VB»aUTRJN*a^Drtinn

****NOvf ptHţa m a r» ar. *0.DmrÄnnA»» -*<• 9*

.«uvnvipt« nu m r r t d a l lMSERATE

m aamimetrefliHie (B 1r««nv «1 ;* .iran»-

JIROURI H AHUMTURi"«Bt . tt U JUH.«« JlMtll x ^u^imieid & ím *W Le*«

v demnoii daheiec v Op« < ik íík ' bi Anion Jppeiii.

3uaeaeate a A 7 <Jold> - (t«r ä&xtain Berum. inii ti

nőid ( VTÎ &r>s Ab*«-kőrút). BEIÜL iNUERTIUNILOR : J

-*> <»r- oca pe i vnoni 10 tu peni.ru j pabiioare. Pn- ■ nri mai i « u iapa sania c-voiaxă. - &KCLAMH pe

<rina 3-* •> « en i 80 ban(

A M U L L X I X .

3AZ2TA" 88e lî ílHölÜlautuiiite neitn Atsnt^Os«fen<Pe an an 24 oox.. ^e pese Ins

18 co». pe trei lnn! 6 eor s«rH ie Oumlneei 4 eor. pe an

Patn Ronfcu 11 sutlistat» •*Pe an an 40 tranoi. pe ş4a* ani 80 fr„ pe trei Ioni 1 0 ft B-rlI da OunulneoA 8 fir. pa an.

8 e prenameră la tbte ofi •jele poştale din tn tm şi dii afară si (a d-mi ooieotori.

auommui) palii BraciJowtir.tNr im>NM, Piaţa mare

T&rgul lnnlai Nr. 80. e tă ţii 1.. Pe an an 80 oor.. pe şea* •uni 1 0 oor.. pe trei luni 6 ooi Cu dusul In oasă: Pe un ar 8« oor.. pe şese luni 18 oor. pe trei luni 8 oor. — Un eseu» piax 10 bani. — Atât abona nenteie c&t şi inserţiuniie «unt e ee plăti tnamte

\r . 267 Braşov. Duminecă 3 (16) Decemvrie 1 9 0 6 .

Disolvarea parlamentului german.Şedinţa dela 13 Decemvrie c. a

parlamentului german a fost una din cele mai agitate, ce le-a avut până acuma acest corp legiuitor. Să ştia mai dinainte, că în chestiunea credi­tului cerut pentru trupele de pază din coloniile Germaniei în Africa de sud-vest va fi inevitabilă o cioc­nire între parlament şi guvern.

îndată ce s’a deschis şedinţa cancelarul Biilow a cerut cuvântul. Intr’o vorbire scurtă el a desfăşurat toate motivele, cari îndeamnă pe gu­vern să perziste ca numărul actual al trupelor din Africa de sud-vest să fie susţinut intact. Ar fi, clise, un pă­cat naţional, ce l’ar comite parla­mentul dacă s’ar retrage înaintea acestei ultime jertfe. In fine cance­larul cjise cu voce ridicată, apăsat şi solemnei: „De cumva m’aş înşela în presupunerile mele, atunci ca diri­guitor responzabil al afacerilor impe­riului n’aş fi în stare a subscrie o astfel de capitulaţiune înaintea po­porului german şi a istoriei!“

Cuvintele cancelarului au făcut o adâncă impresiune. Câteva secunde a fost tăcere în sală, apoi s’a pro­dus o mare mişcare şi dreapta pre­cum şi liberalii naţionali au isbucnit in aplause furtunoase. Nu-şi putea da seamă nimeni, ce a vrut să (Jică cancelarul cu cuvintele de mai sus. Vrut’a să anunţe disolvarea par­lamentului sau propria lui dimisiune? După rostirea declarării sale, cance­larul a părăsit sala.

Intr’aceea se răspândise ştirea, că cancelarul s’a dus la o şedinţă a consiliului federal, ce s’a ţinut în clă­direa parlamentului şi că este decis de a disolva „Reichstag“-ul dacă nu va ceda.

In mijlocul acestei dispoziţii ge­nerale estrem iritate s’a început des- baterea „colonială“ în „Reichstag“.

La ordinea (jilei a fost creditul suplementar pe 1906 pentru colonia din Africa sud-vestică, prin care se îerea încuviinţarea sumei de 29,220.000 ărci pentru operaţiunile militare, emisiunea camerei aleasă de majo­

rate a pretins prin raportorul cen- olui Dr. Spahn să se refuze eredi- 1 suplementar.

Afară de propunerea guvernului fost Ia ordinea dilei două propu-

leri, una a centrului (clericalii), iar Cealaltă, a liberalilor.

Centrul propuse să se încuviin- e numai 20 288,000 mărci» cu in-

icaţiunea ca mult până la 31 Măr­ie 1907 să se retrimeată în patrie

0 de soldaţi din trupele de pază; it-odată să se înceapă pregătirile ntru ca să fie readuşi în patrie — iţi 5600 de soldaţi, aşa ca să ră~ înâ în colonie cu totul numai 2400 ldaţi de pază.

Liberalii au propus, că trimite- ni patrie a 4000 de oameni să efectueze în decursul anului bud-

itar şi să se facă pregătiri pentru icşorarea succesivă a numărului tru- ilor din Africa sud-vestică, î»să nu- ai în măsura în care vor i^rta îm- ijurările.

Aşa-darâ „Reichstag“-ul a avut să decidă între propunerea guvernului şi propunerile de mai sus. Guvernul vrea adecă să aibă în Africa sud- vestică 12,000 de oameni trupe de pază şi s’a declarat gata de a retri­mite în patrie până la 1 Aprilie 1907 4000 de oameni. Propunerea mijloci­toare a liberalilor a cerut numai ca promisiunea guvernului privitoare la retrimiterea a 4000 de oameni să se cuprindă în textul legii. La aceasta propunere s’a alăturat mai în urmă şi guvernul.

Votarea s’a făcut în ordinea urmă­toare: întâiu s’a votat asupra propune- rei mijlocitoare a liberalilor, care a fost insă respinsă cu o majoritate de 5 voturi (cu 176 contra 171). S’a vo­tat apoi asupra propunerei guvernului care a căzut faţă cu o majoritate de 10 voturt (168 au votat cu »da« şi 178 cu »nu«). In urma aceasta a treia propunere, a centrului, nici nu s’a mai adus la vot; creditul suplementar fiind definitiv refuzat de majoritate.

După votare s’a ridicat imediat principele Biilow şi a comunicat par­lamentului ordonanţa împărătească, prin care Reichstagul se disoalvă şi care a fost ascultată de deputaţi stând cu toţii în picioare. Pe temeiul acelei ordonanţe Biilow — între aplausele dreptei şi aprobările ironice ale social democraţilor — în numele guvernelor federale şi la porunca Majestăţei Sale împăratului a declarat închise şedin­ţele „Rechstag“-ului.

Faptul disolvărei parlamentului german este un eveniment de cea mai mare însemnăte, ce se comentează în momentul de faţă de pressa din toată lumea. Cancelarul Biilow s’a rupt de centru (partidul catolic), cu care a lucrat necontenit de când ocupă postul său. Social-democraţii şi Polonii au votat fireşte cu centrul. Vorbitorul polon a produs chiar mare turburare în decursul desbaterei amin­tind de „fapta mişelească“ a guver­nului, care sileşte pe copiii de şcoală poloni să facă grevă şcolară.

In contra acestor partide cari la olaltă prezentă o putere formidabilă, va trebui să lupte guvernul la nouăle ale­geri având în tabăra sa pe conserva­tivi, pe naţional-liberali si fracţiunile li­berale.

Mulţi prevăd şi predic, că la nouăle alegeri, ce vor fi în Februarie anul viitor, va ieşi iarăşi opoziţia în­vingătoare. împăratul Wilhelm să fie decis a disolva din nou Reichstagul în cazul acesta. De altă parte cei ce stau adi pe partea d-lui Biilow, îl feli­cită în speranţă, că campania electo­rală se va termina cu o cădere a „clericalilor“ şi Germania va întră şi ea în luptă cu papismul sub cunoscuta deviză „Los von Rom“*

lăţii a treia şi doreşte ca ea să fie înfiin­ţată într’un ţinut locuit de naţionalităţi. Au mai sorbit deputaţii Nagy, Szâsz, Ld- vay şi Sîmko.

In şedinfa de eri a dietei s’a conti­nuat desbaterea asupra budgetului ministe- riului de culte şi instrucţiune publică. Dep. Bela Metzner a polemisat cu V. Goldiş. Dep. Kâllay e de părere că nu trebue să se facă deosebire între învăţătorii confe­sionali şi cei de stat. Dep. Francisc Stei­ner vorbeşte despre înfiinţarea universi-

Discursul d-lui dep. Ştefan C. Poprostit în şedinţa de ia 6 Decemvrie a camerei

ungare.— Urmare. -- După pauză.

Preşedintele: Deschid din nou şe­dinţa. Domnul Ştefan C. Pop are cuvântul.

Şt. C. Pop: On. Cameră ! (S’auzim !) Foarte vă mulţămesc d-lor deputaţi, că m’ascultaţi cu răbdare şi atenţiune, dar fiind-că mai mulţi dintre D-voastrâ au zis, că din păcate şi în ţinuturile maghiare sunt în mai multe locuri asemenea stări, cum sunt cele arătate de mine, deşi poate nu tocmai în măsura aceasta, voiu îndrăzni a da explicare completă la toate cele ară­tate de mine, pentru-ca nu cumva să fiu acuzat că am adus înaintea acestui înalt for acuzaţiuni iscodite, cari nu se pot ve­rifica. Vă voiu expune rând pe rând pro­bele mele amintite la acuzaţiunile cele mai grave, pe cari le întregesc acum.

In ce priveşte pausalele (âtalânyfisz- szeg) - la chestiunea aceasta atrag cu deosebire atenţiunea d4ui ministru al jus­tiţiei, — De fapt sub titlul de cheltuieli de administraţie şi cotezaţii pentru fondul gornieilor se încasează astfel cheltueli şi se ameninţă că “11 citaţie Tn caz când acelea nu se pot încassa. Şi aici îndrăznesc a atrage atenţiunea Dv. asupra actelor ofi­ciale, pe cari ie am în mânile mele, acte încheiate asupra execuţiei hipotecare. Con­form acestor acte (ceteşte): asupra comu­nei Vidrei de sus s’a făcut întabulare hipo- tecară pentru 1600 cor. asupra comunei lara 1067 cor. Secătură 1386 cor. Câm­peni 570 cor. Rubrele referitoare la aces tea sunt în posesiunea mea.

On. Cameră! Dacă binevoiţi a ur­mări cu atenţiune budgetul, vă veţi con­vinge, că suma do pauşal, pe care comi­tatul Turda-Arieş este obligat a-1 plăti statului este de 10,000 coroane, din cari 5000 cor. cad în sarcina acestor comune nenorocite. îşi poate imagina ori-cine, ce imparţialitate se manifestă din partea mu­nicipiilor, când sumele acestea se repar­tizează pe indivizi şi se face execuţia. (Mişcare.) Statul, socot, că nu are inten- ţiunea aceasta şi nu pentru aceea cheltuim noi milionul, pentru ca să vindem la li­citaţie averea acestor nenorociţi.

In ce priveşte instituţiunea gorni- cilor, să mi-se dea voie* a releva unele lucruri.

In Septemvrie, când am umblat prin­tre aceşti nenorociţi, cari au venit la mine ocolindu-şi preoţii, mi-s’a zis să nu întru cu nimeni în contact, să nu vorbesc cu nimeni căci se tem că mă voiu schimba şi nu voiu vedea adevărul curat. Mi-s’a zis, să vie aici domnii miniştrii şi să vadă ce e cu munţii noştri! Observ, că munţii sunt proprietatea erarulu?, dar ţărănimea d’acolo îi numeşte »munţii noştri«.

Gornicul din Dâmuş tine doi munţi şi — aceasta o ştiu numai din auzite — are vr'o 20—40 vite, are pe an câte 80 cară de fân, pe care îl vinde scump co­munelor din împrejurime. Gornicul din Albac are casă cu etaj şi este stăpân şi poruncitor peste întreaga comună.

întreb, onorată Cameră, oare poate să admită bunul simţ, ca un om, care are un salar cinstit, ba încă un salar foarte bun în comparaţie cu pregătirile sale, — să excludă dela păşune în mod nedemn şi sub diferite pretexte pe nişte oameni să­raci, să exploateze munţii cei mari în propriul său folos? Erarul să îngrijeşte de dânsul, îi dă un anumit teritor pentru un număr oare-care de vite, dar nu-i :dă dreptul să poată sustrage comunelor un munte sau chiar doi munţi întregi.

îmi iau voie a întreba la acest loc— ceea-ce am mai relevat — că unde se va ajunge dacă se va enunţa sistematic im­posibilitatea de a încassa? In privinţa a- ceasta se procedează uman ; dar mai este un motiv. EraruJ, îndată ce se enunţă in- solvenţa, plăteşte imediat cheltuielile de procedură, pe când dacă acele cheltuieli trebue să se îucasseze dela un ţăran, ur­mează o lungă procedură, sechestru, lici­taţie şi multe alte lucruri desagreabile; pe calea aceasta însă — scuzaţi, nu vreau să suspiţionez — pe când pe deoparte ajunge lesne la bani, pe de altă parte se vor multiplica cazurile de contravenţie, şi este ne mai pomenit, ca în asemenea ţi­nuturi să fie comune cu câte 4—5000 ca­zuri, şi sub astfel de pretexte să i perze- cute pe bieţii oameni. Abuzurile acestea trebue suprimate într’un chip oare-care, căci statul n’are nici un folos, ci numai pagubă. Guvernul central, fără ca să bă­nuiască, provoacă ura faţă cu sine însuşi în sufletele acelor oameni nenorociţi.

Am zis, onorată Cameră, că deoarece chestia este în aşa grad o chestie de in­teres comun, pe cât îmi va fi posibil, voiu ocoli personalităţile. Cu toate acestea, fiind­că on. mei colegi cu drept cuvânt au în- , trebat, unde-mi sunt probele, sunt nevoit a vorbi şi despre acestea. Căci am ridicat şi o acuză gravă şi anume că acei oameni, la cari amenda s’a comutat în arest — sunt aplicaţi la corvadă particulară. In privinţa aceasta aş putea să numesc nu numai pe uuui, care a făcut asemenea corvadă. Am întrebat dela unii bărbaţi in­teligenţi de^acölo, dacă este cu putinţă acest lucru? Mi-s’a răspuns afirmativ. Nu ştiu, dacă a iâcut’o actualul soigăbirău, ori vr’un antecesor al său, dar ştiu că soîgăbirăul a făcut’o.

Cealaltă chestiune, mai delicată, este abuzul ce se face cu pescaritul. Regret foarte mult, că nu văd aici pe întrerupă­torul deputat Rákosi Victor (Mişcare) căci chestia aceasta pe dânsul l’ar interesă mai tare atât ca om cât şi ca poet.

In cercul acesta şi în comunele apar­ţinătoare lui, pescâritul îl ţine în arândă atât în parate cât şi în cele două Arieşuri domnul fisolgăbirău.

Poporul asuprit la extrem, fireşte, nici nu îndrăzneşte a se apropiă, ca să concureze cu d-lui la licitaţie. L’a arendat aşa dar dânsul. Socot că este incorect şi greşit, ca fisolgăbirău) să aibă în mânile sale pescăritu). din cauza că în senzul legii tot flsolgăbirăul este chemat a interveni în cazuri de contravenţie, şi priu urmare el este persoană interesată în cauză (Aşa este!) Şi oamenii acolo sufer de foame. M’am convins singur, că coeficientul morta­lităţii acolo este colosal de mare. Şi când acei oameni, mânaţi de foame se duc să prindă de sub vr’un bolovan un păstrăv, îi prinde gendarmul, îl pedepseşte adesea nu numai pe el, ci şi pe tatăl său. Şi pe­deapsa este teribilă.

Iată sentinţele: Întruna d. e. incul­patul este condamnat pentru contraven­ţie de pescuit la câte 100 coroane amen­dă principală, apoi în seusul §-lui 65 la câte 50 coroane amendă, ceeace este o amendă comutabilă în închisoare de câte 28 zile.

Un caz şi mai interesant vă spun, fiindcă aruncă lumină asupra modului de cugetare al poporului (Mişcare). Inculpatul este dat în judecată. Se face acuza. Re­clamant este flsolgăbirăul, iar ca judecă­tor este iscălit soigăbirău), în exhibit însă vedem numele fisolgăbirâului reclamant. Ţăranul ia actul în mână şi întreabă de la cine a venit şi ce conţine? Te-au amen­dat la 50—100 coroane. El zice : Frumoasă dreptate! Domnul fisolgăbirău îşi face sin­gur dreptate !

Acestea sunt probe, că aici nu sunt stări sănătoase. Deoarece pescăritu! apar­ţine cadrului acestui portofoliu al agricul- turei, rog, cu profund respect pe domnul ministru al agrieulturei, să ia măsuri, ca să nu se mai întâmple asemenea abuzuri

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I , Nr. 267.—1906.

căci prin aceasta sufere şi cinstea justiţiei şi a administraţiei. Ţăranul cu drept cuvânt zice: lată judecătorul acesta îşi face sin­gur dreptatel Apoi pedepsele încă sunt grozave. Unul din colegii mei deputaţi a fost martor, cum gendarmii au escortat pentru câte un păstrăv, băieţi de câte 10 ani dela Mărişel până la Gilău, distanţă de 50 kilometri. Iată ce lucruri se întâm­plă, când nişte oameni ai autorităţii pu­blice, cari în acelaş timp sunt şi organe de justiţiă — regret că flsolgăbirâului din punct de vedere penal i se acordă aseme­nea autoritate — iau în arendă dreptul de pescărit şi apoi pedepsesc atât de ine­xorabil.

întreb pe Onorata Cameră, este co­rect, ca solgâbirăul să vândă peşte în Abrud şi păstrăvi în Roşia, şi oare ser­veşte spre înălţarea nimbului corpului ad­ministrativ, dacă ţăranul îl vede adeseori acolo pe flsolgăbirău împreună cu odăiaşul •(haiducul) său ? Eu în privinţa aceasta pro­fesez principiul, pe care socot că-l împăr­tăşesc cu mine împreună toţi aceia, cari cunosc privaţiunile şi trebuinţele omului sărac, anume că pârâiaşele şi apele din munţi n’ar trebui supase rigoarei extreme, căci adesea foamea şi necesitatea extremă este aceea, care îl constrânge la contra­venţie pe bietul ţăran. îmi exprim părerea, că de geaba zice cineva că acei arendaşi •procură material de prăsit, cu toate că pentru sporirea contingentului de peşte nimica nu iac, deoarece în apele de munte mici că se pot instala staţiuni de prăsit. Iată de ce nimeni n’are vr’un folos din asemenea procedura, ci numai pagubă.

(Finea va urma)

Din camera română.Am publicat în nr. trecut al foaiei

noastre importantul discurs ai primu­lui ministru Cantacuzino, prin care să ţintueşte faptul, că toate partidele din camera română într’un avânt de pa­triotism şi de lealitate s’au unit în tiotărîrea de a renunţa la desbaterea respunsului la Mesagiul Tronului din causa boalei Regelui şi de a primi ^proiectul cu unanimitate.

Azi dăm loc şi declaraţiilor ce s ’au făcut cu această ocaziune în nu­mele partidului liberal şi al partidu­lui junimist.

D-l Costinescu a făcut în numele partidului liberal următoarea declara- tiune :

D-lor, trecem printr’o grea încercare. ©8 un an de zile sănătatea iubitului no­stru suveran este sdruncinată. Ţara în­treagă e cuprinsă de îngrijire, căci este conştientă de recunoştinţa ce datoreştn Regelui Caro!, care de patru-zecî de ani •conduce fără întrerupere destinele Patriei ou înţelepciune şi isbândă.

Cu toţii înălţăm rugile noastre cătră Cer, ca însănăioşarea deplină a Majestăţii Sale să înainteze cu paşi repezî.

Pătrunşi de grijă şi ca semn de de votament şi de respect pentru prea iubi­tul nostru rege, opoziţiunea naţională li­berală declară, că nu va lua parte la de­zbaterile adresai, reservându-şî a discuta actele guvernului în cursul sesiunei Cor­purilor legiuitoare.

D-l P. P. Carp, şeful partidului conservator-junimist, a făcut următoa­rea declaraţiune :

D-ie preşedinte! Faţă cu starea sănă­tăţii Majestăţei Sale, pentru a cărui grab­nică îndreptare înălţăm cu toţii rugile noastre la Cer, oposiţia conservatoare ne­voind să turbure repausul de care Maje- statea Sa are nevoie, crede indicat de a nu lua parte la discuţi unea adrese?, prin care parlamentul întră în contact direct cu coroana. Respectuoasa reservă ce ne Impunem faţă cu Suveranul, nu ne va îm- pedeea de a discuta la timp oportun ac tele guvernului.

Programul lui Apponyi.Publicăm astăzi în extras unele din

declaraţiunile contelui Apponyi, făcute în şedinţa de Joi a camerei ungare.

Înainte de toate Apponyi a cerut ca­merei, să întimpine cu încredere progra­mul, ce-1 va desfăşura. Guvernul actual este numai un guvern de transiţie şi când a preluat agendele guvernării, a lă- cut aceasta numai pentru a scăpa ţara din crisele şi încurcăturile ce ar fi urmat. Pe basa actuală guvernul nu vrea să desfă şure o activitate mai îndelungată In sta­diul acesta de transiţie guvernul va re-

solva însă nu numai afacerile curente ci se va nizui a întări naţiunea pe întreaga linie. Guvernul se va folosi de timp, pen­tru a delătura pe cât va fi cu putinţă ma­terialul critic. Deabia câtid îi va fi succes să delăture pe basă naţională căuşele, cart pricinuesc crisele, deabia atunci cabinetul va putea urma o activitate stabilă de gu­vernare.

Chestiunile din resortul cultelor, cari aşteaptă grabnica lor resolvare sunt ur­mătoarele : executarea articolului de lege XX din 1848, regularea congruei şi resol- varea mulţumitoare a chestiunilor confe­sionale.

Pe terenul instrucţiunei publice se impune ameliorarea referinţelor învăţă­mântului poporal. In anul 1904 n’au cer­cetat şcolile primare 337.994 copii (dela 6—11 ani). Indeoseb în Alföld numărul co­piilor, cari se sustrag dela şcoală, e în­spăimântător. Causa e lipsa de şcoli. Pen­tru a sana acest mai e rău, se impune în­fiinţarea a cel puţin 4000 şcoli şi a unui număr tot atât de mare de învăţători, cari ar recere cheltuelî de cel puţin 4 milioane coroane. (Dep. Farkashazy : Pentru marină dăm mai mult, decât pentru şcolile pri­mare !)

Continuând Apponyi se declară gata să ajutoreze pe acei factori, biserici şi co­mune, cari susţin şcoli proprii, dar de altă parte va urmări cu cea mai mare rigoare acele şcoli, cari desfăşură o activitate, con­trară ideii statului naţional maghiar.

Trecând la chestiunea salarisării în­văţătorilor, Apponyi recunoaşte că plânge rile învăţătorilor sunt — durere — îndrep­tăţite. Chestiunea salarisării învăţătorilor trebue cât mai grabnic regulată. Chestiu­nea aceasta nu e numai o transacţiune matematică ci şi politică. Pianul guvernu­lui e de a stabili ca salar prim al învăţă­torilor de stat suma de 1000—1200 cor. cu cvincvenalii în suma de 200 cor, astfel încât salariile învăţătorilor de stat să se urce cu timpul la suma de 2200 — 2400 cor. Pentru învăţătorii, cari nu aparţin statului, salarul va fi la început dt aseme- nea de 1000—2000 cor. Cvincvenaliiie vor fi însă mai mici. Învăţătorii aceştia vor fi însă împărtăşiţi din partea statului cu fa­voruri în caşul, când în scoalele lor se va observa întru toate planul aprobat de cătră ministeriul de culte cu privire la învăţământul limbei maghiare, când se vor introduce în şcoalele loc manualele apro­bate de ministeriu si se vor preda mate­matica, istoria şi computul începând din <1 IV în limba maghiară. Acei însă cari vor observa o posiţie isolată şi se vor re­trage într’o cetăţuie, din care poartă râ- i>oiü contra ideei statului naţional, nu nu­mai că nu vor fi împărtăşiţi de bineface rile guvernului, ci guvernul îşi va ţinea de datorinţă, ca acele cetăţui să dispară cât mai îngrabă de pe faţa pământului.

Privitor ia reforma instituţiunei in­spectorilor şcolari se va prezenta un pro­iect de lege. Se vor introduce în toate co­munele şcoli de repetiţie agronomice. Se ca da o deosebită atenţiune şi învăţămân­tului în şcoale secundare. In curând se va prezenta şi un proiect de lege cu privire la înfiinţarea unei nouă universităţi.

Apponyi încheie, declarând că în acti­vitatea sa e condus numai de un singur gând: de ideia naţională şi de întărirea unităţii statului ungar.

Scrisoare din Bucureşti.30 Nuemvrie.

Starea sănătăţii Regelui Carol s’a îmbunătăţit în mod simţitor, astfel încât s’a putut da jos din pat şi să lucreze cu mai mulţi miniştri. Mâne soseşte celebrul profesor Dr. Aorden pentru ca să facă o nouă diagnosă asupra stărei sănătăţii Su­veranului. Din causa acestei boale opoziţia liberală şi junimistă din Parlament s’a ab­ţinut dela discuţia asupra răspunsului la Mesagiul tronului, tot astf I şi majoritatea parlamentara. Duminecă Regele va primi în sala tronului pe membrii comisiunei ca­merei deputaţilor, cari ii aduc răspunsul la Mesagiu.

— In zilele de 3, 4 şi 5 Decemvrie se ţine în capitală un congres al porii dului liberal, la cari au fost invitaţi pe lângă foştii miniştrii, deputaţi, senatori şi prefecţii ultimului regim liberal, ?n totul vre-o 400 de persoane. Congresul va fi presidat de D. Sturdza, şeful partidului, care va ţine un discurs asupra situaţiunei politice generale. După aceea d 1 Ionel

| Brătianu va espune noul program al par­tidului.

In unele cercuri politice se crede că acest congres a fost convocat în vederea venirei la putere a liberalilor şi că parti­dul conservator guvernamental se va re­trage în opoziţie pentru ca să se poată împăca cu gruparea junimistă de sub şefia d-lui P. Carp.

— Despre caşul cu reîntregarea d-lui general Moise Groza, care prin decisiunea curţii de cassaţie, contenciosul adminis­trativ s’a decis în favorul generalului Groza, veţi fi având deja şi poate veţi fi şi pu­blicat deja amănunte. Observ numai că caşul a făcut adevărată sensaţie şi nu nu­mai in cercurile militare.

— Duminecă 3 Decemvrie membrii Sindicatului ziariştilor se întrunesc la un prânz comun în restaurantul Iordache, pentru ca să se consfătuiască asupra ches­tiunilor cari vor fi discutate în adunarea generală anuală, care se va ţine la 10 De­cemvrie. Prânzul va fi prezidat de d-l Ion Procopiu, preşedintele Sindicatului.

C.

Reintegrarea generaluluiMoise Groza în armată.

Importanta deciziune a Contenciosului Administrativ.

Sub titlul de mai sus cetim în „Ţara“ din Bucureşti, nr. de la 1 Dec. st. v.

înaintea secţiei III a curţei de casa­ţie (Contenciosul administrativ) s’a judecat eri recursul făcut de d 1 general Moise Groza contra decretului regal nr. 3824 904 prin care a fost pus în retragere din oficiu.

Chestiunea in litigiu.Se ştie că generalul Groza Moise, co­

mandantul diviziei IV, unul din cei mai meritoşi generali — singurul care pe câm­pul de războiu a câştigat două grade, — a fost pus în retragere din oficiu pe ziua de 1 Octomvrie 1906 pe baza art. 27 din legea poziţiei ofiţerilor, care prevede pen­tru generalii de brigadă o limită de vârstă de 63 ani împliniţi.

Or generalul Groza nu împlineşte 63 ani decât în ziua de 2 Februarie 1907 şi deci pe nedrept a fost scos pe ziua de 1 Octomvrie 1906.

Prin acest fapt i-s’au adus prejudicii materiale, de oarece a fost scos la pefizie cu o sumă mai mică, decât aceia ce i-se cuvenia de drept. Se ştie că de la 1 Apri­lie 1906 s’a sporit solda ofiţerilor şi pen- tru-ca un ofiţer să fie scos la penzie cu solda întreagă, trebue să aibă un an ve­chime în gradul şi solda ce o primeşte. Or generalul Groza Moise fiind pus în re­tragere pe ziua de 1 Octomvrie 1906, nu primise solda mărită decât 6 luni de zile şi deci a fost scos la penzie cu o soldă mai mică.

Pentru anularea decretului regal, prin care a fost pus în retragere din oficiu pe ziua de 1 Octomvrie 1906, generalul Gro­za Moise după ce a făcut demersurile pe cale ierarchică a făcut recurs la contenci­osul administrativ..

După cum am spus procesul s’a jude­cat erl.

Generalul Groza a fost asistat de d-nii avocaţi C. Stoicescu, Em. Porumbaru şi locot. Al. Theodorescu.

Ministrul de război a fost reprezen­tat prin d-l avocat Dobrescu.

Pledoariile.După-ce s’a cetit petiţia recurentului

şi decretul regal d-l preşedinte C. C. Şte- fănescu a dat câvântul domnului C. Stoi- cescu.

D-sa a arătat că ministrul de războiu a violat art. 27 din legea poziţiei ofiţeri­lor, care e foarte categorică şi care spune că generalii de brigadă pot fi puşi în re­tragere din oficiu pentru limita de vârstă având 63 ani împliniţi. Ori d-l general Groza neîmplinind această vârstă decât la 2 Februarie 1907 s’a violat legea, adu- cându-i prejudicii materiale importante.

D-l Stoicescu a cerut curţei să anu­leze decretul regal nr. 3824(906, prin care recurentul a fost pus în retragere pe ne­drept şi sa ordone reintegrarea lui in ar­mată cu leafa si drepturile ce le avea pănă la punerea lui în retragere.

D-nii Em. Porumbaru şi Lt. Theodo­rescu au pledat în acelaşi sens.

Punctul de vedere al ministeriului de răsboiu.

Motivele de recurs au fost combă­

tute de d-l advocat Dobrescu, care a sus­ţinut că legea dă dreptul ministrului de războiu să pună în retragere pe un ofiţer chiar în anul când împlineşte limita de vârstă şi nu după-ce a împlinit-o, pentru a nu da loc la încurcături budgetare.

Admiterea recursului.După o scurtă deliberare, Curtea re­

intră în şedinţă şi pronunţă următoarea deciziune:

„ Curtea, pentru motivele ce se vor ve­dea, admite recursul făcut de d-l general Moise Groza, anulează decretul regal nr, 3824/906 din 1 Octomvrie prin care a fost pus în retragere nin oficiu pentru limita de vârstă şi decide ca d-sa să se bucure de leafa şi celelalte drepturi ce le avea înainte de 1 Octomvrie 1906 pană ta inte­grarea sa.

Această deciziune a produs o mare senzaţie.

Decizia de eri a casaţiei mai are o altă importanţă, căci prin ea se stabileşte un fapt asupra căruia era discuţie şi anu­me că ofiţerii trebuesc consideraţi ca func­ţionari ai statului şi funcţionari inamo­vibili.

ŞTIRILE ZILEI.-- 2 (15) Decemvrie n.

Ştiri şcolare. D l Aiex. Kuntz,] direc­tor suprem de studii, a inspectat săp­tămâna aceasta şcoalele secundare român« din Braşov. — La examenul de maturitate de emendare, care s’a ţinut astăzi -mbpre- sidiul d-lui protopop V. Voma la şcoalele com.sup. gr. or. rom. din Braşov, s’au pré­sentât candidaţii Arsenie Stinyhe, Oonst Sfetia şi C. Bobancu, cari toţi trei au tre­cut cu succes esamenul.

La preparandia din Gherla s’a petreeut un incident surprinzător pe caroît pu- bli ăm cu rezerva cuvenita. Iată ce nt scrie despre acest incident »un observa torc, care a vizitat zilele aceste Gherla »In 20 Nov. elevii preparandiali din cur şurile II. III, şi al IV-lea au uiduit d?n saii pe preotul (profesor!?) Iustin Péter, p« care vener conzistor la pus să înveţe e- ievii, că Românii (Oláhok) au venit în Ungaria în 1200 şi atâta. D-l Iustin Péter ştie ungureşte tare bme, iar româneşte li ore atâta ştie numai zice: »de ce n’a|i învăţat ce v’am dat, doară o fost numai o ieacă.c Vener. Conzistor Tar pune în cănţălărie, dar el nu vrea, căci visează j canonicie, doară ştie ungureşte. Elevilor le propune acuma un cleric de anul al IV-lea, care e absolvat dela studii şi e trimis, sărmanul băiat, să cualifiee pe lu­minătorii neamului pribeag. Oare pănă câni va merge tot aşa ?«

Atragem din nou atenţiunea publicu­lui românesc din Braşov şi împrejurimi asupra represer.taţiilor teatrale, ce le vi da d l Zaharie Bârsan, Mercur! şi Joi săptămâna viitoare în sala Redutei dii Braşov. Programul amănunţit îl vom pu biica în numărul viitor.

Detronarea unui împărat nebun. 1)Beau, guvernatorul general al indochin este însărcinat de guvernul francez, c imediat după sosirea sa în Indochina s se preocupe cu afacerea împăratului Thas Tai, a cărui acte de sadism şi crudelital sunt cunoscute. Guvernatorul va trebuii îngrijească ca detronarea acestui împăn să se facă fără de mari dificultăţi. Sui mai mulţi candidaţi în familia dornniton din A mau, pentru ocuparea acestui tro dar cel mai agreat de guvernul franci nu va putea fi numit din cauză, că e ci sátorit cu o creştină, şi nu se poate cei anamiţilor, cari sunt budhişti, sa accepl o împărăteasă creşti t a.

Adunarea generală « representaJoraşului Braşov e convocată pe zilele! 19 ev. 20 Dec. n

In cercul Scheiului a fost ales astl d-l adv. Dr. Eugen Lemenyi membrul congregaţiunea comitatensă.

FOC. Eri seara pe la orele 10 s’afl clarat un loc în otelul Central Nr. t.M ars păreţii (de lemn) şi plafonul din 2oB ale otelului. Forul, care s’a iscat dela soli a fost în curând localisât.

0 plângere a moştenitorului tronilGermaniei Ziarul »Glas Narodna din M ga scrie, că moştenitorul tronuloi gem® plecând din Griinau, prin Budweis şi Pr® spre Berlin, s’a oprit in staţia Wes® Aici el a comandat la restaurantul g® un dejun pentru el şi suita sa. La p® antreprenorul restaurantului îi presinti® notă de 160 coroane, care fix achitată® nici o observaţie. După plecare mo$tfl

[torul adresă însă şefului staţiei oplân®1 că a iost taxat cu preţuri exurbita®

Nr. 267.—1906.

[Plângerea a ajuns în mâna ministrului itíiier ferate, care a reziliat imediat con- itfactul cu antreprenorul actstui restau- |r»Dt.

Theatre Electrique Parislenne. înre­gistrăm cu plăcere ştirea, că stabilimentul iinematografic »Theatre Electrique Pari- iienne« va da începând cu ziua de mâne 4 serie de reprezentaţii în sala cea mare * otelului nr. I. începutul reprezentaţi li­nei ia orele 8 seara. Din bogatul şi de «itul program a! reprezentaţiunilor rele- rtm următoarele două tablouri, cari vor itrage deosebita atenţiune a publicului

Eânesc: Manevrele regale române din m şi un exerciţiu de bravură a cava- i române, ambele tablouri luate la itţa locului, şi cari au fost foarte mult tfmirate şi aplaudate în Paris, Budapesta, Bena şi Berlin.

Invasiune de şoareci In Rusia, in re-ifcniie de şes ale Rusiei şi mai ales în Itearabia s’a constatat ca şi în România mare invasiune de şoareci de câmp, care t foarte primejdioşi agriculturei. Cu

Esiunea comisiunei, ce d-1 Sebastian iteanu, subşefiţl serviciului zootechnic, |a w t in Rusia pentru cumpărare de ber­beci, a prim>t din partea a numeroşi pro­prietari şi agricultori cereri cătră minis­terul nostru de domenii pentru a li-se a- ;<orda culturi moritifice pentru stârpirea

şoarecilor de câmp şi de casă. D. Peptea nu, venind în ţară, a supus cererile apro- bărei ministerului domeniului, care abotă- rît să se trimeată tuturor petiţionarilor ruşi în mod gratuit, tuburi de culturi mo- ritifice. O parte din aceste tuburi au şi (ost expediate, celelalte se vor expedia zi-

acestea.Dn executat reabilitat după 9 ani. in

«nul 1897 a f st condamnat la moarte In Flensburg (Germania) un bărbat cu nu­mele Deppe, pentru uciderea unui copil şi cu toată insuficienţa dovezilor şi protes­tarea condamnatului, ei a fost executat. Acum după 9 ani s’a constatat nevinovă­ţia lui. Un epileptic, care a comis deja 3 omoruri, a fo»t recunoscut ca autor al crimei pentru care a fost executat. Nu­mele epilepticului este Teznoma.

Explozia din Podul Turcului. Din canza det^ctuozităţii cazanului o explozie groaznică s,a produs Joi pe la 10 dim. la moara cu aburi a iui Ilie Goldstein et Comp. din Podul Turcului. Victimele sunt mtiTţi: Avram Iţig Weininger din Podu- ÎWcului; Ioan Barbu şi Stefănache Druica din Căbeşti (Tutova). Corpurile decedaţilor »unt groaznic mutilate si opărite. Au fost grav răniţi: Spiridon Vlad, Constantin Co­maţi şi Grigorie Cojocaru din Muncel, Pe- trache şi Mihaifi Rotaru din Podu-Turcu- lui şi focarul ion Morarii, care făcea pe mechanicul. Dintre răniţi a mai murit Gri gore Cojocaru şi Mihail Rotaru. Prefectul Anghelescu a deschis o anchetă.

Huliganii reapar. La Kişinău şi în alte localităţi din Basarabia e mare neli­nişte, din cauza manifestaţiilor huliganilor «ari au reapărut.

AVÎS. Mâne, Duminecă, va fi deschisă 1n oraş dela orele 1—9 seara numai far­macia »La Leu« a d lui Frideric Stenner, JStr. Porţii nr. 21.

0 doftorie de casă răspândită. Căuta-tea continuă după spirtul (Fr<*nzbrantwein) şi sarea lui Mol i , dovedeşte că întrei»uin- Jarea lor, ca fricţiune alinătoare de dureri, reurnat ce are efect bun. SticU 1 cor. 90 bani. Se *r mite z in>c cu rambursă po-talâ dn li feri»ntul curţii c. şi r. A. Moli. Viena Tuchlauben 9. iu depus teie din prov noie să se ceară expres preparatul Moli provă- «ut cu marca de scut şi subscriere. — (&)

Ad referendum.Arad, 12 Decemvrie 1906.

In numărul de azi al »Tribunei« sub titlul »T* atru« etc. se publică din cercuri competente un răspuns ia articolul >Ar- tişiii români în Arad« apărut în »Gazeta Transilvaniei«; dar de oare-ce nu ni se dă aatisfacţiunea recerută, şi pentru întărirea celor zise în articolul amintit mai sus, §uot silit a scoate la iveală încă urmă­toarele:

Resumând cele spuse în articolul »Teatru, etc.«, obţinem următoarele scuze:

1) Că ţinerea reprezentaţiunilor a fost anunţată pe primele două zile din post, ceea ce după canoanele aradane e o imposibilitate, şi

2) Că ţărănimea din Pârneava nu ştie face deosebire între petrecere cu dans şi reprezentaţiune teatrală.

La prima scuză răspundem : Dacă cu «caziunea primă au fost artiştii noştri în­

G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

tâmpinaţi din partea Preasfinţitului cu cu­vintele: »aţi venit să demoralizaţi ?« ce mai puteau ei căuta a doua oară, într’a doua săptămână din post? Căci dacă în săptămâna primă din post demoralisează, urmează că vor demoralisa şi în carneval! Pe de alta parte, dacă în Oraviţa, (unde tot aşa de buni creştini sunt Românii) s’au putut ţinea representaţiile, — fără ca în decursul lor să se fi arătat vre-un sfânt pentru a apăra postul, — şi, după cum suntem informaţi, cu toţii s’au de­părtat sănătoşi dela representaţiuni, de ca nu puteau ele să se ţie şi în Arad? Ori Aradul ispăşeşte vre-un păcat? Noi laicii nu ni-o putem explica, trebue să recur­gem la specialişti.

De a doua scuză, foarte ridicolă, în felul ei (fie-ne permisă espresiunea), ce să zicem? Dacă ţărănimea din Arad nu poate face deosebire între teatru şi petrecere cu dans, să fi arătat Prea Sfinţia Sa, că cel puţin dânsul o poate face şi să le fi ad­mis representaţiunile, după ce tinerimea a abzis de dans; sau crede Prea sfinţi* Sa, că cel puţin dânsul o poate face şi să fi admis representaţiunile, după-ce tineri­mea a abzis de dans; sau crede Preasfin­ţia Sa că ţărănimea din Arad conduce viaţa noastră culturală-naţională?

Mai departe nu a fost vorba de ti­nerii teologi şi pedagogi, ci e vorba de presiunea şi alarma făcută din partea Prea Sfinţitului cătră funcţionarii conzistorului şi peste tot cătră toţi subalternii săi, contra reprezentaţiunilor! Societatea ro­mânească regretă acest lucru cu atât mai mult, cu cât nit ! o întreprindere cultu- lală nu află în Prea Sfinţia Sa sprijinul cuvenit. La acestea să ni-se fi răspuns 1

Nu a fost intenţiunea noastră, ca să arătăm pe Prea Sfinţia Sa ca pe un igno­rant al artei, ci am voit numai să sena tem la iveală acest cas, pentru evitarea al­tora pe viitor. De altcum tot ce am spus putem documenta cu dovezi.

Cu toate acestea resumând totul, constatăm, că căuşele au putut fi numai două: ignoranţa ori rea voinţa. Lăsăm să alegeţi!

Dr. Măciuca.

Gherla, la 12 Decemvrie 1906.Onorată Redaeţiune!

La ştirea apărută în Nr. 262 al »Ga­zetei Transilvaniei« sub titlul : »Sfinţire de biserică în Gherla« — nu. permisiunea JQuq- ratei Redacţiuni — fac următoarea re- flexiune :

In Gherla, adevărat, în anul acesta s’a ridicat o biserică frumoasă, însă aceea nu e a episcopiei, ci e biserică parohială, a parohiei Gherla.

E mare deoseb're între o biserică pa­rohială, fie frumoasă şi destul de spaţioasă pentru credincioşii unei parohii şi între o biserică catedrală, cum s’ar părea a se prezenta prin corespondentul ziarului >Er- delyi Hirlap« din Cluj.

Credincioşii din Gherla de mult au dorit să-şi ridice biserică în centrul oraşu­lui, şi în locul bisericei, ce cade în o lă­ture a oraşului, vechia şi strâmtă — să se strămute într’o biserică nouă corăspun- zătoare. Cu multă şi lăudabilă stăruinţă şi au cumpărat loc potrivit de biserică, in fine s’a câştigat dela stat — prin cel ce-i zace la inimă binele credincioşilor — în scopul zidirei suma de 60 000 coroane.

Zidirea bisericei s’a începnt în primă vara anului acestuia şi s’a săvârşit într’a- tâta că acum în 4 Decemvrie s’a putut da până în primăvară folosinţei, iară în pri­măvara viitoare are să se continue lucra­rea : decoraţiunile interne, pictarea şi al­tele, ca să se poată zice că biserica e de­plin săvârşită.

De aceea în 4 Decemvrie 1 c. nu s’a putut lace sfinţirea sau consacrarea b;se- rieei, ci numai binecuvântarea sau stropi­rea cu apă sfinţită, ca să se poată in de­cursul iernei îndeplini slujba stân’ă în tr’ânsa, iară la primăvară reîntoreându-se iarăşi la bisericuţa cea veche — se va continua lucrarea ia cea nouă ca să se gate deplin, şi apoi are sâ-i urmeze sfinţi­rea sau consacrarea

De aici a urmat apoi că nu s’a putut vesti înainte prin ziare »Sfinţire de bise­rică în Gherla«, şi face rapoarte despre »sfinţire, etc.«, pentruca aceea nu s’a pu­tut îndeplini până la terminarea deplină a bisericei.

Că s’a făcut binecuvântarea şi întră rea în biserică cu multă bucurie şi interes a p< poraţiunei din Gherla, se poate uşor înţelege, căci e lucru însemnat a se stră­muta din o biserii uţă scundă din marginea oraşului — unde de veacuri se închinau Românii gr. catolici lui Dumnezeu — în o biserică frumoasă în centrul oraşului ! Laudă iui Dumnezeu şi mulţămită neperi-

toare celui ce ne-a făcut aceasta cu putinţă şi a pus prin aceasta temelii tari parohiei »Gherla« !

N’am cunoştinţă de ceeace s’a scris în »Erdelyi H.« decât numai ceeace s’a publicat în »Gazetă«, dar cum am zis, în acea foaie s’a prezentat rău lucrul că bi­serica zidită ar fi a episcopiei; aceea de acuma.are să urmeze^aici în Gherla, — sau dacă s’ar strămuta episcopia în alt oraş, acolo...

Predicatorul festiv, cu adevărat, fru­mos a vorbit, însă nu »despre pedecile, ce au trebuit învinse până ce episcopia din Gherla în anul al 51-iea al existenţei sale a putut, să vadă ridicată aceasta imposantă biserică«. Pedecile la cari se face alusiune în articolul lui »Erd. H.« le-ar putea înşira epi­scopii, cari s’au părândat dela început până astăzi (4); acelea pedeci nu formează ma­terial pentru o predică, ci pentru cel ce ar vrea să scrie istorie.

r.

Francezii despre România.Revista pariziană „Selecta“ publică

în numărul său ultim un interesant ar­ticol despre România întitulat „Silinţa R o m â n e a s c ă pe care îl reproducem şi noi, după rezultatul ce’l face »Seco­lul«. Eată’l:

»Lucrurile s’au schimbat însă, acea ţară mică şi-a făcut un loc în lume....

»Regele României Carol I. din fami­lia de Hohenzollern, este un suveran cu o voinţă statornică şi un spirit de dreptate deosebite, el este şi un savant foarte în curent cu toate chestiunile la ordinea zi­lei, versat în toate ştiinţele şi iubind cu pasiune munca. El urmăreşte cu interes deosebit tot ce e privitor la Franţa; meda­lia militară franceză, care i-a fost confe­rită după căderea Plevnei, decorează piep­tul său.

»Despre buna regină Carmen Sylva se ştie bunătatea sa imensă, mila ei ne­mărginită, minunatul său talent de scrii­toare.

Intre ocupaţiunile sale favorite este broderia. Ea obicinueşte să zică: »Femeile din România brodând ţes viitorul ţării lor«.

» Moştenite***! tronului României jeste principele Ferdinand, al doilea fiu al fra­telui mai mare al regelui. Principele Fer­dinand s’a căsătorit la 1893 cu Maria de Sax-Coburg-Gotha. Principesa Maria este foarte frumoasă şi o artistă delicată. în­trebată într’o zi care e ocupaţiunea sa fa­vorită, Principesa răspunse:

»Fac ceea-ce o princesă trebue să facă în totdeauna: mă ocup cu copiii mei, de creşterea lor bună şi cele mai adeseori cu putinţă fac milostenii!«. Principesa Ma­ria primeşte în fie-care dimineaţă nume­roase vizite ale viitorilor săi supuşi, după amiazi ea face plimbări lungi cu copiii săi în trăsură sau călare.

»Odaia de lucru a regelui, la caste­lul Peleş, este întotdeauna încărcată cu o mulţime de hârtii şi de cărţi de prin toate ţările din lume, ca mobile ea are mai multe biurouri şi mese, pe fiecare este câte un iorgnon, căci adeseori se întâmplă că sub mormanul de hârtii suveranul nu găseşte repede ceea ce caută; când scrie regele stă de obiceiţi pe un scaun în formă de şea.: acesta e scaunul său favorit.

...»Industria principală a României este petrolul, care în mare parte este în ma­nile unor puternice societăţi germane şi a câtorva companii americane. Zăcămintele de petrol ocupă astăzi al doilea rang, în ce priveşte bogăţia producţiunii. Ele ocupă rangul întâiu, în ce priveşte calitatea in­dustrială. Acum câţiva ani, mijloacele în­trebuinţate în extracţiwnea petrolului erau absolut primitive. Astăzi s’au adus per­fecţionări importante acestei industrii, care constitue adevărata bogăţie minerală a acestei ţări«.

»0 plimbare pe străzile Bucureşti­lor este foarte interesantă, trăsuri nume­roase trec în sus şi în jos, vizitii sunt ruşi fără barba, vânzătorii fac să răsune stri­gătele lor melancolice. Bucureştenilor le plac mult florile, toate ferestrile sunt pline de flori.

Ţiganii sunt o populaţiune foarte cu­rioasă, dar e foarte greu de a-i studia, ei

Pagina 3.

sunt cerşitori şi hoţi, lăutari şi poeţi no­mazi şi păgâni.

...»Românilor le place, mai mult ca ori-ce muzica şi dansul; bărbaţii joacă în­tre ei, femeile între ele şi prin casarme seara jocul este distracţiunea cea mai mare a soldaţilor.

»Poporul român iubeşte mult Franţa. In România se urmăreşte cu cel mai mare interes mişcarea noastră intelectuală; la Bucureşti limba noastră se vorbeşte curent şi acei dintre noi cari au avut fericirea să viziteze România ştiu ce ospitalitate largă se dă streinilor şi ce primire se face fran­cezilor.«

B i b l i o g r a f i e .A apărut: In lumea dreptăţii, de

Ioan Al. Brătessu-Voineşti, Iaşi, editura revistei lunare »Viaţa Românească«. Are 285 pagini. Preţul 2 lei.

ULTIME ŞTIRI .Viena. 15 Decemvrie. Consiliul

comunal a votat cu unanimitate o resoluţiune, nrin care se exprimă ca­merei mulţumiri pentru votarea re­formei electorale.

Budapesta. 15 Decemvrie. Un tren express s’a ciocnit cu un tren de maria în apropierea staţiunei Duna- kesz. Mai mulţi pasageri au fost uşor răniţi, între cari şi contele Albia Csaky In trenul express călătoria şi prinţul Leopold de Bavaria.

Paris, 15 Decemvrie. Moartea miste­rioasă a unui rus a pus în mişcare întreaga poliţie. Luni s’a coborît din tren în gara Poitier un domn elegant rănit la cap. De­oarece nu s’a putut înţelege cu funcţio-

| narii a fost condus la şeful gărei, care a chemat un medic şi a dispus transportarea pacientului la spital. Bolnavul n’a putut să dea nici o desluşire.

S’au găsit ia el cărţi de vizită cu in­scripţia: »Loewe, Moscova, Merfli-Kaiky, Perean loco« ; s’au mai găsit bani ruseşti şi francezi, un carnet de cecuri pentru o bancă din străinătate şi un bilet Paris— Biaritz.

După o oră străinul a murit.Se crede, că e vorba de un atentat

politic, care a fost esecutat cu atâta rafi­nărie, încât nici perna din cupeu n’a fost stropită cu sânge.

Milan. 15 Decemvrie. „II Tempo“ publică ştirea că în Monte Corone s’a comis un atentat cu focuri de revol­ver asupra trenului regal ce venea din Roma spre Milan.

In tren se afla şi un mare arhi­duce rus, fapt, care explică şi moti­vul atentatului. Atentatorul a dispă­rut fără a i se putea da de urmă.

Gonstantinopol, 15 Decemvrie.— Vizita făcută alaitâeri patriarchatului ecumenic de cătră Munir Paşa e foarte comentată în cercurile politice.

Berlin. 15 Decemvrie. Guvernul a fi­xat nouele alegeri pentru »Rnichstag-c-ul german pe ziua de 6 Februarie 1907, adecă 5 zile înainte de terminul constituţional.

Berlin. 15 Decemvrie. »Börsen Curier« a publicat zilele trecute o telegramă adre­sată lui Büluw de cătră împărat, în care erau cuprinse următoarele cuvinte: Toată banda aceasta o voi alunga! (Telegrama aceasta a fost desminţită.) Astăzi ziarul acesta publică un apel cătră alegători. care începe sstfel : »Reichstag« ul a fost dizol­vat! înainte cu lupta pentru dreptate, cul­tură şi hunele moravuri.

Petersburg, 15 Decembrie. »Rus- koje Slovo« află că acum trei zile s’a discutat la Ţarskoje Selo, memoriul contelui Witte, în care acesta arată ne­cesitatea unui minister parlamentar zi­când: »Numai cu un minister parla­mentar, Rusia va putea obfine nouă credite şi aplanarea conflictului cu Ja­ponia. Fără o radicală schimbare a po­liticei interne şi nouă împrumuturi râs- boiul este inevitabil*. Membrii cabine­tului sunt şi ei de părere că Rusia se află în ajunul unei crize ministeriale.

Proprietar: Dr. Aurel Redactor respons. interim.: Victor Braniscc.

C o r s e t e— cele mai bune şi moderne

la B. Goldstein, Braşov strada Vărnei 21

Pagina 4. r A . Z E T A . *v K A N B ï L Y A N i E ! :-r 267—190tt

Cursul pistei BraşovDin 15 Decembrie n. 1906.

Bancnote rom. Cmp. 18.99 Vând. 1^04 Argint român „ 18/0 „ 18.90bapoh ondori. „ 19.06 „ 19 0Galbeni „ 11.20 „ 11.46Mărci germane „ 117.20 „ 117 8<Lire turcescî * 21.50 „ 1.60Scris. fonc. Albine 5% 101.— „ 102Ruble Rusescî „ 2 63 - 2,F>

Hotel CentralBraşov, Strada Lungă nr. I.

Recomandă 4 5 c a m e r e pen­tru p a s a g e r i din nou mobi

late dela 8 0 CP. în S U S .Mai departe:

S ala cea m are,pentru Baluri, Concerte, Banche te, Nunti etc. montată din nou ş> esoelent iluminată.

De asemenea:

Elegantul Salon Restaurantspre Strada, precum si

Pivniţa de Vinuri (a-la Eszterhâzy)atât în pivniţă cât şi în Restaurant pot servi cu bucătărie bună, Bere de Steinbruch şi Vinuri curate de Ardeal. 84 62.2236 U

A V I S !Schimbare de local.

Am onoarea a tace cunoscut On. public, că COFETĂRI A din Strada lungă Nr. 8 voiu strămuta o în

Strada Porţii Nr. 32şi în 16 Dec. a c. v a l i d e s c h i s ă .

Apelând la sprijinul On. public

Cu toată stimaVÁRI SZA.EÓ PÁL,

semnez

I

K XC i n e s u f e r e d e

Şoldină, reumatism Ischiassă cumpere o sticlă *?

Fluid de reumatism aior rieschcare v ndecă sigur: Şoldina reuma, du­reri de spinare, slăbiciuni de mâni |i de picioare. Efectul se s-mte în scurt timp.

Sa capătă în farmacia lui ’Dr. EMIL FLESCH „Maqyar korona“

G y i i r , Baross-ut 24.1 sticlă de l'/î decilitru 2 cor. Sticle familiare

pentru folosire mai îndelungată 5 cor.La comande 3 sticle mici seu 2 sticle de familie

urmeză trimiterea franco. '( iX 16—70.2549,

XUKoin•co

SS,<0c>00

CMCCS"o

CD"ac •*-» s: «S

c<£>£

’«£3U.oco08CDLmCO

: Flanele originale englezeşti şi Bluze pentru Dame.

M ă rf u r i d e m o d ă s i s a lo n d e r e s t u r i5

S t r a d a N e a g r ă N r . 2 5 .Reîntors acuma din călătoria pentru cumpărături de

mărfuri recomand depositni bogat de m ă r f u r i d e t o a m n ă şi i a r n ă cu preţuri surprinzător de ieftine.

Cea mai favorabilă ocazie de cumpărare,

Stofe moderne pentru Damesorturi de lână, de m âtâsâri ş» da spălat. Mare asortimentde resturi, calitate buna S t o f e în Gerre englez şi fran­cez s t o f e pentru costumuri, postavuri fine. s t o f e pen­tru Bit se şi haine de spălat.

Să nu n e g l i j a ţ ia profita de ocazie pentru a cumpăra ieftin ce ofer pen­tru sesonul de toam n ă: Stofe de lână pentru bărbaţi şidame. Stofe de mătase, covoare albituri, pâozături şi toate mărunţişurile la confecţionarea de rochi.

O singură vizită e do ajun* pentru convingerea ade­vărului.

Cu toată stima

JULIUS UESCHNEE,,Strada Neagră nr. 35.

m ă Batist frumos potrivit pentru bluse la dans.

CD=3CO h-»

OO•-Í

BCDtr+-£3

O

p<

CD

P r a f u r i l e - S e i d l i t z ale lui M OLLV eritab ile numai decă fie-care cutiă este provădută eu m arca de

apărare a Ini A. MOLL şi cu subscrierea sa.

MOLirSFranzbramlw!»Salz

Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli în contra greutăţi­lor celor mai‘co bicdse la stomac şi pântece, în '-ontra cârceilor şi acreiei la stomac, con- stipatiui ei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bole femeescî a luat acest, medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai mnbe decenii îuedee. - Preţul unei cutii originale sigilat? Corone 2.— Falsificaţiile se vor, urn ări pe cale judecător&scâ.

Franzbranntwein şi sare a m Moli.Veritabil numai dacă fie-care sticlă este provădută cu marca.. — ■ de scutire şi cn plnmbul lui A. Idoli ____________

Franzbranntwein-ul şi sa rea este forte bine cunos­cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (frotat), aliuă durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de răcelă. —

Preţul unei cutii originale plumbate cor. 1.90.

S ă p u n d e c o p i i a i u i M o li .Cel mai fin sânun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor."'—.40 b.

Cinci bucăţi cor. i.80.= Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provecjută cu marca de apărare A. Moli.---Trimiterea principală prin Farmacistul A. JHOLL Wien,I. TucMaiben 9.

c. şi reg. lurnisor al curţii imperiale.— Comande din provindâ se efeetueză dilnic prin rambursa poştală —

La deposite să se căra anumit preparatele provăcţute cu iscălitura şi marca de apă­rare a lui A. MOL L.

Deposite în Braşov î la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Soth şi e n gr os laD. Eremias Nepoţii

S E

ü r o g - u - e r l e a ^ Q . e 5 . I c i a 2 . a , l ă ,

s :

A Iul

C . H . N E U S T Â D T E R ,BRAŞOV, Strada Porţii Nr. 15 (Casele Altstădter).

Magazinul cel mai bogat şi bine asortat tn Braşov de:D ro g u e , C h em ica li.

P u d r e şi P a r fu m u r i f r a n ţu z e ş t i .Articole pentru f r n m s e ţe , M a n ic u re .

P e r i i pentru dinţi păr şi haine. A p ă d e p ă r ş i d e g u ră . T o a t e a r tic o le le d e t o a l e t ă .

P a n sa m e n te , mărfuri de g u m ăI r r ig a to a r e , Aparate de J n h a la ţie şi de p h o togra fte

cu articole necesarii. U n tu ră d e p eş te alhă şi găl- bue. S ă r u r i m in e r a le pentru baifl. Ceai. Făină

laotată N estle , K u fe k e , lh e in h a r d . U le iu r i e te r ice , esen ţe pentru R u m , l iq u o r u r i eto.

Cadouri frumbse pentru Crăciun şi Anul dou. Z i ln ic e x p e d i ţ i e e u p o ş t a .

CoinacCzuba-Durgzier 4 0is.

DISTILLERIE FRANÇAISE. PHÛU0NTOE.U C S e ea p ët& p r e t a t in d e n e n .

Rev7en°rl"l* R u d a Si. B lech m an n Budapest.

Telefon nr. ÎOO.

F A R M A C I A l a U R S a l u i

Colţul S t ra d a H irsc h e r şi O rfan ilo r n r. I,(fost Târrul Stracîor în apropierea Teatrului)

Cel mai mare depou de specialităţi pharmaceutice(INBIOINI Şl SÎES1HS.)

/"''REME pentru frumseţe şi SĂPUNURI,^ p i l i UE şi PARFUMURI franţuzeşti,

A RTICOLE de toiletă.A A P E MINERALE.

M ă r f u r l de gum ă.Expediţie zilnic CU poşta. Proprietarul fiind mai mulţi ani în

Bucuresci la Farmacia B r u s, dă răspuns în limba română la orî ce în­trebare.

89 •- ICO.ÎW

XIUiCruce seu stea dupla electro - magnetică,

P a t e n t £Tr. S S 9 6 7 .

Nu e crucea iui Volta.

Vindecă şi învioreziNu e mijloc secret

pe lângă garanţie.

se da împrejurării, că le vechi de 20 ani.

D eosebită atenţiune e a acest aparat vindecă boa-

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra: durerilor de cap şi dinţi, migrene, ne­ural gie, Impedecarea circulaţiunei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgârciuri de inimă, asmă, aucţul greu, tgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- oeală la măni şi la pioióre, reumă, podagră, ischias, udul iu pat, influenţa, insómnie, epilepsia, oirculaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă prrn electricitate. — In cancelaria mea se află atestate încurse din tóté păr­ţile lumii, cori preţuesc cu mulţămire invenţiunea mea si ori-cine póte examina aceste atestate Acel pacient, care în decurs de 45 dile nu se va vindeca, i-se retrimite banii. Unde ori­ce încercare s’a constatat zădarnică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis s Isc cot funde cu aparatul „Volta“, de óre-ce „dosul- Volta“ atât în Germania cât şi în Austro- Ungaris a fost oficios oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieftinătatea crucei male eleclro-magnetice o recomandă îndeosebi

Preţul aparatului mare e © cor. Preţul cara tu lu i mic e 4 cor.folosibil la morburi, cari nu sune îbioeibil la copii şi femei de

mai vechi de 15 ani. constituţie forte slabă.Expediţie din centru şi locul de vend are pentru terâ i streinătate e:c.

MÜLLER ALBERT, Budapesta, colţul strada' Kálmán.

X

X

X

X

«

X

K & K K M. Ä Ä p, M X M Ä 'A. « « Ä Ä X Ä ITipografi» à . iSureşi “aun Braşov.