior, dupa care se introduc in cel de-al doilea sac de plastic, care se sigilează. Între cei doi saci se introduc se introduce vată îmbibată în decontaminant. Sacul de plastic se introduce în lada izotermă. Lada izotermă (cu baterii refrigeratoare) se închide şi se sigilează efectuându-se dezinfecţia exterioară a acestora. La exterior, lada izotermă se etichetează vizibil cu „Atenţie! material patologic infectat. A nu se deschide în afara laboratorului!”.

Lada izotermă se dezinfectează înainte de a fi încărcată în autolaborator. Lăzile izoterme se deschid numai într-o încapere destinată acestui scop, din laborator.

5.1.5. Procedura privind echipamentul de protecţie şi materialele folosite

După recoltarea, etichetarea şi ambalarea probelor, echipamentul de protecţie individual, precum şi restul consumabilelor nefolosite din trusa de recoltare se introduc în saci de plastic care vor fi dezinfectaţi la exterior şi trimisi la LSVSJ pentru incinerare. Trusa de recoltare se introduce în saci de plastic, folosind acelaşi protocol ca pentru probe şi se transportă la laborator. Instrumentele din trusa de recoltare se dezinfectează şi se sterilizează la nivelul laboratorului.

58

5.2. Recoltarea de probe, ambalarea şi expedierea lor, în vederea precizării diagnosticului pentru boala de Newcastle

În cazul bolii de Newcastle se respectă acelaşi protocol de la punctul 5.1.

CCAAPPIITTOOLLUULL 66:: IInnssppeeccţţiiaa eexxppllooaattaaţţiiiilloorr ssuussppeeccttee

Medicul veterinar este responsabil de asigurarea respectării regulilor de profilaxie nespecifice la patrunderea într-o exploataţie de păsări suspectă, trebuind să folosească măsurile de protecţie adecvate. În afară de aceste reguli, el va trebui să respecte şi regulile de igiena internă ale fiecarei exploataţii. Inspecţia efectivelor de păsări păsărilor se efectuează de către medicul veterinar oficial secondat de către medicul veterinar de liberă practică, împuternicit, prin metodele generale de inspecţie clinică, recurgând şi la examinarea clinică, acolo unde este cazul. În cazul exploataţiilor non-comerciale, pătrunderea în exploataţie se face numai dacă există motive întemeiate de suspiciune, altminteri se recurge la anamneza luată proprietarului. Inspecţia exploataţiilor este urmată de completarea unui formular tipizat, după modelul de mai jos:

59

DSVSA jud. .............. Formular privind inspecţia exploataţiilor de păsări

Data Medicul veterinar

Ora

Localitatea Începerea inspecţiei

Terminarea inspecţiei

Numele proprietarului/ deţinătorului

Adresa/Cod exploataţie

Inspecţia generală a efectivului DA* NU* Există simptome ale influenţei aviare/bolii de Newcastle?¹ DA* NU* Există simptome de boală care nu corespund influenţei aviare/bolii de Newcastle?¹ DA* NU*

Consumul de hrană este în limite normale? DA* NU* Consumul de apă este în limite normale? DA* NU* Tratamente efectuate de proprietar în efectivul de păsări DA* NU* Există registru de fermă pentru vizitatori, completat corespunzător?Precizează scopul, data şi durata vizitei? DA* NU*

Au fost respectate regulile de igienă privitoare la intrarea într-o exploataţie de catre toate persoanele care au patruns în incintă? DA* NU*

* Observaţii: Acolo unde este cazul, se recurge la examen clinic individual.

Numărul de păsări inspectate/ examinate

Numărul de păsări moarte de la apariţia semnelor de boală până la inspecţia/ examenul clinic

Numărul total de păsări …………………= fără semne clinice………….. + bolnave ……………

Probe recoltate Număr identificare pasăre Număr probă

60

Alte activităţi desfăşurate în exploataţie de către medicul veterinar oficial MEDIC VETERINAR

¹Se păstrează doar boala care corespunde

CCAAPPIITTOOLLUULL 77:: IInnvveessttiiggaaţţiiaa ((AAnncchheettaa)) eeppiiddeemmiioollooggiiccăă

În cazul suspectării influenţei aviare/bolii de Newcastle, AVCT trebuie să efectueze imediat o investigaţie care să stabilească sursa de virus şi eventualele căi de difuzare a acestuia în afara exploataţiei. Investigaţia epidemiologică se efectuează pe baza unui chestionar care sa raspundă, cel puţin, la întrebările: - data prezumtivă a primei infecţii (durata perioadei pe parcursul căreia este posibil să fi existat boala); - originea posibilă a a bolii de Newcastle; - identificarea exploataţiilor de contact; - circulaţia/mişcările de păsări, a altor păsări captive, persoane, mamifere, vehicule şi orice alte materiale sau mijloace prin care boala ar putea fi raspandită. Concluziile investigaţiei sunt transmise Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor care, la rândul ei, are obligaţia informării Comisiei Europene şi a Statelor Membre. Pentru realizarea anchetei epidemiologice va fi folosit următorul formular tipizat:

61

Formular orientativ pentru realizarea investigaţiei (anchetei) epidemiologice DIRECŢIA SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR A JUDEŢULUI ........................................................... CSVZ...................................

Investigaţia epidemiologică 1. Date privind exploataţia şi efectivele (adresa exploataţiei, nume proprietar, efectiv păsări, etc.) ........................................................................................................................................................................ ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Numele medicului veterinar (în cazul exploataţiilor comerciale): .......................................................................................................................................................................... 2. Numărul de păsări şi speciile prezente în exploataţie ( starea lor de sănătate) Gâini ............................................................................................................................................................... Curcani............................................................................................................................................................ Bibilici............................................................................................................................................................. Raţe.................................................................................................................................................................. Porumbei......................................................................................................................................................... Fazani.............................................................................................................................................................. Gâşte................................................................................................................................................................ Prepeliţe.......................................................................................................................................................... Altele (specificaţi)........................................................................................................................................... 3. Incubatorul de origine (nume, adresă)...................................................................................................... ....................................................................................................................................................................... 4. Sistemul de întreţinere Prezenţa adăposturilor DA/NU..........numărul lor.................................... Tipul sistemului de ventilaţie: natural/natural cu ventilatoare/artificial Sistem creştere la sol: DA/NU Plase de protecţie împotriva păsărilor: DA/NU Posibilitatea de contact cu păsări sălbatice: DA/NU Specii:............................. Alte păsări prezente în exploataţie(captive sau libere): DA/NU Specii:............................. Prezenţa iazurilor sau lacurilor: DA/NU Alte surse de apă: DA/NU ...specificaţi.......................................................................... Prezenţa porcilor (pentru IA): DA/NU Alte animale: DA/NU Observaţii:.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 5. Mişcarea păsărilor Introducerea de noi păsări (certificate sau necertificate sanitar veterinar): DA/NU (originea lor) (cu 21 de zile înaintea apariţiei semnelor clinice de boală) Data.................................Numărul:....................................Specia: .............................................................

62

Originea: ...................................................................................................................................................... Ieşirea din exploataţie a păsărilor/ouălelor către alte exploataţii/unităţi: DA/NU (în perioada cuprinsă între cele 21 de zile înainte de apariţia semnelor clinice şi data la care exploataţia a fost pusă sub restricţie control oficial) Data....................................Numărul:......................................Specia: ...................................................... Destinaţia: .................................................................................................................................................. 6.Mişcarea vehiculelor (în perioada cuprinsă între cele 21 de zile înainte de apariţia semnelor clinice şi data la care exploataţia a fost pusă sub restricţie/control oficial) Data intrării Numărul vehicului Denumirea

exploataţiei Scopul vizitei Numele şoferului

(opţional) Alt personal

7. Mişcarea persoanelor (inclusiv ale personalului sanitar veterinar) care ar fi putut introduce boala: Data....................................................Scopul:............................................................................................ Nume: ................................................. Adresa:............................................................................................... 8. Contact indirect cu alte exploataţii de păsări (date de contact, numele exploatatiei, speciile deţinute în exploataţie) (schimbul de echipament, vehicule, furaje( cu/fără certificat de conformitate /origine), personal etc. în perioada cuprinsă între cele 21 de zile înainte de apariţia semnelor clinice şi data la care exploataţia a fost pusă sub restricţie/ control oficial ) ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 9. Alte exploataţii deţinute de acelaşi proprietar (nume, adresa) ........................................................................................................................................................................ ....................................................................................................................................................................... 10. Date privind tratamente (în ultimele 15 zile) sau imunizări efectuate:DA/NU (data vaccinări,tip vaccin, nr. imunizări, calea de administrare, calendarul imunizărilor, testarea eficienţei vaccinării – la boala de Newcastle, cine a efectuat tratamentul/ imunizarea) ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 11. Data apariţiei primelor îmbolnăviri şi semne clinice observate; descrierea cazurilor pe specii ....................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

63

..........................................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................................... 12. Procentul de mortalitate de la debutul semnelor clinice (eventual şi de morbiditate) ......................................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 13. Eventuale contacte cu alte persoane cărora le-au murit păsările sau au fost bolnave:DA/NU (nume, adresa)................................................................................................................................................ ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 14. Modul de depozitare al furajelor. .......................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 15. Îndeplinirea condiţiilor de biosecuritate ......................................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 16. Statutul epidemiologic al zonelor vecine (localităţi, judeţe, state vecine).............................................. ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 17. Dacă proprietarul/deţinătorul are vreo legătură, indiferent care, cu un luciu de apă din vecinătate, areal pentru specii sălbatice?* a. prin meserie (cioban, pescar, vânător, etc.); b. prin hobby (pescar, vânător, etc); c. prin activităţi sezoniere, întâmplătoare. 18. Existenţa păsărilor sacrificate la începutul epizootiei .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 19. Originea prezumtivă a virusului ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 20. Exploataţii de contact după infectare....................................................................................................... ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ 21. Alte aspecte/observaţii .........................................................................................................................................................................

64

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................................... Întocmit Data întocmirii Nume şi prenume

65

PARTEA a II a: MĂSURI LA CONFIRMAREA BOLII

CCAAPPIITTOOLLUULL 88:: MMăăssuurrii aapplliiccaattee îînn eexxppllooaattaaţţiiiillee îînn ccaarree ss--aa ccoonnffiirrmmaatt iinnfflluueennţţaa

aavviiaarrăă//bbooaallaa ddee NNeewwccaassttllee

8.1. Măsuri în exploataţiile în care s-a confirmat influenţa aviară În caz de apariție a unui focar de HPAI, autoritatea competentă se asigură că sunt puse în aplicare măsurile corespunzătoare. Toate păsările domestice şi celelalte păsări captive sunt ucise fără întârziere, sub supraveghere oficială. Uciderea se efectuează astfel încât să se evite orice risc de răspândire a influenței aviare, în special în timpul transportului. Cu toate acestea, AVCT poate, pe baza unei evaluări a riscului de răspândire eventuală a influenţei aviare, să acorde derogări pentru ca păsările domestice sau alte păsări captive din anumite specii să nu fie ucise. AVCT poate lua măsurile adecvate pentru a limita orice eventuală răspândire a influenței aviare la orice altă pasăre sălbatică aflată în exploatație. Din exploataţiile în care s-a confirmat boala se elimină sub supraveghere oficială toate cadavrele și ouăle aflate în exploatație. Păsările domestice deja eclozionate din ouăle recoltate în exploatație în perioada cuprinsă între data probabilă a introducerii HPAI și cea a punerii în aplicare a măsurilor de control se pun sub supraveghere oficială, iar cercetările se desfășoară în conformitate cu manualul de diagnostic (recoltare probe pentru diagnostic de laborator). Carnea păsărilor domestice sacrificate și ouăle recoltate în exploatație pe parcursul perioadei cuprinse între data probabilă a introducerii HPAI în exploatație și cea a punerii în aplicare a măsurilor de control se strânge și se elimină sub supraveghere oficială. Toate substanțele și deșeurile susceptibile de a fi contaminate, precum alimentele, sunt distruse sau supuse unui tratament pentru a se asigura distrugerea virusului influenței aviare, în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial. Gunoiul de grajd și așternutul provenit de la păsările susceptibile de a fi contaminate sunt supuse procedurilor de sterilizare. Se respectă o perioadă de 30 de zile până la împrăştierea gunoiului pe câmp. După îndepărtarea cadavrelor, spațiile utilizate pentru adăpostirea animalelor, pășunile sau terenurile, echipamentul susceptibil de a fi contaminat, precum și vehiculele utilizate pentru transportul păsărilor domestice și al celorlalte păsări captive, al cadavrelor, al cărnii, al hranei pentru păsările domestice, al gunoiului de grajd, al așternutului pentru păsări și al oricărei alte materii sau substanțe susceptibile de a fi contaminate, sunt supuse procedurilor de curăţare şi dezinfecţie, corespunzător procedurilor din acest manual. Nici o altă pasăre captivă și nici un mamifer din speciile domestice nu intră în exploatație și nu o părăsește fără autorizarea AVCT. Această restricție nu se aplică mamiferelor din speciile domestice care nu au acces în exploataţia infectată.

66

În cazul unui focar primar, LNR pentru IABN izolează şi identifică virusul şi, de asemenea, stabileşte patogenitatea acestuia prin teste de biologie moleculară. Conform atribuţiilor LNR, izolatul de virus este expediat pentru studii de biologie moleculară LCR Weybridge din UK. 8.1.1. Derogări privind anumite exploataţii AVCT poate acorda derogări în caz de apariție a unui focar de HPAI într-o exploatație necomercială, într-un circ, într-o grădină zoologică, într-un magazin de păsări de companie, într-o rezervație naturală sau într-o zonă împrejmuită în care păsările de curte sau alte păsări captive sunt ținute în scopuri științifice sau legate de conservarea speciilor pe cale de dispariție sau de rase rare de păsări de curte și de alte păsări captive înregistrate oficial, cu condiția ca aceste derogări să nu compromită combaterea bolii. În cazul în care se acordă una din derogările specificate anterior, AVCT se asigură că păsările domestice sau alte păsări captive vizate de derogare: (a) sunt plasate și ținute într-o clădire a exploatației. În cazul în care acest lucru este imposibil sau riscă să dăuneze bunăstării lor, ele sunt închise într-un alt loc aflat pe aceeași exploatație, astfel încât să nu aibă nici un contact cu alte păsări domestice sau cu alte păsări captive din alte exploatații. Se iau toate măsurile rezonabile în vederea limitării la maximum a contactelor cu celelalte păsări sălbatice; (b) rămân sub supraveghere și sunt supuse altor teste, în conformitate cu manualul de diagnostic și nu sunt mutate până ce testele de laborator dovedesc că nu mai prezintă un risc important de răspândire a bolii și (c) nu părăsesc exploatația de origine decât pentru a fi trimise la un abator sau într-o altă exploatație aflată: (i) în același judeţ, în conformitate cu instrucțiunile AVCT, sau (ii) în alt judeţ, sub rezerva acordului A.N.S.V.A. şi al avizuluiD.S.V.S.A. a judeţului de destinație. AVCT poate acorda derogări de la măsurile prevăzute de legislaţia specifică în ceea ce privește expedierea directă de ouă către o unitate care fabrică produse din ouă, în conformitate cu anexa III secțiunea X capitolul II din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 sau manipulează și prelucrează ouăle respective ouă în conformitate cu anexa II capitolul XI din Regulamentul (CE) nr. 852/2004. 8.1.2. Măsuri care trebuie puse în aplicare în caz de apariţie a unui focar de HPAI în unităţi de producţie distincte În caz de apariție de HPAI într-o exploatație alcătuită din unități de producție distincte, AVCT poate acorda derogări de la măsurile prevăzute anterior pentru unitățile de producție care dețin păsări de curte sau alte păsări captive în cazul în care nu există nici un motiv de suspectare a prezenței virusului HPAI, cu condiția ca aceste derogări să nu compromită combaterea bolii. Atunci când există mai multe unități de producție distincte, aceste derogări nu se acordă decât în cazurile în care, ținând seama de structură, de mărime, de modul de funcționare, de tipul de adăpostire, de hrănire, de sursa de aprovizionare cu apă, de echipament, de personal și de acces al vizitatorilor în clădiri, medicul veterinar oficial estimează că unitățile în cauză sunt total independente de celelalte în ceea ce privește amplasarea și gestionarea zilnică a păsărilor domestice sau altor păsări captive ținute acolo.

67

8.1.3. Măsuri care trebuie puse în aplicare în exploataţiile de contact În funcție de rezultatele investigaţiei epidemiologice, AVCT decide dacă o exploatație trebuie considerată exploatație de contact. AVCT se asigură că măsurile specificate anterior se aplică în exploatațiile de contact până la excluderea prezenței HPAI, în conformitate cu manualul de diagnostic. AVCT se asigură că se efectuează prelevări de probe de la păsările domestice sau de la alte păsări captive în momentul uciderii lor, în vederea confirmării sau a excluderii prezenței virusului HPAI în aceste exploatații de contact, în conformitate cu manualul de diagnostic. AVCT se asigură că, în toate exploatațiile în care se ucid şi se distrug păsări domestice sau alte păsări captive și în care se confirmă prezența influenței aviare, clădirile și toate echipamentele susceptibile de a fi contaminate, precum și vehiculele utilizate pentru transportul păsărilor de curte, al celorlalte păsări captive, al cadavrelor, al cărnii, al hranei pentru păsările domestice, al gunoiului de grajd, al așternutului pentru animale și al oricărei alte materii sau substanțe susceptibile de a fi contaminate sunt supuse uneia sau mai multor proceduride dezinfecţie. 8.1.4. Zonele de protecţie şi de supraveghere şi alte zone reglementate După apariția unui focar de HPAI, AVCT stabilește: (a) o zonă de protecție cu o rază de minimum trei kilometri în jurul exploatației; (b) o zonă de supraveghere cu o rază de minimum zece kilometri în jurul exploatației, incluzând zona de protecție. În cazul focarelor de LPAI, AVCT stabileşte o zonă reglementată cu o rază de minimum un km în jurul exploataţiei . În cazul în care se confirmă apariția HPAI la alte păsări captive într-o exploatație necomercială, într-un circ, într-o grădină zoologică, într-un magazin de păsări de companie, într-o rezervație naturală sau într-o zonă împrejmuită în care alte păsări captive sunt ținute în scopuri științifice sau legate de conservarea speciilor pe cale de dispariție sau de rase rare de alte păsări captive înregistrate oficial, altele decât păsările domestice, AVCT poate, după o evaluare a riscurilor, să acorde derogări privind stabilirea zonelor de protecție și de supraveghere și a măsurilor care trebuie aplicate în acestea, în măsura în care acest lucru este necesar, cu condiția ca aceste derogări să nu compromită combaterea bolii. Pentru stabilirea zonelor de protecție și de supraveghere AVCT ia în considerare cel puțin următoarele criterii: (a) ancheta epidemiologică; (b) situarea geografică, în special frontierele naturale; (c) localizarea și proximitatea exploatațiilor, precum și numărul estimativ al păsărilor domestice; (d) circulația și schimburile de păsări domestice și de alte păsări captive;

68

(e) instalațiile și personalul disponibil pentru controlul în interiorul zonelor de protecție și de supraveghere a oricărei circulații de păsări de curte sau de alte păsări captive, precum și de cadavre, de gunoi de grajd, de așternut pentru animale folosit, în special în cazul în care păsările de curte sau alte păsări captive care trebuie ucise și eliminate trebuie să părăsească exploatația de origine. AVCT poate stabili alte zone reglementate în vecinătatea zonelor de protecție și de supraveghere, ținând seama de criteriile menţionate anterior. În cazul în care zona de protecție sau de supraveghere sau orice altă zonă reglementată se întinde pe teritoriul mai multor judeţe, AVCT are obligaţia de a informa despre aceasta judeţele implicate. 8.1.5. Măsuri care trebuie puse în aplicare atât în zonele de protecţie, cât şi în zonele de supraveghere AVCT se asigură că măsurile menționate în continuare sunt aplicate în zonele de protecție și de supraveghere: (a) se activează o structură responsabilă pentru urmărirea trasabilităţii tuturor elementelor susceptibile de a răspândi virusul influenței aviare, inclusiv păsările de curte, celelalte păsări captive, carnea, ouăle, cadavrele, hrana pentru animale, așternutul pentru animale, persoanele care au fost în contact cu păsările domestice sau cu alte păsări captive infectate sau cu vehiculele care au vreo legătură cu sectorul avicol; (b) proprietarii sunt obligați să comunice autorității competente, la cererea acesteia, orice informație pertinentă referitoare la păsările domestice, la celelalte păsări captive și la ouăle care intră în exploatație sau care o părăsesc. AVCT ia toate măsurile rnecesare pentru ca persoanele care se află în zonele de protecție și de supraveghere vizate de restricțiile în vigoare să fie corect informate în privința acestora. Informarea se poate realiza prin afișe, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, precum presa și televiziunea, sau prin oricare alt mijloc adecvat. Pe baza informațiilor epidemiologice sau a oricărui alt indiciu, AVCT poate pune în aplicare un program de eradicare preventivă, inclusiv sacrificarea sau uciderea preventivă de păsări de curte sau de alte păsări captive în exploatațiile sau în zonele de risc. 8.1.6. Măsurile care trebuie puse în aplicare în zonele de protecţie AVCT se asigură că măsurile menționate în continuare sunt aplicate în zonele de protecție: (a) recensământul tuturor exploatațiilor; (b) toate exploatațiile comerciale şi noncomerciale sunt inspectate de un medic veterinar oficial, care procedează la inspecţia sau examenul clinic al păsărilor domestice și al celorlalte păsări captive și, după caz, la prelevări de probe în vederea testelor de laborator, în conformitate cu manualul de diagnostic. Rezultatul inspecţiilor se consemnează în formularul prezentat anterior în manual denumit “Formular privind inspecţia exploataţiilor de păsări” c. Exploatațiile necomerciale sunt inspectate din nou de către un medic veterinar oficial înainte de ridicarea restricţiilor zonei de protecție;

69

d. toate păsările domestice și/sau captive sunt menţinute într-un spaţiu închis al exploataţiei, dar care respectă condiţiile de bunăstare, astfel încât să nu aibă nici un contact cu alte păsări domestice şi/sau captive din alte exploatații. Se vor lua toate măsurile în vederea limitării la maximum a contactelor cu păsări sălbatice; e. se elimină cadavrele conform legislaţiei în vigoare, de îndată ce acest lucru este posibil; f. echipamentul și vehiculele utilizate pentru transportul păsărilor domestice, al celorlalte păsări captive vii, al cărnii, al hranei pentru păsările domestice, al gunoiului de grajd, al așternutului pentru animale și al oricărei alte materii sau substanțe susceptibile de a fi contaminate, sunt supuse procedurilor de dezinfecţie; g. toate părțile vehiculelor utilizate de către personal sau de către oricare altă persoană care intră sau iese din exploatație și care sunt susceptibile de a fi contaminate sunt supuse procedurilor de dezinfecţie; h. nici o pasăre domestică/captivă și nici un mamifer domestic nu trebuie să intre sau să iasă din exploatație fără autorizarea AVCT. Nu fac obiectul acestor restricţii mamiferele ce locuiesc în zonele administrative ale exploataţiei, fără a avea acces în zonele de producţie. i. orice creștere a morbidității sau a mortalității, precum și orice scădere importantă înregistrată în datele de producție în exploatații se semnalează deîndată AVCT, care efectuează cercetările adecvate în conformitate cu manualul de diagnostic; j. orice persoană care intră sau iese din exploatație respectă măsurile de biosecuritate adecvate pentru a evita răspândirea influenței aviare; k. evidență tuturor persoanelor care vizitează exploatația este ţinută în Registrul de vizitatori. Acesta este prezentat autorității competente, la cererea acesteia din urmă. Această evidență nu trebuie ținută în cazul exploatațiilor, precum sunt grădinile zoologice sau rezervațiile naturale, în care vizitatorii nu au acces la zonele în care se țin păsările.

70

8.2. Măsuri în cazul confirmării bolii de Newcastle 8.2.1. Măsuri în exploataţiile în care s-a confirmat boala Imediat după confirmarea oficială a prezenței bolii de Newcastle într-o exploatație AVCT dispune măsuri după cum urmează: (a) uciderea imediată a tuturor păsărilor din exploatație. Păsările moarte, ucise sau sacrificate anterior, precum și toate ouăle, trebuie distruse. Aceste operațiuni trebuie efectuate astfel încât să se reducă la minimum riscurile de propagare a bolii; (b) distrugerea sau tratamentul adecvat al tuturor materiilor sau deșeurilor, cum ar fi furajele, așternuturile de paie sau bălegarul, susceptibile de contaminare. Acest tratament, efectuat în conformitate cu instrucțiunile medicului veterinar oficial, trebuie să asigure distrugerea virusului bolii de Newcastle prezent; (c) depistarea, prin trasabilitate, și distrugerea cărnii de la păsările provenite din exploatație și sacrificate pe parcursul perioadei de incubație a bolii, înstrăinate anterior confirmării bolii; (d) depistarea și distrugerea ouălor destinate incubației ouate în perioada de incubație și scoase din exploatație; plasarea sub supraveghere oficială a păsărilor deja obținute din aceste ouă; depistarea și distrugerea ouălor de masă ouate în perioada de incubație și scoase din exploatație, cu excepția celor care au fost în prealabil corect dezinfectate; (e) curățarea și dezinfectarea clădirilor folosite pentru adăpostirea păsărilor, precum și a împrejurimilor acestora, a vehiculelor de transport și a oricărui material care ar putea fi contaminat; (f) respectarea unui vid sanitar de cel puțin douăzeci și una de zile de la ultima dezinfecţie înainte de reintroducerea păsărilor în exploatație; (g) efectuarea investigaţiei epidemiologice. AVCT poate extinde măsurile specificate anterior şi la alte exploatații învecinate, în cazul în care amplasarea, topografia sau contactul cu exploatația în care a fost confirmată boala permit suspectarea unei eventuale contaminări. În cazul în care o tulpină a virusului bolii de Newcastle având un ICPI (indice de patogenitate intracerebrală) mai mare de 0,7 și mai mic de 1,2 a fost izolată într-un efectiv de păsări care nu prezintă nici un semn clinic al bolii de Newcastle și dacă laboratorul comunitar de referință a demonstrat că izolatul acestui virus provine de la un vaccin activ atenuat împotriva bolii de Newcastle, AVCT poate acorda o derogare de la cerințele stabilite anterior, cu condiția ca exploatația respectivă să fie plasată sub supraveghere oficială timp de treizeci de zile și:

- să se aplice dispozițiile prevăzute la art. 4 al Directivei Consiliului 66/1992/CEE; - nici o pasăre să nu părăsească exploatația decât pentru a fi dusă direct la un abator desemnat

de AVCT.

AVCT care răspunde de abator trebuie informată în legătură cu intenția de a i se trimite păsări pentru sacrificare, încă de la sosire acestea trebuind să fie ținute și sacrificate separat de celelalte păsări. Carnea

71

proaspătă provenită de la păsările astfel sacrificate trebuie să poarte marca de sănătate prevăzută la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 91/494/CEE. În cazul exploatațiilor care cuprind două sau mai multe efective distincte de păsări, AVCT poate acorda derogări pentru efectivele de păsări sănătoase dintr-o exploatație infectată, cu condiția ca medicul veterinar oficial să confirme că operațiunile sunt efectuate în condiții de deplină separare pe planul găzduirii, al întreținerii și al alimentației, astfel încât virusul să nu se poată propaga de la un efectiv la altul. Atunci când medicul veterinar oficial are motive întemeiate să considere că păsările dintr-o exploatație ar fi putut fi contaminate ca urmare a circulației persoanelor, animalelor, vehiculelor sau în orice alt mod, exploatația este plasată sub control oficial în scopul depistarii imediate a prezenței bolii de Newcastle, efectuarea recensământului și a controlului mișcărilor de păsări. În cazul în care o exploatație a fost plasată sub control oficial, AVCT interzice scoaterea păsărilor din exploatație, cu excepția acelora care sunt transportate direct la un abator sub control oficial, în vederea sacrificării imediate. Înainte de acordarea autorizației menționate anterior, medicul veterinar oficial trebuie să efectueze o examinare clinică a păsărilor care să permită excluderea prezenței bolii de Newcastle în exploatație. Restricțiile legate de mișcare se impun timp de douăzeci și una de zile, începând din ultima zi a potențialei contaminări; totuși, aceste restricții trebuie aplicate pentru o perioadă de cel puțin șapte zile. În cazul în care condițiile permit acest lucru, AVCT poate limita măsurile de restricţie la o parte a exploatației și la păsările aflate aici, cu condiția ca acestea să fi fost adăpostite, întreținute și hrănite în mod cu totul separat şi de către un personal distinct. În cazul în care medicul veterinar oficial are motive să considere că porumbeii călători sau orice porumbar au fost contaminați cu virusul bolii de Newcastle, acesta ia toate măsurile necesare astfel încât porumbarul să facă obiectul unor restricții care să includă interzicerea mișcării porumbeilor călători în afara porumbarului timp de douăzeci și una de zile. Imediat după confirmarea oficială a bolii de Newcastle la păsări, AVCT ia măsuri pentru delimitarea, în jurul exploatației infectate, a unei zone de protecție pe o rază de minimum trei kilometri, înscrisă la rândul ei într-o zonă de supraveghere cu o rază minimă de zece kilometri. Delimitarea zonelor trebuie să țină cont de factori de natură geografică, administrativă, ecologică și epizootiologică legați de boala de Newcastle și de structurile de control. 8.2.2. Măsurile aplicate în zona de protecţie cuprind: (a) identificarea tuturor exploatațiilor care dețin păsări în interiorul zonei; (b) inspecții periodice în toate exploatațiile care dețin păsări, examinarea clinică a păsărilor, inclusiv, dacă este cazul, prelevarea unor eșantioane de probe în vederea examinării de laborator; păstrarea unui registru de inspecții și observații; (c) menținerea tuturor păsărilor în spațiile de adăpostire sau în orice alt loc care permite izolarea acestora, pentru a le feri de contactul cu alte păsări susceptibile; (d) punerea în aplicare a metodelor adecvate de dezinfectare la intrările și ieșirile din exploatație;

72

(e) controlarea circulației persoanelor care manipulează păsările, carcasele de păsări și ouăle, precum și controlarea vehiculelor care transportă păsări, carcase de păsări și ouă în interiorul zonei; transportul păsărilor este în general interzis, cu excepția cazului tranzitului pe magistrale rutiere sau feroviare; (f) interzicerea scoaterii păsărilor și ouălor destinate incubației din exploatația în care se află, cu excepția cazului în care AVCT a autorizat transportul: (i) păsărilor în vederea sacrificării imediate într-un abator situat de preferință în zona infectată sau, dacă nu este posibil, într-un alt abator situat în afara zonei și desemnat de AVCT. Carnea acestor păsări trebuie marcată cu marca specială de sănătate prevăzută la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 91/494/CEE (1); (ii) puilor de o zi sau al puicuțelor ouătoare spre o exploatație situată în zona de supraveghere și în care nu se află alte păsări. Totuși, în situaţia în care nu se poate realiza transportul puilor de o zi sau al puicuțelor ouătoare spre o exploatație situată în zona de supraveghere AVCT poate autoriza transportul puilor și al puicuțelor într-o exploatație situată în afara zonei de supraveghere. (iii) ouălor destinate incubației spre un incubator desemnat de AVCT, ouăle și ambalajele acestora trebuind dezinfectate înainte de plecare. Mișcările menționate la punctele (i), (ii) și (iii) trebuie să se realizeze direct, sub control oficial. Acestea nu pot fi autorizate decât după ce medicul veterinar oficial a efectuat o inspecție sanitară a exploatației. Mijloacele de transport utilizate trebuie curățate și dezinfectate înainte și după utilizare; (g) interzicerea ridicării sau îndepărtării fără autorizație a așternuturilor uzate și a excrementelor de pasăre; (h) interzicerea organizării de târguri, piețe, expoziții sau alte forme de aglomerări de păsări domestice sau de alte păsări. Anularea măsurilor din zona de protecție intervine cel mai devreme la douăzeci și una de zile după efectuarea operațiunilor preliminare de curățare și dezinfectare în exploatația infectată. Zona de protecție este apoi cuprinsă în zona de supraveghere. 8.2.3.Măsurile aplicate în zona de supraveghere cuprind: (a) identificarea tuturor exploatațiilor care dețin păsări în zonă; (b) controlarea mișcărilor de păsări și a circulației ouălor destinate incubației în interiorul zonei; (c) interzicerea mișcărilor de păsări în afara zonei în primele cincisprezece zile, cu excepția transportării direct spre un abator situat în afara zonei de supraveghere și desemnat de autoritatea competentă. Carnea acestor păsări trebuie marcată cu marca specială de sănătate prevăzută la articolul 5 din Directiva 91/494/CEE; (d) interzicerea circulației ouălor destinate incubației în afara zonei de supraveghere, cu excepția transportării spre incubatoare desemnate de AVCT. Ouăle și ambalajele acestora trebuie dezinfectate înainte de plecare; (e) interzicerea transportării așternuturilor uzate și a excrementelor de pasăre în afara zonei; (f) interzicerea organizării de târguri, piețe, expoziții sau alte forme de aglomerări de păsări de curte sau de alte păsări;

73

(g) fără a se aduce atingere cazurilor prevăzute la literele (a) și (b), interzicerea circulației păsărilor, cu excepția tranzitului pe magistrale rutiere sau feroviare. Anularea măsurilor aplicate în zona de supraveghere intervine cel mai devreme la treizeci de zile după executarea operațiunilor preliminare de curățare și dezinfectare în exploatația infectată. În cazul în care zonele sunt situate pe teritoriul mai multor judeţe, AVCT în cauză colaborează în vederea delimitării zonelor menționate. Atunci când investigaţia epidemiologică confirmă faptul că focarul se datorează unei infecții care nu se extinde, dimensiunea și durata de aplicare a zonelor de protecție și de supraveghere se pot reduce în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 al Directivei Consiliului 66/1992/CEE. Pentru stabilirea zonelor de restricţie se va utiliza formularul de mai jos: Formular: Decizie de stabilire a zonelor de restricţie CLCB Judeţul......................

Decizie de stabilire a zonei de protecţie şi de supraveghere Ca urmare a confirmării oficiale a Influenţei aviare/bolii de Newcastle la efectivul de păsări din exploataţia.................................................................localitatea.................................., Centrul Local de Combatere a Bolilor din judeţul.................................eliberează următoarea

Decizie Având în vedere că în data de ........................, la efectivul de păsări din exploataţia.........................................................................................................,din localitatea ............................................................,adresa.................................................................................judeţul.................................................. s-a confirmat focarul de Influenţă aviară/boală de Newcastle se instituie în jurul focarului o zonă de protecţie de 3 km, în raza localităţilor............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... De asemenea, pe o rază de 10 km de la focar, se instituie o zonă de supraveghere, în raza localităţilor:.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. În aceaste zone, AVCT va aplica următoarele măsuri: - recensământul tuturor exploataţiilor cu păsări; - inspectarea exploataţiiloor comerciale şi a celor noncomerciale cu păsări de către medicul veterinar oficial, pentru examinarea clinică a păsărilor domestice şi a altor păsări captive; - prelevarea de probe pentru teste de laborator în conformitate cu Manualul de Diagnostic.

74

- înregistrarea inpecţiilor şi a examenelor clinice şi a aspectelor relevante identificate la exploataţiile vizitate în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu scopul de a se identifica orice difuzare a virusuluiInfluenţei aviare/bolii de Newcastle în exploataţii localizate în zona de protecţie şi de supraveghere; În acest scop este necesar ca proprietarii/agenţii economici crescător/deţinătorii de păsări să respecte următoarele: - păsările domestice şi alte păsări captive trebuie să fie închise în adăposturi, pe toată perioada de risc, pentru a se minimaliza contactul acestora cu păsările sălbatice; - cazurile de îmbolnăvire sau moarte la păsări sau scăderea semnificativă a parametrilor de producţie în exploataţiile din zona de restrictie, sunt imediat raportate AVCT; - cadavrele păsărilor moarte vor fi izolate şi depozitate în locuri sigure, fiind anunţat medicul veterinar de liberă practică împuternicit; - vehiculele şi echipamentele utilizate pentru transportul păsărilor domestice vii sau a altor păsări captive, carnea, furajele, gunoiul, şi aşternutul, precum şi orice alt material sau substanţă pasibil să fie contaminate vor fi dezinfectate sub supravegherea medicului veterinar; - accesul persoanelor în exploataţiile comerciale se va face numai cu respectarea strictă a măsurilor de biosecuritate. Nerespectarea acestei dispoziţii reprezintă încălcări ale legii ce pot fi sancţionate cu amenzi până la......................................lei. Nume……………………………….. Funcţie……………………………….. CCaappiittoolluull 99:: EEcchhiippaammeenntt,, mmaatteerriiaallee şşii iinnssttrruummeennttee nneecceessaarree iinntteerrvveennţţiieeii îînn ffooccaarreellee ddee bboollii

llaa ppăăssăărrii Fiecare Centru Local de Combatere a Bolilor (CLCB) trebuie să fie în măsură să contacteze rapid persoanele sau organizaţiile implicate în lichidarea focarului. Echipamentele şi materialele trebuie să fie disponibile pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor de control al bolii. Astfel, CLCB trebuie să pregătească din timp de linişte epidemiologică toate materialele necesare intervenţiei şi să organizeze structurile specifice pentru gestionarea şi combaterea bolilor, în caz de necesitate. O parte din aceste materiale şi echipamente trebuie să fie depozitate pentru cazuri de urgenţă în incinta direcţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a municipiului Bucureşti, iar restul pot fi cumparate rapid, respectând procedurile de achiziţie legale. Materialele de intervenţie pentru exploataţiile noncomerciale trebuie asigurate de D.S.V.S.A. judeţene, iar cele pentru exploataţiile comerciale, trebuie asigurate de către agentul economic. Stocul de materiale trebuie să includă:

1. echipamente complete de protecţie pentru întregul personal (cizme, combinezon, halat, mănuşi, mască, bonetă, ochelari de protecţie etc);

2. truse pentru recoltarea, ambalarea şi etichetarea probelor de diagnostic; 3. dezinfectanţi eficienţi împotriva virusurilor aviare, detergenţi şi săpunuri;

75

4. atomizoare sau vermorele pentru dezinfecţie şi unelte (razuri, lopeţi, furci etc.) pentru curăţarea mecanică;

5. echipament pentru eutanasierea păsărilor (tuburi de CO2, tomberoane, pistoale cu glonte captiv (pentru struţi şi curcani) etc;

6. formulare specifice prevăzute în manualul operaţional, postere, semne de avertizare sau interzicere şi panglici pentru delimitarea teritoriului;

7. containere pentru depozitarea cadavrelor în condiţii de maximă siguranţă; 8. agregate de dezinfecţie; 9. hărţi detaliate etc.;

CCaappiittoolluull 1100:: DDeeccllaarraarreeaa bboolliiii

Declararea bolii se efectuează de către medicul veterinar oficial (zonal), completând următorul model de formular, pe care îl transmite Unităţii Locale de Sprijin care este organizată la nivelul Primăriei din localitatea unde evoluează focarul. O copie a acestui formular completat se va transmite şi D.S.V.S.A. judeţeană, pentru a fi ataşată dosarului de focar.

Nr. DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR Circumscripţia Sanitar-Veterinară Zonală .............................

ACT SANITAR VETERINAR DE DECLARARE A FOCARULUI DE BOALĂ Nr....................din............... 1. Denumirea bolii.......................................................................................................................... 2. Speciile de animale afectate........................................................................................................ 3. Data apariţiei bolii ...............................B.A. nr............................................................................ 4. Localitatea..............................................,judeţul......................................................................... 5. Exploataţiile sau locurile contaminate (denumirea exploataţiei, codul exploataţiei, fondului de vânătoare, numele şi adresa proprietarului/administratorului) ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... 6. Efectivele de animale receptive existente în exploataţie/ zona infectată sau în locurile contaminate:

Specia Categoria Numărul de animale

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

......................................................................................................................... 7. Numărul de animale bolnave........................., sacrificate ............., moarte..............ucise....................,.......................................................................................................................... 8. Originea bolii (surse şi mod de contaminare................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. 9. Măsurile şi restricţiile sanitare veterinare stabilite în focarul de boală/zona infectată şi în localitate ....................................................................................................................................................................................

76

....................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................................................

............................................................................

________________________________________________________________________________________________________________________________

Medic veterinar oficial, L.S.

(semnătura şi parafa) Am luat la cunostinţă şi am primit un exemplar Primar

77

CCAAPPIITTOOLLUULL 1111:: NNOOTTIIFFIICCAARREEAA BBOOLLIIII

Influenţa aviară/Boala de Newcastle se notifică, atât la suspiciune, cât şi la confirmare, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, de către AVCT, în conformitate cu prevederile Ordinului 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare. În scopul notificării, se foloseşte modelul de Raport de notificare suspiciune/confirmare de mai jos:

D.S.V.S.A. jud.__________________ Nr. /

RAPORT DE NOTIFICARE INTERNĂ A BOLILOR SUSPICIUNE/CONFIRMARE

│______│______│________│ Ziua Luna Anul I_________________________________________________________________________I 1.Denumirea bolii I_________________________________I_______________________________________ I 2. Tipul focarului: Primar Secundar I___________________I____________________I________________I________________I 3. Localizarea geografică a focarului (focarelor)*) Judeţul Localitatea Longitudine Latitudine I_________________________________________________________________________I 4.Numele şi funcţia persoanei care notifică I_________________________________________________________________________I 5 Datele de contact ale persoanei care notifică (e-mail, telefon) . I_________________________________________________________________________I 6. Laboratorul unde a fost stabilit diagnosticul şi metoda de diagnostic folosită (B.A. nr.)

I____I____I___ I I_____I______I_____I I___ I___ I___ I 7. Data estimativă 8. Data primei modificări a 9. Data diagnosticării în a infectării statusului de sănătate laborator 10*). Detalii referitoare la focar/focare

Din care: Specia Date privind proprietarul

(adresa, cod exploataţie)

Nr. de animale receptive existente în focar

Nr. de animale afectate

Nr. animale cu semne clinice Moarte Ucise Sacrificate

78

11. Numerele de identificare ale animalelor diagnosticate pozitive............................................... ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ 11*). Detalii privind efectivul afectat ......................................................................................... ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ 12*). Detalii privind epidemiologia bolii ................................................................................... ........................................................................................................................................................ ......................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ 13*). Măsuri de control stabilite la data raportării bolii ............................................................. ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ ........................................................................................................................................................ .........................................................................................................................................................

*) Datele şi elementele de detaliu sunt deţinute de direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguraţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiuluiBucureşti. Director Şef Serviciu Executiv Sănătate Animală

CCaappiittoolluull 1122:: EEvvaalluuaarreeaa ppăăssăărriilloorr 12.1. Autorităţi, instituţii, organizaţii, societăţi, persoane fizice şi juridice implicate

1 . Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor 2. Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti 3. Circumscripţiile sanitare veterinare zonale 4. Primăriile locale 5. Medicii veterinari de liberă practică, împuterniciţi 6. Proprietari sau deţinători de animale

79

7. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 8. Ministerul de Finanţe

1. Despăgubirile se acordă atât pentru păsările ucise în cazul măsurilor care se întreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boală, cât şi pentru pagube colaterale. În cazul în care CLCB decide extinderea măsurilor de control la alte exploataţii, proprietarilor li se acordă despăgubiri în aceleaşi condiţii.

2. Despăgubirile se acordă atât în caz de suspiciune de boală, cât şi la confirmarea bolii. În cazul influenţei aviare/bolii de Newcastle, este interzisă valorificarea produselor şi subproduselor de la păsările tăiate, ucise sau altfel afectate.

3. Păsările care fac obiectul despăgubirilor trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- Să fie deţinute cu respectarea normelor sanitar – veterinare în vigoare; 4. Beneficiază de despăgubiri şi alte persoane fizice şi juridice care au suferit pagube colaterale prin aplicarea măsurilor de eradicare şi combatere a bolilor. 5. Despăgubirile se acordă în baza:

- evaluărilor făcute de Comisia de evaluare - documentaţiei întocmită de persoana fizică sau juridică.

6. Despăgubirile se acordă indiferent dacă animalele sunt asigurate sau nu. 7. Plata despăgubirilor se face din fondurile prevăzute în bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. 8. Comisia de evaluare stabileşte suma pierderii suferite de proprietar prin tăierea, uciderea sau afectarea în alt fel a păsărilor, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală. 9. Convocarea comisiei de evaluare se face de către Prefect, la solicitarea scrisă a direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti. 10. Comisia de evaluare este constituită din:

a) reprezentantul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

b) reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea

valorii genetice a animalelor – Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie;

c) reprezentantul Unităţii Locale de Decizie din cadrul Centrului Local de Combatere a Bolilor desemnat de Prefect;

d) reprezentantul Unităţii Locale de Sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul

desemnat de către acesta.

80

11. Comisia de evaluare analizează şi aprobă valoarea de înlocuire a animalului/animalelor în funcţie de următoarele caracteristici:

- valoarea genetică - valoarea zootehnică - sex - vârstă - greutate - starea fiziologică - categoria de producţie - preţul pieţei, la data când a avut loc acţiunea de lichidare a focarului de boală - valoarea unitară medie calculată pe baza sumei totale a despăgubirii animalelor sau a produselor

în cauză conform prevederilor art. 4 din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei, cu amendamentele ulterioare

12. Pentru a beneficia de despăgubiri, proprietarul animalelor are următoarele obligaţii:

- să izoleze păsările bolnave sau suspecte de boală; - să păstreze cadavrele păsărilor moarte ori tăiate; - să nu consume sau înstrăineze carnea şi produsele provenite de la aceste păsări până la sosirea

medicului veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau oficial;

- să comunice medicului veterinar oficial, medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti modificările apărute în starea de sănătate apăsărilor, apariţia oricărei îmbolnăviri, suspiciuni de boală, moartea sau tăierea de necesitate a unor păsări, în termen de maxim 24 de ore prin notificare scrisă ori telefonică;

- să întocmească documentaţia, conform reglementărilor în vigoare, pe care o va depune la direcţia

sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţenă, respectiv a municipiului Bucureşti în termen de cel mult 30 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a păsărilor.

13. Documentaţia cuprinde următoarele acte însoţitoare:

a) memoriul justificativ care include ancheta epidemiologică şi acţiunile care trebuie întreprinse pentru lichidarea rapidă a focarului de boală transmisibilă, întocmită şi pusă la dispoziţie de către medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar – veterinare zonale unde a fost declarată boala, însuşit de centrul local de combatere a bolilor şi de către consiliul local implicat;

b) actul sanitar – veterinar de declarare a bolii, emis de medicul veterinar oficial al circumscripţiei

sanitar-veterinare zonale unde a fost declarată boala şi adresat Primăriei locale.

c) raportul de notificare a bolilor pentru suspiciune/confirmare eliberat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti;

d) copiile buletinelor de analiză eliberate de Laboratorul Naţional de Referinţă;

e) fişa de evaluare;

81

f) documentele care trebuie să însoţească orice mişcare a animalelor vii, eliberate potrivit normelor sanitar – veterinare în vigoare (dacă este cazul);

g) decontul;

h) procesul - verbal întocmit de comisia de evaluare necesar pentru acordarea despăgubirilor privind

pagubele colaterale

i) declaraţie pe propria răspundere că nu a fost sancţionat contravenţional.

14. Nu beneficiază de despăgubiri persoanele fizice şi juridice proprietare de păsări, în următoarele situaţii:

a) dacă nu au comunicat medicului veterinar oficial/medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau direcţiei sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti modificările apărute în starea de sănătate a păsărilor, apariţia oricărei îmbolnăviri, suspiciuni de boală, moartea sau tăierea de necesitate a unor păsări, în termen de maxim 24 de ore prin notificare scrisă sau telefonică;

b) nu asigură şi nu respectă normele de igienă şi biosecuritate în exploataţiile aprobate sanitar –

veterinar;

c) au importat păsări bolnave a căror boală a fost dobândită anterior intrării pe teritoriul României şi a fost constatată prin testele de laborator;

d) au introdus păsări noi fără documentele sanitar – veterinare prevăzute de lege;

e) au introdus păsări provenite dintr-o altă exploataţie sau zonă aflată în derularea programului de

combatere a unei boli; 15. Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la ………….lei la ……..lei următoarele fapte săvârşite de persoana fizică sau juridică proprietar de animale:

a) neanunţarea, în termen de 24 de ore, a medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau reprezentantului oficial al autorităţii competente locale despre apariţia oricărei îmbolnăviri, suspiciuni de boală, moartea sau tăierea de necesitate a unor păsări;

b) neizolarea păsărilor bolnave sau suspecte de boală, nepăstrarea cadavrelor păsărilor moarte ori

tăiate şi consumul sau înstrăinarea cărnii şi produselor provenite de la aceste păsări până la sosirea medicului veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau oficial;

c) nerespectarea restricţiilor de circulaţie a păsărilor, impuse de autoritatea competentă locală;

d) neasigurarea şi nerespectarea normelor de biosecuritate în exploataţiile de păsări autorizate sanitar

– veterinar.

16. Documentaţia întocmită conform reglementărilor în vigoare, de persoana fizică sau juridică proprietar de păsări este verificată de Comisia de evaluare, se avizează de către medicul oficial al circumscripţiei sanitar – veterinare zonale, se depune la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, se aprobă de directorul coordonator, directorul coordonator

82

adjunct sanitar – veterinar şi directorul coordonator adjunct economic ai direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. 17. Despăgubirea proprietarilor de animale pentru păsările ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, se face pe baza decontului. 18. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti au sarcina de a:

- verifica şi aproba documentaţia; - întocmi decontul;

- transmiterea lui la Direcţia Economică şi Financiar – Contabilă din cadrul Autorităţii Naţionale

Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

- Direcţia Economică şi Financiar – Contabilă din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor întocmeşte şi aprobă centralizatorul deconturilor în vederea efectuării plăţilor;

- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor transmite la Ministerul

Finanţelor Publice cererea de deschidere a creditelor bugetare, care va fi însoţită de centralizatorul deconturilor;

- Ministerul Finanţelor Publice aprobă cererea de deschidere a creditelor bugetare necesare pentru

plata despăgubirilor;

- Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor virează în contul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sumele respective pentru plata deconturilor;

- plata despăgubirilor pentru păsările tăiate, ucise sau altfel afectate se face la valoarea de piaţă în

termen de 90 de zile de la tăierea, uciderea sau afectarea în alt mod a păsărilor conform art. 2 lit. a) din Regulamentul nr. 349/2005/CE al Comisiei.

83

Formular nr...................: Fişe de evaluare şi documente privind despăgubirea

FIŞĂ DE EVALUARE ÎN VEDEREA DESPĂGUBIRII Subsemnaţii:…………………………………………………………………………………., reprezentantul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; ................................., reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale; ............................., reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, desemnat de prefect ............................, reprezentantul Unităţii locale de sprijin din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta .................., reprezentantul poliţiei locale. Astăzi, .................., întruniţi în comisie, am examinat animalul/animalele din specia ........, cauza examinării ……………………......., proprietatea ……………………........, codul exploataţiei …………… , în localitatea ………………...../(satul/comuna/oraşul/municipiul) ........................., judeţul ..............................., pentru boala confirmată prin Buletinul de analiză nr. ......................... din .............................., eliberat de .......... Identitatea animalului: *T* ┌────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │Codul exploataţiei: │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │Nr. de identificare: │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │Sexul: │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │Vârsta: │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │Greutatea: │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │Starea fiziologică: │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │Valoarea de ameliorare globală: │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │Preţul estimativ al pieţei - lei: │ │ ├────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────┤ │Preţul de despăgubire - lei: │ │ └────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ *ST* În urma examinării, am stabilit că valoarea de plată a animalului/animalelor, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. .................../................, este de ….......... lei.

84

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru animalul/animalele mai sus menţionat/menţionate se vor lua următoarele măsuri: *T* ┌────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┐ │Uciderea animalului: │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Sacrificarea - tăierea animalului: │ │ ├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Efectuarea curăţeniei mecanice şi dezinfecţiei: │ │ └────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ *ST* Reprezentantul direcţiei sanita-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, ........................ Reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie), ....................... Reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, .......................... Reprezentantul Unităţii locale de sprijin din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, ........................ Proprietarul animalului, ......................... ANEXA 5 ───────

85

la normele metodologice ─────────────────────── DECONTUL pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR Judeţul .......................................... Localitatea ...................................... (comuna, oraşul, municipiul) Nr. ............... din .......................... Director coordonator, ............................... (numele şi prenumele) L.S. Director coordonator adjunct sanitar-veterinar, .................................. (numele şi prenumele) L.S. Se aprobă Director coordonator adjunct economic, ....................................... (numele şi prenumele) L.S. *T* *Font 7* ┌──┬─────────┬───────┬────┬───────┬─────┬──────┬──────┬─────┬───┬───────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬──────┬───────┬────┐ │N │ Numele │Locali-│Str.│Nr. de │Sex │Vârstă│Greu- │Denu-│Mă-│Docu- │Valoa-│Prin │Prin │Prin │Total│Dife- │Semnă- │Obs.│ │r.│ şi │tatea │nr. │identi-│ani- │ani- │tatea │mirea│su-│mentul │rea │valo- │valo- │stabi-│-lei-│renţa │tura │ │ │c │prenumele│ │ │ficare │mal/e│mal/e │în │bolii│ra │în baza│stabi-│rifi- │rifi- │lirea │ │de │de │ │ │r │proprie- │ │ │ │ │ │viu/kg│ │dis│căruia │lită │carea │carea │pagu- │ │despă-│primire│ │ │t.│taruluiv │ │ │ │ │ │ │ │pu │s-a │-lei- │cărnii│pielii│belor │ │gubit │sau nr.│ │ │ │ sau │ │ │ │ │ │ │ │să │stabi- │ │-lei- │-lei- │colate│ │-lei- │chitan-│ │ │ │denumirea│ │ │ │ │ │ │ │ │lit │ │ │ │rale │ │ │ţei de │ │ │ │persoanei│ │ │ │ │ │ │ │ │valoa- │ │ │ │-lei- │ │ │transmi│ │

86

│ │juridice │ │ │ │ │ │ │ │ │rea │ │ │ │ │ │ │tere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼─────────┼───────┼────┼───────┼─────┼──────┼──────┼─────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼────┤ ├──┼─────────┼───────┼────┼───────┼─────┼──────┼──────┼─────┼───┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼──────┼───────┼────┤ └──┴─────────┴───────┴────┴───────┴─────┴──────┴──────┴─────┴───┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴──────┴───────┴────┘ *ST* Întocmit ──────── Reprezentantul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie), ......................, ...................... (semnătura) Vizat ───── Reprezentantul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, ........................., .......................... (semnătura) Director*, .............................. (numele şi prenumele) L.S. Contabil-şef*, .............................. (numele şi prenumele) L.S.

87

Vizat ───── Reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, ........................... L.S. Vizat ────── Reprezentantul Unităţii locale de sprijin din cadrul Centrului local de combatere a bolilor, ............................. Primar/Reprezentantul acestuia, .......................... L.S. __________ * În cazul unităţilor cu personalitate juridică. ANEXA 6 ─────── la normele metodologice ─────────────────────── PROCES - VERBAL pentru despăgubirea pagubelor colaterale apărute în cazul epizootiilor Încheiat astăzi, .................. Numele şi prenumele proprietarului .................................. Adresa .............................................................. Codul exploataţiei .................................................. Animale afectate .................................................... Specia ............................................................ Rasa .............................................................. Categoria ......................................................... Vârsta ............................................................ Produse şi subproduse de origine animală ............................ Denumirea produsului .............................................. Cantitatea ........................................................ Valoarea .......................................................... Produse de origine nonanimală ....................................... Denumirea produsului .............................................. Cantitatea ........................................................ Valoarea ..........................................................

88

Documentul şi data confiscării/distrugerii produselor/subproduselor ...... Destinaţia ............................................................... Semnătura proprietarului ........................ Comisia de evaluare* ___________ * Întocmit. 1. Reprezentantul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti .................. 2. Reprezentantul teritorial al Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale cu atribuţii în stabilirea valorii genetice a animalelor (Oficiul pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie) ................... 3. Reprezentantul Unităţii locale de decizie din cadrul Centrului local de combatere a bolilor ...................... 4. Reprezentantul Unităţii locale de sprijin, respectiv primarul localităţii sau reprezentantul desemnat de către acesta ............................... NOTĂ: Organizarea activităţii de evaluare revine prefectului, la solicitarea scrisă a direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti verifică documentaţia privind efectuarea plăţilor, răspunde de acordarea despăgubirilor, răspunde şi controlează modul de desfăşurare a acţiunilor de depistare a bolilor transmisibile la animale, de lichidare a focarelor şi de combatere a epizootiilor. ANEXA 7 ─────── la normele metodologice ───────────────────────

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

Subsemnatul/a ........, identificat/ă cu actul de identitate B.I./C.I. seria ...... nr. ......, eliberat/ă de ........ la data de ......., CNP ............, cu domiciliul în localitatea ........, str. ..... nr. ..., ap. ..., bl. ..., sc. ...., sectorul/judeţul ......, în calitate de ......... al .........., declar pe propria răspundere, cunoscând prevederile legale referitoare la falsul în declaraţii (art. 292 din Codul penal), că nu am a fost sancţionat/ă contravenţional conform prevederilor art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. Înţeleg că orice omisiune sau incorectitudine în prezentarea informaţiilor în scopul de a obţine avantaje patrimoniale sau de orice altă natură este pedepsită conform legii. Data ............... Semnătura ....................

89

ANEXA 8 ─────── la normele metodologice ──────────────────────── DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR ........................... Nr. ......../..................

CENTRALIZATORUL DECONTURILOR pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale

*T* *Font 8* ┌────┬──────────┬─────────┬──────────┬──────────────────┬───────────────────┬────────────┐ │Nr. │Categoria │Denumirea│Valoarea │Valoarea stabilită│Sumele recuperate │Diferenţa de│ │crt.│de animale│ bolii │stabilită │de comisie pentru │ │ despăgubit │ │ │ │ │de comisie│pagube colaterale │ │ (mii lei) │ │ │ │ │ pentru │ (mii lei) │ │ │ │ │ │ │ animale ├───────┬──────────┼──────┬──────┬─────┤ │ │ │ │ │(mii lei) │Produse│Produse de│Prin │Prin │Total│ │ │ │ │ │ │ şi │origine │valo- │valo- │ │ │ │ │ │ │ │subpro-│nonanimală│rifi- │rifi- │ │ │ │ │ │ │ │duse de│ │care │carea │ │ │ │ │ │ │ │origine│ │cărnii│pielii│ │ │ │ │ │ │ │animală│ │ │ │ │ │ ├────┼──────────┼─────────┼──────────┼───────┼──────────┼──────┼──────┼─────┼────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────┴──────────┴─────────┴──────────┴───────┴──────────┴──────┴──────┴─────┴────────────┘ *ST* Director coordonator, ........................ Director coordonator adjunct sanitar-veterinar, .............................. Director coordonator adjunct economic, .............................. Vizat CFP ─────────

90

CCaappiittoolluull 1133:: UUcciiddeerreeaa ppăăssăărriilloorr

Prezentul subcapitol schiţează principiile uciderii păsărilor ca mod de aplicare a măsurilor de combatere a bolii în focare şi reglementează aspectele tehnice ale uciderii. Prin ucidere se defineşte metoda care cauzează o moarte sigură, nedureroasă şi în condiţii de bunăstare, prin injectarea unei supradoze de medicament cu proprietăţi anestezice, prin inhalarea unui produs autorizat pentru eutanasie sau prin folosirea unei metode mecanice rapide şi nedureroase. În conformitate cu prevederile Regulamentului EC nr. 1099/2009 şi ale Codului de Sănătate al Animalelor Terestre al Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), atunci când se procedează la uciderea animalelor în cadrul acţiunilor de control al unor boli, trebuie respectate următoarele principii: uciderea să fie sigură, rapidă, nedureroasă şi să nu cauzeze suferinţe inutile animalelor. Bunăstarea animalelor trebuie asigurată până la moartea acestora. La confirmarea diagnosticului de Influenta Aviară/boală de Newcastle, AVCT trebuie să emită către proprietarul exploataţiei o decizie de ucidere. Formular nr....................Decizie de ucidere in caz de confirmare a influenţei aviare/bolii de Newcastle CLCB Judeţul……………….. Data /Nr

Decizie de ucidere în caz de confirmare a influenţei aviare/bolii de Newcastle

Proprietar..........................................................Adresa......................................................... ............................................................................................................................................... Stimate domnule/doamna,

Ca urmare a constatarii oficiale a izbucnirii focarului de influenţă aviară/boală de Newcastle în la efectivul dvs., Centrul Local de Combatere a Bolilor din judeţul ............................, eliberează urmatoarea

Decizie Având în vedere ca în data de ___/___/_____ la efectivul de păsări din exploataţia dumneavoastră se confirma evoluţia influenţei aviare/bolii de Newcastle şi pentru a reduce pericolul de raspândire a acestei boli în efectivele de păsări învecinate, prin prezenta dispoziţie se ordonă uciderea imediată şi distrugerea păsărilor care se află în exploataţia/ la adresa dvs. precum şi a carcaselor şi furajelor provenite de la acestea.

Păsările din efectivul dumneavoastră vor fi evaluate şi veti fi compensat la pretul pieţei din ziua uciderii. Plata se va face în decurs de 30 de zile calendaristice.

Executarea măsurilor ordonate este realizată de angajaţi sau persoane însarcinate de D.S.V.S.A. a Judeţului..........................., de Consiliul Local al Primăriei............................... respectiv de autorităţile poliţiei locale. Toate spaţiile şi adăposturile în care au fost ţinute păsări bolnave sau suspecte de boala precum şi obiectele de orice fel care ar putea fi purtatoare de agenţi patogeni, inclusiv vehiculele care au intrat în

91

contact cu aceste animale vor fi obligatoriu curatate şi dezinfectate, conform indicaţiilor medicului veterinar oficial.

Furajele şi aşternutul animalelor potenţial purtatoare de agenţi patogeni terbuie arse sau ambalate la un loc cu gunoiul.

Gunoiul va fi depozitat pe o platformă sigură, dezinfectat conform indicatiilor medicului veterinar oficial şi mentinut acolo cel putin trei săptămâni.

Violarile acestei dispoziţii reprezintă încălcari ale legii şi pot fi sanctionate cu amenzi până la ........................ lei.

Cu stimă,

Numele şi semnatura Conducătorului CLCB judeţean _______________________________________________________________________________

92

13.1. Uciderea efectivelor de păsări Personalul însărcinat cu uciderea păsărilor trebuie să deţină pregătirea necesară în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 1099/2009, care specifică obligativitatea absolvirii de cursuri de ucidere desfăşurate de către organisme acreditate. Din motive de igienă, păsările pot fi ucise numai în spaţii sau locuri care pot fi ulterior bine curăţate şi dezinfectate, folosind metode agreate şi recomandate pentru specia respectivă. 13.1.1. Metode de ucidere Pentru uciderea păsărilor într-un focar de boală se pot folosi metode mecanice, electrice şi prin gazare. Uciderea se poate face la întregul efectiv dintr-un adăpost (masal) sau individual (în efective mai mici). 13.1.1. Uciderea masală Gazare în adăpost Se foloseşte în efective mai mari de păsări din exploataţiile comerciale. De regulă, cu executarea acesteia trebuie însărcinate firme de specialitate acreditate. Metoda presupune izolarea etanşă a adăpostului, şi introducerea unui gaz sau a unui amestec de gaze inerte la o anumită presiune şi pentru o anumită perioadă de timp, suficiente pentru a asigura pierderea rapidă a stării de conştiientă a păsărilor pentru a minimiza durerea şi suferinţa urmată de moartea rapidă. Volum gazului/gazelor inerte şi presiunea sunt calculate de firmă specializată care stabileşte şi timpul de aşteptare pentru instalarea morţii şi deschiderea halelor. După deschiderea halelor şi aerisirea spaţiilor, personalul specializat adună cadavrele în containere speciale şi le transportă la unităţi specializate în vederea distrugerii. O variantă a acestei metode, acolo unde spaţiile din adăposturi sunt foarte mari este ca spaţiul dintr-un adapost să fie restrâns prin dispozitive speciale bine etanşeizate în care să se efectueze gazarea. Reducerea spaţiului util se realizează după următorul protocol: - reducerea spaţiului de mişcare a păsărilor prin concentrarea lor într-o parte a adăpostului; reducerea volumului de aer prin amplasarea unei folii de plastic deasupra efectivului de păsări, tip solar, la o distanţă de aproximativ 2m de pardoseală; - eliminarea stării de agitaţie a păsărilor prin stingerea luminii; - introducerea gazului/gazelor inerte în interiorul spaţiului cu păsări; - menţinerea concentraţiei de gaz/gaze în spaţiul delimitat se menţine aproximativ 20 min, pentru a se asigura că moartea s-a produs în proporţie de 100%; Gazarea cu CO2

93

În cazul efectivelor mici de păsări (gospodăriile populaţiei) uciderea este efectuată prin introducerea păsărilor intr-un container dupa care se introduce gazul printr-un furtun cuplat la container. Concetraţia CO2 în container trebuie sa fie de peste 40% pentru a asugura moartea rapidă. Metoda este rapidă şi eficientă când este executată corect, dar trebuie să se respecte toţi parametrii cheie: concentraţia dioxidului de carbon, durata de expunere, calitatea gazului, temperatura gazului. NB!!! Metoda nu se poate utiliza pentru raţe şi gâşte. Păsările se menţin în container până la pierderea conştienţei şi a semnelor vitale, evitând durerea şi suferinţa inutilă. Gazarea cu dioxid de carbon asociat cu gaze inerte Moartea se realizează prin expunerea directă a păsărilor la un amestec de gaze, conţinând până la 40 % dioxid de carbon asociat cu gaze inerte, care duce la anoxie şi ulterior la moartea păsărilor. Metoda poate fi folosită în bazine, tuneluri, containere. Timpul total de expunere trebuie să fie de 10 minute. Metoda se poate utiliza la toate speciile de păsări. Protocolul uciderii păsărilor în container are următoarele etape: 1. containerul se plasează cât mai aproape posibil de locul unde sunt izolate păsările; 2. se prind păsările şi se dirijează la container într-un număr suficient; (aproximativ 30 de păsări în funcţie de specie, categorie de vârstă şi de mărimea containerului); 3. se eliberează gazul în container; 4. se menţin păsarile în concentraţia de dioxid de carbon timp de 10 minute până când se constată moartea tuturor păsărilor; 5. se scot cadavrele se către personalul specializat şi se încarcă în containere ce vor fi dirijate la unităţile de ecarisare şi neutralizare. Persoanele care participă la ucidere vor fi echipate conform normelor de protecţie a muncii specifice în astfel de situaţii. 13.1.2. Uciderea puilor de o zi şi rebuturi de incubator Pentru uciderea puilor şi a embrionilor se poate folosi un aparat mecanic prevăzut cu un mecanism rotativ rapid, format din lame sau boseluri de polistiren expandat. Capacitatea aparatului trebuie să fie corelată cu numărul de animale. 13.1.3. Uciderea păsărilor prin metode mecanice Dislocarea gâtului Această metodă este folosită numai de către personal calificat pentru uciderea unui număr mic de păsări.

94

Pentru dislocare se va prinde pasărea cu o mână de picioare şi se va întoarce cu capul în jos, luând ca suprafaţă de sprijin, coapsa. Cu primele două degete ale mâinii libere se va apuca capul, imediat înapoia zonei occipitale (degetul cel mare va fi sub cioc). Se va apăsa pe gât cu prima încheietură a celor două degete, concomitent cu tragerea capului spre spate. Dislocarea gâtului se realizează printr-o mişcare bruscă şi hotărâtă. Nicio persoană nu poate ucide prin dislocare cervicală manuală mai mult de 70 de păsări pe zi. Se poate utiliza doar în cazul păsărilor care cântăresc maxim 5 kg in viu. Aceasta metodă se poate folosi la galinacee tinere la care dislocarea este favorizată de textura oaselor. Uciderea păsărilor cu substante letale Aceasta metoda poate fi folosita pe efectivele mici şi medii şi la păsările peste 5 kg. Ca substanţă letală este folosit T61 administrata în conformitate cu prospectul produsului. După finalizarea acţiunii de ucidere se completează formularul tipizat după modelul: Formular nr. ...: Evidenţa păsărilor ucise ___________________________________________________________________ DATA COORDONATOR LOCALITATEA JUDEŢ METODA DE UCIDERE INJECTARE GAZARE

ALTE METODE…………………….

1. GÂINI TOTAL UCISE Expediate spre neutralizare 2. CURCANI 3. RAŢE 4. GÂSTE 5. BIBILICI 6. PREPELIŢE 7. STRUŢI

8. ALTELE

TOTAL

95

Medic veterinar,

CCaappiittoolluull 1144.. EEccaarriissaarreeaa îînn ffooccaarr Prezentul capitol descrie modul în care se efectuează operaţiunile de colectare, distrugere sau procesare/prelucrare a cadavrelor şi a deşeurilor animaliere provenite din focarele de influenţă aviară şi boala de Newcastle. Fiind considerate materiale cu risc înalt de contaminare, materialul patogen rezultat în urma asanării focarelor trebuie prelucrat într-o întreprindere cu grad ridicat de risc aprobată de autoritatea sanitară veterinară centrală. În cazuri cu totul speciale în care nu este disponibilă capacitate de neutralizare suficientă sau unitate apropiată de zona focarului, materialele de risc pot fi distruse prin îngropare cu aprobarea prealabilă a autorităţii de mediu. 14.1.Ecarisarea prin îngropare Îngroparea cadavrelor trebuie sa aibă loc în condiţii de maximă securitate, de aceea, amenajarea gropilor trebuie sa respecte criterii stricte. Ea trebuie să se efectueze la o adâncime suficientă, pentru a preveni dezgroparea de către animalele carnivore a cadavrelor sau deşeurilor, precum şi într-un sol corespunzător, pentru a preveni contaminarea apelor sau orice poluare a mediului. (consultaţi reprezentanţi ai autorităţilor de mediu) Anterior îngropării, cadavrele sau deşeurile vor fi stropite cu un decontaminant corespunzător, activ pentru agentul patogen al bolii de Newcastle, autorizat de către autoritatea competentă. Groapa trebuie sapată pe un teren plan şi poziţionată în aproipierea adăposturilor cu păsări, respectând distanţa până la pânza de apă freatică şi distanţa până la resursele de apă. Condiţiile privind locaţia gropilor:

- să fie plasată la minimum 500 m în aval de direcţia de curgere a apei subterane, în afara perimetrului locuibil sau al altor obiective economice, militare sau culturale;

- să fie plasată în afara ariei de vizibilitate a drumurilor şi a căilor ferate; - să nu fie plasate pe direcţia dominantă a vântului care să transporte emisii de mirosuri

spre ariile locuite; - să se afle pe o zona cu teren stabil, nealunecos; - să nu se afle într-o zonă inundabilă; - să nu se afle în calea torentelor sau a unor zone cu risc înalt de inundaţie;

- să se ţină cont de locaţia ţevilor subterane, a cablurilor electrice şi a canalizărilor; - să nu se afle în ariile protejate sau de protecţie sanitară a surselor de apă potabilă sau

a surselor de colectare a apelor minerale; - să fie plasate pe un teren rezistent la apă sau greu permeabil.

96

Condiţiile de săpare a şanţului: mărime şi înclinaţie Locul de îngropare este preferabil să fie un şanţ, deoarece echipamentul greu, escavatoarele etc. trebuie să înceapă săparea de la suprafaţa solului, pe o adancime egală. Adâncimea şanţului va fi de 2 ½ m şi o lungime variabilă, în funcţie de situaţia existentă. Cadavrele păsărilor vor fi plasate în şanţul respectiv, şi pulverizate cu un dezinfectant. Toate şanţurile vor fi acoperite cu cel putin 1 m de pamânt şi, la sfârsit, vor fi acoperite cu o movilă de pamânt. Locaţia gropilor trebuie înregistrată cu un GPS şi verificată la intervale regulate pentru ca restricţiile stabilite să nu fie încălcate. Pentru a preveni infiltrarea lichidelor în pamânt, sunt posibile următoarele variante de protecţie:

- o geomembrană de 1,5 mm pe întreaga suprafată, incluzănd panta de dedesubt; - aşezarea unui strat permanent de pământ lutos (argilă sau bentonită), de minimum 40

de cm pe întreaga suprafaţă;

Atunci cand este folosită îngroparea ca mijloc alternativ de ecarisare a teritoriului, este necesară solicitarea unei autorizaţii de mediu, de la Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului. Baza legală a acestei solicitari o reprezintă Regulamentul Comisiei nr. 1069/2009 şi Ordonanta de Guvern nr. 47/2005. În acest scop, CLCB judeţean va înainta o cerere Agenţiei Locale pentru Protecţia Mediului, după următorul model:

97

Formularul nr. ...: Cerere catre Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului _________________________________________________________________

Centrul Local de Combatere a Bolilor Judeţul........................................... Adresa............................................

Către Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a judeţului.................................. Adresa........................................................................................

Domnului Director Executiv....................................

Având în vedere confirmarea Influenţei aviare/bolii de Newcastle în exploataţia .............................., precum şi faptul că, în zona ....................................nu există nici o unitate de neutralizare de capacitate/ nu se poate apela la nici o unitate de neutralizare din cauza cantităţii mici de materie de neutralizat (a se completa, după caz), Centrul Local de Combatere a Bolilor din judeţul..........................solicită acordul dumneavoatră pentru neutralizarea prin îngropare, scop în care va solicita alocarea unei parcele de pământ, cu următoarele caracteristici, în localitatea.................................................., în vecinătatea.......................................................:

- să fie plasată la minimum 500 m în aval de direcţia de curgere a apei subterane, în afara perimetrului locuibil sau al altor obiective economice, militare sau culturale;

- să fie plasată în afara ariei de vizibilitate a drumurilor şi a căilor ferate; - să nu fie plasate pe direcţia dominantă a vântului care să transporte emisii de mirosuri spre

ariile locuite; - să se afle pe o zonă cu teren stabil, nealunecos; - să nu se afle într-o zonă inundabilă; - să nu se afle în calea torentelor sau a unor zone cu risc înalt de inundaţie; - să nu se afle în ariile protejate sau de protecţie sanitară a surselor de apă potabilă sau a

surselor de colectare a apelor minerale ; - să fie plasate pe un teren rezistent la apă sau greu permeabil.

Baza legală a solicitării noastre o reprezintă prevederile Regulamentul Consiliuluii 1069/2009/CE, care prevede ca autoritatea competentă poate decide, în cazul evoluţiei unor boli majore, folosirea îngropării ca mijloc alternativ de ecarisare. Data.......................................... Semnătura (Prefect) ............................................................. __________________________________________________________________________

14.2. Ecarisarea în cadrul întreprinderilor de prelucrare a deşeurilor animale

Deşeurile animale trebuie să fie prelucrate cât mai curând posibil după sosire. Până la procesare ele trebuie să fie depozitate în mod corespunzător. Containerele, recipientele şi vehiculele utilizate în vederea transportului deşeurilor animale trebuie să fie curăţate, spălate şi decontaminate după fiecare utilizare, trebuie să fie autorizate sanitar veterinar. Persoanele care lucrează într-o secţie septică nu vor putea intra într-o secţie aseptică fără să îşi schimbe hainele de lucru şi încălţămintea sau fără să îşi dezinfecteze încălţămintea. Echipamentele şi instrumentele nu vor fi mutate din prima zonă în zona aseptică. Apele reziduale care provin din secţia septică vor fi tratate în vederea asigurării distrugerii agenţilor patogeni.

98

Vor trebui luate sistematic măsuri de prevenire împotriva păsărilor sălbatice, rozătoarelor, insectelor şi altor dăunători.

14.3. Cerinţe privind colectarea şi transportul deşeurilor animale Deşeurile animale trebuie colectate şi transportate la unităţile aprobate sau la întreprinderile de prelucrare a materialelor cu grad ridicat de risc în containere sau în vehicule etanşe, astfel încât să se prevină diseminarea bolii prin materialele biologice transportate în scopul neutralizării. Vehiculele şi containerele refolosibile trebuie să fie menţinute în stare de curăţenie şi dezinfectate după fiecare transport. Autoritatea competentă va lua toate măsurile ce se impun în vederea controlării mişcărilor de deşeuri provenite din focare ale Influenţei Aviare/ boala de Newcastle, prin impunerea păstrării de evidenţe scrise şi de documente care vor însoţi aceste materiale pe durata transportului acestora către locul de înlăturare sau, în cazul în care se consideră necesar, prin sigilarea acestora. În situaţiile în care anumite deşeuri animaliere sunt transportate direct în vrac către întreprinderea de prelucrare, informaţiile referitoare la origine, denumirea şi natura deşeurilor animale, precum şi cuvintele "nedestinate consumului uman" vor fi, de asemenea, indicate pe o etichetă ataşată containerului, cutiilor de carton sau altor materiale de ambalare, literele având o înălţime de minimum 2 centimetri.

CCaappiittoolluull 1155.. DDeezziinnffeeccţţiiaa 15.1 Instrucţiuni generale

Dezinfectantele care se vor utiliza şi concentraţiile lor trebuie să fie cele aprobate de către autoritatea competentă; Operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie se efectuează sub supraveghere oficială, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial şi cu procedura de igienizare şi dezinfectare a unei exploataţiilor infectate.

AVCT trebuie să se asigure că:

a. curăţarea, dezinfecţia şi tratamentul exploataţiilor şi a oricăror materiale şi substanţe din acestea care sunt contaminate sau este probabil să fie contaminate cu virusurile Influenţei aviare/bolii de Newcastle, sunt efectuate, în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;

b. curăţarea, dezinfecţia şi tratamentul abatoarelor, vehiculelor,

remorcilor sau a oricăror alte mijloace de transport, a posturilor de inspecţie la frontieră sau a oricăror materiale sau substanţe din acestea care sunt contaminate sau e probabil să fi fost contaminate cu virusuri ale influenţei aviare şi ale bolii de Newcastle, sunt efectuate sub supervizare oficială în conformitate cu instrucţiunile medicului veterinar oficial;

c. orice echipament, materiale sau substanţe din acestea care sunt

contaminate sau e probabil să fi fost contaminate cu virusuri ale influenţei aviare şi ale bolii de Newcastle şi care nu pot fi curăţate şi dezinfectate sau tratate eficient, sunt distruse.

99

15.2. Program de curăţare şi dezinfecţie în focarele de boală

Curăţarea şi dezinfecţia în exploataţii comerciale/noncomerciale au drept scop:

- reducerea presiunii virale; - eliminarea germenilor specifici. ZIUA 1: - uciderea păsărilor existente şi tratarea lor ca material de categoria I (rendering); - efectuarea primei dezinfecţii a adăpostului; - combaterea insectelor şi a dăunătorilor din incinte (dezinsecţii şi amplasarea de momeli în grajduri/hale); este recomandabil ca dezinsecţia să fie efectuată imediat după eliminarea cadavrelor, astfel încât temperatura din adăpost să nu scadă; - interzicerea accesului în adăpostul în care s-a efectuat prima dezinfecţie; această interdicţie durează 14 zile şi se aplică inclusiv fermierului. ZIUA 14: - efectuarea curăţeniei mecanice (îndepărtarea bălegarului şi depozitarea lui pe platformă, acoperirea gunoiului, păstrarea pe o perioadă de timp de 120 zile şi prelevarea de probe din acesta la sfarşitul perioadei de depozitare); - efectuarea celei de a doua dezinfecţie. ZIUA 21: - efectuarea celei de a treia dezinfecţii. Se efectuează teste de sanitaţie pentru testarea eficienţei dezinfecţiei. În cazul unui rezultat pozitiv se repetă dezinfecţia. Dacă Buletinele de analiză referitoare la probele de sanitaţie sunt negative, în exploataţia comercială se pot plasa” păsările santinelă”. Dezinfecţia materialelor existente în focar. Acestea se împart în 3 categorii: 1. materiale dezinfectabile; 2.materiale nedezinfectabile (ex. cofraje – în cazul exploataţiilor comerciale de păsări), acestea sunt preluate de autoritaţile competente şi trimise la unităţi de procesare/distrugere, în condiţii de securitate; 3. gunoiul menajer – va fi colectat pe o perioadă de 3-4-5 săptămâni şi neutralizat. Efectul dezinfecţiei este influenţat de: - compusul activ; - temperatură;

100

- umiditatea relativă; - porozitatea suprafetelor; - compoziţia apei; - tipul şi numărul de microorganisme; - timpul de acţiune al compusului activ. După fiecare dezinfecţie se întocmeşte un act de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, după modelul de mai jos: Formularul ................. Act de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare

__________________________________________________________________ DSVSA…………………………………………………….. CSVZ……………………………………………………..

Act de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare Nr……………….data…………………….

Subsemnatul………………………………………………funcţia……………………am efectuat la………………………………………………………………………………………………………………….din localitatea…………………………………………….strada……………………………… ………….nr…………judeţul…………………… ….urmatoarele operatiuni: Operatiunea Felul şi

numarul obiectivelor

Suprafaţa (m²) Produsele folosite

Concentraţia % Temperatura (Cº)

Dezinfectia 1 Dezinfectia 2 Dezinfectia 3 Dezinsectie Deratizare La data efectuării operaţiunii, temperatura mediului a fost de…………….Cº Nr. crt. Materiale consumate U/M Cantitatea Valoarea Gestiunea Valoarea materialelor lei………………………………..factura/chitanţa nr……………………………………………............................................................................... Data…………………..recomandări…………………………………………………………………………………………………............................................................................................. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Semnatura…………………………….. Gestionar………………

101

15.3. Plasarea “păsărilor santinelă” Dacă Buletinele de analiză la probele de sanitaţie sunt negative, în exploataţia comercială, se pot plasa “păsările santinelă”, atât pentru influenţa aviară, cât şi pentru boala de Newcastle, cu respectarea următoarelor condiţii: - să nu fie vaccinate contra bolii de Newcastle şi să provină din exploataţii sigur indemne de boala de Newcastle; - “păsările santinelă” se menţin în exploataţii, sub supraveghere sanitară veterinară, timp de 14 – 21 de zile; - păsările santinelă trebuie să aibă acces şi contact permanent la aproape toată suprafaţa pe care au fost cazate păsări domestice sau alte păsări captive, înainte de confirmarea focarului; - numărul de păsări santinelă ce trebuie plasate în exploataţii trebuie să corespundă cu 1% din densitatea tehnologică normală a efectivului din exploataţie, dar nu mai puţin de 7, iar acestea trebuie distribuite uniform în exploataţie;

- toate păsările santinelă care în perioada celor 14 - 21 zile de la introducerea în exploataţie au murit sau au prezentat semne clinice de boală, trebuie să fie supuse unor investigaţii morfopatologie şi de laborator. Trebuie prelevate probe corespunzătoare şi testate în conformitate cu Manualul de Diagnostic.

CCaappiittoolluull 1166.. OOrrggaanniizzaarreeaa vvaacccciinnăărriilloorr Pentru influenţa aviară nu se vaccinează profilactic. Vaccinarea împotriva bolii de Newcastle alta decât cea prevăzută în programul de vaccinare se face cu vaccinuri autorizate de autoritatea competentă şi poate fi folosită pentru asigurarea statusului imun în situaţia apariţiei bolii în alte exploataţii învecinate sau aflate la risc. Singurele vaccinuri permise pentru utilizare în România sunt cele care au primit autorizarea de comercializare din partea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi care corespund cerinţelor legislaţiei comunitare. Institutul naţional pentru verificarea calităţii şi valabilităţii vaccinurilor permise pentru uz profilactic în România, este Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar (I.C.P.B.M.V). AVCT trebuie să se asigure că organizatorii concursurilor şi expoziţiilor iau toate măsurile necesare pentru ca numai porumbeii voiajori care au fost vaccinaţi contra bolii de Newcastle să fie admişi la concursuri şi expoziţii.

CCaappiittoolluull 1177:: SSttiinnggeerreeaa bboolliiii 11.1 Reguli de repopulare

Stingerea focarelor de boală reprezintă momentul ridicării tuturor măsurilor şi restricţiilor, când se constată că:

102

a) pe teritoriul localităţii nu mai există păsări bolnave sau ţinute sub observaţie pentru boala declarată; b) rezultatele examenelor de laborator efectuate pe probele recoltate din focar, zona de protecţie ori de supraveghere sau eventuale zone suplimentare de protecţie sunt negative; c) s-au realizat integral măsurile de profilaxie şi de control stabilite; d) nici una din păsările santinelă nu a prezentat semne clinice de boală sau nu a dezvoltat anticorpi. În acest sens, medicul veterinar oficial întocmeşte un act sanitar veterinar de stingere a epizootiei, conform modelului de mai jos. Actul sanitar veterinar de stingere a epizootiei, se înregistrează la primăria localităţii pe teritoriul căreia a evoluat epizootia. Formular nr...............: Act sanitar veterinar de stingere a epizootiei ___________________________________________________________________

DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR Circumscripţia Sanitar-Veterinară Zonală............................

ACT SANITAR-VETERINAR DE STINGERE OFICIALĂ A FOCARULUI DE BOALĂ Nr.............din...............

1. Denumirea bolii.......................................................................................................... 2. Speciile de animale afectate....................................................................................... 3. Data declarării bolii....................................................................................................... 4. Localitatea..................................proprietarul ..............................,cod exploataţie............. 5. Situaţia centralizată a datelor la sfârşitul evoluţiei bolii: a) numărul de animale receptive existente la data declararii bolii......................................... b) numărul de animale îmbolnăvite...................................................................................... c) nr. de animale sacrificate.................................................................................................... g nr de animale ucise.............................................................................................................. h) nr. de animale vaccinate..................................................................................................... i) numărul de animale moarte ............................................................................................... 6. Constatări privind:

a) absenţa bolii în exploatatie.................................................................................... b) perioada scursă de la ultimul caz de boală........................................................ c) rezultatele examenelor de laborator B.A. nr.................................................................. d) realizarea măsurilor stabilite.............................................................................

7. Data ridicării măsurilor şi restricţiilor sanitar veterinare.................... Medic veterinar oficial LS Semnătura şi ştampila

103

Am luat la cunoştinţă şi am primit un exemplar

Primar

CCaappiittoolluull 1188.. SSuussppeeccttaarreeaa//ccoonnffiirrmmaarreeaa iinnfflluueennţţeeii aavviiaarree//bboolliiii ddee NNeewwccaassttllee îînn aabbaattoorr

În cazul suspicionării sau confirmării influenţei aviare/bolii de Newcastle în abatoare, AVCT trebuie să se asigure că, pe baza unei evaluări a riscului, toate păsările prezente în abator sunt sacrificate, cât mai repede posibil, sub supervizare oficială. Atunci când astfel de păsări sunt sacrificate, carnea şi orice subproduse provenite de păsările domestice şi carnea şi subprodusele provenite de la orice alte păsări domestice care ar fi putut să fie contaminate în timpul tăierii şi procesului de producţie, trebuie păstrate separat până când investigaţiile efectuate sunt finalizate. În cazul confirmării influenţei aviare/bolii de Newcastle carnea de pasăre şi orice subproduse provenite de la păsările domestice care ar fi putut să fie contaminate în timpul tăierii şi procesului de producţie, trebuie să fie eliminate cât mai curând posibil sub supervizare oficială. În cazul confirmării bolii, carnea de pasăre se va confisca şi denatura în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Abatorul şi exploataţia comercială din care au provenit păsările se supun operaţiunilor de curăţenie şi dezinfecţie menţionate în prezentul manual.

104

CCaappiittoolluull 1199.. CCoonnţţiinnuuttuull uunnuuii ““ddoossaarr ddee ffooccaarr”” Dosarul fiecărui focar de influenţă aviară/boală de Newcastle este întocmit de medicul

veterinar oficial şi trebuie să cuprindă următoarele documente:

A. Documente cu modele tip, inserate în prezentul manual 1. Decizie de supraveghere în suspiciunea de influenţa aviară/boală de Newcastle în

exploataţiile de păsări

2. Decizie de informare a cetătenilor cu privire la măsurile instituite în suspiciunea de influenţă aviară/boală de Newcastle

3. Decizie de ucidere în caz de suspiciune/confirmare de influenţă aviară/boală de Newcastle

4. Cerere de analiză (notă de însoţire)

5. Formular privind inspecţia exploataţiilor de păsări

6. Formular orientativ pentru realizarea investigaţiei epidemiologice

7. Decizie de stabilire a zonelor de restricţie

8. Act sanitar veterinar de declarare a focarului de boală

9. Raport de notificare suspiciune/confirmare

10. Fişe de evaluare şi documente privind despăgubirea

11. Formular privind evidenţa păsărilor ucise

12. Decizie de ucidere în caz de confirmare a pestei porcine africane

13. Cerere către Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului pentru îngropare

14. Act de dezinfectie, dezinsecţie şi deratizare

15. Act sanitar veterinar de stingere a epizootiei

B. Documente care nu au modele specifice în manualul operaţional, ele fiind ori documente elaborate ad-hoc în CLCB, ori documente elaborate de laboratoare sau alte instituţii.

- Buletinul de analiză la suspiciunea bolii; - Buletinul de analiză la confirmarea bolii; - Planul de acţiune pentru combaterea şi controlul bolii; - Harta focarului; - Proces verbal privind evidenţa animalelor ucise ca urmare a aplicării măsurilor de

control al bolii; - Derogări (dacă este cazul); - Buletine de analiză în urma testelor de sanitaţie a fermei;

105

AANNEEXXĂĂ:: MMooddeellee ddee aaffiişşee ddee rreessttrriiccţţiiee

1.a. ptr. Influenta aviară

DRUM ÎNCHIS !

ACCESUL

INTERZIS !

INFLUENŢĂ AVIARĂ

106

ACCESUL INTERZIS !

ZONĂ DE

RESTRICŢII

INFLUENŢĂ AVIARĂ

ZONĂ DE

RESTRICŢII

107

EXPLOATAŢIE SUB

SUPRAVEGHERE OFICIALĂ

SUSPICIUNE INFLUENŢĂ

AVIARĂ INTRAREA

INTERZISĂ !

108

SUSPICIUNE INFLUENŢĂ

AVIARĂ ATENŢIE !

CIRCULAŢIA INTERZISĂ !

INFLUENŢĂ AVIARĂ!

ATENŢIE !

109

ACCESUL

INTERZIS !

ZONĂ DE RESTRICŢIE

INFLUENŢĂ

AVIARĂ

1.b. ptr. Boala de Newcastle

DRUM ÎNCHIS !

110

ACCESUL INTERZIS !

BOALA DE

NEWCASTLE ACCESUL

INTERZIS !

ZONĂ DE RESTRICŢII

111

BOALA DE NEWCASTLE

ZONĂ DE RESTRICŢII

EXPLOATAŢIE

SUB SUPRAVEGHERE

OFICIALĂ

SUSPICIUNE BOALA DE

NEWCASTLE

112

INTRAREA INTERZISĂ !

SUSPICIUNE BOALA DE

NEWCASTLE ATENŢIE !

CIRCULAŢIA INTERZISĂ !

113

BOALA DE

NEWCASTLE! ATENŢIE !

ACCESUL

INTERZIS !

ZONĂ DE RESTRICŢIE

BOALA DE

NEWCASTLE

114

PROTOCOL PENTRU IMBRACAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE (Sursa: EuFMD- FAO)

1.Pregatirea echipamentului & hainelor de protectie inainte de a pleca catre exploatatie

2.Pregatirea zonei curate= “clean” & si murdare =“dirty” in masina

3. Scoaterea ceasului & a bijuteriilor inainte de a parasi masina

4. Punerea telefonului mobil intro punga cu fermoar (ziplock)

5.Transportul echipamentului la exploatatie in punga de plastic

6. Identificarea locatiei potrivite pentru separarea zonelor curat=”clean” si murdar= “dirty”

7.Pregatirea punctelor de dezinfectie curat =“clean” & murdar =”dirty” la bariera de igiena (zona demarcatie curatmurdar)

8.Imbracarea costumului de protectie de unica folosinta

9. Imbracarea costumului de protectie, impermeabil de unica folosinta

10.Incaltarea cizmelor –introducerea costumului de protectie de unica folosita in interiorul cizmei

11. Tragerea peste cizme a costumului de protectie impermeabil

12. Punerea husei / invelitorii pentru cizme

13. Punerea a doua perechi de manusi de unica folosinta

14. Tragerea mansetei costumului de protectie interior intre cele doua perechi de manusi

15. Lipirea cu banda scotch a celei dea doua perechi de manusi de primul costum de protectie

16. Tragerea mansetei costumului de protectie impermeabil peste manusi

17. Tranportul echipamentului in exploatatie

18. In exploatatie nu scoateti telefonul mobil din punga de plastic cu fermoar

115

PROTOCOL PENTRU DEZBRACAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE (Sursa: EuFMD- FAO)

1.Dezinfectarea echipamentului & a exteriorului recipientelor/pungilor in care se afla probele

2.Punerea echipamentului & probelor in sacul pentru echipament situate in zona curata

3. Scoatearea acoperatorilor de cizme & punerea lor in puga pentru gunoi, pentru distrugere

4.Dezinfectarea picioarelor costumului de protectie impermeabil

5. Curatarea & dezinfectarea riguroasa a talpii cizmelor

6.Dezinfectarea costumului de protectie impermeabil

7.Scoaterea costumului de protectie impermeabil

8.Introducerea costumului de protectie impermeabil (PPE) in punga situata in zona curata

9. Scoaterea perechi exterioare de manusi –atingand doar suprafata externa

10. Scoaterea celei dea doua perechi de manusi prin introducerea unui deget in interiorul ei si scoaterea inverse a acestora punerea lor in punga cu gunoi

11. Trecerea in zona curata & dizinfectarea cizmelor

12.Scoaterea costumului de protectie &punerea lui in punga cu gunoi situate in zona mrdara

13. Scoaterea primei perechi de manusi – atingand numai suprafata externa a acestora

14. Scoaterea manusilor prin introducerea unui deget in interior ul mansetei si scoaterea inversa a acestorapunerea lor in sacul cu gunoi

15.Introducerea echipamentului si a costumului de protectie in cate doua pungi & sigilarea lor cu banda adeziva rezistenta

16.Dezinfectarea partii exterioara a galetii

17.Dezinfectarea/spalarea mainilor utilizand protocolului in 6 pasi

18.Stergerea fetei cu servetele umede 19. Turnati dezinfectantul peste folia de plastic & punetio in punga cu gunoi

20. Punerea pungilor cu echipamentul & costumul de protectie in zona “dirty” =murdara a masinii

autoritatea naŢionalĂ sanitarĂ veterinarĂ Şi pentru ... · 4 5.1.5 procedura privind...

Documents