atlas de anatomie

340

Click here to load reader

Upload: tarzan1a

Post on 30-Nov-2015

254 views

Category:

Documents


28 download

DESCRIPTION

Atlas de anatomie

TRANSCRIPT

Page 1: Atlas de Anatomie

M c M I N N

ATLAS DE ANATOMIE A OMULUIP. H. Abrahams • R. T. Hutchings • S. C. Marks Jr

EDIŢIAa - IV a

E D ITU R A A L L

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 2: Atlas de Anatomie

Cuprins

III

C uvânt îna in te Prefaţă Introducere D edicaţie

IVv

v i v iii

m

a

Capul, gâtul şi creieru l

CraniulOasele craniului Capul şi gâtul Nasul Faringele LaringcleCavitatea craniană Ochiul Urechea Creierul

Coloana vertebrală şi m ăduva sp in ăriiVertebreleSacrulSacrul şi coccisulPelvisul ososOsiftcarca vertebralăColoana vertebrală şi măduva spinăriiMuşchii spateluiRadiografii vertebrale

Membrul superiorOasele membrului superiorUmărulAxilaBrafulCotulAntebraţulMânaRadiografii ale articulaţiei pumnului şi mâinii

ToraceleOasele toraccluiRepere de suprafaţă ale peretelui toracic şi ale sânului Peretele toracic Viscerele toracclui InimaMediastinulExplorări imagistice ale mediastinului PlămâniiMediastinul superiorMediastinul superior şi apertura toracică superioară Apertura toracică superioară Mediastinul posterior DiafragmaExplorări imagistice ale esofagului

18

284245485!

535658

69697374767778 84 87

8989

105114117119122128143

145145150153156157 164 168 169177178 180 181185186

A b d o m en u l şi p elv isu l 187Peretele abdominal anterior 187Abdomenul superior 195

Ficatul 211Splina 216Splina şi intestinul 217Intestinul 218Intestinul subţire 219Rin ich ii şi glandele suprarenale 220Diafragma şi peretele abdominal posterior 227Peretele abdominal posterior şi al pelvisului 228Pereţii pelvisului 230Regiunea inghinală la bărbat. Organele genitale

232externeRegiunea inghinală la femeie 233Pelvisul la bărbat 234Vasele şi nervii pelvisului 238Ligamentele pclviene 239Pelvisul la femeie 240

Pcrineul la femeie 244Perineul la bărbat 245

M em b ru l in fer io r 247Oasele membrului inferior 247Regiunea fesieră 276Coapsa 278Coapsa: regiunea anterioară 280Articulaţia şoldului 284Genunchiul 288Radiografii ale articulaţiei genunchiului 296Gamba 297

Glezna şi p iciorul 304Radiografii ale gleznei şi p iciorului 314

D ia g ra m e re c a p itu la t iv e 315Scheletul 315, 333 şi 334Muşchii 316Arterele 318 şi 328-331Venele 318 şi 328-331Nervii 319 şi 332Dermatomerelc şi nervii 320N ervii cranieni 322Sistemul lim fatic 331O rific iile craniului 333

Index 335

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 3: Atlas de Anatomie

Introducere

Superior

Cap

Antebraţ

Faţă radială

Faţă ulnară

Mână Faţă dorsală

Faţă palmară

Inferior

Gambă

Picior

Faţă dorsală

Faţă plantară

Plan coronal

Plan sagital median

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )___-i

Page 4: Atlas de Anatomie

Craniul

Capitolul

Capul, gâtul şi creierul

Craniul, vedere frontală

1 Spina nazală anterioară2 Corpul mandibulei3 Osul frontal4 Incizura frontală5 Procesul frontal al osului maxilar6 Glabela7 Aripa mare a osului sfenoid8 Gaura infraorbitală9 Marginea infraorbitală

10 Cornetul nazal inferior11 Fisura orbitală inferioară12 Osul lacrimal13 Aripa mică a osului sfenoid14 Osul maxilar15 Gaura mentonieră16 Protuberanţa mentonieră17 Cornetul nazal mijlociu18 Osul nazal19 Septul nazal20 Nazion21 Orbita22 Ramul mandibulei23 Fisura orbitală superioară24 Gaura supraorbitală25 Marginea supraorbitală26 Osul zigomatic

Uneori, noţiunea dc craniu nu cuprinde mandibula. Calvaria este partea superioară a craniului care adăposteşte creierul,Partea frontală a craniului formează scheletul feţei. Găurile supraorbitală, infraorbitală şi mentonieră (24, 8 şi 15) se găsesc aproximativ în acelaşi plan vertical. Detalii ale fiecărui os cranian se găsesc la paginile 18­27, ale oaselor orbitei şi nasului la pagina 12, iar ale dinţilor la pagina 13.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 5: Atlas de Anatomie

2Craniul

A . Craniul, vedere frontală. Inserţii musculare

1 Muşchiul buccinator2 Muşchiul corrugatorsupercilii3 Muşchiul coborâtor al unghiului gurii4 Muşchiul coborâtor al buzei inferioare5 Muşchiul ridicător al unghiului gurii6 Muşchiul ridicător al buzei superioare7 Muşchiul ridicător al buzei superioare şi aripii nasului8 Muşchiul maseter9 Muşchiul mentonier

10 Muşchiul nazal11 Muşchiul orbicular al ochiului12 Muşchiul platysma13 Muşchiul procerus14 Muşchiul temporal15 Muşchiul zigomatic mare16 Muşchiul zigomatic mic

Inserţia muşchiului ridicător al buzei superioare (6) se face deasupra găurii înfraorbitale, iar cea a muşchiului ridicător al unghiului gurii, dedesubtul acesteia. Inserţia muşchiului coborâtor al buzei inferioare (4) sc face anterior de gaura mentonieră, iar aceea a muşchiului coborâtor al unghiului gurii (3), sub gaura mentonieră.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 6: Atlas de Anatomie

B. Radiografie dc craniu, lncidcnţă occipitofrontală

1 Baza occiputului2 Corpul sfenoidului3 Crista galii4 Celule etmoidale pneumatice5 Planşeul sinusului maxilar (antrum)6 Gaura rotundă7 Sinusul frontal8 Aripa mare a osului sfenoid9 Meatul acustic intern

10 Sutura lambdoidă11 Masele laterale ale atlasului12 Aripa mică a osului sfenoid13 Procesul mastoid14 Septul nazal15 Procesul odontoid (dintele) al axisului16 Porţiunea petroasă a osului temporal17 Sutura sagitală18 Şaua turcească19 Fisura orbitală superioară20 Faţa temporală a aripii mari a sfenoidului

Craniul

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 7: Atlas de Anatomie

Craniul. A . Vedere laterală dreaptă. B. Radiografie, vedere laterală

1 Creasta lacrimală anterioară 20 Gaura mentonieră2 Spina nazală anterioară 21 Protuberanţa mentonieră3 Corpul mandibulei 22 Osul nazal4 Condilul mandibulei 23 Nazion5 Sutura coronală 24 Osul occipital6 Procesul coronoid al mandibulei 25 Porţiunea orbitală a osului etmoid7 Meatul acustic extern al osului temporal 26 Osul parietal8 Protuberanţa occipitală externă (inion) 27 Fosa pituitară (şaua turcească)9 Fosa sacului lacrimal 28 Creasta lacrimală posterioară

10 Osul frontal 29 Pterion (încercuit)11 Procesul frontal al osului maxilar 30 Ramul mandibulei12 Sutura frontozigomatică 31 Porţiunea scuamoasă a osului temporal13 Glabela 32 Procesul stiloid al osului temporal14 Aripa mare a osului sfenoid 33 Linia temporală superioară15 Linia temporală inferioară 34 Porţiunea timpanică a osului temporal16 Osul lacrimal 35 Arcada zigomaticâ17 Sutura lambdoidă 36 Osul zigomatic18 Procesul mastoid al osului temporal 37 Procesul zigomatic al osului temporal19 Maxilarul (osul maxilar)

LCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

• Ptcrionul (29) nu csle un punct, ci o zonă unde se întâlnesc osul frontal (10), parietal (26), porţiunea scuamoasă a osului temporal (31) şi aripa mare a osului sfenoid (14). liste un reper important deoarece pc porţiunea interioara se giiseşte ramura anterioara a arterei meningee medii (pagina 17, 39).

Hemoragia extradurală se datorează de obicei unui traumatism în zona pterionului de aceeaşi parte sau de partea opusâ, ceea ce duce la ruptura arterei meningee medii sau a uneia din ramurile sale.

s_________________________

Page 8: Atlas de Anatomie

5Craniul

' '

______________________________________________________________________________________________________________________

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 9: Atlas de Anatomie

A . Craniul, vedere laterală dreaptă. Inserţii musculare

1 Muşchiul buccinator2 Muşchiul corrugator supercilii3 Muşchiul coborâtor al unghiului gurii4 Muşchiul coborâtor al buzei inferioare5 Muşchiul ridicător al unghiului gurii6 Muşchiul ridicător al buzei inferioare7 Muşchiul ridicător al buzei superioare şi aripii nasului0 Muşchiul maseter9 Muşchiul nazal

10 Porţiunea occipitală a muşchiului occipitofrontal11 Muşchiul orbicular al ochiului12 Muşchiul platysma13 Muşchiul procerus14 Muşchiul stemocleidomastoidian15 Muşchiul temporal16 Muşchiul zigomatic mare17 Muşchiul zigomatic mic

Inserţiile osoase ale muşchiului buccinator ( I) sc fac pc osul maxilar şi pe mandibulă, la nivelul molarilor. (Dinţii suni identificaţi la pagina 13, C.)Inserţia superioară a muşchiului temporal (15, sus) ocupă fosa temporala (spaţiu îngust deasupra arcadei zigomatice, pe partea laterală a craniului). Inserţia inferioară a muşchiului temporal (15. jos) sc extinde din partea inferioară a şanţului mandibular spre procesul coronoid şi apoi anterior până la nivelul ultimului molar.Muşchiul maseter (8) se întinde de la arcada zigomatică până Ia faţa laterală a nunului mandibulei.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 10: Atlas de Anatomie

Craniul

B. Craniul, vedere posterioară

Protuberanţa occipitală externă (inion) Linia nucală supremă Linia nucală inferioară LambdaSutura lambdoidă Osul occipital Osul parietal Gaura parietală Sutura sagitală

10 Linia nucală superioară

Trepanaţiile craniene sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri, la început (iind făcute .pentru a elibera spiritele rele". în prezent, neurochirurgii le efectuează pentru a scădea hipertensiunea intracraniană.

C. Craniul. Regiunea infratemporală dreaptă, vedere oblicoinfcrioară

1 Tuberculul articular2 Meatul acustic extern3 Lama orizontală a osului palatin4 Fisura orbitală inferioară5 Creasta infratemporală6 Faţa infratemporală (posterioară) a osului

maxilar7 Faţa infratemporală a aripii mari a osului sfenoid8 Lama laterală a osului pterigoidian9 Fosa mandibulară

10 Gaura mastoidă11 Procesul mastoidian12 Lama medială a osului pterigoidian13 Condilul occipital14 Şanţul occipital15 Cârligul osului pterigoidian16 Fisura pterigomaxilară şi fosa pterigopalatină17 Procesul piramidal al osului palatin18 Spina osului sfenoid19 Procesul stiloid20 Molarul 321 Tuberozitatea osului maxilar22 Osulvomer23 Arcada zigomatică

23m .

8

12 .

15

, 2 1

1 ? % 2 0 1

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 11: Atlas de Anatomie

A . Craniul, vedere superioară

1 Bregma2 Sutura coronală3 Osul frontal4 Lambda5 Sutura lambdoidă6 Osul occipital7 Osul parietal8 Eminenţa parietală9 Gaura parietală

10 Sutura sagitală

In craniul din figură, eminenţele parietale sunt accentuate (A8). Locul unde sutura sagitală (A 10) întâlneşte sutura coronală (A2) se numeşte bregma (A l). La naştere, părţile neosificate ale oaselor frontale şi parietale din această regiune formează fontaneia membranoasă anterioară (pagina 14, D l).Locul unde sutura sagitală (A 10) întâlneşte sutura lambdoidă (A5) sc numeşte lambda (A4). La naştere, părţile neosificate ale oaselor parietale şi occipitale din această regiune formează fontaneia membranoasă posterioară (pagina 14, CI3).Cifra 3 (pe figură) din ecntrul osului frontal indică sutura frontală a craniului felul (pagina 14. A5). Sutura poate persista şi la adult, fiind cunoscută sub numele de sutură metopică.

B . Craniul. Suprafaţa internă a boitei craniene, porţiunea ccntrală

1 Sutura coronală2 Incizuri date de granulaţiile arahnoide3 Osul frontal4 Creasta frontală5 Şanţul sinusului sagital superior6 Şanţuri pentru vasele meningee medii7 Osul parietal8 Gaura parietală9 Sutura sagitală

Granulaţiile arahnoide (pagina 58, B l). prin care lichidul cefalorahidian (LCR) se scurge în sinusul sagital superior, sunt cauza incizurilor neregulate (B2) ce se găsesc în anumite zone ale oaselor frontale şi parietale (B3 şi B7), deasupra sinusului.

f a -------------------------------------Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)

Page 12: Atlas de Anatomie

Craniul

C. Craniul. Exobaza

1 Apexul porţiunii petroase a osului temporal2 Tuberculul articular3 Canalul carotidian4 Canalul condilar (posterior)5 Marginea lui tegmen timpani6 Meatul acustic extern7 Creasta occipitală externă8 Protuberanta occipitală externă9 Gaura ruptă

10 Gaura mare11 Gaura ovală12 Gaura spinoasă13 Gaura palatină mare14 Lama orizontală a osului palatin15 Canalul hipoglosului (condilar anterior)16 Fosa incisivă17 Linia nucală inferioară18 Fisura orbitală inferioară19 Creasta infratemporală a aripii mari a osului

sfenoid20 Gaura jugulară21 Lama laterală a osului pterigoidian22 Gaura palatină mică23 Fosa mandibulară24 Gaura mastoidă25 Incizura mastoidă26 Procesul mastoid27 Lama medială a osului pterigoidian28 Sutura palatină mediană (intermaxilară)29 Condilul occipital30 Şanţul occipital31 Şanţurile şi spinele palatine32 Procesul palatin al osului maxilar33 Canalul palatovaginal34 Fisura petroscuamoasâ35 Fisura petrotimpanică36 Tuberculul faringian37 Marginea posterioară a osului vomer38 Apertura nazală posterioară (choana)39 Spira nazală posterioară40 Cârligul osului pterigoidian41 Procesul piramidal al osului palatin42 Fosa scafoidă43 Spina osului sfenoid44 Fisura scuamotimpanică45 Porţiunea scuamoasă a osului temporal46 Procesul stiloidian47 Gaura stilomastoidiană48 Linia nucală superioară49 Sutura palatină transversă (palatomaxilară)50 Tuberozitatea osului maxilar51 Porţiunea timpanică a osului temporal52 Canalul vomerovaginal53 Arcada zigomatică

De la nivelul scalpului, infecţiile pot disemina intracranian prin venele transveise, ce traversează bolta craniană conectând venele scalpului cu sinusurile intracraniene. Orificiile pentru cele mai mari dintre aceste vene pot fi văzute in osul occipital şi In apropierea

p̂rocesului mastoid.

P rocesu l palatin al osu lu i m axilar (32 ) ş i lam a orizontal* a osului palatin (14) form ează palatul dur (plafonul cav .tăt»

prin «— . n* .......................... - £ • ” -un tra iect rcctilin iu . ci tace un unghi dc 90" an te rio r şi m edial m p o r u n c a pe.roasă a osulu . tem poral, pentru a sc

desch ide în spatele găurii rup te (9).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 13: Atlas de Anatomie

10Craniul

A . Craniul. Exobaza. Inserţii musculoligamcntarc Linia verde reprezintă inserţia capsulelor articulaţiilor atlantooccipitale f i temporomandibulare.

Inserţia capsulei articulaţiei atlantooccipitale Inserţia capsulei articulaţiei temporomandibulare Capul profund al muşchiului pterigoidian medial Muşchiul ridicător al vălului palatin Muşchiul longissimus capitis Muşchiul longus capitis Muşchiul maseter

1 23456

78 Muşchiul luetei9 Porţiunea occipitală a muşchiului occipitofrontal

10 Muşchiul palatofaringian11 Rafeul faringian12 Pântecele posterior al muşchiului digastric13 Muşchiul drept anterior al capului14 Muşchiul drept lateral al capului15 Muşchiul mare drept posterior al capului16 Muşchiul mic drept posterior al capului17 Muşchiul semispinal al capului18 Muşchiul splenius capitis19 Muşchiul stemocleidomastoidian20 Muşchiul stiloglos21 Muşchiul stilohioid22 Muşchiul stilofaringian23 Capul superficial al muşchiului pterigoidian medial24 Muşchiul constrictor superior al faringelui25 Muşchiul oblic superior al capului26 Muşchiul tensor al timpanului27 Muşchiul tensor al vălului palatin28 Muşchiul trapez29 Capul superior al muşchiului pterigoidian lateral

Lama medială a osului pterigoidian nu are muşchi pterigoidieni inseraţi pe ca. La capătul ei posteroinferior se află originea muşchiului constrictor superior al faringelui (24).Lama laterală a osului pterigoidian arc inseraţi pe ea ambii muşchi pterigoidieni: medial pe faţa medială şi lateral pe faţa laterală (3 şi rcspcctiv 28). Această lamă devine cu timpul uşor înclinată lateral datorită tracţiunii constantc a accstor muşchi, care merg posterior şi lateral pentru a se insera pe mandibulă (pagina 19).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 14: Atlas de Anatomie

B. Craniul. Endobaza (fosele craniene)

Procesul clinoid anterior Eminenţa arcuată Şanţul carotidian ClivusLama cribriformă a etmoidului

123456 Crista galii7 Diploe8 Faţa dorsală a şeii turceşti9 Gaura oarbă

10 Gaura ruptă11 Gaura mare12 Gaura ovală13 Gaura rotundă14 Gaura spinoasă15 Creasta frontală16 Sinusul frontal17 Aripa mare a osului sfenoid18 Şanţ pentru vasele şi nervii etmoidali anteriori19 Şanţ pentru sinusul petros inferior20 Şanţ pentru sinusul sigmoid21 Şanţ pentru sinusul petros superior22 Şanţ pentru sinusul sagital superior23 Şanţ pentru sinusul transvers

I 24 Şanţuri pentru vasele meningee medii25 Hiatusul şi şanţul pentru nervul petros mare26 Hiatusul şi şanţul pentru nervul petros mic27 Canalul hipoglos28 Meatul acustic intern29 Protuberanţa occipitală internă30 Gaura jugulară31 Jugumul osului sfenoid32 Aripa mică a osului sfenoid

| 33 Osul occipital[ 34 Canalul optic

35 Porţiunea orbitală a osului frontal36 Unghiul posteroinferior al osului parietal37 Porţiunea petroasă a osului temporal38 Fosa pituitară (şaua turcească)39 Procesul clinoid posterior40 Şanţul prechiasmatic41 Porţiunea scuamoasă a osului temporal42 Fisura orbitală superioară43 Tegmen timpani44 Foseta trigeminală45 Tuberculul şeii turceşti46 Gaura venoasă

Anosmia reprezintă pierderea mirosului care apare frecvent după traumatisme frontale ;i fracturi ale lamei cribriforme a etmoidului, cu lezarea consecutivă a nervilor olfactivi.

Fosa craniană anterioară este limitată posterior, de fiecare parte, de marginea liberă a aripii mici a osului sfenoid (32) cu procesul său clinoid anterior (1), iar central, de marginea anterioară a şanţului prechiasmatic (40).Fosa craniană mijlocie are forma de fluture şi este compusă dintr-o porţiune centrală (mediană) şi două porţiuni laterale. Porţiunea centrală cuprinde fosa pituitară (38) de pe faţa superioară a corpului sfenoidului, având anterior şanţul prechiasmatic (40) şi posterior faţa dorsală a şeii turceşti (8) şi procesul clinoid posterior (39). Fiecare parte laterală se întinde dc la marginea posterioară a aripii mici a osului sfenoid (32) la şanţul sinusului petros superior (21) de pe marginea superioară a porţiunii petroase a osului temporal.Fosa craniană posterioară, al cărei element important este gaura mare (11), este situată posterior de şaua turcească (8) şi de şanţurile sinusurilor petroase superioare (21).

__________________________________________________

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 15: Atlas de Anatomie

12

Craniul: orbita şi cavitatea nazală

A. Craniul. Oasele orbitei

Gaura etmoidalâ anterioară Creasta lacrimală anterioară Corpul osului sfenoid, formând peretele medial al orbitei Fosa sacului lacrimal Incizura frontalăProcesul frontal al osului maxilar, formând peretele medial al orbitei Aripa mare a osului sfenoid. formând peretele lateral al orbitei Fisura orbitală inferioară

9 Gaura infraorbitală10 Şanţul infraorbital11 Osul lacrimal, formând peretele medial al orbitei12 Aripa mică a osului sfenoid, formând

plafonul orbitei13 Tuberculul marginal

8

Osul maxilar, formând planşeul orbitei Canalul nazolacrimal Canalul opticMarginea orbitală a osului zigomatic. formând planşeul orbitei Porţiunea orbitală a osului frontal, formând plafonul orbiteiLama orbitală a osului etmoid, formând peretele medial al orbitei Procesul orbital al osului palatin, formând planşeul orbitei Gaura etmoidală posterioară Creasta lacrimală posterioară Fisura orbitală superioară Gaura supraorbitalăOsul zigomatic, formând peretele lateral al orbiteiGaura zigomatico-orbitală

Fosa sacului lacrimal (A4) este formată din şanţul lacrimal dc pe procesul frontal al osului maxilar (A6) şi din şanţul lacrimal dc pc osul lacrimal (A I I ).

B. Peretele lateral al cavităţii nazalein această secţiune sagitală mediană, septul nazal a fo st îndepărtat, iar cornetele nazale superior şi mijlociu au fo st disecate în profunzime pentru a evidenţia celulele pneumatice din sinusul etmoidal, in special bula etmoidală.

1 Celulele pneumatice ale sinusului 12 Sinusul sfenoidal stângetmoidal 13 Lama medială a osului pterigoidian

2 Clivus 14 Osul nazal3 Lama cribriformă a osului etmoid 15 Spina nazală a osului frontal4 Porţiunea dorsală a şeii turceşti 16 Deschiderea sinusului maxilar5 Bula etmoidalâ 17 Procesul palatin al osului maxilar6 Sinusul frontal 18 Lama perpendiculară a osului palatin7 Lama orizontală a osului palatin 19 Fosa pituitară (şaua turcească)8 Canalul incisiv 20 Cârligul osului pterigoidian9 Meatul nazal inferior 21 Sinusul sfenoidal drept

10 Cornetul nazal interior 22 Hiatusul semilunar11 Lama laterală a osului pterigoidian 23 Gaura sfenopalatinâ

24 Procesul uncinat al osului etmoid

Plafonul cavitaţii nazale este alcătuit în principal din: posterior lama cribriformă a osului etmoid (B3) şi corpul osului sfenoid cc conţine sinusurile sfenoidalc (B21 şi B12), şi osul nazal (BI4) şi spina nazală a osului frontal (Bl?) anterior.Planşeul cavităţii nazale este alcătuit din procesul palatin al osului maxilar (Bl 7) şi din lama orizontală a osului palatin (B7).Peretele medial este reprezentat dc septul nazal (pagina 17) care este format în principal din două oase - lama perpendiculară a etmoidului şi vomcrul - şi de cartilajul scptal.Peretele lateral este format din faţa medială a osului maxilar cu deschiderea sa largă (BI6) peste care sc suprapun: superior, o parte din osul etmoid (B l. B5 şi B24) şi lacrimal, posterior lama perpendiculară a osului palatin (Bl 8), şi inferior comctul nazal inferior (B l0).Bula etmoidală (B5) şi procesul uncinat al osului etmoid (B24) sunt acoperite dc mucoasă şi formează marginile superioară şi respectiv inferioară ale hiatusului semilunar(pagina 43. D l5).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 16: Atlas de Anatomie

13Craniul: dinţii şi madibula

C. Craniul. Dinţii permanenţi, vedere antcrolatcrală stângă

Dinţii corcspondcn|i dc pc mandibulă şi osul maxilar au nume similare. în stomatologic, dinţii sunt identificaţi prin numere dc la I la 8, nu prin denumirea lor.Al treilea molar este numit uneori şi „măseaua de minte".

Incisivul central Incisivul lateral CaninulPrimul premolar Al doilea premolar Primul molar Al doilea molar Al treilea molar

Craniul. Osul maxilar şi mandibular, vedere antcrolatcrală stângă. I). La un nou-născut cu dentiţia deciduală care nu a erupt. E. La un copil dc 4 ani cu dentiţia deciduală apărută şi cu dentiţia permanentă care nu a erupt încă

Molarii dcciduali sunt situaţi în poziţia premolarilor dcntiţici permanente.

Incisivul central al dentiţiei deciduale Incisivul lateral al dentiţiei deciduale Caninul dentiţiei deciduale Primul molar al dentiţiei deciduale Al doilea molar al dentiţiei deciduale Incisivul central al dentiţiei permanenteIncisivul lateral al dentiţiei permanenteCaninul dentiţiei permanente Primul premolar al dentiţiei permanenteAl doilea premolar al dentiţiei permanentePrimul molar al dentiţiei permanente Al doilea molar al dentiţiei permanente

Fi Craniul. Mandibulă edentată la vârstnic, vedere laterală

1 O dată cu pierderea dinţilor, osul alveolar se resoarbe, astfel încât gaura mentonieră (3) şi canalul mandibular ajung să fie situate în apropierea marginii superioare a osului.

1 Unghiul mandibulei (1) dintre ram (4) ji corp (2) devine mai obtu/. semănând cu cel al mandibulei infantile (vezi figurile D şi E).

1 Unghiul mandibulei2 Corpul mandibulei3 Gaura mentonieră4 Ramul mandibulei

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 17: Atlas de Anatomie

f14

Craniul fetal

Craniul fetal la termen. A . Vedere frontală. B. Vedere infcrolatcrală stângă. C . Vedere posterioară. D. Vedere superioară. Radiografii dc craniu fetal: E. Incidenţă frontală. F. Incidenţă laterală

1 Fontaneia anterioară 11 Osul occipital2 Sutura coronală 12 Tuberozitatea parietală3 Proeminenţe situate la nivelul dinţilor deciduali 13 Fontaneia posterioară

din corpul mandibulei 14 Ramul mandibulei4 Meatul acustic extern 15 Sutura sagitală5 Sutura frontală 16 Şaua turcească6 Tuberozitatea frontală 17 Canalele semicirculare7 Osul frontal 18 Fontaneia sfenoidală8 Sutura lambdoidă 19 Gaura stilomastoidiană9 Fontaneia mastoidiană 20 Simfiza mentonieră

10 Osul maxilar 21 Inelul timpanic

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 18: Atlas de Anatomie

15

Craniul fetal

Faţa nou-nâscutlui reprezintă circa o optime din craniu (faţă de adult unde reprezintă cam jumătate) datorită dimensiunilor mici ale cavităţii nazale şi sinusurilor maxilare, şi datorita lipsei de erupţie a dinţilor.Fontaneia posterioară (CI3, E l3) sc închide la două luni după naştere, iar fontaneia anterioară (Al, Dl, F I) în al doilea an după naştere.Datorită lipsei procesului mastoid (care nu se dezvoltă decât după al doilea an) gaura stilomastoidiană (B l9) şi emergenţa nervului facial se găsesc aproape dc suprafaţă şi sunt neprotejate.

Hidrocefalia: acest sindrom caracterizat prin mărirea craniului se datorează creşterii presiunii LCR, care produce dilatarea ventriculilor cerebrali. în mod obişnuit craniul este mărit de volum, fruntea bombează, iar creierul se atrofiază, ceea ce duce la scăderea capacităţii intelectuale.

Rănile scalpului au tendinţa la sângerare profuză datorită numeroaselor anastomoze existente între vasele scalpului şi arterele carotide externă şi internă. Organizarea ţesutului conjunctiv al scalpului favorizează hemoragia atunci când arterele sunt lezate. Totuşi, vascularizaţia bogată este şi o garanţie că rărite scalpului se vor vindeca rapid.

3 _

G. Mulaj al arterelor capului şi gâtului la fătul la termen, vedere laterală stângă In acest mulaj se observă densitatea ghemului a/lerial ce indică glanda timidă (T) in fa(a gâtului, f i vasele fine corespunzătoare limbii (L) superior şi anterior de gât.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 19: Atlas de Anatomie

16

Craniul

Craniul. A . Vedere frontală, transluminare. B. Radiografie a oaselor feţei, incidenţă oeeipitofrontală

Corpul mandibulei Crista galii Sinusul etmoidal Creasta frontală Sinusul frontal Aripa mare a osului sfenoid Cornetul nazal inferior Marginea infraorbitală Aripa mică a osului sfenoid Procesul mastoid Sinusul maxilar Gaura mentonieră Septul nazal Ramul mandibulei Rădăcina incisivului lateral inferior Rădăcina incisivului lateral superior

17 Fisura orbitală superioară18 Marginea supraorbitală19 Arcada zigomatică

__/

Comparaji cu craniul dc la pagina 1.

Fracturile .prin explozie" ale orbitei se produc de obicei printr-un traumatism direct asupra ochiului. Ochiul este rareori lezat dar planşeul orbital care este subţire se fracturează adesea, ceea ce face ca ochiul şi ţesutul adipos înconjurător să alunece in plafonul sinusului maxilar. Acest lucru poale duce la diplopie.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 20: Atlas de Anatomie

17Craniul

Jumătatea stângă a craniului. Secţiune sagitalăInteriorul jumătăţii stângi a craniului este vizualizatdin dreapta, păstrând partea osoasă a septului nazal(36.45). ,~g§

■ M MJ ' ’ă r 'j â

wmm14

43

■ V /

1 Procesul alveolar al osului maxilar 24 Gaura mandibulară2 Unghiul mandibulei 25 Marginea găurii mari3 Corpul mandibulei 26 Unghiul mastoidian (posteroinferior)4 Clivus al osului parietal5 Sutura coronală 27 Lama pterigoidianâ medială6 Crista galii a etmoidului 28 Protuberanţa mentonieră7 Porţiunea dorsală a şeii turceşti 29 Linia miohioidiană8 Protuberanţa occipitală externă 30 Osul nazal9 Sinusul frontal 31 Osul occipital10 Şanţul pentru nervul milohioidian 32 Condilul occipital11 Şanţul pentru sinusul sigmoid 33 Porţiunea orbitală a osului frontal12 Şanţul pentru sinusul petros superior 34 Procesul palatin al osului maxilar13 Şanţul pentru sinusul transvers 35 Osul parietal ‘14 Şanţuri pentru vasele meningee 36 Lama perpendiculară a etmoidului

medii (ramuri anterioare) 37 Fosa pituitară (şaua turcească)15 Lama orizontală a osului palatin 38 Apertura nazală posterioară (choana)16 Canalul hipoglos 39 Pterion (încercuit)17 Canalul incisiv 40 Cârligul osului pterigoidian (pe lama18 Meatul acustic intern în porţiunea medială)

petroasă a osului temporal 41 Ramul mandibulei19 Protuberanţa occipitală internă 42 Sinusul sfenoidal drept20 Sutura lambdoidă 43 Porţiunea scuamoasă a osului frontal21 Lama pterigoidianâ laterală ' 44 Porţiunea scuamoasă a osului22 Sinusul sfenoidal stâng temporal23 lingula 45 Vomerul

Porţiunea osoasă a septului nazal este alcătuită din vomer (45) şi lama perpendiculară a etmoidului (36). Porţiunea anterioară a septului este formată din cartilajul scptal (pagina 42, A6).în acest craniu sinusurile sfenoidalc (42, 22) sunt mari, cel din partea dreaptă (42) cxtinzându-sc şi în stânca. Fosa pituitară (37) se insinuează inferior în sinusul sfenoidal stâng (22).Şanţurile pentru vasele meningee medii (14) au un traiect superior şi posterior. Cercul (39) desemnează regiunea pterionului, şi corespunde regiunii indicate pe faţa externă a craniului la pagina 4. A29.

Tumorile pituitare sunt caracterizate prin manifestări endocrine şi pot afecta chiasma optică, cauzând hemianopsie bitemporală. Accesul chirurgical la şaua turcească prin sinusul sfenoidal nu lasă o cicatrice facială vizibilă. 0 tumoră avansată se poate vizualiza pe o radiografie laterală de craniu, ca o mărire şi o eroziune a fosei.

E l_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 21: Atlas de Anatomie

18Oasele craniului

Mandibula. A. Vedere frontală. B. Vedere posterosuperioară. C. Vedere antcrolatcrală stângă. D . Vedere laterală stângă din interior

1 Porţiunea alveolară 14 Protuberanţa mentonieră2 Unghiul mandibulei 15 Tuberozitatea mentonieră3 Marginea anterioară a ramului mandibulei 16 Şanţul milohioidian4 Baza mandibulei 17 Linia milohioidiană5 Corpul mandibulei 18 Colul mandibulei6 Procesul coronoid 19 Linia oblică7 Fosa digastrică 20 Marginea posterioară a ramului mandibulei8 Capul mandibulei 21 Foseta pterigoidianâ9 Marginea inferioară a ramului mandibulei 22 Ramul mandibulei

10 Lingula 23 Fosa sublinguală11 Gaura mandibulară 24 Fosa submandibulară12 Incizura mandibulară 25 Spinele mentoniere superioară şi inferioară13 Gaura mentonieră (tuberozităţile geniene)

Capul mandibulei (8) şi colul (18, incluzând foseta pterigoidianâ, 21) formează condilul mandibulei, Porţiunea alveolară ( 1) conţine alveole pentru rădăcinile dinţilor.Baza mandibulei (4) este marginea inferioară a corpului mandibulei (5) şi se continuă cu marginea inferioară(9) a ramului mandibulei (22).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 22: Atlas de Anatomie

Oasele craniului19

Mandibula. A. Vedere frontală. B. Vedere posterosuperioară. C. Vedere antcrolatcrală stângă. D. Vedere laterală stângă din interior. Inserţii musculoligamcntareLinia verde a articulaţiei reprezintă inserţia capsulară a articulaţiei temporomandibulare. Linia albastră reprezintă limita inserţiei mucoasei bucale. Linia venle-deschis reprezintă inserţiile tigamentare.

Pântecele anterior al muşchiului digastricMuşchiul buccinatorMuşchiul coborâtor al unghiului guriiMuşchiul coborâtor al buzei inferioareMuşchiul genioglosMuşchiul geniohioidianMuşchiul pterigoidian lateral

8 Muşchiul maseter9 Muşchiul pterigoidian medial

10 Muşchiul mentonier11 Muşchiul milohioidian12 Muşchiul platysma13 Rafeul pterigomandibular şi muşchiul constrictor superior al faringelui14 ligamentul sfenomandibular15 Ligamentul stilomandibular16 Muşchiul temporal

V

Muşchiul pterigoidian lateral (A7) sc insera în foseta pterigoidianâ dc pc colul mandibulei (şi dc asemenea pe capsula articulaţiei temporomandibulare şi pe discul articular - vezi pagina 31, A8 şi B3).Muşchiul pterigoidian medial (B9 şi C9) se insera pe faţa medială a unghiului mandibulei, inferior dc şanţul pentru nervul milohioidian.Muşchiul maseter (C8) se insera pe faţa laterală a ramului mandibulei.Muşchiul temporal (CI6) sc inseră pe procesul coronoid, extinzându-se posterior până la partea cea mai profundă a incizurii mandibulare şi inferior înspre partea anterioară a ramului mandibulei, până la nivelul ultimului molar.Muşchiul buccinator (C2) se insera sub cei trei molari, iar posterior ajunge la rafeul pterigomandibular (CI3).Muşchiul genioglos (B5) se insera pe spina mentonieră superioară, iar muşchiul geniohioidian (136) pc cea inferioară.Muşchiul milohioidian ( 11) sc inseră pc linia milohioidiană.Inserţia ligamentului tcmporomandibular lateral de partea laterală a colului condilului mandibular nu este reprezentată.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 23: Atlas de Anatomie

20Oasele craniului

Osul frontal. A . Faţa externă, vedere frontală. B. Faţa externă, vedere laterală stângă. C . Vedere inferioară. D. Faţa internă, vedere posterosuperioară (jumătatea dreaptă a fo st înlăturată; incizura etmoidală se găseşte inferior)

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 24: Atlas de Anatomie

21Oasele craniului

Osul maxilar drept. A . Vedere frontală. B. Vedere laterală. C . Vedere medială. D . Vedere inferioară. E. Osul lacrimal drept. G. Vedere laterală (falaVedere superioară. F. Vedere posterioară orbitală). H . Vedere medială (faţa nazală)

1 Procesul alveolar 15 Gaura infraorbitală 29 Canalul lacrimal2 Creasta lacrimală anterioară 16 Şanţul infraorbital 30 Cârligul osului lacrimal3 Spina nazală anterioară 17 Marginea infraorbitală 31 Faţa nazală4 Faţa anterioară 18 Faţa infratemporală 32 Faţa orbitală5 Eminenţa canină 19 Şanţul lacrimal 33 Creasta lacrimală posterioară6 Fosa canină 20 Hiatusul şi sinusul maxilar J7 Creasta cornetului nazal 21 Meatul nazal mijlociu8 Creasta etmoidală 22 Creasta nazală9 Procesul frontal 23 Incizura nazală Osul nazal drept. J . Vedere laterală. K . Vedere

10 Canalul palatin mare (poziţia şanţului) 24 Faţa orbitală medială11 Canalul incisiv 25 Procesul palatin12 Fosa incisivă 26 Tuberozitatea13 Meatul nazal inferior 27 Molarul al lll-lea care nu a erupt14 Canalul infraorbital 28 Procesul zigomatic 34 Faţa internă şi şanţul pentru nervul etmoidal

anteriort - ----------------------------- y 35 Faţa laterală

I _______________________________________________

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)

Page 25: Atlas de Anatomie

r 22Oasele craniului

Osul palatin drept. A. Faţa medială. B. Faţa laterală.C. Vedere frontală. D . Vedere posterioară. E.Vedere superioară. F. Vedere inferioară

G. Articulaţia dintre osul maxilar drept şi osul palatin, vedere medială

1 Creasta cornetului nazal2 Creasta etmoidală3 Şanţul palatin mare4 Lama orizontală5 Canalele palatine mici6 Procesul maxilar7 Creasta nazală8 Procesul orbital9 Lama perpendiculară

10 Spina nazală posterioară11 Procesul piramidal12 Procesul sfenoidal13 Incizura sfenopalatină

1 Lama orizontală a osului palatin2 Procesul maxilar al osului palatin3 Procesul palatin al osului maxilar

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 26: Atlas de Anatomie

22Oasele craniului

Osul palatin drept. A . Faţa medială. B. Faţa laterală.C. Vedere frontală. D. Vedere posterioară. E.Vedere superioară. F. Vedere inferioară

G . Articulaţia dintre osul maxilar drept şi osul palatin, vedere medială

1 Creasta cornetului nazal2 Creasta etmoidală3 Şanţul palatin mare4 Lama orizontală5 Canalele palatine mici6 Procesul maxilar7 Creasta nazală8 Procesul orbital9 Lama perpendiculară

10 Spina nazală posterioară11 Procesul piramidal12 Procesul sfenoidal13 Incizura sfenopalatină

1 Lama orizontală a osului palatin2 Procesul maxilar al osului palatin3 Procesul palatin al osului maxilar

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 27: Atlas de Anatomie

Osul temporal drept. A . Faţa externă. B. Fa,a internă. C . Vedere superioară. D. Vedere inferioară. E. Vedere frontală

1 Apeductul vestibular2 Eminenţa arcuată

Tuberculul articular Tuba auditivăCanalul pentru muşchiul tensor timpani Canaliculul pentru ramura timpanică a nervului glosofaringian

7 Canalul carotidian8 Canaliculul cohlear9 Marginea tegmen timpani

10 Meatul acustic extern11 Şanţul pentru artera temporală medie12 Şanţul pentru sinusul sigmoid13 Şanţul pentru sinusul petros superior14 Şanţul pentru ramuri ale vaselor meningee medii

15 Hiatusul şi şanţul pentru nervul petros mare16 Hiatusul şi şanţul pentru nervul petros mic17 Meatul acustic intern18 Fosa jugulară19 Faţa jugulară20 Fosa mandibulară21 Canaliculul mastoidian pentru ramura auriculară a

nervului vag22 Incizura mastoidă23 Procesul mastoid24 Şanţul occipital25 Incizura parietală26 Fisura petroscuamoasă (vedere superioară)27 Fisura petroscuamoasă (vedere inferioară)28 Fisura petrotimpanică

29 Porţiunea petroasă30 Tuberculul postglenoid31 Vaginala procesului stiloid32 Fisura scuamotimpanică33 Porţiunea scuamoasă34 Procesul stiloid35 Gaura stilomastoidiană36 Fosa subarcuată37 Triunghiul suprameatal38 Tegmen timpani39 Foseta trigeminalâ pe apexul porţiunii petroase40 Porţiunea timpanică41 Procesul zigomatic

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 28: Atlas de Anatomie

24Oasele craniului

Osul parietal drept. A. Faţa externă. B. Faţa internă

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 29: Atlas de Anatomie

25Oasele craniului

Osul sfenoid. A. Vaiere frontală B. Vedere posterioară. C. Vedere posterosuperioară. D. Vedere inferioară. E. Vedere laterală stângă Osul vomer. F. Vedere laterală dreaptă. G. Vedere poslerioaiS

f “ — ' — 'I 1 Aripa osului sfenoid

2 Procesul clinoid anterior3 Corpul osului sfenoid cu deschiderile sinusurilor

sfenoidale4 Canalul carotidian5 Faţa cerebrală a aripii mari a osului sfenoid6 Faţa dorsală a şeii turceşti7 Spina etmoidală8 Gaura ovală9 Gaura rotundă

10 Gaura spinoasă11 Şanţul pentru vasele şi nervii nazopalatini

12 Creasta infratemporală a aripii mari a osului 23 Canalul pterigoidiansfenoid 24 Cârligul osului pterigoidian

13 Faţa infratemporală a aripii mari a osului sfenoid 25 Incizura pterigoidianâ14 Jugum 26 F^ocesul pterigoidian15 Lama laterală a osului pterigoidian 27 Rostrum16 Aripa mică a osului sfenoid 28 Fosa scafoidă17 Lama medială a osului pterigoidian 29 Şaua turcească (fosa pituitară)18 Canalul optic 30 Spina19 Faţa orbitală a aripii marii a osului sfenoid 31 Fisura orbitală superioară20 Marginea posterioară 32 Faţa temporală a aripii mari a osului sfenoid21 Procesul clinoid posterior 33 Tuberculul şeii turceşti22 Şanţul prechiasmatic 34 Procesul vaginal

In imaginea C, procesele clinoide anterior ţ i m ijlociu sunt aproape unite (C2).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 30: Atlas de Anatomie

Oasele craniului

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 31: Atlas de Anatomie

Osul occipital. A . Faţa externă, vedere inferioară. B. Faţa internă. C, Faţa externă, vedere inferolaterală dreaptă

1 Porţiunea bazilară 14 Canalul hipoglos2 Fosa cerebelară 15 Linia nucală inferioară3 Fosa cerebrală 16 Creasta occipitală internă4 Fosa condilară (canalul condilar în 17 Protuberanţa occipitală internă

B, C) 18 Incizura jugulară5 Condilul 19 Procesul jugular6 Creasta occipitală externă 20 Tuberozitatea jugulară7 Protuberanţa occipitală externă 21 Marginea lambdoidă8 Gaura mare 22 Unghiul lateral9 Şanţul pentru sinusul petros inferior 23 Porţiunea laterală

10 Şanţul pentru sinusul sigmoid 24 Marginea mastoidiană11 Şanţul pentru sinusul sagital 25 Tuberculul faringian

superior 26 Porţiunea scuamoasă12 Şanţul pentru sinusul transvers 27 Unghiul superior13 Linia nucală supremă 28 Linia nucală superioară

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 32: Atlas de Anatomie

28Capul şi gâtul

Faţa. Repere dc suprafaţă ale părţii anterolatcralc drepte

• Pulsaţiile arterei temporale superficiale (6) se pot palpa în faţa tragusului urechii (26).

• Duelul parotidian (20.21) sc găseşte în treimea medic a liniei ce uneşte tragusul urechii (26) cu mijlocul filtrumului (22).

• Pulsaţiile arterei faciale (4) sc palpează acolo unde aceasta intersectează marginea inferioară a mandibulei, la nivelul marginii anterioare a muşchiului maseter, la circa 2,5 cm anterior de unghiul mandibulei (3).

Herpesul zosler oftalmic este o erupţie virală cutanată care urmează distribuţia ramurilor oftalmice ale nervului tngemen (scalp, frunte, pleoapă superioară, nas şi uneori chiar până la nivelul filtrumului). Afectarea corneei esteo indicaţie imediată pentru tratament antiviral.

Filtrumul este o regiune mică. aplatizată, delimitată de douâ creste verticale, ce se găseşte imediat sub nas: la acest nivel, cele două procese maxilare întâlnesc procesul frontonazal în perioada de dezvoltare a feţei. De-a lungul acestor creste poate să apară frecvent o anomalie congenitală numită „buză de iepure".

iii

d lH E a v .m m m

1 Aripa nasului 9 Incizura frontală, nervul şi vasele supratrohleare 19 Gaura mentonieră, nervul şi vasele mentoniere2 Şanţul alar de pe faţa externă a nasului 10 Glabela 20 Duetul parotidian, la emergenţa sa din glanda parotidâi Unghiul mandibulei 11 Capul mandibulei 21 Dudul parotidian ce virează medial la marginea4 Marginea anterioară a muşchiului maseter şi vasele 12 Gaura infraorbitală, nervul şi vasele infraorbitale anterioară a muşchiului maseter

faciale 13 Marginea infraorbitală 22 Filtrum1 Vârful nasului 14 Unghiul lateral al gurii 23 Rădăcina nasului6 Nervul auriculotemporal şi vasele temporale 15 Porţiunea laterală a marginii supraorbitale 24 Septul nazal

superficiale 16 Marginea inferioară a corpului mandibulei 25 Gaura supraorbitală, nervul şi vasele supraorbitale/ Porţiunea dorsală a nasului 17 Marginea inferioară a ramului mandibulei 25 Tragus8 Apertura externă a narinei 18 Ligamentul palpebral medial, anterior de sacul lacrimal 27 Arcada zigomatică

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 33: Atlas de Anatomie

Capul şi gâtul

t*

■!î:

_

1 Glandă parotidă accesorie suprapusă peste canalul parotidian

2 Ramura anterioară a arterei temporale superficiale3 Nervul auriculotemporal şi vasele temporale superficiale4 Corpul mandibulei5 Muşchiul buccinator şi ramuri bucale ale nervului facial8 Muşchiul coborâtor al unghiului gurii7 Muşchiul coborâtor al buzei inferioare8 Artera facială9 Vena facială

10 Porţiunea frontală a muşchiului ocdpitofrontal11 Nervul auricular mare12 Muşchiul ridicător al unghiului gurii13 Muşchiul ridicător al buzei superioare14 Muşchiul ridicător al buzei superioare ;i aripii nasului15 Ramura marginală mandibulară a nervului facial16 Muşchiul maseter17 Muşchiul nazal1B Muşchiul orbicular al ochiului19 Muşchiul orbicular al gurii20 Glanda parotidă21 Muşchiul pracerus22 Muşchiul stemodeidomastoidian23 Nervul supraorbital24 Nervul supratrohlear25 Ramura temporală a nervului facial26 Muşchiul temporal situat sub fascia temporală27 Ramura zigomatică a nervului facial28 Muşchiul zigomatic mare29 Muşchiul zigomatic mic

V

Diseminarea intracraniană a infecţiilor feţei: venele oftai mice fac legâtura între venele faciale şi sinusul cavernos Aceste conexiuni venoase avalvulare favorizează diseminarea infecţiilor superficiale ale feţei spre interiorul craniului.

15 6

Faţa. Plan superficial de disecţie, vedere antcrolatcrală dreaplâ

Paralizia Bell reprezintă paralizia de nerv facial, de etiologie necunoscută descrisă prima oară de Sir Charles Bell. Localizarea acestei leziuni de neuron motor periferic poate fi precis diagnosticată printr-un examen clinic atent, observând dacă este afectat şi nervul scăriţei, petros sau al corzii timpanului.

3________________________

Lambourile chirurgicale ale scalpului: chirurgii plasticieni folosesc frecvent numeroase lambouri ale scalpului, bazate fiecare pe câte un pedicul vascular. Toate aceste lambouri depind de vascularizaţia bogată a scalpului, care conţine numeroase anastomoze între ramurile carotidei externe şi interne. Există circa 10-12 artere mai mari ce vascularizeazâ periferia scalpului, astfel încât fiecare dintre ele este de obicei suficientă pentru a iriga zonele în curs de vindecare şi lambourile folosite în

Reconstrucţie în chirurgia plastică.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 34: Atlas de Anatomie

Vedere laterala dreaptă a feţei şi regiunii cervicale superioare. A . Regiunea parotidiană şi ccrvicală superioară. B. Regiunea submandibulară

Oreionul este o infecţie acută a glandelor salivare parotidiene şi submandibulare. Este o afecţiune extrem de dureroasă în care .deschiderea gurii şi masticaţia sunt afectate.

Papila parotidiană este locul unde canalul parotidian se deschide în cavitatea bucală; se găseşte lateral de coroana molarului II maxilar.

1 Ansa cervicală, rădăcina inferioară 22 Muşchiul maseter2 Ansa cervicală, rădăcina superioară 23 Muşchiul miloNoidian3 Pântecele anterior al muşchiului digastric 24 Linia oblică a cartilajului tiroid4 Vena jugulară anterioară 25 Glanda parotidă şi ramura nervului facial5 Rădăcinile plexului brahial 26 Muşchiul platysma6 Muşchiul buccinator 27 Pântecele posterior al muşchiului7 Artera carotidă comună digastric8 Muşchiul coborâtor al unghiului gurii 28 Vena retromandibulară9 Artera carotidă externă 29 Muşchiul scalen anterior

10 Vena jugulară externă 30 Muşchiul stemocleidomastoidian11 Artera facială 31 Muşchiul stemohiodian12 Vena facială 32 Muşchiul sternotiroidian13 Nervul auricular mare 33 Glanda submandibulară14 Cornul mare al osului hioid 34 Pântecele superior al muşchiului15 Osul hioid omohioidian (bifld)16 Nervul hipoglos 35 Artera larirgiană superioară17 Vena jugulară internă 36 Artera tiroidiană superioară18 Nervul laringeu intern t 37 Artera suprascapulară19 Nervul occipital mic 38 Muşchiul tirohioidian20 Muşchiul ridicător al scapului 39 Membrana tirohioidianâ21 Mandibula 40 Glanda tiroidă

41 Muşchiul trapez

Parotidectomia (rezecţia chirurgicală a glandelor parotide) necesită o disecţie atentă pentru a preveni lezarea ramurilor nervului facial. Utilizarea unui stimulator de nerv facial (electrozi speciali cu tensiune mică) ajută chirurgul să evite aceste ramuri. Porţiunea profundă a glandei se învecinează cu peretele faringian.

Tumorile parotidiene pot afecta vena retromandbulară sau artera temporală superficială, situate în masa glandulară, dar efectul cel mai frecvent îl reprezintă afectarea nervului facial, deoarece ramurile sale străbat glanda din profunzime spre suprafaţă. O paralizie facială asociată cu o tumefiere a glandei parotide trebuie investigată atent. Durerea tumorală poale iradia deseori în articulaţia temporomandibulară prin nervul auriculotemporal care transportă fibrele secretomotorii ale parotidei.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 35: Atlas de Anatomie

Fosa infratemporală dreaptă. A. Vedere cu muşchii pterigoidieni in situ. B. Vedere după îndepărtarea muşchiului pterigoidian lateral. C. Vedere după îndepărtarea ambilor muşchi pterigoidieni

1 Artera meningee 23 Capul inferior alaccesorie muşchiului pterigoidian

2 Nervul accesor lateral3 Discul articular 24 Nervul mandibular

tempcromandibular 25 Muşchiul maseter4 Artera faringiană 26 Artera maxi Iară

ascendentă 27 Muşchiul pterigoidian5 Nervul medial

auriculotemporal 28 Artera meningee6 Nervul bucal medie7 Muşchiul buccinator 29 Glande molare8 Capsula articulaţiei 30 Nervul pterigoidian

temporomandibulare medial9 Nervul coarda 31 Nervul milohioidian

timpanului 32 Canalul parotidian10 Artera temporală 33 Artera alveolară

profundă posterosuperioară11 Nervul temporal 34 Rădăcinile nervului

profund auriculotemporal12 Meatul acustic extern 35 Muşchiul stiloglos13 Artera carotidă externă 36 Muşchiul stilohioidian14 Artera facială 37 Procesul stiloid15 Vena facială 38 Nervul sdlofaringian şi16 Artera alveolară nervul glosofaringian

inferioară 39 Artera temporală17 Nervul alveolar inferior superficială18 Faţa infratemporală a 40 Muşchiul constrictor

osului maxilar superior al faringelui19 Vena jugulară internă 41 Fascia temporală20 Lama pterigoidianâ 42 Muşchiul temporal

laterală 43 Muşchiul tensor al21 Muşchiul ridicător al vălului palatin

vălului palatin 44 Corpul superior al22 Nervul lingual muşchiului pterigoidian

lateral

D. Secţiune coronală pentru a evidenţia capul profund al muşchiului temporal

1 Muşchiul buccinator 12 Nervul optic2 Aripa mare a osului 13 Osul palatin

sfenoid 14 Sinusul sfenoid3 Muşchiul pterigoidian 15 Osul temporal

lateral 16 Lobul temporal4 Muşchiul drept lateral 17 Capul profund al5 Aripa mică a osului muşchiului temporal

sfenoid (sfenomandibular -6 Mandibula Zenker. 1955)7 Muşchiul maseter 18 Inserţia muşchiului8 Osul maxilar temporal9 Sinusurile maxilare 19 Capul superficial al

(paranazale) muşchiului temporal10 Artera maxilară, 20 Limba

ramuri musculare 21 Vestibulul cavităţii11 Septul nazal bucale

22 Osul zigomatic

31Fosa infratemporală

Reducerea luxaţiei articulaţiei temporomandibulare: după luxaţie. condlul mandibular se deplasează anterior de tuberozitatea articulară a osului temporal, producând un spasm dureros al muşchilor masticatori. Reducerea luxaţiei constă în repoziţionarea condilului în fosa mandibulară printr-o mişcare inferoposterioară, aplicată pe corpul mandibulei; procedura poate fi completată prin folosirea anestezicelor locale sau relaxantelor musculare.

Anestezia nervului alveolar inferior se face la nivelul pătrunderii nervului în gaura mandibulară pe faţa medială a ramului mandibulei. Printr-o abordare intrabucală, anestezicul este injectat lângă lin; ducând la anestezia ipsilateralâ de la nivelul

^mandibulei a dinţilor, buzei şi obrazului.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 36: Atlas de Anatomie

32 Gâtul

Traheostomia reprezintă deschiderea (stoma) în trahee, utilizată adesea pentru pacienţii care nu pot respira. Din punct de vedere anatomic, ea implică perforarea muşchilor, a fasciei cervicale profunde şi îndepărtarea sau clamparea istmului tiroidian. O traheostomie efectuată inferior de istm poate leza o vena brahiocefalicâ stângă înaltă, (întâlnită mai ales la copii) sau mai rar artera tiroidiană ima. Procedeul de urgenţă constă în introducerea canulei prin membrana cricotiroidiană, deasupra cartilajului cricoid.

Regiunea cervicală anterioară. A. Plan superficial de disecţie

• Punctele dc reper de pe linia mediană din regiunea cervicală includ: corpul osului hioid (14), proeminenţa laringiană („mărul lui Adam“ , 17) şi arcul cartilajului cricoid (7).

• Locul de palpare a procesului earotidian sc găseşte în partea inferioară a regiunii cervicale anterioare. între marginea anterioară a muşchiului stemocleidomastoidian şi faţa laterală a laringelui.

1 Nervul accesor 22 Tendonul intermediar al muşchiului omohioidian2 Ansa cervicală, rădăcina inferioară 23 Pântecele superior al muşchiului omohioidian3 Ansa cervicală, rădăcina superioară 24 Glanda parotidă4 Vena jugulară anterioară 25 Nervul frenic5 Nervi cervicali pentru muşchiul trapez 26 Muşchiul platysma6 Clavicula 27 Vena retromandibulară7 Cartilajul cricoid 28 Capul clavicular al muşchiului8 Muşchiul digastric, pântecele anterior stemocleidomastoidian9 Artera carotidă externă 29 Capul sternal al muşchiului

10 Vena jugulară externă stemocleidomastoidian11 Artera facială 30 Muşchiul sternohioidian12 Vena facială 31 Muşchiul sternotiroidian13 Nervul auricular mare 32 Glanda submandibulară14 Corpul osului hioid 33 Artera tiroidiană superioară15 Vena tiroidiană inferioară 34 Vena tiroidiană superioară16 Vena jugulară internă 35 Nervul supraclavicular17 Proeminenţa laringiană 36 Artera suprascapulară18 Muşchiul ridicător al scapulei 37 Vena suprascapulară19 Mandibula 38 Muşchiul tiroidian20 Muşchiul milohioidian 39 Istmul glandei tiroide21 Fascicule aberante ale muşchiului milohioidian 40 Nervul cervical transvers

41 Muşchiul trapez

L.Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 37: Atlas de Anatomie

33Gâtul

Regiunea cervicală anterioară. II. Plan profund de disecţie

Nervul accesor Rădăcinile plexului brahial Nervii cervicali spre muşchiul trapez ClaviculaArtera carotidă comunăMuşchiul cricotiroidianPântecele anterior al muşchiului digastricArtera carotidă externăArtera facialăVena facialăNervul auricular mareCorpul osului hioidVena tiroidiană InterioarăVena jugulară internăProeminenţa laringianăMandibulaFascicule aberante ale muşchiului milohioidianPântecele inferior al muşchiului omohioidianPântecele superior al muşchiului omohioidianGlanda parotidăMuşchiul pectoral mareNervul (renicMuşchiul platysmaVena brahiocefalicâ dreaptăVena subclavie dreaptăMuşchiul scalen anteriorMuşchiul scalen mijlociuCapul davicular al muşchiului stemocleidomastoidianCapul sternal al muşchiului stemocleidomastoidianMuşchiul sternohioidianArtera subclavieMuşchiul subclavicularGlanda submandibularăArtera laringiană superioarăArtera tiroidiană superioarăVena tiroidiană superioarăNervul supraclavicularArtera suprascapularăVena suprascapularăTendonul muşchiului scalen anteriorMuşchiul tirohioidianlobul lateral al glandei tiroideMuşchiul trapezNervul vag

Pe partea dreaptă, partea laterală a claviculci (4) a fost îndepărtată pentru a evidenţia muşchiul subclavicular.

Paralizia de nerv accesor: leziunile ramurii sale craniene sunt rare, sunt asociate cu leziuni ale nervului vag şi pot fi legate de paralizia bulbarâ. Acest fapt se produce deoarece fibrele motorii ale nervului accesor sunt transferate nervului vag la ieşirea din craniu. Rădăcina spinală este mult mai frecvent lezată în treimea mijlocie a triunghiului posterior al gâtului, prin înjunghiere sau prin diseminare neoplazicâ de-a lungul canalului limfatic accesor. Leziunile pot provoca paralizia muşchilor sternodeidomastoidian şi trapez, conducând la un deficit motor de ridicare a umărului, un aspect de .umăr căzut" pe partea afectată şi. de asemenea, o dificultate în întoarcerea capului spre partea afectată.3--------- ------------------

Guşa este o mărire nespecificâ a glandei tirokliene; ee se poate palpa şi este adesea vizibilă. Există numeroase cauze de producere a guşei, dar cauza cea mai răspândită pe glob este reprezentată de deficitul de iod. O guşă foarte mare poate produce o compresie a structurilor mediastinale superioare şi cervicale inferioare, incluzând traheea, ceea ce conduce la respiraţie dificilă..

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 38: Atlas de Anatomie

34Gâtul

Regiunea cervicalii laterala dreaptă, A. Plan superficial. B, Plan profund

Nervul accesorAnsa cervicală, rădăcina superioară Rădăcinile plexului brahial Nervii cervicali spre muşchiul trapez ClaviculaPântecele anterior al muşchiului digastric Artera carotidă externă Vena jugulară externă Artera facialăNervul facial, ramuri cervicaleNervul facial, ramuri mandibulare marginaleVena facialăNervul auricular mareOsul hioidVena jugulară internă Proeminenţa laringee Nervul occipital mic Muşchiul ridicător al scapulei MandibulaPântecele inferior al muşchiului omohioidianPântecele superior al muşchiului omohioidianGlanda parotidăNervul frenicMuşchiul platysmaVena retromandibularâMuşchiul scalen anteriorMuşchiul scalen mijlociuCapul clavicular al muşchiului stemocleidomastoidianCapul sternal al muşchiului stemocleidomastoidianMuşchiul stemohioidianMuşchiul sternotiroidianGlanda submandibularăArtera tiroidiană superioarăVena tiroidiană superioarăNervul supraclavicularArtera suprascapularăVena suprascapularăMuşchiul tirohioidianLobul lateral al glandei tiroideMuşchiul trapez

Porţiunea spinală a nervului accesor poartă numele de ram i extern al trunchiului nervos accesor. după cum este stabilit în Nomenclaturii Anatomică . Celulele dc origine sc găsesc] în cornul anterior medular al primelor 5-6 segmente cervicale; fibrele sale inervează muşchiul stemocleidomastoidian şi muşchiul trape/. Porţiunea cranială a nervului accesor, ramul intern al trunchiului nervos accesor (conlom i Nomenclaturii Anatomice) îşi are originea în nucleul ambiguu din bulb; aceste fibre merg împreună cu cele ale nervului vag şi inervează muşchii palatului inculc şi ai laringclui. lncrvaţia motorie a muşchiului trapez (40) este reprezentat;! de obicei de nervul accesor ( I ), în timp ce ramurile din plexul cervical ce ajung la muşchi (4) sunt de obicei aferente.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 39: Atlas de Anatomie

35Gâtul

C. Regiunea cervica lă stângă, vedere anterolaterală stângă Muşchiul platysma fi fascia cervicală profunda au fost îndepărtate.

• în 20% din cazuri, (lupă cum sc poate vedea şi în această imagine, ramuramandibulară marginală a nervului facial (30) sc curbează spre glanda submandibulară

(46).

21 55Suflurile carotidiene se aud poziţionând stetoscopul în porţiunea imediat laterală a laringelui, şi se datorează curgerii arteriale turbulente produse de stenoza arterei carotide. Detectarea precoce a stenozei se poate face prin echografie Doppler.

Adenopatia cervicală: orice infecţie a capului şi gâtului poate produce o adenopatie, cel mai frecvent afectat fiind ganglionul jugulodigastric, care se găseşte chiar sub unghiul mandibulei.

1 Nervul accesor2 Pântecele anterior al muşchiului digastric3 Vena jugulară anterioară4 Corpul osului hioid5 Corpul mandibulei6 Ţesut adipos bucal7 Ramura cervicală a nervului facial8 Nervii cervicali spre muşchiul trapez9 Capul clavicular al muşchiului

stemocleidomastoidian10 Artera carotidă comună11 Nervul dorsal al scapulei12 Artera carotidă externă13 Vena jugulară externă14 Nervul laringeu extern15 Artera facială16 Vena facială17 Nervul auricular mare18 Cornul mare al osului hioid (sub 25)19 Muşchiul hioglos20 Nervul hipoglos21 Pântecele inferior al muşchiului omohioidian

22 Muşchiul constrictor inferior al faringelui23 Vena tiroidiană inferioară24 Artera carotidă internă şi rădăcina superioară a

ansei cervicale25 Nervul laringeu intern26 Ganglionul jugulodigastric27 Nervul occipital mic28 Artera linguală29 Vena linguală30 Ramura mandibulară marginală a nervului facial31 Muşchiul maseter32 Muşchiul milohioidian33 Nervul tirohioidian34 Glanda parotidă .35 Nervul frenic (aşezat pe muşchiul scalen anterior)36 Vena auriculară posterioară37 Pântecele posterior al muşchiului digastric38 Ramura posterioară a venei retromandibulare39 Muşchiul scalen anterior40 Muşchiul scalen mijlociu41 Capul sternal al muşchiului

stemocleidomastoidian

42 Muşchiul stemocleidomastoidian43 Muşchiul sternohioidian44 Muşchiul sternotiroidian45 Muşchiul stilohioidian46 Glanda submandibulară47 Artera şi vena submentomeră48 Artera cervicală superficială49 Vena cervicală superficială50 Pântecele superior al muşchiului omohioidian51 Artera laringiană superioară52 Artera tiroidiană superioară53 Nervul supraclavicular54 Artera suprahioidiană55 Artera suprascapulară56 Nervul suprascapular57 Muşchiul tirohioidian58 Membrana tirohioidiană59 Glanda tiroidă60 Muşchiul trapez61 Trunchiul superior al plexului brahial

iCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 40: Atlas de Anatomie

Cateterizarea venei jugulare interne este realizată adesea la pacienţii inconştienţi de către anestezişti; se poate efectua în doua moduri: fie direct prin muşchiul stemocleidomastoidian la jumătatea regiunii cervicale, fie prin spaţiul dintre cele două capete ale muşchiului, pătrunzând în profunzime spre porţiunea terminală a venei jugulare interne. Acul este înclinat la 45° faţă de piele în direcţia mamelonului ipsilateral. Această manevră furnizează un acces intravenos în urgenţe, de exemplu în stopul

. cardiac.3________________________

Cateterizarea venei subdavii ţine cont de rapoartele vasculare de pe faţa superioară a primei coaste, care oferă avantajul de a plasao linie venoasq, centrală prin acces infraclavicular. Vârful acului este îndreptai cât mai anterior posibil spre incizura jugulară pentru a evita lezarea structurilor posterioare (vârful plămânului, artera subclavie şi plexul brahial). Un abord supraclavicular ar conduce la introducerea acului în originea venei

^brahiocefalice.

Torticolisul este o contracţie anormală prelungita a musculaturii cervicale, ce produce retracţia capului spre partea afectată. Se întâlneşte foarte frecvent după naşterile dificile (cu aplicare de forceps), nou-născutul prezentând o tumoretâ cervicală, de obicei un hematom al muşchiului

frapez sau stemocleidomastoidian.

A . Repere dc suprafaţă ale regiunii cervicale anterolatcralc drepte

1 Nervul accesor la emergenţa sa de sub muşchiul stemocleidomastoidian

j 2 Nervul accesor trecând sub marginea anterioară a muşchiului trapez

. 3 Unghiul mandibulei4 Marginea anterioară a muşchiului maseter

şi artera facială5 Vena jugulară anterioara

s 6 Arcul cartilajului cricoidi 7 Corpul osului hioid• 8 Clavicula- 9 Capul clavicular al muşchiului

stemocleidomastoidian ; 10 Muşchiul deltoid

11 Vena jugulară12 Nervul hipoglos13 Pântecele inferior al muşchiului omohioidian14 Fosa infraclaviculară şi vena cefalicâ

. 15 Nervul laringeu intern16 Istmul glandei tiroide17 Incizura jugulară şi traheea18 Proeminenţa laringiană (.mărul lui Adam*)19 Porţiunea inferioară a glandei parotide20 Procesul mastoid21 Muşchiul pectoral mare

I22 Regiunea de palpare a arterei carotide comune23 Capul sternal al muşchiului sternocleido-

mastoidian: 24 Articulaţia stemoclaviculară şi unirea

venelor jugulară internă şi subclavie

I formând vena brahiocefalicâ25 Muşchiul stemocleidomastoidian

26 Glanda submandibulară27 Vârful cornului mare al osului hioid28 Vârful procesului transvers al atlasului29 Trunchiul superior al plexului brahial30 Plică vocală

Pulsaţiile arterei carotide comune (A22, B8) pot f i decelate aplicând o presiune uşoară în unghiul formal de marginea untcroinl'crioară a muşchiului stemocleidomastoidian şi laţa lalerală a traheei şi faringelui.Cartilajul cricoid (A6) se găseşte la circa 5 cm deasupra incizurii jugulare a manubriului sternal (A 17).C apătul inferior al venei jugulare interne se găseşte posterior de triunghiul format de capotele sternul (A23) şi clavicular (A9) ale muşchiului slernoclcidomastoidian, imediat superior dc punctul unde sc întâlneşte cu vena subclavie pentru a forma vena brahiocefalicâ (A24).Porţiunea superioară a plexului brahial (A29) poate l i percepută ca un cordon situat iu porţiunea inferioară a triunghiului cervical posterior,

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 41: Atlas de Anatomie

Gâtul■

37

B. Regiunea cervicală lateralădreaptă. Plan profund dcdisccţic

• Nervul lingual (27) se găseşte superficial de muşchiul hioglos (17) şi la acest nivel arc o formă dc panglică, nu cilindrică; inferior, sc găseşte porţiunea profundă a glandei submandibulare (10). Nervul intcrscctează inferior canalul glandei submandibulare (51), găsindu-se iniţial lateral şi apoi medial de el.

• Membrana tirohioidiană (60) este străbătută dc nervul laringeu intern (23) şi dc artera laringiană superioară (55).

• Pc lângă incrvarca muşchilor limbii, nervul hipoglos (J9) trimite ramuri spre muşchiul geniohioidian (14) şi muşchiul tirohioidian (59). formând rădăcina superioară a ansei cervicale (62). Aceste trei ramuri sunt alcătuite din fibre ale primului nerv cervical care s-au alăturat nervului hipoglos în regiunea cervicală superioară (ele nu sunt originare din nucleul hipoglos). Fibrele C I din rădăcina superioară a ansei cervicale contribuie la incrvarca muşchiului stemohioidian (45) şi omohioidian (21, 54).

Sialolitaza: formarea de calculi salivari depinde de compoziţia lichidului secretat de fiecare glandă salivară. Cel mai frecvent calculii se găsesc în glanda submandibulară şi rareori in glanda parotidă. Aceşti calculi mici pot bloca complet canalul excretor conducând la o tumefiere dureroasă a glandei.Îndepărtarea lor chirurgicală se face de obicei p̂rin planşeul bucal.

1 Nervul accesor 16 Nervul auricular mare 33 Nervul milohioidian 49 Ligamentul stilohioidian

2 Pântecele anterior al muşchiului digastric 17 Muşchiul hioglos 34 Artera occipitală 50 Glanda sublinguaiâ

şi nervul pentru muşchiul digastric 18 Osul hioid 35 Canalul parotidian 51 Canalul submandibular

3 Artera palatină ascendentă 19 Nervul hipoglos 36 Artera auriculară posterioară 52 Artera cervicală superficială

4 Nervul auriculotemporal 20 Nervul alveolar inferior 37 Pântecele posterior al muşchiului digastnc 53 Artera temporală superficială

5 Muşchiul buccinator 21 Pântecele inferior al muşchiului omohioidian 38 Ramul mandibulei 54 Pântecele superior al muşchiului omohioidian

6 Capsula articulaţiei temporomandibulare 22 Vena jugulară internă 39 Rădăcinile nervului frenic 55 Artera laringiană superioară

7 Nervii cervicali spre muşchiul trapez 23 Nervul laringeu intern 40 Muşchiul scalen anterior 56 Artera tiroidiană superioară

8 Artera carotidă comună 24 Lobul lateral al glandei tiroide 41 Muşchiul scalen mijlociu 57 Vena tiroidiană superioară

g Artera linguală profunda 25 Nervul occipital mic 42. Muşchiul splenius capitis 58 Muşchiul temporal

10 Porţiunea profundă a glandei 26 Muşchiul ridicător al scapulei 43. Muşchiul stemocleidomastoidian 59 Nervul şi muşchiul tirohioidian

submandibulare 27 Nervul lingual 44 Ramuri sternocleidomastoidiene ale 60 Membrana tirohioidiană

1 1 Artera carotidă externă 28 Trunchiul linguofacial arlerei occipitale 61 Muşchiul trapez

12 Nervul laringeu extern 29 Rădăcina inferioară a ansei cervicale 45 Muşchiul stemohioidian 62 Rădăcina superioară a ansei cervicale

13 Artera facială 30 Vena tiroidiană mijlocie 46 Muşchiul sternotiroidian 63 Nervul vag

14 Muşchiul geniohioidian 31 Glande molare 47 Muşchiul stiloglos 64 Ramul ventral al nervului cervical C5

15 Nervul glosofaringian 32 Nervul şi muşchiul milohioidian 48 Muşchiul stilohioidian 65 Arcada zigomatică

v __________ ______________________ _____

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 42: Atlas de Anatomie

38Gâtul

A. Regiunea cervicală laterală dreaptă. Plan profund de disecţie

1 Nervul accesor 24 Artera occipitală2 Pântecele anterior al muşchiului digastric 25 Nervul frenic3 Artera palatină ascendentă 26 Pântecele posterior al muşchiului digastric4 Artera faringiană ascendentă 27 Nervul laringeu recurent5 Sinusul carotidian 28 Muşchiul scalen anterior6 Artera carotidă comună 29 Muşchiul stemocleidomastoidian7 Artera carotidă externă 30 Muşchiul stemohioidian Endarterectomia carotid ană reprezintă procedeul8 Nervul laringeu extern 31 Muşchiul stemotiroidian de îndepărtare a unei plăci ateromatoase dintr-o

porţiune îngustată a arterei carotide comune şi9

10Artera facială Nervul glosofaringian

32 Muşchiul stiloglos ^interne33 Muşchiul stilohioidian (capul secţionat

11 Nervul auricular mare este deplasat medial)12 Mjşchiul hioglos 34 Ligamentul stilohioidian13 Nervul hipoglos 35 Muşchiul stilofaringian14 Muşchiul constrictor inferior al faringeului 36 Glanda sublingualâ • Nervul hipoglos (13) arc un traiect inferior, înconjurând artera occipitală (24) şi fiind15 Artera tiroidiană inferioară 37 Canalul submandibular situat superficial dc artera carotidă externă (7) şi artera linguală (20).16 Artera carotidă internă 38 Ganglionul submandibular • Nervul glosofaringian (10) are un traicct inferior şi anterior, înconjurând dinspre17 Vena jugulară interna 39 Pântecele superior al muşchiului lateral muşchiul stilofaringian (35).18 Nervul laringeu intern omohioidian * îndepărtarea unor porţiuni din muşchiul stemohioidian (30), omohioidian (39) şi19 Lobul lateral al glandei tiroide 40 Artera laringiană superioară stemotiroidian (3 1) evidenţiază lobul lateral al glandei tiroide ( 19). Se observă artera20 Artera linguală 41 Artera tiroidiană superioară tiroidiană inferioară (15) posterior de porţiunea inferioară a lobului, cu nervul laringeu21 Nervul lingual 42 Muşchiul şi nervul tirohioidian recurent (27) trecând posterior dc arteră, pentru a intra în faringe sub muşchiul22 Ganglionul simpatic cervical mijlociu 43 Rădăcina superioară a ansei cervicale constrictor inferior al faringeului (14). Nervul poate fi situat fie posterior, fie anterior23 Muşchiul milohioidian 44 Nervul vag de arteră sau poate trece printre ramurile acesteia.

LCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 43: Atlas de Anatomie

39Gâtul

v~ '*• 'W - ^ “ V * ^ 1 ( \ ». V m e.

B. Regiunea prevertebrală stângă

Simpatectomia cervicală se face fie prin regiunea cervicală, fie prin axilâ. pentru a întrerupe irervaţia simpatica a membrului superior. O indicaţie frecventă pentru aceaslă operaţie este prevenirea gangrenei degetelor

. mâinii în boala Raynaud.

1 Nervul accesor 17 Muşchiul ridicător al scapulei 32 Muşchiul stemocleidomastoidian2 Ligamentul longitudinal anterior 18 Muşchiul longus capitis 33 Vena subclavie3 Vasele cervicale ascendente 19 Muşchiul longus colii 34 Artera cervicală superficială4 Artera faringianâ ascendentă 20 Procesul mastoid 35 Ganglionul cervical superior5 Trunchiul brahiocefalic 21 Ramura meningee a arterei faringiene 36 Artera suprascapulară6 Nervul glosofaringian ascendente 37 Lanţul simpatic7 Artera tiroidiană inferioară 22 Ganglionul cervical mijlociu 38 Canalul toracic limfatic8 Ganglionul vagal inferior 23 Artera occipitală 39 Trunchiul tireocervical9 Artera carotidă internă 24 Ramura esofagiană a arterei tiroidiene inferioare 40 Traheea

10 Nervul carotic intern (simpatic) 25 Esofagul 41 Porţiunea timpanică a osului temporal11 Vena jugulară internă 26 Nervul fnenic 42 Trunchiul superior al plexului brahial12 Artera toracică (mamară) internă 27 Pântecele posterior al muşchiului digastric 43 Nervul vag13 Trunchiul limfatic jugular 28 Nervul laringeu recurent 44 Ramul anterior al nervului cervical C314 Vena brahiocefalicâ stângă 29 Muşchiul scalen anterior 45 Artera vertebrală15 Artera carotidă comună stângă 30 Muşchiul scalen mijlociu 46 Vena vertebrală16 Artera subclavie stângă 31 Spina osului sfenoid

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 44: Atlas de Anatomie

40Capul şi gâtul

Ramurile nervului trigemen drept. Vedere laterală stângă

Paralizia de nerv hipoglos: deoarece toţi muşchii intrinseci şi majoritatea celor extrinseci ai limbii sunt inervaţi de nervul XII (hipoglos), paralizia sa produce atrofia jumătăţii ipsilaterale a limbii. La încercarea de protruzie a vârfului limbii aceasta deviază spre partea afectată (paralizată) datorită acţiunii muşchiului genioglos de partea opusă.

23

36 .5 ; " 8

7

35

— 13

' 6

• Cornelul nazal suprem (4 1) cslc o formaţiune1 Nervul abducens 24 Nervul pterigoidian medial anatomică rar întâlnită.2 Corpul osului hioid 25 Nervul milohioidian • Nervul coarda timpanului (3) iese din craniu prin fisura3 Nervul coarda timpanului 26 Nervul oculomotor petrot impari icâ şi sc uneşte la 2 cm inferior de craniu cu4 Artera carotidă externă 27 Ramura oftalmică a nervului Irigemen porţiunea posterioară a nervului lingual (14).5 Muşchiul genioglos 28 Nervul optic • Sinusul cavernos drept a fost disccat pc faţa medială, 16 Muşchiul geniohioidian 29 Glanda parotidă evidenţiindu-se nervii ce se găsesc în interiorul său; 17 Muşchiul hioglos 30 Porţiunea petroasâ a osului temporal nervul oflalmic (27), nervul maxilar (26), nervul8 Nervul hipoglos 31 Puntea trohlear (45) şi nervul abducens (1).9 Nervul alveolar inferior 32 Pântecele posterior al muşchiului digastric • Porţiunea inferioară a nervului lingual (14) arc un

10 Cornetul nazal inferior 33 Rădăcinile nervului auriculotemporal traseu „în cârlig'* în jurul canalului submandibular(37)11 Artera carotidă internă 34 Ligamentul sfenomandibular şi artera maxilară fiind situat iniţial lateral şi apoi medial de acesta.12 Bulbul jugular 35 Ligamentul stilohioidian • Nervul mandibular (15) este vizualizat chiar Ia ieşirea13 Artera linguală 36 Glanda sublinguală din gaura ovală unde se împarte în mai multe ramuri.14 Nervul lingual 37 Canalul submandibular Sc observă nervul alveolar inferior (9) care pătrunde in15 Ramura mandibulară a nervului trigemen 38 Ganglionul submandibular gaura mandibulară după ce a dat naştere nerv ului16 Reper în tuba auditivă 39 Glanda submandibulară milohioidian (25). având nervul lingual (14) anterior şi17 Ramura maxilară a nervului trigemen 40 Cornetul nazal superior fiind însoţit dc nervul coarda timpanului (3).18 Muşchiul pterigoidian 41 Cornetul nazal suprem • Artera meningee medie (19) are un traiect superior între19 Artera meningee medie 42 Muşchiul tensor al vălului palatin cele două rădăcini ale nervului auriculotemporal (33),20 Cornetul nazal mijlociu 43 Ganglionul trigeminal mergând spre gaura spinoasă.21 Rădăcina motorie a nervului trigemen 44 Nervul trigemen22 Muşchiul milohioidian 45 Nervul trohlear23 Septul nazal (porţiunea cartilaginoasâ)

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 45: Atlas de Anatomie

41Capul şi gâtul

Secţiune sagitală la nivelul capului. A. Jumătatea dreaptă, vedere laterală stângă. B. Imagine dc rezonanţă magnctică nucleară (RMN)

' 1 Arcul anterior al atlasului2 Artera cerebrală anterioară

j 3 Granulaţii arahnoide4 Cisterna cerebelomedulară (cisterna magna)

! ă Cerebelul6 Apertura nazală posterioară (choana)

[ 7 Corpul calos i 8 Dintele axisului

9 Epiglota10 Coasa creierului

| 11 Ventriculul IVj 12 Vena cerebrală mare ; 13 Palatul dur

14 Osul hioid | 15 Interiorul laringeluij 16 Discul intervertebral dintre axis şi vertebra

C3i 17 Laringofaringele

18 Celule etmoidale pneumatice stângi | 19 Sinusul frontal stâng

20 Mandibula i 21 Marginea găurii mari ! 22 Faţa medială a emisferei cerebrale drepte : 23 Bulbul ! 24 Mezencefalul| 25 Septul nazal (porţiunea osoasă) j 26 Nazofaringele | 27 Deschiderea tubei auditive

28 Chiasma optică29 Orofaringele

: 30 Amigdala faringiană31 Glanda pituitară (hipofiza)

: 32 Puntea| 33 Arcul posterior al atlasului : 34 Palatul moale

35 Sinusul sfenoidal36 Măduva spinării37 Sinusul drept38 Sinusul sagital superior39 Cortul cerebelului40 Cartilajul tiroidian41 Limba42 Valecula

Coasa creierului (IO ) separă celc două emisfere cerebrale. Cortul cerebelului (39) separă porţiunea posterioară a emisferelor ccrcbrale dc ccrcbcl (5).

Egalizarea presiunilor în urechea medie: tuba auditiva este în mod normal închisă şi se deschide temporar în timpul deglutiţiei, la presiune atmosferică, permiţând egalizarea presiunilor între urechea medie şi atmosferă. Schimbarea presiunilor exterioare (avion sau submersie) necesită o echilibrare de presiune pentru a evita durerea severă provocată de întinderea membranei timpanice.

Hipertrofia adenoidiană: ve­getaţiile adenoide. cunoscute sub numele de amigdale na- zofaringiene, se găsesc pe peretele nazofaringian pos­terior, în apropierea deschiderii tubei auditive. In­flamabile lor repetate pot conduce la otite medii prelungite şi de aceea se îndepărtează pentru a permite drenajul urechii medii prin tuba auditivă.

Intubaţia nazogastricâ reprezintă introducerea unui tub subţire de plastic prin narinâ şi nazofaringe în stomac, care poate li folosit pentru a obţine secreţii gastrice pentru analiză sau pentru aspirarea secreţiilor gastrice în obstrucţia intestinală.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 46: Atlas de Anatomie

42Nasul

Nasul. Sccţiunc sagitală, vedere laterală stângă. A. B. Vedere cu septul nazal intact. D, E. Vedere cu septul nazal îndepărtat

B

,23456

789

10 11 1213141516 17

Fibre oftalmice învelite de dura mater Sinusul frontal Palatul dur NazofaringeSeptul nazal: lama perpendiculară a etmoiduluiSeptul nazal: cartilajul septalSeptul nazal: osul vomerBulbul olfactivEpiteliul olfactivDeschiderea tubei auditiveNervul opticGlanda pituitarăPlică salpingofaringianăOs septalPalatul moaleSinusul sfenoidalPlică tubarăVestibulul

Plicile palatoglose acoperă muşchiul palatoglos, fiind situate intre palat şi limbă, anterior de amigdalele palatine, delimitând cavitatea bucală de orofaringe.

Epistaxis: sângerârile nazale se întâlnesc cei mai frecvent pe porţiunea anteromedialâ a septului (aria Utile), un loc cu bogate anastomoze (Kiesselbach) provenite din ramuri ale arterelor carotide externă şi internă (facială,

^ palatină şi oftalmică).______ ______________

Amigdalele palatineDepresiunile de pe felele mediale ale acestor mostre obţinute de la un copil de14 ani, reprezintă deschiderile criptelor amigdaliene. Săgeţile indică şanţurile intraamigdaliene (vestigii ale celei de-a doua pungi branhiale).

Amigdalele palatine (denumite popular „amigdale” ) sunt mase dc ţesut lim toid care sunt în mod frecvent mărite în copilărie, dar scad în dimensiuni ulterior. împreună cu ţesutul lim fo id de pe faţa posterioară a lim b ii (amigdala linguală) şi de pe peretele posterior al nazofaringclui (amigdala faringiană) şi cu amigdala tubară, formează inelul protector lim foid (inelul Waldeyer) ce se găseşte în porţiunea superioară a tractului digestiv şi respirator.

Amigdalita: această afecţiune frecventă rezultă din infecţia amigdalelor palatine (care se găsesc între plicile palatoglose şi palatofaringiene). Infameţia conduce la înroşirca amigdalei, amigdala putând conţine puroi, în special în criptele ţesutului limfoid, puroiul putând forma un abces. Durerea din această afecţiune iradiază adesea prin nervul glosofaringian care este situat sub loja amigdaliană (nervul IX inervează de asemenea senzitiv urechea medie). Deglutiţia devine dificilă. Hemoragia după rezecţia chirurgicală a amigdalelor poate fi severă prin lezarea ramurii tonsilare a arterei faciale sau prin lezarea venei palatine externe

a _

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 47: Atlas de Anatomie

43Nasul

D. Peretele lateral al cavităţii nazale drepte

I 1 Arcul anterior al atlasuluiI Clivus

Marginea rezecată a cornetului nazal Dintele axisului Bula etmoidală Infmdibulul etmoidal Meatul nazal inferior

8 Cornetul nazal inferior9 Meatul nazal mijlociu

10 Deschiderea celulelor etmoidale anterioareII Deschiderea tubei auditive12 Deschiderea sinusului maxilar13 Deschiderea canalului' nazolacrimal14 Glanda pituitară15 Hiatusul semilunar16 Recesul sfenoetmoidal17 Sinusul sfenoidal18 Meatul nazal superior19 Cornetul nazal superior20 Vestibulul

E. Cavitatea nazală dreaptă şi ganglionul pterigopalatin, vedere laterală stângă

1 Nervul abducens2 Clivus3 Lama cribriformă a etmoidului4 Celule etmoidale anterioare5 Sinusul frontal6 Nervul palatin mare7 Gaura incisivă8 Cornetul nazal inferior, marginea tăiată a mucoperiostului9 Nervii palatini mici

10 Cornetul nazal mijlociu, rezecat11 Nervii canalului pterigoidian12 Fibrele nervilor olfactivi13 Deschiderea tubei auditive14 Nervul optic15 Ramura faringiană spre ganglion16 Premaxilarul17 Ganglionul pterigopalatin

Nervul trigemen19 Lama verticală a etmoidului20 Vestibulul

18

F. Vedere cndoscopică a aperturilor nazale posterioare (choanc)Septul nazal se vede pe linia mediană cu cornetele proiectându-se dinspre peretele lateral in cavitatea nazală.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 48: Atlas de Anatomie

44Nasul

Nervii trigemen, facial şi petros drept, împreună cu ganglionii lor.Această imagine este o vedere laterală dreaptă, după ce o mare parte a craniului drept a fo st îndepărtată, lăsând la vedere faţa medială a orbitei drepte (25) şi a sinusului maxilar (24). Posterior de sinus se observă cele trei ramuri ale nervului trigemen: oftalmică (31), maxilară (21) şi mandibulară (20).

1 Canalul lacrimal 20 Nervul mandibular2 Nervul coarda timpanului 21 Nervul maxilar3 Ganglionul ciliar 22 Muşchiul pterigoidian medial4 Artera carotidă externă 23 Muşchiul drept medial5 Nervul facial 24 Peretele medial al sinusului maxilar şi6 Marginea liberă a cortului cerebelului orificiul de deschidere al sinusului7 Nervul frontal 25 Peretele medial al orbitei8 Ganglionul geniculat a! nervului facial 26 Ramuri musculare ale nervului9 Nervul glosofaringian mandibular

10 Nervul petros mare 27 Nervul nazociliar11 Nervii palatini mare şi mic 28 Nervul canalului pterigoidian12 Nervul hipoglos 29 Artera occipitală13 Muşchiul drept inferior 30 Nervul oculomotor14 Artera carotidă internă 31 Nervul oftai mic15 Vena jugulară internă şi nervul 32 Nervul optic

accesor 33 Ganglionul otic16 Nervul lacrimal 34 Membrana timpanică17 Nervul petros mic 35 Ganglionul pterigopalatin13 Nervul lingual 36 Muşchiul drept lateral al capului19 Capul inferior al muşchiului pterigoi­ 37 Muşchiul tensor al vălului palatin

dian lateral şi lama pterigoidianâ 38 Procesul transvers al atlasuluilaterală 39 Ganglionul trigeminal

Nervul pelros marc ( 10) este o ramură a ganglionului geniculat al nervului facial (8)şi poate fi memorat ca fiind nervul ce asigură lacrimali.; (deşi, de asemenea, inervează şi | glandele nazale). E l conduce fibre preganglionare din nucleul salivator pontin, mergând prin şanţul dc pc planşeul fosei craniene m ijloc ii (pagina 11, B25); intră apoi în gaura ruptă şi devine nervul canalului pterigoidian (28) care se alătură ganglionului pterigopalatin (35). Fibrele postgangliunarc pârăscsc ganglionul, alâturându-se nervului maxilar, intră în orbita o dală cu ramura zigomalică a acestuia care comunică cu nervul lacrimal, inervând astfel glanda lacrimală (pagina 54, D9).Nervul petros mic (17) comunică, de asemenea, cu nervul facial; cl este o ramură a nervului glosofaringian, fiind desprins din ramura timpanică care inervează mucoasa urechii medii prin plexul timpanic (pagina 56. B l9). Fibrele sale provin din nucleul salivator inferior pontin şi după ce părăsesc urechea medic merg prin şanţul propriu dc pc planşeul fosei craniene m ijlocii ( 17. şi pagina 11, B26), ajungând prin gaura ovală la ganglionul otic (33). Dc la accst n ivel fibrele sccretomotorii sc alătură nervului mandibular (20) şi se distribuie glandei parotide prin filamente din nervul auriculotemporal.Nervul coarda timpanului (2) se desprinde din nervul facial înainte ca acesta să părăsească craniul prin gaura stilomastoidiană (5, săgeata superioară). El străbate porţiunea superioară a membranei timpanice (34) sub mucoasa acesteia, mergând spre osul temporal, ieşind apoi prin fisura pctrotimpanică (pagina 9, C35) pentru a sc alătura nervului lingual (18). El conţine fibre preganglionare pentru ganglionul submandibular (pagina 38, A39), pentru glandele salivare submandibulară şi sublinguală şi, dc asemenea, fibre senzoriale (gust) pentru 2/3 anterioare ale limbii. Ganglionul otic (33). care în mod normal se află pe fata profundă a nervului mandibular (20), a fost îndepărtat de nerv. plasându-se un reper negru posterior de el.

I

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 49: Atlas de Anatomie

Faringele

Faringele, vedere posterioară Porţiunea posterioară a faringelui a fost expusă prin îndepărtarea coloanei vertebrale şi a muşchilor prevertebrali. Pe partea stângă au fost păstrate doar părţile superioare ale vaselor mari şi nervilor; nervul glosofaringian (8) descrie un arc de cerc în jurul muşchiului stilofaringian (27). Pe partea dreaptă, artera carotidă internă (12) a fost deplasată uşor lateral pentru a evidenţia ramurile faringiene ale nenndul glosofaringian şi vag (21 şi 22). care formează plexul nervos faringian ta nivelul muşchiului constrictor mijlociu al faringelui ( l 7). Pe partea stângă, nervul accesor (!) are un traiect posterior fată de vena jugulară internă (13) - acesta este traiectul obişnuit; pe partea dreaptă nervul este situat anterior de venă . o variantă anatomică frecvent întâlnită. Ambele glande paratiroide (30 şi 10) sunt situate posterior de lobii laterali ai glandei tiroide (15). Comparaji imaginea alăturată cu imaginea RMN de la pagina 46. A.

45

1 Nervul accesor2 Artera faringiană ascendentă3 Ramuri ale nervului glosofaringian şi vag pentru

glomusul şi sinusul carotidian Artera carotidă comunăPorţiunea cricofaringiană a muşchiului constrictor inferior al faringelui Artera carotidă externă Nervul laringeu extern

8 Nervul glosofaringian9 Nervul hipoglos

10 Glanda paratiroidă inferioară11 Artera tiroidiană inferioară

12 Artera carotidă internă13 Vena jugulară internă14 Nervul laringeu intern15 Lobul lateral al glandei tiroide16 Marginea găurii mari17 Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui18 Condilul occipital19 Esofagul20 O parte din fascia bucofaringiană şi din plexul

venos faringian21 Plexul nervos faringian; ramura faringiană a

nervului glosofaringian22 Plexul nervos faringian: ramura faringiană a

nervului vag

23 Rafeul faringian24 Fascia faringobazilară25 Nervul laringeu recurent26 Măduva spinării27 Muşchiul stilofaringian28 Muşchiul constrictor superior al faringelui29 Nervul laringeu superior30 Glanda paratiroidă superioară31 Lanţul simpatic32 Porţiunea tireofaringiană a muşchiului constrictor

inferior al faringelui33 Vârful cornului mare al osului hioid34 Traheea35 Ganglionul inferior al nervului vag

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 50: Atlas de Anatomie

46Faringele

Faringele. A . RMN, sccţiunc coronală

1 Artera carotidă oomunăPorţiunea cricofaringiană a muşchiului constrictor inferior al faringeluiArtera tiroidiană inferioarăArtera carotidă internăMuşchiul constrictor mijlociu al faringeluiEsofagulPorţiunea tirofaringiană a muşchiului constrictor inferior al faringelui

Faringele sc întinde dc la baza craniului la nivelul celei dc a şosea vertebre ccrvicalc. El este compus din nazofaringe, orofaringe şi laringofaringc, ale căror părţi şi caracteristici interne sunt vizualizate cel mai bine într-o secţiune sagitală. Nazofaringcle se întinde până la marginea inferioară a palatului moale şi conţine deschiderea tubei auditive, amigdala faringiană şi receselc faringiene; el sc deschide anterior în cavitatea nazală.Orofaringele se întinde între palatul moale şi marginea superioară a epiglotci, conţinând amigdalele palatine şi arcada palatofaringiană şi se deschide anterior în cavitatca bucală. Arcada palatoglosă reprezintă lim ita între cavitatea bucală şi orofaringe.Laringofaringele înccpe la nivelul marginii superioare a epiglotci şi conţine rccesele piriform ede pc părţile laterale ale laringclui, care protruzioncază posterior în faringe, fiind situate inferior de deschiderea laringclui şi posterior de cpiglotă.Porţiunea inferioară a faringelui se continuă cu esofagul la acelaşi nivel cu traheea (la nivelul celei dc a şasea vertebre ccrvicalc).

Reflexul de vomă: stimularea 1/3 poster oare a limbii sau a părţii posterioare a orcfaringelui trimite stimuli aferenţi prin nervul glosofaringian. Calea eferentâ implică nervul vag şi accesor, conducând la ridicarea palatului moale şi la contracţia muşchilor faringieni. Stimularea porţiunii posterioare a cavităţii bucale cu o spatulă va conduce la apariţia acestui reflex, testând astfel trei nervi cranieni diferiţi.

B. Faţa posterioară a faringelui

1 Nervul accesor 18 Vene faringiene2 Artera faringiană ascendentă 19 Fascia faringobazilarâ3 Inserţia rafeului faringian la nivelul tu­ 20 Artera meningee posterioară

berculului faringian de la baza craniului 21 Muşchiul stilofaringian4 Sinusul carotidian 22 Ganglionul cervical superior (simpatic)5 Artera carotidă comună 23 Muşchiul constrictor superior al faringelui6 Porţiunea cricofaringianâ a muşchiului 24 Ramura laringiană superioară a nervului

constrictor inferior al faringelui vag7 Nervul laringeu extern 25 Artera tiroidiană superioară8 Nervul glosofanngian 26 Lanţul simpatic9 Nervul hipoglos 27 Porţiunea tirofaringiană a muşchiului

10 Ganglionul inferior al nervului vag constrictor inferior al faringelui11 Artera carotidă internă 28 Vârful cornului mare al osului hioid12 Vena jugulară internă 29 Marginea superioară a muşchiului13 Nervul laringeu intern constrictor inferior al faringelui14 Lobul lateral al glandei tiroide 30 Marginea superioară a muşchiului15 Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui constrictor mijlociu al faringelui16 Ramura faringiană a nervului gloso­ 31 Marginea superioară a muşchiului

faringian constrictor superior al faringelui17 Ramura faringiană a nervului vag 32 Ramura vagală pentru glomusul carotidian

33 Nervul vag

L

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 51: Atlas de Anatomie

47

B

Faringele

A. Faringele, vedere posterioarăPrin îndepărtarea porţiunii superioare a peretelui faringian posterior, aperturile nazale posterioare (29) se pot vizualiza superior de porf iunea posterioară a palatului moale (34); inferior se găseşte porţiunea posterioară a limbii (7) şi vârful epiglotei (6), vizualizate prin arcada formată de cei doi muşchi palatofaringieni (26) şi de uvulă (ludă). (44).

1 Unghiul mandibulei2 Porţiunea cartilaginoasâ a tubei

auditive3 Nervul coarda timpanului4 Stratul muscular circular al

faringelui5 Clivus6 Epiglota7 Gaura oarbă de pe faţa dorsală a

limbii8 Nervul glosofaringiand Nervul hipoglos

10 Nervul alveolar inferior11 Muşchiul constrictor inferior al

faringelui (suprapus peste reperul albastru)

12 Artera tiroidiană inferioară13 Artera carotidă internă14 Nervul laringeu intern15 Bubul jugular16 Lobul lateral al glandei tiroide17 Muşchiul ridicător al vălului palatin18 Artera linguală19 Nervul fngual20 Stratul muscular longitudinal al

esofagului21 Muşchiul maseter

22 Muşchiul pterigoidian medial23 Muşchiul constrictor mijlociu al

faringelui (suprapună ndu-se peste reperul roşu)

24 Septul nazal (vomer)25 Nervul tirohioidian26 Muşchiul palatofaringian27 Glanda parotidă28 Pântecele posterior al muşchiului

digastric29 Apertura nazală posterioară

(choana)30 Cârligul osului pterigoidian31 Nervul laringeu recuient32 Muşchiul salpingofanngwn33 Sinusul sigmoid34 Palatul moale35 Muşchiul stiloglos36 Muşchiul stilohioidian37 Procesul stioid36 Muşchiul stilofaringian39 Muşchiul constrictor superior al

faringelui (marginea tăiată)40 Glanda paratiroidă superioară41 Artera tiroidiană superioară42 Muşchiul tensor al vălului palatin43 Vârful cornului mare al osului hioid44 Uvula (lueta}

B. Palatul moale, vedere posterioară.Pentru a evidenţia porţiunea centrala a palatului moale (10) a fost îndepărtată o parte din baza craniului împreună cu faringele şi majoritatea părţilor moi.

Unghiul mandibuleiVârful porţiunii petroase a osuluitemporalClivusŞanţul pentru sinusul sigmoid Artera carotidă internă Muşchiul ridicător al vălului palatin Reper în tuba auditivă

8 Porţiune din ligamentul stilomandibular

9 Cârligul osului pterigoidian10 Palatul moale11 Ligamentul sfencmandibular12 Procesul stiloid13 Tendon al muşchiului tensor al

vălului palatin14 Muşchiul tensor al vălului palatn15 Timpanul16 Uvula (lueta)17 Osul vomer (septul nazal)

Toţi muşchii faringelui şi ai palatului moale sunt inervaţi dc porţiunea cranială a nervului accesor prin ramurile nervului vag care se unesc cu plexul nervos faringian; excepţie fac muşchiul stilofaringian, inervat dc nervul glosofaringian şi muşchiul tensor ul vălului palatin, care este inervat de nervul pterigoidian medial (ramura nervului mandibular). Muşchiul ridicător al vălului palatin (6) este un muşchi mic şi rotund; muşchiul tensor al vălului palatin (14) este un muşchi care se termină cu un tendon (13) ce se arcuieşte în jurul cârligului osului pterigoidian (9), pentru a sc laţi şi a forma aponevroza palatină împreună cu muşchiul omonim contralatcral.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 52: Atlas de Anatomie

48

Laringele

Osul hioid. A . Vedere anterosu- perioară. B. Inserţii musculare

G . Cartilajele aritenoide, vedere posterioară

K . Limba şi orificiul de pătrundere în laringe. vedere superioară

1 Corpul2 Muşchiul genioglos3 Muşchiul geniohioidian4 Cornul mare5 Muşchiul hioglos6 Cornul mic7 Muşchiul constrictor mijlociu al faringelui8 Muşchiul milohioidian9 Muşchiul omohioidian

10 Muşchiul stemohioidian11 Muşchiul stilohioidian12 Ligamentul stilohioidian13 Muşchiul tirohioidian

Vârful cartilajelorFaţa articulară pentru cartilajulcricoidProcesul muscular Procesul vocal

Cartilajul cricoid şi inserţiile musculare. G. Vedere posteroin­ferioară. H. Vedere laterală dreaptă.

C. Cartilajul epiglotci, vedere frontală. D. Cartilajul tiroidian, vedere frontală. E. Vedere laterală dreaptă, cu inserţiile musculare

Arcul cartilajului cncoidFaţa articulară pentru cartilajul aritenoidFaţa articulară pentru cornul inferior alcartilajului tiroidianMuşchiul cricotiroidianMuşchiul constrictor inferior al faringeluiLaminaMuşchiul cricoaritenoidian posterior Tendonul esofaepan

Cartilajul comiculat din plică ariepigloticâCartilajul cuneiform din plicăariepigloticâEpiglotaGaura oarbăPapile fungiformePlică glosoepiglotică lateralăPlică glosoepiglotică medianaPorţiunea faringiană a părţiiposterioare a limbiiPeretele posterior al faringeluiŞanţul terminalPa pi lele valateValeculaPlică vestibularăPlică vocală

Şanţul terminal (10) are formă dc „V ” şi sc găseşte posterior de şirul pupilelor valate ( I I ) ; acest şanţ nu este foarte evident în imaginea de mai jos.

1 Muşchiul cricotiroidian2 Muşchiul constrictor inferior al faringelui3 Cornul infenor4 Tuberculul inferior5 Lama6 Proeminenţa laringiană („mărul Iu:

Adam"}7 Muşchiul stemotiroidian8 Cornul superior9 Tuberculul superior

10 Muşchiul tirohioidian11 Indzura tiroidiană

J. Laringele, vedere posterioarăLama stângă a cartilajului tiroidian a fo st reflectata anterior şi un bas to naş de sticlă situat sub epiglota (8) (ine faringele deschis. Reperele de culoare neagră se găsesc situate sub filamentele desprinse din nervii laringeu recurent şi intern (3 şi l).

Anastomoza dintre nervii laringeuintern şi recurentRamură a nervului laringeu internRamuri ale nervului laringeu recurentFibre circulare ale esofaguluiCartilajului comiculat din plicăariepigloticâMuşchiul cricotiroidian (reflectat

anterior, împreună cu lamina cartilajului tiroidian)

7 Cartilajul cuneiform din plică ariepigloticâ

8 Epiglota9 Peretele posterior al faringelui

10 Tendonul esofagian11 Muşchiul aritenoidian transvers

-

6

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 53: Atlas de Anatomie

49

Laringele

B

Muşchii intrinseci ai laringcului. A . Vedere posterioară. B. Vedere laterală dreaptă. C. Vedere laterală stângăIn B lama divaptă a cartilajului tiroid a fost îndepărtată iar în C o parte clin lama tiroidiană a fost deplasată anterior.

D. Laringele, secţiune sagitală, vedere laterală dreaptă.Plita vocală (coairla vocală, 20) <v~I este situată sub plică vestibulară (coarda vocală falsă. 18)

Spaţiul dintre plicile vestibulară şi vocală se numeşte sinusul laringian (D I3 ); acesta sc continuă cu .sacula, mică punga caro se extinde superior pentru câţiva mm între plică vestibulară şi fata interioară a muşchiului tiroaritenoidian (B22).Orificiul dintre celc doua plici vestibularc (D l 8) se numeşte o rific iu l vcstibular. Orificiul dintre celc două plici vocale se numeşte o rific iu l glotei.Plicile vestibularc* se mai numesc şi pliei vocale false.Muşchii intrinseci al laringclui sunt inervaţi de nervul laringeu recurent (C‘21) cu excepţia muşchiului cricotiroidian (pagina 33, R6) care este inervat de nervul laringeu extern (pagina 35, C I4).

1 Anastomoza dintre nervul laringeu 14 Lama cartilajului tiroidianintern şi recurent 15 Muşchiul cricoaritenoidian lateral

2 Arcul cartilajului cricoid 16 Muşchiul aritenoidian oblic3 Porţiunea din lamina cartilajului 17 Esofagul

cricoid pentru tendonul esofagian 18 Muşchiul cricoaritenoidian4 Plică ariepigloticâ posterior5 Muşchiul ariepig otic 19 Peretele posterior al faringeului6 Cartilajul comiculat 20 Membrana dreptunghiulară a7 Articulaţia cricotiroidianâ laringelui8 Muşchiul cricotiroidian 21 Nervul laringeu recurent9 Cartilajul cuneiform 22 Muşchiul tiroaritenoidian

10 Porţiunea posterioară a limbii 23 Muşchiul tiroepiglotic11 Epiglota 24 Membrana tirohioidiană12 Cornul mare al osului hioid 25 Traheea13 Nervul laringeu intern 26 Muşchiul aritenoidian transvers

27 Valecula

Lezarea nervului laringeu recurent este o complicaţie a intervenţiilor chirurgicale pe tiroidă, provocând paralizia corzilor vocale. Dacă paralizia este bilaterală, vocea este aproape absentă deoarece cele două plici vocale nu pot fi adduse. O paralizie unilaterală de nerv laringeu recurent poate sâ nu fie observată în timpul unei conversaţii normale.

1 Arcul cartilajului cricoid în recesul piriform2 Plică ariepigloticâ şi orificiul de 9 Istmul glandei tiroide

intrare în laringe 10 Lama cartilajului cricoid3 Corpul osului hioid 11 Lama cartilajului tiroid4 Ramuri ale nervului laringeu 12 Peretele faringian

intern, anastomozându-se cu 13 Sinusul laringiannervul laringeu recurent 14 Limba

5 Ramuri ale nervului laringeu 15 Traheearecurent 16 Muşchiul aritenoidian transvers

e Cartilajul comiculat şi vârful 17 Valeculacartilajului aritenoidian 18 Plică vestibulară

7 Epiglota 19 Vestibulul laringian8 Nervul laringeu intern, pătrunzând 20 Plică vocală

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 54: Atlas de Anatomie

50Laringele

A. Imagine de RMN a gâtului

1 Cartilajul comiculat şi vârful cartilajului aritenoidian2 Epiglota3 Lama cartilajului cricoid4 Sinusul laringian5 Traheea6 Muşchiul aritenoidian transvers7 Plică vestibulară8 Plică vocală

C. Ligamentele şi membranele părţii drepte a laringclui, vedere laterală stângă Majoritatea pârtii stângi a faringelui a fo st îndepărtată, dar cartilajul cricoid a rămas intact.

1 Vârful cartilajului aritenoid2 Arcul cartilajului cricoid3 Membrana cricovocală4 Epiglota5 Ligamentul hioepiglotic6 Osul hioid7 Lama cartilajului cricoid8 Lama cartilajului tiroid9 Membrana dreptungiulară

10 Ligamentul tiroepiglotic11 Procesul vocal al cartilajului aritenoidian

B. Imagine endosopică, orific iu l dc pătrundere în laringe şi plicile vocale

1 Plică ariepigloticâ2 Epiglota3 Recesul piriform al faringelui4 Orificiul glotei5 Plică vestibulară6 Plică vocală

Mucoasa laringclui este inervată dc nervul laringeu intern superior dc plică vocala. în timp ce inferior de aceasta inervaţia este asigurată de nervul laringeu recurent (D4 şi 5, pagina 49).Nervul laringeu recurent (C 2 I, pagina 49) pătrunde în laringe trccând pc sub marginea inferioară a muşchiului constrictor inferior al faringelui. la acest nivel fiind situat imediat posterior de articulaţia cricotiroidianâ (C7, pagina 49).Porţiunea anterioară a p lic ii vocale (D20, pagina 49; B6) este formată din marginea superioară a membranei cricovocalc (C3) şi din porţiunea posterioară a procesului vocal al cartilajului aritenoidian (C il) .Plică vestibulară ( D l8, pagina 49; B5) este formată din marginea inferioară a membranei dreptunghiulare (C9) a cărei margine superioară formează plică ariepigloticâ (A4 şi D2. pagina 49; B2). Porţiunea centrală (anterioară) a membranei cricotiroidicnc este de obicei cunoscută sub numele dc conul elastic, deşi acest termen se foloseşte pentru membrana cricovocală.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 55: Atlas de Anatomie

Cavitatea craniană51

A. Dura mater cerebrală, faţa extemâJumătatea dreaptă a boitei craniene (calvaria) a fo st îndepărtată pentru a evidenţia ramurile vaselor meningee medii pe faţa externă a durei, adică în spaţiul extradural. Aceste vase nu vascularizează creierul.

Tromboza de sinus cavernos: datorita numărului mare de formaţiuni care străbat sinusul cavernos sau sunt situate pe peretele său lateral, o tromboză sau o infecţie a acestei regiuni are consecinţe grave, incluzând paralizia nervilor cranieni III, IV, V. VI. Infecţiile feţei şi ale frunţii pot disemina în sinusul cavernos.

Fosele craniene. B. Cu dura mater intactă. C. Cu o porţiune din dura îndepărtată

1 Nervul abducens 23 Chiasma optică2 Artera cerebrală anterioară 24 Nervul optic3 Procesele clinoide anterioare 25 Tractul optic4 Fosa craniană anterioară 26 Tija pituitară5 Inserţia cortului cerebelului 27 Artera cerebrală posterioară6 Lama cribriformă a osului etmoid 28 Procesele clinoide posterioare7 Nervul facial 29 Artera comunicantă posterioară8 Coasa creierului inserată pe 30 Plafonul sinusului cavernos

crista galii 31 Sinusul sfenoparietal la nivelul9 Marginea liberă a cortului marginii posterioare a aripii mici

cerebelului a osului sfenoid10 Hiatusul pentru nervul petros mare 32 Sinusul drept la joncţiunea11 Hiatusul pentru nervul petros mic dintre coasa creierului şi cortul12 Artera carotidă internă cerebelului13 Porţiunea laterală a fosei 33 Artera cerebeloasă superioară

craniene mijlocii 34 Sinusul petros superior14 Nervul mandibular 35 Sinusul petros superior la15 Nervul maxilar nivelul inserţiei cortului16 Mezencefalul (la nivelul co- cerebelului

liculului cvadrigemen superior) 36 Cortul cerebelului17 Artera cerebrală mijlocie 37 Sinusul transvers la nivelul18 Vasele meningee medii inserţiei cortului cerebelului19 Nen/ul oculomotor 38 Ganglionul trigeminal20 Bulbul olfactiv 39 Nervul trigemen21 Tractul olfactiv 40 Nervul trohlear22 Nervul oftai mic 41 Nervul vestibulocohlear

_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 56: Atlas de Anatomie

52Cavitatea craniană

A. Dura mater şi nervii cranienihi această secţiune oblică stângă posterioară, creierul a fost îndepărtat pentru a obţine o fereastră în partea posterioară a coasei creierului (7) pentru evidenţierea feţei superioare a cortului ceivbelttltti (29).

123456

789

10 11

Nervul abducens Granulaţii arahnoide Inserţia cortului cerebelului Apertura nazală posterioară (choana) ClivusDintele axisului Coasa creieruluiMarginea liberă a cortului cerebelului Nervii glosofaringian, vag şi accesor Sinusul sagital inferior Artera carotidă internă

12 Marginea găurii mari13 Bulbul14 Rădăcina motorie a nervului facial15 Septul nazal16 Nervul oculomotor17 Tractul olfactiv18 Nervul optic19 Glanda pituitară20 Arcul posterior al atlasului21 Rădăcini ale nervului hipoglos22 Rădăcina senzorială (nervul

intermediar) a nervului facial23 Sinusul sfenoidal24 Sinusul sfenoparietal25 Măduva spinării26 Porţiunea spinală a nervului accesor27 Sinusul drept28 Sinusul sagital superior29 Cortul cerebelului30 Sinusul transvers31 Nervul trigemen32 Nervul trohlear33 Nervul vestibulocohlear

' , , ■ ■

. A. j sllSvpj||

Rinoreea cu lichid cefalorahidian (LCR) scur­gerea LCR prin nas are drept cea mai probabilă cauză ruptura traumatică a fibrelor nervului olfactiv la trecerea lor prin lama cribriformă a osului etmoid. Fractura osului etmoid este cel mai frecvent întâlnită în accidente de circulaţie. Pentru a testa dacă rinoreea se datorează unui guturai sau unei scurgeri de LCR se măsoară conţinutul de glucoză care este ridicat în cazul prezenţei LCR. Complicaţia tardivă este anosmia.

Hemoragiile subdurale fiind de origine venoasă se instalează lent după un traumatism, dar pot avea consecinţe la fel de

^ grave ca şi hemoragiile extradurale (arteriale).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 57: Atlas de Anatomie

!

Reflexul comeean reprezintă închiderea pleoapelor după stimularea corneei şi este controlat de doi nervi: componenta senzitivă este condusă prin nervii oftalmic (ram al trîgemenului), iar componenta motorie (care produce închiderea pleoapelor) este condusa prin nervul facial.

Muşchii extraoculari ai ochiului drept. B. Vedere superioară. C. Vedere laterală dreaptăPeretele superior şi cel lateral ai orbitei au fost îndepărtaţi împreună cu ţesutul adipos. rase, nervi, lăsând pe loc doar muşchii.

Ochiul

A. Ochiul drept. Repere de suprafaţă Când pleoapele sunt în poziţie normală (deschisă), marginea inferioară a pleoa­pei superioare (9) se suprapune peste ju ­mătatea superioară a irisului (I); margi­nea pleoapei inferioare (5) este la acelaşi nivel cu marginea inferioară a irisului 0).

Corneea reprezintă porţiunea transparentă anterioară a învelişului extern al ochiului, şi sc continuă cu sclera (ti) la nivelul lim bului (4).Pupila (7), porţiunea ccntrală a irisului ( I) , este diafragma circulară pigmentată care se găseşte în faţa cristalinului.Fiecare papilă lacrimală (3) conţine punctul lacrimal, deschiderea minusculă a canalului lacrimal (pagina 55, CX), care are un traiect medial pentru a se deschide în sacul lacrimal, fiind situat profund de ligamentul palpebral medial (pagina 55, CIO) şi având apoi un traiect inferior, devenind canalul nazolacrimal (pagina 55, C I2).

Irisul, posterior de cornee Carunculul lacrimal Papila lacrimală Limbul (joncţiunea sclerocorneeană)

5 Pleoapa inferioară6 Plică semilunară7 Pupila, posterior de cornee8 Sclera9 Pleoapa superioară

1 Procesele clinoide anterioare2 Celule etmoidale pneumatice3 Globul ocular4 Muşchiul oblic inferior5 Muşchiul drept inferior6 Muşchiul drept lateral7 Muşchiul ridicător al pleoapei

superioare

8 Canalul optic9 Nervul optic

10 Fosa pituitară (şaua turcească)11 Procesele clinoide posterioare12 Muşchiul oblic superior13 Muşchiul drept superior14 Inelul tendinos15 Tendonul muşchiului oblic superior16 Trohlea

O

13 7

Paralizia de nerv trohlear: această situaţie rară afectează doar muşchiul oblic superior şi se manifestă prin strabism sau prin diplopie când pacientul priveşte în jos.

Paralizia de nerv abducens: nervul abducens inervează doar muşchiul drept lateral, iar paralizia conduce la incapacitatea de a deplasa ochiul spre lateral în plan orizontal. Acest simptom poate indica o hipertensiune intra craniană datorită traseului lung

i intracranian al acestui nerv.

Paralizia de nerv oculomotor: dacă este completă, va afecta majoritatea muşchilor oculari. în special muşchiul ridicător al pleoapei superioare şi muşchiul sfincter pupitar. Manifestările paraliziei vor cuprinde ptoza (căderea) pleoapei superioare, dilatarea areactivâ a pupilei (midriazâ), globul ocular având tendinţa de a privi inferior şi în exterior, datorită acţiunii muşchiului drept lateral şi muşchiului oblic superior.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 58: Atlas de Anatomie

Orbita dreaptă. D. Vedere superioară. E. Vedere laterală dreaptă

Nervul abducens Ganglionul ciliar Globul ocular Nervul frontal Muşchiul oblic inferior Muşchiul drept inferior Artera carotidă internă

8 Glanda lacrimală9 Nervul lacrimal

10 Muşchiul drept lateral11 Muşchiul drept lateral (reflectat

posterior)12 Muşchiul ridicător al pleoapei

superioare

13 Nervul oblicului inferior14 Nervul dreptului medial15 Nervul oculomotor16 Artera oftalmică17 Nervul oftalmic18 Nervul optic19 Nervii ciliari scurţi (deasupra

reperului)20 Muşchiul oblic superior21 Muşchiul drept superior22 Nervul supraorbital23 Nervul supratrohlear24 Ganglionul trigeminal25 Nervul trohlear

F. Orbita, vedere superioară In această imagine se văd ambele orbite, privite de stts. mare parte din muşchiul ridicător al pleoapei superioare (13) şi muşchiul drept superior (22) Jiind îndepărtată. Pe partea dreaptă, ca de obicei, artera oftalmică (17) şi

nervul nazociliar (16) încrucişează nervul optic (19) pe deasupra, dinspre lateral spre medial; in partea stângă artera trece pe sub nerv, o variantă rară. Artera supraorbitală (23) este neobişnuit de mică pe partea stângă şi este absentă pe partea dreaptă.

Artera cerebrală anterioară Artera comunicantă anterioară Artera şi nervul etmoidal anterior Lama cribriformă a osului etmoid Globul ocular Nervul frontalNervul infratrohlearşi artera oftalmică

8 Artera carotidă internă9 Artera lacrimală

10 Glanda lacrimală11 Nervul lacrimal12 Muşchiul drept lateral13 Muşchiul ridicător al pleoapei superioare14 Muşchiul drept medial15 Artera cerebrală medie

j 16 Nervul nazociliar: 17 Artera oftalmică

18 Chiasma optică19 Nervul optic (cu nervii ciliari scurţi suprapuşi la

nivelul orbitei stângi)20 Artera ciliară posterioară21 Muşchiul oblic superior22 Muşchiul drept superior23 Artera supraorbitală24 Nervul supraorbital25 Nervul supratrohlear26 Nervul trohlear

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 59: Atlas de Anatomie

A B

Ochiul

A . Orbita stângă, vedere antcrolatcrală stângă. B. Orbita stângă, vedere anterolaterală dreaptă Imaginile A f i B reprezintă muşchii f i nervii în raport cu pereţii orbitei după îndepărtarea globului ocular. In figura A se observă extensia spaţiului subarahnoidian (20) fi teaca durată (4) din jurul nervului optic (18).

1 Nervul abducens2 Nervul etmoidal anterior3 Conexiune între 11 şi 284 Teaca durală a nervului optic5 Muşchiul oblic inferior6 Fisura orbitală inferioară7 Muşchiul drept inferior8 Nervul infraorbital9 Nervul infratrohlear

10 Glanda lacrimală

11 Nervul lacrimal12 Muşchiul drept lateral13 Muşchiul drept medial14 Nervul nazociliar15 Nervul pentru muşchiul oblic

inferior16 Nervul pentru muşchiul drept

inferior17 Nervul pentru muşchiul drept

medial18 Nervul optic

19 Nervii ciliari scurţi20 Spaţiul subarahnoidian21 Muşchiul oblic superior22 Muşchiul drept superior23 Artera supraorbitală24 Nervul supraorbital25 Tendonul muşchiului oblic superior26 Trohlea27 Nervul trohlear28 Nervul zigomatic29 Gaura zigomatico-orbitală

Ocluzia arterei centrale a retinei este provocată de un mic tromb sau embol care apare în această ramură a arterei oftalmice. Dacă tratamentul nu este instituit de urgenţă apare cecitatea (orbirea).

C. Canalul nazolacrimalMuşchii feţei f i o parte din craniu au fo st rezeca/i pentru a evidenţia canalul nazolacrimal (12) care se deschide în meatul nazal (13).

1 Aponevroza muşchiului ridicător al 11 Fibrele musculare ale muşchiuluipleoapei superioare ridicător al pleoapei superioare

2 Marginea septului orbital şi periostal 12 Canalul nazolacrimal3 Artera nazală dorsală 13 Deschiderea canalului4 Muşchiul oblic inferior nazolacrimal (peretele anterior5 Nervul infraorbital îndepărtat) în meatul nazal inferior6 Glanda lacrimală 14 Ţesut adipos orbital7 Sacul lacrimal (porţiunea 15 Artera supraorbitală

superioară) 16 Nervul supraorbital8 Canaliculul lacrimal inferior 17 Tendonul muşchiului oblic9 Papila şi punctul lacrimal inferior superior

10 Ligamentul palpebral medial 18 Trohlea

Reflexul pupilar reprezintă constricţia pupilei (miozâ) la expunerea retinei la lumină puternică. Calea senzitivă este condusă prin nervul cranian II; fibrele motorii sunt conduse prin fibrele parasimpatice ale nervului cranianIII cu origine în nucleul Edinger-Westphal. Alţi stimuli care pot produce midriază: stimuli emoţionali şi frica.

Et_

I) . Macrodacriocistograma

Oftalmoscopia reprezintă examinarea ochiului cu ajutorul unui oftalmoscop pentru a vizualiza structurile interne. Structurile majore observate sunt: discul optic (palid), macula, vasele retiniene radiare şi foveea centralis (depresiunea palidă din centrul maculei). în mod patologic se pot găsi anomalii ale discului optic (edem papilar), sau ruptura vaselor retiniene datorată unor mici anevrisme; în diabet se pot observa exsudate retiniene. Hipertensiunea arterială poate fi diagnosticată prin vizualizarea vaselor

1 Canaliculul comun2 Palatul dur3 Canaliculul inferior4 Cateter lacrimal5 Sacul lacrimal6 Canalul nazolacrimal7 Punctul lacrimal8 Canaliculul superior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 60: Atlas de Anatomie

A. Urechca dreaptă, vedere externă

1 Antehelix2 Antitragus3 Tuberculul auricular4 Stâlpul helixului5 Meatul acustic extern6 Helix7 Incizura intertraglcâ8 Lobului9 Stâlpul inferior al antehelixului

10 Porţiunea inferioară a concăi11 Procesul mastoid12 Fosa scafoidă13 Vasele temporale superficiale şi

nervul auriculotemporal14 Tragusul15 Procesul transvers al atlasului16 Fosa triangulară17 Stâlpul superior al antehelixului18 Porţiunea superioară a concăi

V .

Otalgia {durerea iradiată): durerea proprie a urechii este un simptom frecvent, dar otalgia iradiată poate fi un coşmar diagnostic. Orice structură care are aceeaşi inervaţie ca auriculul sau urechea medie poate să iradieze durerea în urechea externă. Inervaţia include ramuri ale C2, C3 din plexul cervical şi ale nervilor cranieni V, VII, IX şl X. Afecţiunile care pot produce acest simptom includ: infarctul miocardic, esofagita, amigdalita, artroza cervicală, malocluziile, cariile dentare, sinuzita şi cancerul laringian sau faringian. O otalgie cu o ureche normală la examinare este o provocare diagnostică.

L

B

B. Osul temporal drept şi urechea Osul a fo st tăiat in două fi deschis ca o carte, îndepărtând unele segmente superioare ale porţiunii petivase. Această secţiune evidenţiază cavitatea timpanică (urechea medie). In partea stângă a fisurii se observă privit dinspre medial, peretele lateral al urechii medii care conţine membrana timpanică (26), în timp ce în partea dreaptă se observă principalele caracteristici ale peretelui medial.

Hiperacuzia reprezintă o sensibilitate crescută a auzului (prag scăzut), cel mai frecvent produsă de lezarea muşchiului scăriţei (inervat de nervul VII), sau a muşchiului tensor al timpanului (inervat de nervul V). Ocazional, hiperacuzia este un simptom asociat paraliziei

L Bell.

1 Intrarea în antrumul mastoidian 15 Antrum mastoidian2 Canalul semicircular anterior 16 Procesul mastoidian3 Porţiunea osoasă a tubei auditive 17 Porţiune din canalul carotidian (roşu)4 Canalul nervului facial (galben) 18 Porţiune din bulbul jugular (albastru)5 Canalul carotic (roşu) 19 Promontoriul cu suprapunerea plexului timpanic6 Recesul epitimpanic 20 Scăriţa în fereastra ovală şi muşchiul scăriţei7 Şanţul pentru nervul petros mare (galben) 21 Procesul stiloidian8 Şanţul pentru vasele meningee medii 22 Gaura stilomastoidiană9 Nicovala 23 Tegmen timpani

10 Bulbul jugular (albastru) 24 Muşchiul tensor al timpanului în canalul propriu11 Canalul semicircular lateral 25 Ramura timpanică a nervului glosofaringian intrând în12 Nervul petros mic canaliculul propriu13 Ciocanul 26 Membrana timpanică14 Celule pneumatice mastoidiene

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 61: Atlas de Anatomie

57Urechea

B j »

- : z

11

Osul temporal drept. A . Urechca medie, nervul facial şi ramurile sale. B. Imaginea A mărită Această imagine este fotografiată privind din supemlateral dreapta spre anteromedial. Osul a fost îndepărtat pentru a evidenţia porţiunea superioară a ciocanului (8) şi nicovalei (6), care de obicei se pro­iectează superior în recesul epitimpanic. Porţiunea superioară a canalului facial (2) a fost îndepărtată pentru a se evidenţia nervul facial (3) şi emergenta ramurilor sale: nervul coarda timpanului (I) şi ramura pentru muşchiul scăriţei (10). Se observă ganglionul geniculat al nervului facial (41 şi emergenta nervului petros mare (5).

Muşchiul coarda timpanului Canalul facial mergând spre gaura stilomastoidiană Nervul facialGanglionul geniculat al nervului facial Nervul petros mare NicovalaMeatul acustic intern

8 Ciocanul9 Marginea tubei auditive

10 Nervul pentru muşchiul scăriţei11 Mulaj de parafină suprapus membranei timpanice12 Muşchiul scăriţei13 Scăriţa

Canalul semicircular anterior Tuba auditivă Canalul osos al cohleei Nervul coarda timpanului Cupola cohleeiPiciorul scăriţei de pe fereastra ovală a vestibu­lului

7 Articulaţia nicovală-ciocan8 Articulaţia nicovală-scăriţă9 Nicovala

Meatul acustic intern Canalul semicircular lateral Ciocanul Modiola cohleei

14 Lamina spirală osoasă a cohleei15 Canalul semicircular posterior16 Muşchiul scăriţei17 Scăriţa

10111213

C. Osul temporal drept. Urechea medie şi internă, vedere mărităAceastă imagine este fotografiată privind dinspre superior, spre posterolateral. In interiorul cavităţii urechii medii există trei oase: ciocanul (12), nicovala (9) şi scăriţa (17). Membrana timpanică şi meatul acustic extern nu se vizualizează, dar sunt situate sub 7. Cohleea a fost disecată pentru a se vizualiza structurile osoase din interiorul ei (3. 5, 13 şi 14).

Urechea dreaptă, vedere superioară. I). Schiţă a părţilor componenteSchiţa porţiunii drepte a bazei craniului (D) indică poziţia diferitelor structuri componente ale înveliii în interiorul osului temporal (oasele din urechea medie au fost omise). Meatul acustic extern (6) este la 90° faţă de faţa laterală a craniului, iar meatul acustic intern (12) se află la acelaşi nivel dar pe faţa internă a craniului. Linia formată dinspiv anterior spre posterior din tuba auditivă (3), cavitatea urechii medii (16), antrumul mastoidian (1 şi 15) şi celulele pneumatice mastoidiene (14) face un unghi de 60° cu linia meatului acustic extern. Porţiunea cohleară a urechii interne (5) se găseşte anterior de porţiunea vestibulară (19). Nervul facial (7) are un traiect imediat superior celui al nervului vestibulocohlear (20) şi face un unghi drept, spre posterior, mergând spiv ganglionul geniculat (II). El merge apoi inferior de canalul semicircular lateral pe peretele medial al urechii medii, şi inferior pe peretele medial al orificiului de intrare în antrumul mastoidian (I), spre a ieşi din craniu prin gaura stilomastoidiană.

Organul spiral (rcceptoral auzului) este situat pe membrana bazilară, care se întinde între marginea laminei spirale osoase ( 14) şi porţiunea laterală a canalului osos cohlear.Modiola (13) este axul centrat al cohleei, iar cupola (5) este vârful său.

Tendonul muşchiului scăriţei (12) are originea pe o mică proiecţie conică pe peretele posterior al cavităţii timpanice, piramida (în această imagine nu se vizualizează)

1 Intrarea în antrumul mastoidian2 Procesele clinoide anterioare3 Tuba auditivă4 Nervul cohlear5 Porţiunea cohleară a urechii interne6 Meatul acustic extern7 Nervul facial8 Gaura ovală9 Gaura rotundă

10 Gaura spinoasă11 Ganglionul geniculat al nervului facial12 Meatul acustic intern13 Artera carotidă internă la ieşire din gaura ruptă14 Celule pneumatice mastoidiene15 Antrumul mastoidian16 Urechea medie17 Membrana timpanică18 Nervul vestibular19 Porţiunea vestibulară a urechii interne20 Nervul vestibulocohlear

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 62: Atlas de Anatomie

58

Creierul

I .3 2

A . Bolta craniană şi coasa creierului, vedere inferioară Privită din inferior, coasa creierului (3) este continuă cu dura mater a calvariei (2), şi a fost secţionată posterior (!) de cortul cerebelului.

B. Emisferele cerebrale, vedere superioară Emisfera cerebrală dreaptă se vizualizează cu arahnoida şi granulaţiile arahnoide (!) suprapuse, adiacente fisurii longitudinale (3). Deasupra emisferei stângi, arahnoida a

fo st secţionată în porţiunea posterioară.

C. Emisfera cerebrală dreaptă, vedere superioară îndepărtarea arahnoidei f i a vaselor subiacente permite vizualizarea girusurilor şi şanţurilor. In această imagine sunt prezentate doar câteva; cele mai importante sunt şanţul central (I), ginisul postcentral (3). f i girusut precentral (5).

1 Marginea secţionată a coa­sei creierului

2 Dura mater a calvariei3 Coasa creierului4 Venele cerebrale superioare5 Sinusul sagital superior

1 Granulaţii arahnoide2 Polul frontal3 Fisura longitudinală4 Polul occipital5 Faţa superolaterală

1 Şanţul central2 Şanţul parielooccipital3 Girusul postcentral4 Şanţul postcentral5 Girusul precentral6 Şanţul precentral7 Girusul frontal superior

Hemoragia subarahnoidianâ se poate diagnostica prin puncţie lombară deoarece spaţiul subarahnoidian conţine LCR. Ea se poate datora rupturii unor anevrisme congenitale, adesea situate în regiunea poligonului Wlllis.

LCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 63: Atlas de Anatomie

Creierul

B. Emisfera ccrcbrală dreaptă, vedere laterala dreaptaArahnoida a fost îndepărtata, lăsând pe loc unele ramuri ale arterei cerebrale medii (nemarcate), la ieşirea lor din şanţul lateral (7). în această imagine au fost marcate doar gi rus uri le şi şanţurile mai importante. Cele mai importante sunt girusurile precentral şi postcentral (16 şi I i) şi şanţurile central şi lateral (3 şi 7).

A. Creierul, vedere laterala dreaptă La fe l ca şi la pagina 58, B, arahnoida a fost lăsată intactă, împreună cu vasele de sul) ea; cele mai mari vase sunt vene (ca în 7).

Polul frontalVenele cerebrale inferioare Bulbul şi artera vertebrală Polul occipital Puntea şi artera bazilară Emisfera cerebeloasă dreaptă Vena cerebrală mijlocie superficială, suprapunându-se şanţului lateral

8 Venele cerebrale superioare9 Faţa superolaterală (externă) a emisferei cerebrale drepte

10 Polul temporal

Creierul este com pus din creicrul propriu-zis (carc conţine ccic doua em isfere cerebrale), m ezcncefal, punte, bulb şi ccrebcl.M ezencefalul, puntea şi bulbul formează trunchiulccrcbral.Şanţul central (pagina 58, C I şi pagina 59,133) delim itează lobii frontali de cei parietali.

1 Ramul anterior al şanţului 7 Şanţul lateral (ramul posterior) 15 Incizura preoccipitalălateral 8 Şanţul semilunar 16 Girusul precentral

2 Ramul ascendent al şanţului 9 Girusul frontal mijlociu 17 Şanţul precentrallateral 10 Girusul temporal mijlociu 18 Girusul frontal superior

3 Şanţul central 11 Şanţul parietoocdpital 19 Girusul temporal superior4 Girusul frontal inferior 12 Porţiunea triangulară 20 Şanţul temporal superior5 Girusul temporal inferior 13 Girusul postcentral 21 Girusul supramarginal6 Şanţul temporal inferior 14 Girusul postcentral

Linia arbitrară ce uneşte incizura preoccipitală ( B l5) cu şanţul parictooccipital (1311) m archează limita dintre lobii parietal şi occipital; porţiunea de em isferă ccrcbrală aflată an terior dc această linie şi inferior de şanţul lateral (de ram ura posterioară a şanţului lateral, B7) form ează lobul temporal.G irusurile precentral şi postcentral ( B 16 şi 13) conţin ariile motorii şi respectiv senzitive ale cortexului.

Aria motorie a vorbirii (situată de obicei în emisfera ccrcbrală stângă) sc găseşte în regiunea ramului ascendent al şanţului lateral şi în porţiunea triangulară (B2, 1 şi 12).Aria auditivă corticală cuprinde porţiuni din girusul temporal superior (B l9), în special porţiunea lui superioara din şanţul lateral (137).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 64: Atlas de Anatomie

1 Nervul abducens 16 Nervul oculomotor 31 Piramida bulbară2 Artera cerebrală anterioară 17 Bulbul olfactiv 32 Rădăcinile nervului hipoglos (superficial de reper)3 Artera cerebebasă anteroinferioară 18 Tractul olfactiv 33 Rădăcinile nervilor glosofaringian, vag şi accesor4 Substanţa perforată anterioară 19 Oliva bulbară 34 Porţiunea spinală a nervului accesor5 Artera bazilarâ 20 Chiasma optică 35 Artera cerebeloasă superioară6 Plexul coroid din recesul lateral al ventriculului IV 21 Nervul optic 36 Amigdala cerebelului7 Şanţul colateral 22 Tractul optic 37 Nervul trigemen8 Piciorul pedunculului cerebral 23 Şanţul orbital 38 Nervul trohlear9 Nervul facial 24 Girusul parahipocampic 39 Tuber dnereum şi eminenţa mediană

10 Lobul floculonodular al cerebelului 25 Tija pituitară (infundibulum) 40 Uncus hipocampic11 Girusul drept 26 Puntea 41 Artera vertebrală12 Artera carotidă internă 27 Artera cerebrală posterioară 42 Nervul vestibulocohlear13 Corpii mamilari 28 Artera comunicantă posterioară14 Bulbul 29 Artera cerebeloasă posteroinferioară15 Artera cerebrală medie 30 Substanţa perforată posterioară

Un reper albastru a fost poziţionat posterior de lobul floculonodular drept şi dc nervii • Un reper roşu a fost plasat posterior de rădăcinile nervilor glosofaringian drept, vag şi facial şi vestibulocohlear ( 10 ,9 şi 42) pc partea stângă. accesor (33 pc partea stângă).

LCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 65: Atlas de Anatomie

61Creierul

B. Creierul, vedere inferioarăAceastă imagine a fetei inferioare a creierului se obsen’ă după îndepărtarea craniului. Arahnoida şi vasele de sub ea rămân pe fa ţa exterioară.

1 Nervul abducens2 Substanţa perforată anterioară3 Arahnoida învelind corpii mamilari4 Artera bazilară5 Emisfera cerebeloasă6 Piciorul pedunculului cerebral (mezencefal)7 Nervul facial8 Polul frontal9 Girusul drept

10 Suprafaţa inferioară a lobului frontal11 Suprafaţa inferioară a lobului temporal12 Artera carotidă internă13 Fisura longitudinală14 Bulbul15 Nervul oculomotor16 Bulbul olfactiv17 Tractul olfactiv18 Chiasma optică19 Nervul optic20 Tija pituitară (infundibulum)21 Puntea22 Artera comunicantă posterioară23 Porţiunea spinală a nervului accesor24 Polul temporal25 Nervul trigeminal26 Uncus hipocampic27 Artera vertebrală28 Nervul vestibulocohlear

C. Tractul optic şi corpii geniculaţi, vedere inferioară Trunchiul cerebral a fo st îndepărtat în mare parte, lâsându-se doar porţiunea superioară a mezencejaiului. Au fost de asemenea înlăturate aproape în totalitate porţiunile mediale ale ftecătvi emisfere cerebrale. Pentru a localiza corpii geniculaţi (4 şi 6) situaţi sub porţiunea posterioară (pulvinar, 13) a talamusului, se va identifica chiasma optică (8) şi apoi traseul trăi tului optic (10), posterior spre mezencefal (3).

Substanţa perforată anterioară Apeductul mezencefalic Piciorul pedunculului cerebral Corpul geniculat lateral Corpii mamilari Corpul geniculat medial Tractul olfactiv

8 Chiasma optică9 Nervul optic

10 Tractul optic11 Tija pituitară (infundibulum)12 Substanţa perforată posterioară13 Pulvinarul talamusului14 Spleniumul corpului calos15 Substanţa neagră a mezencefalului16 Tectumul mezencefalului17 Tegmentul mezencefalului18 Tuber cinereum

Reflexul de acomodare constă în contracţia pupilei la încercarea de a focaliza un obiect apropiat, fiind controlat de fibre parasimpaBce aduse prin nervul cranian III de la nucleul mezencefalic Edinger-Westphal (făcând sinapsă în ganglionul dliar); aceste fibre acţionează pe muşchiul sfincter al pupilei producând scăderea diametrului pupilar, cât şi pe muşchiul ciliar producând relaxarea ligamentului suspensor: toate aceste acţiuni permit cristalinului să adopte o formă mai sferică pentru vederea de aproape.

-

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 66: Atlas de Anatomie

Creierul

A. Jumătatea dreaptă a creierului, secţiunc sagitală mediană, vedere laterală stângă In această secţiune se poate obsen’a faţa medială a emisferei cerebrale drepte împreună cu trunchiul cerebral (mezencefalul, 4, 20, 44. 47; puntea, 36 şi bulbul, 29). Septul pelucid, care este o structură mediană a cărei margine secţionată (12) se vizualizează sub corpul calos (6). a fost îndepărtat pentru a sc expune interiorul ventriculului lateral (7). Peretele lateral al ventriculului IU este format din talamus (48) f i hipotalamus (19), iar plaiifeul său este format dinspre anterior spre posterior de: chiasma optică (32). baza tijei pituitare (21). eminenţa mediană (49), corpii mamilari (27) fi substanţa perforată posterioară (40).

B

B. Arteriografie carotidiană cu substracţic digitalică (faza arterială), vedere laterală

1 Artera cerebrală anterioară 25 Lamina terminală2 Picioarele farnixului 26 Girusul lingual3 Comisura anterioară 27 Corpii mamilari4 Apeductul Sylvius 28 Apertura mediană a ventriculului IV5 Artera bazilară 29 Bulbul6 Corpul corpului calos 30 Artera cerebrală medie7 Corpul ventriculului lateral 31 Artera oftalmică8 Şanţul calcarin 32 Chiasma optică9 Şanţul central 33 Şanţul parietooccipital

10 Cerebelul 34 Artera pericalosală11 Girusul cingular 35 Epifiza (glanda pineală)12 Marginea secţionată a septului 36 Puntea

pelucid 37 Girusul postcentral13 Fomixui 38 Comisura posterioară14 Ventriculul IV 39 Artera comunicantă posterioară15 Artera frontopolară 40 Substanţa perforată posterioară16 Genunchiul corpului calos 41 Girusul precentral17 Vena cerebrală mare 42 Rostrumul corpului calos18 Şanţul hipotalamic 43 Spleniumul corpului calos19 Hipotalamusul 44 Colicului cvadrigemen superior20 Colicului cvadrigemen inferior 45 Recesul supraoptic21 Recesul infundibular (baza tijei 46 Recesul suprapineal

pituitare) 47 Tegmentul mezencefalic22 Artera carotidă internă 48 Talamusul23 Conexiune intertalamică 49 Tuber cinereum şi eminenţa mediană24 Gaura interventricularâ şi plexul coroid

Ventriculul III este cavitatea care arc în peretele său lateral talamusul (A48) şi hipotalamusul (A 19).Ventriculul IV (A 14) este situat în principal între punte (A36) şi ccrebcl (A 10), deşi capătul său inferior este posterior dc bulb (A29) (vezi pagina 65, D).Apeductul Sylvius (A4) face legătura între ventriculul III şi IV; LCR curge în mod normal

din ventriculul III în ventriculul IV.Gaura interventriculară (A24) face legătura între ventriculul III şi ventriculul lateral, fiind mărginită anterior dc picioarele fom ixului (A2), iar posterior dc talamus (A48). Eminenta mediană (A49) din planşeul ventriculului III este o formaţiune importantă deoarecc neuronii ci secretă produşi în sistemul port hipotalamohipofizar, produşi cc

vor controla secreţia hormonală a hipofizei anterioare.Mormonii hipofizei posterioare sunt produşi în neuronii nuclcilor supraoptic şi paravcntricular, din peretele lateral al hipotalamusului (A 19). Axonii acestor neuroni merg inferior prin tija pituitară şi ajung în hipofiza posterioară; hormonii sunt stocaţi în axonii acestor neuroni.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 67: Atlas de Anatomie

63Creierul

C. Fala medială a emisferei ccrebrale drepte Trunchiul cerebral a fost secţionat la nivelul mezencefalului (9) astfel încât să se poată vizualiza şi poliunea inferioară a emis ferei cerebrale; in pagina 62. A, trunchiul cerebral maschează această porliune.

1011121314

15

Picioarele fomixuluiCornul anterior al ventriculului lateralŞanţul calcarinŞanţul colateralCorpul calosHipotalamusul, în peretele lateral alventriculului IIIGaura interventricularăGirusul lingualMezencefalulGirusul parahipocampicŞanţul parietooccipitalGlanda pinealăSpleniumul corpului calosTalamusul, în peretele lateral alventriculului IIIUncusul hipocampic

D. Nervii cranieniIn această imagine ventrală a porţiunii centrale a creierului, artera vertebrală divaptă (în stânga) a fo st îndepărtată la joncţiunea cu cea de partea opusă (22). Filamentele primului nerv cranian (olfactiv) au fost secţionate la îndepărtarea creierului de craniu şi de aceea

nu se observă intrarea lor in bulbul olfactiv (10). Rădăcinile nervilor IX, X. XI (6, 21, 2) nu se pot dar identifica una dc cealaltă, dar rădăcina spinală a nervului accesor (2) se vede mergând pe lângă bulb, pentru a se uni cu rădăcina craniană.

1 Nervul abducens2 Rădăcina spinală a nervului

accesor3 Artera bazilară4 Piciorul pedunculului cerebral5 Nervul facial6 Nervul glosofaringian7 Nervul hipoglos

8 Artera carotidă internă9 Nervul oculomotor

10 Bulbul olfactiv11 Oliva bulbară 12. Nervul optic13 Tija pituitară14 Puntea15 Artera cerebrală posterioară

16 Artera comunicantă posterioară17 Piramida bulbară18 Artera cerebeloasă superioară19 Nervul trigemen20 Nervul trohlear21 Nervul vag22 Artera vertebrală23 Nervul vestibulocohlear

N ervul oculom otor (D 9) are originea aparentă pe partea m edială a piciorului pcdunculului cerebral (D 4), iar nervul trohlear (D 20) sc încurbcazâ spre faţa laterală a pcdunculului. A m bii nervi trcc printre artera cerebrală posterioară şi artera

ccrcbcloasă superioară (D I 5 şi 18).N ervul trohlear (D 20) este singurul nerv cranian cu originea aparentă pc faţa dorsală a trunchiului cerebral.Nervul trigem en (D 19) arc originea aparentă pe faţa laterală a punţii (D I4).N ervul abducens (D l) are orig inea aparentă între punte şi piram ida bulbară (D 14 şi 17).

N ervii facial şi vestibulocohlear (D5 şi 23) au originea aparentă pc faţa laterală a unghiului pontomedular.N ervii glosofaringian şi vag (D6, 2 1, 2) şi rădăcina craniană a nervului accesor au originea aparentă în bulb, lateral dc oliva

bulbară (D II) .N ervul hipoglos (D 7) are originea aparentă sub forma a două rădăcini din bulb. trecând printre piramida bulbară (D l7) şi

oliva bulbară (D II) .Porţiunea spinală a nervului accesor vine dc pc faţa laterală a segm entelor m edulare ccrvicalc 1-5 (6), dorsal dc ligamentul

dcntriculat (pagina 65, E27).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 68: Atlas de Anatomie

62Creierul

A . Jumătatea dreaptă a creierului, secţiune sagitală mediană, vedere laterală stângă în această secţiune se poate observa Jaţa mediată a emisferei cerebrale drepte împreună cu trunchiul cerebral (mezencefalul, 4, 20, 44, 47; puntea, 36 şi bulbul. 29). Septul pelucid. care este o structură mediană, a cărei margine secţionată (12) se vizualizează sub corpul calos (6), a fost îndepărtat pentru a se expune interiorul ventriculului lateral (7). Peretele lateral ut ventriculului III este format din talamus (48) şi hipotalamus (19), iar planşeul său este format dinspre anterior spre posterior de: chiasma optică (32). baza tijei pituitare (21). eminenţa mediană (49), corpii mamilari (27) şi substanţa perforată posterioară (40).

B

r -

/

/V ^ " " -yv!m‘r

t -X f*~ \ * <SJ > «*'■

' v A , \\ V

^ A ^s '*•

’ 3

B. Arteriografie carotidiană cu substracţic digitalică (faza arterială), vedere laterală

1 Artera cerebrală anterioară 25 Lamina terminală2 Picioarele fomixului 26 Girusul lingual3 Comisura anterioară 27 Corpii mamilari4 Apeductul Sylvius 28 Apertura mediană a ventriculului IV5 Artera bazilară 29 Bulbul6 Corpul corpului calos 30 Artera cerebrală medie7 Corpul ventriculului lateral 31 Artera oftalmică8 Şanţul calcarin 32 Chiasma optică9 Şanţul central 33 Şanţul parietooccipital

10 Cerebelul 34 Artera pericalosală11 Girusul angular 35 Epifiza (glanda pineală)12 Marginea secţionată a septului 36 Puntea

pelucid 37 Girusul postcentral13 Fornixul 38 Comisura posterioară14 Ventriculul IV 39 Artera comunicantă posterioară15 Artera frontopolară 40 Substanţa perforată posterioară16 Genunchiul corpului calos 41 Girusul precentral17 Vena cerebrală mare 42 Rostrumul corpului calos18 Şanţul hipotalamic 43 Spleniumul corpului calos19 Hipotalamusul 44 Colicului cvadrigemen superior20 Colicului cvadrigemen Inferior 45 Recesul supraoptic21 Recesul infundibular (baza tijei 46 Recesul suprapineal

pituitare) 47 Tegmentul mezencefalic22 Artera carotidă internă 48 Talamusul23 Conexiune intertalamică 49 Tuber cinereum şi eminenţa mediană24 Gaura interventriculară şi plexul coroid

Ventriculul III este cavitatca caic arc în peretele său lateral talamusul (A48)şi hipotalamusul (A 19).Ventriculul IV (A 14) este situat în principal între punte (A36) şi cerebel (A 10), deşi capătul său inferior este posterior de bulb (A29) (vezi pagina 65, D).Apeductul Sylvius (A4) face legătura între ventriculul III şi IV; LCR curge în mod normal

din ventriculul III în ventriculul IV.Gaura interventriculară (A24) face legătura între ventriculul III şi ventriculul lateral, fiind mărginită anterior dc picioarele fom ixului (A2), iar posterior de talamus (A48). Eminenţa mediană (A49) din planşeul ventriculului III este o formaţiune importantă deoarece neuronii ei secretă produşi în sistemul port hipotalamohipofizar, produşi ce

vor controla secreţia hormonală a hipofizei anterioare.Hormonii hipofizei posterioare sunt produşi în neuronii nuclcilor supraoptic şi para ventricular, din peretele lateral al hipotalamusului (A 19). Axonii acestor neuroni merg in ferior prin tija pituitară şi ajung în hipofiza posterioară; hormonii sunt stocaţi în axonii acestor neuroni.

.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 69: Atlas de Anatomie

63Creierul

C. Faţa medială a emisferei cerebrale drepte Trunchiul cerebral a fost secţionat la nivelul mezencefalului (9) astfel încât să se poală vizualiza şi potiimea inferioară a emisferei cerebrale; in pagina 62, A. trunchiul cerebral maschează această porţiune.

1 Picioarele fomixului2 Cornul anterior al ventriculului lateral j3 Şanţul calcarin4 Şanţul colateral5 Corpul calos6 Hipotalamusul, în peretele lateral al

ventriculului III7 Gaura interventriculară8 Girusul lingual9 Mezencefalul

10 Girusul parahipocampic11 Şanţul parietooccipital12 Glanda pinealâ13 Spleniumul corpului calos14 Talamusul, în peretele lateral al

ventriculului III15 Uncusul hipocampic

1). Nervii cranieniîn această imagine ventrală a porţiunii centrale a creierului, artera vertebrală dreaptă (în stânga) a fost îndepărtată la joncţiunea cu cea de partea opusă (22). Filamentele primului nerv cranian (olfactiv) au fost secţionate la îndepărtarea creierului de craniu şi de aceea

nu se observă intrarea lor in bulbul olfactiv (10), Rădăcinile nervilor IX, X, XI (6, 21, 2) nu se pol clar identifica una de cealaltă, dar rădăcina spinală a nervului accesor (2) se vede mergând pe lângă bulb, pentru a se uni cu rădăcina craniană.

1 Nervul abducens2 Rădăcina spinală a nervului

accesor3 Artera bazilară4 Piciorul pedunculului cerebral5 Nervul facial6 Nervul glosofaringian7 Nervul hipoglos

8 Artera carotidă internă9 Nervul oculomotor

10 Bulbul olfactiv11 Oliva bulbară 12. Nervul optic13 Tija pituitară14 Puntea15 Artera cerebrală posterioară

16 Artera comunicantă posterioară17 Piramida bulbară18 Artera cerebeloasă superioară19 Nervul trigemen20 Nervul trohlear21 Nervul vag22 Artera vertebrală23 Nervul vestibulocohlear

Nervul oculomotor (D9) arc originea aparentă pc partea medialii a p iciorului pcdunculului ccrcbral (D4), iar nervul trohlear (D20) sc încurbcază spre faţa laterală a pcdunculului. Am bii nervi trec printre artera ccrcbrală posterioară şi artera cerebeloasă superioară ( D l5 şi 18).Nervul trohlear (D20) este singurul nerv- cranian cu originea aparentă pc faţa dorsală a trunchiului ccrcbral.Nervul trigemen (D I9 ) are originea aparentă pe faţa laterală a punţii (D I4 ).Nervul abducens (D l) are originea aparentă între punte şi piramida bulbară (D14 şi 17).

Nervii facial şi vestibulocohlear (D5 şi 23) au originea aparentă pe faţa laterală a unghiului pontomcdular.Nervii glosofaringian şi vag (D6, 21, 2) şi rădăcina craniană a nervului acccsor au originea aparentă în bulb. lateral dc oliva bulbară (D II) .Nervul hipoglos (D7) arc originea aparentă sub forma a două rădăcini din bulb, trccând printre piramida bulbară (D l7) şi oliva bulbară (D l I).Porţiunea spinală a nervului acccsor vine dc pc faţa laterală a segmentelor medulare ccrvicalc 1 -5 (6), dorsal dc ligamentul dentriculat (pagina 65, E27).

1

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 70: Atlas de Anatomie

64Creierul

1 Nervul abducens2 Artera cerebrală anterioară3 Artera coroidiană anterioară4 Artera comunicantă anterioară5 Artera cerebeloasă arteroinferioară6 Artera spinală anterioară7 Artera bazilară şi ramuri pontine8 Filamentele nervului glosofaringian,

vag şi accesor9 Artera carotidă internă

10 Bulbul11 Artera cerebrală medie12 Nervul oculomotor13 Tractul olfactiv14 Oliva bulbară15 Nervul optic16 Puntea17 Artera cerebrală posterioară18 Artera comunicantă posterioară19 Artera cerebeloasă posteroinferioară20 Piramida bulbară21 Rădăcinile nervului cervical C122 Măduva spinării23 Porţiunea spinală a nervului accesor24 Artera cerebeloasă superioară25 Nervul trigemen26 Ramură neobişnuit de mare a lui 5,

suprapunăndu-se peste nervul facial şi vestibulocohlear

27 Artera vertebralăA . Arterele de la baza creieruluiO parte din emisfera cerebrală dreaptă (partea stângă a imaginii) a fost îndepărtată pentru a evidenţia artera cerebrală mijlocie dreaptă (II).

B. Poligonul arterial W illis şi artera bazilară Vasele anastamozate au fo st îndepărtate de la baza creierului şi desfăşurate în poziţia lor aproximativă.

C. Trunchiul cerebral şi cerebelul, secţiune sagitală stângăJumătatea stângă a cerebelului a fost îndepărtată prin ejectuaiva unei secţiuni sagitale mediane şi prin disecarea pedunculilor cerebeloşi stângi (8. 12 şi 25).

Porţiunea centrală a cerebelului formează vermisul (lobul floculonodular, uvula şi piramida - C 13,30 şi 2 1), care sc continuă spre lateral cu emisferele ccrebeloasc.Conexul cerebelos prezintă girusuri mult mai m ici dccât cortcxul ccrcbral.Cel mai mare nucleu subcortical al emisferei ccrcbcloase este nucleul dentat. ai cărui axoni formează principala calc aferentă de la cerebel, care iese prin pcdunculul cerebelos superior (C2S).

1 Artera cerebrală anterioară a Artera cerebrală medie2 Adera coroidiană anterioară 9 Artera cerebrală posterioară3 Artera comunicantă anterioară 10 Artera comunicantă4 Artera cerebeloasă posterioară

anteroinferioară 11 Artera cerebeloasă5 Artera bazilară posteroinferioară

' X 6 Artera carotidă internă 12 Artera cerebeloasă superioară7 Artera labirintică 13 Artera vertebrală

Artera carotidă internă (136) dă naştere arterei cerebrale anterioare (B l) care merge anterior şi medial pentru a sc uni cu cea de partea opusă prin artera comunicantă anterioară (B3). Artera cerebrală medie (B8) ia naştere din artera carotidă şi merge lateral, iar aitcra comunicantă posterioară (B10) arc un traseu spre posterior pentru a se uni cu artera ccrcbrală posterioară (B9) care este ram al arterei bazilare (B5).Artera bazilară (B5) se formează prin unirea celor două artere vertebrale (B I3).

Nervul abducens Lobul anterior al cerebelului Vena cerebrală bazală Plexul coroid în recesul lateral Piciorul pedunculului cerebral Nervul facial şl vestibulocohlear Ventriculul IVPedunculul cerebelos inferior

9 Colicului cvadrigemen inferior 17 Fisura postpiramidală 24 Artera cerebeloasă superioară10 Lingula 18 Fisura prepiramidală 25 Pedunculul cerebelos superior11 Bulbul 19 Fisura primară 26 Vălul medular superior12 Pedunculul cerebelos mijlociu 20 Piramida bulbară 27 Amigdala cerebeloasă13 Lobul floculonodular al vermisului 21 Piramida vermisului 28 Nervul trigemen14 Oliva bulbară 22 Rădăcinile nervului hipoglos 29 Nervul trohlear15 Puntea 23 Rădăcinile nervilor glosofaringian, 30 Uvula vermisului16 Artera cerebrală posterioară vag şl accesor

_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 71: Atlas de Anatomie

D . T runch iu l c c rc b ra l şi p la n şe u l v e n tr ic u lu lu i IVTrunchiul cerebral a fost secţionat la nivelul coliculuiui cvadrigemen superior (15), evidenţiindu-sefaţa sa dorsală. Cerebelul a fost îndepărtat, secţionându-se la nivelul pedunculilor cerebeloşi superior (14), Omijlociu (12) şi inferior (6).

Creierul

D

65 I15

1 Tuberculul cuneat 7 Colicului cvadrigemen inferior 14 Pedunculul cerebelos2 Marginea secţionată a vălului 8 Recesul lateral superior

medular superior 9 Eminenţa mediană 15 Colicului cvadrigemen3 Colicului facialului 10 Şanţul median superior4 Tuberculul gracil 11 Stria medulară 16 Nervul trohlear5 Triunghiul hipoglosilui 12 Pedunculul cerebelos mijlociu 17 Triunghiul vagal6 Pedunculul cerebelos inferior 13 Obex 18 Aria vestibulară

Porţiunea inferioară a planşeului rombic al ventriculului IV conţine triunghiul hipoglos şi vagal (D5 şi 17) şi facc parte din bulb; restul planşeului face parte din punte.

Tuberculii gracil şi cuncat (D4 şi I ) sunt formaţi din nuclcii omonimi, unde fac sinapsă fibrele tractclor posterioare gracil şi cuncat (Goli şi Burdach). Aceste fibre vor forma lemniscul medial care merge prin trunchi spre talamus.

E. T runchiul ccrcbral şi porţiunea superioara a m ăduvei spinării. Vedere posterioară

Porţiunea posterioară a craniului şi a vertebrelor cervicale superioare a fost îndepărtată pentru a arăta continuitatea măduvei cu bulbul; la nivelul măduvei se observă emergenţa rădăcinilor dorsale ale nervilor spinali (ca în 9). Porţiunea spinală a nervului accesor (27) trece superior spre gaura mare (20) pentru a se uni cu porţiunea craniană fa nivelul găurii jugulate (24). Filamentele ventrale ale nervilor spinali (ca in 33), situate anterior dc ligamentul denticulat (5), se unesc pentru a forma rădăcina anterioară, carv se va uni cu cea posterioară (8, ale căţei filamente dorsale constitutive au Jost secţionate pentru a permite vizualizarea celor ventrale), formând nervul spinal, imediat posterior de ganglionul rădăcinii dorsale (7). Nervul se divide imediat în ramuri dorsale şi ventrale (ca în 32 şi 6).

1 Arahnoida 16 Vena jugulară internă2 Articulaţia atlantooccipltală 17 Lama vertebrei C63 Capsula articulaţiei atlantooccipitale 18 Masa laterală a atlasului

laterale 19 Muşchiul longus capitis4 Plexul coroid în recesul lateral al 20 Marginea găurii mari

ventriculului IV 21 Artera cerebeloasă posteroinferioară5 Ligamentul denticulat 22 Arterele spinale posterioare6 Ramura dorsală a nervului cervical C3 23 Muşchiul drept lateral al capului7 Ganglionul rădăcinii dorsale a 24 Rădăcinile nervilor glosofaringian şi

nervului cervical C4 vag, porţiunea craniană a nervului8 Rădăcina dorsală a nervului cervical accesor şi gaura jugulară

C4 25 Muşchiul scalen anterior9 Filamente dorsale ale nervului 26 Sinusul sigmoid

cervical C2 27 Porţiunea spinală a nervului accesor10 Dura mater 28 Procesul spinos al vertebrei C711 Artera carotidă externă 29 Procesul transvers al atlasului12 Nervul cervical C1 şi arcul posterior al 30 Nervul vag

atlasului 31 Vene din plexul venos vertebral13 Planşeul ventriculului IV 32 Ramura ventrală a nervului cervical14 Meatul acustic intern, cu nervul facial C3

şi vestibulocohlear şi artera labirintică 33 Filamente ventrale ale nervului15 Artera carotidă internă cervical C4

34 Artera vertebrală

Colicului facialului (D3), care sc găseşte la extremitatea inferioară a eminenţei mediane (D9) din planşeul ventriculului IV, este format din fibrele nervului facial care se suprapun peste nucleul nervului abducens şi nu de nucleul nervului facial, care se găseşte la un nivel mai profund în punte.

După ieşirea din gaura procesului transvers al atlasului, artera vertebrală (E34) are un traiect posterior în juru l masei laterale a atlasului (H 18), pc arcul posterior al accstuia, intrând apoi în craniu.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 72: Atlas de Anatomie

66Creierul

l

E m is fe re le c e re b ra le . A. S e c ţiu n e o r iz o n ta lă . B . Im a g in e d e R M N a x ia lă

Privită de sus. emisfera cerebrală stângă a fost secţionată la nivelul găurii interventrlculare (17), iar cea dreaptă, cu 1,5 cm mai sus. Cel mai important element care sc vede în emisfera stângă este capsula albă internă (3. 13 şi 23), situată între nucleul caudat (14) şi lenticular (18 şi 19), şi talamus (25). Pe partea dreaptă, o mare parte a corpului calos (11) a fo st îndepărtată, observătulu- se deschideiva ventriculului lateral ((), nucleul caudat (14 şi 4), talamusul (25), vena talamostriată (24) şi plexul coroid (9).

Picioarele fomixului Cornul anterior al ventriculului lateral Braţul anterior al capsulei albe interne Corpul nucleului caudat Corpul fomixului Corpul ventriculului lateral Bulbul Calcar avis Plexul coroid

10 Claustrum11 Corpul calos12 Forceps minor (corpul calos)13 Genunchiul capsulei albe interne14 Capul nucleului caudat15 Cornul inferior al ventriculului lateral16 Insula17 Gaura interventriculară18 Nucleul lenticular: globus pallidus

Nucleul lenticular: putamen Şanţul semilunar Radiaţia opticăCornul posterior al ventriculului lateral Braţul posterior al capsulei albe interne Vena talamostriată Talamusul

26 Ventriculul III27 Aria vizuală a cortexului

Braţul anterior al capsulei albe interne (3) este delimitat medial dc capul nuclcului caudat ( 14) şi lateral de nuclctil lenticular (putamen şi globus pallidus, 18 şi 19).Genunchiul capsulei albe interne (13) este situat la marginea medială a lui globus pallidus (18).Bra(ul posterior al capsulei albe interne (23) este delimitat medial dc talamus (25) şi lateral de nucleul lenticular ( 18 şi 19).Fibrele corticonuclcare (fibre motorii dc la cortexul cerebral care merg la nucleii motori ai nervilor cranicni) trec prin genunchiul capsulci albe interne (13).Fibrele corticospinalc (fibre motorii dc la cortexul cerebral carc merg la neuronii din coamele anterioare ale măduvei spinării) trcc prin 2/3 anterioare ale braţului posterior al capsulci albe interne (2.1).Genunchiul şi braţul posterior al capsulei albe interne sunt vascularizatc dc ramurile striate ale arterelor ccrebrale anterioară şi medic; acestea sunt adesea locul dc elccţic al hemoragiilor sau trombozelor din accidentele vasculare cerebrale (AVC).Plexul coroid din ventriculul 111 sc continuă prin gaura interventriculară în corpul şi cornul inferior al ventriculului lateral; nu există plex coroid în coamclc anterior şi posterior ale ventriculului lateral. Radiaţia optică (sau tractul gcniculoealcarin) merge dc la corpul geniculat lateral la aria calcarină corticalâ.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 73: Atlas de Anatomie

Creierul

Creierul. A. Secţiune coronală, vedere frontală. B. Imagine de RMN coronalăAceastă secţiune coronală nu este perfect verticală, ci trece uşor înclinat posterior prin ventriculul 111(25) şi corpul ventriculului lateral (3), la cina 0.5 cm posterior de gaura interventriculară şi apoi inferior prin punte (17) şi piramida bulbară (19). Secţiunea a fo st astfel efectuată pentru a evidenţia căile motorii (corticospinale) importante, care trec prin capsula albă internă (11) şi punte (17) pentru a forma piramida bulbară (19). Comparaţi cu imaginea de RMN.

Corpul nucleului caudat Corpul fomixului Corpul ventriculului lateral Plexul coroid în cornul inferior al ventriculului lateral Plexul coroid al ventriculului lateral

6 Plexul coroid al ventriculului III7 Fisura coroidiană8 Corpul calos9 Hipocampusul

10 Insula11 Capsula albă internă12 Cisterna interpedunculară13 Nucleul lenticular: globus pallidus14 Nucleul lenticular: putamen15 Oliva bulbară16 Tractul optic17 Puntea18 Artera cerebrală posterioară19 Piramida bulbară20 Septul pelucid21 Substanţa neagră22 Coada nucleului caudat23 Vena talamostriată24 Talamusul25 Ventriculul III

C. Emisferele cerebrale si trunchiul cerebral, vedere posterosuperioarăEmisferele cerebrale au fost secţionate orizontal chiar deasupra nivelului găurii interventriculare; porţiunile posterioare ale emisferelor au fo st îndepărtate împreună cu cerebelul pentru a evidenţia membrana coroidiană (12) din porţiunea posterioară a plafonului ventriculului III şi venele cerebrale subiacente (10).

67

5 <

'

1 Cornul anterior al ventriculului lateral2 Braţul anterior al capsulei albe interne3 Plexul coroid şi joncţiunea coarnelor inferior şi

posterior ale ventriculului lateral4 Planşeul ventriculului IV5 Forceps minor6 Genunchiul capsulei albe interne7 Capul nucleului caudat8 Colicului cvadrigemen inferior9 Insula

10 Vena cerebrală internă11 Braţul posterior al capsulei albe interne12 Membrana coroidiană din planşeul ventriculului III13 Talamusul14 Ventriculul III15 Nervul trohlear

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 74: Atlas de Anatomie

68Creierul

A. Cornul inferior al ventriculului lateral drept Substanţa ceivbrală situată superior de porţiunea frontală a şanţului lateral a fost îndepărtată, evidenţiind artera cerebrală medie (9) care merge lateral pe fata superioară a porţiunii frontale a lobului temporal (14). O parte din lobul temporal a fost secţionată pentru a se vizualiza hipocampusul (II şi 8) in planşeul cornului inferior.

1 Artera cerebrală anterioară2 Artera coroidiană anterioară3 Plexul coroid4 Eminenţa colaterală5 Trigonul colateral6 Finbria hipocampicâ7 Fomixjl8 Hipocampusul

9 Artera ce10 Nervul optic11 Piciorul hipocampusului12 Cornul posterior al

ventriculului lateral13 Tapetum14 Polul temporal al li

temporal15 Talamusul

B. Emisfera ccrcbrală dreaptă. Vedere sup

O mare parte a substanţei cerebrale a fo st disecată pentru a se vizualiza nucleul caudat (3), talamusul (13) şi nucleul lenticular (9). Spaţiul liber (8) este ocupat de capsula albă internă. Radiaţia optică (10) a fo st disecată şi ea. în divinul ei posteroiateral spre cornul posterior a! ventriculului lateral. Comparaţi această vedere tridimensională cu secţiunile de creier de Ici pagina 67.

1 Bulbul2 Calcar avis3 Nucleul caudat4 Trigonul colateral5 Forceps major6 Forceps minor7 Fornix8 Capsula albă internă

9 Nucleul lenticular10 Radiaţia optică11 Cornul po

ventriculu12 Spleniumul corpului

calos13 Talamusul

C. Mulaj al ventriculilor cerebrali, vedere laterală stângă In această imagine ventriculul lateral stâng se suprapune peste cel drept.

Cornul anterior al ventriculului lateral Apeductul Sylvius Corpul ventriculului lateral Ventriculul IVCornul inferior al ventriculului lateral Recesul infundibuiar al ventriculului III Gaura interventriculară Recesul lateralCornul posterior al ventriculului lateralRecesul supraoptic al ventriculului IIIRecesul suprapineal al ventriculului IIIVentriculul III ( cu spaţiul pentru conexiunea intertalamică)

w • . . 8Ventriculul III (CI2) comunică la polul superior prin găurile inlcrvcntriculare (C7) ibsv' cu fiecare ventricul lateral.Porţiunea principală a vcnlriculului lateral este corpul (C3). Porţiunea situată anterior de gaura interventriculară (C7) este cornul anterior (CI) care sc extinde în lobul frontal. La capătul posterior corpul se împarte în două coame: posterior (C9), care se extinde posterior în lobul occipital, şi inferior (C5), care sc extinde anterior şi inferior în lobul temporal.Porţiunea posteroinferioară a ventriculului III (CI 2) comunică cu ventriculul IV (C4) prin apeductul Sylvius (C2).Planşeul cornului inferior este formată medial de către hipocampus (A II şi A8) şi lateral dc către eminenţa colaterală (A4). La joncţiunea cu cornul posterior (A l 2 şi Bl I), eminenţa eolaterală sc lăţeşte, formând trigonul colateral (A5. B4).Eminenţa colaterală (A4) este formală prin proiecţia internă a şanţului colateral (pagina 63. C4).In peretele medial al cornului posterior există bulbul (B l) care este formal din fibrele corpului calos şi calcar avis (B2) care este formal din proiecţiile interioare ale şanţului calcarin (pagina 63. C3).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 75: Atlas de Anatomie

Vertebrele

Coloana vertebrală şi măduva spinăriiAtlasul (prima vertebră cervicală). A . Vedere superioară B. Vedere inferioară

1 Arcul anterior şi tuberculul său2 Faţa pentru dintele axisului3 Şanţul pentru artera vertebrala4 Masa laterală cu faţa articulară inferioară5 Masa laterală cu faţa articulară superioară6 Arcul posterior7 Tuberculul posterior

Procesul transvers şi gaura procesului transvers

Feţele articulare superioare (5) sunt concave şi au formă dc rinichi.Feţele articulare inferioare (4) sunt rotunde şi aproape plate.Arcul anterior ( I ) este mai drept şi mai scurt decât cel posterior (6) şi conţine pc suprafaţa sa posterioară faţa articulara pentru dintele axisului (2).Atlasul este singura vertebră carc nu arc corp.

Axisul (a doua vertebră cervicală). C. Vedere superioară. D. Vedere frontală. E. Vedere inferioară. F. Articulaţia cu atlasul, vedere posterosuperioarâ

r >1 Arcul anterior al atlasului2 Procesul spinos bifid3 Corpul vertebral4 Dintele5 Suprafaţa pentru ligamentul alar6 Procesul articular inferior7 Lama vertebrală8 Pediculul vertebral9 Faţa articulară superioară

10 Procesul transvers şi gaura procesului transvers11 Gaura vertebrală JAxisul este unic prin dintele său (4), care are un traiect superior; cl reprezintă dc fapt fostul corp al atlasului.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 76: Atlas de Anatomie

Corpul vertebral 7 Pediculul vertebralFaţa costală a 8 Procesul spinosprocesului transvers 9 Procesul articularProcesul articular superiorinferior 10 Faţa costală superioarăFaţa costală inferioară 11 Incizura vertebralăIncizura vertebrală superioarăinferioară 12 Procesul transversLama vertebrală 13 Gaura vertebrală

Vertebrele toracice tipicc (T2-T9) sunt caracterizate prin prezenţa feţelor costale pe corpurilc lor (FIO, 4) şi pc procesele transverse (F2), printr-o gaură vertebrală rotundă (E13), printr-un proces spinos care are un traiect posteroinferior (F8 ,0 8) şi prin proccsc articulare superioare carc sunt verticale, plate şi privesc posterolateral (E9, F9, G9).

O vertebră cervicală tipică (a cincea vertebră cervicală). A . vedere superioară. B. Vedere frontală. C . Vedere laterală stângă

Tuberculul anterior al procesului transvers Procesul spinos bifid Corpul vertebral Gaura procesului transvers Procesul articular inferior Lama intertuberculară a procesului transvers Lama vertebrală

123456

78 Pediculul vertebral9 Tuberculul posterior al procesului transvers

10 Creasta posterolaterală (uncus)11 Procesul articular superior12 Gaura vertebrală

D. A şaptea vertebră cervicală (vertebra proeminentă), vedere superioară

1 Tuberculul anterior al procesului transvers2 Corpul vertebral3 Gaura procesului transvers4 Lama intertuberculară a procesului transvers5 Lama vertebrală6 Pediculul vertebral7 Tuberculul posterior al procesului transvers8 Creasta posterolaterală9 Procesul spinos cu tuberculul său

10 Procesul articular superiorGaura vertebrală

Toate vertebrele ccrvicalc (C I -C7) au o gaura la nivelul procesului transvers (ca la A4).Vertebrele ccrvicalc tipicc (C3-C6) au procesc articulare superioare (A 11, C 11) care privesc posterior şi superior, margini posterolatcralc (A 10) pe fa|a superioară a corpului, o gaura vertebrală triunghiulară (A 12) şi un proccs spinos b ifid (A2).Tuberculul anterior al procesului transvers al vertebrei ccrvicalc (C6) este foarte mare şi sc numeşte tuberculul carotidianVertebra cervicală C7 (vertebra proeminentă) are un proccs spinos care se termină cu un singur tubercul (D9).Elementul articular pentru coaste al vertebrelor ccrvicalc este reprezentat de ramura anterioară a procesului transvers. tubcrculul anterior, lama intertuberculară (cu şanţul său pentru ramura ventrală a nervului spinal) şi porţiunea anterioară a tuberculului posterior (ca în D1,4 şi 7).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 77: Atlas de Anatomie

71

Prima vertebră toracică. A . Vedere superioară. B. Vedere anterolaterală stângă

1 Corpul vertebral2 Procesul articular inferior3 Fa(a costală inferioară4 Lama vertebrală5 Pediculul vertebral6 Creasta posterolaterală (uncus)7 Procesul spinos8 Procesul articular superior9 Faţa costală superioară

10 Procesul transvers cu faţa costală11 Gaura vertebrală

C. Vertebra toracică TIO. D. Vertebra toracică T I 1, vedere laterală stângă

r1 Corpul vertebral2 Faţa costală3 Procesul articular inferior4 Incizura vertebrală inferioară5 Pediculul vertebral6 Procesul spinos7 Procesul articular superior8 Procesul transvers

Vertebra toracică T I2. E. Vedere laterală stângă. F. Vedere superioară. G . Vedere posterioară

1 Corpul vertebral2 Faţa costală3 Procesul articular inferior4 Tuberculul inferior5 Tuberculul lateral6 Pediculul vertebral7 Procesul spinos8 Procesul articular superior9 Tuberculul superior

Vertebrele toracice atipice sunt vertebrele T I , T 10. T I 1 TI2.Vertebra toracică T I are o creastă posterolaterală (A6, B6) pe fiecare parte a feţei superioare a corpului vertebral şi o gaură vertebrală triunghiulară (caracteristici comune cu vertebrele cervicale), precum şi feţe costale superioare complete (rotunde B9) pe părţile laterale ale corpului vertebral.Vertebrele toracice TIO. T I 1 şi T12 sunt caracterizate prin prezenţa unei singure feţe costale complete de fiecare parte a corpului vertebral; feţele costale ale vertebrelor succesive sunt dispuse de la faţa superioară a corpului vertebral spre pediculul vertebral (C2, D2 şi E2). Procesul transvers nu prezintă ţâţă articulara.

Spondilolistesis reprezintă deplasarea sau alunecarea anterioară a corpurilor vertebrale, unul pe celălalt; de obicei apare în regiunea lombară.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 78: Atlas de Anatomie

72, ' Vertebrele

Vertebrele lombare suni caracterizate prin dimensiunea marc a corpurilor, absenţa feţelor costale dc pc corp şi dc pc proceselc transverse, gaură vertebralii triunghiulară (A I2 ). procesul spinos care priveşte posterior şi are o formă dreptunghiulară (B8), precum şi prin procesul articular superior care este vertical, curbat, priveşte medial şi posterior (A9) şi arc un proces mamilar (A6) la nivelul crestei posterioare. Procesul costal al vertebrelor lombare este reprezentat dc procesul transvers (A II ) .N ivelul la care orientarea feţei articulare sc schimbă de la vertebrele toracice la celc lombare este variabil.

D. V erteb ra lo m b a ră L2, v e d e re p o s te r io a răE. V erteb ra lo m b a ră L 3 , v e d e re p o s te r io a răF . V erteb ra lo m b a ră L 4 . v e d e re p o s te r io a răG . V e rte b ra lo m b a ră 1.5, v e d e re p o s te r io a ră

• Privite dinspre posterior, ce le patru procese articulare ale LI şi L2 form ează un dreptunghi vertical (indicat d c linia punctată); proccselc articulare a le L3 şi L4 form ează un pătrat, iar ce le ale vertebrei L5 un dreptunghi orizontal.

Laminectomia reprezintă excizia lamei vertebrale pentru a trata hernia de disc; recent, această tehnică a fost înlocuită prin discectomie şi microdiscectomie. Totuşi, laminectomia poate fi indicată pentru stenozele vertebrale.

H . V e rte b ra lo m b a ră L 5 , v e d e re su p erio a ră

1 Corpul vertebral2 Lama vertebrală3 Pediculul vertebral4 Procesul spinos5 Procesul articular superior6 Procesul transvers fuzionând cu pediculul

şi corpul vertebral7 Gaura vertebrală

Vertebra lombară 1.5 este unică, deoarece procesul său transvers (H6) se uneşte direct cu partea laterală a corpului vertebral ( I I I ) şi cu pediculul vertebral (HJ).

.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 79: Atlas de Anatomie

.

Sacrul, vedere anterolaterală dreaptă. A . La femeie. B. La bărbat

• La femeie, faţa pclvină este relativ dreaptă la nivelul primelor trei vertebre sacratc. si sc curbează inferior de acestea. La bărbat, faţa pclvină este curbată mai uniform.

• Capsula articulaţiei sacroiliace sc insera la marginea feţei auricularc (articulare) (AI.BI).

Baza sacrului, faţa superioară. C . La femeie. 13. La bărbat

1 Corpul vertebrei S12 Lama vertebrală3 Porţiunea laterală (aripa sacrului)4 Promontoriul

La bărbat, buza sacrului este formată dc corpul primei vertebre sacratc in mai marc măsură decât la femeie (comparaţi Dl cu CI), in imaginea C se observă ncfuzionarca lamelor vertebrale (2) ale arcului vertebral al vertebrei SI, conducând la spina biftda (comparaţi cu D l).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 80: Atlas de Anatomie

Sacrul şi coccisul

Sacrul şi coccisul. A . Faţa pelvină. B. Faţa dorsală

1 Cornul coccigian2 Faţa articulară pentru coccis3 Prima vertebră coccigiană4 Vertebrele coccigiere fuzionate (de

la a doua la a patra)5 Creasta sacrată intermediară6 Porţiunea laterală7 Creasta sacrată laterală8 Creasta sacrată medială9 Promontoriul

10 Canalul sacrat11 Cornul sacrat12 Hiatusul sacrat13 Cea de a doua gaură sacrată pelvină14 Locul de fuziune al primelor două

vertebre sacrate15 Procesul articular superior16 Cea de a treia gaură sacrată dorsală17 Procesul transvers18 Faţa superioară a porţiunii laterale

(aripa sacrului)

Coccidodinia reprezintă durerea din regiunea coccigiană şi apare mai frecvent la femei, după naştere, fiind cauzată de întinderea şi posibila fractură a coccisJui. Ea poate să apară şi după un traumatism prin cădere.

Sacrul este formal prin fuzionarea celor cinci vertebre. Creasta sacrată mediană (B8) reprezintă fuzionarea proceselor spinoase; creasta sacrată intermediară (B5) reprezintă fuzionarea proceselor articulare, iar creasta sacrată laterală (B7) reprezintă fuzionarea proceselor transverse.Hiatusul sacrat ( B l2) reprezintă deschiderea inferioară a canalului sacrat (B10). Coccisul este dc obicei format prin fuzionarea a patru vertebre rudimentare, dar numărul lo r este variabil, de la trei la cinci, in această imagine prima vertebră coccigiană (3) nu este fuzionată cu celelalte (4).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 81: Atlas de Anatomie

ISacrul şi coccisul

Sacralizarea vertebrei lombare L5 (A l) reprezintă fuzionarea acesteia (de obicei incompletă) cu sacrul. Lombalizarea vertebrei sacratc SI este o situaţie mai rară (nu este ilustrată), în care prima vertebră sacrată este incomplet fuzionată cu celelalte vertebre sacratc. în această imagine se observă fuzionarea vertebrei lombare L5 cu baza sacrului şi a corpului primei vertebre coccigiene (4) cu vârful sacrului.

Anestezia caudală este un tip special de anestezie epidurală (extraduralâ), în care acul pătrunde în spaţiul epidural prin hiatusul sacrat ajungând sâ anestezieze, în spaţiul liber de la acest nivel, nervii lombari

-j interiori şi sacraţi.

Corpul vertebrei L5 CoccisulMuşchii erectori spinaliPrima vertebră coccigiană fuzionată la vârful sacrului Prima gaură sacrată dorsală Prima gaură sacrată pelvină Gaura pentru ramura dorsală a nervului lombar 5 Gaura pentru ramura ventrală a nervului lombar 5 Fuzionarea procesului transvers cu porţiunea laterală a sacrului

10 Muşchiul fesier mare11 Muşchiul iliac12 Lama vertebrală13 Muşchiul piriform14 Canalul sacrat15 Procesul spinos al celei de a cincea vertebre lombare16 Procesul articular superior al celei de a cincea vertebre lombare

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 82: Atlas de Anatomie

76Pelvisul osos

O a s e le p e lv is u lu i, v e d e re a n te ro s u p e r io a ră . A . La fe m e ie . B. L a b ă rb a t

1 Acetabulul2 Spina iliacă anteroinferioară3 Spina iliacă anterosuperioară4 Linia arcuată5 Coccisul6 Creasta iliacă7 Fosa iliacă8 Spina ischiatică9 Gaura obturatoare

10 Linia pectineală11 Simfiza pubiană12 Tuberculul pubian13 Promontoriul14 Articulaţia sacroiliacă15 Sacrul

Apertura pelvianâ este mărginită de promontoriu, lin iile arcuată şi pectineală, creasta pubiană şi, anterior, de simfiza pubiană.Pelvisul feminin este mai larg, iar cel masculin mai îngustSacrul feminin este mai lat, mai scurt şi mai puţin curbatSpinele ischiatice la femeie sunt mai îndepărtate una de cealaltă.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 83: Atlas de Anatomie

Osificarea vertebrală77:

1

2 1

Vedere superioarăVedere frontală

Vedere superioară

E

Vedere superioară 8Vedere superioară

H

15

Vedere posterioară Vedere frontală

Cervical

Toracal

Lombar

k

Sacrat

O sifica rc a v e rteb re lo r, co a s te lo r şi s te rnu lu i. A. V ertebră tip ică la un făt de 6 luni. B. L a 4 an i. C. şi I ) . la p u b erta te . E. A tla su l, la 4 ani. F. A xisu l, cen trele dc o s itic a re p rim are ş i secu n d a re . G. C o a s tă tip ică , ce n tre le de osificare secundare .H . S te rn u l la n aş te re , ce n tre le d e o s ific a re p r im a reO vertebră tipică, care este iniţial cartilaginoasă, se osifică în viata fetală timpurie începând cu trei centre primare de osificam; unul pentru cea mai mare parte a corpului vertebral (centru. A2) şi câte unu! pentru fiecare jumătate a arcului neural (A I). Porţiunea din corpul vertebrei adulte la care este ataşat pediculul vertebral (B4) face parte din centrul de osificare al arcului; locul unde acestea se întâlnesc in vertebra in curs deformare se numeşte joncţiunea neurocentrală (B5). Cele două jumătăţi ale anului şi joncţiunile neurocentrale fuzionează intr-o perioadă dc timp întinsă de la naştere până la vârsta de 6 ani. Osificarea se extinde în pivcesele transverse şi spinoase care se desprind de la nivelul arcului vertebral, dar centrele de osificare secundare (B3) apar la vârfurile acestora abia la pubertate şi fuzionează pe la 25 de ani (vertebrele lombare au în plus centre de osificare secundare şi pentru procesele mamitare). De asemenea, corpul vertebral prezintă la periferia feţelor sale superioară şi inferioară inele epifizare (C6 şi D6).

Atlasul are un centru primar de osificam (El) pentru fiecare masă laterală şi pentru fiecam jumătate adiacentă a anului posterior, precum şi un centru pentru arcul anterior (EH). Ele fuzionează complet pc la 8 ani.

Axisul are 5 centre primam de osificare: unul pentru cea mai mam parte a corpului său (FIO), unul pentru fiecare masă laterală (F9) şi unul pentru fiecam jumătate a dintelui şi pentru porţiunea adiacentă a corpului vertebral (F8). Toate aceste centre fuzionează pe ta vârsta de 3 ani. In plus. există centre secundam pentru vârful dintelui (FI 2, care apare pe la 2 ani şi fuzionează pe la 12 ani) şi pentru faţa inferioară a corpului vertebral (FII, care apare la pubertate şi fuzionează pe la 25 de ani).

Vertebra cervicală C7 are in plus, fată de centrele de osificam vertebrale tipice, centm de osificam pentru pmcesele costale, cam apar in primul an de viată şi fuzionează pe la 5 ani.

Sacrul, cam este format din cinci vertebre sacrale fuzionate, are multe centre de osificam, corespunzând centrului, jumătăţilor arcului neural şi proceselor costale ale fiecărei vertebre, ca şi inelelor epifham ale corpurilor vertebrale şi fetelor articulare. Majoritatea fuzionează pc la 20 de ani. dar există unele care fuzionează doar pe la mijlocul viefii sau la bătrânele.

O coastă tipică am un centru primar de osificare pentru corpul vertebral şi centm secundare pentru corpul coastei (G13) şi pentru porţiunile articulam şi nearticulare ale tuberculului (G14 şi 15), care apar la pubertate şi fuzionează pe la 20 de ani.

Sternul am un număr variabil de centm primare de osificam (HI6), câte unul sau două in manubriu şi în fiecare din cele 4 părţi ale corpului său Elefiizionează între pubertate şi 25 de ani. Găurile sternale („găuri de glonţ") pol să a/xiră când fuzionarea este incompletă.

• Nucleul pulpos al discului intcrvcrlcbral şi ligamentul apical al dintelui axisului sunt vestigii ale notocordului.

• Inelul fibros al discului intcrvcrlcbral este derivat din mczenchimul provenit din spaţiul dintre două corpuri vertebrale adiacente.

O rig in e a d e z v o ltă r i i v e r te b re lo r R o şu : p ro c c s c ic co s ta le V erde: c c n tru l v e r te b re i G a lb e n : a rcu l n eu ra lPorţiunile de pe vertebrele cervicale, lombare şi sacrale prezentate reprezintă locul de articulare al coastelor cu vertebrele. Aceste procese costale sunt colorate in roşu în imagine.Cervical: tuberculii anterior şi posterior şi lama intertuberculară.Toracic: coastele adevărate se articulează direct cu vertebrele.Lombar: porţiunea anterioară a procesului transvers.Sacrat: porţiunea laterală, incluzând feţele articulare.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 84: Atlas de Anatomie

Coloana vertebrală şi măduva spinării

A . Coloana vertebrală, regiunea cervicală, vedere frontalăArtera vertebrală (14) este vizualizată trecând prin găurile proceselortrans verse.

o.

1 Ligamentul longitudinal anterior2 Tuberculul anterior al procesului transvers3 Axisul4 Corpul vertebrei C55 Marginea secţionată a pleurei6 Lama intertuberculară a procesului transvers7 Discul intervertebral8 Articulaţia capului primei coaste9 Masele laterale ale atlasului

10 Tuberculul posterior al procesului transvers11 Muşchiul scalen anterior12 Procesul transvers al atlasului13 Ramura ventrală a nervului cervical C314 Artera vertebrală

. 1 jT

B. Coloana vertebrală, regiunea cervicală, vedere posterioarăO mare parte din craniu, arcurile vertebrale, trunchiul cerebral şi porţiunea superioară a măduvei spinării au Jost îndepărtate pentru a evidenţia ligamentul încrucişat, ligamentul transvers şi ligamentul alar (19.10, 21 şi I). Inferior, arahnoida şi dura mater (2) au fo st reflectate pentnt a se vizualiza rădăcinile dorsale şi ventrale ale nervilor spinali (ca la 6 şi 22).

r1 Ligamentul alar 12 Pediculul axisului2 Arahnoida şi dura mater (reflectate) 13 Arcul posterior al atlasului3 Articulaţia atlantooccipitală 14 Ligamentul longitudinal posterior4 Porţiunea bazilară a osului occipital şi inserţia 15 Arterele spinale posterioare

membranei tectoriale 16 Arterele pentru rădăcinile nervilor spinali5 Ligamentul denticulat 17 Măduva spinării6 Rădăcinile dorsale ale nervilor spirali 18 Faţa articulară superioară a axisului7 Dura mater 19 Fibre longitudinale superioare ale ligamentului8 Teaca durală învelind ganglionul spinal încrucişat9 Nervul hipoglos în canalul său 20 Membrana tectorială

10 Fibre longitudinale inferioare ale ligamentului 21 Ligamentul transvers al atlasului (fibre

11încrucişat transverse ale ligamentului încrucişat)Articulaţia atlantoaxială laterală 22 Rădăcinile anterioare ale nervilor spinali

V23 Artera vertebrală

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 85: Atlas de Anatomie

Coloana vertebrală şi măduva spinării I

C. Coloana vertebrală, regiunile cervicală şi toracică superioară, vedere laterală dreaptăSe observă ramurile ventrale f i dorsale ale nervilor spinali (ca la 16 şi 4) ieşind din găurile intervertebrale (ca la 7).

1 Tuberculul anterior al procesului transvers al vertebrei C52 Corpul vertebrei T13 Corpul vertebrei C74 Ramura dorsală a nervului spinal cervical C15 Nervul spinal cervical C16 Prima coastă7 Gaura intervertebrală8 Articulaţia atlantoaxială laterală9 Masele laterale ale atlasului

10 Arcul posterior al atlasului11 Nervul spinal cervical C712 Procesul spinos al vertebrei C213 Procesul spinos al vertebrei C714 Procesul transvers al atlasului15 Tuberculul primei coaste16 Ramura ventrală a nervului cervical spinal C517 Artera vertebrală18 Articulaţia zigoapofizară

Primul şi al doilea nerv spinal cervical trec deasupra şi respectiv dedesubtul arcului posterior al atlasului.In traiectul ei superior, după desprinderea din artera subclavie, artera vertebrală intru în gaura proccsului transvers al vertebrei cervicale C6. Articulaţiile toracocostale sunt descrise la pagina 183.

D. Coloana vertebrală, regiunea cervicală, vedere laterală stângă Ţesuturile moi au fo st îndepărtate pentru a se vizualiza limitele găuritor intervertebrale (ca ta 5). Comparaţi cu imaginea de la pagina 82, A.

1 Tuberculul anterior al proce­sului transvers al vertebrei C5

2 Corpul vertebrei C33 Lama intertuberculară a proce­

sului transvers al vertebrei C54 Discul intervertebral5 Gaura intervertebrală6 Pediculul vertebral7 Tuberculul posterior al procesului

transvers al vertebrei C58 Articulaţia zigoapofizară

Fiecare gaură intervertebrală (D5) este mărginită anterior de corpul vertebral şi de discul intervertebral (D2 şi 4), superior şi inferior de pcdieulii vertebrali (D6), iar posterior de articulaţia zigoapofizară (D8).In regiunile toracică şi lombară, numărul de perechi de nervi spinali coincide cu numărul vertebrelor ( 12 toraci şi 5 lombari), iar nervii sunt numerotaţi după numărul vertebrei de sub al cărei pedieul ies. In regiunea cervicală există 7 vertebre şi 8 nervi spinali. Primul nerv are emergenţa intre osul occipital şi atlas, iar al optulea nerv cervical iese pe sub pediculul vertebrei cervicale C7.A rticu la ţiile zigoapofizare dintre procesele articulare ale vertebrelor adiacente sc mai numesc şi articulaţii faţetare (adică între faţetele - feţele articulare ale proceselor articulare).

E. Coloana vertebrală şi măduva spinării, regiunile cervicală şi toracică superioară, vedere posterioară Arcurile vertebrale şi o mare parte a durei mater şi arahnoidei au Jost îndepărtate, pentru a se vizualiza

fibrele dorsale ale nervilor spinali (5) la emergenta lor din măduvă (9), care se unesc pentru a forma rădăcina dorsală a nervului spinal, învelită de teaca durată (ca la 7). Rădăcinile ventrale ale nervilor spinali se formează la fel, dar nu se pot vedea în această imagine, Jiind mascate de rădăcinile dorsale.

1 Unghiul făcut de rădăcinle nervului spinal la intrarea în teaca duralâ

2 Ramura dorsală a nervului spinal toracal T5

3 Ganglionul spinal de pe traseul rădăcinii posterioare a nervului cervical C8

4 Ganglionul spinal de pe traseul rădăcinii posterioare a nervului toracic T2

5 Fibrele dorsale ale nervului cervical C8

6 Dura mater7 Teaca duralâ a nervului toracic T28 Pediculul vertebrei T19 Măduva spinării şi vasele spinale

posterioare10 Ramura ventrală a nervului toracic T5

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 86: Atlas de Anatomie

Coloana vertebrală şi măduva spinării

A . Coloana vertebrală şi măduva spinării, regiunile ccrvicală şi toracică superioară, vedere laterală stângăO parte din arcurile vertebrale şi din meninge a fost îndepărtată pentru a evidenţia ligamentul denticulat (3). Rădăcinile dorsale (7) sunt situate posterior de acesta, iar celc ventrale ( 19), anterior.

f1 Arahnoida 10 Bulbul2 Corpul vertebral al vertebrei T1 11 Osul occipital3 Ligamentul denticulat 12 Arcul posterior al atlasului4 Ramura dorsală a nervului cervical C5 13 Măduva spinării5 Ganglionul spinal de pe traiectul rădăci­ 14 Porţiunea spinală a nervului accesor

nii dorsale a nervului spinal cervical C8 15 Procesul spinos al axisului (neobişnuit6 Ganglionul spinal de pe traiectul de mare)

rădăcinii dorsale a nervului spinal 16 Procesul spinos al vertebrei C7cervical C5 17 Lanţul simpatic

7 Rădăcina dorsală a nervului cervical C5 18 Ramura ventrală a nervului cervical C58 Dura mater 19 Rădăcina ventrală a nervului cervical9 Gaura mare C5

Fiecare nerv spinal sc formează prin unirea rădăcinilor ventrale şi dorsale.Fiecarc rădăcină nervoasă se formează prin unirea mai multor fibre nervoase (A7). Unirea celor două rădăcini pentru a forma nervul spinal are loc imediat distal dc ganglionul spinal (A6), în interiorul găurii intervertebrale. dc unde nervul sc împarte în ramurile ventrală şi dorsală (A 18 şi 4). Practic, nervul spinal propriu-zis are o lungime dc 1-2 mm, dar uneori este şi mai scurt, astfel încât ramurile sale par ram ificaţii ale ganglionului spinal.Rădăcinile cervicale inferioare şi toracice superioare fac un unghi marc, pentru a intra în tecile duralc corespunzătoare.

Regiunile cervicală şi lombară ale coloanei vertebrale prezintă în mod normal o concavitate anterioară,

i numită lordozâ.

B B‘. Regiunea cervicală a măduvei spinării, vedere anterioarăIn această vedere a porţiunii superioare a măduvei spinării (6). dura mater şi arahnoida au fost incizate longitudinal şi reflectate (2) pentru a se vizualiza fibrele şi rădăcinile ventrale ale nervilor spinali (7) care merg

lateral, anterior de ligamentul denticulat (3), pentru a pătrunde în tecile meningeale împreună cu rădăcinile dorsale (4), formând nervul spinal. La nivelul unora dintre rădăcinile nervoase, se observă anastomoze între vasele spinale anterioare (l) şi vasele radiculare (5).

1 Vasele spinale anterioare2 Arahnoida şi dura mater3 Ligamentul denticulat4 Rădăcina dorsală a nervului

cervical C65 Vase radiculare6 Măduva spinării7 Rădăcina ventrală a nervului cervi­

cal C5 pătrunzând în teaca durală

Ligamentul denticulat (B3) este format din pia mater. Rădăcinile ventrale şi dorsale trcc anterior şi respectiv posterior de eh ligamentul denticulat se extinde spre lateral şi se inseră prin spiculi denticulaţi (B3) pe arahnoida şi dura mater din spaţiile dintre tccilc durale. Superior se întinde până deasupra nervului cervical C I , iar interior sub nervul toracic T I 2.Măduva spinării sc continuă cu trunchiul ccrcbral (vezi pagina 65, 0).Măduva spinării sc termina de obicei la nivelul vertebrei lombare l . l .Spaţiul subarahnoidian se termină la nivelul vertebrei sacratc S2.Conul medular (C2) este capătul terminal, ascuţit al măduvei.Coada de cal (C I) este formată din rădăcinile ventrale şi dorsale ale nervilor spinali lombari, sacraţi şi coccigicni. Coada de cal este formată din rădăcini şi nu din nervi spinali propriu-zişi.

-

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 87: Atlas de Anatomie

Coloana vertebrală şi măduva spinării

Anestezia epidurală reprezintă anestezia regională produsă de întreruperea farmacologică a transmisiei nervoase prin injectarea unui agent anestezic în spaţiul peridural. De obicei, ea se face în regiunea toracică sau lombară prin introducerea acului în acelaşi mod ca la puncţia lombară, cu excepţia faptului că vârful acului se opreşte în spaţiul epidural. Acului i se ataşează o seringă care conţine anestezicul. Percutarea coloanei vertebrale a pacientului permite anestezicului să ajungă la diferite nivele ale măduvei spinării.

Coloana vertebrală. C. Regiunile lombară şi sacrată, vedere posterioară. D. Radiculogramă vertebrală O parte din arcurile vertebrale şi din meninge a fost îndepărtată pentru a se vizualiza coada de cal 11) şi rădăcinile nervoase care intră in tecile lor meitittgeale (ca la II); acestea se văd sub forma unor benzi albe la radicitlogramă (injectate cu substanţă de contrast).

r ~

E. Coloana vertebrală şi măduva spinării, regiunile toracică inferioară şi lombară superioară.Imaginea este privită din lateral stânga după îndepărtarea arcurilor vertebrale şi a meningelui, pentru a evidenfia anterior o parte din lanţul simpatic paravertebral (13). suprapus peste corpurile vertebrale, iar posterior ligamentele spinale (7 şi II).

1 Coada de cal2 Conul medular al măduvei spinării3 Ganglionul spinal de pe traiectul rădăcinii posterioare a

nervului spinal lombar L54 Dura mater5 Teaca durală a rădăcinilor nervului spinal sacrat S16 Discul intervertebral lombosacrat (L5-S1)7 Filum terminale8 Discul intervertebral L4-L59 Porţiunea laterală a sacrului

10 Pediculul vertebrei L511 Rădăcinile nervului spinal lombar L512 Vertebra sacrată S213 Procesul articular superior al vertebrei L3

14 Sactecal

Atunci când discul intervertebral lombosacral protruzionează posterior (hernia de disc), cl poate irit*» rădăcinile nervului spinal sacral SI (C5). Un disc protruzionat irită rădăcinile nervului spinal eu originea imediat inferior de discul afectat. De exemplu, rădăcinile nervului lombar L5 (C U ). învelite în teaca lo r durală, trec imediat inferior de pediculul vertebrei lombare L5 (CIO), şi de aceea nu vin în contact imediat cu discul intervertebral lombosacrat (C6); cu acest disc vin în contact rădăcinile nervului sacrat SI (C5). Rădăcinile nervului lombar L5 (C l I ) vin în contact cu discul intervertebral L4-L5 (C8).

r1 Corpul vertebrei L12 Coada de cal3 Ganglionul spinal de pe traiectul

rădăcinii posterioare a nervului spinal toracal T10

4 Dura mater5 Discul intervertebral L1-L26 Nervul splahnic mare7 Ligamentul interspinos8 Ramuri comunicante9 Măduva spinării

10 Procesul spinos al vertebrei T1011 Ligamentul supraspinos12 Ganglionul simpatic13 Lanţul simpatic

Anestezia spinală foloseşte aceeaşi tehnică ca şi puncţia lombară, introducând agentul anestezic printr-un ac în LCR. Ocazional, în caz de tumori medulare, anestezicul/analgeticul poate fi administrat direct printr-o pompă de injecţie, pentru a ameliora durerile în porţiunea inferioară a

q corpului.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 88: Atlas de Anatomie

Coloana vertebrală şi măduva spinării

Plexul venos vertebral ( plexul venos avalvular Batson) este un sistem canalicular de vene care se anastomozeazâ atât în interiorul cât şi în exteriorul canalului medular, de la nivelul pelvisului până la craniu, servind ca sistem de transport pentru metastazele cancerului de sân, prostată, ovar şi uter, spre corpurile vertebrale şi craniu.

B. Coloana vertebrala, regiunea lombară. Ligamentul longitudinal posteriorArcurile vertebrale ale celor trei vertebre lombare superioare auJost îndepărtate de la nivelul pediculilor (ca la 4), iar meningele a fost secţionat pentru a se vizualiza ligamentul longitudinal posterior. O parte din plexul venos vertebral intern a Jost conservată.

Plexul venos vertebral intern Discul intervertebral Gaura intervertebrală Pediculul primei vertebre lombare Ligamentul longitudinal posterior

Ligamentul longitudinal posterior (B5) este mai lat acolo unde se inseră ferm pc discul intervertebral (B2), dar mai îngust şi mai puţin ferm inserat pe corpurile vertebrale, lăsând liberă gaura vasculară şi permiţând venelor bazilarc să intre prin ea în plexul venos vertebral intern (B l) .Ligamentul longitudinal anterior (D l) este la fel de lat pe toată lungimea lui şi sc inseră ferm atât pc discurile intervertebrale, cât şi pc corpurilc vertebrale.

Compresia unui nerv spinal poate produce durere, anestezie şi/sau paralizia muşchilor deserviţi. Cauze frecvente de compresie sunt hernia de disc sau, la bătrâni, dezvoltarea osteofitelor, ceea ce face ca gaura intervertebrală să se micşoreze.

D. Coloana vertebrală, regiunea lombară superioară, vedere laterală dreaptăAceastă imagine prezintă nervii lombari la ieşirea lor din gaura intervertebrală (ca la 5).

Ligamentul longitudinal anterior Ramura dorsală a primului nerv lomoar Ramura dorsală a celui de al doilea nerv lombarDiscul intervertebral L1-L2Primul nerv lombar la ieşirea din gauraintervertebralăPrima vertebră lombarăLigamentul mterspinos

8 Ramuri comunicante9 Procesul spinos al celei de a doua

vertebre lombare10 Ligamentul supraspinos11 Ganglionul simpatic paravertebral12 Coasta a douăsprezecea13 Ramura ventrală a primului nerv lombar14 Ramura ventrală a celui de al doilea

nerv lombar15 Articulaţia zigoapofizară

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 89: Atlas de Anatomie

Puncţia lombară este procedeul folosit pentru a obţine lichid cefalorahidian (LCR) pentru diagnostic sau pentru a injecta în LCR diferite substanţe terapeutice Acul se introduce pe linia mediană, în posterior, între procesele spinoase ale vertebrelor L4 şi L5. Acul pătrunde succesiv prin piele, ţesut subcutanat, ligamentul supraspinos şi interspinos, ligamentul galben şi spaţiul epldural. Apoi intră prin dura mater în spaţiul subarahnoidian.

D. Discul intervertebralAcest disc, de pe fa ţa superioară a unei vertebre lombare, a fost secţionat orizontal pentru a se vizualiza nucleul pulpos (2) şi lama concentrică de Jibrocartilaj ce înconjoară inelul fibros (1).In partea posterioară, inelul fibros a fo st tăiat pentru a se evidenţia cartilajul hialin (3) de pe suprafaţa vertebrală.

A . Coloana vertebrală, regiunea lombară, vedere posterolaterală dreaptăSe observă ligamentul galben (4) care trece printre lamele vertebrale ale vertebrelor adiacente (2 şi 3).

1 Ligamentul interspinos2 Lama vertebrei L23 Lama vertebrei L34 Ligamentul galben5 Procesul spinos al vertebrei L26 Ligamentul supraspinos7 Procesul transvers al vertebrei L3 3 Articulaţia zigoapofizară

Discectomia este o tehnică neurochirurgicală miniinvazivă folosită în patologia discului intervertebral. in care, în loc să se taie iama osoasă, operatorul taie sub microscop doar acea parte a discului intervertebral care a protruzionat şi a provocat tulburarea.

a .

1 Inelul fibros2 Nucleul pulpos3 Lamă de cartilaj hialin

Nucicul pulpos reprezintă un vestigiu al notocordului. Inelul fibros al discului intervertebral este derivai din mezenchimul dintre două corpuri vertebrale adiacente.

Hernia de disc este produsă de protruzia nucleului pulpos prin inelul fibros. Ea apare cel mai frecvent în regiunea lombară.

Coloana vertebrală şi măduva spinării

Măduva spinării şi coada de cal. B. Vedere posterioară a capătului superior. C . Vedere posterioară a capătului inferior şi coada de cal Dura mater şi arahnoida au fost incizate longitudinal şi reflectate (B/ şi C l) pentru a se vizualiza rădăcinile nervilor spinali, care intră în tecile lor durate (B6 şi C7). Inferior de nivelul conului medular (porţiunea injerioară a măduvei spinării, C3), rădăcinile nervoase formează coada de cal (C2). Comparaţi imaginea B cu vederea frontală a porţiunii cervicale a măduvei (pagina SI), B).

M l

1 Arahnoida suprapunăndu-se peste dura mater2 Coada de cal3 Conul medular4 Ligamentul denliculat5 Rădăcina dorsală a nervului cervical C56 Rădăcina dorsală a nervului cervical C8 intrând in teaca durală7 Rădăcina dorsală a nervului lombar L5 intrând în teaca duralâ8 Fi um terminale9 Măduva spinări

Filum terminale (C8) este compus din ţesut conjunctiv şi nu nervos, sc întinde de la vârful conului medular (C3) prin spaţiul subarahidian până la nivelul vertebrei sacratc S2. unde fuzionează cu dura mater, . continuându-se inferior până la nivelul primei vertebre coccigicnc, pe cârc se insera.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 90: Atlas de Anatomie

A . Muşchii coloanei vertebrale. Muşchii erectori spinali drepţi şi fascia toracoiombară Fascia toracoiombară (14 f i 13) acoperă muşchii erectori spinali, iar spre lateral asigură originea muşchiului latissimus dorsi (11) şi a muşchiului oblic intern (10).

Fibre din ramurile dorsale ale nervilor toracici Fibre cutanate din ramurile dorsale ale primilor trei nervi lombari

3 Muşchiul oblic extern4 Marginea laterală liberă a muşchiului latissimus dorsi5 Marginea posterioară liberă a muşchiului oblic

extern6 Fascia fesieră7 Muşchiul fesier mare8 Muşchiul fesier mijlociu9 Creasta iliaca

10 Muşchiul obfc intern11 Muşchiul latissimus dorsi12 Nivelul procesului spinos al vertebrei L413 Foiţa posterioară a porţiunii lombare a fasciei tora-

colombare acoperind muşchii erectori spinali14 Porţiunea toracică a fasciei toracolombare acope­

rind muşchii erectori spinali

Fascia toracoiombară se compune dintr-o foiţă unică în regiunea toracică, care acoperă muşchii erectori spinali ( 14) ai regiunii toracice, şi dintr-o porţiune lombară (unde nu există coaste), care sc numeşte fascia lombarii şi care este formată din trei foiţe.Foiţa posterioară ( 13) se continuă cu cea toracică (14), Foiţele anterioară şi m ijlocie sc studiază la peretele abdominal posterior; între celc două foiţe se găseşte muşchiul pătrat lombar, iar anterior de foiţa anterioară sc găseşte muşchiul psoas mare. Porţiunea lombară a muşchilor erectori spinali sc găseşte între foiţele m ijlocie şi posterioară. Cele trei foiţe se reunesc la marginea laterală a muşchilor erectori spinali.Pentru alte porţiuni ale muşchilor erectori spinali, vezi paginile X5 şi 86.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 91: Atlas de Anatomie

Muşchii spatelui

B

w■ I

wTV\ >

B. Muşchii coloanci vertebrale, regiunea toraeolombară dreaptă Se vizualizează muşchiul iliocostal (I), muşchiul longissimus (3) şi muşchiul spinal (4), toţi trei jucând parte din muşchii erect ori spinali. împreuna cu muşchiul ridicător a! coastelor (2).

In regiunea lombară superioara muşchii ercetori spinali sc împart in (rci mase musculare: muşchiul iliocosial ( I ) spre lateral, muşchiul longissimus (3) intermediar (în această imagine o marc parte a sa a fost secţionata) şi muşchiul spinal (4) spre medial. Muşchii ridicători ai coastelor (2) sunt clasificaţi ca muşchi ai toracelui, nu ca aparţinând coloanci vertebrale. Hi sunt evidenţiaţi în această imagine prin secţionarea muşchiului longissimus (3).

1 Muşchiul iliocostal2 Muşchiul ridicător al coastelor3 Porţiunea inferioară a

muşchiului longissimus4 Porţiune din muşchiul spinal5 Procesul spinos al vertebrei T8

C. Muşchii toracclui. Muşchii ridicători ai coastclor, vedere postcrolaterală dreaptă Muşchii erectori spinali şi laiissimtis dorsi au fo st secţionaţi de pe partea stângă ci coloanei şi de pe coaste, pentru a se vizualiza muşchii ridicători ai coastelor (S) şi capătul mediaI al muşchilor intercostali externi (2).

1 Unghiul coastei a noua2 Muşchiul intercostal extern3 Lama vertebrei T84 Ligamentul costotransvers

lateral5 Muşchii ridicători ai coastelor6 Coasta a şaptea7 Procesul transvers al vertebrei

T88 Tuberculul coastei a noua

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 92: Atlas de Anatomie

Muşchii spatelui

Muşchii spatelui şi ai toracelui. A . Muşchii erectori spinali stângi şi muşchiul dinţat postcroinferior, vedere posterioară. B. Repere de suprafaţă In imaginea A, muşchiul latissimus dorsi din regiunile toracică f i lombară a fost secţionat, pentru a se vizualiza muf chiul dinţat posteroinferior (9); o parte din originea aponevrotică a acestuia, de pe procesele spinoase vertebrale, a fo st de asemenea îndepărtată, pentru a se evidenţia unele porţiuni ale muşchilor erectori spinali (7, 10 şi 2). Reperele de suprafaţă din imaginea B. cu braţele în abducţie. evidenţiază muşchii erectori spinali bine dezvoltaţi.

Al x 'Aw 1. n i

1 Ramurile dorsale ale nervilor toracici inferiori şi lombari superiori

2 Muşchii erectori spinali3 Muşchiul intercostal extern4 Creasta iliacă5 Muşchiul oblic extern6 Muşchiul latissimus dorsi7 Muşchiul longissimus8 Marginea posterioară libera a muşchiului oblic extern9 Muşchiul dinţat posteroinferior

10 Porţiunea cu muşchiul spinal din muşchii erectori spinali11 Coasta a zecea

Porţiunea medială a muşchiului dinţat posteroinferior (9) (cu originea dc pe proceselc spinoase T I I - L2 şi dc pc ligamentul supraspinos, şi care sc întrepătrunde cu porţiunea lombară a fascici toracolombarc) a fost sccţionată, pentru a se vizualiza porţiunile medială şi intermediară ale muşchilor erectori spinali (7 şi 10), care aparţin muşchilor coloanci vertebrale (pagina K4). Porţiunea laterală (iliocostală) a muşchilor crcctori spinali este acoperită de porţiunea laterală a muşchiului dinţat, cârc sc inseră pe coastele 9-12, lateral dc unghiul lor.Muşchiul dinţat posterosuperior (nu este ilustrat) trcce lateral dc unghiul coastelor II-V, acoperit de muşchii lombari (pagina 110); el arc originea pc porţiunea inferioară a ligamentului nucal, pe proccsclc spinoase ale vertebrelor C7 - T2, T3 şi pe ligamentul supraspinos.Dc fiecare parte a corpului există câte un muşchi dinţat anterior (aparţinând grupului dc muşchi care fac legătura dintre membrul superior şi trunchi) şi câte doi muşchi dinţaţi posteriori (superior şi inferior, aparţinând muşchilor toracelui).

-

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 93: Atlas de Anatomie

Radiografii vertebrale

A. Radiografie a vertebrelor cervicale superioareAceasta este o radiografie standard a axisului şi a dintelui său (4). Radiografia corectă se face cu gura deschisă, pentru a evita suprapunerea umbrelor dinţilor şi mandibulei. Feţele laterale ale articulaţiei atlanto-axiale (5 şi 7) nu sunt congruente, deoarece cartilajul hialin care acoperă osul nu este radioopac (acest lucru este valahii la orice articulaţie sinovială). Limitele externe ale arcurilor atlasului sunt vizualizate mai slab, intre părţile laterale ale dintelui (4) şi masele laterale ale atlasului (5).

/1 Procesul spinos al axisului (bifid)2 Corpul axisului3 Corpul vertebrei C34 Dintele axisului5 Fata articulară inferioară a maselor laterale ale atlasului6 Articulaţia atlantoaxială laterală7 Faţa articulară superioară a axisului

B. Radiografie a vertebrelor cervicale inferioare şi toracice superioare, incidenţă frontală Se observă umbra tralieală produsă prin transparenţa aerului conţinut.

1 Corpul primei vertebre toracice2 Corpul celei de a şasea vertebre cervicale3 Capul primei coaste4 Capul celei de a doua coaste5 Marginea umbrei traheale6 Gâtul primei coaste7 Gâtul celei de a doua coaste8 Diafiza primei coaste9 Procesul transvers al vertebrei T1

10 Tuberculul primei coaste11 Tuberculul celei de a doua coaste

mobilizarea coloanei cervicale: după leziuni confirmate sau presupuse ale coloanei cervicale este foarte important să se menţină coloana imobilizată şi sub o uşoară tracţiune pentru a preveni compresia măduvei şi paraplegia sau tetraplegia consecutivă.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 94: Atlas de Anatomie

' ■ M 5 15 P

R a d io g ra f ii v e r te b ra le . A . C o lo a n a c e rv ic a lă , in c id en ţă a n te ro p o s te r io a râ . B . C o lo a n a c e rv ic a lă , in c id e n ţă la te ra lă . C . C o lo a n a lo m b a ră , in c id e n ţă a n te ro p o s te r io a ră .O . C o lo a n a lo m b ară , in c id c n ţă o b lic ă

1 Corpul axisului2 Dintele axisului3 Prima coastă4 Osulhioid5 Procesul articular inferior al

primei vertebre lombare6 Spaţiul corespunzător

discului intervertebral L2-L37 Lama vertebrei C68 Laringele9 Articulaţia atlantoaxială

laterală10 Masele laterale ale atlasului11 Porţiunea rrrterarticularâ a

vertebrei L212 Pediculul vertebrei L313 Procesul spinos al vertebrei

L214 Procesul spinos al vertebrei

C715 Procesul articular superior

al vertebrei L216 Traheea17 Procesul transvers al

vertebrei L318 Articulaţia zigoapofizară

La proiecţia oblică a coloanei lombare imaginea seamănă cu un terricr scoţian. Nasul (17) este procesul transvers, urechea (15) este procesul articular superior, ochiul (12) este pediculul, iar gâtul (11) este porţiunea intcrarticulară, care în caz de spondilolistesis poate deveni incompletă.

la

Fracturile vertebrale se pot produce la orice nivel al coloanei vertebrale. Un loc obişnuit de fractură, datorită unor malformaţii congenitale ale porţiunii interarticulare (spondiolistesis), este cel mai bine diagnosticat printr-o radiografie lombară oblică, în imagine apărând un „terrler scoţian" cu fractură de-a lungul gâtului.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 95: Atlas de Anatomie

3I

1 Unghiul acromionului 9 Colul (şi incizura spinoglenoidă de2 Acromior pe faţa dorsală)3 Procesul coracoid 10 Spina4 Unghiul inferior 11 Fosa subscapulară5 Fosa infraspinoasă 12 Unghiul superior6 Marginea laterală 13 Marginea superioară7 Marginea cavităţii glenoide 14 Incizura suprascapulară8 Marginea medială 15 Fosa supraspinoasă

)Spina scapulci (A 10) sc orientează către lateral, pc faţa dorsală a scapulci, acromionul (A2) fiind situat la capătul lateral al spinei.Cavitatea glenoidă (A7) este situată la nivelul unghiului supcrolatcral şi sc articulează cu capul humerusului.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 96: Atlas de Anatomie

Oasele membrului superior

• Articulaţia umărului (articulaţia glenoluimcrală) este articulaţia dintre cavitatea glcnoidă a scapulei şi capul humerusului.

• Incizura suprascapulară este mărginită superior de ligamentul transvers superior al scapulci (15).

• Ligamentele conoid ( I ) şi trapezoid (20) formează împreună ligamentul coracoclavicular. care sc inseră pe procesul coracoid al scapulei şi pc faţa inferioară a capătului lateral al claviculei (pagina 91 C2 şi C6).

Ligamentul coracohumeral (pagina 92, A3) întăreşte por)iunea superioară a capsulei articulaţiei umărului.Ligamentul coracoacromial (2) trece printre procesul coracoid şi acromion, formând împreună cu accste procese osoase o arcadă deasupra articulaţiei umărului.

Ligamentul conoid al ligamentului coracoclavicular Ligamentul coracoacromial Muşchiul coracobrahial şi capătul scurt al muşchiului biceps Muşchiul deltoid Pântecele inferior al muşchiului omohioidian Muşchiul infraspinos Muşchiul latissimus dorsi Muşchiul ridicător al scapulei Capul lung al muşchiului triceps Muşchiul pectoral mic

11 Muşchiul romboid mare12 Muşchiul romboid mic13 Muşchiul dinţat anterior14 Muşchiul subscapular15 Ligamentul transvers superior al

scapulei16 Muşchiul supraspinos17 Muşchiul rotund mare18 Muşchiul rotund mic şi şanţul

pentru artera circumflexe; scapulei

19 Muşchiul trapez20 Ligamentul trapezoid al

ligamentului coracoclavicular

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 97: Atlas de Anatomie

A . Seapula stângă. Vedere laterală B. Articulaţia scapulci şi claviculei stângi. Vedere superioară

Capătul acromial cu faţa articulară (săgeată) Tuberculul conoid Şanţul pentru muşchiul subclavicular Impresiunea pentru ligamentul costoclavicular Capătul sternal cu faţa articulară (săgeată)Linia trapezoidă

Capătul sternal al claviculci (B7, C5) este voluminos: capătul acromial (B l, C I) este plat. Diafiza este convexă frontal în 2/3 mediale, iar şanţul pentru muşchiul subclavicular (C3) sc găseşte pc faţa inferioară a claviculei.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 98: Atlas de Anatomie

■Oasele membrului superior

A. Scapula dreaptă. Vedere laterală. Inserţii musculoligamentareLiniile albastre = linii epifizare; liniile verzi = inserţiile capsulei articulaţiei umărului; liniile verde-deschis - inserţii ligamentare

/1 Ligamentul coracoacromial 7 Capul lung al muşchiului triceps2 Muşchiul coracobrahial şi capul 8 Muşchiul dinţat anterior

scurt al muşchiului biceps 9 Muşchiul subscapular3 Ligamentul coracohumeral 10 Muşchiul rotund mare4 Muşchiul deltoid 11 Muşchiul rotund mic (cu şanţul5 Muşchiul infraspinos pentru artera circumflexă a6 Capul lung al muşchiului biceps capsulei)

J

B. Articulaţia scapulei şi claviculei stângi. Vedere superioarăLiniile albastre - linii epifizare; liniile verzi = inserţia capsulelor articulaţiilor sternoclaviculară şi acromioclaviculară; liniile verde- deschis = inserţii ligamentare

1 Ligamentul coracoacromial2 Muşchiul coracobrahial şi capu

scurt al muşchiului biceps3 Muşchiul deltoid4 Pântecele inferior al muşchiului

omohioidian5 Muşchiul ridicător al scapulei6 Muşchiul pectoral mare7 Muşchiul sternodeidomastoidian8 Ligamentul transvers superior al

scapulei9 Muşchiul supraspinos10 Muşchiul trapez

C. Clavicula stângă. Vedere inferioară. Inserţii musculoligamentare Liniile albastre = linii epifizare; liniile verzi = inserţiile capsulelor articulaţiilor sternoclaviculară şi acromioclaviculară; liniile verde- deschis = inserţii ligamentare

Ligamentul conoid Ligamentul costoclavicilar Muşchiul deltoid Muşchiul pectoral mare Muşchiul sternohioidian Muşchiul subdavicular şi fascia clavipectorală Muşchiul trapez

8 Ligamentul trapezoid

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 99: Atlas de Anatomie

Oasele membrului superior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 100: Atlas de Anatomie

Oasele membrului superior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 101: Atlas de Anatomie

Oasele membrului superior

Humerusul drept, extremitatea inferioară. A. Vedere frontală. B. Vedere posterioară. C. Vedere inferioară. D. Vedere medială. E. Vedere laterală

1 Faţa anterioară2 Capitulul3 Fosa coronoidă4 Marginea laterală a capitulului5 Epicondilul lateral6 Creasta supracondiliană laterală7 Epicondilul medial8 Creasta supracondiliană medială9 Faţa medială a trohleei

10 Fosa olecraniană11 Faţa posterioară12 Fosa radialâ13 Trohleea

Epicondilul medial (7) este mai proeminent decât cel lateral (5).Porţiunea medială a trohleei (13) este mai proeminentă decât cea laterală.Fosa olecraniană (10) de pe faţa posterioară este mai adâncă decât fosele radiată şi eoronoidă ( 12 şi 3) de pe faţa anterioară.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 102: Atlas de Anatomie

Humerusul drept, extremitatea inferioară, A . Vedere frontala. B. Vedere posterioară. C. Vedere inferioară.D. Vedere medială. E. Vedere laterală. Inserţii musculoligamentarcLiniile albastre = linii epifizare; liniile verzi = inserţiile capsulei articulaţiei cotului

1 Muşchiul anconeu2 Muşchiul brahial3 Muşchiul brahioradial4 Originea extensorului comun al degetelor5 Originea flexorului comun al degetelor6 Fosa coronoidă7 Muşchiul extensor lung radial al carpului8 Capul medial al muşchiului triceps9 Fosa olecraniană

10 Capul humeral al muşchiului rotund pronator11 Fosa radială

Ligamentele colaterale ulnar şi radial ale articulaţiei cotului se inseră pc epicondilii medial şi respectiv lateral, sub originea flexorului şi respectiv extensorului comun al degetelor (5 şi 4).Durerea provocată de ruperea orig in ii extensorului comun al degetelor (4) este cunoscută sub numele de „cotul tenismcnului‘\ Muşchiul extensor lung radial al carpului (7) şi muşchiul brahioradial (3) au originea pc dializa humerusului. superior de originea extensorului comun.Inserţiile capsulei articulare merg deasupra foselor radială. coronoidă şi olecraniană (11, 6 şi 9), asfel încât acestea sc găsesc intraarticular. în l'osc se găseşte ţesut adipos intracapsularşi extrasinovial.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 103: Atlas de Anatomie

Oasele membrului superior

Radiusul drept, extrem itatea superioară. A . Vedere frontală. B . Vedere posterioară. C . Vedere medială. D. Vedere laterală

Marginea anterioară Linia oblică anterioară Faţa anterioară Capul radiusului Marginea interosoasă Fala laterală Coiul

8 Marginea posterioară9 Faţa posterioară

10 Aria de inserţie a muşchiului rotund pronator11 Tuberozitatea radiusului

Capul radiusului (4) sc găseşte la nivelul extremităţii superioare; capul uluci sc găseşte la nivelul extremităţii inferioare (pagina 98, E3).Tuberozitatea ( I I ) esle mai aspră posterior, servind ca loc de inserţie pentru tcndonul bicepsului, şi mai netedă anterior, unde este acoperită de bursa articulară. Diafiza este triunghiulară pe secţiune şi prezintă trei feţe: anterioară (3), posterioară (9) si laterală (6), şi trei margini: interosoasă (5), anterioară ( I ) şi posterioară (8) (comparaţi cu ulna, pagina 98).

Radiusul drept, extrem itatea in ferioară. E. Vedere frontală. F. Vedere posterioară. G . Vedere m edia lă . H . Vedere laterală

f ------------------------------------------------------1 Faţa anterioară2 Tuberculul dorsal3 Şanţul pentru muşchiul abductor lung al policelui4 Şanţul pentru muşchiul extensor scurt radial al carpului5 Şanţul pentru muşchiul extensor lung radial al carpului6 Şanţul pentru muşchiul extensor al degetelor şi

muşchiul extensor al indexului7 Şanţul pentru muşchiul extensor scurt al poficelui8 Şanţul pentru muşchiul extensor lung al policelui9 Marginea interosoasă

10 Faţa laterală11 Faţa posterioară12 Procesul stiloid

^ ^ 3 Incizura ulnarâ

• Extremitatea inferioară a radiusului este concavă anterior ( l i 1), având incizura ulnară (G 13) medial şi tuberculul dorsal (F2) posterior.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 104: Atlas de Anatomie

Oasele membrului superior

Ulna dreaptă, extremitatea superioară, A . Vedere frontală. B. Vedere posterioară. C. Vedere medială. D. Vedere laterală

1 Marginea anterioară2 Faţa anterioară3 Procesul coronoid4 Marginea interosoasă5 Faţa medială6 Olecranul7 Marginea posterioară8 Faţa posterioară9 Incizura radială

10 Creasta muşchiului supinator11 Incizura trohleară12 Tuberozitatea

Incizura trohleară ( I I ) este orientată anterior, lateral de ea găsindu-se incizura radiată (9).Extremitatea superioară a diafizei este triunghiulară pc secţiune, iar extremitatea inferioară (1/4 distală) este aproape cilindrică. Diafiza arc trei feţe: anterioară (2), posterioară (8) şi medială (5) şi trei margini: interosoasă (4), anterioară ( I ) şi posterioară (7 (comparaţi cu radiusul, pagina 97).

Ulna dreaptă, extremitatea inferioară. E. Vedere frontală. F. Vedere posterioară. G . Vedere medială. H. Vedere laterală

X --------------------------------------------SI Faţa anterioarăî Şanţul pentru extensorul ulnar al

carpului ! Capul ulnei - Marginea interosoasă i Faţa medială • Faţa posterioară

Procesul stiloid

Capul ulnei (3) este situat la nivelul extremităţii inferioare a ulnei, având procesul stiloid (7) situat posteromcdial Capul radiusului este situat ia nivelul extremităţii superioare a radiusului (pagina 97).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 105: Atlas de Anatomie

Oasele membrului superior

A. Radiusul şi ulna dreaptă, extremităţile superioare, vedere anterosuperioară

1 Procesul coronoid al ulnei2 Capul radiusului3 Colul radiusului4 Olecranul ulnei5 Incizura trohleară a ulnei6 Tuberozitatea radiusului7 Tuberozitatea ulnei

B. Radiusul şi ulna dreaptă, extremităţile inferioare, vedere inferioară

1 Inserţia discului articular2 Tuberculul dorsal3 Şanţul pentru muşchiul extensor scurt radial al carpului4 Şanţul pentru muşchiul extensor lung radial al carpului5 Şanţul pentru muşchiul extensor ulnar al carpului6 Şanţul pentru muşchiul extensor al degetelor şi

muşchiul extensor al indexului7 Şanţul pentru muşchiul extensor lung al policelui8 Procesul stiloid al radiusului9 Procesul stiloid al ulnei

10 Faţa pentru discul articular11 Faţa pentru osul semilunar12 Faţa pentru osul scafoid

Articulaţia humemsului, radiusului şi ulnei drepte. C. Vedere frontală. D. Vedere posterioară

1 Capitulul humerusului2 Procesul coronoid al ulnei3 Capul radiusului4 Epicondilul humeral lateral5 Epicondilul humeral medial6 Olecranul ulnei7 Incizura radialâ a ulnei8 Trohleea humerusului

Articulaţia cotului şi articulaţia radioulnară proximală au o cavitate sinovială comună.

Fractura supracondiliană a humerusului este de obicei întâlnită la copii, după o căzătură pe palmă, care produce deplasarea posterioară a fragmentului. Structurile care pot fi afectate sunt artera brahială şi nervul median, iar dacă fragmentul se deplasează posterolateral, este afectat nervul radial. Dacă artera este lezată, se produce ischemie şi în final contractura ischemică Volkmann.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 106: Atlas de Anatomie

Oasele m embrului superior

Radiusul şi ulna dreapta. A . Vedere frontală. B. Vedere posterioară. Inserţii musculoligamentare Liniile albastre = linii epifizare; liniile verzi = inserţiile capsulei articulaţiilor cotului şi pumnului.

1 Muşchiul abductor lung al policelui2 Muşchiul anconeu3 Inserţia aponevrozei flexoruiui profund al degetelor,

flexorului ulnar al carpului şi extensorului ulnaral carpului

4 Muşchiul biceps5 Muşchiul brahial6 Muşchiul brahioradial7 Muşchiul extensor al indexului8 Muşchiul extensor scurt al policelui9 Muşchiul extensor lung al policelui

10 Muşchiul fiexor profund al degetelor11 Capul radial al muşchiului fiexor superficial al degetelor12 Capul ulnar al muşchiului fiexor superficial al degetelor13 Muşchiul fiexor lung al policelui14 Muşchiul pătrat pronator15 Capul ulnar al muşchiului rotund pronator16 Muşchiul rotund pronator17 Muşchiul supinator18 Muşchiul triceps

Muşchii abductor lung al policelui ( l ) şi extensor scurt al policelui (8) sunt singurii doi muşchi care au originea pe faţa posterioară a radiusului (deşi amândoi se extind şi pe membrana interosoasă, iar abductor.il are, de asemenea, şi o origine pe faţa posterioară a ulnei). Aceşti muşchi descriu împreună o curbă în jurul capului radiusului (pagina I27, C2 şi I I ) şi formează marginea radială a tabacherei anatomice (pagina 128, B l şi 5).Muşchiul fiexor lung al policelui are uneori o mică origine suplimentară pe partea laterală a procesului coronoid al ulnei (rareori pe partea medială), sub inserţia inferioară a muşchiului brahial.Observaţi poziţia lin iilo r epifizare şi capsulare de la extremitatea inferioară a oaselor, epifizele sunt cxtracapsuiarc.La tineri, uneori radiusul sc fracturează de-a lungul epifizei inferioare, după un traumatism al regiunii pumnului. La adulţi, termenul de „fractură Colles“ sc referă la fractura transversă de-a lungul extremităţii inferioare a radiusului, la circa 2,5 cm de capul distal al osului. Procesul stiloid ulnar este şi el adesea fracturat.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 107: Atlas de Anatomie

Oasele mâinii drepte. A . Faţa palmară. B. Vederelaterală. C . Osul scafoid, faţa palmară. D. Osul 1 Baza metacarpianului V 19 Falanga proximală a degetului michamat, vedere medială 2 Baza metacarpianului I 20 Falanga proximală a poiiceiui

3 Baza falangei mijlocii a mediusulu 21 Osul scafoid4 Baza falangei proximale a inelarului 22 Diafiza metacarpianului II

* Oasele scafoid. semilunar, piramidal şi pisiform 5 Osul capitat (osul mare) 23 Diafiza metacarpianului Vformează şirul proximal dc oase carpicnc. 6 Falanga distală a inelarului 24 Diafiza metacarpianului I

• Oasele trapez, trapezoid. capital şi hamat formează 7 Falanga distală a poiiceiui 25 Diafiza falangei mijlocii a mediusuluişirul distal dc oase carpicnc. 8 Şanţul pentru ramura profundă a nervului ulnar 26 Diafiza falangei proximale a inelarului

• Tuberculul (33) şi colul (35) scafoidului sunt porţiuni 9 Osul hamat (osul cu cârlig) 27 Faţa articulară pentru osul capitatncarticularc şi dc accca conţin orificii nutritive. Dc 10 Capul metacarpianului V 28 Faţa articulară pentru osul semilunaraceea, o fractură la nivelul colului poate duce la 11 Capul metacarpianului I 29 Faţa articulară pentru osul piramidaltulburări de vascularizaţic ale polului proximal al 12 Capul falangei mijlocii a mediusului 30 Osul trapezosului şi la nccroză avasculară. Colul scafoidului sc 13 Capul falangei proximale a Inelarului 31 Osul trapezoidaflă situat în tabachcra anatomică; tuberculul poate fi 14 Cârligul osului hamat 32 Osul piramidalpalpat anterior dc marginea radială a labachcrci. 15 Osul semilunar 33 Tuberculul scafoidului

16 Osul hamat, faţa palmară 34 Tuberculul trapezului17 Osul pisiform 35 Colul scafoidului18 Falanga proximală a indexului

V

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 108: Atlas de Anatomie

Oasele mâinii drepte. A . Faţa dorsală

Articulaţia pumnului (sau, mai corcct, articulaţia radiocarpiană) este articulaţia form ată proxim al din extremitatea inferioară a radiusului şi discul articu lar radioulnar, şi distal din oasele scafoid, semilunar şi piramidal.Articulaţia mcdiocarpiană este articulaţia dintre cele dou i şiruri dc oasccarpicne (vezi pagina 101). Articulaţia carpometacarpiană a policelui este articulaţia dintre osul trapez şi baza mctacarpianului I.

w . A1 Baza metacarpianului I 11 Falanga proximală a2 Osul capitat (osul mare) policelui3 Falanga distală a mediusului 12 Osul scafoid4 Falanga distală a policelui 13 Diafiza metacarpianului5 Metacarpianul V 14 Procesul stiloid al radiusului6 Osul hamat (osul cu cârlig) 15 Procesul stiloid al ulnei7 Capul metacarpianului 1 16 Metacarpianul IIIS Osul semilunar 17 Osul trapezS Falanga medie a 18 Osul trapezoid

mediusului 19 Osul piramidal10 Falanga proximală a

mediusului

i JO a s e le m â in ii d re p te . B . F a ţa p a lm a ră . C . F a ţa d o rs a lă . In se rţii m u s c u lo lig a m e n ta reLiniile verde-deschis - inserţii ligamentare

1 Muşchiul abductor al degetului mic2 Muşchiul abductor scurt al policelui3 Muşchiul abductor lung al policelui4 Muşchiul extensor scurt radial al carpului5 Muşchiul extensor lung radial al carpului6 Muşchiul extensor ulnar al carpului7 Aponevroza extensorilor8 Muşchiul extensor scurt al policelui9 Muşchiul extensor lung al policelui

10 Muşchiul interosos dorsal I11 Muşchiul interosos palmar I12 Muşchiul fiexor radial al carpului13 Muşchiul fiexor ulnar al carpului14 Muşchiul fiexor scurt al degetului mic15 Muşchiul fiexor profund al degetelor16 Muşchiul fiexor superficial al degetelor17 Muşchiul fiexor scurt al policelui18 Muşchiul fiexor lung al policelui19 Muşchiul interosos dorsal IV20 Muşchiul interosos palmar IV21 Capul oblic al muşchiului adductor al policelui22 Muşchiul opozant al degetului mic23 Muşchiul opozant al policelui24 Ligamentul pisohamat25 Ligamentul pisometacarpian26 Muşchiul interosos dorsal II27 Muşchiul interosos palmar II28 Muşchiul interosos dorsal III29 Muşchiul interosos palmar III30 Capul transvers al muşchiului adductor al policelui

A O

Fractura Colles a fost descrisă de dr. Abraham Colles, un chirurg din Dublin. Este produsă prin căderea pe palma întinsă; extremitatea inferioară a radiusului se fracturează, deplasându-se posterior. Complicaţiile fracturii includ lezarea nervului median, ruptura tendonului muşchiului extensor lung al policelui şi subluxaţia articulaţiei radioulnare distale

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 109: Atlas de Anatomie

Articula{iilc mctacarpofalangiene sunt articulaţiile dintre capctelc mctacarpicnelor şi bazele falangelor proximale.Articulaţiile interfalangiene sunt articulaţiile dintre capul unei falange şi baza falangei următoare.Osul pisiform este un os sesamoid din tendonul muşchiului flexor ulnar al carpului şi este ancorat prin ligamentele pisohamat şi pisometacarpian (B24 şi B25). în terminologia anatomică oficială, originea muşchiului flexor scurt al poiiceiui (B l 7) de pc osul trapez şi de pe rciinaculul flcxorilo r este considerată a 11 capul superficial, în timp cc originea dc pe oasele trapezoid şi capitat este considerată a fi capul profund

(uneori mic sau absent; cl trebuie diferenţiat de interososul palmar I (CI I) , care este uneori considerat sinonim cu capul profund).Muşchii interosoşi dorsali au originea pe părţile laterale ale mctacarpicnelor adiacente (precum C26. care are originea pe părţile laterale ale mctacarpicnelor II şi III); muşchii interosoşi palmari au originea doar pc metacarpianul propriului deget (B27, care arc originea pe metacarpianul II). Comparaţi cu pagina 136, B şi observaţi că o vedere palmară permite evidenţierea ambilor muşchi interosoşi, in timp ce o vedere dorsala (pagina 140) permite evidenţierea doar a muşchilor interosoşi dorsali.

.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 110: Atlas de Anatomie

Oasele membrului superior

în afară de centru acromial, coracoid şi subcoracoid (A ) scapula mai arc dc obicci şi alţi centri de osificare, pentru unghiul inferior, marginea medială şi porţiunea inferioară a cavităţii glenoide (toate de la pubertate până la 20 de ani, vezi paginile 90 şi 92). C lavicula este primul os al scheletului care îşi începe osificarea (săptămâna a cincea intrauterină). Osificarea este de tip membranos. exceptând capetele

sale care au o osific a re de tip cartilaginos; un centru secundar dc osificare apare la capătul sternal (B ) şi sc uneşte cu capul clavicule i la vârsta de 25 de ani. Centru de osificare ilustrat la nivelul extrem ităţii superioare a humerusului (C) este rezultatul un irii la vârsta dc 6 ani a centrelor de osificare ale capului humeral (1 an), tuberculului marc (3 ani) şi mic (5 ani).La nivelu l extrem ităţii inferioare a humerusului (D), centrele pentru capitul, trohlee şi epicondilul lateral fuzionează între ele înainte de a fuziona cu diafiza. Toate falangele (K.) şi prim ul metacarpian (J) au centre secundare de osificare la n ivelu l extremităţilor lor proximale; celelalte metacarpicnc (K ) au centre de osificare sccundarc la n ivelu l extrem ităţilor distale.Toate oasele carpului sunt cârti laginoase la naştere şi n ici unul nu are centru sccundar de osificare. Cel mai mare os, osul capitat. este prim ul care începe să sc osifice ( în luna a doua post-partum) urmat la circa o lună dc osul hamat, la trei ani de osul piramidal, la patru ani de osul semilunar, la cinci ani de oasele scafoid. trapezoid şi trapez şi la nouă ani dc osul pisiform (sau chiar mai târziu). Desigur că există şi varia ţii individuale ale acestor dale.Centrele primare pentru capul sau diafiza oaselor încep să se osifice dc obicci după a opta săptămână de viaţă fetală, dar clavicula este primul os care îşi începe osificarea (chiar mai devreme).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 111: Atlas de Anatomie

Umărul

Umărul drept. Vedere frontală. Repere de suprafaţăClavicula se ajlâ situata subcutanat pe toată lungimea sa. Capul ei acromial (1) la nivelul articulaţiei acromioclaviculare (2) este situat la un nivel puţin mai ridicat decât acromionul scapulei (3). In partea laterală a umărului, muşchiul deltoid acoperă humerusul: acromionul scapulei nu se extinde atăt de lateral. Comparaţi poziţia elementelor descrise aici cu disecţia de la pagina următoare.

Mamelonul la bărbat ( 11) se află în mod normal la nivelul spaţiului intcrcostal IV.Şanţul deltopectoral, conţinând vena cefalică (8), este format dc marginile adiaccntc ale muşchilor deltoid (4) şi pectoral marc (15).Marginea'inferioară a muşchiului pectoral marc (10) formează plică ax ilară anterioară.Se observă că punctul osos situat ccl mai lateral este tuberculul mare (7).

r1 Capul acromial al claviculei2 Articulaţia acromioclaviculară3 Acromion4 Marginea anterioară a deltoidului5 Areola6 Muşchiul biceps7 Muşchiul deltoid suprapus peste tuberculul mare

al humerusului

8 Şanţul deltopectoral şi vena cefalică9 Fosa infraclaviculară

10 Marginea inferioară a muşchiului pectoral mare11 Mamelonul12 Muşchiul dinţat anterior13 Fosa supfadaviculară14 Muşchiul trapez15 Marginea superioară a muşchiului pectoral mare

Reducerea luxaţiei de umăr se face sub anestezie generală, cu braţul in rotaţie externă completă, in adducţie şi apoi adus în rotaţie internă (metoda Kocher). Intr-o altă metodă (cea a lui Hippocrate) se plasează un picior în axila pacientului tracţionându-i concomitent membrul superior, humerusul revenind în fosa glenoidâ. Atât înainte cât ;i după reducere este important să se verifice integritatea nervului axilar.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 112: Atlas de Anatomie

Umărul

A. Umărul drept, vedere frontală. Plan superficial dc disecţicîndepărtarea pielii şi fasciei permite vizualizarea ramurilor nervului supraclavicular (6), trecând pe deasupra claviculei (9) şi venei cefalice (7) în şanţul deltopectoral, format de muşchiul deltoid (13) şi muşchiul pectoral mare(U).

1 Plex venos superficial

2 Nervii accesor3 Capul acromial al claviculei4 Articulaţia acromioclaviculară5 Acromionil scapulei

Ramuri ale nervului supraclavicular Vena cefalicâ

8 Nervul pentru muşchiul trapez9 Clavicula

10 Capul davicular al muşchiului stewocleidomasloidian

11 Porţiunea daviculară a muşchiului pectoral mare

12 Fascia davipectoralâ13 Muşchiul deltoid14 Capul stemal al muşchiulu stemocleidomastoidian

15 Porţiunea sternocostalâ a muşchiului pectoral rrare

16 Porţiunea laterală a umărului17 Muşchiul trapez

Porţiunea laterală a umărului (16) este formată de muşchiul deltoid (13), care acoperă tuberculul mare al humerusului şi este situat lateral dc acromionul scapulei (5).Poziţia articulaţiei acromioclaviculare (4) este indicată printr-o mică „incizură“ între capul acromial al claviculei (3) şi acromion (5); comparaţi cu reperele de suprafaţă (pagina 105, reperul 2). Acesta este aspectul normal. Dacă articulaţia este luxată, acromionul este împins sub capul claviculei şi „incizura" devine mult mai evidentă.Vena cel'alică (7) trece prin şanţul deltopectoral dintre muşchiul deltoid (13) şi muşchiul pectoral mare ( I I ) , apoi perforează fascia clavipectorală ( 12) şi scvarsa in vena axi

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 113: Atlas de Anatomie

B. Umărul drept, vedere frontală. Plan profund de disecţie Majoritatea părţilor muşchilor deltoid (10) şi pectoral mare (20) a fost îndepărtată pentru a se vizualiza muşchiul pectoral mic cu vasele şi nervii asocia{i. Fascia clavipectorală, care trece printre claviculă (7) şi marginea medială (superioară) a muşchiului pectoral mic (21) a fo st de asemenea secţionată, pentru a se vizualiza vena axilară (3) - şi ajluentul său, vena cefalică (6) -, care continuă ca venă subclavie (27) de la nivelul primei coaste (11).

Stabilirea unei linii venoase centrale: o linie centrală poate fi introdusă fie prin vena subclavie, fie prin vena jugulară internă. Ocazional, vena brahiocefalicâ dreaptă poate să fie folosită în acest scop. De aici, cateterul este împins în vena cavă superioară şi în atriul drept. Cateterul venos central este folosit pentru chimioterapie, nutriţie parenterală, antibioterapie sau pentru a măsura presiunea venoasă centrală.

Fascia clavipectorală, din carc o mică porţiune sc observă în A 12 şi carc trccc printre claviculă (B7) şi muşchiul pectoral mic (B21), este perforată de vena cefalică (A7, B6), de ramuri ale vaselor toracoacromiale (B19), de nervul pectoral lateral (B5) şi de vase limfatice.

r1 Artera circumflexă humerală anterioară şi nervul 16 Nervul toracic lung (pentru muşchiul dintat anterior)

musculocutan 17 Nervul median2 Ganglioni limfatici axilari 18 Nervul pentru muşchiul subclavicular3 Vena axilară 19 Ramura pectorală a arterei toracoacromiale4 Ramură a nervului pectoral medial 20 Muşchiul pectoral mare5 Ramuri ale nervului pectoral lateral 21 Muşchiul pectoral mic6 Vena cefalică 22 Nervul frenic suprapunându-se peste muşchiul7 Clavicula scalen anterior8 Muşchiul coracobrahial 23 Muşchiul scalen mijlociu9 Procesul coracoid şi ramura acromială a arterei 24 Capul scurt al muşchiului biceps

toracoacromiale 25 Muşchiul stemohioidian10 Muşchiul deltoid 26 Muşchiul stemotiroidian11 Prima coasta 27 Vena subclavie12 Pântecele inferior al muşchiului omohioidian 28 Mjşchiul subclavicular

(deplasat superior) 29 Muşchiul subscapular13 Nervul intercostobrahial 30 Nervul suprascapular14 Vena jugulară intennă 31 Tendonul capului lung al muşchiului biceps15 Artera toracică laterală 32 Muşchiul trapez

33 Trunchiurile plexului brahial

Paralizia Klumpke a plexului brahial este produsă cel mai frecvent prinlr-o abducţie forţată la naştere, cauzârd lezarea rădăcinilor C8 - T1 ale plexului brahial; rezultatul este apariţia „mâinii în gheară" prin paralizia muşchilor intrinseci ai mâinii (miotomul T1). Lanţul simpatic poate fi şi el afectat, producându-se sindromul Horner (miozâ, enoftaimie, ptoză palpebrală). Leziunea poa:e să nu fie diagnosticată la naştere, devenind evidentă doar atunci când copilul nu va putea să apuce obiectele cu mâna.

>--------------------------------------------

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 114: Atlas de Anatomie

Umărul

A . Umărul drept, vedere posterioară. Repere de suprafaţăBraţul este in abducţie uşoară, iar unghiul inferior al scapulei (5) este proiectat posterior, prin flectarea braţului contra unei rezistente. Comparaţi reperele cu disecţia de

pe pagina alăturată

r ------ ------- >1 Capul acromial al claviculei2 Articulaţia acromioclaviculară3 Acromion4 Muşchiul deltoid5 Unghiul inferior al scapulei6 Muşchiul infraspinos7 Muşchiul latissimus dorsi8 Nervul axilar, posterior de

humerus9 Capul lung al muşchiului triceps

10 Spina scapule:11 Muşchiul rotund mare12 Muşchiul trapez13 Marginea vertebrală (medială)

a scapulei

hiul inferior al scapulei (A5) sc află dc obicci la nivelul spaţiului intcrcostal V II. El este acoperit dc marginea superioară a muşchiului

timus dorsi (B8).Nervul uxilar (A8) merge transversal, acoperit de muşchiul deltoid ( A4), posterior de diafiza humerală la circa 5 6 cm inferior dc acromion (A3). Acest lucru este foarte important atunci când sc administrează injecţii

musculare la nivelul muşchiului deltoid.Muşchiul latissimus dorsi (A7, B8) şi muşchiul rotund marc (A l I, B l4) formează marginea inferioară a peretelui posterior al axilci.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 115: Atlas de Anatomie

Umărul

B. U m ăru l d rep t, v e d e re p o s te rio a ră . P lan d e d isec ţie superfic ia lMuşchiul trapez (16) converge dinspre superior şi inferior, spre spina scapulei (13). Marginea superioara a muşchiului latissimus dorsi (8) acoperă unghiul inferior al scapulei şi porţiunea inferioară a muşchiului wtund mare (14). Capul lung al muşchiului triceps (9) este vizualizat ieşind printre muşchiul rotund mic (15) şi rotund mare (14). Ca şi in porţiunea anterioară a umărului, muşchiul deltoid (5) acoperă articulaţia umărului şi porţiunea superioară a humerusului.

f \Capul acromial al claviculei 10 Ramuri cutanate mediale ale

2 Articulaţia acromioclaviculară nervilor toracali dorsali3 Acromion 11 Nervul cutanat posterior al4 Ramuri ale nervului cutanat braţului

lateral superior al braţului 12 Muşchiul romboid mare5 Muşchiul deltoid 13 Spina scapulei6 Fascia muşchiului infraspinos 14 Muşchiul rotund mare7 Nervul intercostabrahial 15 Muşchiul rotund mic8 Muşchiul latissimus dorsi 16 Muşchiul trapez9 Capul lung al muşchiului triceps 17 Triunghiul de auscultatie

JTriunghiul dc auscultaţie (17) este delimitat de muşchii trapez şi latissimus dorsi şi dc marginea medială a scapulci; planşeul lui este format parţial de muşchiul romboid mare. Dacă braţele sunt flectatc, spaţiul intcrcostal V I devine liber şi sc poate ausculta foarte bine plămânul.

I

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 116: Atlas de Anatomie

Umărul

A . U m ăru l d rep t. V edere p o s te r io a ră Linia punctată = delimitarea scapuleiMajoritatea porţiunilor muşchilor trapez (20) f i deltoid (5) a/ost îndepărtată pentru a se vizualiza muşchii subiacenţi. Marginea medială secţionată a muşchiului trapez rămâne în apropierea liniei descrise de spinele toracice (18). Muşchii ridicător al scapulei (9), romboid mic (13) şi romboid mare (12) converg spre marginea vertebrală (medială) a scapulei, în timp ce muşchiul supraspinos (15) este situat deasupra spinei scapulei (14).

• Muşchii care produc m işcările în articulaţia umărului:Abducţic: muşchiul supraspinos şi fibrele mijlocii ale muşchiului deltoid, până la I20-; continuarea abducţiei necesita rotaţia scapulci produsa dc muşchii dinţat anterior şi trape/. Adducţie: muşchii pectoral mare, latissimus dorsi. rotund mare şi rotund mic.Flcxic: fibrele anterioare ale muşchiului deltoid, muşchii pectoral marc, biccps şi coracobrahial. Extensie: fibrele posterioare ale muşchiului deltoid, muşchii latissimus dorsi şi rotund mare. Rotaţie laterali: muşchii infraspinos şi rotund mic.Rotaţie medială; muşchii pectoral mare, subscapular, latissimus dorsi şi rotund marc.

r ----------------------1 Capul acromial al claviculei2 Articulaţia acromioclaviculară3 Acromion4 Ramura dorsală a unui nerv toracic5 Muşchiul deltoid6 Muşchii erectori spinali7 Muşchiul infraspinos8 Muşchiul latissimus dorsi9 Muşchiul ridicător al scapulei

10 Capul lung al muşchiului triceps11 Vasele circumflexe humerale

posterioare şi nervul axilar

12 Muşchiul romboid mare13 Muşchiul romboid mic14 Spina scapulei15 Muşchiul supraspinos16 Muşchiul rotund mare17 Muşchiul rotund mic18 Procesul spinos al vertebrei T319 Porţiunea toracală a fasciei

toracolombare20 Muşchiul trapez

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 117: Atlas de Anatomie

Umărul

B. U m ărul d rep t. V ed e re p o s te ro la te ra lă d re a p tă . . . .Porţiunile centrale ale muşchiului supraspinos (13) şi infraspinos 15) aujost îndepărtate pentru a se vizualiza nervul suprascapular (12), ca,v inervează ambii muşchi. îndepărtarea unor porţiuni clin muşchi, infraspinos şi rotund mic permite vizualizarea anastomozei dintre ramura circumflexa scapulara a arterei subscapulare şi artera suprapopulară. Muşchiul deltoid (4) a fo st reflectat lateral pentru a evidenţia lenml axilar (2) şi vasele circumflexe humerale posterioare trecând posterior pnn spaţiul patrulater mmerobirondotricipital.

1 Articulaţia anomioclaviculară2 Nervul axilar3 Artera circumflexa a scapulei4 Muşchiul deltoid5 Muşchiul infraspinos6 Capul lateral al muşchiului triceps7 Capul lung al muşchiului triceps8 Artera circumflexă humerală posterioară9 Spina scapulei

10 Ligamentul transvers superior al scapulei (suprascapular)

11 Artera suprascapulară12 Nervul suprascapular13 Muşchiul supraspinos14 Muşchiul rotund mare15 Muşchiul rotund mic16 Muşchiul trapez

.

Deoarece sc află situat exact sub capsula articulaţiei umărului, nervul axilar poate f i lezat în luxaţia de umăr.Artera suprascapulară (B 11) trccc prin fosa infraspinoasă, superficial dc ligamentul transvers superior al scapulei (B10); nervul suprascapular (B l 2) trcce profund de ligament.Nervul axilar (B2) şi vasele circumflexe humerale posterioare (B8) merg spre posterior, trecând prin patrulaterul delimitat superior dc muşchiul rotund mic (Bl 5), inferior dc muşchiul rotund marc (B 14), medial de capul lung al muşchiului triccps (B7) şi lateral dc humerus (în vedere frontală, lim ita superioară a patrulaterului este muşchiul subscapular - vezi pagina II6.A23).

C . Umanii şi extremitatea superioară a braţului drept. Vedere laterală dreaptă Muşchiul deltoid (5) se întinde de-a lungul părţii laterale a umărului, inserându-se pe jumătatea superioară a diafizei humerale, in porţiunea ei laterală. Muşchiul biceps (2) se află anterior, sub muşchiul pectoral mare (8), în timp ce muşchiul triceps (7 şi 6) se află situat posterior.

1 Acromion2 Muşchiul biceps3 Muşchiul brahial4 Muşchiul brahioradial5 Muşchiul deltoid6 Capul lateral al muşchiului triceps7 Capul lung al muşchiului triceps8 Muşchiul pectoral mare9 Muşchiul trapez

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 118: Atlas de Anatomie

Umărul

A rticu la ţia u m ă ru lu i d rep t. A . S e c ţ iu n e o r iz o n ta lă . B. Im a g in e d e R M N a x ia lă V ăzu tă d e su s, a c e a s tă s e c ţiu n e p re z in tă a r t ic u la ţia d in tre c a p u l h u m e ru su lu i (10) şi ca v ita tea g le n o id ă a s c a p u lc i (7 ) . T e n d o n u l c a p u lu i lu n g al b ic c p su lu i (18) este s itu a t în ş a n ţu l d in t re tu b e rc u li i m a re şi m ic a i h u m e ru su lu i (9 ş i 12). M uşch iu l su b sc a p u la r ( 16 ) tre c e im e d ia t a n te r io r d e a r t ic u la ţie , ia r m u ş c h iu l in frasp inos (11 ) p o s te r io r d e c a . C o m p a ra ţi im a g in e a d e R M N d in f ig u ra B cu d isec ţia d in fig u ra A .

r1 Artera axilară 11 Muşchiul infraspinos2 Capsula articulară 12 Tuberculul mic3 Vena cefalică 13 Nervul musculocutan4 Muşchiul coracobrahial 14 Muşchiul pectoral mare5 Rădăcinile plexului brahial 15 Capul scurt al muşchiului biceps6 Muşchiul deltoid 16 Muşchiul subscapular7 Cavitatea glenoidă 17 Nervul suprascapular şi vasele8 Labrumul cavităţii glenoide suprascapulare9 Tuberculul mare 18 Tendonul capului lung al

10 Capul humerusului bicepsului în şanţul intertubercular

J

I ) . A r tro g ra m ă de c o n tra s t a a r tic u la ţie i u m ă ru lu i

C . A rtic u la ţia u m ă ru lu i d re p t. V edere fro n ta lăCavitatea stnovială din interiorul capsulei (2) şi bursa suhacromială (5) au fost injectate cu substanţă de contrast de culoare verde.

1 Articulaţia acromioclaviculară2 Capsula articulaţiei umărului3 Ligamentul conoid4 Ligamentul coracoacromial5 Bursa subacromială

6 Bursa subscapulară7 Ligamentul superior transvers al

scapulei (suprascapular)8 Tendonul capului lung al

bicepsului9 Ligamentul trapezoid

1 Acromion2 Recesul axilar3 Teaca tendonului bicipital4 Clavicula5 Procesul coracoid6 Humerusul7 Porţiune din bursa subacromială8 Muşchii rotatori9 Bursa subscapulară

Bursa subscapulară (C6 şi D9) comunică în mod normal cu cavitatea articulaţiei umărului.Bursa subacromială (C5 şi D7) nu comunică în mod normal cu cavitatea articulaţiei umărului; ca este separată de articulaţie prin tendonul muşchiului supraspinos. Cele două vor comunica între ele doar în cazul rupturii acestui tendon.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 119: Atlas de Anatomie

E . A rticu la ţia u m ă ru lu i d re p t , d e s c h isă . V e d e re p o s te r io a ră In această imagine, după îndepărtarea porţiunii posterioare a capsulei se poale vizualiza faţa internă a porţiunii anterioare a capsulei (2), împreună cu ligamentele glenohumerale (6, 8 şi 10) care o întăresc.

f■ ----- -s

1 Acromion 7 Capul lung al muşchiului biceps2 Capsula articulară 8 Ligamentul glenohumeral mijlociu3 Cavitatea glenoidă 9 Deschiderea bursei subscapulare4 Labrul cavităţii glenoide 10 Ligamentul glenohumeral superior5 Capul humerusului 11 Muşchiul supraspinos6 Ligamentul glenohumeral inferior

V -A

Cavitatea articulară comunică cu bursa subscapulară printr-o deschizătură (9) cc sc găseşte între ligamentele glenohumerale mijlociu (8) şi superior ( 10).Tendonul capului lung al bicepsului (7) sc continuă cu labrumul cavităţii glenoide (4).

Calcificarea tendonului muşchiului supraspinos, prin depunerea idiopatică de calciu în apropierea inserţiei sale, duce în final la suprasolicitare prin frecare şi la ruperea sa.

Ruptura muşchilor rotatori este adesea o urmare a luxaţiei articulaţiei umărului şi poate afecta oricare muşchi rotator: supraspinos, infraspinos, rotund mare sau subscapular.

Tendinita muşchiului supraspinos: profund de acromion şi de muşchiul deltoid, bursa subacromială permite tendonului muşchiului supraspinos (situat sub ea) să alunece liber în timpul abducţiei. Lezarea sau inflamarea bursei conduc la apariţia unor dureri atroce în abducţie, în special atunci când tuberozitatea mare a humerusului vine în contact cu acromionul. în abducţie, durerea va dispărea atunci când acromionul nu va mai intra în contact cu muşchiul supraspinos. Acest lucru este un element de diagnostic în tenainita muşchiului supraspinos.

Tendinita bicipitalâ: capul lung al muşchiului biceps în şanţul bicipital poate deveni fragil şi se poate rupe. Pacientul se prezintă cu durere la supinaţie contra unei rezistenţe şi, dacă există o ruptură de tendon, pe faţa anterioară a braţului apare o veritabilă .tumoră" atunci când

, antebraţul este flexat.

R a d io g ra f ii d e um ăr. F . In c id e n ţa a x ia lă la u n c o p il d e şa se an i. G . Inc iden ţă a n te ro p o s te r io a ră la u n c o p il d e n o u ă an iIn imaginea F, capul humerusului (5) este situat lângă cavitatea glenoidă a scapulei (7), al cărei proces coracoid (3) se vede suprapus. în imaginea G se observă linia epifizară (4) la nivelul extremităţii superioare a humerusului.

Epifiza hum erală superioară este o structură form ată din cpifizclc capului hum cral şi ale tuberculilor m are şi mic. Ha este situată pc d iafiza hum erală superioară, dând liniei cpiflzarc un aspect de „V “ inversat (G4).C om paraţi cu pagina 124, C.

1 Acromion2 Clavicula3 Procesul coracoid4 Linia epifizară5 Capul humerusului6 Marginea laterale a scapulei7 Creasta (buza) cavităţii glenoide8 Spina scapulei

mp b5?'.%'-<;•'<> ( iţ- •’

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 120: Atlas de Anatomie

Axila

A. A x ila d reap tă , p e re te le a n te rio rMuşchiul pectoral mare (7) a fost irflectnt superior şi lateral, iar fascia clavipectorală care merge de la muşchiul sttbclavicular (10) la muşchiul pectoral mic (8) a fost îndepărtată.

1 Fascia axilarâ2 Ramuri ale nervului pectoral medial3 Vena cefalică4 Clavicula5 Prima coastă6 Nervul pectoral lateral7 Muşchiul pectoral mare8 Muşchiul pectoral mic9 Vena subclavie

10 Muşchiul subclavicular11 Vasele toracoacromiale

V .

1 Artera axilarâ2 Vena axilarâ3 Clavicula4 Muşchiul coracobrahial5 Muşchiul deltoid6 Vărsarea venei cefalice în vena deltoidă7 Nervul intercostobrahlal8 Fasciculul lateral al plexului brahial9 Rădăcina laterală a nervului median

10 Artera toracică laterală11 Muşchiul latissimus dorsi12 Ganglioni limfatici13 Vase limfatice14 Fasciculul medial al plexului brahial15 Nervul cutanat medial al braţului16 Rădăcina medială a nervului median17 Nervul median18 Nervul musculocutan19 Muşchiul pectoral mare20 Muşchiul pectoral mic21 Muşchiul dinţat anterior22 Muşchiul subscapular23 Vasele toracoacromiale şi nervul pectoral lateral24 Artera toracodorsală25 Nervul toracodorsal

Fascia clavipcctorală (care în această im agine a fost îndepărtată) csic perforată de vena cefalică (3), vasele toracoacrom iatc ( I I ) , nervul pectoral lateral (6) şi lim fatice.Fascia axilarâ ( 1) este continuarea inferioară a fasciei prcvertebralc a gâtului, densificându-se în ju ru l arterei axilare si ramurilor plexului brahial.Nervul pectoral lateral (6) este învecinat cu marginea medială (superioară) a muşchiului pccloral mic (8). Nervul pectoral medial (2) este învecinat cu marginea laterală (inferioară) a muşchiului pectoral mic.

B. A x ila d re a p tă şi p le x u l b ra h ia l. V ed ere fro n ta lă Muşchiul pectoral mare (19) a fo st reflectat şi fascia clavipectorală îndepărtată, împreună cu fascia axilară (Al) care înconjoară artera axilarâ şi plexul brahial.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 121: Atlas de Anatomie

C. Plexul brahial drept. Vedere frontală Muşchii pectoral mare şi pectoral mic (28 şi 29) au fost refec taţi, iar fascia axilarâ (AI) împreuna cu vena axilarâ (4) şi tributarele ei au fost îndepărtate.

1 Artera circumflexă 19 Capul lung al muşchiuluihumerala anterioară biceps

2 Artera axilarâ 20 Nervul toracic lung3 Nervul axilar 21 Conexiunea dintre nervii4 Venaaxilară pectorali medial şi lateral5 Ramura comunicantă a 22 Nervul subscapular inferior

primului nerv toracic cu 23 Nervul cutanat medial alnervul intercostobrahial braţului

6 Artera circumflexă a scapulei 24 Nervul cutanat medial al7 Clavicula antebraţului8 Conexiunea dintre 23 şi 13 25 Rădăcina medială a9 Muşchiul coracobrahial şi nervului median

capul scurt al muşchiului 26 Nervul medianbiceps 27 Nervul musculocutan

10 Muşchiul deltoid 28 Muşchiul pectoral mare11 Emergenţa venei cefalice 29 Muşchiul pectoral mic12 Prima coastă 30 Nervul radial13 Nervul intercostobrahial 31 Muşchiul dinţat anterior14 Fasciculul lateral al plexului 32 Vena subclavie

brahial 33 Muşchiul subclavicular15 Nervul pectoral lateral 34 Muşchiul subscapular16 Rădăcina laterală a nervului 35 Muşchiul rotund mare

median 36 Artera toracoacromială17 Artera toracică laterală 37 Artera toracodorsală18 Muşchiul latissimus dorsi 38 Nervul toracodorsal

39 Nervul ulnar

Prezenţa unei scapule care proemină posterior asemenea unei .aripi de înger" se poate observa atunci când braţul respectiv se împinge contra unei rezistenţe sau la deschiderea uşii. Cauza este paralizia muşchiului dinţat anterior sau. mai rar, a muşchiului latissimus dorsi, prin paralizia nervului toracic lung.

Paralizia Erb-Ouchenne a plexului brahial este produsâ la nivelul rădăcinilor superioare ale acestuia, printr-o manevră obstetricalâ în timpul unei naşteri dificile, prin aplicare unei tracţiuni asupra capului copilului, când acesta este în flexie laterală şi umărul opus este tras în jos. Această leziune implică rădăcinile nervilor cervicali cinci şi şase. După naştere braţele copilului au o poziţie tipică „de parcă ar cere bacşiş", cu umărul în adducţie, cotul în extensie şi pumnul în pronaţie şi flexie. Paralizia este evidentă la naştere şi se poate remite în primul an de viaţă al copilului.

• Lim itele axilei:Peretele an terio r: muşchii pectoral marc şi mic ( B l9 şi 20), fascia clavipcctorală şi muşchiul subclavicular.Peretele posterior: muşchii subcapsular (C34), rotund marc (C35) şi latissimus dorsi (C18).Peretele medial: muşchiul dinţat anterior (C31) acoperind primele patru coastc şi muşchii intcrcoslali.Peretele latera l: şanţul intcrtubcrcular al humerusului, muşchiul coracobrahial şi muşchiul biceps (C9).V â rfu l axilc i: spaţiul dintre claviculă (C7), prima coastă (C12) şi marginea superioara a scapulei.Baza axilci: concavitatca pie lii şi fascia axilarâ dintre marginile inferioare ale muşchilor pectoral mare şi latissimus dorsi.

n u _Sj y _ ____ ,

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 122: Atlas de Anatomie

r Axila

A Plexul brahial şi ramurile saleîn această vedere frontală, toate vasele sanguine au fost îndepărtate pentru a se observa fasciculele şi ramurile plexului brahial. Se poate observa ,, litera M" formată de nervul musculocutan (18), rădăcina laterală a nervului median (8), nervul median (17), rădăcina medială a nervului median (16) şi nervul ulnar (26). în această imagine se observă că tendonul muşchiului latissimus dorsi (9) este foarte lat şi se întrepătrunde cu capul lung al muşchiului triceps (10).

Paralizia nervului axilar se produce adesea după o uxatie de umăr sau o fractură a colului humeral. Pierderea sensibilităţii părţii superolaterale a braţului şi pierderea forţei motorii a muşchiului deltoid fac imposibilă abducţia braţului sau introducerea mâinii în buzunarul de la pantaloni.

c \Nervul axilar 15 Capul medial al muşchiului triceps

2 Muşchiul biceps 16 Rădăcina medială a nervului median3 Muşchiul coracobrahial 17 Nervul median4 Muşchiul deltoid 18 Nervul musculocutan5 Nervul Intercostobrahial 19 Nervul pectoral mic şi nervul pectoral6 Fasciculul lateral al plexului brahial lateral7 Capul lateral al muşchiului triceps 20 Fasciculul posterior al plexului brahial8 Rădăcina laterală a nervului median 21 Nervul radial9 Muşchiul latissimus dorsi 22 Ramuri ale nervului radial pentru

10 Capul iung al muşchiului triceps muşchiul triceps11 Nervul subscapular inferior 23 Muşchiul subscapular12 Fasciculul medial al plexului brahial 24 Muşchiul rotund mare13 Nervul cutanat medial al braţului 25 Nervul toracodorsal14 Nervul cutanat medial al antebraţului 26 Nervul ulnar

V 27 Nervii subscapulari superiori J

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 123: Atlas de Anatomie

Bratu!

Vena bazilică (secţionată) Artera brahială Vena brahială Muşchiul brahial Muşchiul brahioradial Muşchiul coracobrahial Nervul cutanat antebrahial lateralCapul lung al muşchiului biceps

9 Capul lung al muşchiului triceps 10 Septul intermuscular medial

B. Braţul drept. Vasele şi nervii. Vedere frontală Muşchiul biceps (16 şi 8) a fost reflectat lateral pentru a se vizualiza nervul musculocutan (12) la emergenţa sa din muşchiul coracobrahial (6), dând ramuri pentru muşchii biceps şi brahial (14 şi 13). devenind ulterior nervul cutanat antebrahial lateral (7), situat pe faţa laterală a tendonului bicipital (17). Nervul median (II) trece dinspre lateral spre medial pe deasupra arterei brahiale (2). Nervul ulnar (18) trece posterior de septul intermuscular medial (10). iar porţiunea terminală a venei hazilice (I) se uneşte cu vena eomitantă a arterei brahiale (19) pentnt a forma vena brahială (3).

11 Nervul median12 Nervul musculocutan13 Nervul pentru muşchiul brahial14 Nervul pentru capul scurt al

muşchiului biceps15 Muşchiul rotund pronator16 Capul scurt al muşchiului

biceps17 Tendonul bicipital18 Nervul ulnar19 Vena eomitantă a arterei

brahiale

Nervul musculocutan ( B l2) inervează muşchiul coracobrahial (B6), biceps (B16 şi 8) şi brahial (B4); la nivelul formării tendonului bicipital (B 17), nervul străbate fascia profundă pentru a deveni nervul cutanat antebrahial lateral (B7).Nervul median nu dă ramuri la nivelul braţului.Nervul ulnar (B 18) părăseşte compartimentul anterior al braţului, perforând septul intermuscular medial (B 10); el nu dă ramuri la nivelul

braţului.

C . Secţiune la nivelul braţului drept. Vedere inferioară _Această secţiune, privită dinspre cot spre umăr. este făcută la mijlocul braţului. Nervul musculocutan (9) este situat intre muşchiul brahial (4) şi biceps (2), iar nervul median (8) se găseşte medial de artera brahială (3), care este insolită de câteva vene c o n u t a n t e . Nervul ulnar (13), împreună cu artera ulnară colaterală superioară (11), sc găseşte posterior de nervul median (8) şi de vena bazilică (1). Nervul radial şi vasele brahiale profunde (10) se găsesc in compartimentul posterior al fetei laterale a humerusului.

F R O N T A L

1 Vena bazilică2 Muşchiul biceps3 Artera brahială4 Muşchiul brahial5 Vena cefalică6 Humerus7 Nervul cutanat antebrahial medial8 Nervul median9 Nervul musculocutan

10 Nervul radial şi vasele brahiale profunde

11 Artera ulnară colaterală superioară

12 Muşchiul triceps13 Nervul ulnar

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 124: Atlas de Anatomie

9.Braţul

B ra ţu l s tâ n g , v e d e re p o s te r io a ră . A . M u şc h iu l tr ic e p s . B . şi C . N e rv u l ra d ia l

1 Muşchiul brahioradial2 Muşchiul deltoid3 Muşchiul extensor lung al carpului4 Capul lateral al muşchiului triceps5 Capul lung al muşchiului triceps6 Epicondilul medial7 Capul medial al muşchiului triceps8 Septul intermuscular medial9 Nervul pentru capul lateral al muşchiului triceps

10 Nervul pentru capul lung al muşchiului triceps11 Nerv pentru capul medial al muşchiului triceps12 Nerv pentru capul medial muşchiului triceps13 Artera brahială profundă14 Nervul radial15 Nervul radial în şanţul său16 Tendonul tricipital17 Muşchiul rotund mare18 Nervul ulnar

Paralizia de nerv racial este cunoscută sub numele de „paralizia de sâmbătă noapte“ sau „paralizia cârjelor*, intr- adevăr, cele mai frecvente cauze sunt lezarea nervului atunci când o persoană in stare de ebrietate adoarme cu mana peste spătarul unui scaun şi la cei care folosesc cârje p'in compresia nervului radial în axilâ (cârje prost potrivite la subsuoară). Paralizia afectează atât extensia cotului cât ;i a pumnului, dar pierderea senzitivă este minimă: doar o micâ porţiune de pe faţa dorsală a mâinii, în dreptul primului muşchi intercostal dorsal.

Muşchiul triccps are trei capete şi patru nervi: capul medial este inervat de două ramuri. Toate ramurile musculare (BIO, 11, 12, şi 9) iau naştere din nervul radial (B l4), înainte ca nervul să intre în şanţul său (C15) de pe faţa laterală a humerusului (pagina 93, B4). Ordinea desprinderii ramurilor dinspre superior spre inferior este: ramura pentru capul lung (B10), medial (B11), lateral (B9) şi medial (B12). Prima ramură pentru capul medial merge iniţial paralel cu nervul ulnar (B18) şi de aceea este numită uneori nervul ulnar colateral.Capul medial (7) al muşchiului triceps este cunoscut şi drept capul profund, deoarece este acoperit de celelalte două capete (5 şi 4) în mare parte a traiectului său, deşi în porţiunea inferioară medială (A7) el sc proiectează interior dc capul lung (A5).

LCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 125: Atlas de Anatomie

Cotul

Paralizia de nerv ulnar se produce cel mai frecvent prin lezarea acestuia posterior de epicondilul medial al humerusului, ducând la scăderea forţei de adducţie a pumnului, la incapacitatea de a depărta degetele şi la „mâna în gheară" (paralizia muşchilor interosoşi). De asemenea se poate produce şi o afectare a adducţiei poiiceiui. Muşchii eminenţei hipotenare se atrofiază iar sensibilitatea este pierdută pe degetul mic şi pe jumătate din inelar, pe ambele feţe ale

I mâinii.

D. Cotul stâng, vedere posterioară. Repere de suprafaţa Alunei când colul este in extensie completa, se observa pefafa lateiala proeminenta dală de muşchii extensor, (4. 5). In spaţiul ,mediat alăturatse/M palpacapîil radiusului (7) şi capitalul humeral (3) c a ^ d e l i m ^ a por,,unea humeroradială a articulaţiei cotului. Epicondilii lateral şi medial ai t Z T Z 10) se p o t palpa de fiecare parte. Se poate observa pielea de ne olecranul ulnei (II) care este cutată şi delimita,-ea bursei olecraniene (9). Cea mai importantă formaţiune este nervul ulnar (14) care se palpeaza posterior de epicondilul medial (10). Marginea postenoara a ulna (12) este situată subcutanat pe toată lungimea ei.

2 Muşchiul brahioradial3 Capitulul humeral4 Muşchiul extensor lung radial al carpului5 Muşchii extensori6 Muşchiul flexor radial al carpului7 Capul radiusului8 Epicondilul lateral humeral9 Marginea bursei olecraniene

10 Epicondilul medial humeral11 Olecranul ulnei12 Marginea posterioară a ulnei13 Muşchiul triceps14 Nervul ulnar

Reflexul tricipita! se produce prin lovirea tendonului tricipital cu ciocănelul la nivelul olecranului, şi constă în extensia cotului. Calea nervoasă responsabilă de redex se închide la C7. Diminuarea sau exagerarea reflexului indică o leziune nervoasă. Secţionarea nervului duce la abolirea reflexului, în timp ce un reflex exagerat indică o leziune de neuron motor superior.

E. Cotul stâng, vedere posterioară. Plan de disecţiesu p e rf ic ia l ,Au fost îndepărtate pielea, ţesutul subcutan şi o pane din fascia profundă, conservăndu-se bursa olecraniană (5). N en’ul ulnar (II) se găseşte pos­terior de epicondilul medial (6). meigand spre dis- lal acoperit de muşchiul flexor ulnar al carpului (3).

1 Muşchiul anconeu2 Originea muşchiului extensor comun al degetelor3 Muşchiul flexor ulnar al carpului4 Epicondilul lateral humeral5 Marginea bursei olecraniene6 Epicondilul medial humeral7 Capul medial al muşchiului triceps8 Olecranul ulnei9 Marginea posterioară a ulnei

10 Tendonul tricipital11 Nervul ulnar

Bursita olecraniană este inflamaţia bursei care acoperă procesul olecrenian al ulnei, şi este asociată cu presiunea continuă aplicată pe această zonă.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 126: Atlas de Anatomie

120m Cotul

Articulaţia cotului şi radioulnară proximală stânga. A. Vedere medială. B. Vedere laterală. C. Vedere posterioară Articulaţia cotului şi radioulnară proximală dreaptă. D. Vedere medială. E. Vedere laterală. F. Vedere posterioară in imaginile A. B şi C, antebraţul este jlectat în unghi drept. In imaginile D, E, şi F, antebraţul este parţial jlectat, iar cavitatea sinoviala din interiorul capsulei (3) şi bursa subbicipitalâ (I) au fost injectate cu culoare verde.

Cavitatea sinovială a articulaţiei radioulnare proximale se continuă cu cca a articulaţiei cotului (cavitatea sinoviala a articulaţiei radioulnare distale nu sc continuă cu cca a articulaţiei pumnului).Posterosuperior, capsula articulaţiei cotului sc insera pe porţiunea superioară a fosei olecranul ui, nu pe marginea superioară a acestuia (pagina 96, B).

Ligamentele principale ale articulaţiilor cotului şi radioulnare proximale sunt capsula (3), ligamentele colaterale ulnar şi radial (16, 17, 18 şi 12) şi ligamentul inelar (5).

r \1 Tendonul bicipital şi bursa subbicipitalâ2 Capitulul3 Capsula articulară4 Procesul coronoid al ulnei5 Capul şi colul radiusului acoperite de ligamentul inelar6 Membrana interosoasă7 Epicondilul lateral8 Epicondilul medial9 Fasciculul oblic

10 Fosa olecraniană11 Olecranul ulnei12 Ligamentul colateral radial13 Creasta supinatorilor de pe ulnă14 Tuberozitatea radiusului15 Tuberozitatea ulnei16 Ligamentul colateral ulnar: fasciculul oblic17 Ligamentul colateral ulnar: fasciculul posterior18 Ligamentul colateral ulnar: fasciculul superior

J

Subluxaţia capului radial, întâlnită la copiii sub 5 ani. este provocată de deplasarea acestuia din ligamentul inelar. Acest lucru este posibil deoarece la copi capul radiusului are o formă cilindrică. La adult, forma capului şi colului devine conică, fixarea lor în ligamentul inelar fiind mai strânsă.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 127: Atlas de Anatomie

Cotul

11

14

10 13

1

A . Articulaţia cotului stâng, deschisă, vedere posterioară Articulaţia din imagine este privită dinspre posterior; capitulul (3) şl trohleeu (8) sunt privite dinspre inferior, cu antebraful in Jlexie Jortată pentru a se vizualiza dinspre superior extremităţile superioare ale radiusului şi ulnei (5 şi 9).

1 Ligamentul inelar2 Porţiunea anterioară a

capsulei articulare3 Capitulul humeral4 Procesul coronoid al ulnei5 Capul radiusului6 Epicondilul medial humeral7 Olecranul ulnei8 Trohleea humerală9 Incizura trohleară a ulnei

R a d io g ra f ie d e c o tC . Incidenţă anterioară. D. Incidenţă laterală

1 Capitulul humeral2 Procesul coronoid al ulnei3 Capul radiusului4 Humerus5 Epicondilul lateral humeral6 Epicondilul medial humeral7 Colul radiusului8 Fosa olecraniană a humerusului9 Olecranul ulnei

10 Radiusul11 Trohleea humerusului12 Incizura trohleeară a ulnei13 Tuberozitatea radiusului14 Ulna

15 12 6

t f f i A ^ * ' 1

V V ' 4 ' 1 ^

■ “ s s L

B. Secţiune la nivelul cotului stângAceastă secţiune, privită dinspre cot spre umăr, este făcuta exact sub punctul unde artera brahială se împarte în arterele radială (19) şi ulnară (23). Secţiunea este realizată imediat suh trohlee (22) şi capitul (5), trecând prin procesul coronoid aI ulnei (8). Nervul radial (20) şi ramura sa interosoasa posterioară (17) se găsesc între muşchiul brahioradial (4) ş, brahial (3). Nervul median (16) se găseşte sub muşchiul rotund pronator (18), iar nervul ulnar (24) trece inferior de muşchiul fiexor ulnar al carpului (10).

- \1 Muşchiul anconeu2 Vena bazilică3 Muşchiul brahial4 Muşchiul brahioradial5 Capitulul humeral6 Vena cefalică7 Originea muşchiului fiexor comun al degetelor8 Procesul coronoid al ulnei9 Muşchiul extensor lung şi scurt radial al carpului

10 Muşchiul flexor ulnar al carpului11 Marginea membranei sinoviale12 Nervul cutanat antebrahial lateral13 Nervul cutanat antebrahial medial14 Vena bazilică mediană15 Vena cefalică mediană16 Nervul median17 Nervul interosos posterior18 Muşchiul rotund pronator19 Artera radială20 Nervul radial21 Tendonul bicipital22 Trohleea humerală23 Artera ulnară24 Nervul ulnar

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 128: Atlas de Anatomie

Antebraţul

Fosa cubitală stângă. A . Repere de suprafaţă B. Venele superficiale în imaginea A se obseivă „ M "-ul venos superficial. In imaginea B se obseivă vena cefalică (5) şi vena bazilică (i) unite prin vena cubitală mediană (12), in care se varsă venele mediane mici ale antebraţului (13). in imaginea C, pagina 123, fascia profundă a fost îndepărtată, dar aponevroza bicipitală (C2) a fost păstrată; aceasta merge inferior şi medial de tendonul bicipital (B2), trecând peste artera brahială (C3) şi nervul median (C9). Nervul musculocutan devine nervul cutanat antebrahial lateral (B6, CS) la nivelul marginii laterale a muşchiului biceps, unde muşchiul devine tendinos. Muşchiul brahioradial (A4. B4. C5) formează marginea laterală a fosei cubitale, iar muşchiul rotund pronator (A 15, CI 2) formează marginea medială. Arteriograjia din imaginea D. pagina 123, relevă arterele principale ale regiunii (D2. 5 şi 7).

Vena bazilică Tendonul bicipital Artera brahială Muşchiul brahioradial Vena cefalicăNervul cutanat antebrahial lateral Epicondilul lateral Nervul cutanat antebrahial medial Epicondilul medial

11 Vena mediană cefalică! ]ri

12 Vena cubitală mediană E •-13 Vena antebrahială mediană14 Nervul median

■I ' ;&

tf.I irgr-- 3

15 Muşchiul rotund pronator jP" j /F* ■_ : t

V J P§r -. -.X

Măsurarea tensiunii arteriale se face de obicei la nivelul arterei brahiale, utilizând un tensiometru şi un stetoscop. Se palpează artera la nivelul fosei cubitale, anterior de epicondilul mediat şi superomedial de aponevroza bicipitală (bandă fibroasă de-a lungul regiunii). Manşeta tensiometrului este plasată la nivelul braţului şi este umflată până când acul indică o presiune mai mare decât tensiunea sistolică presupusă. Apoi manşeta se dezumflă treptat, auscultând cu stetoscopul artera brahială. Apariţia primelor zgomote (de obicei pe la 120 mm) indică tensiunea arterială sistolică, iar dispariţia lor (de obicei pe la 70 - 80 mm) indică tensiunea arterială diastolică.

Venele superficiale ale regiunii anterioare a cotului, de exemplu vena cefalică (5), vena bazilică (1) şi tributarele lor, reprezintă tocul dc elccţic pentru administrarea in jecţiilo r sau pentru recoltarea analizelor. Forma acestor confluenţe venoase este aceea a literei „ M " (ca în imaginea A ) sau „H " (ca în imaginea B), dar există şi multe variaţii individuale. Ordinea formaţiunilor fosei cubitale este, dinspre lateral spre medial: tendonul bicip ita l (2), artera brahială (3) şi nervul median (14).

Reflexul bicipital este produs prin lovirea tendonului bicipital cu ciocănelul, şi constă în contracţia muşchiului biceps, cu flexia antebraţului. Calea nervoasă responsabilă

. de reflex se închide la C6.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 129: Atlas de Anatomie

C . Cotul şi porţiunea superioară a antebraţului stâng. Vedere frontală Muşchii brahioradiali (5) şi extensor lung radiat al carpului (7) au fo st reflectaţi lateral pentru a se observa nervul radial(14) dând ramuri pentru aceşti muşchi, şi divizându-se apoi în ramura superficială cutanată (16) şi ramura profundă, interosoasă posterioară (li), catv intră in muşchiul supinator.

1 Muşchiul biceps>

2 Aponevroza bicipitală3 Artera brahială4 Muşchiul brahial5 Muşchiul brahioradial şi nervul sâu6 Ramuri spre muşchiul extensor scurt radial al carpului7 Muşchiul extensor lung radial al carpului şi nervul său8 Nervul cutanat antebrahial lateral9 Nervul median

10 Nervul pentru muşchiul supinator11 Nervul interosos posterior12 Muşchiul rotund pronator13 Artera radială14 Nervul radial15 Artera radială recurentă16 Ramura superficială a nervului radial17 Muşchiul supinator )

D. Arteriografie radială

1 Artera interosoasă anterioară2 Artera brahială3 Artera interosoasă comună4 Artera interosoasă posterioară5 Artera radială *6 Artera radială recurentă7 Artera ulnară8 Artera ulnară recurentă

-------

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 130: Atlas de Anatomie

Antebraţul

MED!

AL

u i i |

i I p H ;1

' | 5

m p m ^ j

m vi

10 li® i I f f f f l lI l i l l

E . A n te b ra ţu l s tâ n g , v e d e re f ro n ta lă . M u şc h ii s u p e rf ic ia liPielea şi fasciile au fo st îndepărtate, dar venele superficiale mari (1, 6 şi 13) au fost păstrate. In porţiunea sa laterală, artera radială (21) este acoperită de muşchiul brahioradial (5). La nivelul pumnului, tendonul muşchiului flexor radiat al carpului (8) este situat medial de artera radială (21) şi lateral de nervul median (15), care este acoperit în 87% din cazuri de tendonul muşchiului palmar lung (18).

i Vena bazilică 12 Epicondilul medial

2 Tendonul bicipital 13 Vena cubita'ă mediană

3 Aponevroza bicipitalâ 14 Vena anlebrahiaîă mediană

4 Altera brahaă 15 Nervul median

5 Muşchiul brahioradial 16 Ramura palmară a nervului

6 Vena cefalică median

1 Oigmea muşchiului flexor 17 Ramura palma'ă a nervu ui

comun al degetelor ulnar

8 Muşchiul fiexor radial al 18 Muşchiul palmar Lng

carpului 19 Muşchiul pătrat pronator

9 Muşchiul flexa ulnar al carpul ji 20 Muşchiul rotund pronator

10 Muşchiul flexor superficial al 21 Artera radta'â

degetelor 22 Artera Jnarâ

Muşchiul flexor lung al policelui 23 Nervul ulnar

Cateterizarea venoasă: dacă nu se poate efectua o cateterizare venoasă centrală, la nivelul membrului superior există două zone care pot fi folosite pentru introducerea unor catetere: vena cubitală mediană din fosa cubitaiă şi vena cefalică, la nivelul articulaţiei radiocarpiene. Ambele procedee implică o tehnică aseptică, precum şi cunoaşterea precisă a localizării venelor.

F. A n te b ra ţu l s tâ n g , v e d e re fro n ta lă . P lan u l m u s c u la r p ro fu n dToate vasele şi tu fi nervii şi muşchii superficiali au

fost îndepărtaţi, pentru a se evidenţia grupul muşchilor jlexori profunzi - Jlexorul profund al degetelor (10), Jlexorul lung al policelui (II) şi pătratul pronator (13).

1 Muşchiul abductor lung al al carpjlui

policelui 8 Muşdvul flexor radial al

2 Muşchiul biceps carpului

3 Ntuşchiul brahial 9 Muşchii flexo* ulnar al calului

4 Muşchiul brahioradial 10 Muşchiul flexor profund al

5 Originea muşchiului flexor degetelor

comun al degetelor 11 Muşchiul fexor lung al poioeb

6 Muşchiul extensor scurt radial 12 Retinaculul flexorlor

al carpului 13 Muşdiul pătrat pronator

7 Muşchiul extensor lung radial 14 Muşch-ul rotund pronator

V15 Muşchiul supinator ^

Puncţia venoasă a membrului superior este un procedeu frecvent folosit la internarea în spital. Cel mai adesea, ea se realizează la nivelul venei cubitale mediane în fosa antecubitală sau în vena cefalică la nivelul articulaţiei pumnului. în cazurile dificile se realizează la nivelul arcului venos dorsal al mâinii. Pentru a realiza cu uşurinţă puncţia, trebuie reamintit faptul câ venele sunt mai bine ancorate în zona în care se ramifică.

EL

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 131: Atlas de Anatomie

Antebratul

A . Fosa c u b ita lă şi a n te b ra ţu l d re p t. A r te re leArterele au fost injectate cu substanţe de contrast, f i după îndepărtarea muşchilor superficiali se observă artera brahială (4), divizându-se în artera ulnară (20) şi artera radială (8). Artera radială dă ca ramură artera recurentă radială (19) care merge superior, anterior dc muşchiul supinator, vascularizând muşchii extensori ai carpului (10 şi 9). Artera ulnară dă ca ramuri arterele recurentă ulnară anterioară şi posterioară (2 şi 15) şi artera interosoasă comună (8); aceasta dă ca ramură artera interosoasă anterioară! 1). care trece anterior de membrana interosoasă. printre muşchiul flexor lung al poiiceiui (13) şi muşchiul flexor profund al degetelor (12).

1 Artera interosoasă anterioară şi membrana interosoasă

2 Artera recurentă ulnară anterioară3 Tendonul bicipital4 Artera brahială5 Mjşchiul brahial6 Muşchiul brahioradial7 Originea muşchiului flexor comun

al degetelor8 Artera interosoasă comună9 Muşchiul extensor scurt radial al

carpului10 Muşchiul extensor lung radial al

carpului11 Muşchiul flexor ulnar al carpului12 Mjşchiul flexor profund al degetelor13 Muşchiul flexor lung al poiiceiui

14 Epicondilul medial humeral15 Artera recurentă ulnară

posterioară16 Muşchiul pătrat pronator17 Muşchiul rotund pronator18 Artera radială19 Artera recurentă radială peste

muşchiul supinator20 Artera ulnară

B. Fosa cubitală şi antebraţul drept. Arterele şi nervii Mare parte a originii humerale a muşchiului rotund pronator şi a muşchiului flexor radial al carpului (9 şi 7), împreună cu muşchiul palmar lung a fost îndepărtată, pentru a se vizualiza nervul median (12) care ttvce superficial de capul profund al muşchiului rotund pronator (18) şi profund de marginea superioară a capului radial al muşchiului Jlexor superficial al degetelor (14).

Contractura Voikmann este o afecţiune a membrului superior, cauzată de ischemia musculară care urmează lezării arterei brahiale (în urma fracturii supracondiliene de humerus). întreruperea vascularizaţiei musculaturii membrului superior conduce la necroză şi apoi la fibroză. Clinic, flexorii degetelor sunt cel mai sever afectaţi, pacientul fiind In imposibilitatea de a-şi extinde degetele când pumnul este flectat.

în porţiunea infe­rioară a imaginii B, muşchiul flexor ulnar al carpului (B8) a fost reflectat medial pentru a se evidenţia nervul şi artera ulnară (B l 9),

Ramura profundă a nervului median, nervul interosos anterior, poate fi prins în jurul cotului, după o fractură. Rezultatul va fi paralizia muşchiului flexor lung al poiiceiui sau a muşchilor flexori profunzi ai degetelor medius şi index, făcând imposibilă flexia falangei distale.

MEDI

AL

1 Ramură musculară a nervului median superficial al degetelor2 Nervul interosos anterior 11 Nervul cutanat antebrahial lateral3 Muşchiul biceps 12 Nervul median4 Artera brahială 13 Artera radială5 Muşchiul brahial 14 Capul radial al muşchiului flexor superficial6 Muşchiul brahioradial (reflectat lateral) al degetelor7 Originea muşchiului flexor comun al 15 Artera recurentă radială

degetelor 16 Ramura terminală superficială a nervului8 Muşchiul flexor ulnar al carpului (reflectat radial. suprapusă peste muşchiul extensor

medial) lung radial al carpului9 Capul humeral al muşchiului rotund pronator 17 Artera ulnară

10 Capul humeroulnaral muşchiului flexor 18 Capul ulnar al muşchiului rotund pronator19 Nervul şi artera ulnară )

* J

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 132: Atlas de Anatomie

r Antebraţul

B. Antebraţul stâng, vedere laterală. Planul muscular profund

8

A. Cotul stâng, vedere laterală Antebraţul este in semipronatie şi văzut dinspre lateral, radiusul (7) se găseşte anterior de ulnă. Toţi muşchii cu excepţia muşchiului supinator (8) au fost îndepărtaţi, pentru a se observa originile humerală şi ulnară ale acestuia.

Ligamentul inelar Capitolul humeral

3 Membrana interosoasă4 Epicondilul lateral5 Nervul interosos posterior6 Ligamentul colateral radial7 Radiusul8 Muşchiul supinator9 Creasta supinatorilor de pe ulnă

Muşchiul abductor lung al poiiceiui Muşchiul biceps Muşchiul extensor scurt radial al carpului Muşchiul extensor lung radial al carpului (tendon bifid}Muşchiul extensor al indexului Muşchiul extensor scurt al poiiceiui Muşchiul extensor lung al poiiceiui

8 Retinaculul extersorilor9 Muşchiul flexor lung al poiiceiui

10 Muşchiul rotund pronator11 Muşchiul supinator

C. Antebraţul stâng, vedere posterioară. Nervul interosos posterior

1 Muşchiul abductor lung al poiiceiui2 Ramură a arterei interosoase posterioare3 Muşchiul extensor scurt radial al

carpului4 Muşchiul extensor lung radial al carpului5 Muşchiul extensor ulnar al carpului6 Muşchiul extensor al degetelor7 Muşchiul extensor al indexului8 Muşchiul extensor scurt al poiiceiui9 Muşchiul extensor lung al poiiceiui

10 Retinaculul extensorilor11 Nervul interosos posterior12 Muşchiul supinator

Lezarea nervului interosos posterior se produce în zona în care această ramură a nervului radial se găseşte între două planuri musculare ale muşchiului supinator. după un traumatism al cotului sau după fibrozarea unei porţiuni din muşchi. Nu apare pierderea sensibilităţii, ci doar o afectare a extensiei degetelor folosind muşchii extensori ai degetelor. Extensia articulaţiei interfalangiene distale este posibilă datorită acţiunii muşchilor interosoşi inervaţi de nervul ulnar. Dacă este lezat nervul radial, atunci extensia mâinii este mai puternic afectată.L

Fibrele membranei interosoase (3) merg oblic inferior dinspre radius (7) spre ulnâ, transmiţând ulnei greutatea mâinii şi a radiusului.Muşchiul supinator (8) arc originea pe epicondilul lateral humeral (4), ligamentul colateral radial (6), ligamentul inelar (1) şi pe ulnă. atât pc creasta supinatorilor (9) cât şi anterior dc ea (pagina 98, DIO), precum şi pc aponevroza ce înconjoară muşchiul. De la origine, fibrele pornesc spre radius îneonjurându-i extremitatea superioară.

deasupra inserţiei muşchiului rotund pronator. şi inserându-sc pc faţa laterala aradiusului, anterior şi posterior, până la n ivelul tuberozilâţii radiusului.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 133: Atlas de Anatomie

A n teb ra ţu l şi m â n a s tân g ă , v ed e re p o s te rio a ră . D . P lan m u scu la r su p e rfic ia l. E . P lan m u sc u la r p ro fu n d .

«Cotul jucătorului de go lf este o afecţiune similară cu .cotul tenismenului". Se manifestă prin durere în zona epicondilului medial, agravată prin extensia cotului la antebraţul în supinaţie. Cauza o reprezintă suprasolicitarea originii muşchiului flexor comun al degetelor.

.Cotul tenismenului", sensibilitatea dureroasă crescută a epicondilului lateral, este produsă printr-o mişcare repetitivă care implică folosirea muşchilor extensori (tenis, lucrul la calculator).

Muşchiul abductor al degetului mic Muşchiul abductor lung al policelui Fasciculul anormal al lui 10 către degetul mic Muşchiul brahioradial Muşchiul extensor scurt radial al carpului Muşchiul extensor lung radial al carpului Muşchiul extensor ulnar al carpului Muşchiul extensor al degetului mic Muşchiul extensor al degetelor

10 Muşchiul extensor al indexului11 Muşchiul extensor scurt al policelui12 Muşchiul extensor lung al policelui13 Retinaculul extensorilor14 Primul interosos dorsal15 Muşchiul interosos dorsal IV16 Muşchiul interosos dorsal II17 Procesul stiloid al ulnei18 Muşchiul supinator

19 Muşchiul interosos dorsal III

Pentru detalii ale tendoanclor feţei dorsale a mâinii, vezi pagina 138.

A n t e b r a t u l-J

Boala de Quervain este îng roşa rea inflamatorie cronică a tecii tendoanelor. care apare de obicei la nivelul tecii tendoanelor muşchiului abductor lung al policelui şi muşchiului extensor scurt al policelui, la trecerea lor prin dreptul extremităţii inferioare a radiusului şi procesului stiloid. îngroşarea tecii tendoanelor este palpabilă, iar la mişcarea policelui apare o durere atroce.

, J 17 ,f13

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 134: Atlas de Anatomie

Mâna

A. Palma stângăLiniile întrerupte reprezintă arcurile palmare arteriale şi arterele ulnară şi radială. Reperele de suprafaţă sunt indicate prin cifre; deşi unele repere nu sunt palpabile - cum ar f i arcurile arteriale palmare superficial şi profund (13 şi 12) totuşi poziţiile lor sunt importante.

1 Muşchiul abductor al degetului mic2 Muşchiul abductor scurt al poiiceiui3 Muşchiul adductor al poiiceiui4 Plică palmară transversă distală5 Plică carpiană transversă distală6 Muşchiul flexor radial al carpului7 Muşchiul flexor ulnar al carpului8 Muşchiul flexor scurt al degetului mic9 Muşchiul flexor scurt al poiiceiui

10 Capul metacarpianului11 Cârligul osului cu cârlig12 Arcul palmar profund13 Arcul palmar superficial14 Plică longitudinală15 Nervul median16 Plică carpiană mijlocie17 Muşchiul palmar scurt18 Muşchiul palmar lung19 Osul pisiform20 Plică palmară transversă proximală21 Plică carpiană proximală22 Artera radială23 Eminenţa tenară24 Artera şi nervul ulnar

B F a ţa d o rs a lă a m â in ii s tân g i.Degetele sunt extinse ta nivelul articulaţiei metacarpofalangiene, producând reliefarea tendoanelor muşchiului extensor al degetelor (2, 3, 4), şiflectale parfial la nivelul articulaţiei interfalangiene. Policele este extins la nivelul articulaţiei carpometacarpiene şi ftectat parfial la nivelul articulaţiei metacarpofalangiene şi interfalangiene. Liniile proximale de la nivelul degetelor indică capul metacarpienelor şi nivelul articulaţiei metacarpofalangiene. Tabachera anatomică (!) este parfial mărginită lateral de tendoanele muşchiului abductor lung al poiiceiui şi muşchiului extensor scurt al poiiceiui (5), şi medial de tendonul muşchiului extensor lung al poiiceiui (6).

L in iile curbate (10) situate proximal indică capul mctacarpicnelor şi nivelul articulaţiei metacarpofalangiene.Plicile de la nivelul degetelor indică nivelul articulaţiei interfalangiene.

1 Tabachera anatomică2 Muşchiul extensor al degetului mic3 Muşchiul extensor al degetelor4 Muşchiul extensor al indexului5 Muşchiul extensor scurt al poiiceiui şi abductor lung al poiiceiui6 Muşchiul extensor lung al poiiceiui7 Retinaculul extensorilor8 Primul interosos dorsal9 Capul ulnei

10 Procesul stiloid al radiusului

V _______________________________________ '

Plică carpiană mijlocic sc găseşte la nivelul articulaţiei pumnului.Artera radială Iu nivelul pumnului (22) este locul de clecţie pentru detectarea pulsului. Vasul se află pe partea radială a tendonului muşchiului flexor radial al carpului (6) şi poate fi comprimat pe extremitatea inferioară a radiusului.

La nivelul pumnului, nervul median (15) se găseşte pc faţa ulnarâ a tendonului muşchiului flexor radial al carpului (6) şi este acoperit pe faţa sa ulnară dc tendonul muşchiului palmar lung (18). deşi în 13% din cazuri acest muşchi este absent.Nervul şi artera ulnară (24) se găsesc la nivelul pumnului pe faţa radială a tendonului muşchiului flexor ulnar al carpului (7) şi a osului pisiform (19). Artera este situată radial de nerv, pulsaţiile ci fiind mai greu detectate decât celc ale arterei radiale (22). Muşchii care formează eminenţa tenară sunt muşchiul abductor scurt al poiiceiui (2), muşchiul flexor scurt al poiiceiui (9) şi muşchiul opozant al poiiceiui, situat profund de prim ii. Muşchii care formează eminenţa hipotenară sunt muşchiul abductor al degetului mic ( I ), muşchiul flexor al degetului mic (8) şi muşchiul opozant al degetului mic, situat profund dc aceştia. Muşchiul palmar lung (17) este situat subcutanat.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 135: Atlas de Anatomie

Mâna

M iş c ă r i le d e g e te lo r . A . F lc x ia a r ticu la ţie i m e taca rp o fa lan g ien e ş i in te r fa la n g ie n e . B. E x te n s ia a r ticu la ţie i m e taca rp o fa la n g ien e şi flcx ia a r t ic u la ţie i in te rfa la n g ien e . C . E x ten s ia a rticu la ţie i m e ta c a rp o fa la n g ie n e ş i in te rfa la n g ie n e Atunci când pumnul este strâns, toate degetele sunt în Jlexie (A). iar capetele metacarpienelor (6) formează proeminente osoase. Extensia articulaţiei metacarpofalangiene (B9) necesită contracţia muşchiului extensor lung al degetelor, iar extensia şi a articulaţiei interfalangiene (CIO şi 5) necesită contracţia muşchilor interosoşi şi lombricali luând ca punct fix expansiunile extensorilor dorsali (pagina 140). Doar atunci când articulaţiile metacarpofalangiene rămân în Jlexie, muşchii extensori lungi pot să facă extensia articulaţiei interfalangiene.

Baza falangei distale Baza metacarpianului Baza falangei mijlocii Baza falangei proximale Articulaţia interfalangiană distală Capul metacarpianului Capul falangei mijlocii

8 Capul falangei proximale9 Articulaţia metacarpofalangiană

10 Articulaţia interfalangiană proximală

• Muşchii care produc mişcări la nivelul articulaţiei metacarpofalangiene:Flexie: muşchiul flexor profund al degetelor, muşchiul flexor superficial al degetelor, muşchii lombricali, muşchii interosoşi, muşchiul flexor scurt a degetului mic, muşchiul flexor lung al poiiceiui, muşchiul flexor scurt al poiiceiui şi primul interosos palmar. Extensie: muşchiul extensor al degetelor, muşchiul extensor al indexului, muşchiul extensor al degetului mic, muşchiul extensor lung al poiiceiui şi muşchiul extensor scurt al poiiceiui. Adducţie: muşchii interosoşi palmari; când se produce şi flexie. asistă şi muşchii flexori lungi ai degetelor.Abducţic: muşchii interosoşi dorsali, muşchiul extensor lung al degetelor, muşchiul abductor al degetului mic.• Muşchii care produc mişcări la nivelul articulaţiei interfalangiene:Flexie: la nivelul articulaţiei proximale, muşchiul tlexor superficial al degetelor şi muşchiul flexor profund al degetelor; la nivelul articulaţiei distale, muşchiul flexor profund al degetelor; pentru policc, muşchiul flexor lung al poiiceiui.Extensie: când articulaţiile metacarpofalangiene sunt în flexie. muşchiul extensor al degetelor, muşchiul extensor al indexului şi muşchiul extensor al degetului mic; când articulaţiile metacarpofalangiene sunt în extensie, muşchii interosoşi, muşchii lombricali; pentru policc, muşchiul extensor lung al policciui.

• Muşchii care produc mişcări la nivelul articulaţiei pumnului:Flexie: muşchiul flexor radial al carpului, muşchiul flexor ulnar al carpului, muşchiul palmar lung ajutaţi de muşchiul flexor profund al degetelor, muşchiul flexor superficial al degetelor, muşchiul flexor radial lung al poiiceiui şi muşchiul abductor lung al poiiceiui. Extensie: muşchii extensor lung şi scurt radial al carpului, muşchiul extensor ulnar al carpului, ajutaţi de muşchiul extensor al degetelor, muşchiul extensor al indexului, muşchiul extensor al degetului mic şi muşchiul lung al poiiceiui.Abducţie: muşchiul tlexor radial al carpului, muşchii extensor lung şi scurt radial al carpului, muşchiul abductor lung al poiiceiui. muşchiul extensor scurt al policciui. Adducţie: muşchiul flexor ulnar al carpului, muşchiul extensor ulnar al carpului.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 136: Atlas de Anatomie

Mâna

Mişcările policelui. A . Poziţia anatomică. B. Flexie. C . Extensie. D. Abducţie. E. OpoziţieAtunci cândpoliceie se află în poziţie anatomică (A), unghia sa este la 90° faţă de degete, deoarece primul metacarpian este la 90° faţă de celelalte (pagina JOI). Aceasta este însă o poziţie artificială; în poziţie normală, policeie face un unghi de circa 60° cu planul de flexie al palmei (adică se află în abducţie parţială). Flexia sa (B) implică înclinarea în latul palmei, cu falangele menţinute fa 90° fa ţă de palmă. Extensia policelui (C) este mişcarea opusă, depărtând degetul Jaţă de palmă. In abducţie (D), policeie este ridicat de pe planul palmei, iar continuarea mişcării duce la opoziţia sa (E), prin rotaţia primului metacarpiun şi răsucirea degetului, astfel încât pulpa policelui este adusă spre palmă la baza degetului mic (sau, mai frecvent, în contact cu oricare dintre celelalte degete, atunci când acestea sunt în flexie). Opoziţia este o combinaţie de abducţie cu flexie şi rotaţie medială la nivelul articulaţiei carpometacarpiene; nu este însoţită obligatoriu de flexia la nivelul celorlalte articulaţii ale policelui.

Paralizia nervului radial duce la afectarea muşchilor extensori ai antebraţului şi se asociază cu pierderea sensibilităţii pe faţa dorsală a mâinii, între police şi index.

• Muşchii carc produc mişcări la nivelul articulaţiei carpometacarpicnc a policelui:Flexie: muşchiul flexor scurt al policelui, muşchiul opozant al policelui şi (atunci când celelalte articulaţii ale policcIui sunt în flexie) muşchiul llexor lung ai policelui.Extensie: muşchiul abductor lung al policelui. muşchiul extensor luni; al policcIui, muşchiul extensor scurt al policcIui.Abducţie: muşchiul abductor scuri al policelui, muşchiul abductor lung al policcIui.Adducţie: muşchiul adductor al policelui.Opoziţie: muşchiul opozant al policcIui, muşchiul flexor scurt al policelui, ajutaţi dc muşchiul adductor al policcIui şi de muşchiul flexor lung al policcIui

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 137: Atlas de Anatomie

Mâna

M iş c ă r i le p o iic e iu i. A. P o z iţia ana tom ică . B. F lex ie . C . E x ten s ie . D. A b d u c ţie E. O p o z iţieAtunci când policele se ajlâ în poziţie anatomica (A), unghia sa este la 90° faţă de degete, deoarece primul metacarpian este la 90° faţă de celelalte (pagina 101). Aceasta este însă o poziţie artificială; în poziţie normală, policele face un unghi de circa 60° cu planul de flexie al palmei (adică se află în abducţie parţială). Flexia sa (B) implică înclinarea în latul palmei, cu falangele menţinute la 90° faţă dc palmă. Extensia poiiceiui (C) este mişcarea opusă, depărtând degetul faţă de palmă. în abducţie (D), policele este ridicat de pe planul palmei, iar continuarea mişcării duce la opoziţia sa (E), prin mtaţia primului metacarpian şi răsucirea degetului, astfel încât pulpa poiiceiui este adusă spre palmă la baza degetului mic (sau, mai frecvent, în contact cu oricare dintre celelalte degete, atunci când acestea sunt în flexie). Opoziţia este o combinaţie de abducţie cu flexie şi rotaţie medială la nivelul articulaţiei cat'pomeiacarpiene; nu este însoţită obligatoriu de flexia la nivelul celorlalte articulaţii ale poiiceiui.

Paralizia nervului radial duce la afectarea muşchilor extensori ai antebraţului şi se asociază cu pierderea sensibiităţii pe faţa dorsală a mâinii, între police şi index.

• Muşchii care produc mişcări la nivelul articulaţiei carpomctacarpicnc a policciui:Flexie: muşchiul flexor scurt al poiiceiui, muşchiul opozant al poiiceiui şi (atunci când cclelalie articulaţii ale policciui sunt în flexie) muşchiul flexor lung al policciui.Extensie: muşchiul abductor lung al policciui, muşchiul extensor lung al poiiceiui, muşchiul extensor scurt al poiiceiui.Abducţie: muşchiul abductor scurt al poiiceiui, muşchiul abductor lung al policciui.Adducţie: muşchiul adductor al policciui.Opoziţie: muşchiul opozant al poiiceiui, muşchiul flexor scurt al policciui. ajutaţi de muşchiul adductor al poiiceiui şi dc muşchiul flexor lung al poiiceiui.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com ) ~

Page 138: Atlas de Anatomie

6ŞsSjSm

■Î M I

* v - > “

\SMHWSiPsli? ®>W j m x * - I S - f e *

i .jgffl/SaBP■Zi* 1":. - — -W 8BSj3 & ?-

.j■ i /

/

■» / - . - ^ —̂ gsr.jcş..

B

¥ m m r --* M f f ' ■- W | i

¥ R |

..... .• .r > x , i a■ ^ - j i r 1'-S&'-BEZ^ * i - x M m g -

a r r r r g j -9 4- J V

l a a M M I j ■:,=ffi

Contractura Dupuytren este o afecţiune a mâinii provocată prin îngroşarea idiopatică a aponevrozei palmare, conducând la fibrozâ şi contracturi a degetelor. Pacientul prezintă noduli mici şi duri la baza inelarului, fiind apoi afectat şi degetul mic. prin aderenţa aponevrozei palmare la piele. In final, articulaţiile metacarpofalangiene şi interfalangiene proximale rămân în

- flexie permanentă.

- . - — -r 's a P

A. Palma stângă. Aponevroza palmară După îndepărtarea pielii, se observă aponevroza palmară cu porţiunea ei centrală îngroşată (!) şi cu porţiunile medială şi laterală (3 şi 4) mai subţiri. Aponevroza acoperă eminentele tcnară şi hipotenară. Porţiunea centrală se împarte în fascicule (2) pentru fiecare deget; în spatiile dintre fascicule (5) se pot observa şi nervii digitali.

c

K.

Porţiunea centrală a aponevrozei Fasciculele digitale ale aponevrozei Porţiunea laterală a aponevrozei acoperind muşchii eminenţei tenarePorţiunea medială a aponevrozei acoperind muşchi: eminenţei hipotenareVasele şi nervii digitali palmari în intervalul dintre fasciculeLigamentele metacarpiene superficiale transverse

Aponevroza palmară se continua cu marginea distală a retinaculului flexorilor; tendonul muşchiului palmar lung sc insera pc aponevroza palmară şi pe porţiunea distală a retinaculului.

1 Muşchiul abductor al degetului mic2 Muşchiul abductor scurt al policelui3 Muşchiul adductor al policelui şi ramuri digitale

ale nervului median4 Porţiunea centrala a aponevrozei palmare şi

filamente ale ramurii palmare a nervului median5 Teaca fibroasă (parţial)6 Primul lombrical7 Muşchiul flexor radial al carpului8 Muşchiul flexor ulnar al carpului9 Muşchiul flexor scurt al degetului mic

10 Tendonul muşchiului flexor profund al degetelor, suprapus peste tendonul lui 11

11 Muşchiul flexor superficial al degetelor12 Muşchiul flexor scurt al policelui şi ramura

musculară (recurentă) a nervului median13 Retinaculul flexorilor şi ramura palmară a

nervului median14 Nervul median şi ramura sa palmară15 Vase şi nervi digitali palmari16 Muşchiul palmar scurt şi filamente ale ramurii

palmare a nervului ulnar17 Artera radială18 Nervul şi artera ulnară trecând profund de

porţiunea superficială a retinaculului flexorilor

B . P a lm a s tân g ă . P lan d e su p e rf ic ia l d isec ţiePorţiunea centrală a aponevrozei palmare (4) a fost conservată, dar porţiunile laterală şi medială au fo st îndepărtate pentru a se vizualiza muşchii subiacenţi. La baza policelui, muşchiul abductor scurt al policelui (2) se află lateral de muşchiul flexor scurt al policelui (12). in porţiunea ulnară a palmei, muşchiul palmar scurt (16) se suprapune peste porţiunea proximală a muşchiului abductor aI degetului mic (!) şi peste muşchiul flexor scurt al degetului mic (9). La nivelul pumnului, nervul median (14) este situat medial de tendonul muşchiului flexor radial al carpului (7).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 139: Atlas de Anatomie

Mâna

A

I

Pumnul şi palma stângă. A . Faţa palmara. B. Imagine de RMN axialăO parte din tecile tendinoase ale Jlexorilor degetelor (21) au fost excizate pentru a se vedea tendoanele muşchiului flexor superficial al degetelor (12) şi ale muşchiului flexor profund al degetelor (II). In palma, muşchii lombricali (7 şi 22) au originea la nivelul tendoanelor muşchiului flexor profund al degetelor. Comparaţi cu imaginea de RMN.

r1 Muşchiul abductor al degetului mic 15 Retinaculul (lexorilor2 Muşchiul abductor scurt al poiiceiui 16 Nervul median3 Muşchiul abductor lung al poiiceiui 17 Nervul median, ramura digitala4 Muşchiul adductor al poiiceiui 18 Nervul median, ramura digitală5 Muşchiul brahioradial cutanată palmară6 Primul muşchi interosos dorsal 19 Nervii median, ramura recurentă7 Primul muşchi lombrical 20 Muşchiul palmar scurt8 Muşchiul flexor radial al carpului 21 Porţiuni restante ale tecilor tendinoase9 Muşchiul flexor ulnar al carpului 22 Muşchiul lombrical II

10 Muşchiul flexor scurt al degetului mic 23 Artera ulnară11 Muşchiul profund al degetelor 24 Artera ulnară, ramura profundă12 Muşchiul flexor superficial al 25 Nervul ulnar

degetelor 25 Nervul ulnar, ramura profundă13 Muşchiul flexor scurt al poiiceiui 27 Nervul ulnar, ramura digitală14 Muşchiul flexor lung al poiiceiui 28 Nervul ulnar, ramura musculară

V

Muşchii lombricali nu au inserţii osoase. Originea lo r sc află pe tendoanele muşchiului flexor profund al degetelor (A l I) astfel: primul lombrical (A7) pc tendonul indexului, al doilea lombrical (A22) pc tendonul mediusului, al treilea lombrical pc părţile adiaccntc ale tendoanelor mediusului şi inelarului, iar al patrulea lombrical pe părţile adiaccntc ale tendoanelor inelarului şi degetului mic. Inserţia lor sc face pc faţa radială a expansiunii digitale a fiecărui deget (pagina 140).

1 Muşchiul abductor al degetului mic 14 Tendonul muşchiului extensor ulnar al carpului2 Muşchiul abductor scurt al poiiceiui 15 Tendonul muşchiului extensor al degetului mic3 Baza primului metacarpian 16 Tendonul muşchiului extensor al degetelor4 Osul capitat 17 Tendonul muşchiului extensor scurt al poiiceiui5 Arcul venos doreai 18 Tendonul muşchiului extensor lung al poiiceiui6 Retinaculul flexorilor 19 Tendonul muşchiului flexor radial al carpului7 Osul hamat 20 Tendonul muşchiului flexor profund al degetelor8 Cârligul osului hamat 21 Tendonul muşchiului flexor superficial al degetelora Nervul median 22 Tendonul muşchiului flexor lung al poiiceiui

10 Artera radială 23 Osul trapez11 Tendonul muşchiului abductor lung al poiiceiui 24 Osul trapezoid12 Tendonul muşchiului extensor scurt radial al carpdui 25 Artera ulnară13 Tendonul muşchiului extensor lung radial al carpului 26 Nervul ulnar

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 140: Atlas de Anatomie

Arcul palmar superficial. A . Incompict, mâna stângă. B. Complet, mâna dreaptă

f >1 Arteră digitală palmară comună2 Arteră digitală palmară3 Nerv digital palmar4 Muşchiul abductor al degetului mic5 Muşchiul abductor scurt al poiiceiui6 Muşchiul abductor lung al poiiceiui7 Ramura digitală palmară comună a nervului ulnar8 Rădăcina comună pentnu 26 şi 289 Ramura profundă a arterei ulnare

10 Ramura profundă a nervului ulnar11 Arcul palmar profund12 Primul muşchi lombrical13 Muşchiul flexor radial al carpului14 Muşchiul flexor ulnar al carpului şi osul piriform15 Muşchiul flexor profund al degetelor16 Muşchiul flexor superficial al degetelor17 Muşchiul flexor scurt al poiiceiui18 Muşchiul flexor lung al poiiceiui19 Retinaculul flexorilor20 Muşchiul lombrical IV21 Nervul median22 Nervul median divizându-se în ramuri digitale

palmare comune23 Ramura musculară (recurentă) a nervului median24 Muşchiul opozant al degetului mic25 Muşchiul palmar scurt26 Artera principală a poiiceiui27 Artera radială28 Artera radială a indexului29 Arcul palmar superficial30 Ramura palmară superficială a arterei radiale31 Artera ulnară32 Nervul ulnar

V )

Cateterizarea arterială se face la un pacient grav bolnav atunci când este nevoie de prelevare repetată de sânge arterial Cateterul se introduce la nivelul arterei radiale a mâinii nedominante. înainte de a începe procedura este important să se verifice permeabilitatea arcului palmar profund, prin obstruarea arterei radiale şi verificarea pulsului la artera ulnară (testul

^ Allen).

Sindromul de tunel carpian reprezintă o constelaţie de simptoame provocate de compresia nervului median în tunelul carpian, sub retinaculul flexorilor. Pierderea sensibilităţii apare în cele două degete şi jumătatea celui de-al treilea din porţiunea laterală a mâinii şi în police, în aceste zone putând să apară şi durere. Muşchii afectaţi sunt cei trei muşchi ai eminenţei tenare (muşchiul abductor scurt al poiiceiui, muşchiul flexor scurt al poiiceiui şi muşchiul opozant al poiiceiui). Dacă afecţiunea nu este tratată, muşchii se atrofiază. Tratamentul implică secţionarea retinaculul ui flexorilor. distal de articulaţia pumnului.

în doua treimi din cazuri, arcul palmar superficial este incompict (A29). în restul cazurilor cl este completat prin ramura palmară superficialii a arterei radiale (B30).La nivelul palmei, arcul arterial superficial (29) şi ramurile sale (1) se găsesc superficial de nervii digitali palmari comuni (22 şi 7), dar la nivelul degetelor nervii digitali palmari (3) sc găsesc superficial (anterior) dc arterele digitale palmare (2).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 141: Atlas de Anatomie

Mâna

A . P a lm a d re a p tă , te c ile s in o v ia leVecile sinoviale ale pumnului şi degetelor au fost evidenţiate prin coloraţie albastră. La nivelul mediusului, teaca tendonului muscular a fost îndepărtată (la celelalte degete a fost păstrată, vezi 3) pentru a se vizualiza teaca sinoviala pe tocită lungimea sa (22). La nivelul indexului şi inelarului, teaca sinoviala se proiectează uşor proximaI de teaca tendonului muscular. Teaca sinoviala a degetului mic se continuă cu cea a sinovialei ce înveleşte tendoanele flexorilor sub retinaculul Jhxorilor (formând bursa ulnară, 24). în timp ce teaca sinoviala a muşchiului flexor lung al policelui formează bursa radială (20), care se continuă cu teaca sinoviala de sub retinaculul flexorilor (9).

f1 Muşchiul abductor al degetului mic 13 Ramura palmară a nervului ulnar2 Muşchiul abductor scurt al policelui 14 Artera digitală palmară3 Teaca tendonului muscular 15 Nervul digital palmar4 Muşchiul flexor radial al carpului 16 Muşchiul palmar scurt5 Muşchiul flexor ulnar al carpului 17 Muşchiul palmar lung6 Muşchiul flexor scurt al degetului mic 18 Osul pisiform7 Muşchiul flexor superficial al 19 Artera radială

degetelor 20 Bursa radială şi muşchiul flexor8 Muşchiul flexor scurt al policelui lung al policelui9 Retinaculul flexorilor 21 Arcul palmar superficial

10 Nervul median 22 Teaca sinovială11 Ramura musculară (recurentă) a 23 Artera ulnară

nervului median 24 Bursa ulnară^ 12 Ramura palmară a nervului median 25 Nervul ulnar

în tunelul carpian (sub rctinaculul flexorilor) o teacă sinoviala înveleşte cele opl tendoane ale muşchilor flexor superficial şi profund al degetelor (A24), o altă tcacâ sinoviala înveleşte tendonul muşchiului flexor lung al policcIui (A20) şi alta înveleşte tendonul muşchiului flexor radial al carpului (A4), aflat în loja sa din retinaculul flexorilor. Tecile sinoviale ale muşchilor flexor radial al carpului şi flexor lung al policelui sc extind până la nivelul inserţiilor tendoanelor acestora.Teaca sinoviala a policelui se continuă cu cca a degetului mic dar nu şi cu ccic ale indexului, mediusului şi inelarului: aceste degete au propriile lor teci sinoviale, al căror capăt proximal sc proiectează uşor proxima! dc capătul tecii tendonului muscular, cc înveleşte la exterior teaca sinovialii.Ramura musculară (recurentă) a nervului median inervează dc obicci muşchiul abductor scurt al policcIui. muşchiul flexor scurt al policcIui şi muşchiul opozant al policcIui; muşchiul flexor scurt al policelui (A8) este inervat doar în 33% din cazuri de nervul median, în alte 33% din cazuri fiind inervat dc nervul ulnar, iar în rest de ambii nervi (33%).

B . T e n d o a n e le ş i v in c u lc lc m u ş c h iu lu i f le x o r lu n g al m e d iu su lu i d rep t Tecile fibroase şi sinoviale au fost îndepărtate, iar tendoanele flexontlui (1 şi 2) au fost trase anterior, pentru a se evidenţia vinculele (3 şi 6), care sunt mici benzi fibroase ce poartă vase de sânge de la tecile sinoviale către tendoane.

1 Tendonul muşchiului flexor profund al degetelor2 Tendonul muşchiului flexor superficial al degetelor3 Vincula lungă a tendonului superficial4 Muşchii lombricali5 Metacarpian6 Vincula scurtă a tendonului profund

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 142: Atlas de Anatomie

Mâna

Palma dreap tă. C . Arcul p a lm a r p ro fu n d . D . Artcriografie p a lm a ră Majoritatea muşchilor şi tendoanelor a fo st îndepărtată, iar arterele au fost destinse prin injectarea unei substanţe de contrast. Arcul palmar profund (5) dă ca ramuri colaterale arterele metacarpiene palmare (10), care se unesc cu arterele digitale palmare comune (3) pentru a forma arcul palmar superficial. Comparafi imaginea C cu arteriografta din imaginea D.

1 Muşchiul abductor lung al poiiceiui2 Ramură a arterei interosoase anterioare pentru arcul carpian anterior3 Artere digitale palmare comune (din arcul superficial)4 Ramura profundă a arterei ulnare5 Arcul palmar profund6 Muşchiul flexor radial al carpului7 Muşchiul flexor ulnar al carpului şi osul pisiform3 Capul ulnei9 Artere digitale palmare

10 Artere metacarpiene palmare11 Artera principală a poiiceiui12 Artera radială13 Artera radială a indexului (origine aberantă)14 Ramură palmară superficială a arterei radiale15 Artera ulnară

Puncţia arterială: cele două zone de elecţie pentru puncţia arterială a membrului superior sunt artera brahială (în fosa cubitală) şi artera radială (la nivelul pumnului). Locul de puncţionare al arterei brahiale este medial şi superior de aponevroza bicipitală. Artera radială se palpează cu uşurinţă proximal de articulaţia pumnului şi lateral de tendonul muşchiului flexor radial al carpului. Este important ca înaintea puncţionării arterei radiale să se verifice pulsul ulnar şi anastomozele ulno - radiale (testul Allen).

.Degetul în trăgaci' - tenosinovita digitală (inflamaţia cronică a tecii tendinoase), afectează tecile sinoviale ale degetelor la nivelul metacarpienelor. Pacientul prezintă senzaţia de pulsaţie şi are o sensibilitate exagerată a degetului afectai. Alunei când este afectat policele afecţiunea se mai

^ numeşte şi „police în trăgaci-.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 143: Atlas de Anatomie

Mâna

Artera digitală palmară comună Nervul digital palmar Artera metacarpiară palmară Muşchiul abductor al degetului mic Muşchiul abductor scurt al policelui Tunelul carpianRamura profundă a arterei ulnare Ramura profundă a nervului ulnar Arcul palmar profund Ramuri digitale ale nervului ulnar Teacă fibroasă a flexorilor Primul muşchi lombrical Muşchiul flexor scurt al degetului mic

A . P â ln ia d re a p tă . R a m u ra p ro fu n d ă a n e rv u lu i u ln a r Tendoanele muşchilor flexori lungi ai degetelor (15 şi 14) şi muşchii lombricali (12) au fost secţionaţi in vecinătatea capului metacarpienclor şi o parte din muşchii hipotenari a fost îndepărtată pentru a evidenţia ramurile profunde ale arterei şi nervului ulnar (8 şi 7), in traiectul lor la nivelul palmei descriind o curbă laterală printre capetele transvers şi oblic ale muşchiului adductor al policelui (23 şi / 9).

14 Muşchiul flexor profund al degetelor15 Muşchiul flexor superficial al degetelor16 Muşchiul flexor scurt al policelui17 Muşchiul flexor lung al policelui18 Retinaculul flexorilor (secţionat)19 Capul oblic al muşchiului adductor al

policelui20 Muşchiul opozant al degetului mic21 Muşchiul opozant al policelui22 Osul pisiform23 Capul transvers al muşchiului

adductor al policelui24 Nervul ulnar

B . P u m n u l şi p a lm a s tâ n g ă . M u şc h ii in te ro so şiîn această disecţie profundă majoritatea muşchilor a fost îndepărtată; muşchii interosoşi palmari (3, 12, 16 şi 5) sunt situaţi superior de reperul albastru, iar cei dorsali (2. 11. 15 şi 4) profund de reper. Capsula articulaţiei radioulnare distaie a fost secţionată pentru a se vizualiza capul ulnei (6).

1 Capsula articulaţiei carpometacarpiene 9 Muşchiul pătrat pronatora policelui 10 Osul scafoid

2 Primul muşchi interosos dorsal 11 Muşchiul interosos dorsal II3 Primul muşchi interosos palmar 12 Muşchiul interosos palmar II

4 Muşchiul interosos dorsal IV 13 Procesul stiloid al radiusului5 Muşchiul interosos palmar III 14 Procesul stiloid al ulnei6 Capul ulnei 15 Muşchiul interosos dorsal III7 Cârligul hamatului 16 Muşchiul interosos palmar III8 Osul pisiform 17 Osul trapez

V 18 Ligamentul colateral ulnar

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 144: Atlas de Anatomie

Mâna

C. Palma dreaptă. Articulaţii şi ligamenteCapsula articula/iei carpometacaipiene a poiiceiui (intre baza primului metacarpian şi osul trapez) a fost excizată, pentru a se vizualiza suprafeţele articulare informă de şa. carc permit efectuarea mişcării de opoziţie a poiiceiui. Ligamentele palmare şi laterale (II şi 8) au rămas intacte. Capsula articulaţiei radioulnare distale a fost de asemenea excizată pentru a se observa discul articular, dar articulaţia pumnului ( a cărei porţiune ulnară se găseşte distal de disc) nu a fost dcschisă.

1 Discul articular al articulaţiei radioulnare distale2 Baza primului metacarpian3 Ligamentul colateral al articulaţiei interfalangiene4 Ligamentul transvers metacarpian profund5 Capul osului capitat6 Cârligul hamalului7 Ligamentul interosos metacarpian8 Ligamentul lateral al articulaţiei carpometacarpiene a poiiceiui9 Osul semilunat

10 Reper în şanţul tendonului muşchiului flexor radial al carpului de pe osul trapez Ligamentul palmar al articulaţiei carpometacarpiene a poiiceiui

12 Ligamentul palmar al articulaţiei metacarpofalangiene şi şanţul pentru tendonul flexorilor

13 Ligamentul radiocarpian palmar14 Ligamentul ulnocarpian palmar15 Osul pisiform16 Ligamentul pisohamat17 Ligamentul pisometacarpian18 Recesul sacciform al capsulei articulaţiei radioulnare distale19 Oase sesamoide în tendoanele muşchilor flexor scurt al poiiceiui

(lateral) şi adductor al poiiceiui (medial)20 Osul trapez21 Tuberculul osului scafoid22 Tuberculul osului trapez23 Ligament colateral ulnar al articulaţiei pumnului

Ligamentele colaterale ale articulaţiilor metacarpofalangiene şi interfalangiene (C3, D2) merg oblic anterior, din porţiunea posterioară a pârtii laterale a capului osului proximal, spre porţiunea anterioară a părţii laterale a bazei osului distal. Aceste ligamente devin foarte strânse în timpul flcxiei.Mişcarea dc opoziţie a poiiceiui este o combinaţie de flexie, abducţie şi rotaţie medială a primului metacarpian (pagina 130). Forma de şa a articulaţiei dintre primul metacarpian şi osul trapez, împreună cu modul de inserţie a capsulei articulare şi ligamentelor, asigură această mişcare, atunci când muşchiul flexor scurt al policciui şi muşchiul opozant al policciui sc contractă.Discul articular ( I ) ţine laolaltă capetele articularo ale ulnei şi radiusului separând totodată articulaţia radioulnară distală de articulaţia pumnului, astfel încât cele două cavităţi articularc nu comunică una cu cealaltă (spre deosebire dc cavităţile articulare ale articulaţiilor cotului şi radioulnară proximală pagina 120).

IFD articulaţia interfalangiană distală IFP articulaţia interfalangiană proximală MF articulaţia metacarpofalangiană I). Articulaţia metacarpofalangiană (MF) a

indexului drept, vedere lateralăO parte din capsulă a fo st îndepărtată, pentru a se vizualiza ligamentul colateral (2).

1 Baza falangei proximale2 Ligamentul colateral3 Teaca fibroasă a flexorilor4 Capul metacarpianului II

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 145: Atlas de Anatomie

I J I : f / i■U/y4,11

Wmgf yA 7 7 10 3 4

A . Faţa dorsală a mâinii stângi. Muşchi şi tendoaneVasele, nervii şi fasciile au fost îndepărtate pentru a se evidenţiatendoanele lungi trecând pe sub retinaculul extensorilor (II).

1 Muşchiul abductor al degetului mic2 Tendonul muşchiului abductor lung al policelui3 Tendonul muşchiului extensor scurt radial al carpului4 Tendonul muşchiului extensor lung radial al carpului5 Tendonul muşchiului extensor ulnar al carpului6 Tendonul muşchiului extensor al degetului mic7 Tendoanele muşchiului extensor al degetelor8 Tendonul muşchiului extensor al indexului9 Tendonul muşchiului extensor scurt al policelui

10 Tendonul muşchiului extensor lung al policelui11 Retinaculul extensorilor12 Primul muşchi interosos dorsal13 Muşchiul interosos dorsal IV14 Muşchiul interosos dorsal V15 Tendon pentru degetul mic al muşchiului extensor a!16 Muşchiul interosos dorsal III

Pc laţa dorsală a mâinii, tendonul muşchiului extensor al indexului (A8) se găseşte pe faţa ulnară a tendonului pentru index al muşchiului extensor al degetelor (A7).în mod normal, tendonul muşchiului extensor al degetului mic (A6) este dublu. în această imagine sc observă că şi tendonul pentru degetul mic at muşchiului extensor al degetelor (A7) este dublu.Tendonul pentru degetul mic al muşchiului extensor al degetelor (A 15) este in mod normal o bandeletS provenită din tendonul pentru inelar al muşchiului extensor al degetelor (A7); cl se uneşte cu tendonul muşchiului extensor al degetului mic (A6) proximal dc articulaţia metacarpofalangiană. Uandclctc similare unesc tendoanele degetelor adiacente (vezi imaginea).

B. Faţa dorsală a pumnului şi mâinii drepte. Tecilc sinoviale Fasciile şi ramurile cutanate a h nervului ulnar au fost îndepărtate, retinaculul extensorilor (13) şi nervul radial (2) au fost păstrate, iar tecile sinoviale sunt evidenţiate cu albastru. Dinspre radial spre ulnar, cele şaie compartimente ale retinaculului extensorilor conţin tendoanele; a) muşchiului abductor lung al policelui şi muşchiului extensor scurt ul policelui ( l şi II): b) muşchiului extensor lung radial al carpului şi muşchiului extensor scurt radial al carpului (6 şi 5); c) muşchiului extensor lung al policelui (12); d) muşchiului extensor al degetelor şi muşchiului extensor al indexului (9 şi 10); e) muşchiului extensor al degetului mic (8); f ) muşchiului extensor ulnar al capsulei (7).

Prezenţa unui „ganglion" in regiunea pum­nului semnifică o herniere a lichidului sînovial la nivelul articulaţiei pumnului, In apropierea extremităţii inferioare a radiusului şi ulnei. In mo<J normal această afecţiune nu necesită tratament. în antichitate pacienţii erau trataţi prin lovirea sacului herniar cu o carte grea, pentru a rupe sacul şi a evacua lichidul.

Muşchiul abductor lung al policelui Ramurile muşchiului radial Vena cefalică

4 Teaca sinovială comună pentru 5 şi 65 Muşchiul extensor scurt radial al carpului6 Muşchiul extensor lung radial al carpului7 Muşchiul extensor ulnar al carpului8 Muşchiul extensor al degetului mic9 Muşchiul extensor al degetelor

10 Muşchiul extensor al indexului11 Muşchiul extensor al policelui12 Muşchiul extensor lung al policelui13 Retinaculul extensorilor

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 146: Atlas de Anatomie

BA . Faţa dorsală a mâinii drepte. Muşchi şi tendoane Toate vasele şi toii nervii (cu excepţia arterei radiale. 15) au

fo st îndepărtaţi; retinaculul extensorilor (II) a fost păstrat, împreună cu fascia, distal de el, pentru a susţine tecile sinoviale care au fo st injectate cu colorant verde (compara/i cu pagina 138, B). Marginile porţiunilor distale ale expansiunilor digitale ale extensorilor (7 şi 1) au fost evidenţiate prin îndepărtarea (esutului conjunctiv.

r Bandeleta colaterală a expansiunii extensorilor spre falanga distală Muşchiul extensor scurt radial al carpuluiMuşchiul extensor lung radial al carpului Muşchiul extensor ulnar al carpului Muşchiul extensor al degetului mic Muşchiul extensor al degetelor Expansiunea extensorilor

8 Muşchiul extensor al indexului9 Muşchiul extensor scurt al poiiceiui

10 Muşchiul extensor lung al poiiceiui11 Retinaculul extensorilor12 Primul muşchi interosos dorsal13 Capul ulnei14 Porţiunea intermediară a expansiunii

extensorilor către falanga mijlocie15 Artera radială

B. Mâna dreaptă. Muşchi şi tendoane. Vedere lateralăAceasta este imaginea A, rotată, pentru a se vizualiza muşchii de pe faţa radială (laterală) a mâinii. Se observă colorate in verde tecile sinoviale ale muşchiului extensor scurt al poiiceiui (7) şi muşchiului extensor lung al poiiceiui (8). Se observă primul muşchi interosos dorsal (III) intre polîce şi index, împreună cu expansiunea sa (6), pe care se inseră primul muşchi lombrical (II), dincolo de muşchii interosoşi. Muşchiul adductor al poiiceiui (3) tivee spre falanga proximală a poiiceiui.

Muşchiul abductor scurt al poiiceiui Muşchiul abductor lung al poiiceiui Muşchiul adductor al poiiceiui Muşchiul extensor scurt radial al carpuluiMuşchiul extensor lung radial al calpului Expansiunea extensorilor Muşchiul extensor scurt al poiiceiui

8 Muşchiul extensor lung al poiiceiui9 Retinaculul extensorilor

10 Primul muşchi interosos dorsal11 Primul muşchi lombrical12 Muşchiul opozant al poiiceiui13 Artera principală a poiiceiui (origine

neobişnuită)14 Artera radială

in figura A , tendonul pentru inelar al muşchiului extensor al degetelor (6) este dublu; el dă naştere unor bandeletc către tendonul degetului mic (5) şi către tendonul indexului. O parte din fasciile situate distal dc retinaculul extensorilor (11) este conservată.!n porţiunea laterală a pumnului, artera radială (B I4 ) se găseşte in „tabachera anatomică", mărginită lateral de tendoanele muşchiului abductor lung al poiiceiui şi muşchiului extensor scurt al poiiceiui (B2 şi B7) şi medial de tendonul muşchiului extensor lung al policciui (B8).Artera principală a poiiceiui (B 13) are în accastă imagine o origine mai proximală decât dc obieci; în mod normal, ea ia naştere din artera radială după trcccrea accstcia prin

primul muşchi interosos dorsal (B 10) pentru a intra în palmă.• Artera radială (B14 şi A I5 , la pagina 140) intră în palmă trecând prin primul muşchi

interosos dorsal (B10 şi A 13, la pagina 140). în imaginea B sc observă că ea intră în palmă după ce a dat naştere arterei principale a policciui (B l 3). U i pagina 140, A, intră in palmă după ce a dat naştere arterei dorsale a metacarpianului 1 (A 13).

♦ Artera interosoasă anterioară (A4. la pagina 140) perforează membrana interosoasă deasupra muşchiului pătrat pronator, pentnt a se anastomoza cu artera interosoasă posterioară (A14, la pagina 140); ca sc uneşte cu arcul arterial carpian dorsal (A7 la pagina 140).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 147: Atlas de Anatomie

Mâna

A . F a ţa d o rs a lă a m â in ii d rep te . A r te reArterele au fo st îndepărtate, pentru a se vizualiza arcul arterial carpian dorsal (7) f i arterele metacarpiene dorsale (13 şi 16). Superior de articulaţia pumnului, muşchiul pătrat pronator a fost excizat pentru a se vizualiza ramura (6) arterei interosoase anterioare (4), care merge spre palmă; artera interosoasă anterioară merge spre fata dorsală pentru a se uni cu artera interosoasă posterioară (14).

16

B . E x p a n s iu n e a te n d o n u lu i m u ş c h iu lu i e x te n s o r al

in d e x u lu i d re p tExpansiunea extensorului (denumit adesea expansiunea digitală dorsală) a fost disecată de pe deget împreună cu inserţiile sale: muşchiul lombrical (5), muşchii interosoşi (4 şi 9) şi tendoanele extensorului (2 şi 3).

r ---------------------------N1 Capătul inserat pe falanga distală2 Tendonul muşchiului extensor al degetelor3 Tendonul muşchiului extensor al indexului4 Primul muşchi interosos dorsal (două capete)5 Primul muşchi lombrical6 Porţiunea ce acoperă articulaţia interfalangiană distală7 Porţiunea ce acoperă articulaţia metacarpofalangiană8 Porţiunea ce acoperă articulaţia interfalangiană proximală9 Muşchiul interosos palmar II

rMuşchiul abductor al degetului mic Muşchiul abductor al policelui Muşchiul adductor al policelui şi ramură din artera principală a policeluiArtera interosoasă anterioară Muşchiul brahioradial Ramură a artere interosoase

anterioare pentru arcul arterial carpian anterior

7 Arcul arterial carpian dorsal8 Muşchiul extensor scurt radial al

carpului9 Muşchiul extensor lung radial al

carpului10 Muşchiul extensor ulnar al carpului

11 Muşchiul extensor scurt al policelui12 Muşchiul extensor lung al policelui13 Prima arteră interosoasă dorsală şi

prima arteră metacarpiană dorsală14 Artera interosoasă posterioară15 Artera radială16 A doua arteră interosoasă dorsală şi

a doua arteră metacarpiană dorsală

Trei tendoane trec la nivele diferite ale policcIui: tendonul muşchiului abductor lung al policelui (A2) spre baza primului metacarpian; tendonul muşchiului extensor scurt al policcIui ( A I I ) spre baza falangei proximale; tendonul muşchiului extensor lung policcIui (A 12) spre baza falangei distale.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 148: Atlas de Anatomie

Mâna

A . Faţa dorsală a mâinii drepte. Articulaţii şi ligamenteCapsulele articulare au fost îndepărtate, inclusiv porţiunea radială a capsulei articulaţiei pumnului, pentru a se vizualiza articulaţia dintre osul scafoid (6) şi extremitatea inferioară a radiusului (7).

12 3

Ligamentul radiocarpian dorsal Metacarpianul V Metacarpianul I Osul hamatLigamentul colateral radial al articulaţiei pumnului

6 Osul scafoid7 Procesul stiloid al radiusului8 Procesul stiloid al ulnei9 Osul piramidal

Articulaţia pum nului (radiocarpiană) este articulaţia dintre extremitatea inferioara a radiusului şi discul articular al articulaţiei radioulnare distale (proximal) şi oasele scafoid. sem ilunar şi piram idal (distal).A rticulaţia m ediocarpiană este articulaţia dintre oasele scafoid, semilunar şi piram idal (proxim al) şi oasele trapez, trapezoid, capitat şi osul hamat (distal). Extensia pum nului se produce la nivelul articulaţiilor pumnului şi mcdiocarpiană, dar majoritatea m işcărilor sc produce la nivelul articulaţiei pumnului.Flcxia pumnului sc producc la nivelul articulaţiilor pumnului şi mcdiocarpiană, dar m ajoritatea m işcărilor sc produce la nivelul articulaţiei mediocarpiană.

Luxaţia de os semilunar: flexia dorsală forţată a pumnului poate uneori să provoace luxaţia osului capitat sau a osului semilunar. Când pumnul se reîntoarce la poziţia normală, osul semilunar este deplasat anterior, comprimând nervul median (apar parestezi la nivelul poiiceiui şi indexului). Reducerea luxaţiei se face prin tracţiunea blândă a pumnului, care este apoi flectat în timp ce se aplică o presiune pe osul semilunar.

Secţiune coronală a pumnului drept. B. Disecţie. C . Imagine de RMNVăzută din posterior, secţiunea trece prin pumn, dar metacarpienele 1 şi V nu au fost incluse în sec/iune. Săgeţile indică linia articulaţiei mediocarpiene. Comparaţi disecţia cu imaginea de RMN.

Necroza avascularâ a osului scafoid poate să apară în fragmentul proximal al osului, după fractura colului.Aceasta se poate întâmpla, deoarece vasculari/alia osului merge din distal spre proximal şi, de aceea, în caz de fractură, fragmentul proximal devine avascuiar. Această afecţiune se diagnostichează abia la 6 - 8 săptămâni după fractură; radiografia poate arăta o creştere a intensităţii fragmentului avascuiar. Ulterior, se poate produce colaps osos şi îndepărtarea chirurgicală devine imperioasă, dacă imobi izarea în ghips a fragmentului nu a fost făcută imediat după fractură.

1 Discul articular2 Baza metacarpianului IV3 Baza metacarpianului II4 Baza metacarpianului III5 Osul capitat6 Osul hamat7 Capul ulnei8 Extremitatea inferioară a radiusului9 Osul semilunar

10 Recesul sacciform al articulaţiei radioulnare distale

11 Osul scafoid12 Osul trapez13 Osul trapezoid14 Osul piramidal

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 149: Atlas de Anatomie

A rticu la ţia p u m n u lu i d re p t ş i m e d io c a rp ia n ă d reap tă . A . A r tic u la ţ ia p u m n u lu i d esch isă în f le x ie fo rţa tă . B . A rtic u la ţ ia m e d io c a rp ia n ă , d e s c h isă în e x te n s ie

fo rţa tăAmbele articulaţii au fost deschise la un nivel al mişcărilor lor mai mare decât normal, pentru a evidenţia suprafeţele articulare. Articulaţia pumnului a fost

deschisă in flexie, deoarece flexia ia naştere la acest nivel. Articulaţia mediocarpiană a fost deschisă in extensie, deoarece extensia ia naştere la acest nivel. In imaginea A se observă feţele articulare proximale ale oaselor scafoid (21), semilunar (13) şi piramidal (24), iar in imaginea B se observă feţele articulare distale (mediocarpiene).

1 Discul articular2 Osul capitat

7 Muşchiul extensor al degetelor8 Tendonul muşchiului flexor radial al

al degetelor 12 Osulhamat 19

palmarFaţa radială pentru osul semilunar

3 Muşchiul extensor scurt radial al carpului 13 Osul semilunar 20 Faţa radială pentru osul scafoidcarpului 9 Tendonul muşchiului flexor ulnar al 14 Nervul median 21 Osul scafoid

4 Muşchiul extensor lung radial al carpului calpului 15 Arcul venos palmar 22 Procesul stiloid al radiusului5 Muşchiul extensor ulnar al carpului 10 Tendonul muşchiului flexor profund al 16 Tendonul muşchiului palmar lung 23 Procesul stiloid al ulnei6 Muşchiul extensor ai degetului mic degetelor 17 Artera radială 24 Osul piramidal

11 Tendonul muşchiului llexor superficial 18 Artera radială, ramura pentru arcul 25 Artera ulnară

FAŢA POSTERIOARĂ A POLICELUI DREPT D O R S A L P A L M A R

FAŢA ANTERIOARĂ] A POLICELUI DREPT1

D O R S A L

_________________________________________________________ ______I

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)

Page 150: Atlas de Anatomie

Radiografii ale articulaţiei pumnului şi mâinii. A . Incidcnţă dorsopalmară. B. La un copil de patru ani.C. Incidenţă oblică. 1). Incidcnţă posteroantcrioară.E. Incidcnţă laterală

Comparaţi epijizele metacarpienelor şi falangelor din imaginea B cu oasele de la pagina 104. J şi K.

Epifiza extremităţii inferioare a radiusului este vizib ilă radiografie Ia doi ani, iar cea a ulnei Ia şase ani. Primul os carpian v iz ib il radiografie este osul capitat (la un an).

1 Baza metacarpianului I2 Baza falangei3 Baza metacarpianului III4 Osul capitat5 Falanga distală a mediusului6 Falanga distală a poiiceiui7 Osul hamat8 Capul metacarpianului I9 Capul falangei

10 Capul metacarpianului III11 Capul ulnei12 Cârligul osului hamat13 Osul semilunar14 Falanga mijlocie a mediusului

15 Osul pisiform16 Poziţia discului articulaţiei

radioulnare distale17 Falanga proximală a mediusului18 Falanga proximală a poiiceiui19 Osul scafoid20 Os sesamoid în tendonul

muşchiului flexor scurt al poiiceiui21 Diafiza falangei22 Procesul stiloid al radiusului23 Procesul stiloid al ulnei24 Osul trapez25 Osul trapezoid26 Osul piramidal

Fractura de os scafoid se produce la nivelul colului şi Iniţial este de dificil de diagnosticat. Apare o sensibilitate marcată a „tabacherei anatomice". Datorită lipsei de vascularizaţie a fragmentului proximal, complicaţia cea mai de temut a acestei fracturi este necroza avascularâ, Netratatâ, fractura poate conduce la osteoartrită.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 151: Atlas de Anatomie

Coaste tipice, vedere posterioară. A . Coasta V stângă (o coastă superioară tipică). B. Coasta VII stângă (o coastă inferioară tipică)

1 Unghiul costal2 Faţeta articulară a tuberculului3 Faţetele articulare ale capului4 Şanţul costal5 Creasta capului6 Colul coastei7 Faţeta nearticulară a tuberculului8 Diafiza coastei

Coastele tipicc sunt coastclc III - IX Coastele tipicc prezintă un cap cu două faţete articulare (3) şi un tubercul cu două faţete: articulară (2) şi ncarticulară (7) la unirea colului (6) cu diafiza(8). Diafiza are o faţă externă şi una internă, un unghi ( I ) şi un şanţ costal (4).La coastclc superioare, faţeta articulară a tuberculului este curbă (A2), dar devine plată la nivelul coastelor inferioare (132).

C. Articulaţia costovertebrală. Vedere superioară

r123456

Faţeta articulară a procesului transvers Faţeta articulară a tuberculului Colul coasteiFaţeta nearticulară a tubercululuiFaţeta articulară superioară a capului coasteiFaţeta costală superioară a corpului vertebral

Faţeta articulară inferioară a capului coastci sc articulează cu faţeta costală superioară (6) a corpului vertebral corespondent. Faţeta articulară superioară a capului coastci (5) sc articulează cu corpul vertebrei supraiaccntc. Acestea sunt articulaţiile capului coastei. Faţeta articulară a tuberculului coastei (2) sc articulează cu faţeta articulară a procesului transvers vertebral. Acestea sunt articulaţiile costotransverse. Articulaţiile capului coastei şi articulaţiile costotransvcrsc formează articulaţiile costovertebrale.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 152: Atlas de Anatomie

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 153: Atlas de Anatomie

Oasele toracelui

Coasta I (faţa internă) şi coasta II (faţa externă) stângi. A. Vedere superioara. B. Vedere inferioară

1 Unghiul costal2 Şanţul costal3 Şanţul pentru artera subclavie şi nervul toracic

T14 Şanţul pentru vena subclavie5 Capul coastei6 Colul coastei7 Tuberculul muşchiului scalen anterior8 Tuberozitatea muşchiului dinţat anterior9 Diafiza coastei

10 Tuberculul coastei

• Coasta II reprezintă originea unei părţi din primele fibre digitiforme şi a celei de a doua părţi a fibrelor digitiforme ale muşchiului dinţat anterior.• Coastele atipice sunt I, II, X, X I şi XII.• Coasta I are un cap cu o singură faţetă (A5), un singur tubercul proeminent (A 10) şi nu are nici unghi, nici şanţ costal. Diafiza are o faţă superioară ţi una inferioara.• Coasta II are un cap cu două faţete (B5), un unghi (B l) situat în apropierea tuberculului (B10), un şanţ costal lat (B2) situat posterior, o faţă externă ce priveşte în sus şi spre exterior şi o faţă internă care priveşte în jos şi spre interior.• Coasta X are un cap cu lina sau două faţete (C9), un tubercul cu sau fară faţetă articulară (C17) şi un şanţ costal (C3).

Coaste inferioare atipice. C. Coasta X, vedere posterioară. D. Coasta XI, vedere inferioară Coasta X II, eu inserţiile musculoligamentare. E. Vedere frontală. F. Vedere posterioară

1 Unghiul costal2 Aria acoperită de pleură3 Şanţul costal4 Ligamentul costotransvers5 Diafragma6 Muşchii erectori spinali7 Muşchii intercostali externi8 Muşchiul oblic extern9 Capul coastei

10 Muşchii intercostali interni11 Muşchiul latissimus dorsi12 Muşchiul ridicător al coastelor13 linia reflexiei pleurale14 Colul coastei15 Muşchiul pătrat lombar16 Muşchiul dinţat posteroinferior17 Tuberculul coastei

Coasta X I are un corp cu o singură faţetă (D9). nu are tubercul, dar are unghi (D l) şi un mic şanţ costal (D3). Coasta X II are un cap cu o singură faţetă (E9), dar nu arc tubercul, unghi şi şanţ costal. Dializa sc îngustează spre capctc, spre deosebire dc toate celelalte coaste, ale căror capete care sc lăţesc.

Coasta I (Faţa internă) şi coasta II (faţa externă) stângi. G. Vodere superioară. H. Vedere inferioară. Inserţii musculoligamentare Liniile aihastiv = linii epifizare: liniile veni - inserţiile capsulelor articulaţiilor costovertebrale

1 Aria acoperită de pleură2 Ligamentul costoclaviculai3 Muşchii şi membranele intercostale4 Ligamentul costotransvers lateral5 Muşchiul ridicător al coastelor6 Muşchiul scalen anterior7 Muşchiul scalen mijlociu8 Muşchiul scalen posterior9 Muşchiul dinţat anterior

10 Muşchiul dinţat posterosuperior11 Muşchiul subclavicular12 Ligamentul costotransvers superior13 Membrana suprapleurală

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 154: Atlas de Anatomie

Oasele toracelui

i

Sternul. A. Vedere frontală. B. Vedere posterioară.C. Vedere laterală dreaptă

1 Corp2 Incizura claviculară3 Incizura jugulară4 Manubriul5 Incizura pentru cartilajul costal V6 Incizura pentru cartilajul costal I7 Incizura pentru cartilajul costal IV8 Incizura pentru cartilajul costal VI9 Incizura pentru cartilajul costal III

10 Incizurile pentru cartilajele costale II11 Incizurile pentru cartilajele costale VII12 Unghiul sternal şi articulaţia manubriosternală13 Articulaţia xifosternală14 Procesul xifoid

Sternul este compus din manubriu (4), corp (1) şi procesul x ifo id (14).Corpul sternului (1) este format prin fuzionarea celor patru stemebre; dc obicei locurile de fuziune sunt marcate prin 3-4 lin ii transversale.Manubriul (4) şi corpul ( I ) sunt osoase, dar procesul x ifo id (14), care diferă dc la individ la individ ca formă şi dimensiune, este cartilaginos, deşi adesea prezintă urme dc osificare.Articulaţiile manubriosternală şi xifosternală (12 şi 13) sunt simfize, suprafeţele lor fiind acoperite de cartilaj hialin, ele fiind unite printr-un disc fibrocartilaginos.

Puncţia stemalâ: sternul are o măduvă hematopoietică bine dezvoltată chiar şi la adult şi de aceea este un loc de elecţie pentru bbpsie. Un alt loc de biopsie

q medulara este creasta iliacă posterioară.

Sternul. D . Vedere frontală. E. Vedere posterioară. Inserţii musculare

Aria acoperită de pleura stângă Aria acoperită de pleura dreaptă Aria în contact cu pericardul DiafragmaMuşchiul pectoral mare Muşchiul drept abdominal Muşchiul stemocleidomastoidian Muşchiul stemohioidian Muşchiul stemotiroidian

Cele două cavităţi pleuralc sunt în contact de la nivelul cartilajelor costale II până la nivelul cartilajelor costale IV (E2 şi I).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 155: Atlas de Anatomie

Fracturile costale şi/sau sternale sunt rezultatul accidentelor rutiere (când toracele se loveşte de volan) sau al sporturilor gen karate sau {udo. In ambele situaţii o complicaţie frecventă este pneumotoraxul, care permite intrarea aerului în cavitatea pleurală şi colabarea plămânului.

Costocondrita (sindromul Tietze) reprezintă inflamaţia articulaţiilor costocondrale şi costosternale. Adesea ea este confundată

. cu o boală cardiacă.

F. Apcrtura toracică superioară. Vedere anterosuperioară

Apertura toracică superioară are cam aceeaşi formă si dimensiune cu atc unui rinichi. Fiind delimitată dc vertebra toracică TI (6), coastcic şi cartilajele costale 1 (15 şi 3) şi marginea superioară a manubriului stcmal (incizura jugulară, 8). Ea nu este situată într-un plan orizontal, ci într-un plan înclinat anteroinferior. Cartilajul costal II (12) sc articulează cu manubriul şi corpul sternului (10 şi I) la nivelul articulaţiei manubriostemale (9). Articulaţia este un reper important, deoarece se poate palpa ca o creastă la nivelul unghiului dintre manubriu şi corp; coasta şi cartilajul costal II sc pot palpa lateral de acest reper. Celelalte coaste sc vor număra pornind dc la acest nivel în jos; coasta 1 şi cartilajul său sunt acoperite de claviculă şi se palpează cu dificultate.

1 Corpul sternului2 Articulaţia costocondrală3 Cartilajul costal I4 Articulaţia costocondrală I5 Articulaţia sternocoslală I6 Vertebra T17 Capul coastei I8 Incizura jugulară9 Articulaţia manubriostemală (unghiul Louis)

10 Manubriul sternal11 Colul coastei I12 Cartilajul costal II13 Coasta II14 Articulaţia sternocostalâ II15 Diafiza coastei I16 Capul sternal al claviculei17 Articulaţia sternoclaviculară

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 156: Atlas de Anatomie

" Repere de suprafaţă ale peretelui toracic şi ale sânului

10

A

11

A. Repere de suprafaţă ale inimii, plămânului şi pleurei stângi la femeie Linia albastra = inima; liniile punctate = pleura Poziţiile celor patru valve cardiace sunt indicate prin elipse, iar zonele de auscultaţie sunt indicate prin cercuri.

f >Articulaţia acromioclaviculară

2 Valva aorticâ3 Apexul cordului4 Areola mamară5 Glanda areolară6 Segmentul axilaral glandei

mamare7 Marginea coastei VIII8 Cartilajul costal IV9 Incizura jugulară

10 Articulaţia manubriosternală11 Punctul median al claviculei12 Valva mitrală13 Mamelon14 Valva pulmonară15 Cartilajul costal II16 Cartilajul costal VI17 Articulaţia stemoclaviculară18 Muşchiul stemocleidomastoidian19 Cartilajul costal III20 Valva tricuspidă21 Articulaţia xifosternală

JLocul de auscultaţie al zgomotelor cardiace: zgomotele cardiace se aud în anumite zone, în funcţie de fluxul sanguin prin valve. Astfel, valva aorticâ se auscultă cel mai bine în spaţiul II intercostal drept lateral de stern; valva pulmonară în spaţiul II intercostal stâng lateral de stern; valva tricuspidă pe linia mediană, la nivelul porţiunii inferioare a sternului; valva mitrală la nivelul apexului, în spaţiul IV sau V intercostal stâng, medial de mamelon3___________________

Articulaţi» manubriosternală (10) se poate palpa şi este un reper important pentru identificarea cartilajului costal 11 ( 15) care se articulează cu sternul la acest nivel (vezi pagina 149, F9, 14 şi 12).Picura şi plămânul ajung până la nivelul regiunii ccrvicalc, la 2,5 cm superior de treimea medială a claviculei.La nivelul liniei mcdioclavicularc marginea inferioară a pleurei ajunge la nivelul cartilajului costal V III; la nivelul lin iei mcdioaxilarc ajunge la nivelul coastei X. iar la

nivelul marginii laterale a muşchilor erectori spinali, la nivelul coastei X II. Marginea inferioară a plămânului este situată cu circa două coaste mai sus de linia de reflexie a pleurei.Posterior de stern, cavităţile plcuralc sunt adiaccntc pc linia medianii, dc la nivelul cartilajului costal II până la IV, dar ulterior se despart, datorită interpunerii inim ii in partea stângă.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 157: Atlas de Anatomie

Sânul 1Glanda mamară Ia femeie. B. Secţiune sagitală mediană. C. Disecţia porţiunii inferioare, vedere anteroinferioară. D . Xeromamografie

1 Ampula canalelor galactofore2 Ţesut glandular condensat3 Fascia muşchiului pectoral mare4 Ţesut adipos5 Sept fibros6 Canale galactofore7 Mamelon8 Muşchiul pectoral mare9 Spaţiul retromamar

Examenul sânilor: refracţia mamelonului sau a pielii este un semn ce trebuie luai in considerare deoarece poate indica o afecţiune gravă. La examenul sânilor, un timp important tl reprezintă examinarea ganglionilor axilari. „Coaja de portocală" este un edem al pielii sânului care apare în neoplasmul de sân. ca urmare a obstrucţiei limfaticelor. Retracţia pielii, în special când este asociată cu apariţia unui nodul fix, se poate datora contracţiei ligamentelor suspensoare ale mamelei, provocată de un proces patologic subiacent. Retracţia mamelonului poate fi congenitală şi nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare înainte de alăptare. Daca retracţia a apărui de curând, este un semn probabil de neoplasm.

Cancerul de sân este una din cele mai frecvente cauze de deces la femeile tinere. Localizarea de elecţie este cadranul superoextern, iar metastazele diseminează pe cale limfatică. Pentru stadializarea bolii este nevoie de excizia ganglionilor.

Mastectomia este procedeul chirurgical de excizie a glandei mamare. în prezent această operaţie a fost înlocuită de sectorectomie sau de excizia tumorii şi a ganglionilor limfatici axilari. Aceste procedee conservatoare sunt urmate de chimioterapie şi/sau radioterapie, în funcţie de stadiul tumorii şi de bolile asociate.

E. Drenajul limfatic al sânuluiLa nivelul sânului, există o reţea difuză de limfatice anastomozate intre ele; ele drenează inclusiv pielea, limfa putând ajunge în orice pane a corpului. Limfaticele mai mari drenează in ganglionii axilari, dar unele limfatice mediale trec de partea opusă a sternului, spre ganglionii parastemali din vecinătatea vaselor toracice interne. Acestea sunt localizările cele mai frecvente de unde neoplasmul niamar diseminează, dar f i alfi ganglioni pot f i afectaţi (in special in stadiile avansate de boală); aceşti ganglioni pot fi cei infradavicutari, supraclaviculari (cervicali profunzi), ganglionii mediastinali şi abdominali (transdiafragmalic sau de-a lungul tecii muşchiului drept abdominal). Poate apărea de asemenea şi diseminarea in sânul conlralateral.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 158: Atlas de Anatomie

Repere de suprafaţă ale peretelui toracic

A. Hetnitoragele drept. Vedere posterioară, cu braţele in abducţieCând braţele sunt in abducţie completă, marginea medială (vertebrală) a scapulei (5) formează un unghi de 60° cu verticala şi indică poziţia scizurii oblice a plămânului (linia discontinuă).

1 Muşchiul deltoid2 Spaţiul intercostal V3 Unghiul inferior al scapulei4 Muşchiul latissimus dorsi5 Marginea medială a scapulei6 Spina scapulei7 Procesul spinos al vertebrei T38 Muşchiul rotund mare9 Muşchiul trapez

Linia ce indică poziţia scizurii oblice a plămânului merge dc la nivelul procesului spinos al vertebrei T3 (7) până la nivelul cartilajului costal VI, la nivelul marginii laterale a sternului (vezi B). Când braţele sunt în abducţie completă, marginea vertebrală a scapulei (5) este un reper valoros pentru a evidenţia poziţia acestei scizuri.

B. Repere de suprafaţă ale hemitoracelui drept. Vedere laterală dreaptă, cu braţele în abducţieLinia neagră indică limita pleurei, iar linia verde indică limita inferioară a plămânului; se observă spaţiul liber dintre cele două, la nivelul porţiunii inferioare a toracelui, indicând recesul costodiafragmatic al pleurei, care nu conţine parenchim pulmonar. Scizurile transversă şi oblică sunt indicate prin linii discontinue verzi.

1 Margine costală2 Digitaţiile muşchiului dinţat anterior3 Muşchiul oblic extern

4 Planşeul axilei5 Muşchiul latissimus dorsi6 Muşchiul pectoral mare

Sciaira transversă a plămânului drept este reprezentată printr-o linie orizontală ce vine din posterior de la nivelul punctului de întâlnire al cartilajului costal IV cu linia ce corespunde scizurii oblice (descrisa în A) si merge spre anterior până la întâlnirea cu cartilajul costal VI. Triunghiul astfel t'omiat corespunde lobului mijlociu al plămânului drept, cu lobul superior situat deasupra scizurii transversc şi lobul inferior situat posteroint'crior dc scizura oblică.Plămânul stâng are doar un lob superior şi umil interior, ncavând deci scizură transversă; reperele de suprafaţă ale scizurii oblice sunt similare eu cele ale plămânului drept Asteriscurile reprezintă locurile unde marginile interioare ale plămânului şi pleurei intersectează coastele V III şi X la nivelul liniei axilarc mijlocii.

_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 159: Atlas de Anatomie

A. Muşchii toracclui. Muşchii intercostali externi şi interni stângi. Vedere frontală Muşchii pectorali ş i abdominali au fo s t îndepărtaţi, împreună cu vasele, nervii şi membranele intercostale, pentru a se evidenţia muşchii intercostali externi ş i interni (2 ş i 3).

1 Cartilajul costal VIII2 Muşchii intercostali externi3 Muşchii intercostali interni4 Cartilajul costal IX5 Cartilajul costal II6 Coasta II7 Cartilajul costal VII8 Unghiul sternal9 Cartilajul costal X

10 Procesul xifoid

Traumatismul toracic rezultă în urma fracturilor multiple cauzate de obicei de accidentele rutiere. Coastele fracturate se mişcă paradoxal In timpul respiraţiei, făcând respiraţia extrem de dificilă şi de dureroasă.a

1 Fibrele muşchilor intercostali externi (2) merg inferior şi medial, şi în upropierca articulaţiei costocomlriale (între 5 şi 6) se continuă cu membrana inicrcostalâ anterioară (aici ea a fost îndepărtată); această membrană este o formaţiune subţire, formată din ţesut conjunctiv, prin care se pot vedea muşchii intercostali interni (3) subiacenţi.Fibrele muşchilor intercostali interni (3) merg inferior şi lateral. In porţiunea anterioară sunt acoperiţi de membranele intercostale anterioare, iar în porţiunea posterioară a toracelui sc continuă cu membrana intercostală posterioară. Diferenţa de traiect a fibrelor musculare permite deosebirea cclor două grupe musculare: inferior şi medial pentru muşchii intercostali externi (2), inferior şi lateral pentru muşchii intercostali interni (3).Cartilajul costal V II (7) este ultim ul cartilaj care se articulca/ă cu sternul şi, împreună cu cartilajele V III,IX şi X ( 1.4 şi 9) formează marginea costală.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 160: Atlas de Anatomie

Peretele toracic

I

Muşchii toracclui. Muşchii intercostali drepţi. A. Vedere din exterior. B. Vedere dinspre interior In imaginea A, fiecare spaţiu intercostal a fost disecat la un anumit nivel, pentru a se evidenţia de sus in jos muşchii intercostali externi (2). interni(9), intimi (8) şi pleura (10). Vasele şi nervii intercostali se găsesc între muşchii intercostali interni şi intimi; nervul intercostal (12) se vizualizează in spaţiul intercostal VI, imediat sub coasta VI (13), fiind aşezat pe fa ţa externa a muşchiului intercostal intim (8), în timp ce artera şi vena sunt situate in şanţul costal. Vasele şi nervul se observa şi în spaţiul intercostal V, privit dinspre interiorul toracelui (ca in B); aici pleura şi muşchii intercostali intimi au fost îndepărtaţi, iar vasele (5 şi 4) şi nervul intercostal V (3) se găsesc pe faţa internă a muşchiului intercostal intern (9).

1 Coasta VIII2 Muşchii intercostali externi3 Nervul intercostal V4 Artera intercostalâ posterioară V5 Vena intercostalâ posterioară V6 Coasta V7 Coasta IV8 Muşchii intercostali intimi9 Muşchii intercostali interni

10 Pleura11 Coasta VII12 Nervul intercostal VI13 Coasta VI

Muşchii intercostali interni sc continua posterior cu membrana intercostalâ posterioară. care este acoperită de capetele mediale ale muşchilor intercostali externi (2).

Anestezia nervilor intercostali se face utilizând un agent anestezic la orice nivel pe traiectul nervului intercostal, în şanţul

, costal, imediat inferior de coastă.

Sindromul „coastei crepitante“ este o formă de costocondrită a marginii costale, datorată subluxaţiei coastei şi iritării consecutive a nervilor intercostali. Se poate confunda clinic cu afecţiuni ale etajului abdominal superior.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 161: Atlas de Anatomie

j

Peretele toracic

V ' î ■îJi^g£ig- S SW T . J . --- - •_ j _ ■ Ş g ş g y ^Jfeaag i

î i ' " ,|E 5£ ~ î : ■ '«-SEfr-.-.

r

A . M u şc h ii to ra c e lu i . M u şc h iu l tra n sv e rs to ra c ic , v ed e re p o s te r io a ră (d in in te r io r)Această imagine evidenţiază fata internă a peretelui toracic, cu jumătatea dreaptă a sternului şi peretele toracic adiacent, şi cu pleura excizatâ. Se observă artera toracică internă (4) trecând profund de muşchiul transvers toracic (7, denumit în trecut muşchiul stemocostal).

■ Muşchiul transvers toracic (A7) se găseşte în acelaşi plan cu muşchii intcrcostali intim i la nivelul peretelui lateral toracic (B3) şi cu muşchii subcostali la nivelul peretelui posterior (B4).

* Muşchii subcostali (B4) sc întind la nivelul mai mullor coastc. împreună cu muşchii intercostali interni (B3) ci sunt adesea slab dezvoltaţi sau chiar absenţi în porţiunea superioară a toracelui.

1 Corpul sternului2 Diafragma3 Muşchii intercostali interni4 Artera totacică internă5 Coasta II6 Coasta VI7 Fascicule ale muşchiului transvers toracic8 Unghiul sternal9 Procesul xifoid

B. M u şc h ii to ra ce lu i. M u şch ii sub co sta li şi in te rc o s ta li in tim i in fe rio ri s tâng i Această imagine a porţiunii inferioare a hemitoracelui stâng este vizualizată din antcrola- teral dreapta, cu corpurile vertebrale (2) secţionate, c u pleura, vasele şi nervii îndepărtaţi, pentru a evidenta muşchii intercostali intimi (3) şi subcostali (4).

1 Coasta VIII2 Vertebra T83 Muşchii intercostali intimi4 Muşchii subcostali

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 162: Atlas de Anatomie

Viscerele toracelui

1 Diafragma2 Ligamentul falciform3 Pericardul fibros4 Lobul inferior al plămânului stâng5 Lobul inferior al plămânului drept6 Lobul hepatic stâng7 Linia de reflexie a pleurei stângi8 Linia de reflexie a pleurei drepte9 Lobul mijlociu al plămânului drept

10 Scizura oblică11 Scizura oblică a plămânului drept12 Pleura acoperind pericardul13 Pleurele dreaptă şi stângă în contact14 Lobul hepatic drept15 Lobul superior al plămânului stâng16 Lobul superior al plămânului drept17 Scizura transversă a plămânului drept

A . P lă m â n ii ş i p e r ic a rd u l. V edere fro n ta lăPereţii anteriori ai toracelui f i abdomenului au fost îndepărtaţi. Marginile secţionate ale pleurelor sunt adiacente (13). dar mergând inferior, anterior de pericard (3), ele se separă (1 şi 8).

• Pleurele se separă la nivelul cartilajului costal IV (intersectarea lui 13, 8 şi 7), prin interpunerea cordului. Dc aceea, por|iunca centrală a pericardului fibros (3) nu este acoperită dc pleură.

B . R a d io g ra f ia to ra c o p u lm o n a ră la co p ilPe această radiografie simplă se poate vedea timusul, sub forma unei pânze de corabie („semnulpânzei"), după cum este delimitat de linia discontinuă.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 163: Atlas de Anatomie

Inima.

Inima şi p e ric a rd u l. A . V ed ere fro n ta lă . B . C u u n re p e r în s in u s u l tra n sv e rs . C . Sinusul o b lic d u p ă în d e p ă r ta re a in im iiIn imaginea A, pericardul a fost secţionat şi reflectat posterior (23) pentru a se evidenţia faţa anterioară a inimii. Trunchiul arterei pulmonare (17) părăseşte ventriculul drept (22) anterior şi lateral stânga de aorta ascendentă (3), care este par (ia! acoperită de urechiuşa (5) atriului drept (I<S). Vena cavă superioară (25) se găseşte la dreapta aortei şi este acoperită în mare parte de pericard. Artera interventriculură anterioară (2), ramură a arterei coronare stângi şi vena cardiaca mare (7) se găsesc în şanţul interventricular, intre ventricufiî drept şi stâng (22 şi 11), în timp ce artera coronară dreaptă (19) se găseşte în şanţul atrioveniricu/ar dintre ventriculul drept (22) şi atriul drept (18). In imaginea B se observă doar porţiunea superioară a inimii cu un reper introdus în sinusul transvers, un spaţiu liber situat posterior de aorta ascendentă (3) şi de trunchiul pulmonarei (17). In imaginea C. inima a fost îndejyăriatâ din pericard, lăsând [H> loc doar orificiile vaselor mari. Linia punctată indică inserţia foiţei pericardului seros ce înveleşte aorta (3) şi trunchiul pulmonarei (17). Linia discontinuă indică inserţia foiţei pericardului seros ce înveleşte toate celelalte şase vase mari (cele patru vene pulmonare, 10,9, 20 şi 21 şi venele cave superioară şi inferioară, 25 şi 8). Spaţiul îngust dintre cele două foiţe este sinusul transvers. Linia continuă din imaginea C indică locul reperului din B. Suprafaţa de pericard (16) dintre venele pulmonare, care este delimitată superior de reflexia pericardului seros la nivelul feţei posterioare a inimii, este sinusul oblic.

\f 1 Vena cardiacă anterioară tendinos al diafragmei

2 Artera interventricularâ anterioara, 15 Pericard, reflectat lateral pesteramură a arterei coronare stângi plămân

3 Aorta ascendentă 16 Peretele posterior al cavităţii

4 Urechiuşa (auriculul) atriului stâng pericardice şi sinusul oblic

5 Urechiuşa (auriculul) atriului drept 17 Trunchiul arterei pulmonare

6 Diafragma 18 Atriul drept

i 7 Vena cardiacă mare 19 Artera coronară dreaplă

8 Vena cavă inferioară 20 Vena pulmonară dreaptă inferioară

9 Vena pulmonară stângă 21 Vena pulmonară dreaptăinferioară superioară

10 Vena pulmonară stângă 22 Ventriculul dreptsuperioară 23 Pericardul seros învelind

11 Ventriculul stâng pericardul fibros (reflectat lateral)12 Ramura marginală a arterei 24 Vena cardiacă mică

coronare drepte 25 Vena cavă superioară13 Reper în sinusul transvers

14 Pericard, fuzionat cu centrulJ

Marginea dreaplă a in im ii este formată dc atriul drcpl (A 18).Marginea stângă a in im ii este formată în principal din ventriculul stâng (A II) , iar în porţiunea superioară dc infundibulul ventriculului drept (A22) şi vârful urcchiuşii atriului stâng (A4).Marginea inferioară a in im ii este formată din ventriculul drept (A22) şi o mică parte din vârful ventriculului stâng (pagina 158, A2).

Exsudatul pericardic reprezintă acumularea de lichid în sacul pericardic, adică între foiţele viscerală şi parietală ale pericardului. Dacă se acumulează o cantitate mare de lichid poate apărea tamponada pericardică.

Tamponada pericardică se produce atunci când o cantitate mare de lichid, de obicei sânge, se acumulează la nivelul cavităţii pericardice, ducând la scăderea umplerii diastolice a inimii, la scăderea debitului cardiac şi tensiunii arteriale, tahicardie şi în final la stop cardiac, dacă exsudatul nu este

^aspirat prin puncţie.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 164: Atlas de Anatomie

Inima

Infarctul miocardic reprezintă necroza unei porţiuni de miocard, ca urmare a ischemiei progresive prelungite. Ocazional, zona de necroză se poate extinde ducând la subţierea peretelui şi formarea unui anevrism.

A . Inima. Vedere frontală, cu vasele dc sânge injcctatc cu colorant Arterele coronare au fo st injectate cu colorant roşu, iar venele cu colorant verde. Trunchiul arterei pulmonare (8) merge superior de la nivelul infundibulului (5) ventriculului drept (II), originea sa fiind situată anterior şi lateral stânga de originea aortei ascendente (3).

1 Artera interventriculară anterioară şi vena cardiacă mare, în şanţul interventricular

2 Vârful inimii3 Aorta ascendentă4 Auriculul atriului drept (deplasat lateral)5 Infindibulul ventriculului drept6 Ventriculul stâng7 Ramura marginală a arterei coronare drepte8 Trunchiul arterei pulmonare9 Atriul drept

10 Artera coronară dreaptă în şanţul atnoventricular anterior11 Ventriculul drept12 Vena cavă superioară

Faţa stemocostală sau anterioară a in im ii (ca la A , pagina 157 şi 158), este formală în principal de ventriculul <lrcpt ( A I I . D7) şi clin porţiuni ale ventriculului stâng (A6) şi atriului drept (A9 şi DIO).Vârful in im ii (A2) este format de ventriculul stâng.Baza in im ii este faţa sa posterioară, formată în principal dc atriul stâng (B8) şi dintr-o mică porţiune a atriului drept (B13).Faţa inferioară sau diafragmatică a in im ii este formată dc ambii ventriculi (B IO şi B l5). dar în special dc ventriculul stâng.

Bypass-ul coronarian este intervenţia chirurgicală care se efectuează pentru a revasculariza miocardul situat distal de o arteră coronară stenozată. în ultimii 30 de ani au existat mai multe tehnici dar cea mai utilizată foloseşte artere toracice interne, care sunt desprinse de la nivelul peretelui toracic anterior şi anastomozate cu segmente de arterâ coronară situate distal de

i stenoză.

B. Inima. Vedere posterioară, cu vasele de sânge injectate cu colorant

r1 Auriculul atriului stâng2 Sinusul coronar în şanţul atnoventricular posterior3 Vena cardiacă mare şi artera interventriculară anterioară4 Vena cardiacă şi artera circumflexă (ramură a arterei

coronare stângi)5 Vena pulmonară stângă inferioară6 Vena pulmonară dreaptă superioară7 Vena cavă inferioară8 Atriul stâng9 Artera pulmonară stângă

10 Ventriculul stâng11 Vena cardiacă mijlocie şi artera interventriculară posterioară

în şanţul interventricular posterior12 Vena posterioară a ventriculului stâng13 Atriul drept14 Artera pulmonară dreaptă15 Ventriculul drept16 Vena pulmonară stângă superioară17 Vena pulmonară dreaptă superioară18 Vena cavă superioară

ICreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 165: Atlas de Anatomie

Inima ■

C. Atriul drept. Vedere anterolaterală dreaptăPereţete anterior a fost secţiona, in apropie,™ marginii sale stângi ţi apoi reflectat spre dreapta, pentru a se evidenţia „ fa,a sa Merna ceasta lermmata (2) care este verticală fi muşchii pecii,,ati (7). care sunt orizontali. Fosa ovală (3) «• află Iu nivelul' sepudut „ueratna,.,,ar deschiderea sinus,,U cowar (6) se aflălautral stânga de deschide™ venei c a v e lfirlX

1 Auriculul2 Creasta terminală3 Fosa ovală4 Vena cavă inferioară5 Limbul fosei ovale6 Deschiderea sinusului coronar7 Muşchii pectinaţi

8 Localizarea nodului atnoventricular

9 Localizarea tuberculului venos10 Vena cavă superioară11 Valva tricuspidă12 Valva sinusului coronar13 Valva venei cave inferioare

' Tuberculul venos, care este arareori prezent la om (9), poate fi folositor fătului pentru a direeţiona sângele de la nivelul venei cave superioare spre orific iu l tricuspid.

Fosa ovala (3) formează o parte din septul intcratrial serveşte în viaţa intrauterini la formarea septului primar.

Limbul (5), carc formează marginea fosei ovale (3). reprezintă marginea Ulterioara a septului secundar din via|a intrauterină. înainte ca cele două septuri s,i fuzioneze (la naştere), spa|iul dintre ele formează foramen ovale.Nodul sinoatrial (NSA. nu este ilustrat) se găseşte în profunzimea peretelui atrial anterior, la capătul superior al crestei terminale, imediat inferior de deschiderea venei cave superioare.

Nodul atnoventricular (NAV, 8) se găseşte în profunzimea septului intcratrial, imediat superior şi la stânga de deschiderea sinusului coronar (6).

D . V en tricu lu l d re p t. V ed ere fro n ta lă

1 Cuspa anterioară a valvei tricuspide2 Muşchiul papilor anterior3 Aorta ascendentă4 Auriculul atriului drept5 Cordaje tendinoase6 Vena cavă inferioară7 Infundibulul ventriculului drept8 Muşchiul papilar posterior9 Trunchiul arterei pulmonare

10 Atriul drept11 Bandeletă septomarginală12 Vena cavă superioară13 Trabecule la nivelul septului interventricular

' Bandetcta septomarginală ( II) , care conduce o parte din ramul drept al fasciculului atnoventricular de la septul interventricular ( 13) la muşchiul papilar anterior (2), este cunoscută şi sub denumirea de bandcieta moderatoare.Cordajelc tendinoase (5) fac legătura între cuspele valvei tricuspide şi muşchii papilari.Muşchiul papilar anterior (2) este mai mare şi sc prinde de cuspelc tricuspide anterioară ( I ) şi posterioară.Muşchiul papilar posterior (8) este mai mic şi sc prinde de cuspele posterioară şi septalâ.Există câţiva muşchi papilari mari care se prind de cuspele septalâ şi anterioară.Muşchiul papilar posterior (8) se numeşte posterior deoarece este situat posterior dc cuspa anterioară ( I ), dar poate fi la fel de bine denumit şi inferior, dcoarccc sc găseşte la nivelul planşeului ventricular.

Pacemaker-ul este un aparat care generează impulsuri electrice şi care este implantat subcutanat, fiind legat printr-un fir de ţesutul cardiac. Rolul său este de a menţine un ritm cardiac normal. Procedeul de inserţie este simplu, aparatul fiind aşezat la nivelul muşchiului pectoral mare.

Bolile valvulare, o complicaţie frecventă a reumatismului articular acut, produc insuficienţe la nivelul valvelor mitrală şi aorticâ. Acest lucru se poate decela cu uşurinţă prin ecocardiografia Doppler.

Hipertrofia ventriculară reprezintă mărirea masei miocardice a ventriculului. Cauzele cele mai frecvent sunt ischemia, cardiomiopatia şi bolile valvulare.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 166: Atlas de Anatomie

A. Ventriculul stâng. Vedere inferolaterală stângă Ventriculul afost deschis prin îndepărtarea pereţilor lateral stâng, anterior şi posterior şi este privii din inferior spre superior spre faţa inferioară a cuspelor valvei mitrale (I şi 7), care sunt prinse de muşchii papilari anterior şi posterior (3 şi 8) prin cordajele tendinoase (6). Cuspa posterioară (7) este în marc parte acoperită de cea anterioară (I).

Cuspa anterioară a valvei mitraleArtera interventriculară anterioară, ramură aarterei coronare stângiMuşchiul papilar anteriorPeretele ventricular anteriorAuriculul atriului stângCordajele tendinoaseCuspa posterioară a valvei mitraleMuşchiul papilar posterior

Inima. B. Secţiune coronală prin ventricul. C . Imagine dc RMN axială In imaginea B, inima a fost secţionată in două printr-un plan corona!; aceasta este secţiunea posterioară, privită din anterior spre posterior. Secţiunea a trecui imediat anterior de cuspa anterioară a valvei mitrale (!) şi de cuspa posterioară a valvei aortice (II). Comparaţi cu imaginea de RMN din C.

Cuspclc valvelor aortică şi pulmonară sunt denumite asfcl după denumirea lor anatomică oficială, dar unii autori englezi foloscsc şi denumiri diferite:

Injecţiile intracardiace: in urgenţe este nevoie uneori de administrarea intracardiacă de medicamente. în acest scop acul este introdus prin peretele toracic anterior la dreapta sternului.

Denumire Denumireoficială alternativă

Dreaptă AnterioarăCuspclc Stângă Stângă posterioarăaortice Posterioară Dreaptă posterioară

Stângă PosterioarăCuspclc Anterioară Stângă anterioarăpulmonare Dreaptă Dreaptă anterioară

1 Cuspa anterioară a valvei mitrale2 Muşchiul papilar anterior3 Aorta ascendentă4 Cordajele tendinoase5 Vena cavă inferioară6 Ramurile arterei coronare stângi şi vena cardiacă

mare7 Peretele ventriculului stâng8 Porţiunea membranoasă a septului interventricular9 Porţiunea musculară a septului interventricular

10 Deschiderea sinusului coronar11 Cuspa posterioară a valvei aortice12 Cuspa posterioară a valvei tricuspide13 Muşchiul papilar posterior14 Atriul drept15 Peretele ventricular drept16 Cuspa septală a valvei tricuspide

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 167: Atlas de Anatomie

D . V alva tr ic u sp id ă , p r iv ită d in in te r io ru l a tr iu lu i d re p tAtriul a fost deschis prin secţionarea peretelui anterior (2) şi apoi porţiunea secţionată afost reflectată in exterior, astfel încât se poate vedea fa ţa atrialâ a orificiului atrioventricular drept, înconjurat de cele trei cuspe ale valvei tricuspide - anterioară (I), posterioară (7) şi septală (8).

Df i .

1 Cuspa anterioară a valvei tricuspide 6 Muşchii pectinaţi2 Peretele anterior al atriului drept 7 Cuspa posterioară a valvei3 Auriculul atriului drept tricuspide4 Creasta terminală 8 Cuspa septală a valvei tricuspide5 Septul interatrial 9 Vena cavă superioară

Cuspa posterioară (7) a valvei tricuspide este cca mai mică dintre cuspclc valvei tricuspide.

E . V alve le p u lm o n a re , a o r t ic ă §i m itra lă . V edere s u p e r io a ră Trunchiul arterei pulmonare (12) şi aorta ascendentă (3) a fost secţionat imediat superior de nivelul celor tivi cuspe ale valvelor pulmonară (7, 2 şi 15) şi aortică (14, 10 şi 6). Porţiunea superioară a atriului stâng (5) a fost îndepărtată pentru a se evidenţia faţa superioară a cuspelor valvei mitrale (II şi 1).

1 Cuspa anterioară a valvei mitrale2 Cuspa anterioară a valvei

pulmonare3 Aorta ascendentă4 Auriculul atriului drept5 Atriul stâng6 Cuspa stângă a valvei aortice7 Cuspa stângă a valvei pulmonare8 Reper în ostiumul arterei coronare

V ______________ _________

drepte9 Ostiumul arterei coronare stângi

10 Cuspa posterioară a valvei aortice11 Cuspa posterioară a valvei mitrale12 Trunchiul arterei pulmonare13 Atriul drept14 Cuspa dreaptă a valvei aortice15 Cuspa dreaptă a valvei pulmonare16 Vena cavă superioară

F. R eţeaua f ib ro a să a in im iiInima este văzută din posterolateral dreapta, după îndepărtarea ambelor atrii, privind inferior spre inelul fibros (4) cc înconjoară orificiile valvelor mitrală şi tricuspidă şi care formează locul de inserţie al cuspelor valvulare. Cuspele valvei pulmonare (7, 2 şi 13) se văd la nivelul porţiunii superioare a infundihulului ventriculului drept (5), iar cuspele valvei aortice (12, 9 şi 6) au fo st disecate de pe porţiunea iniţială a aortei ascendente. 13 .

1 Cuspa anterioară a valvei mitrale2 Cuspa anterioară a valvei pulmonare3 Cuspa anterioară a valvei tricuspide4 Inelul fibros5 Infundibulul ventriculului drept6 Cuspa stângă a valvei aortice7 Cuspa stângă a valvei pulmonare8 Trigooul fibros stâng

9 Cuspa posterioară a valvei aortice10 Cuspa posterioară a valvei mitrale11 Cuspa posterioară a valvei tricuspide12 Cuspa dreaptă a valvei aortice13 Cuspa dreaptă a valvei pulmonare14 Trigonul fibros drept15 Cuspa septală a valvei tricuspide

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 168: Atlas de Anatomie

Angioplastia coronariană transluminalâ percutană (PTCA) este un procedeu similar coronaroangiografiei, prin care un cateter este introdus, de obicei prin artera femurală, până la nivelul arterei coronare stenozate. La capătul cateterului există un balon care prin

, umflare duce la lărgirea stenozei.

Coronaroangiografia este o imagine radiologică a circulaţiei coronariene. Ea se efectuează prin introducerea unui cateter prin artera femurală, până la nivelul aortei. Vârful cateterului este plasat în dreptul ostiumului coronarian şi substanţa de contrast se injectează în artera coronară respectivă. Această tehnica este folosită pentru a evidenţia zonele de stenoză din artera coronară, care se vor manifesta clinic prin angină pectorală sau infarct miocardic.

A . C o ro n a ro a n g io g ra f ic a a r te re i c o ro n a re s tân g i, in c id e n ţă o b lic ă a n te ro la te ra lă d reap tă . B . M ulaj al a rte re i c o ro n a re , v e d e re f ro n ta lă . C . C o ro n a ro - an g io g ra f ie a a r te re i c o ro n a re d re p te , in c id e n ţă o b lic ă a n te ro la te ra lă s tân g a

r1 Artera interventriculară anterioară (ramură a arterei coronare stângi)

2 Aorta ascendentă3 Artera nodului atrioventricular4 Artera circumflexă (ramură a arterei coronare stângi)5 Conul arterial6 Artera diagonală7 Artera coronară stângă8 Ramura marginală a arterei coronare drepte9 Artera marginală obtuză

10 Artera interventricularâ posterioară (ramură a arterei coronare drepte)

11 Artera coronară dreaptă12 Artera nodului sinoatrial

Ramurile (arterele) intcrvenlricularc sc mai numesc şi ramuri (artere) dcsccndcnlc: artera interventriculară anterioară = artera descendentă anterioară stângă; artera interventriculară posterioară = artera descendentă posterioară.

Angina pectorală se manifestă prin durere retrostemalâ intermitentă, tranzitorie, fiind declanşată de efort şi care este produsă de insuficienţa coronariană datâ de

. aterosclerozâ.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 169: Atlas de Anatomie

Inima

Ecocardiografie Doppler. D. Axul apical lung - ventriculul stâng. E. Imagine suprastcrnală a arcului aortic

1 Arcul aortic2 Aorta ascendentă3 Trunchiul brahiocefalic4 Aorta descendentă5 Atriul stâng

6 Artera carotidă comună stângă7 Artera subclavie stângă8 Ventriculul stâng9 Valva mitrală10 Poziţia traductorului

Codul culorilor: roşu = sângele ec vine spre traductor; albastru = sângele cc sc depărtează dc traductor.Această tehnică permite vizualizarea anatomică şi fiziopalologică a vaselor sanguine la un pacicnt. ară a-l expune la iradiere.

F. Mulaj al inimii şi vaselor mari. Vedere posteroinferioarăAcest mulaj evidenţiază sinusul coronar (4) in şanjul atrioventricular şidiferitele lui tributare.

1 Aorta ascendentă2 Auriculul atriului stâng3 Artera circumflexa (ramură a arterei coronare stângi)4 Sinusul coronar5 Vena cardiacă mare6 Vena cavă inferioară7 Atriul stâng8 Artera coronară stângă9 Venele pulmonare stângi

10 Ventriculul stâng11 Vena cardiacă mijlocie12 Vena oblică a atriului stâng13 Artera interventriculară posterioară14 Vena posterioară a ventriculului stâng15 Trunchiul arterei pulmonare16 Atriul drept17 Venele pulmonare drepte18 Vena cavă superioară

Baza in im ii (ca si baza prostatei) este fa|a posterioară, formată în special dc atriul stâng (F7). Baza nu este porţiunea in im ii care uneşte vărsarea venei cave superioare şi einergenţele aortei şi trunchiului pulmonarei; această porţiune nu are o denumire specială.Vena oblică a atriului stâng (F I2) este foarte mică şi marchează locul unde vena cardiacă mare (F5) devine sinusul coro»ar(F4) dar in mulajul din figura Fjoncţiunea lor este deplasată neobişnuit de mult spre dreapta, astfel încât vena posterioară a ventriculului stâng (F14) sc uneşte în locul sinusului coronar cu vena cardiacă mare (F5). 'Sinusul coronar (F4). care primeşte marc parte a sângelui venos al inim ii, se găseşte în porţiunea posterioară a şanţului atrioventrieular. între atriul şi ventriculul stâng (pagina 158. B2) şi sc deschide în atriul drept (pagina 159, C6).Tributarele sinusului coronar suni în mod obişnuit vena cardiacă mare (F5). vena cardiacă m ijlocie (F I I) , vena cardiacă mică, (pagina 157, A24) vena posterioară a ventriculului stâng (F 14) şi vena oblică a atriului stâng (FI 2).Adesea, vena cardiacă mică sc varsă direct în atriul drept, nu în sinusul coronar,

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 170: Atlas de Anatomie

Mediastinul

B . H ilu l p u lm o n a r d re p t ş i m e d ia s tin u lLa o piesă anatomică similară cu cea din A, mare parte a pleurei a fost îndepărtată pentru eviden/ierea structurilor subiacente. Vena azygos (!) descrie o curbă pe deasupra elementelor componente ale hilului pulmonar, pentru a se vărsa in vena cavă superioară (23). Elementele de la nivelul superior al hilului sunt artera (2) fi bronhia (22) pentru lobul superior al plămânului. Vena pulmonară superioară dreaptă (16) este situată anterior de artera pulmonară dreaptă, iar vena pulmonară inferioară divaptă (10) este elementul cel mai inferior al Itilului. Deasupra civsei venei azygos, traheea (26) in contact cu nervul vag drept (17) este situată anterior de esofag (7). O parte din prima coastă a fost îndepărtată după secţionare, pentru a expune structurile situate anterior de colul său (6) - trunchiul simpatic (25). vena intercostală supremă (24), artera intercostalâ superioară (20) f i ramura ventrală a primului nerv toracic (27). Nervul laringeu recurent drept (14) „ia la braţ", inferior, artera subclavie dreaptă(15). Nervulfrenic drept (II) mage inferior, trecând peste vena cavă superioară (23) f i pericardul ce corespunde atriului drept (8) f i apoi perforează diafragma, posterior de vena cavă inferioară (5). Rumuri de la trunchiul simpatic (3) trec lateral de corpurile vertebrale, superficial faţă de arteivle f i venele intercostale posterioare (ca in 19 fi 18) şi formează nervul splanhnic mate. Porţiunea inferioară a esofagului (7). situată posterior de eoni şi hilttrile pulmonare, are vena azygos (!) pe partea sa dreaptă.

A . H ilul p u lm o n a r d re p t ş i p ic u ra m e d ia s tin a lăin această imagine este prezentată partea dreaptă a mediustinului după îndepărtarea plămânului, dar cu pleura parietală intactă (corpul in decubitdorsal f i capul înclinat spre stânga)

f ---------------------------------1 Vena azygos2 Ramura din artera pulmonară

dreaptă pentru lobul superior3 Ramuri ale trunchiului simpatic pentru

nervul splanhnic mare4 Diafragma5 Vena cavă inferioară6 Colul primei coaste7 Esofagul8 Pericardul corespunzător atriului

drept9 Pleura costală

\ _______________________

. \

10 Vena pulmonară inferioară dreaptă11 Nervul frenic drept12 Bronhia principală dreaptă13 Artera pulmonară dreaptă14 Artera subclavie dreaptă15 Vena pulmonară superioară dreaptă16 Nervul vag drept17 Vasele intercostale posterioare drepte

VI, acoperite de pleura parietală18 Bronhia lobară superioară19 Vena cavă superioară20 Trunchiul şi ganglionul simpatic

____ J

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 171: Atlas de Anatomie

Mediastinul

- " C t ^ '

EL

Exsudatul pleural reprezintă acumularea lictiidJui In cavitatea pleuralâ (situată între straturile visceral şi parietal ale pleurei).

1 Vena azygos 14 Nervul laringeu recurent drept2 Ramură din artera pulmonară dreaptă 15 Artera subclavie dreaptă

pentru lobul superior 16 Vena pulmonară superioară dreaptă3 Ramuri ale trunchiului simpatic pentru 17 Neivul vag drept

nervul splahnic mare 18 Artera intercostală posterioară4 Diafragma dreaptă VI5 Vena cavă inferioară 19 Vena intercostală posterioară dreaptă VI6 Colul primei coaste 20 Artera intercostală superioară7 Esofagul 21 Vena intercostală superioară8 Pericardul corespunzător atriului drept 22 Bronhia lobară superioară9 Pleura (margine secţionată) 23 Vena cavă superioară

10 Vena pulmonară inferioară dreaptă 24 Vena intercostală supremă11 Nervul frenic drept 25 Trunchiul şi ganglionul simpatic12 Bronhia principală dreaptă 26 Traheea13 Artera pulmonară dreaptă 27 Ramura ventrală a primului nerv toracic

_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 172: Atlas de Anatomie

A . Ililu l p u lm o n a r s tâ n g ş i p ic u ra m c d ia s tin a lăIn această imagine este prezentată partea stângă a mediastinului, după îndepărtarea plămânului, dar cu pleura parietală intactă (corpul in decubit dorsal şi capul înclinat spre dreapta). Comparaţi această imagine cu cea din pagina alăturată la care pleura a fo st îndepărtată.

1 Arcul aortei2 Diafragma3 Vena pulmonară inferioară stângă4 Nervul frenic stâng şi vasele

pericardofremce5 Bronhia principală stângă6 Artera pulmonara stângă

7 Vena intercostală superioară stângă8 Vena pulmonară superioară stângă9 Nervul vag stâng

10 Pleura mediastinală şi pericardul acoperind ventnculul stâng

11 Esofagul12 Aorta toracică

Pc partea stângă, deasupra diafragmei, porţiunea inferioara a esofagului este situată intr-un trigon delimitat dc diafragmă inferior (A2), corei anterior (A 10 şi B24) şi aorta descendenta posterior (A 12 şi B27).

Pleurezia reprezintă inflamaţia dureroasă a pleurei. Durerea iradiază de la nivelul pleurei parietale la nivelul tegumentului ce

^ corespunde distribuţiei nervilor intercostali.

Pneumotoraxul reprezintă pătrunderea aerului între pleurele viscerală şi parietală. Se poate produce prin înjunghiere cu lezarea pleurei parietale sau, mai frecvent, prin ruperea spontană a unei alveole, cu lezarea pleurei viscerale.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 173: Atlas de Anatomie

B. Hilul p u lm o n a r s tâ n g şi m e d ia s tin u l In această imagine similară cu cea din pagina alăturată, mare parte a pleurei a fost îndepărtată pentru evidenţierea structurilor subiacente, vizualizate în A. Nervul vag stâng (21), încrucişează orcul aortei (3), având anterior de el nervul frenic |stâng 113); vena intercostalâ superioară (19) trece superficial de nervul vag şi profund de nervul frenic. Nervul laringeu recurent stâng (16) „ia la bral“ ligamentul arterial (22), în timp ce nervul vag trece posterior de elementele hilului pulmonar.Artera pulmonară stângă (15) este elementul superior al hilului, în timp ce vena pulmonară inferioară (II) este elementul inferior. Vena pulmonară superioară stângă (20) este situată anterior de bronhia principală. Duetul toracic (28) este situat posterior de marginea stângă a esofagului şi se vede originea arterei intercostale superioare stăngi (18) din trunchiul coslocervical(5) al arterei subclavii (17). In imagine există o comunicare anormală (4) între vena intercostalâ superioară stângă (19) şi vena hemiazygos (1). Deasupra diafragmei (nu se vede, fiind situată dincolo de marginea figurii, împreună cu porţiunea inferioară a nervului frenic, 13), esofagul (23) este deplasat spre stânga între cord şi pericard (24), anterior, şi aorta descendentă (27) posterior.

r 1 Vena hemiazygos accesorie 15 Artera pulmonară stângă2 Ligamentul longitudinal anterior | | Nervul laringeu recurent stâng3 Arcul aortei 17 Artera subclavie stângă4 Comunicarea între 19 şi 1 10 Artera intercostalâ superioară stângă5 Trunchiul costocervical 19 Vena intercostalâ superioară stângă6 Vena intercostalâ posterioară stângă V 20 Vena pulmonară superioară stângă7 Artera intercostalâ posterioară stângă IV 21 Nervul vag stâng8 Vena hemiazygos 22 Ligamentul arterial9 Vena brahiocefalicâ stângă 23 Esofagul

10 Artera carotidă comună stângă 24 Pericardul acoperind ventriculul stâng11 Vena pulmonară inferioară stângă 25 Pleura (margine secţionată)12 Artera toracică internă stângă 26 Trunchiul şi ganglionul simpatic13 Nervul frenic stâng 27 Aorta toracică14 Bronhia principală stângă 38 Duetul toracic

V

JCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 174: Atlas de Anatomie

Explorări imagistice ale mediastinului

M ediastinu l. A şi B . Im a g in i d e R M N , se c ţiu n i ax ia leSecţiunea din B este efectuată la nivelul arcului aortei (I), in timp ce in A este la un nivel mai înalt şi se observă cele trei ramuri mari ale arcului aortic (3, 4 şl 5).

1 Arcul aortei2 Vena azygos3 Trunchiul brahiocefalic4 Artera carotidă comună stângă

5 Artera subclavie stângă6 Esofagul7 Vena cavă superioară8 Traheea

C . R ad io g ra fie to ra c ic ăReperele de suprafaţă ale valvelor cardiace sunt reprezentate prin linii continue.

1 Valva aorticâ2 Apexul cardiac3 Valva mitrală4 Valva pulmonară

5 Atriul drept6 Articulaţia manubriosternală7 Valva tricuspidă

D . T o ra ce le . Im a g in e d e R M N , s e c ţ iu n e c o ro n a lăSecţiunea arată cordul şi vasele mari ale mediastinului, deasupra domurilor diafragmei (2) şi ficatului (4). Planul de secţiune trece prin ventriculul stâng (3) şi atriul drept (6).

Arcul aortic Domul diafragmei Ventriculul stâng BeatulTrunchiul arterei pulmonareAtriul dreptV ena cav ă su p erio a ră

Paralizia de nerv frenic determină paralizia domului diafragmatic ipsilaterai. Acest fapt se poate vedea radiologie urmărind mişcarea paradoxală, adică în loc să coboare în inspiraţie, diafragma ascensioneazâ, ca urmare a presiunii exercitate de viscerele abdominale subiacente.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 175: Atlas de Anatomie

I jT O £ | . IPlămânii

Traheea sc împarte în bronhiile principale dreaplă şi stângă (a şi e).Bronhia principală dreaptă (a) este mai scurtă, mai mare şi mai verticală decâtcca stângă (c).Bronhia principală stângă (e) este mai lungă şi mai îngustă şi are o poziţie mai transversală decât cea dreaptă. Corpii străini intră mult mai uşor în bronhia principală dreaptă dccât în cca stângă.Bronhia principală dreaptă (a) dă o bronhie lobară superioară (b) şi după ee sc divide în bronhiile lobarc mijlocie şi inferioară (c şi d) pătrunde în hilul plămânului drept.Bronhia principală stângă (c) sc divide în bronhiile lobarc superioară şi inferioară ( f şi g),apoi pătrunde în hilul plămânului.Ramurile bronhiilor lobarc sunt denumite bronhii segmentare şi fiecare meige la un segment pulmonar - segment bronhopulmor.ar. Bronhiile segmentare şi segmentele bronhopulmonare au denumiri similare şi cele zece segmente ale fiecărui plămân sunt numerotate şi denumite oficial (ca aici şi la pagina 170). Bronhiile segmentare ale plămânilor drept şi stâng sunt asemănătoare in esenţă, cu excepţia faptului că bronhiile apicală şi posterioară ale lobului superior al plămânului stâng provin dint-un trunchi comun care se numeşte bronhia apicopostcrioară, numerotată aici cu 1 şi 2; dc asemenea, nu există un lob mijlociu al plămânului stâng şi astfel segmentele corespunzătoare sunt numerotate la fel; şi, în sfârşit, bronhia bazală medială (7) a plămânului stâng are dc obicci aceeaşi origine ca şi cca bazală anterioară (8).Bronhia apicală (superioară) a lobului inferior (6) a ambilor plămâni. este prima sau cea mai înaltă ramură ce sc desprinde de pe faţa posterioară a arborelui bronşic, după cum sc vede în B. De aceea, în poziţia dc decubit dorsal, lichidul se poate acumula prin gravitaţie în această bronhie.

M ulaj a l tra h c c i in fe r io a re şi b ro n h iilo r . A. V crtica l, v e d e re a n te r io a ra . B. O blic , v e d e re la te ra lă s tâ n g ăBronhiile principale şi bronhiile lobare suni notate cu litere; bronhiile segmentare sunt notate cu numere/e lor convenţionale. în vederea laterală dinB, mulajul a fo st înclinat pentru a evita suprapunerile, iar ramura dreaptă se găseşte anterior faţă de cea stângă.

P L A M A N U L D R E P T

B ro n h ii lobarea P rincipală b L obară superioa ră c L obară m ijloc ie d L obară in ferioară

PLA M A N U L STÂNG

Principală Lobară superioară Lobară inferioară

B ro n h ii segmentare

Lobu l supe rio r1 A p ica lă2 P osterioară3 A n terioară

l.n h u l m ijlo c iu4 Laterală5 M edia lă

Lob in fe r io r6 A p ica lă (superioară )7 B azală m edială8 B azală an terioara9 B azală la terală

10 B azală posterioară

Lobu l superiorI & 2 A picopostcrioară3 A nterioară4 L ingulară superioară5 Lingulară inferioară

Lob in fe r io r6 A picală (superioară)7 B azală m edială8 B azală anterioară9 B azală laterală

10 B azală posterioară

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 176: Atlas de Anatomie

M ulaj al a rb o re lu i b ronşicBronhiile şi segmentele bhonhopulmonare au fost colorate şi denumite prin numerele lor convenţionale.

-SV-*-'t.-

Bronhoscopia este o tehnică ce foloseşte un instrument (bronhoscop) introdus prin cavitatea bucală pentru a examina traheea şi bronhiile principale. Carina în formă de furcă este o regiune aparte, important de observai. Dacă nodulii limfatici traheobronşici sunt măriţi, atunci marginea ascuţită a carinei devine rotundă, indicând adesea un cancer

^ p u lm o n a r . ___________________ _

PLĂMÂNUL DREPT

Lobul superior1 Apical2 Posterior3 Anterior

Lobul mijlociu4 Lateral5 Medial

Lobul inferior6 Apical (superior)7 Bazai medial8 Bazai anterior9 Bazai lateral

10 Bazai posterior

PLĂMÂNUL STÂNG

Lobul superior1 Apical2 Posterior3 Anterior4 Lingular superior5 Lingular inferior

v _

Lobul inferior6 Apical (superior)7 Bazai medial (cardiac)8 Bazai anterior9 Bazai lateral

10 Bazai posterior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 177: Atlas de Anatomie

J ljS e g m e n te le b ro n h o p u lm o n a rc ale p lăm ânu lu i drept. A . V edere an te rio a ră . B. V edere po ste rio ară

Lobul mijlociu4 Lateral5 Medial

Lobul inferior6 Apical (superior)7 Bazai medial8 Bazai anterior9 Bazai lateral

10 Bazai posterior

în peste 50% din cazuri poate exista o bronhie segm entară subapicală (subsuperioară) şi un segment bronhopulm onar omonim; în imagine, acest segment adiţional este reprezentat cu alb.Segmentul bazai posterior ( 10) este colorai cu două nuanţe dc verde diferite.

S e g m e n te le b ro n h o p u lm o n a rc a le p lăm ân u lu i stâng.C . V ed ere an te r io a ră . D. V edere p osterioară

Lobul superior1 Apical2 P osterio r3 Anterior4 Lingular superior5 Lingular inferior

Lobul inferior6 Apical (superior)7 Bazai medial (cardiac)8 Bazai anterior9 Bazai lateral

10 Bazai posterior

Segmentele apical şi posterior ( I şi 2) sunt ambele colorate în verde, având o bronhie comună apicopostcrioară (vezi pagina 169).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 178: Atlas de Anatomie

A . S egm en te le b ro n h o p u lm o n a re a le p lă m ân u lu i d rep t, v ed e re la tera lă . B . B ro n h o g ra f ie d re a p tă

y— ;-------------- \Lobul superior1 Apical2 Posterior3 Anterior

Lobul mijlociu4 Lateral5 Medial

Lobul inferior6 Apical (superior)7 Bazai medial8 Bazai anterior9 Bazai lateral

10 Bazai posterior

v____________ J

Pneumonia este o infecţie pulmonară de natură virală sau bacteriană, şi se prezintă la radiografie ca o opacitate în ţesutul pulmonar care în mod normal este radiotransparent.

3___ ___________________ ___________

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 179: Atlas de Anatomie

f . ' .1 -» “ , , *

»• tJSSt** *“ y/ 3? ~

Segmentele apical şi posterior (1 şi 2) sunt ambele eoloratc în verde, având o bronhie comună apicoposterioarâ (vezi pagina 169).

Plămânii

C . S eg m e n te le b ro n h o p u lm o n a re a le p lăm ânu lu i s tâ n g , v ed e re la tera lă . B . B ro n h o g ra fic stângă

Lobul superior1 Apical2 Posterior3 Anterior4 Lingular superior5 Lingular inferior

Lobul inferior6 Apical (superior)7 Bazai medial (cardiac)8 Bazai anterior9 Bazai lateral

10 Bazai posterior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 180: Atlas de Anatomie

A. Mulaj al arborelui bronşie şi vaselor pulmonare. Vedere anterioară Trunchiul pulmonar (6) se importe in arterele pulmonare stângă şi dreaptă (5 şi 8) şi aceste vase au fo st injectate cu colorant roşu. Cele patru vene pulmonare (9, 1. 2 şi 10) care merg în atriul stâng (3) au fost injectate cu colorant albastru. De notat că prin venele pulmonare circulă sânge oxigenat de la plămâni, şi de aceea ar trebui reprezentate aici cu culoare roşie: şi pentru că prin arterele pulmonare circulă sânge neoxigenat, acestea ar trebui reprezentate cu culoare albastră.

1 Vena pulmonară stângă inferioară2 Vena pulmonară dreaptă inferioară3 Atriul stâng4 Bronhia principală stângă5 Artera pulmonară stângă

6 Trunchiul arterei pulmonare7 Bronhia principală dreaptă8 Artera pulmonară dreaptă9 Vena pulmonară stângă superioară

10 Vena pulmonară dreaptă superioară11 Traheea

B. Hilurile pulmonare şi arterele bronşice. Vedere superolaterală dreapta tn B s-a efectuat o secţiune transversală la nivelul vertebrei toracice T3 (17), imediat deasupra arcului aortei (I). ale cărei trei ramuri mari au fost îndepărtate (8, (> şi3) şi liilul pulmonar a J'ost disecai de sus in jos. Esofagul (10) şi traheea (19) au fost împinse anterior pentru a se evidenţia arterele bronşice (11).

Arcul aortei Vena azygos Trunchiul brahiocefalic Artera lobară inferioară Bronhia lobară inferioară Artera carotidă comună stângă Nervul laringeu recurent stâng Artera subclavie stângă Bronhia lobară mijlocie Esofagul

11 Artera bronşică dreaptă12 Bronhia principală dreaptă13 Artera pulmonară dreaptă14 Nervul vag drept15 Bronhia lobară superioară16 Vena cavă superioară17 Vertebra T318 Duetul toracic19 Traheea20 Venele tributare ale venei

pulmonare inferioare

Embolismul puknonar reprezintă o afecţiune gravă, ce poate fi fatală; consta in migrarea unui trombus, desprins cel mai adesea de la nivelul membrului inferior sau al pelvisului, prin sistemul venos apoi prin partea venoasâ a cordului şi de aici prin trunchiul arterei pulmonare, determi-

i nând obstrucţia acestuia sau a ramurilor sale.

C . Im a g in e la p a ro s c o p ic ă a v en e i a z y g o s

1 Vena azygos2 Plămânul drept3 Vena cavă superioară4 Pleura viscerală

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 181: Atlas de Anatomie

i = f i i Plămânii.- ■■■ = •- -■=

D. Mulaj al arterelor pulmonare şi bronhiilor. Vedere anterioară. E. Arteriografie pulmonară Porţiunea superioară a trunchiului pulmonar (trunchiul arterei pulmonare) este văzută (lupă îndepărtarea porţiunii inferioare şi după bifuivareci trunchiului in arterele pulmonare stângă (4) şi dreaptă (8), anterior de porţiunea iniţială a bronhiei principale stângi ( 3 ) . Aceste v a s e pulmonare conţin sânge neoxigenat, de aceea ar f i trebuit să fie reprezentate cu culoare albastră, dar aici au fost injectate cu colorant roşu. Comparaţi aceste vase din mulaj, cil cele din arteriografia K.

1 Ramură a arterei pulmonare drepte pentru lobul superior

2 Bronhia principală inferioară

3 Bronhia principală stângă

4 Artera pulmonară stângă

5 Bronhia lobară mijlocie6 Trunchiul pulmonar7 Bronhia principală

dreaptă8 Artera pulmonară

dreaptă9 Bronhia lobară

superioară10 Traheea

V- A

/ i r ’'• !

F. Mulaj al bronhiilor şi arterelor bronşicc. Vedere anterioarăO parte din aortă II şi 10) afost injectată cu colorant ivşii pentru a se vizualiza arterele bronşice. Acestea merg de o b ice i posterior de bronhii şi ramurile lor, dar in această piesă sunt situate anterior.

\

/ - XV .

Arcul aortei Bronhia lobară inferioară Bronhia principală stângăBronhia lobară mijlocie Originea arterei bronşice stângi inferioare

6 Originea arterei

bronşice drepte7 Originea arterei

bronşice stângi superioare

8 Bronhia principală dreaptă

9 Bronhia lobară superioară

10 Aorta toracică11 Traheea

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 182: Atlas de Anatomie

TT—Plămânii

B. Faţa medială a plămânului stângComparaii cu plămânul drept din A ş i observaţi dimensiunea mare impresiunii lăsate de aortă pe plămânul stâng (B3)fată de mica impresiune a şanţului venei azygos de pe plămânul drept (Ai).

A. Faţa medială a plămânului dreptLa această piesă de disec/ie structurile adiacente rigide determină impresiuni pe fata medială a plămânului. Cea mai importantă caracteristică a părţii drepte este şanţul pentru vena azygos (3), situat posterosuperior de elementele hilului pulmonar (9. 2 şi I).

1 Ramuri ale bronhiei principale drepte2 Ramuri ale arterei pulmonare drepte3 Şanţul pentru vena azygos4 Şanţul pentru prima coastă5 Şanţul pentru artera subdavie

6 Şanţul pentru vena subclavie7 Şanţul pentru vena cavă superioară8 Aria esofagianâ şi traoeală9 Venele pulmonare drepte

10 Fisura transversă

1 Ramuri ale bronhiei principate stângi2 Ramuri ale arterei pulmonare stângi3 Şanţul pentru aortă4 Şanţul pentru prima coastă

5 Şanţul pentru artera subclavie stângă6 Venele pulmonare stângi7 Ganglioni limfatici, conţinând carbon8 Ligamentul pulmonar

Porţiunea superioară a feţei mediale a plămânului drept sc află în eontact cu esofagul şi traheea (A8), intre ele intcrpunându-sc numai pleura; pe partea stângă, artera subclavie (B5) (şi artera carotidă comună situată anterior) creează o distanţă între plămân şi aceste structuri.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 183: Atlas de Anatomie

A. Porţiunea inferioară a gâtului şi superioară a toracelui. Repere de suprafaţă Linia violetă indica Umilele pleurei şi plămânului (1). Vârful pleurei şi cil plămânului ajunge in regiunea gâtului, până Ui trei centimetri deasupra treimii mediale a claviculei. Porţiunea inferioară a venei jugulare interne (7) este situată posterior ele aria cuprinsă între capetele sternal (14) şi clavicular (3) ale muşchiului stemocleidomastoidian. Posterior de articulaţia sternoclaviculară (15) venele jugulară internă şi subclavie se unesc pentru a Jorma vena brahiocefalicâ. Traheea (ti) se poate palpa pe linia mediană, deasupra incizurii jugulare (9), iar arcul cartilajului cricoid (4) se află Ici 4 - 5 cm superior de incizura. Articulaţia manubriosternală este situată la nivelul celui dc-al doilea cartilaj costal ( l i ) şi anterior de marginea inferioară a corpului vertebrei toracice T4. Planul orizontal ce trece prin aceste puncte indică joncţiunea dintre porţiunile superioară şi inferioară ale mediastinului. Vena brahiocefalicâ stângă trece posterior de jumătatea superioară a manubriului şi se uneşte cu vena brahiocefalicâ dreaptă la nivelul marginii inferioare a primului cartilaj costal drept (pentru a Jorma vena cavă superioară). Punctul ce indică mijlocul manubriului (12) reprezintă cel mai înalt nivel al arcului aortei şi totodată originea trunchiului brahiocefalic. Compara fi unele caracteristici descrise aici, cu structurile din piesele de disec/ie de la paginile 178 şi 179.

1 Apexul pleurei şi plămânului2 Clavicula3 Capul clavicular al muşchiului stemocleidomastoidian4 Cartilajul cricoid5 Cartilajul costal IV6 Fosa infraclaviculară7 Vena jugulară internă8 Istmul glandei tiroide, acoperind traheea9 Incizura jugulară

10 Proeminenţa laringiană11 Articulaţia manubriosternală12 Punctul situat în mijlocul manubriului sternal13 Cartilajul costal II14 Capul sternal al muşchiului stemocleidomastoidian15 Articulaţia sternoclaviculară16 Fosa supradaviculară

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 184: Atlas de Anatomie

Mediastinul superior şi apertura toracică superioară

A. Disecţie Ia locul dc catcterizare a venei jugulare interne drepte, între cele două capetc ale muşchiului sternocleidomastoidian, cu acul direcţionat posterior şi uşor lateral

B. Disecţie la locul de cateterizare a venei jugulare interne, la marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidian, cu acul direcţionat către incizura jugulară a sternului

C. Disccţic la locul de cateterizare a venei brahiocefalice drepte, cu acul direcţionat spre unghiul sternal

Cateterizarea venei subclavii foloseşte raporturile vaselor cu faţa superioară a primei coaste, pentru a plasa un cateter venos central pe calea infradaviculară. Vârful acului trebuie poziţionat cât se poate de anterior, spre incizura jugulară, pentru a evita lezarea structurilor posterioare (apexul pulmonar, artera subclavie şi plexul brahial). Prin abordarea supraclaviculară acul pătrunde în originea venei brahiocefalice.

a_________________________

/1 Plexul brahial 8 Nervul frenic2 Vena brahiocefalică 9 Muşchiul scalen anterior3 Clavicula 10 Capul sternal a! muşchiului sternocleidomastoidian4 Capul davicular al muşchiului sternocleidomastoidian 11 Artera subclavie5 Vena jugulară externă 12 Vena subclavie6 Vena jugulară internă 13 Artera cervicală superficială7 Muşchiul omohioidian 14 Artera suprascapulară

DD. Disccţic la nivelul zonei de catcterizare infradaviculară a venei subclavii, situată inferior de punctul ce indică mijlocul claviculei, pe o linie ce trece imediat pe deasupra incizurii jugulare. O parte din muşchiul pectoral mare este desprins de pe claviculă iar fascia clavipectorală disecată, pentru a evidenţia vena subclavie situată profund de muşchi şi trecând inferior de claviculă.

1 Vena cefalică2 Clavicula3 Fascia clavipectorală4 Muşchiul deltoid5 Nervul pectoral lateral6 Muşchiul pectoral mare7 Muşchiul pectoral mic8 Vena subclavie9 Vasele toracoacromiale

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 185: Atlas de Anatomie

M e d a s tin u l s u p e r io r ş i a p e r tu ra to ra c ic ă su p e rio a ră

E . Apertura toracică şi mediastinul. Vedere anterioarăPernele toracic anterior şi capetele mediale ale claviculelor au fo st îndepărtate, dar o parte din pleura parietală (16) a J'ost conservată pe partea medială a fiecărui plămân. Vena jugulară internă dreaptă a fost de asemenea îndepărtată, evidenjiindu-se trunchiul tlmcervical (32) şi originea arterei toracice interne (9). Venele timidiene inferioare (7) au traiect inferior, trec peste trahee (33) pentru a se vărsa in vena brahiocefalicâ stângă (13). Timusul (31) a fo st separat de leşului adipos mediastinal: venele timice (30) intră in vena brahiocefalicâ stângă şi o arteră tunică aberantă (!) se desprinde din trunchiul

Tumora Pancoast este tumora apexului pulmonar, de obicei un carcinom bronhogenic. care comprimă plexul brahial şi trunchiul simpatic, determinând sindromul Horner.

Sindromul aperturii toracice, complex atât din punctul de vedere al terminologiei cât şi al patogenezei, consta din complicaţii nervoase sau vasculare ale membrului superior, cauzate de compresia vaselor subdavii şi/sau rădăcinilor nervoase ale plexului brahial în trigonul scalen, deasupra primei coaste. Cauzele incriminate mai frecvent sunt coastele cervicale sau compresia exercitată de osteofitele vertebrelor cervicale. Semnele clinice constau în extremităţi reci, parestezii sau paralizia degetelor IV şi V sau slăbiciunea muşchilor intrinseci ai mâinii.

Vestigiile timusului (3 1) sunt situate anterior de perieard, dar la copil, unde timusul este mult mai mare, poate ajunge mai sus, anterior de vasele mari, până la nivelul porjiunii inferioare a glandei tiroide (12).

Arteră timică aberantă Arcul cartilajului cricoid Artera cervicală ascendentă Trunchiul brahiocefalic Prima coastăArtera tiroidiană inferioară Venele tiroidiene inferioare

8 Vena jugulară internă9 Artera toracică internă

10 Vena toracică internă11 Istmul glandei tiroide12 Lobul lateral al glandei tiroide

13 Vena brahiocefalicâ stângă14 Artera carotidă comună stângă15 Nervul vag stâng16 Pleura (margine tăiată)17 Nervul frenic18 Vena brahiocefalicâ dreaptă19 Artera carotidă comună dreaptă20 Nervul laringeu recurent drept21 Artera subclavie dreaptă22 Nervul vag drept23 Muşchiul scalen anterior24 Vena subclavie

25 Artera cervicală superficială26 Vena cavă superioară27 Artera suprascapulară28 Trunchiul simpatic29 Duetul toracic30 Venele timice31 Timusul32 Trunchiul tirocervical33 Traheea34 Vena tributară, aberantă, a lui 1835 Trunchiul superior al plexului brahial36 Vena vertebrală

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 186: Atlas de Anatomie

Apertura toracică superioară

A. Apertura toracică. Coastele drepte superioare. Vedere inferioară In această imagine se priveşte de jos in sus partea dreaptă a aperi urii toracice - regiunea ocupată de pleura viscerală, care aici a fost îndepărtată. Fa la inferioară a primei coaste (5) este privită de jos, totodată ohser\’ăndn-se artera subclavie (12) ce trece peste această coastă după emergenţa arterei toracice interne (6) ce va meige spre vârful imaginii (pe peretele toracic anterior) şi trunchiul costocervical a cărui ramură intercostală superioară (14) va nieige inferior peste colul primei coaste (7). Vena vertebrală (22) coboară din regiunea gâtului şi esie numerotată aici la nivelul feţei sale posterioare, înainte de a se vărsa în vena brahiocefalică (2, mimetvtată la nivelul marginii sale secţionate). Vena vertebrală primeşte vena intercostală supremă, aici neobişnuit de mare(16). Pe partea sa medială se află trunchiul simpatic (17). cu Iganglionul cervicotoracîc (3). Colul primei coaste (7) vine în contact inferior cu ramura ventrală a primului ner\' toracic (21).

1 Trunchiul brahiocefalic2 Vena brahiocefalică3 Ganglionul cervicotoracic (stelat)4 Primul nerv intercostal5 Prima coastă6 Vasele toracice interne7 Colul primei coaste8 Nervul laringeu recurent9 Bronhia principală dreaptă

10 Nervul intercostal II11 Coasta II12 Artera subclavie13 Vena subclavie14 Artera intercostală superioară15 Vena intercostală superioară16 Vena intercostală supremă (neobişnuit de mare)17 Trunchiul simpatic18 Traheea19 Nervul vag20 Ramura ventrală a nervului cervical VIII21 Ramura ventrală a primului nerv toracic22 Vena vertebrală

Colul primei coaste (7) csie intersectat dinspre medial spre lateral, în ordine, dc: trunchiul simpatic (17). vena intercostală supremă (16), arlcra intercostală superioară (14) ţ i ramura ventrală a primului nerv toracic (21).

A N T E R I O R

B. Duetul toracic, porţiunea toracică / \Toata viscere/e şi o parte din pleură au Jost 1 Aorta abdominalăîndepărtate, pentru a se evidenţia aorta (14 şi l), 2 Vena azygosînaintea coloanei vertebrale şi văzuta din 3 Cisterna chilidreapta, cu duetul toracic (15) situat între aorta (14) şi vena azygos (2); porţiunea inferioară a

4 Trunchiul celiacSindromul Horner: ptoză palpebrală. 5 Diafragmaconstricţie pupi Iară (mioză) şi enoftalmie. venei ar f i acoperit duetul, de aceea a fost 6 Prima arteră lombară şi prima vertebră lombarăEste produs de lezarea trunchiului simpatic, îndepărtată. Cisterna chili (3), locul de origine 7 Nervul splanhnic marede obicei în regiunea toracică superioară sau al duetului, se află in abdomen, fiind acoperită 8 Ligamentul arcuat medialcervicală inferioară. Este cauzat uneori de de stâlpul diafragmatic drept (10). 9 Muşchiul psoas maretumori {cancer piimonar), dar poate fi de 10 Stâlpul diafragmatic dreptasemenea iatrogen, prin compresiunea 11 Artera renală dreaptăganglionului stelat sau prin simpatectomie 12 Artera mezenterică superioară

_ cervicală. 13 Trunchiul simpatic, peste pleură14 Aorta toracică15 Duetul toracic16 Vertebra T12 şi artera subcostală

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 187: Atlas de Anatomie

Mediastinul posterior

C. Duetul toracic, porţiunea ccrvicală In această disecţie in profunzime a părţii stângi a regiunii cervicale inferioare şi toracice superioare, se observă vena jugulară internă (6) care se uneşte cu vena subclavie (13) pentru a forma vena brahiocefalicâ stângă (3). Dudul toracic (15) este dublu pe o distanţă mică, chiar înainte de a trece anterior dc artera vertebrală (9) şi posterior de artera carotidă comună (4, a cărei margine inferioară a fost secţionată pentru evidenţierea duetului). Duetul trece apoi posterior de vena jugulară internă (6), înainte de a drena la

joncţiunea acestei vene cu vena subclavie (13).

Ansa subclavie Arcul aortei

3 Vena brahiocefalicâ4 Artera carotidă comună5 Artera tiroidiană inferioară6 Vena jugulară internă7 Artera toracică internă8 Muşchiul longus colii9 Originea arterei vertebrale

10 Nervul frenic11 Pleura12 Artera subclavie13 Vena subclavie14 Trunchiul simpatic15 Duetul toracic16 Nervul vag

De la nivelul cisternei ch ili (B3), situată sub marginea stângă a stâlpului diafragmatîc drept (BIO), la nivelul vertebrelor lombare L l şi L2, duetul toracic merge în sus (prin o rific iu l aortic al diafragmei) pe partea dreaptă şi uşor anterior faţă de coloana vertebrală toracică, între aortă (B l 4) şi vena azygos (B2) şi la nivelul vertebrelor toracicc T5, T6. cotcştc spre stânga, Icrminându-sc în partea stângă a unghiului format de vena jugulară internă (C6) şi vena subclavie (C I3). după ce trece printre artera carotidă comună (situată anterior, C4) şi artera vertebrală (situată posterior, C9).

D. Limfangiografia de ziua I

Vasele iliace comune Cisterna chili Anastomoze lombare Vase paraaortice Vase preaortice Duetul toracic

Chilotoraxul reprezintă acumularea limfei în cavitatea pleuralâ, adică între foiţele pleura le viscerală şi parietală.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 188: Atlas de Anatomie

Mediastinul posterior

A . Esofagul, porţiunea toracică inferioară. Vedere anterioarăCordul a fost îndepărtat din cavitatea pericardică in urma secţionării vaselor mari. trunchiul pulmonar fiind secţionat la nivelul la care se împarte în cele două artere pulmonare (II şi 6). O parte din pericardul (9) posterior a fost îndepărtat, pentru a se evidenţia esofagul (8). Acesta se vede inferior de bronhia principală stângă (5) şi încrucişând porţiunea iniţială a tinerei pulmonare drepte (II).

f 1 Trunchiul vagal anteriorI 2 Aorta ascendentă

3 Vena cavă inferioară Vena pulmonară inferioară stângă Bronhia principală stângă Artera pulmonară stângă Vena pulmonară superioară stângă EsofagulPericardul (margine secţionată)

10 Vena pulmonară inferioară dreaptă11 Artera pulmonară dreaptă12 Vena pulmonară superioară dreaptă13 Vena cavă superioară

B. Spaţiile intcrcostale. vedere interioară a peretelui posterior in această disecţie se văd capetele mediale ale unor spatii inteivostale de pe partea dreaptă, privind dinspre anterolateral dreapta. Pleura a fost îndepărtată, evidentiindu-se lateral muşchii subcostali (7). nervii şi vasele (4. 3 şi 2) din spatiile intercostale. ş i trunchiul simpatic (8) şi neivul splanhnic mare(6) pe părţile laterale ale corpurilor vertebrale (ca în I ).

1 Corpul vertebrei T92 Nervul intercostal VIII3 Artera intercostală posterioară VIII4 Vena intercostală posterioară VIII5 Coasta VIII

6 Nervul splanhnic mare7 Muşchiul subcostal8 Trunchiul şi ganglionul simpatic

Drenajul spaţiilor intercostale, sau toracocenteza. reprezintă un procedeu prin care acul este introdus prin muşchii intercostali până în cavitatea pleurală, pentru a se indepărta lichidul în exces. Acul este introdus imediat deasupra coastei, pentru a evita lezarea mănunchiului vasculonervos ce trece prin şanţul subcostal la nivelul fiecărui spaţiu intercostal.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 189: Atlas de Anatomie

Nervii intercostali şi articulaţiile toracelui =1C. Articulaţiile capetelor costale. Vedere laterală dreaptăIn această porţiune toracică mijlocie dreaptă, coastele aii fost secţionate la nivelul tiibeivulilor lor, fiind astfel vizibile articulaţiile dintre cele două faţete articulate ale Clipului unei coaste cu faţetele de pe fetele laterale ale corpurilor vertebrale adiacente, cil discul ce se interpune intiv ele (ca la 4, 9 şi 2), unde ligamentul radi­al (4) acoperă capsula acestor articulaţii sinoviale mici.

1 Nervul splanhnic mare2 Discul intervertebral3 Colul coastei4 Ligamentul radiat al articulaţiei capului coastei5 Ramuri comunicante6 Ligamentul costotransvers superior7 Trunchiul simpatic8 Ramura ventrală a nervului spinal9 Corpul vertebral

D. Articulaţiile costotransversc. Vedere posterioară In această imagine a jumătăţii divpte a coloanei vertebrale, privind dinspre posterior, articulaţiile costotransverse intre procesele transversc vertebrale tii tuberculii costali sunt acoperiţi de ligamente costotransverse laterale (ca la 4). Ramurile dorsale aknervilor spinali (2) trec mediat dc ligamentele costotransverse superioare (6): ramurile ventrale (H) mcig anterior de aceste ligamente.

1 Ligamentul costotransvers2 Ramură dorsală a nervului spinal3 Lama vertebrală4 Ligamentul costotransvers lateral5 Procesul spinos5 Ligamentul costotransvers superior7 Procesul transvers8 Ramură ventrală a nervului spinal

E. Articulaţiile costovertebrale, dezarticulate. Vedere laterală dreaptă In porţiunea superioară a imaginii coasta superioară a fost secţionată la nivelul colului (5), iar porţiunea cu tubercul a fost reflectată superior după sec jionarea capsulei articulaţiei costotransverse pentru a vizualiza fateta articulară a tuberculului (2) şi procesul transvers (I). Capul coastei inferioare a fost îndepărtat după secţionarea ligamentului radiat (6) şi o capsulei articulaţiei capului coastei (3).

1 Faţeta articulară a procesului transvers2 Faţeta articulară a tuberculului costal3 Cavitatea articulaţiei capului coastei4 Reper între porţiunile anterioară şi posterioară

ale ligamentului costotransvers5 Colul coastei6 Ligamentul radiat7 Ligamentul costotransvers superior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 190: Atlas de Anatomie

Mediastinul posterior

Mulaj al aortei şi vaselor asociate. A . Vedere laterală dreaptă. B. Vedere laterală stângă Sistemul arterial a fost injectat cu colorant roşu, iar cel venos cu colorant albastru. In A, privind din dreapta, se vede vena azygos (4) ce se uneşte cu vena cavă superioară(21) după ce primeşte vena intercostală superioară dreaptă (18) şi alte vene intercostale posterioare (ca la 19). In II, privind din stânga, se vede vena intercostală superioară stângă (14) ce intersectează porţiunea superioară a arcului aortei (3) pentru a se uni cu vena brahiocefalicâ stângă (10). Vena hemiazygos (9) comunică (7) cu vena hemiazygos accesorie ( I). Originea multor artere intercostale posterioare de la nivelul aortei toracice(22) se poale vedea in ambele imagini.

Vena hemiazygos accesorie Artera spinală anterioară Arcul aortei Vena azygos Trunchiul brahiocefalic Trunchiul celiac Comunicarea între 1 şi 9 Comunicarea între 14 şi 1 Vena hemiazygos

10 Vena brahiocefalicâ stângă11 Artera carotidă comună stângă12 Vena azygos lombară stângă13 Artera subclavie stângă14 Vena intercostalâ superioară stângă15 Vena vertebrală stângă16 Vena brahiocefalicâ dreaptă17 Vena subclavie dreaptă18 Vena intercostală superioară dreaptă19 Vasele intercostale posterioare VI20 Vasele subcostale21 Vena cavă superioară22 Aorta toracică

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 191: Atlas de Anatomie

Diafragma

C . D iafragm a. V ed e re su p e rio a ră

Toracele a fo st disecai la nivelul discului intervertebral dintre vertebrele toracice T9 şi TIO

Refluxul gastroesofagian, denumit şi epigastralgie, se asociază adesea f e cu hernia hiatalâ, fie cu creşterea secreţiei

^ acide a stomacului şi ulcerul peptic.

1 Trunchiul vagal anterior 12 Artera musculofrenicâ stângă2 Vena azygos 13 Nervul frenic stâng3 Recesul costodiafragmatic 14 Trunchiul simpatic stâng4 Recesul costomediastinal 15 Muşchiul diafragmei5 Pericardul fibros (margine f i Esofagul

secţionată) 17 Pleura (margine secţionată)6 Capul coastei stângi IX 18 Trunchiul vagal posterior7 Vena hemiazygos 19 Nervul frenic drept8 Vena cava inferioară 20 Cartilajul costal stâng VII9 Discul intervertebral 21 Măduva spinării

10 Nervul splanhnic mare stâng 22 Centrul tendinos al diafragmei11 Artera toracică internă stângă 23 Aorta toracică

24 Duetul toracic

In conformitate cu dcscricrea standard din tratatele dc anatomic, orificiul diafragniatic al venei cave inferioare esle la nivelul discului intervertebral toracic T8/T9, o rific iu l esofagian la nivelul vertebrei T 10 şi orificiul aortic la nivelul vertebrei T12. Totuşi, destul dc frecvent, orific iu l esofagian este situat pe linia mediană, ca în această piesă anatomică (16), iar orific iu l venei cave (8) este situat mai inferior decât normal.O rific iu l venei cave inferioare sc află la nivelul centrului tendinos al diafragmei, iar o rific iu l esofagian în porţiunea musculara a acesteia. Aşa-zisul orificiu aortic nu sc află in diafragmă, ci posterior dc accasta (paginii 227).Centrul tendinos al diafragmei are formă de „frunză de trifoi** şi nu sc inseră pe oase. Nervul frenic drept (19) trece prin orific iu l venei cave, adică la nivelul centrului tendinos, dar nervul frenic stâng ( 13) perforează porţiunea musculară anterior de centrul tendinos, imediat lateral dc pcncard.Nervii frenici inervează doar motor diafragma, inclusiv stâlpii săi. Inervaţia prin nervii toracici inferiori (intercostal şi subcostal) este doar aferentă. Lezarea unui nerv frenic determină paralizia totală a hemidiafragmei respective.

Hernia hiatalâ. Poate fi de două tipuri, prin alunecare sau prin răsturnare, şi reprezintă pătrunderea porţiunii proximale a stomacului în torace, determinând adesea o senzaţie de arsură în porţiunea sternalâ mijlocie.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 192: Atlas de Anatomie

Explorări imagistice ale esofagului

Disfagia. Reprezintă dificultatea de deglutiţie şi se datorează unor cauze intrinseci (structuri periferice) sau extrinseci (structuri ce comprimă esofagul, precum aorta dilatată, ganglionii limfatici traheati măriţi sau atriul stâng mărit).

R a d io g ra f ii c s o fa g ie n e în tim p u l tra n z itu lu i b a r ita t . A . F a r in g e lc in fe r io r şi e so fa g u l su p erio r. B . P o rţiu n e a m ijlo c ie i C . P o rţiu n e a in fe r io a răîn A, se priveşte din fa lă şi se observă că o parte din pasta baritată aderă la peretele faringelui, reliefăndu-se recesele piriforme (7). dar cea mai mare parte a Imnului trece in esofag(3). in B se priveşte oblic din stânga şi esofagul se identifică lângă arcul aortei (2) care prezintă calcijîcări in peretele săli - un reper ulii pentru identificare. în C există o dilata/ie a capătului inferior al esofagului toracic (5) care se prezintă insă îngustai la trecerea prin diafragmă(4) pentru a se continua apoi cu stomacul (9). Atriul stâng (8) este situat anterior de esofagul toracic inferior (pagina 182, A8), dar numai când este mărit produce o incizura la nivelul esofagului.

1 Impresiurea aortică a esofagului2 Arcul aortei cu o placă de

calcificare3 Bariu în esofag4 Diafragma5 Esofagul toracic inferior6 Marginile traheei

(radiotransparente, conţinând aer)7 Recesele piriforme în porţiunea

laringiană a faringelui8 Poziţia atriului stâng9 Stomacul

R ad io g ra f ii e s o fa g ie n e . D . P o rţiu n e a c e rv ic a lă . E . P o rţiu n e a to ra c ic ă

1 Impresiunea arcului aortic2 Baza limbii3 Joncţiunea gastroesofagiană4 Impresiunea atriului stâng5 Hemidiafragma stângă6 Impresiunea bronhiei principale stângi7 Esofagul8 Orofaringele9 Impresiunea plexului venos postcricoidian

10 Hemidiafragma dreaptă11 Traheea12 Valecula

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 193: Atlas de Anatomie

Peretele abdominal anterior

Abdomenul şi pelvisul

A. Peretele abdominal anterior deasupra ombilicului. Repere de suprafaţăLinia neagra indica marginea costala. Linia roz-violet indică plantd transpiioric. Duodenuldeforma literei „ C '\ este conturat în albastru, iar rinichii în verde.

1 Orificiul aorte al diafragmei2 Apexul cordului în spaţiul V intercostal3 Domul diafragmatic şi marginea superioară a

ficatului4 Orificiul diafragmatic al venei cave infenoare5 Fundul vezicii biliare, şi joncţiunea dintre

cartilajul costal IX şi marginea laterală a

muşchiului drept abdominal6 Capul pancreasului şi nivelul vertebrei L27 Hilul rinichiului stâng8 Hilul rinichiului drept9 Orificiul esofagian al diafragmei

10 Planul transpiioric11 Articulaţia sternoxifoidianâ

La bărbat mamelonul corespunde spaţiului intercostal IV. Ombilicul corespunde în mod normal discului dintre vertebrele lombare L3 şi L4.Planul transpiioric (10) trece prin mijlocul distanţei dintre incizura jugulară a sternului şi marginea superioară a simfizei pubiene, sau la aproximativ o lăţime de palma inferior de articulaţia sternoxifoidianâ ( 11), şi corespunde planului ce trece prin partea inferioară a corpului vertebrei L I .H ilul fiecărui rinichi este situat la aproximativ 5 cm de linia mediană, cel stâng (7) fiind imediat deasupra planului transpiioric, iar cel drept (8). imediat dedesubtul acestui plan. In cursul vieţii, duodenul şi capul pancreasului (6) pot fi situate cu una sau mai multe vertebre mai jos decât la cadavru (descris aici).Fundul vezicii biliare (5) se află posterior dc punctul în care marginea laterală a tecii muşchiului drept abdominal, întâlneşte marginea costală a cartilajului IX.

Paracenteza abdominală reprezintă procedeul de drenare a lichidului (asdtei) din abdomen, printr-o canulă instalată în peretele abdominal anterior, lateral de teaca muşchiului drept abdominal, pentru a evita lezarea vaselor epigastrice.

B. R e g iu n ile a b d o m e n u lu iAbdomenul poate f i împărţit în regiuni prin două Unii verticale f i două linii orizontale. Liniile verticale (LV) trec prin mijlocul ligamentelor inghinale; linia orizontală superioară corespunde planului transpiioric (TP, A 10), iar cea inferioară uneşte tuberculii crestelor iliace (planul transtubercular, TI).

1 Regiunea epigastrică 52 Hipogastrul sau regiunea 6

suprapubiană 73 Hipocondrul stâng4 Regiunea iliacâ stângă sau 8

fosa iliacâ 9

Regiunea lombară stângă Hipocondrul drept Regiunea iliacâ dreaptă sau fosa Iliacâ Regiunea lombară dreaptă Regiunea ombilicală j

_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 194: Atlas de Anatomie

Peretele abdominal anterior

A . P ere te le ab d o m in a l an te r io r

1 Neivul cutanat anterior (nervul intercostal VIII)2 Nervul cutanat anterior (nervul intercostal X)3 Stratul anterior al aponevrozei muşchiului oblic intern4 Aponevroza muşchiului oblic extern5 Muşchiul oblic extern6 Nervul ilioinghinal7 Tractul iliotibial8 Linia albă9 Linia semilunarâ

10 Muntele pubelui11 Muşchiul pectoral mare12 Stratul posterior al aponevrozei muşchiului oblic intern13 Muşchiul piramidal14 Muşchiul drept abdominal15 Teaca muşchiului drept abdominal, porţiunea anterioară16 Ligamentul rotund al uterului17 Muşchiul dinţat anterior18 Ganglionii limfatici inghinali superficiali (grupul orizontal)19 Ganglionii limfatici inghinali superficiali (grupul vertical)20 Inelul inghinal superficial21 Venele inghinale superficiale22 Inserţia tendiioasă23 Ombilicul

Teaca muşchiului drept abdominal (A 15) se formează din aponevroza muşchiului oblic intern (A3), care se divide la marginea laterală a muşchiului drept abdominal (A9) în două straturi. Cel posterior (A 12) trece posterior de muşchi şi sc întrepătrunde cu aponevroza muşchiului transvers abdominal (B19), formând peretele posterior al tecii (B 13); stratul anterior (A3) merge anterior de muşchi şi sc întrepătrunde cu aponevroza muşchiului oblic extern (A4) formând peretele anterior al tecii (A 15).Pereţii anterior şi posterior ai tecii se unesc la nivelul marginii mediale a muşchiului drept abdominal, pentru a forma linia albă mediană (A8, B 11).

Hematomul în teaca dreptului abdominal. Traumatismul direct al peretelui abdominal anterior sau un efort expirator exagerat, cum ar fi cel din cursul naşterii, poate provoca ruptura vaselor epigastrice inferioare şi superioare, determinând extravazarea sângelui într-una sau în ambele teci ale muşchlor drepţi abdominali.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 195: Atlas de Anatomie

Peretele abdominal anterior

Peretele abdominal anterior. B. Teaca muşchiului drept abdominal. C. Imagine de RMN, sectiunc axială

r1 Nervul cutanat anterior (nervul intercostal X)

\2 Stratul anterior al aponevrozei muşchiului oblic intern3 Peretele anterior al tecii dreptului4 Coasta VIII5 Aponevroza muşchiului oblic extern6 Muşchiul oblic extern7 Nervul ilioinghinal

3 Vasele epigastrice inferioare9 Aponevroza muşchiului oblic intern

10 Muşchiul oblic intern11 Linia albă12 Muntele pubelui13 Peretele posterior al tecii dreptului14 Muşchiul drept abdominal15 Muşchiul drept abdominal, reflectat16 Ligamentul rotund al uterului17 Ganglionii limfatici inghinali superficiali18 Inserţia tendinoasă

19 Muşchiul transvers abdominal

c Ombilicul

JIn treimea inferioară a muşchiului drept abdominal, inferior dc linia arcuată, lipseşte peretele posterior al tecii dreptului (pagina 193, Bl).

_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 196: Atlas de Anatomie

190Peretele abdominal anterior

A. Peretele abdominal anterior, conţinutul abdominal Peretele abdominal anterior, secţionai de-a lungul marginilor costale (4) a fost reflectat inferior. S-au expus astfel peretele posterior al tecii dreptului, fascia transversalii (22) şi peritoneal parietal (ÎS), precum şi structurile abdominale in situ.

r 1 Colonul ascendent2 Corpul stomacului3 Cecul4 Marginea costală5 Marginea tăiată a omentului mare6 Diafragma7 Duodenul8 Ligamentul falciform9 Fundul stomacului

10 Omentul mare11 Flexura hepatică, colonică12 lleonul13 Vasele epigastrice inferioare14 Vasele gastroepiploice stângi15 Lobul stâng al ficatului16 Omentul mic17 Ligamentul rotund18 Peritoneul parietal, margine tăiată19 Sfincterul piloric20 Muşchiul drept abdominal21 Lobul drept al ficatului22 Fascia transversalis23 Colonul transvers24 Muşchiul transvers abdominal25 Artera ombilicală obliterată26 Ombilicul27 Uraca

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 197: Atlas de Anatomie

Peretele abdominal anterior

Peretele abdominal anterior. B. Arcada inghinală. C. Imagine de RMN, secţiune axială

1 Nervul cutanat anterior (nervul intercostal XI)2 Nervul cutanat anterior (nervul intercostal XII)3 Teaca muşchiului drept abdominal (margine tăiată)4 Duetul (vasul) deferent5 Aponevroza muşchiului oblic extern6 Artera femurală7 Nervul femural8 Vena femurală9 Vena safenâ mare

10 Sacherniar11 Muşchiul iliac12 Nervul ilioinghinal13 Muşchiul oblic intern14 Artera circumflexa femurală laterală15 Linia albă16 Linia semilunară17 Vase limfatice18 Muşchiul drept abdominal19 Muşchiul croitor20 Vene scrotale comunicante21 Cordonul spermatic22 Ganglionii limfatici inghinali superficiali23 Ligamentul suspensor al penisului24 Ombilicul

Sacul herniar (10) prezent aici. nu există în mod normal.

Rezolvarea chirurgicala a herniei. în regiunea inghinală, locul cel mai frecvent de producere a herniilor, se folosesc adesea fibre artificiale pentru a „petici" un orificiu hemiarlarg. Ligamentele pectineu şi lacunar sunt adesea folosite ca puncte de ancorare a suturilor.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 198: Atlas de Anatomie

Orificiul inghinal superficial (14, la capătul medial al canalului inghinal)este situat la 1 cm superior de tuberculul pubian (13).Orificiul inghinal profund (3. la capătul lateral al canalului inghinal) este situat la I cm superior de mijlocul ligamentului inghinal.Artera femurală (4, ale cărei pulsaţii pot fi pcrccputc în mod normal) intră în regiunea coapsei prin zona mijlocie. între simfiza pubiană (2) şi spina iliacă anterosuperioară ( I ). Acest punct de pătrundere a arterei femurale în regiunea coapsei este numit şi punctul „femural1* sau punctul inghinal mijlociu.Trebuie avuta in vedere diferenţierea, uşoară de altfel, intre mijlocul ligamentului inghinal (utilizat pentru localizarea orificiului inghinal profund, 3) şi punctul inghinal mijlociu (utilizat pentru a localiza artera fcmurală.4).

Punctul McBurney (11) este un reper de suprafaţă al peretelui abdominal anlerior, ce corespunde în interior bazei apendicelui. El se află la unirea treimii laterale cu două treimi mediale ale liniei ce uneşte spina iliacâ anterosuperioară dreaptă cu ombilicul (linia violetă).

A. Peretele abdominal anterior, cadranul inferior drept. Repere de suprafaţă Cecul, cu ileonul deschizăndu-se fa nivelul sân din partea stânga, şi continuându-se superior cu colonul ascendent, este conturat cu linia alhastrâ. Ligamentul inghinal ce uneşte spina iliacâ anterosuperioară ( l ) cu tuberculul pubian (13) este indicat de linia verde. Artera femurală (4) are vena femurală (7) in partea sa medială, şi nervul femural (6) în partea laterală. Canalul femural (5) este situat medial de venă. Orificiul inghinal profund (3) şi vasele epigastrice inferioare (9) sunt situate deasupra arterei, în timp ce orificiul inghinal superficial (14) este situat superior şi medial de tuberculul pubian (13).

r2345678

Spina iliacă anterosuperioară Bifurcaţia aortei (vertebra L4) Orificiul inghinal profund Artera femurală Canalul femural Nervul femural Vena femurală Creasta iliacă

9 Vasele epigastrice inferioare10 Extremitatea inferioară a venei

cave inferioare (vertebra L5)11 Punctul McBurney12 Simfiza pubiană13 Tuberculul pubian14 Orificiul inghinal superficial15 Tuberculul crestei iliace

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 199: Atlas de Anatomie

Peretele abdominal anterior

B

Durerea peritoneală. Peritoneul visceral este sensibil doar la întindere şi presiune, acestea fiind resimţite ca o durere surdă. Peritcneul parietal prezintă totuşi o sensibilitate dureroasă, fiind inervat de nervi spinali.

B. Peretele abdominal anterior. Vedere posterioară. Plicile ombilicaleîn această imagine se observă pe fala peritoneală, in zona centrală a peretelui abdominal anterior, plicile peritoneală ridicate de anumite structuri. Există o plică deasupra ombilicului - ligamentulfalciform- şi încă cinci dedesubtul ombilicului: plică ombilicală mediană (?) pe linia mediană, şi două perechi de plici mediale şi laterale de fiecare purte (6 şi 4). Vezi notele despre conţinutul plicilor.

Linia arcuată Ligamentul falciform Trigonul inghinal (Hesselbach)Plică ombilicală laterală(Hesselt

4 Plică onr

V____

A5 Linia semilunară6 Plică ombilicală medială7 Plică ombilicală mediană8 Ombilicul

Plică ombilicală mediană (B7) continc ligamentul ombilical median, care reprezintă obliterarea uracăi (formată din alanloidă, conexiunea embriologică dintre vezica urinară şi ombilic).Plică ombilicală medială conţine ligamentul ombilical medial, care reprezintă obliterarea arterei ombilicale (C9, B6).Plică ombilicală laterala (B4) conţine vasele epigastrice inferioare, in traiectul lor dc la vasele iliace externe la teaca muşchiului drept abdominal. Deşi catalogată drept plică ombilicală, nu ajunge la nivelul om bilicului, deoarece vasele pătrund în teaca dreptului trecând pe sub linia arcuată ( B l) care reprezintă marginea inferioară a peretelui exterior al tecii dreptului. Sub acest nivel, cele trei aponevroze carc formează teaca (pagina 188) trec, toate, anterior dc muşchiul drept abdominal.Trigonul ombilical I Icssclbach este zona congenitală de rezistenţa scăzută a peretelui abdominal dintre muşchiul drept abdominal şi vasele epigastrice inferioare. Hernia inghinală directă sc producc în această regiune.

Hernia ombilicală este hernia a&dominalâ de la nivelul ombilicului, fiind adesea congenitală şi dispărând in al doilea sau al treilea an de viaţă.

Capul de meduză, dilataţia venelor ombilicale, seamănă cu pârul Meduzei din mitologia greacă, fiind de obicei un semn al cirozei hepatice.

D. Peretele abdominal anterior fetal. Vedere posterioarăLa acest fetus la termen, peritoneul şi ţesuturile extraperitoneale au fost îndepărtate pentru a se evidenţia arterele ombilicale (9) şi vena ombilicală stângă (6), convergente spre faţa posterioară a ombilicului.

o Diafragma 6 Vena ombilicală stângă2 Muşchiul oblic extern 7 Muşchiul drept abdominal3 Ligamentul falciform 8 Muşchiul transvers abdominal4 Vasele epigastrice inferioare 9 Artera ombilicală5 Muşchiul oblic intern 10 Vezica urinară

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 200: Atlas de Anatomie

Peretele abdominal anterior

M l

1 2

Imagine laparoscopică a herniei inghinale directe. Vedere laterală stângă

1 Hernia inghinală directă2 Vasele epigastrice inferioare

Hernia inghinală directă reprezintă protruzia peritoneului şi anselor intestinale prin peretele abdominal anterior, medial de vasele epigastrice inferioare, în trigonul inghinal (Hesselbach).

l i . Peretele abdominal anterior. Vedere laterală dreaptă şi posterioară

Hernia inghinală indirectă este o protruzie ce urmează traiectul vasului deferent sau ligamentul rotund. Colul sacului herniar se află la nivelul orificiului inghinal pro- fund,lateral de vasele epigastrice inferioare.

Peritoneul şi ţesuturile extraperitoncale au fost îndepărtate, lăsând la vedere vasele epigastrice inferioare(2) în traiectul lor posterior de muşchiul drept abdominal (8), intrând în teaca dreptului (6), inferior de linia arcuată ( 1).

1 Linia arcuată2 Vasele epigastrice3 Ligamentul inghinal4 Linia albă5 Poziţia orificiului inghinal profund6 Peretele posterior al tecii dreptului

7 Creasta pubelui3 Muşchiul drept abdominal9 Cordonul spermatic

10 Muşchiul transvers abdominal11 Ombilicul

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 201: Atlas de Anatomie

C. Viscerele abdominale superioare, secţiunc transversalăAceastă secţiune a abdomenului superior efectuată la nivelul vertebrei lombare LI, este privită dinspre in ferior spre lorace şi arată poziţionarea generală a viscerelor. Coloana vertebrată (2) proemină spre anterior in cavitatea abdominală, având rinichii (II şi 20) de fiecare parte a sa. Ficatul (21) este situat pe partea dreaptă, extinzăndu-se spre stânga (12) pentru a se suprapune parjial stomacului (28); pancreasul (16) este localizat central, extinzăndu-se şi el spre stânga (dar pe un plan mai profund) pentru a se suprapune parţial rinichiului stâng (II). Anumite porţiuni din colon (32 şi 4) sunt adiacente splinei (26) care este localizată in vecinătatea diafragmei, fiind chiar unită cu peretele toracic in regiunea coastei X (31).

Abdomenul superior

/1 Aorta abdominală 12 Lobul hepatic stâng 242 Corpul primei vertebre lombare 13 Vena renală stângă 253 Conul medular al măduvei spinării 14 Omentul mic 264 Colonul descendent 15 Rădăcinile nervoase ale cozii de cal 275 Muşchiul erector spinal 16 Pancreasul 286 Ligamentul falciform 17 Vena portă 297 Omentul mare (ligamentul gastrosplenic) 18 Muşchiul psoas mare 308 Artera hepatică 19 Muşchiul pătrat lombar 319 Canalele hepatice 20 Rinichiul drept 32

10 Vena cavă inferioară 21 Lobul drept al ficatului11 Rinichiul stâng 22 Muşchiul drept abdominal

V 23 Artera renală dreaptă

Spina primei vertebre lombare Splina

Coasta X

I). Imagine de CT a abdomenului superior. Ia nivelul trunchiului celiac Toate imaginile CT (tomografie computerizată) ale trunchiului prezintă in mod convenţional vederi din inferior (corpul întins pe spate, iar specialistul priveşte spre extremitatea cefalică). In D s-a folosit atât substanţă de contrast orală cât şi intravenoasâ (pentru a evidenţia amtururile intestinului şi sistemului vascular m acelaşi timp). Pentru a evita prea multe repere, s-ati însemnat doar câteva structuri cheie, rămânând diferite porţiuni ale tractului digestiv care nu au fost etichetate. Se observă trunchiul celiac desprinzându-se din aortă (!) şi aivizându-sc sub forma literei,. Y", în artera splenică ce merge spre stânga, posterior de pancrcas (6) şi artera hepatică comună, mergând spre dreapta, pe lângă vena portă (7). Pe partea stângă, sunt evidenţiate splina (9) şi polul superior al rinichiului (4), dar pe dreapta planul scanat este prea sus pentru a prinde rinichiul drept.

r1 Aorta abdominală 6 Pancreasul2 Vezica biliară 7 Vena portă3 Vena cavă inferioară 8 Stâlpul drept al diafragmei4 Rinichiul stâng 9 Splina5 Ficatul 10 Vertebra T12

_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 202: Atlas de Anatomie

A. Visccrcic abdominale superioare. Vedere anterioară Pereţii toracic şi abdominal şi porţiunea anterioara a diafragmei au fost îndepărtate, pentru a vizualiza viscerele in situ. Ficatul (9 şi 7) şi stomacul (II) sunt situate imediat sub diafragmă (1). Omentul mare (4) atârna în jos, de la nivelul curburii mari (marginii inferioare) a stomacului (IJ), acoperind o mare parte din intestinul subţire şi gms, dar lăsând o parte din colonul transvers (12) şi intestinul subţire (10) neacoperite. Fundul vezicii biliare (3) este situat între lobul drept al ficatului (9) şi colonul transvers (12).

Biopsia hepatică. Probele de ţesut hepatic se pot obţine cu ajutorul unui ac trecut prin spaţiile intercostale IX sau X la nivelul liniei axilare, în timpul unei expiraţii forţate care reduce dimensiunea recesului costodiafragmatic şi riscul de pneumotorax.

i ______________________

r Diafragma 7 Lobul stâng al ficatului2 Ligamentul falciform 8 Ţesut adipos pericardic3 Vezica biliară a Lobul drept al ficatului4 Omentul mare 10 Intestinul subţire5 Lobul inferior al plămânului stâng 11 Stomacul6 Lobul inferior al plămânului drept 12 Colonul transvers

V• Pentru cxplicarca structurilor peritoneale vezi diagramele dc la pagina 202.

u

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 203: Atlas de Anatomie

Abdomenul superior

B. Viscerele abdominale superioare. Vedere anterioară In această imagine de abdomen in situ. porţiunea superioară a omeniului mare (6) acoperă o mare parte din colonul transvers şi mezocolon (porţiunea dreaptă a colonului transvers rămâne vizibilă, 12). Porţiunea inferioară a omeniului (5) acoperă ansele intestinale, o parte (10) fiind vizibile posterior de marginea omeniului. Cecul (2) este situat la capătul inferior al colonului ascendent (I) care continuă superior până laflexura colică dreaptă (flexura hepatică, 8) unde devine colon transvers (12).

f1 Colonul ascendent2 Cecul3 Ligamentul falciform4 Fundul vezicii biliare5 Omentul mare, acoperind ansele intestinale6 Omentul mic, acoperind colonul transvers şi mezocolonul7 Lobul stâng al ficatului8 Flexura colică dreaptă9 Lobul drept al ficatului

10 Intestinul subţire11 Stomacul12 Colonul transvers

J

Laparoscopia este o tehnică chirurgicală invazivă minimă, pentru a examina, îndepărta sau reface organele / ţesuturile abdominale sau pelviene, utilizând mici tuburi care se

q inseră în peretele abdominal.___________

C. Imagine laparoscopică a vezicii biliare

Colecistectomia. îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare a fost concepută clasic de Kocher, printr-o incizie paralelă cu marginea costală dreaptă, dar in prezent intervenţia se

q face laparoscopic.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 204: Atlas de Anatomie

Abdomenul superior

A. Viscerele abdominale superioare. Vedere anterioarăEste aceeaşi imagine ca la pagina 196 şi 197, omentul mare (5) fiind acum ridicat în sus, pentru a se vizualiza aderenţa sa la colonul transvers (8) (vezi pagina 202, C).

Apendici epiploici Ligamentul falciform Vezica biliară (fundul)Lobul stâng al ficatului Faţa posterioară a omentului mare Lobul drept al ficatului Intestinul subţire

Apcndicii cpiploici ( A l) sunt apcndici peritoneali dc ţesut adipos situaţi pe diferite porţiuni ale colonului (ascendent, transvers, descendent şi sigmoid). Nu sc găsesc pe intestinul subţire sau pe rect, şi pot exista în formă rudimentara pe cec şi apendice. în intervenţiile chirurgicale abdominale ci sunt un reper util pentru diferenţierea colonului de alte segmente ale intestinului.In Nomenclatura Anatomica, termenul dc «, intestin subţire** sc referă la duoden, jejun şi ileon, dar în elinică este frecvent folosit doar pentru jejun şi ileon, duodenul fiind denumit ca atare, separat.

Lavajul peritoneal. Procedură de spălare a suprafeţei peritoneale prin instilarea şi îndepărtarea prin drenare a lichidului din ca­vitatea abdominală; este cel mai folosit pro­cedeu de sterilizare a abdomenului sau de diafiză (dializa peritoneală) în bolile renale. Lavajul peritoneal se poate folosi şi in scop diagnostic. în traumatisme abdominale, pentru a evidenţia hemoragia

. intraperitoneală.

Dializa peritoneală. Peritoneul, fiind o membrană semipermeabilă, se poate folosi pentru dializă în cazul bolilor renale. Lichidul se introduce în cavitatea peritoneală, este lăsat să interacţioneze cu conţinutul abdominal, şi apoi. având în componenta sa majoritatea toxinelor circulante, se îndepărtează. Acest procedeu, repetat în mod regulat, este o metodă satisfăcătoare de a controla uremia.

1

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 205: Atlas de Anatomie

Omentul mic şi foraincn cpipioic. B. Vedere frontală. C. Vedere frontală şi laterală dreaptă in B, un deget a fost plasat înforamen epiploic (3), posterior de marginea dreaptă, liberă, a omanului mic (12), iar vârful degetului se poale vedea in sacul mic prin transparenta omeni ului mic (9) care se întinde între ficat (7) şi curbura mică a stomacului (8). intr-o imagine mai laterală, in C, privind din lateral dreapta în foramen (3), se constată că acesta este între marginea dreaptă liberii a omentului mic (12) situată anterior şi vena cavă inferioară (6) situată posterior, deasupra primei porţiuni a duodenului (14).

1 Porţiunea descendentă (a doua) a duodenului2 Diafragma3 Foramen epiploic4 Ligamentul falciform5 Vezica biliară6 Vena cavă inferioară7 Lobul stâng al ficatului8 Curbura mică a stomacului9 Omentul mic

10 Pericardul11 Lobul pătrat al ficatului12 Marginea dreaptă liberă a omentului mic13 Lobul drept al ficatului14 Porţiunea superioară (prima porţiune) a duodenului15 Polul superior al rinichiului drept

• Foramen cpipioic (sau hiatul lui Winslow, B3 şi C3) reprezintă comunicarea dintre cavitatea peritoneală (numită uneori şi sac mare) şi sacul mic (bursa omentală), spaţiul delimitat de peritoneul de pe faţa posterioară a stomacului (B8 şi C8) şi omentul mic (B9 şi B I2)antcrior de porţiuni din pancreas şi rinichiul stâng.

• Foramen cpipioic, o rific iu l de intrare în sacul mic (B l şi C3) arc următoarele limite: Posterior vena cava inferioară (C6)A n te rio r - marginea dreaptă, liberă a omentului mic ( B l2) carc cuprinde vena portă, artera hepatică şi canalul b iliar (pagina 203. F27, 17 şi 4). Vena portă este elementul cel mai posterior dintre aceste structuri, astfel că se poate spune că foramenul este situat între două mari vene: vena cavă inferioară şi vena portă.In fe rio r prima porţiune a duodenului (B l4 şi C I4). carc are traiectul posterior şi la dreapta.Superior procesul caudatal ficatului (pagina 212. A3).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 206: Atlas de Anatomie

Abdomenul superior

l i. Sacul mic şi mczocolonul transvers. Vedere frontală Onienlul mare (3) atârnând de la nivelul curburii mari a stomacului (2) afost separat de colonul transvers în sus, iar în sacul mic s-a făcut o mică deschidere (ca în D, la pagina 202). Aşadar, această imagina arată f i la posterioară a omentului mare(3), stomacul şi omentul mic (5), şi faţa anterioară a mezocolonului transvers (9).

Ascita reprezintă acumularea de lichid în cavitatea peritoneală, datorată unor cauze variate, incluzând neoplasme, inflamaţii şi

A . Viscerele abdominale superioare. Vedere frontală în această imagine, stomacul (3 şi 7), colonul transvers ( li) şi omentul mare (4) s-au ridicat pentru vizualizarea (lexurii duodenojejunale (2).Extremitatea stângă a porţiunii orizontale (porţiunea a treia) a duodenului (5), are un traiect ascendent, formând porţiunea ascendentă (porţiunea a patra) a duodenului (I), care se va continua cujejunul la nivelulflexurii duodenojejunale (2), inferior de marginea inferioară a pancreasului (9).

r , Porţiunea ascendentă (a patra) a duodenului 7 Curbura mică a stomacului2 Flexura duodenojejunală 8 Linia de inserţie a rădăcinii mezenterului3 Curbura mare a stomacului 9 Marginea inferioară a pancreasului4 Omentul mare (faţa posterioară) 10 Mezenterul5 Porţiunea orizontală (a treia) a duodenului 11 Colonul transvers (faţa posterioară)6 Jejunul 12 Mezocolonul transvers (faţa posterioară)

1 Anse jejunale şi ileale2 Curbura mare a stomacului3 Omentul mare (faţa posterioară)4 Curbura mică a stomacului5 Omentul mic (faţa posterioară)

6 Mezenterul7 Peritoneul sacului mic, acoperind pancreasul8 Colonul transvers9 Mezocolonul transvers, acoperind

porţiunea orizontală (a treia) a duodenului.

. hipertensiune portală.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 207: Atlas de Anatomie

Abdomenul superior

Votvulusul. răsucirea intestinului sau mezentemlui, provoacă ischemia segmentului respectiv. Se produce cel mai frecvent la nivelul colonului sigmoid, la indivizii care au o dielâ bogată in (bre, mai ales în Africa unde acestă afecţiune inlocuieşte apendicita acută in ceea ce pnveşte cea mai frecventă cauză

jde .abdomen acut"

C. Mezenterul şi colonul descendent. Vedere frontalăStomacul (4) f i colonul transvers (12) au fost ridicate pentru a se vizualiza extremitatea stângă a rădăcinii mezentemlui (9). Iu nivelulJlexurii

mudenojejunale <3). Colonul descendent (2) care este situat retroperitoneal, devine colon sigmoid (10) când dobândeşte mezocolon (11) şi m mai este retropcritoneal.

' Rădăcina mezentcrului (C9), înccpe la nivelul flexurii duodeno-jejunale (C3) şi arc un traiect inferior şi la dreapta, încrucişandu-se cu porţiunea orizontală (porţiunea a treia) a duodenului (C5); vasele mczcnterice superioare pătrund în mezenter la acest nivel (vezi pagina 304). '

Anse jejunale şi ileale2 Colonul descendent 83 Flexura duodenojejunală4 Curbura mare a stomacului 95 Porţiunea orizontală (a treia) a 10

duodenului 116 Flexura colică stângă (splenică) 12

Mezenterul Peritoneul, acoperind vasele iliace externe Rădăcina mezentemlui Colonul sigmoid Mezocolonul sigmoid Colonul transvers

Drenajul abceselor peritoneale. Puroiul din cavitatea peritoneală se colectează la indivizii culcaţi pe spate, intr-unui din recesele sau pungile din cavitatea peritoneală. Acestea sunt spaţiile subfrenice, firidele paracolice şi fundul de sac recto-ulerin (al lui Douglas). Pentru fiecare spaţiu se folosesc proceduri

3 de drenaj diferite.__________

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 208: Atlas de Anatomie

:02Abdomenul superior

Diagrame peritoneale. B. Poziţie normală. C. Cu porţiunea inferioară a omentului mare ridicată. D. Cu omentul mare ridicat şi separat dc mczocolonul transvers şi colonul transvers şi cu o deschidcre în sacul mic. E. Cu formaţiunile omentul mare, mezocolonul transvers şi colonul transvers ridicate şi cu o deschidere în sacul mic.in aceste scheme este prezentată imaginea laterală stângă a secţiunii sagitale efectuate la nivelul liniei mediane a abdomenului şi se constată moilul in care peritoneal formează omentul mic (Om, trecând inferior de stomac, S), omentul mare (OM), mezocolonul transvers (MT), ta nivelul colonului transvers (CT) şi mezenterul la nivelul intestinului subţire (IS). Conturul albastru reprezintă peritoneal sacului mic. Artera mezenterică superioară, trecând printre capul şi procesul uncinat al pancreasului (P şi U) şi continuăndu-se de-a lungul duodenului

A . Loja hepatorcnală peritoneală. Vedere laterală dreaptă şi inferioarăCu corpul întins pe spate şi privit din partea laterală dreaptă (cu capul spre stânga), ftcatu! (15) a fost răsucit in sus şi spre stânga pentru a se vizualiza intrarea in spaţiul dintre ficat şi polul superior al rinichiului (8, firida lui Morison sau compartimentul subhepatic al cavităţii peritoneale).

1 Colonul ascendent2 Foramen epiploic3 Ligamentul falciform4 Vezica biliară5 Joncţiunea gastroduodenală6 Curbura mare a stomacului7 Omentul mare8 Loja hepatorenală (firida Morison)9 Vena cavă inferioară

10 Lobul stâng al ficatului11 Curbura mică a stomacului12 Omentul mic, acoperind pancreasul13 Flexura colică dreaptă (hepatică)14 Marginea dreaptă liberă a omentului mic15 Lobul drept al ficatului16 Porţiunea superioară (prima porţiune) a duodenului17 Colonul transvers18 Polul superior al rinichiului drept18

V(D) şi în mezenterul (M) intestinului subţire (IS) dă naştere la acest nivel la artera colică medie care merge in mezocolonul transvers (MT) la colonul transvers (CT). Omentul mare (OM) este format din patru straiuri fuzionate şi care fuzionează de asemenea cu porţiunea anterioară a nwzocolonului transvers (MT, două straturi) şi colonul transvers. La disecţie nu este posibilă separarea straturilor, cu excepţia omentului mare de mezocolonul transvers. Cele şase straturi dintre stomac şi mezocolonul transvers sunt denumite oment gastrocolic. B corespunde disecţiilor de la paginile 196 şi 197, C corespunde celor de la pagina 198, D, celor de la pagina 200, şi E corespunde cu B de la pagina 205. Săgeţile mici din D şi E indică straturile secţionate pentru a face deschideri artificiale in sacul mic.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 209: Atlas de Anatomie

Abdomenul superior

Cancerul de pancreas. Apare cel mai frecvent ia nivelul capului pancreasului; fiind o cauză importantă de obstrucţie extrahepatică a arborelui biliar, duce la

q apariţia icterului

F. Trunchiul celiac şi regiunea înconjurătoare O parte din lobul stâng ul ficatului (21) şi marc pune a omeniului mare şi mic (24 şi 7) au fost îndepărtate împreună cu peritoneul porţiunii centrale a peretelui abdominal posterior (peretele posterior al sacului mic), pentru a se evidenţia unele dintre cele mai importante structuri ale abdomenului superior: trunchiul celiac (8) şi ramurile sale (20. 33 şi 9). vena portă (27) şi canalul biliar (4) format prin unirea canalului cistic (12) al vezicii biliare (15) cu canalul hepatic comun (10) a!ficatului (32 şi 21).

r 1 Aorta abdominală 19 Stâlpul diafragmatic stâng2 Esofagul abdominal 20 Artera gastrică stângă3 Artera hepatică accesorie 21 Lobul stâng al ficatului4 Canalul biliar 22 Vena renală stângă5 Corpul pancreasului 23 Ligamentul triangular stâng6 Corpul stomacului 24 Omentul mic conţinând arterele7 Ramurile arterelor gastroepiploice gastrice dreaptă şi stângă

stângă şi dreaptă în omentul mare 25 Ligamentul arcuat median8 Trunchiul celiac 26 Ramura esofagiană a arterei9 Artera hepatică comună gastrice stângi

10 Canalul hepatic comun 27 Vena portă11 Artera cistică 28 Porţiunea piloricâ a stomacului12 Canalul cistic 29 Stâlpul diafragmatic drept13 Diafragma 30 Artera gastrică dreaptă14 Ligamentul falciform 31 Artera gastroepiploică dreaptă15 Vezica biliară 32 Lobul drept al ficatului16 Artera gastroduodenală 33 Artera splenică17 Artera hepatică şi ramurile sale 34 Porţiunea superioară (prima

dreaptă şi stângă porţiune) a duodenului1S Vena cavă inferioară 35 Artera mezenterică superioară

36 Colonul transvers

Artera cistică ( 11) se desprinde în mod normat din ramura dreaptă a arterei licpaticc şi irece posterior de canalul hcpatic comun şi canalul cistic. in imaginea dc l'a|â se desprinde însă direct din artera hepatică ( 17) şi trece anterior de canalul b iliar (4). Dacă există o arteră hepatică acccsoric (ca în acest caz. 3) aceasta trece posterior dc vena portă (27), şi nu anterior cum este normal.Este normal ca artera gastrică dreaptă (30) să fie mult mai mică decât cea stângi (20). Artera gastrică stângă (20) merge superior şi la stânga şi apoi sc întoarce spre inferior de-a lungul curburii miei a stomacului, între două straturi ale pcritonculuicarc formează omentul mic (24). Dă o ramură esotagiană carc trece prin orificiul esofagian al diafragmei şi vascularizează porţiunea inferioară a esofagului (2). Venele însoţitoare (nereprezentate aici) se varsă în vena gastrică stângă şi apoi în vena portă, tăcând din porţiunea inferioară a esofagului unul dintre ccic mai importante sedii ale anastomozclor portosistcmicc.

Şuntutile portocave. Obstrucţia venei porte, de orice natură, produce varice la nivelul anastomozelor venoase portosistemice. Aceste anastomoze ale venei porte cu vena cavă inferioară au rolul de a reduce hipertensiunea portală şi au drept consecinţă apariţia varicozităţilor.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

> O

Z. >

>H

(fi

Page 210: Atlas de Anatomie

Abdomenul superior

A . Vasele m ezcntcrice superioare Stomacul (14) a fost ridicat şi mezocolonul transvers îndepărtăt. lăsând colonul transvers (18) în poziţia sa normală. 0 parte din peritoneal mezenterului (4) afost disecată pentru a se vizualiza ramurile arterei mezenterice superioare (16).

Artera colică dreaptă este în mod normal o ramura a arterei mezenterice superioare (16), dar adesea (ca aici) provine din artera colică medic (13).Vena mezenterică superioara ( 17) este situată în partea dreaptă a arterei însoţitoare (16). Ele apar la nivelul marginii inferioare a pancreasului (2) trec pe deasupra procesului uncinat (19) al capului pancreasului (7) şi coboară intersectând porţiunea orizontala (a treia) a duodenului (X) la nivelul locului lor de intrare şi ieşire din rădăcina mezenterului (4).

r . Porţiunea ascendentă (a patra) a duodenului2 Corpul pancreasului3 Ramuri ale vaselor colice stângi4 Marginea tăiata a peritoneului. la nivelul rădăcinii mezenterului5 Porţiunea descendentă (a doua) a duodenului6 Flexura duodenojejunală7 Capul pancreasului8 Porţiunea orizontală ( a treia) a duodenului9 Artera ilcocolicâ

10 Arterele jejunale şi ileale11 Jejun12 Polul inferior al nnchiului stâng13 Artera colică medie14 Faţa postenoarâ a regiunii p lorice a stomacului15 Artera colică dreaptă16 Artera mezenterică superioară17 Vena mezentericâ superioară18 Colonul transvers19 Procesul uncinat al capului pancreasului

V )

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

.

Page 211: Atlas de Anatomie

B. Vasele mezcnterice superioare Aceasta disecţie este similară cu A de fa pagina anterioară, dar aici stomacul (16) şi colonul transvers (20) au fo st ridicate, iar artera colică medie (14) a fost deplasată superior. Rădăcina mezenferului (2) începe la nivelul flexurii duodenojejunale (5) şi are traiect oblic inferior şi spre dreapta, intersectând porţiunea orizontală (porţiunea a treia) a duodenului (7), unde vasele mezcnterice superioare şi ramurile lor (19, 18 şi 9) vor fi incluse între cele două straturi ale peritoneului carc formează mezenterul (vezi B, pagina 202).

1 Corpul pancreasului2 Marginea tăiată a peritoneului la nivelul rădăcinii mezenterulu3 Colonul descendent4 Porţiunea descendentă (a doua) a duodenului5 Flexura duodenojejunalâ6 Capul pancreasului7 Porţiunea orizontală (a treia) a duodenului8 Artera ileocolicâ9 Arterele jejunale şi Heale

10 Jejunul11 Vasele colice stângi12 Rinichiul stâng13 Mezenterul14 Artera colică medie15 Colul pancreasului16 Faţa posterioară a corpului stomacului17 Ramura dreaptă a arterei colice medii18 Artera mezenterică superioară19 Vena mezenterică superioară20 Colonul transvers21 Procesul uncinat al capului pancreasului

In poziţia sa normală, artera colică medic are traiect dcsccndcnt dc In nivelul originii sale mezcnterice superioare (Al 3). dar devine evident că atunci când colonul transvers este ridicat (ca aici, B20 «ji la E dc la pagina 202). artera (B l4) sc ridică şi ca. Schemele arterelor colonului din diferite tratate prezintă adesea această poziţie, dar nu trebuie scăpat din vedere eâ în poziţie anatomică, artera are un traiect descendent.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 212: Atlas de Anatomie

A . V asele m e zen te rice in fe r io a re , v e d e re f ro n ta lă .Stomacul (21) şi colonul transvers (28) sunt ridicate.Peritoneal peretelui posterior abdominal a fost îndepărtat, şi porţiunile stângi ale duodenului (7 şi 6) au fost reflectate către dreapta, pentru a evidenţia originea arterei mezenterice inferioare (12) din aortă (1). Marginea inferioară a pancreasului (2) a fost ridicată relevând vena splenica (24) cu vena mezenterică inferioară (13) vărsându-se in ea. Ureteral (29) prezintă anterior vasele genitale (10 şi 11) şi posterior nervul genitofemural (9) de-a lungul muşchiului psoas mare (22).

Ischemia intestinală. Segmentul intestinal pre­dispus acestei patdogi este cel cu o vascularizaţie mai săracă, o arie numită „cumpăna apelor*, localizat între teritoriile vascularizate de arterele mezenterice. Sindromul poate surveni şi după volvulusul intestinal, mai ales la nivelul sigmoidului.

" \1 Aorta abdominală2 Corpul pancreasului3 Ramurile vaselor colice stângi4 Margine secţionată a peritoneului5 Colonul descendent6 Flexura duodenojejunală7 Duodenul ascendent (porţiunea a patra)8 Duodenul orizontal (porţiunea a treia)9 Nervul genitofemural

10 Artera genitală11 Vena genitală12 Artera mezenterică inferioară13 Vena mezenterică inferioară14 Artera colică stângă15 Artera renală stângă16 Vena renală stângă17 Polul inferior al rinichiului stâng18 Mezenterul19 Artera colică medie20 Pelvisul renal21 Faţa posterioară a regiunii pilorice a stomacului22 Muşchiul psoas mare23 Artera splenică24 Vena splenică25 Artera mezenterică superioară26 Vena mezenterică superioară27 Muşchiul suspensor al duodenului (muşchiul lui Treitz)28 Colonul transvers29 Ureterul

• in această imagine (ca şi în I) dc la pagina 227). artera genitala (testiculară) stângă ( 10) se desprinde din artera renală (15), şi nu din aortă ( I ).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 213: Atlas de Anatomie

B. Radiografie de intestin grosS-a folosii o clismă baritată cu dublu contrast (bariu şi aer), şi s-au evidenţiat /mustrele (9) meritelor porţiuni de coton, permiţând diferenţierea de ileonul terminal îngust (II) care a fost umplut parţial cu bariu prin joncţiunea ilettcecalâ (5).

Colonul ascendent CeculColonul descendent Articulaţia şoldului Joncţiunea ileocecală Flexura colică stângâ (splenică) Rectul

8 Flexura colică dreaptă (hepatică)9 Haustre

10 Colonul sigmoid11 lieorul terminal12 Colonul transvers

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 214: Atlas de Anatomie

I 208Abdomenul superior

" " w ' , . ^ 0 % h -$ s .-r / j » . . ; * . ţ* t.j4 's' '

■ ;i\ ■ J & - . 8• f r « "

Stomacul. A . Cu vasele şi nervii vagi. Vedere anterioară. B. Radiografie după un prânz baritat Peretele toracic anterior, peretele abdominal anterior şi lobul stâng al ficatului au fo st îndepărtaţi, împreună cu o parte din omentul mic (12), pentru a evidenţia stomacul (6, 2, 18 şi 19) in poziţia sa normală.

1 Trunchiul vagal anterior (stâng)2 Corpul stomacului3 Ramuri ale vaselor gastroepiploice stângi4 Lobul caudat al ficatului5 Fisura pentru ligamentul venos6 Fundul stomacului7 Curbura mare a stomacului8 Omentul mare9 Artera gastrică stângă

10 Vena gastrică stângă11 Curbura mică a stomacului

12 Omenlul mic (margine secţionată)13 Extremitatea inferioară a splinei14 Ramuri esofagiene ale vaselor gastrice stângi15 Orificiul esofagian al diafragmei16 Esofagul17 Trunchiul vagal posterior18 Antrum pilone19 Canalul piloric20 Artera gastrică dreaptă21 Vasele gastroepiploice drepte22 Lobul drept al ficatului23 Porţiunea superioară (prima porţiune) a

duodenuluiVagotomia reprezintă secţionarea chirurgicală selectivă a nervilor vagi, în scopul reducerii secreţiei gastrice acide, pentru vindecarea leziunilor ulceroase. Este insa depăşită, actual fiind folosite metode farmacologice.

Varicele esofagiene sunt dilataţii ale venelor tributare venei gastrice, şi pot provoca sângarăn serioase (hamatemeză).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 215: Atlas de Anatomie

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 216: Atlas de Anatomie

Abdomenul superior

A. Duodenul şi pancreasulStomacul (15) a fo st ridicat, colonul şi peritoneul peretelui posterior abdominal au fost îndepărtate şi ramurile vaselor mezenterice superioare (21 şi 22) au fost secţionate. Duodenul in forma literei „C " (20, 5, II şi 2) se vede cum îmbrăţişează capul pancreasului (10); colul (14) şi corpul (3) pancreasului au fost uşor împinse in sus pentru a evidenţia vena splenică superioară (19)

Z r - unmdu-se cu vena mezenterică superioară (22) pentru a forma vena portă.jsa H S jE posterior de rolul pancreasului Porţiunea descendentă (a doua) a duodenului

~ ~~' ‘ ' { J t se suprapune peste hilul rinichiului drept (17). Artera şi vena mezentericăsuperioară (21 şi 22) intersectează procesul uncinat al capului pancreasului (24) şi apoi porţiunea orizontală (a Ireia) a duodenului (II).

B. Papila duodenală Peretele anterior al porţiunii descendente (a doua) a duodenului a fost îndepărtat.

1 Plicile circulare ale membranei mucoase

I 2 Papila duodenalăI 3 Vezica biliara

4 Ficatul, lobul stâng5 Ficatul, lobul drept6 Pancreasul7 Porţiunea a treia a

pancreasului

/ ■1 Aorta abdominală 14 Colul pancreasului2 Porţiunea ascendentă (a patra) a duodenului 15 Faţa posterioară a omentului mare.3 Corpul pancreasului acoperind stomacul4 Ramurile vaselor pancreaticoduodenale 16 Muşchiul psoas mare5 Porţiunea descendentă {a doua) a 17 Rinichiul drept

duodenului 18 Lobul drept al ficatului6 Ligamentul falciform 19 Vena splenică7 Vezica biliară 20 Porţiunea superioară (prima porţiune) a

8 Artera genitală duodenului9 Vena genitală 21 Artera mezenterică superioară

10 Capul pancreasului 22 Vena mezenterică superioară

11 Porţiunea orizontală ( a treia) a duodenului 23 Trunchiul simpatic12 Vena cavă inferioară 24 Procesul uncinat al capului pancreasului13 Lobul stâng al ficatului 25 Ureterul

V J

C. Colangiopancreatogramă retrogradă cndoscopică (ERCP) Vezi pagina 214 pentru explicaţii.

1 Canalul pancreatic accesor (Santorini)

2 Corpul pancreasului3 Canulă în ampulă

4 Capul pancreasului5 Canale intralobulare6 Canalul pancreatic (Wirsung)7 Coada pancreasului

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 217: Atlas de Anatomie

211Ficatul

Viscerele abdominale superioare. Vedere frontală Pereţii toracic şi abdominal şi porţiunea anterioara a diafragmei au fost îndepărtaţi pentru vizualizam! viscerelor in situ. Ficatul (6 şi 8) şi stomacul (9) sunt situate imediat sub diafragmă (I). Omentul mare (4) atârnă dc la nivelul curburii mari (marginea inferioară) a stomacului (9), acoperind o mare parte din ansele intestinale subţiri şi groase dar lăsând ncacoperită o porţiune din colonul transvers (10). Fundul vezicii biliare (3) se vede intre lobul drept al ficatului (8) şi colonul transvers (10).

Ruptura de ficat, produsă cel mai frecvent prin traumatisme, poate necesita îndepărtarea unui segment hepatic, pentru

q controlul hemoragiei._________________

1 Diafragma2 Ligamentul falciform3 Vezica biliară4 Omentul mare5 Lobul inferior al plămânului drept

6 Lobul stâng al ficatului7 Ţesut adipos pericardic8 Lobul drept al ficatului9 Stomacul

10 Colonul transvers

Pentru cxplicarca structurilor peritoneale, vezi desenele dc la pagina 202.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 218: Atlas de Anatomie

212Ficatul

t .

A. Ficatul. Vedere inferioară şi posterioară Privind de jo s şi din posterior, cu marginea anterioară a ficatului ridicată, se vor vedea fetele viscerale posterioară şi inferioară ale ficatului,

fără a putea J'ace o demarcaţie dară intre ele. în general, se pot observa aria nuda (!) şi şanţul pentru vena cavă inferioară (13). pe fata posterioară, fosa pentru vezica biliară (9) precum şi triada portală (20, 11, 20 şi 5) pe fata inferioară. Stratul inferior al ligamentului coronar are aici forma literei „ in mod normal acest strat este drept.

N1 Aria nuda 10 Impresiunea gastrică 18 Şanţul esofagian2 Lobul caudat 11 Artera hepatică 19 Tuberozitatea omentului3 Procesul caudat 12 Stratul inferior al ligamentului 20 Vena portă4 Impresiunea colică coronar 21 Lobul pătrat5 Canalul hepatic comun 13 Vena cavă inferioară 22 Impresiunea renală6 Diafragma 14 Lobul stâng 23 Marginea dreaptă liberă a7 Diafragma în porţiunea ariei 15 Ligamentul triangular stâng omentului mic la nivelul triadei

nude (obstruează vizualizarea 16 Omentul mic în fisura pentru portalestratului superior al ligamentul venos 24 Lobul dreptligamentului coronar) 17 Ligamentul rotund şi falciform 25 Ligamentul triangular drept

8 Impresiunea duodenală în fisura pentru ligamentul 26 Impresiunea suprarenală9 Vezica biliară rotund

JLobii caudat (2) şi pătrat (2 1) sunt consideraţi din punct de vedere anatomic, aparţinând lobului drept <24), dar funcţional aparţin lobului stâng (14) deoarecc sunt vascularizaji dc ramurile stângi ale arterei hcpatice şi venei porte, iar bila formată la nivelul lor este drenată prin canalul hepatic stâng.Procesul caudat (3) sc uneşte cu lobul caudat (2) la nivelul lobului drept (24). Procesul caudat (ci nu lobul caudat) formează marginea superioară a lui foramen epiploic (pagina 199).

Faţa posterioară conţinc aria nuda ( I ), şanţul pentru vena cavă inferioară ( 13), lobul

caudat (2), fisura pentru ligamentul venos (16), impresiunea suprarenală (26) şi o marc parte din impresiunea renală dreaptă (22).Faţa inferioară (viscerală) conţine triada portală: artera hcpatică ( 11), vena portală (20) şi canalele hepatice (5), înconjurate dc peritoneul care formează marginea dreaptă, liberă, a omentului mic (23). Conţine dc asemenea lobul pătrat (21), fosa vezicii biliare (9). fisura pentru ligamentul rotund ( 17), precum şi imprcsiunilc gastrică ( 10), duodenală (8) şi colică (4).

Anastomozele portosistemice sunt conexiuni între venele porte şi sistemice, care devin importante în cazul obstrucţiei venei porte. Se întâlnesc cel mai frecvent în cazul bolii hepatice. In aceste zone anastomotice apar varîcozităB, mai ales la nivelul esofagului,

q anusului şi ariei nude a ficatului.

Abcesele hepatice. în ţările tropicale, sunt adesea foarte mari, şi sunt datorate bolii amoebiene. în alte zone, se datorează cel mai frecvent bolilor maligne.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 219: Atlas de Anatomie

FicatulT

B. Mulaj al ficatului, tractului biliar extrahepatic şivaselor asociate. Vedere posterioarăGalben = vezica biliară f i Iraclul biliarRoşu - artera hepatică şi ramurile saleAlbastru deschis = vena portă şi tributarele saleAlbastru închis — vena cavă inferioară, venelehepatice şi tributarele saleAceasta imagine, ca şi A din pagina alăturată,arată felele inferioară şi posterioară, privind incavitatea abdominală de jos în sus, cu margineainferioară a ficatului împinsă în sus, spre torace.

Canalul biliar Corpul vezicii biliare Lobulcaudat Procesul caudat Canalul hepatic comun Artera şi venele cistice Canalul cisticFisura pentru ligamentul rotund Fisura pentru ligamentul venos Fundul vezicii biliare Artera hepatică Vena cavă inferioarăRamura stângă a arterei hepatice, acoperind ramura stângă a venei porte

14 Vena gastrică stângă15 Canalul hepatic stâng16 Vena hepatică stângă17 Lobul stâng18 Colul vezicii biliare19 Vena portă20 Lobul pătrat21 Ramura dreaptă a arterei hepatice, acoperind

ramura dreaptă a venei porte22 Vena gastrică dreaptă23 Lobul drept

■ Artera hepatică( I I ) se împarte în ramurile stângii( 13)şi dreaptă(21), sub forma literei ,.Y“ .• Vena portă (19) se împarte în ramurile stângă ( 13) şi dreaptă (21), sub forma literei „T".• Canalul hepatic comun (5) sc formează prin unirea canaiclor hcpatice stâng (15) şi drept (ascuns) şi se uneşte cu

canalul cistic (7) pentru a forma canalul biliar ( I ).

-

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 220: Atlas de Anatomie

Explorări imagistice aie colecistului

A. Colangiopancreatogramă retrogradă endoscopică (ERCP)In ERCP, endoscopul trece prin cavitatea bucală,

faringe, esofag fi stomac până în duoden şi apoi canula este introdusă prin papila duodenală mare (pagina 210) în canalul biliar, astfel încât substanţa de contrast se injectează în tractul biliar. (Canalul pancreatic poate f i de asemenea vizualizat printr-o cunul are de acest tip - vezi C, pagina 210.)

f1 Canalul biliar2 Canalul hepatic comun3 Canalul cistic4 Vezica biliară5 Canalul hepatic stâng6 Umbra ficatului şi a tributarelor canalelor hepatice7 Canalul hepatic drept

v

Colecistita reprezintă inflamaţia acută a vezicii biliare, asociată cel mai adesea cu litiaza biliară. Se manifestă prin durere în hipocondrul drept, lângă vârful coastei IX şi

, linia semilunară.

B. Imagine ecografică a vezicii biliare Pentru un observator neantrenat suficient, ecografiile sunt dificil de interpretat, dar aici vezica biliară poale fi distinsă prin forma sa „ de cântai "(S).

1 Canalul cistic2 Fundul vezicii biliare3 Vezica biliară4 Vena cavă inferioară5 Vena portă6 Domul diafragmatic drept7 Artera hepatică dreaptă8 Lobul drept al ficatului9 Artera renală dreaptă

Ecogralia este cel mai bine interpretată de câtrc specialist.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 221: Atlas de Anatomie

Ficatul

Mulaj al venei porte şi tributarelor sale şi vaselor mezenterice. Vedere posterioară.Galben = tractul biliar şi canalele pancreatit e Roşu arterele

[Albastru sistemul venos portal In aceasta vedere posterioară (preferată celei

ft anterioare, deoarece vasele mici intestinale, [numeroase la acest ultim nivel, ar f i putut masca ramurile mari), vena mezenterică superioară (22) este urmărită in traiectul său superior spre vena portă (14). după unirea cu vena splenică (20). La

J nivelul triadei portale, vena portă se divide în { ramurile sale dreaptă şi stângă (16 şi 8). Datorită I indepărtării aortei, porţiunea superioară a arterei mezenterice inferioare (5) a fost uşor deplasată spre

i dreapta, părând că dă naştere arterei ileocolice (4). dar nu este decât o suprapunere de vase; originea

[ arterei ileocolice de la nivelul arterei mezenterice I superioare nu se vede in această imagine.

f A1 Canalul biliar2 Ramurile vaselor colice medii3 Trunchiul celiac4 Vasele ileocolice5 Artera mezenterică inferioară6 Vena mezenterică inferioară7 Ramura stângă a arterei hepatice8 Ramura stângă a venei porte9 Vasele colice stângi

10 Artera şi vena gastrică stângă11 Canalul pancreatic12 Canalele pancreatice la nivelul capului pancreasului13 Vasele pancreaticoduodenale14 Vena portă15 Ramura dreaptă a arterei hepatice16 Ramura dreaptă a venei porte17 Vasele colice drepte18 Vasele sigmoidiene19 Artera splenică20 Vena splenică21 Artera mezenterică superioară22 Vena mezenterică superioară

v . )Vena mczcntcrică inferioară (6) drenează in mod normal în vena splenica (20), posterior de corpul pancreasului, dnr poate întâlni vena splenică în vecinătatea unirii cu vena mczcntcrică superioară sau (ca în aceasta imagine) poate chiar drena în vena

I mezenterică superioară (22). perele colice (2, 17,4, 9) se anastomozează între ele lângă peretele colonului, formând arcada marginală (indicată de săgeţi).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 222: Atlas de Anatomie

A . Splina. Vedere anterioară Porţiunea superioara a peretelui abdominal anterior stâng şi porţiunea inferioară a peivtelui toracic anterior au fost îndepărtate, şi o parte din diafragmă (2) e ridicată pentru a vizualiza splina în poziţia sa normală, fiind adiacentă stomacului (9) şi colonului (7), porţiunea sa inferioară venind în contact cu rinichiul (Dl6 şi 9. pagina alăturată).

Recesul coslodiafragmatic Diafragma Faţa diafragmatică Impresiunea gastrică Ligamentul gastrosplenic Marginea inferioară Flexura colică stângă

8 Incizura9 Stomacul

10 Marginea superioară11 Peretele toracic J

Splenectomiâ. îndepărtarea splinei este indicată în urma traumatismelor sau în unele boli de sânge şi este uşor de efectuat după damparea pediculului. având grijă să nu se secţioneze coada pancreasului, care ajunge pană în hilul splinei.

Ligamentul gastrosplcnic cuprindc ramurile gastricc scurte şi gastrocpiploicc ale vaselor spleniceLigamentul splenorenal cuprindc coada pancreasului şi vasele splenice.

Splina. B. Faţa viscerală. C. Imagine dc CT (polisplenia)In B, splina a fost îndepărtată şi se evidenţiază faţa sa viscerală sau medială, o parte din ligamentul gastrosplenic (3) şi splenorenal (9) fiind păstrate . Imaginea CT a abdomenului superior arată o anomalie de dezvoltare - câţiva mici splenunculi (7) în locul unui organ unic.

Splenomegalia: cauza ei cea mai frecventă este reprezentată de bolile tropicale şi bolile de sânge precum anemiile hemolitice.Splina este de mărimea pumnului strâns şi nu se palpează inferior de marginea costală stângă.

1 Impresiunea colică2 Impresiunea gastrică3 Ligamentul gastrosplenic, conţinând ramurile gastrice scurte şi

gastroepiploice4 Marginea inferioară5 Incizura6 Impresiunea renală7 Splina - splenunculi multipli8 Marginea superioară9 Coada pancreasului şi vasele splenice în ligamentul splenorenal

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 223: Atlas de Anatomie

Splina şi intestinul

D. Splina. Secţiune transversală prin abdomenul superior stângSecţiunea a fost efectuată la nivelul discului intervertebral (7) dintre vertebrele TI2 f i LI, f i este privită de jo s in sus.

f 1 Aorta abdominală2 Stratul anterior al ligamentului splenorenal3 Trunchiul celiac4 Recesul costodiafragmatic al pleurei5 Diafragma6 Ligamentul gastrosplenic7 Discul intervertebral8 Artera gastrică stângă9 Rinichiul stâng

10 Lobul stâng al ficatului11 Glanda suprarenală stângă12 Sacul mic13 Coasta IX14 Peritoneul sacului mare15 Stratul posterior al ligamentului splenorenal16 Splina17 Artera splenică18 Vena splenică19 Stomacul20 Coada pancreasului21 Coasta X

E. Vedere interioară a cecului Aceasta este o secţiune sagifală mediană a jumătăţii drepte a pelvisului. privite din stânga. Peretele anterior a J'ost secţionat f i reflectat. pentru a evidenţia marginile valvei ileocecale (7).

1 Colonul ascendent2 Vezica urinară3 Cecul4 Coada de cal5 Coccisul6 Fibrom în cavitatea uterină7 Marginile valvei ieocecale8 Mezenterul intestinului subţire9 Simfiza pubiană

10 Fundul de sac recto-uterin (al lui Douglas)11 Rectul12 Promontoriul sacrului13 Colonul sigmoid14 Porţiunea terminală a tecii durale15 Cavitatea uterină16 Valvulele conivente17 Fundul de sac vezico-uterin

Cele trei tenii ale colonului ascendent şi cecului şi converg la nivelul bazei apcndicclui.

■ ^ -~VL

____/ \ ■ V

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 224: Atlas de Anatomie

Intestinul

Apendicita. Această afecţiune se manifestă iniţial printr-o durere paraombilicalâ (iritarea peritoneului visceral al porţiunii mijlocii intestinale) care apoi se deplasează spre regiunea McBurney din fosa iliacâ dreaptă, prin iritarea peritoneului parietal.

1 Tenia coli anterioară2 Colonul ascendent3 Baza apendicelui4 Cecul5 Recesul inferior ileocecal6 Peritoneul acoperind vasele iliace externe7 Recesul retrocecal8 Recesul ileocecal superior9 lleonul terminal

10 Vârful apendiceiui

A . Apendicclc, artera ilcocecală şi structurile învccinate. Vedere anterioară O mare parte din peritoneul mezentemlui fi peretelui posterior abdominal a jbsl îndepărtată, iar ansele intestinale (II) cm fost împinse spre dreapta, pentru a da la iveală artera ileocolică (S). i/eonul terminal (15) f i apendicele (2). împreună cu artera apendicularâ (I).

1 Artera apendicularâ în mezoapendice2 Apendicele3 Cotonul ascendent4 Cecul5 Porţiunea descendentă (a doua) a duodenului6 Nervul genitofemurat7 Vasele ileale şi cecale8 Artera ileocecală9 Vena cavă inferioară

10 Polul inferior al rinichiului11 Mezenterul şi ansele jejunale şi ileale12 Mezoapendicele13 Muşchiul psoas mare 14. Artera colică dreaptă15 Porţiunea terminală a ileonutui16 Artera testicularâ17 Vena testicularâ18 Ureterul

VApcndicelc este vascularizat dc artera apendicularâ ( I ). care sc desprinde în mod normal din arterele cecale (7). de obieci din artera cecală posterioară. La început vasul nu este strâns aplicat pc apendice, dar îl abordează prin mezoapendice ( 12), o plică peritoneală care sc continuă cu porţiunea inferioară a mezentemlui ilconului terminal (15). Dacă aceasta sursă arterială sc obstrueazâ, apendicele sc necrozează, deoarece nu există circulaţie colaterală.

B. Cecul şi apcndicelc. Vedere anterioară lleonul terminal (9) sc continuă cu intestinul gros la nivelul joncţiunii cu cecul (4) şi colonul ascendent (2) şi apendicele (3) vin în contact cu cecul imediat inferior de joncţiunea ileocecală.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 225: Atlas de Anatomie

Intestinul subţire ” !

Intestinul subţire. C. Anse jcjunalc tipice. I). Anse ileale tipice. E. Vase jejunalc disecate. F. Vase ileale disecatehi porţiunea de meienter care susţine jejiintil (C). vasele se anastomozează /leritru a,forma una sau două arcaile vasculare (E) care dau ramuri lungi drepte spre peretele intestinal. Ţesutul adipos mezenteric tinde să fie concentrat spre rădăcinii mezenterului, lăsând,, ferestre" neadipoase în apropierea peretelui intestinal. In porţiunea de inezenter care susţine licornii (D), vasele se anustomozează formând mai multe arcade (F) care dau ramuri mai scurte; in plus nu există zone fără ţesut adipos. Peretele jejunal ( C ) este mai gros decât cel ileal (O) şi are un lumen mai Icug De asemenea, jejunut pan mai gros deoarece plicite mucoasei sunt mai numeroase decât in ileon.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 226: Atlas de Anatomie

Rinichii şi glandele suprarenale

Rinichii şi glandele suprarenale. A . Disecţic B. Imagine de RMN, secţiune axialăDupă îndepărtarea tuturor viscerelor, au Jost evidenţiaţi la nivelul peretelui posterior abdominal rinichii (9 f i 21) fi glandele suprarenale (13 f i 24). Vena renală stângă (12) primeşte vena suprarenală stângă (14) fi vena genitală (6), apoi trece anterior de aortă (1) f i posterior de artera mezenterică superioară (28) f i se varsă in vena cavă inferioară (7). La nivelul hilului renal drept (21), un ram mare al arterei renale drepte (22) trece anterior de vena renală dtvaptă (23). Originile arterelor renale din aortă nu se văd, deoarece sunt situate in spatele venei renale stângi (12) f i venei cave inferioare (7). Imaginea de RMN din B este făcută ta nivelul rinichilor, dar prea jos totuşi pentru a prinde glandele suprarenale.

1 Aorta abdominală şi plexul aortic 15 Ureterul stâng2 Trunchiul celiac 16 Vase limfatice3 Artera hepatică comună 17 Noduli limfatici paraaortici4 Diafragma 18 Noduli limfatici preaortici5 Primul nerv spinal lombar 19 Stâlpul diafragmatic drept6 Vena genitală stângă 20 Vena genitală dreaptă7 Vena cavă inferioară 21 Rinichiul drept8 Vasele frenice inferioare stângi 22 Artera renală dreaptă9 Rinichiul stâng 23 Vena renală dreaptă

10 Muşchiul psoas stâng 24 Glanda suprarenală dreaptă11 Artera renală stângă 25 Ureterul drept12 Vena renală stângă 26 Artera splenică13 Glanda suprarenală stângă 27 Nervul subcostal14 Vena suprarenală stângă 28 Artera mezenterică superioară

Anevrismjl de aortă reprezintă „balonizarea" aortei toracice sau abdominale. Ocazional se poate produce disecţia sau ruptura anevrismului. conducând Ia moarte subită.Pe o radiografie simplă se poate vedea ca o mărire a umbrei aortice.

Suflurile aortice sunt zgomote ritmice care se aud la auscultaţja abdomenului, adesea datorate îngustării (stenozei) aterosderotice a

q aortei._____________________________

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 227: Atlas de Anatomie

Rinichii şi glandele suprarenale

C. Rinichiul stâng, glanda suprarenală şi vasele regionale. Vedere frontală Vasele au fo st dilatate prin injectarea de colorant (răşina) şi toată fascia afost îndepărtată, dar glanda suprarenală (10) a fost menţinută în poziţia sa normală, fiind situată in vecinătatea părţii mediale a polului superior al rinichiului (11).

D. Rinichiul drept, glanda suprarenala şi vasele regionale. Vedere posterioară Imaginea este similară cu B. dar acesta este rinichiul drept privit din spate, şi nu cel stâng: hilul fiecărui rinichi priveşte medial.

r1 Aorta abdominală 6 Polul inferior al rinichiului 1 Hilul renal 7 Arterele suprarenale2 Trunchiul celiac 7 Pelvisul renal 2 Vena cavă inferioară 8 Glanda suprarenală3 Hilul renal 8 Artera mezenterică superioară 3 Polul inferior renal 9 Polul superior al rinichiului4 Vena renală stângă anterior de 9 Arterele suprarenale 4 Pelvisul renal 10 Ureterul

artera renală 10 Glanda suprarenală 5 Artera frenică inferioară dreaptă5 Vena suprarenală stângă 11 Polul superior al rinichiului 6 Artera renală dreaptă

12 Ureterul JUreteral (C I2 , D I9 ) reprezintă continuarea inferioară şi mai îngustată a pelvisului renal (C7. D4). Trebuie avut în vedere că termenul corect este dc pelvis renal, nu de pclvis ureteral.La nivelul h ilu lu i renal, ordinea principalelor clemente componente dinspre anterior spre posterior este: venă, arteră, ureler. deşi niici ramuri ale vaselor pol perturba această ordine. Comparaţi cu vena, artera şi bronhia din h ilu l pulmonar (pagina 166).

Fiecare glandă suprarenală este vasculari/aţă prin trei surse - artera frcnică inferioară, aorta şi artera renală - dar dc fapt nu sunt numai trei artere: există mai multe ramuri ale llccărei artere, aproape 20 în total, tlind aici arătate doar cele mai mari (ca în D7). Există dc obicci doar o singură venă suprarenală dc fiecare parte. Pe stânga ( C5) sc varsă în vena renală (C4); pc dreapta este foarte scurtă şi drenează direct în vena cavă inferioară (în D, este mascată de glandă, dar se vede în mulajul dc la pagina 223, DIO).Detalii despre arterele renale sunt date la paginile 222 şi 223.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 228: Atlas de Anatomie

222Rinichii şi glandele suprarenale

A . Rinichiul. Structura internă în secţiune longitudinalăSecţiunea afost efectuată prin centrul rinichiului f i cuprinde pelvisul renal (9) f i începutul iireterultii (10). Vasele mari din hil (2) au fost îndepărtate.

CortexulHilulCalice mare MedularaPiramida medulară

6 Calice mic7 Columnă renală8 Papila renală9 Pelvisul renal

10 Ureterul

Medulara renala (4) este alcătuită din piramidele medulare (5) ale căror vârfuri formează pupilele renale (8) care sc continuă eu calicele mici (6).Columnele renale (7) aparţin corticalci. fiind situate printre piramide (5).Calicele mici (6) carc primesc urina dc la nivelul tubilor colectori ce sc deschid în ele la nivelul papilelor renale (8), sc unesc şi formează calicele mari(3).Două sau trei calice mari (3) se unesc şi formează pelvisul renal (9) carc trece prin h ilu l renal (2) pentru a deveni urctcr (10). prezentând o îngustare la nivelul hilului.H ilu l este un o rific iu la nivelul feţei mediale a rinichiului, pe unde vasele şi pelvisul renal intră sau ies.

B. Mulaj al rinichiului drept. Vedere frontală Roşu = artera renală Galben = tractul urinarRumurile posterioare (8) ale arterei renale (9). in cazul i e faţă trec posterior de pelvis (7) f i de calicele superior (5 superior), dar toate celelalte nise trec anterior de tractul urinar; deci acesta este rinichiul drept privit din fată (din anterior spiv posterior - vena. artera, ureterul -. f i hilul pe partea medială - vezi pagina 221). nu rinichiul stâng privii din spate.

Ramura anterioară Artera segmentară a ntero i nferioa ră Artera segmentară anterosuperioară (dublă) Artera segmentară inferioară Calice mare

6 Calice mic7 Pelvisul renal8 Ramura posterioară (formând

artera segmentară posterioară)9 Artera renală

10 Artera segmentară superioară11 Ureterul

Rinichiul prezintă cinci artere segmentare posterioară, superioară, anterosuperioară. anteroinferioară şi inferioară. Tipic, artera renală (9) se împarte în ramurile anterioară ( I ) >i posterioară (X): cea posterioară vaseularizeazâ segmentul posterior, iar cea anterioară restul. Totuşi, modul de diviziune al ramurilor renale este foarte variat.în imaginile de fală, există un model tipic, deşi segmentul superior (10) primeşte o mică ramură adiţională din ramura posterioară (8). iar segmentul anteroposterior primeşte două ramuri mari (3).

_

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 229: Atlas de Anatomie

D. Mulaj al rinichilor şi vaselor mari. Vedere frontală.Roşu = artere Albastru = vene Galben = tractul urinarAici. ambii rinichi au urctere duble f i există artere renale accesorii (!) pentru polul inferior al rinichilor Glandele suprarenale sunt conturate prin circulaţia lor venoasă .şi vena suprarenală dreaptă scurtă (10) drenează direct in vena cavă inferioară (4). Pe partea stângă există două vene suprarenale (7), ambele drenând in vena renală stângă. Vezi f i pagina 224. A 14. A '). A12.

Rinichii şi glandele suprarenale

C. Mulaj al aortei şi rinichilor. Vedere frontală RofU = artere Galben = tractul urinar Pe partea dreaptă, ureterul este dublu, fiecare ureter provenind dintr-un grup de calice. Pe partea stângă, arterele suni duble (1 f i 4).

--------------------------------N1 Artera renală stângă accesorie2 Trunchiul celiac3 Primele ramificaţii ale arterei

renale drepte4 Artera reralâ stângă5 Artera mezenterică superioară

Arterele renale accesorii reprezintă vase segmentare ce provin direct din aortă. în această imagine, artera acccsoric stângă (CI) vasculari/cază segmentele superior şi anterosuperior, iar restul segmentelor sunt vascularizatc de arterele „normale1*.Vena renală stângă (D6) intersectează aorta sub originea arterei mezcnterice superioare (DII). (Vena splenică intersectează aorta deasupra originii acestei artere şi sub trunchiul celiac, D3.)

Arterele renale accesorii AortaTrunchiul celiac Vena cavă inferioară Artera renală stângă Vena renală stângă Venele suprarenale stângi Artera renală dreaptă Vena renală dreaptă Vena suprarenală dreaptă Artera mezenterică superioară

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 230: Atlas de Anatomie

Rinichii şi glandele suprarenale

Nefrectomia reprezintă îndepărtarea chirurgicală a unui rinichi (în caz de boală malignă sau boală polictiistică) şi foloseşte fascia renală pentru a pătrunde şi apoi a

q închide zona respectivă.________________

A . Rinichiul stâng şi glanda suprarenală stângă. Vedere frontală Rinichiul stâng (10) f i glanda suprarenală (13) se văd la nivelul peretelui abdominal posterior. O mare parte a diafragmei afost îndepărtată, dar orificiul esofagian a! diafragmei a rămas pe loc, cu porţiunea terminală a esofagului (16) deschizându-se în porţiunea cardică a stomacului şi un trunchi vagal anterior (2) trecând peste ivperul roşu. Trunchiul vagal posterior (IU) este situat posterior şi la dreapta esofagului. O parte din pleură a fost secţionată (17) pentru a vizualiza trunchiul simpatic (22) pe marginea vertebrelor toracice inferioare. Ganglionul celiac stâng şi plexul celiac (6) sunt situate la nivelul rădăcinii trunchiului celiac (3).

1 Aorta abdominală 12 Vena renală stângă2 Trunchiul vagal anterior (dublu, la 13 Glanda suprarenală stângă

nivelul reperului) 14 Vena suprarenală stângă3 Trunchiul celiac 15 Ureterul stâng4 Artera hepatică comună 16 Extremitatea inferioară a5 Vasele frenice inferioare esofagului6 Ganglionul celiac stâng şi plexul 17 Pleura (margine secţionată)

celiac 18 Trunchiul vagal posterior7 Stâlpul diafragmatic stâng 19 Muşchiul psoas mare8 Artera gastrică stângă 20 Artera splenică9 Vena genitală stângă 21 Artera mezenterică superioară

10 Rinichiul stâng 22 Trunchiul simpatic11 Artera renală stângă 23 Aorta toracică

Sindromul de arteră mezenterică superioară determină creşterea presiunii în vena renală stângă şi potenţial şi afectarea rinichiului, datorită reducerii lumenului acestui vas prin compresiunea sa între aortă şi artera mezenterică superioară (pensa aorto-mezenterică, prin efectul .spărgătorului de nuci").

B. Rinichiul drept şi fascia renală în secţiune transversală. Vedere inferioară Pe secţiunea transversală a porţiunii inferioare a rinichiului drept (Bl 6), privită de jo s înspre torace, fascia renală (15) a Jost disecată şi separată de grăsimea perirenală (8) şi de capsula renală (14). (Se constată un mic chist pe suprafaţa rinichiului.) în această secţiune, se observă de asemenea trei straturi (10, 7 şi I) ale fasciei lombare (6; vezi /xigina 94).

Stratul anterior al fasciei lombare Ansă a intestinului subţire Muşchiul erector spinal Muşchiul oblic extern Muşchiul oblic intern Fascia lombarăStratul mijlociu al fasciei lombare

8 Grăsimea perirenală9 Periloneul

10 Stratul posterior al fasciei lombareMuşchiul psoas mare Teaca muşchiului psoas Muşchiul pătrat lombar Capsula renală Fascia renală Rinichiul drept

17 Lobul drept al ficatului18 Muşchiul transvers abdominal

La exteriorul capsulci renale (14) exista o cantitate variabilă de ţesut adipos (grăsimea perirenală, 8) şi înconjurând această grăsime, se allă o condensare dc ţesut conjunctiv care fonnează fascia renală ( 15).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 231: Atlas de Anatomie

Rinichii şi glandele suprarenale

cC. Urografie intravcnoasă (UIV)Substanţa de contrasI injectată intravenos este excivtată de rinichi prin calice (3 şi 2). pelvisul renal (5) şi uretere (7), care intră in vezică (!) la nivelul pelvisului.

1 Vezica biliară2 Calice mare3 Calice mic4 Umbra psoasjlui

5 Pelvisul renal6 Procesele transverse ale

vertebrelor lombare7 Ureterul

Pc radiografie. în mod normal, ureterul se află în vecinătatea proccselor transverse ale vertebrelor lombare.

Calculi ureterali. Calculii de la nivelul ureterului pot migra de la nivelul rinichiului către vezica urinară şi se pof localiza la nivelul joncţiunii pelviureterice, marginii pelvisului sau joncţiunii ureterovezicale (unde urelerul traversează peretele vezical) provocând dureri afroce.

D. Abdomenul superior. Imagine de RMN, secţiunc coronală

1 Aortă 7 Pelvisul renal2 Vena azigos 8 Stâlpul diafragmatic drept3 Stâlpul diafragmatic stâng 9 Rinichiul drept4 Rinichiul stâng 10 Lobul drept al ficatului5 Muşchiul psoas mare 11 Splina6 Chisl renal

1

Anevrismul aortic abdominal. Această balonizare a aortei abdominale inferioare se poate extinde distal afectând ambele artere iliace şi proximal arterele renale, ducând la insuficienţă renală. Tratamentul este chirurgical şi constă în înlocuirea segmentului afectat cu o grefă sau stent.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 232: Atlas de Anatomie

226Rinichii şi glandele suprarenale

A. Repere de suprafaţă ale rinichiului. Vedere posterioară Polul superior al rinichiului stâng ajunge panii la nivelul coastei XI. dar rinichiul drept este mai coborât (datorită împingerii sate in jos de către Jicut, a cărui parte dreaptă este mai voluminoasă). Hilul fiecărui rinichi este situat la 5 cm de linia mediană. Marginea inferioară a recesului costodiafragmatic picurai intersectează coasta X/l: comparaţi cu disec/ia de mai jos (B6).

A

r . Coasta XI Rinichiul stâng Marginea inferioară a pleurei Rinichiul dreptProcesul spinos al vertebrei L1 Procesul spinos al vertebrei L4 Coasta XII

Biopsia renală este o manevră care se efectuează de predilecţie la nivelul polului inferior al rinichiului, deoarece la polul superior ar putea leza pleura (în raport imediat posterior cu polul superior renal) producând pneumotorax.

B. Rinichiul drept. Vedere posterioarăMajoritatea muşchilor toracici şi abdominali a fost îndepărtată pentru a evidenţia cei trei nervi (9. 3 şi 4) situaţi posterior de rinichi (5). Mult mai important este raportul polului superior a! rinichiului cu pleura. în pleura parietală a fo s t făcută o mică „fereastră " deasupra coastei XII (12) pentru a deschide recesul costodiafragmatic (!) a cărui limită inferioară (6) merge transversal posterior de rinichi, şi cu o direcţie oblică prin fa ta coastei XII.

Recesul costodiafragmatic al pleurei Ţesut extraperitoneal Nervul iliohipogastric Nervul ilioinghinal RinichiulMarginea inferioară a pleurei Muşchiul psoas mare

8 Artera subcostală9 Nervul subcostal

10 Vena subcostală11 Procesul transvers al vertebrei lombare L212 Coasta XII

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 233: Atlas de Anatomie

££/ !Diafragma şi peretele abdominal posterior

A. Diafragma. Vedere inferioară

r1 Aorta inferioare2 Vena azigos 11 Orificiul venei cave3 Coada de cal inferioare4 Centrul tendinos al 12 Stâlpul stâng

diafragmei 13 Fascia lombară5 Marginea costală 14 Ligamentul arcuat6 Diafragma median7 Muşchii erectori 15 Orificiul esofagian

spinali 16 Muşchiul psoas8 Prima vertebră mare

lombară şi discul 17 Muşchiul pătratintervertebral lombar

9 Vena hemiazigos 18 Stâlpul drept10 Vasele frenice 19 Măduva spinării

Stâlpul drept ui diafragmei (A18) are o origine mai întinsă (dc la nivelul primelor trei vertebre lombare şi discurilor interverlcbrale). deeâl cel stâng (A 12) (doar pc primele două vertebre), datorită împingerii liL'niidiafragmulu] drept de către ficat; stâlpii ajută la tragerea ficatului în jos în timpul contracţiei diafragmei.l ibrete stâlpului drept (A 18) formează marginile dreapta >i stângă ale orificiului esofagian (A 15).

B

B. Peretele posterior abdominal. Vedere laterală stângă Structurile peretelui abdominal posterior sunt privite din fa/â. Corpul pancmisului (2) a fost răsturnat in sus pentru expunerea venei splenice (21). Ghilda suprarenală (23) apare detaşată de polul superior al rinichiului tcomparaţi ca AI3 fi III, pagina 22).

1 Aorta şi plexul aortic2 Corpul pancreasului3 Primul nerv spinal lombar4 Omentul mare5 Plexul hîpogastric6 Nervul ilioinghinal7 Nervul iliohipogastric8 Vena mezenterică inferioară9 Vena cavă inferioară10 Vena colică stângă11 Ficatul12 Polul inferior al rinichiului13 Porţiunea lombară a fasciei

V___________

toracolombare14 Vena ovariană15 Noduli limfatici paraaortici16 Muşchiul psoas mare17 Muşchiul pătrat lombar18 Artera renală19 Vena renală20 Splina21 Vena splenică22 Stomacul23 Glanda suprarenală24 Vena suprarenală25 Muşchiul transvers abdominal

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 234: Atlas de Anatomie

Peretele abdominal posterior şi al pelvisului

V

A . P e re ţ i i a b d o m in a l i p o s te r i o r ş i p e lv in

Periloiteul şi viscerele (cu excepţia vezicii urinare, 2, ureterului, 40, şi duelului sau vasului deferent. (>) au fo st îndepărtate pentru evidenţierea vaselor şi nervilor.

Semnul psoasului. Muşchiul psoas mare trece de pe peretele posterior abdominal pe trohanteml mic al femurului. Infecţiile sau hemoragiile la nivelul coloanei vertebrale posterioare (de exemplu în tuberculoză) pot difuza lateral, la nivelul muşchiului psoas, permiţând puroiului să se scurgă de-a lungul muşchiului. Apare asfel o formaţiune (umorală la nivelul arcadei inghinale, inferior

kx de ligamentul inghinal.__________________

Aorta ( A l ) sc b ifurcă în arterele iliace comune (A 3 ) la

n ive lu l vertebrei lombare L4.Venele iliacc comune (A 4 ) sc uncsc la n ive lu l vertebrei lombare L5. pentru a fonna vena cavă inferioară (A23) situată la dreapta aortei ( A l ). în pclv is. ureterul (A 40) este intersectat superficia l de

duetul deferent (A6).Plexul hipogastric superior median unic (A 37) sc d iv ide în nervii hipogastrici drept şi stâng (A I6 ) care pătrund în pelvis participând la formarea p lexu rilo r h ipogastricc inferioare drept şi stâng (A 21), cunoscute ; i sub denumirea dc plex pelvian.

1 Aorta şi plexul aortic2 Vezica urinară3 Artera iliacă comună4 Vena iliacă comună5 Artera circumflexă iliacă profundă6 Duetul deferent7 Artera iliacă externă8 Vena iliacă externă9 Artera femurală

10 Ramura profundă a nervului genitofemural11 Nervul femural12 Vena femurală13 Artera lombară IV14 Ramura genitală a nervului genitofemural15 Nervul genitofemural16 Nervul hipogastric17 Muşchiul iliac şi ramuri din nervul femural şi

artera iliolombară18 Nervul iliohipogastric19 Nervul ilioinghinal20 Ligamentul iliolombar21 Plexul hipogastric (pelvian) inferior şi nervii

splahnici pelvieni22 Artera mezenterică inferioară şi plexul omonim23 Vena cavă inferioară24 Ligamentul inghinal25 Artera iliacă externă26 Ligamentul lacunar27 Nervul femural cutanat lateral, provenit din

nervul femural28 Porţiunea lombară a fasciei loracolombare29 Nervul şi vasele obturatoare30 Ligamentul pectineu31 Poziţia canalului femural32 Muşchiul psoas mare33 Muşchiul pătrat lombar34 Rectul (margine secţionată)35 Muşchiul drept abdominal36 Cordonul spermatic37 Plexul hipogastric superior38 Trunchiul şi ganglionii simpatici39 Vasele testiculare40 Ureterul

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 235: Atlas de Anatomie

229Peretele abdominal posterior şi al pelvisului

B. Plexul lombar stâng. Vedere frontală Muşchiul psoas mare a fost îndepărtai pentru a se evidenţia plexurile nervoase care-l străbat. Din cauza îndepărtării majorităţii peretelui abdominal anterolateral (cu excepţia porţiunilor inferioare ale muşchiului oblic extern, 1, oblic intern. 9, şi transvers, 18), nervii iliohipogastric (6) şi ilioinghinal (7) s-au deplasat foarte mult medial; ei nu mai trec pe deasupra muşchiului iliac (5).

1 Muşchiul oblic extern2 Aponevroza muşchiului oblic extern3 Nervul femural4 Nervul genitofemural5 Muşchiul iliac6 Nervul iliohipogastric7 Nervul ilioinghinal8 Ligamentul iliolombar9 Muşchiul oblic intern

10 Nervul femural cutanat lateral11 Trunchiul lombosacrat12 Nervul obturator13 Muşchiul pătrat lombar14 Ramuri comunicante15 Orificiul inghinal superficial16 Trunchiul şi ganglionii simpatici17 Vertebra L3 şi ligamentul longitudinal anterior18 Muşchiul transvers abdominal19 Faţa superioară a ligamentului inghinal20 Ramura ventrală a nervului lombar V21 Ramura ventrală a primului nerv sacrat22 Ramura ventrală a nervului lombar IV

v _

Simpatectomia lombară reprezintă secţionarea selectivă a trunchiului simpatic pentru a reduce vasoconstricţia de la nivelul membrelor inferioare, la pacienţii cu o cir­culaţie deficitară. De obicei se efectuează la nivelul L2, fiind mai uşor de abordat pe partea stângă decât pe dreapta, unde vena cavă inferioară este situată imediat anterior.

a _

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 236: Atlas de Anatomie

230 ' Pereţii pelvisului

A . M u s c u la tu r a ju m ă tă ţ i i s tâ n g i a pe lv isu lu i şi p o r ţ iu n i i s u p e r io a re a c o a p s e i . V edere frontală Toate fasciile au fo s t îndepărtate, dar ligamentul inghinal (9), format din aponevroza muşchiului ] oblic extern, a fo st conservat. Muşchiul psoas mure (14) şi muşchiul iliac (8) pătrund in regiunea coapsei, profund de ligamentul inghinal. In regiunea anterioară a coapsei se observă un spaţiu larg intre marginile adiacente ale muşchiului pectineu (I I) şi adductor htng (2). în care se vede şio parte din muşchiul adductor scurt (I).

1 Muşchiul adductor scurt2 Muşchiul adductor lung3 Spina iliacâ anterosuperioară4 Muşchiul coccigian5 Discul intervertebral al vertebrei lombare L56 Muşchiul gracilis7 Creasta iliacă8 Muşchiul iliac9 Ligamentul inghinal

10 Muşchiul obturator intern11 Muşchiul pectineu12 Muşchiul piriform13 Promontoriul sacrului14 Muşchiul psoas mare15 Tuberculul pubian16 Muşchiul drept femural17 Muşchiul croitor18 Muşchiul tensor al fasciei lata19 Muşchiul vast lateral

Marginea medială a muşchiului psoas marc (A14) acoperă o

pane a crestei pubelui.Deasupra ligamentului inghinal (A9), muşchiul iliac (A8) ] formează planşcul fosei iliacc. Pe partea dreaptă, la nivelul

acestcia sc găscsc cccul şi apendicele (pagina 218, A4, A2,

B4. şi B3).Muşchiul piril'orm (A 12) şi muşchiul obturator intern (AI0) aparţin pereţilor pelvicni posterior şi lateral; ci sunt consideraţi muşchi ai membrului inferior.Muşchiul coccigian (A4, B5 şi C5) ţ>i muşchiul ridicător anal (C20 şi 11) sunt muşchi ai planşeului pelvian, numit şi i

diafragmă pclviană.Inferior dc ligamentul inghinal (A9). muşchiul iliac (AX), muşchiul psoas mare (A 14), muşchiul pectincu (Al 1), i muşchiul adductor scurt (A I ) şi muşchiul adductor lung (A2) formează planşcul irigomilui femural (pagina 280). a cărui limită laterală este marginea medială a muşchiului adductor lung (A2). Muşchiul adductor lung este dc obicci adiacent muşchiului pectineu (A II) ; deci muşchiul adductor scurt ( A l ) nu participă la formarea planşeului tritonului

femural.Muşchiul gracilis (A6, B9) este cel mai medial muşchi al

coapsei.

• Spina iliacă anterosuperioară (A3) şi tuberculul pubian (A l 5) la nivelul cărora se prinde ligamentul inghinal (A9) sunt repere palpabile importante ale regiunii

inghinale (vezi pagina 192).• Porţiunea muşchiului obturator intern (B 15) situată deasupra inserţiei muşchiului rid icător anal (linia discontinuă din B) aparţine peretelui lateral al cavităţii 1

pclvienc, în timp ce porţiunea situată inferior aparţine pcrincului, luând parte la formarea peretelui lateral al fosei isehiorectale (ischioanale) (pagina 245 şi 246),• Muşchiul piriform (B16) trece din pelvis în regiunea fesieră prin gaura sciatică marc. superior de spina ischiatică (B13). în timp ce muşchiul obturator intern (B1SJ

trece prin gaura sciatică mică, inferior de spina ischiaticâ (B13).• Porţiunea posterioare a părţii iliococcigiene a muşchiului ridicător anal ( C i l ) are originea strict pe spina ischiaticâ (B I3 , C'I3). nu pe altă zonă a ilionului;

denumirea vine de la animale* la care muşchiul are o origine mai înalta.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 237: Atlas de Anatomie

Pereţii pelvisului

ANTERI

OR

Musculatura jumătăţii stângi a pelvisului. Vedere laterală dreaptă. B. Cu cea mai mare pane a muşchiului ridicător anal îndepărtată. C . Cu muşchiul ridicător anal intact, la femeie.Muşchiul piriform (16) este situat la nivelul peretelui pelvian posterior, iar muşchiul obturator intern tl5l la nivelul celui lateral. Muşchiul coccigian 15) formează porţiunea posterioară a planşeuluipelvian (diafragma pelviană). care prezintă pe părţile laterale şi anterior, muşchiul ridicător anal (20 şi II); in B num'parte a muşchiului ridicător anal a fost îndepărtată (de la nivelul inserţiei indicate de linia discontinuă) pentru a evidenţia mai mult din muşchiul obturator intern (15). a cănii fascie (7) a fost ridicată o dată cu muşchiul ridicător anal. Aici. porţiunea iliococcigiană a muşchiului ridicător ana! (II) este mai fibroasă decât in mod obişnuit. In C, porţiunea inferioară a uretrei (24), vaginul (25) şi rectul (21) au fost conservate.

1 Muşchiul adductor lung2 Muşchiul adductor mare3 Spina iliacă anterosuperioară4 Ramură a nervului sacrat IV5 Muşchiul coccigian6 Coccisul7 Fascia muşchiului obturator intern8 Muşchiul fesier mare9 Muşchiul gratii

10 Muşchiul iliac11 Porţiunea iliococcigiană a muşchiului ridicător anal12 Ligamentul inghinal13 Spina ischiaticâ14 Ligamentul lacunar15 Muşchiul obturator intern16 Muşchiul piriform17 Promontoriul sacrului18 Muşchiul psoas mare19 Simfiza pubiană20 Porţiunea pubococcigiană a muşchiului ridicător anal21 Rectul22 Canalul sacrat23 Ligamentul sacrotuberos24 Uretra25 Vaginul

5 4

13

Artera obturatoare este anormală, trecând peste creasta pubclui.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 238: Atlas de Anatomie

Regiunea inghinală la bărbat. Organele genitale externe

A

8

C . Testiculul, epididimul drept şi penisul. Vedere laterală dreaptă.

Regiunea inghinală dreaptă la bărbat. A . Disecţie superficială. B. Cu aponevroza muşchiului oblic extern şi cordonul spermatic, disecate In A, cordonul spermatic (17) apare la nivelul orijiciului inghinal superficial (19), acoperit de fascia spermatică externă, in B. cu aponevroza muşchiului oblic extern reflectată şi peretele anterior al tecii muşchiului drept abdominal îndepărtat, cordonul spermatic este văzul ieşind la nivelul orificiului inghinal profund (4), iar fascia cremasterică (2) este mult mai superficială. Toate cele trei învelişuri ale cordonului au fo st disecate (12) pentru a evidenţia duetul deferent (5).

1 Tendonul conjunctFascia cremasterică şi muşchiul cremasteric acoperind cordonul spermatic Fascia cribriformă Orificiul inghinal profund Duetul deferent Marginea tecii dreptului Aponevroza muşchiului oblic extern

8 Fascia lata9 Vena safenă mare

10 Nervul iliohipogastric11 Nervul ilioinghinal12 Marginea incizată a învelişului cordonului spermatic13 Ligamentul inghinal14 Muşchiul oblic intern15 Muşchiul piramidal16 Muşchiul drept abdominal17 Cordonul spermatic18 Marginea superioară a hiatusului safenei19 Marginea superioară a orificiului inghinal superficial

Varicoceiul reprezintă varicele venelor genitale (ale plexului pampiniform al

q ovarului sau testiculului).

Hidrocelul reprezintă acumularea de lichid în jurul testiculului, între straturile parietal şi

. visceral ale tunicii vaginale.

Vasectomia este o manevră chirurgicală care provoacă infertilitatea masculină prin îndepărtarea unui segmentai vasului

*3 deferent, dintre capetele suturat şi clampat,

1 Apendicele epididimului ' Corpul epididimului

Corpul penisului Coroana glandulară Duetul deferent Orificiul uretral extern Tegumul anterior

8 Glandul penisului

9 Capul epididimului10 Vena superficială laterală11 Plex venos pampiniform12 Sacul tunicii vaginale13 Sacul scrotal14 Cordonul spermatic15 Artera dorsală

superficială

16 Nervul dorsal superficial17 Vena dorsală superficială18 Fascia scrotală

superficială (dartos)19 Coada epididimului20 Testiculul21 Tunica vaginală parietală22 Tunica vaginală viscerală

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 239: Atlas de Anatomie

D. Regiunea inghinală dreaptă la femeieAponevroza muşchiului oblic extern (2) a fo st incizată şi reflectată pentru a se mira jjozifia orificiului inghinal profund (7) care este situat ta capătul lateral d canalului inghinal. Ligamentul rotund al uterului (9) iese clin pelvis p e la nivelul orificiului inghinal superficial (8) situat la capătul medial al canalului inghinal şi merge in leşului adipos al labiilor mari (3). Nervul ilioinghinal (5) inciyc de a temenea prin canalul inghinal şi iese din acesta prin orificiul inghinal superficial.

La femeie, canalul inghinal (conţine ligamentul rotund şi 1 Tendonul conjunctnervul ilioinghinal. 2 Aponevroza muşchiului oblic externProccsul vaginal este în mod 3 Ţesutul adipos al labiilor marinormal obliterat, dar daca rămâne 4 Vena safenă marepermeabil în canalul inghinal la 5 Nervul ilioinghinalfemeie, este denumii canalul lui 6 Muşchiul oblic internNuck. 7 Poziţia orificiului inghinal profund

8 Poziţia orificiului inghinal superficial9 Ligamentul rotund al uterului

10 Faţa superioară a ligamentului inghinalV .

Reflexul cremasteric testează rădăcinile nervoase L1 şl L2 la bărbat şi constă in contracţia muşchiului cremasteric care duce la ridicarea testiculului ipsilateral după o stimulare a feţei mediale a coapsei._______

L Regiunile inghinală şi femurală la femeieOniric din fascia lata a coapsei a fo st îndepărtată pentru a expune nervul, femural 19). artera (8) f i vena (10) femurală trecând pe sub ligamentul inghinal f/.ij w, dc asemenea, pozi{ia canalului femural (20), medial de venă (10). Sineturile femurale au fost incluse aici. datorită importantei canalului fem ural ni sediu al herniei la femeie (vezi pagina 235).

[1 Vena safenă accesorie 16 Labia mare2 Muşchiul adductor lung 17 Vase limfatice3 Spina iliacâ anterosuperioară 18 Muntele pubelui4 Aponevroza muşchiului oblic extern 19 Muşchiul pectineu5 Muşchiul oblic extern 20 Poziţia canalului femural6 Fascia lata, margine secţionată 21 Artera femurală profundă7 Fascia lata, acoperind muşchiul 22 Ligamentul rotund al uterului

tensor al fasciei lata 23 Muşchiul croitor8 Artera femurală 24 Vasele iliace circumflexe9 Nervul femural superficiale10 Vena femurală 25 Vena epigastrică superficială11 Vena safenă mare 26 Vasele ruşinoase externe12 Tractul iliotibial superficiale13 Ligamentul inghinal 27 Noduli limfatici inghinali superficiali14 Nervul femural cutanat intermediar 28 Orificiul inghinal superficial15 Muşchiul oblic intern

V

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 240: Atlas de Anatomie

234Pelvisu l la b ărb at

Extravazarea urinei. Daca uretra este lezată doar în porţiunea sa membranoasă, urina se va acumula în diafragma urogenitală. Mult mai frecvent, uretra este distrusă şi urina se scurge din porţiunea sa spongioasă, pemanâ. In această situaţie, urina umple mai întâi fundul de sac perineal superficial şi apoi se acumulează suaericr la nivelul peretelui abdominal anterior, deoarece fascia se continuă cu membrana perineală superficială. Urina nu se scjrce la nivelul regiunii coapsei, deoarece fasoa abdominală superficială fuzionează cu 1 fascia profundă (lata) a coapsei, inferior de ligamentul inghinal.

Pelvisul la bărbat. A . Jumătatea dreapta a unei secţiuni sagitale la nivelul lin ie i mcdicnc. B . Imagine dc RMN, secţiune sagitalâSecţiunea (A ) trece exact prin linia mediană a canalului anal (1) şi prin porţiunea prostalică, membranoasă şi spongioasă a uretrei (19, 14 şi 28). şi în acelaşi timp prin partea stângă a scrotului şi testiculul stâng (29) şj epididimul stâng (10). Prostata (18) şi vezica urinară (3) sunt situate ceva mai sus decât de obicei; vezica goală nu ar trebui să se extindă deasupra simfizei pubiene (20). Comparaţi caracteristicile imaginii dc RMN cu secţiunea.

___ Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 241: Atlas de Anatomie

Pelvisul la bărbat

1 Canalul anal cu columnele anale ale membranei mucoase2 Corpul anococcigian3 Vezica urinara4 Reper in canalul ejaculator5 Reper trecând superior prin orificiul uretral drept6 Muşchiul bulbospongios7 Coccisul8 Corpul cavernos9 Duetul deferent

10 Epididimul11 Sfincterul anal extern12 Ţesut adipos extraperitoneal13 Orificiul uretral intern14 Porţiunea membranoasă a uretrei15 Corpul perineal16 Membrana perinealâ17 Promontonul sacrului18 Prostata19 Porţiunea prostaticâ a uretrei20 Simfiza pubiană21 Fibrele puborectale ale muşchiului ridicător anal22 Fundul de sac rectovezical23 Rectul24 Muşchiul drept abdominal25 Colicului seminal26 Colonul sigmoid ' <27 Sfincterul uretral28 Porţiunea spongioasă a uretrei şi corpul spongios29 Testiculul

• Porţiunea cea mai dcclivă a cavităţii peritoneale este fundul de sac rectovezical (A22). delimitat dc faţa

| anterioară a rectului (A23) şi faţa posterioară (baza) a vezicii urinare (A3).

• Capătul inferior al rectului (A23) şi canalul anal <A1) sunt menţinute la un unghi drept, priiur-un laţ format dc fibrele puborectale ale ambilor muşchi ridicători anali (A21) carc sc continuă cu extremitatea superioară asfincterului anal extern (A II).

1 Diferitele componente ale cordonului spcrmatic merg laolaltă prin orificiul inghinal profund (C3) situat în fascia ttansvcrsalis (CI9), lateral dc vasele epigastrice inferioare (A8). Duetul deferent (C4) apare tot la nivelul orificiului inghinal profund, „luând la braţ" vasele prin partea laterală.Trigonul inghinal (trigonul Mcssclbach) reprezintă zona delimitată lateral dc vasele epigastrice inferioare (C8). medial dc marginea laterală a muşchiului drept abdominal (CI6) şi inferior de ligamentul inghinal (C9). O hernie inghinală directă îşi are sediul în acest trigon, medial dc vasele epigastrice inferioare.O hernie inghinală indircctă trece prin orificiul inghinal profund (C3), lateral dc vasele epigastrice inferioare (C8).O hernie femurală trece în canalul femural prin orificiul femural (C7). delimitat medial de ligamentul lacunar (CIO) şi lateral de vena femurală (carc devine vena iliacâ externă, C6, imediat după ce trece pc sub ligamentul inghinal).

E. O rific iu l inghinal profund drept şi trigonul inghinal, la bărbatIn această imagine, se priveşte din stânga jumătatea dreaptă a pelvisului, eviden(iindu-se faţa posterioară a porţiunii inferioare a peretelui abdominal anterior, deasupra simjkei pubiene. Orificiul femural (7), care reprezintă intrarea in canalul femural, este situai inferior de extremitatea medială a ligamentului inghinal (9). Vasele epigastrice inferioare (8) sunt localizate medial de orificiu! inghinal profund ti).

■ Anastomozclc dintre ramurile pubienc ale arterelor epigastrică inferioară şi obturatoare pot fi neobişnuit dc mari, formând un vas denumit artera obturatoare accesorie sau obturatoare anormală (D l) şi, în acest caz, ramura obturatoare normală din artera iliacâ internă poate lipsi.

• Artera obturatoare aecesoric trccc dc obicei pe lângă marginea laterală a orificiului femural (D7), dar poate fi situată şi lângă marginea medială a acestuia, adică pe marginea laterală a ligamentului lacunar (D I I ).

{/>

D . A r te r a o b tu r a to a r e a c c e s o r ie s tâ n g ă , la b ă rb a t. V e d e re la te ra lă d re a p tă

Aceasta este o imagine similară cu C. dur pe partea stângă, evidenfiindu-se artera obturatoare accesorie (!) care trece de la artera epigastrică inferioară (9) peste ramura superioară a pubisiiliii (15) şi intră împreună eu nervul obturator (12) prin gaura obturatoare. ^

S -------------------------------------------------------------------

1 Artera obturatoare accesorie2 Vezica urinară3 Vena iliacâ circumflexă profundă4 Duetul deferent5 Artera iliacâ externă6 Vena iliacă externă (marginea secţionată)7 Orificiul femural8 Muşchiul iliac9 Artera epigastrică inferioară

10 Ligamentul inghinal11 Ligamentul lacunar12 Nervul obturator13 Muşchiul psoas mare14 Arterele şi venele iliace comune drepte15 Ramura superioară a pubisului şi ligamentul pectineu16 Vasele testiculare

Rezecţia prostaticâ transuretrală (TURP) reprezintă o modalitate chirurgicală de excizie a lobului median al prostatei hipertrofiate care a determinat obstrucţia fluxului urinar. Trebuie avut în vedere să nu se lezeze sfincterul uretral distal.

putând constitui un risc chirurgical, dacă ligamentul trebuie secţionat pentru a mări orificiul femural în operaţiile de reducere a herniei femurale.

Cistoscopia reprezintă examinarea transuretrală a suprafeţei interne a vezicii urinare, folosind un cistoscop cu fibre optice

q (flexibil).

1 Corpul pubelui2 Tendonul conjunct3 Orificiul inghinal profund4 Duetul deferent5 Artera iliacă externă6 Vena iliacâ externă7 Orificiul femural8 Vasele epigastrice inferioare9 Ligamentul inghinal

10 Ligamentul lacunar

11 Nervul obturator12 Originea muşchiului ridicător anal, la nivelul

fasciei muşchiului obturator intern13 Ligamentul pectineu14 Ramuri pubiene ale vaselor epigastrice inferioare15 Simfiza pubiană16 Muşchiul drept abdominal17 Ramura superioară a pubisului18 Vasele testiculare19 Fascia transversalis, acoperind muşchiul

transvers abdominal

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 242: Atlas de Anatomie

r1 Muşchiul adductor lung 13 Nervul femural 26 Muşchiul pectineu2 Baza prostatei 14 Vena femurală 27 Muşchiul psoas mare3 Artera iliacă comună 15 Discul intervertebral L5 -51 28 Rectul4 Vena dorsală profundă a penisului 16 Ramura genitală a nervului 29 Veziculele seminale5 Artera ruşinoasă externă profundă genitofemural 30 Colonul sigmoid (marginea6 Artera dorsală a penisului 17 Vena safenă mare inferioară secţionată)7 Nervul dorsal al penisului 18 Muşchiul iliac 31 Cordonul spermatic8 Duetul deferent 19 Artera epigastrică inferioară 32 Vena iliacă circumflexă9 Artera iliacă externă 20 Artera vezicală inferioară superficială

10 Aponevroza muşchiului oblic 21 Artera iliacă externă 33 Artera vezicală superioarăextern şi ligamentul inghinal 22 Muşchiul oblic intern 34 Trigonul vezical

11 Artera femurală 23 Orificiul uretral intern 35 Ureterul12 Ramura femurală a nervului 24 Artera obturatoare 36 Orificiul ureteral

Vgenitofemural 25 Nervul obturator

A . Pelvisul, regiunea inghinală dreaptă şi penisul. Vedere superioară La nivelul pelvisului, o mare pane din vezica urinară (34) a fost îndepărtata, I pentru a evidenţia o porţiune din baza (fafa superioară) a prostatei (2) şi vezicula seminală stângă (29) situată j lateral de duetul deferent (8). Duetul, la nivelul pelvisului încrucişează superficial ureterul (35). Arlera iliacă externă (9) trece pe sub ligamentul inghinal (10) ş i devine artera femurală ) (II). De peJafa dorsală a penisului, I

fascia a fo s t îndepărtată, dând la iveală vena dorsală profundă (4), unică, situată pe linia mediană şi având de ] fiecare parte a sa artera dorsală (6) şi nervul dorsal (7).

Cancerul de rect. Cancerul rectal distal se manifestă relativ repede, datorită unei modificări de tranzit intestinal, a unei senzaţii de evacuare incompletă sau sângerărilor rectale. Tratamentele chirurgicale (rezecţia anterioară şi excizia abdominoperineală) au un prognostic bun.

3_______________________

• Trigonul vezical (A34, C36) situat la nivelul părţii inferioare a bazei sau feţei I posterioare, este o zonă relativ fixă, cu o ■ membrană mucoasă netedă. între orificiul I urctral (A23, CI6) şi cele două orificii I ureterale (A36 pe partea dreaptă şi C38 I pe partea stângă).

• în pelvisul masculin, ureterul (A35, C37) I este încrucişat superficial de duetul deferent (AN, C7). (La femeie este încrucişat superficial de artera uterină- 9 pagina 243, A23 şi 24.)

• Ureterul (A35, C37) pătrunde in pelvis la I nivelul bifurcaţiei arterei iliace comune (A3), încrucişând artera şi vena iliacă externă (C9 şi 10) şi coboară apoi pe peretele lateral al pelvisului, anterior de 1 artera iliacă internă (A21,0 14).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 243: Atlas de Anatomie

Pelvisul la bărbat

B

B. Vezica urinară şi prostata. Vedere posterioară

1 Baza vezicii2 Duetul deferent3 Duetul ejaculator stâng4 Faţa posterioară a

prostatei5 Vezicula seminală6 Ureterul

Hiperplazia benignă de prostată. Apare foarte frecvent la bărbaţii de peste 60 de ani, şi se diagnostichează in mod normal prin tuşeu rectal, fiind foarte simplu de simţit prostata mărită. Pacientul se plânge că trebuie să se scoale noaptea foarte des pentru a urina, şi în acelaşi timp acuză evacuarea incompletă a vezicii. Afecţiunea reprezintă cea mai frecventă cauză de obstrucţie extravezicală a căilor urinare.

C. Pelvisul stâng la bărbat. Vedere laterală dreaptă In această secţiune sagitală mediană, prostata (24) este mărită, turtind uretra prostaticâ (25) şi accentuând trabeculelc vezicale. Mucoasă vezicală (corespunzând trigonului vezica!, 36) a fo s t îndepărtată pentnt a evidenţia trabeculelc musculare din perele. Variantele de ramificare a arterei iliace interne (14) sunt multiple, iar aici artera obturatoare (22) dă naştere la artera vezicală superioară (34), artera vezicală inferioară 113) şi artera ivetală medie (20).

Cancerul de prostată. Este întâlnit frecvent la bărbaţii de peste 70 de ani, fiind de obicei diagnosticat prin tuşeu rectal, care indică absenţa şanţului median prostatic şi o masă dură la palpare. Metastazarea se face prin plexul venos vertebral, metastazele osoase fiind foarte frecvente.

1 Vena obturatoare accesorie2 Canalul anal3 Bulbul penisului4 Porţiunea bulbară a uretrei

spongioase5 Muşchiul bulbospongios6 Artera iliacă comună7 Duetul deferent8 Sfinclerul anal extern9 Artera iliacă externă10 Vena iliacă externă11 Vasele epigastrice inferioare12 Artera fesieră inferioară13 Artera vezicală inferioară14 Artera iliacă internă

Artera ruşinoasă internă Orificiul uretral intern

17 Artera sacrată laterală18 Rectul distal

Porţiunea membranoasă a uretrei Artera rectală medie Artera ombilicală obliterată Artera obturatoare Nervul obturator Prostata (mărită)Porţiunea prostaticâ a uretrei Simfiza pubiană Porţiunea puborectală a muşchiului ridicător anal

28 Fascia rectovezicală

1516

1920

21 2223242526 27

29 Colicului seminal30 Vezicula seminală31 Artera fesieră superioară32 Artera rectală superioară33 Vena rectală superioară34 Artera vezicală superioară35 Vasele testiculare şi orificiul

inghinal profund36 Trigonul vezical37 Ureterul38 Orificiul ureteral39 Diafragma urogenitală40 Ramura ventrală a primului nerv

sacrat41 Plexul venos vezicoprostatic

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 244: Atlas de Anatomie

Vasele şi nervii pelvisului

A . Arterele şi nervii pelvisului. jumătatea stângăIn această jumătate stungă a pelvisului, peritoneal, fascia, venele şi arterele viscerale au fo st îndepărtate împreună cu muşchiul ridicător anal, evidenţiin- du-se Întreaga suprafaţă a muşchiului obturator intern (12). Pe peretele posterior pelvian, vasele sunt situate superficial de nervi, in imagine, artera iliacă externă (3) este neobişnuit de sinuoasă şi trunchiul anterior al arterei iliace interne (!) se divide în ramurile sale terminale, artera ruşinoasă internă (8) şi artera fesieră inferioară (5) mai sus decât în mod normal. Artera J'esieră superioară (19) perforează trunchiul lombosacrat.

1 Trunchiul anterior al arterei iliace 12 Muşchiul obturator interninterne 13 Nervul şi artera obturatoare

2 Muşchiul coccigian şi ligamentul 14 Muşchiul piriformsacrospinos 15 Trunchiul posterior al arterei iliace

3 Artera iliacă externă interne4 Artera epigastrică inferioară 16 Simfiza pubiană5 Artera fesieră inferioară 17 Promontoriul sacrului6 Ligamentul inghinal 18 Articulaţia sacrococcigianâ7 Artera iliacă internă 19 Artera fesieră superioară perforând8 Artera ruşinoasă internă trunchiul lombosacrat9 Tuberozitatea ischiaticâ 20 Unirea ramurilor ventrale ale

10 Ligamentul lacunar nervilor sacraţi II şi III11 Artera sacrată laterală 21 Ramura ventrală a primului nerv

V sacrat

B. Plexul hipogastric inferior stâng. Vedere laterală dreaptă.In această imagine a pârtii stângi a pelvisului, privită din dreapta, peretele pelvian drept a fost îndepărtat, dar muşchiul ridicător anal drept (15) care ia parte la formarea planşei/lui pelvian (diafragmei pelviene) a fost conservat şi este privit din partea sa dreaptă (perineală). Nervii splanhnici pelvieni (12) provin din ramurile ventrale ale nervilor sacrali II şi III (18 şi 19) şi contribuie ta formarea plexului hipogastric inferior (7).

Linia arcuată a ilionuluiFascia acoperind muşchiul obturatorinternSpina ischiaticâFaţa laterală a fasciei care acoperă muşchiul obturator intern drept Muşchiul coccigian stâng şi nervii pentru muşchiul ridicător anal Duetul deferent stâng Plexul hipogastric inferior stâng Muşchiul ridicător anal Vezicula seminală stângă Trunchiul lombosacrat Porţiune din trunchiul simpatic stâng Nervii splanhnici pelvieni (nervi erigertţi) RectulRamura ischiopubiană dreaptă Muşchiul ridicător anal drept şi fosa ischioanală (ischiorectală)Artera fesieră superioară Ramura ventrală a primului nerv sacrat Ramura ventrală a nervului sacrat II Ramura ventrală a nervului sacrat III

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 245: Atlas de Anatomie

('. Ligamentele pelvienc, partea laterală stângă.Vedere laterală dreaptăIn aceasta secţiune sagitală mediană a pelvisului, toate ţesuturile moi au- fost îndepărtate, eu excepţia ligamentelor. Liniile discontinue indică poziţia originii muşchiului ridicător anal.

1 Spina iliacă anterosuperioară şi originea capului drept al muşchiului drept femural

2 Spina iliacă anterosuperioară3 Procesul falciform al ligamentului

sacrotuberos4 Marea incizură ischiatică5 Fosa iliacă6 Ligamentul inghinal7 Spina ischiatică8 Tuberozitatea ischiatică9 Ligamentul lacunar

tO Mica incizură ischiatică11 Gaura obturatoare12 Membrana obturatoare13 Ligamentul pectineu14 Simfiza pubiană15 Promontoriul sacrului16 Ligamentul sacrospinos17 Ligamentul sacrotuberos18 Ligamentul ventral sacroiliac

V.

• Ligamentele clasificau? ca „ligamente ale pelvisului" (ligamentele vcrtebropclvicne) sunt: sacrotuberos (C I7), sacrospinos (C16) $i iliolombar (vezi in vederea posterioară de l | pagina 285. C7).

1 L igamentul sacrotuberos $i sacrospinos transformă marca şi mica incizură sciatică alecoxalului (pagina 249, 7 şi 15) în o rif ic ii (C4 $i CIO).Ligamentul lacunar (C9) merge posterior, de la nivelul extremităţii mediale a ligamentului inghinal (C'6), spre extremitatea medială a liniei pectince a pubisului, pe care se inseră ligamentul pcctincu (CI3).Inserţia inferioară a ligamentului sacrotuberos este la nivelul părţii mediale a tuberozităţii ischiaticc, prin doua fascicule.I nul este procesul falciform (C 3 j care merge eătre ramura ischiatică, formând limita inferioară a canalului ruşinos (pagina 244. D25). celălalt merge la nivelul inserţiei ischiaticc a capului lung al bicepsului (pagina 279, C9).

1Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 246: Atlas de Anatomie

Pelvisul la femeie

P e lv i s u l la f e m e ie . A . J u m ă ta te a s tâ n g ă a s e c ţ iu n ii sagitale j

m e d ia n eîn A, porţiunea distală a rectului (27) este destinsă, iar vezica I urinară (5), uterul (6) ai vaginul (3 şi 24) sunt contractate. ■ ht această secţiune se vede uretra pe toată lungimea sa (32), 1 dar colul uterin (7) este rar situat pe linia mediană, direcţia I canalului cervical fiin d indicată de reperul prin orificiile «felie intern şi extern (20 şi 19). Comparaţi caracteristicile din ' imaginea de RM N din B. cu această secţiune.

1 Canalul anal2 Fundul de sac anterior al vaginului3 Peretele anterior al vaginului4 Apexul mezocolonului sigmoid5 Vezica urinară6 Corpul uterului7 Colul uterin8 Sfincterul anal extern9 Orificiul uretral extern

10 Ţesutul adipos al muntelui pubelui11 Discul intervertebral lombar L512 Fundul uterului13 Orificiul uretral intern14 Labiamare15 Labiamicâ16 Marginea stângă a mezocolonului sigmoid, acoperind vasele iliace externe17 Orificiul ureteral stâng18 Linia de inserţie a marginii drepte a mezocolonului sigmoid19 Reper în orificiul uterin extern20 Reper în orificiul uterin intern21 Ovarul22 Corpul perineal23 Fundul de sac posterior al vaginului24 Peretele posterior al vaginului25 Simfiza pubiană26 Fundul de sac recto-uterin (al lui Douglas)27 Rectul28 Muşchiul drept abdominal (reflectat anterior)29 Colonul sigmoid (reflectat în stânga şi superior)30 Ligamentul suspensor al ovarului, conţinând vasele ovariene31 Ureterul, pe deasupra peritoneului32 Uretra33 Trompa uterină34 Fundul de sac vezico-uterin35 Vestibulul vaginal

Apexul mczocolonului sigmoid (A4) serveşte ca reper pentru ureterul stâng (A3I) carc pătrunde în pelvis pe sub peritoneul dc la acest nivel (la ambele sexe). Fundul de sac recto-uterin (A26, fundul de sac Douglas) acoperă fundul de sac posterior al vaginului (A23), dar vestibulul vaginal (A34) nu ajunge la fundul de sac anterior <A2).

Continenţa materiilor fecale depinde de un mecanism complex care implică ambele sfinctere anale, intern şi extern, precum şi unghiul anorectal, menţinut la 90“ de către fibrele puborectale ale muşchiului ridicător anal; dacă acest unghi depăşeşte 100°, apare incontinenţa fecală.

Dispozitivele contraceptive intrauterine (IUCD) sunt nişte mici tubi de metal sau plastic inseraţi în cavitatea uterină. care

_ previn implantarea oului fecundat.

Tuşeul rectal (TR). Este, în mod evident, diferit la femeie faţă de bărbat. Structurile principale palpate la bărbat sunt şanţul median al prostatei, concavitatea sacrului şi coccisului, iar la femeie, sacrul, coccisul şi colul uterin. Se poate efectua în timpul naşterii, pentru a evalua dilataţia colului uterin, iar în apendicita acută se poate palpa un apendice pelvian, în tensiune.

%------------- ----------------- --------

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 247: Atlas de Anatomie

Pelvisul la femeie

P e lv i s u l la f e m e ie . B. Im a g in e d e

R M N , s e c ţ iu n e s a g i t a lă

Vezica urinară Colul uterin Fundul uterinReper în orificiul uterin extern Reper în orificiul uterin intern Fundul de sac posterior al vaginului Rectul

Tuşeul vaginal. Se efectuează cu pacienta în poziţie ginecologică şi este precedat de un examen cu valve. Se foloseşte pentru a evalua starea colului cervical, uterului şi ovarelor. Tuşeul vaginal, combinat cu palpa rea peretelui abdominal cu cealaltă mână (examinarea bimanuală) relevă dacă uterul este în anteversie sau anteflexoversie; totuşi, aproximativ una din cinci femei prezintă o poziţie a uterului în retroversie sau retroflexoversie. Colul uterin negestant are o consistenţă fermă, comparată cu cea a cartilajului nasului; uterul gravid este moale, colul având consistenţa buzelor. La palparea fundurilor de sac laterale, uneori se poate detecta ovarul sau (teoretic) un calcul ureteral.

Cistita (inflamaţia vezicii urinare) se prezintă adesea ca durere la micţiune. Datorită faptului că uretra este mai scurtă la femeie, cistita este mult mai frecventă la femei decât la bărbaţi, deoarece germenii pot ajunge în vezică mult mai uşor. ̂ ----------

P e lv is u l la f e m e ie . C . I m a g in e d e R M N , s e c ţ iu n e c o ro n a lă

Privind de sus in jo s in pelvis, dinspre anterior, fundul uterului (2) acoperă vezica urinară (!), intre ele aflându-se fundul de sac peritoneal vezico-uterin (7). Aceste raporturi se obsei~vă in imaginea de RMN.

1 Vezica urinară2 Fundul uterului3 Mezosalpingele4 Fundul de sac recto-uterin5 Extremitatea tubară a ovarului6 Extremitatea uterinâ a ovarului7 Fundul de sac vezico-uterin

v _

Continenţa urinară are un mecanism complex, puţin înţeles, care implică ambele mecanisme ale colului vezical şi uretrei distale, inclusiv al sfincterului uretral. Controlul principal este realizat de nervii splanhnici pelvieni care stimulează motor muşchiul detrusor şi inhibă sfincterul intern. Când aceste fibre nervoase sunt stimulate de vezica plină, vezica se va contracta, sfincterul se relaxează şi urina se va scurge

q prin uretră in exterior.__________________

Frotiul cervical (Babeş - Papanicolau), denumit astfel după Dr. George N. Papanicolau, care a descoperit metoda, este un test simplu de examinare a celulelor epiteliale de la nivelul colului uterin. Celulele sunt îndepărtate prin raclaj uşor, plasate pe o lamă şi examinate la microscop evidenţiin- du-se anomalii de formă şi mărime şi detec-

.j tănd astfel un cancer cervical sau uterin.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 248: Atlas de Anatomie

Abdomenul şi pelvisul

A . Im a g in e la p a ro s e o p ic ă a p e lv is u lu i la fe m e ie

1 Forceps2 Ligamentul ovarului3 Fir de mătase la nivelul

fundului uterin4 Trompa uterină

Cancerul ovarian, Ovarul drenează la nivelul nodulilor limfatici paraaortici şi deşi carcinomul ovarian este rar la tinere, reprezintă o cauză frecventă de metastaze peritoneale la femeile în vârstă.

Ruptura unei sarcini ectopice apare cel mai frecvent la şase-opt săptămâni după concepţie şi reprezintă o urgenţă medicală acută care se manifestă cu sângerâri vaginale şi durere abdominală acută datorită rupturii trompei uterine şi sângerârii în cavitatea peritoneală. Ocazional, se poate însoţi de durere în umăr. din cauza iritaţiei diafragmatice. fiind un exemplu important de durere iradiată.

W ^\ 15 1

6

!16

P e lv isu l la fe m e ie : B. U te ru l ş i o v a r e le . V e d e re s u p e r io a ră ş i a n te r io a r ă . C . H is te ro s a lp in g o g ra lieP r iv in d în p e lv is d e s u s şi d in s p re a n te r io r , în B fu n d u l u te ru lu i (3 ) a c o p e r ă v e z ic a u r in a ră (2 ), în tre e le in te rp u n â n d u - s e fu n d u l d e s a c v c z ic o - u tc r in ( 1 6 ) . In C , s u b s ta n ţa d e c o n t r a s t a u m p lu t u te ru l ş i t r o m p e le u te r in e ( 3 , 5 , I ş i 4 ) r e f lu e a z ă şi în c a v i ta te a p e r i to n e a lă (9 ) .

f >1 Ampula trompei uterine recto-uterin2 Vezica urinară 10 Faţa posterioară a3 Fundul uterului ligamentului lat4 Infundibulul trompei uterine 11 Fundul de sac recto-uterin5 Istmul trompei uterine 12 Ligamentul rotund al uterului6 Ligamentul ovarului 13 Ligamentul suspensor al7 Mezosalpingele ovarului, cu vasele ovarienee Mezoovarul 14 Extremitatea tubară a ovarului9 Refiuarea substanţe? de 15 Extremitatea uterină a ovarului

contrast în fundul de sac 16 Fundul de sac vezico-uterin

_________________ J

tCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 249: Atlas de Anatomie

Cancerul uterin. Apare de obicei la vârste mai înaintate, adesea la nulipare. Poate metastaza in pelvis sau, ocazional, în ganglionii limfatici inghinali superficiali situaţi de-a lungul ligamentului rotund al uterului.

Susţinerea viscerelor pelviene. Structurile pelviene sunt susţinute de diferite părţi ale muşchiului ndicător anal, sfincterului vaginal. precum şi de muşchiul puborectal şi ligamentele care susţin uterul şi vaginul.

Anestezia perineului se face prin injectarea unui agent anestezic în jurul spinei ischiatice, prinzând astfel nervul ruşinos (S2,3 şi 4) care se află la acest nivel.

P e lv is u l la f e m e ie . A . J u m ă ta te a s tâ n g ă , v e d e re o b l i c ă a n te r io a r ă

Pl ivind oblic, din fufă, jumătatea stângă a pelvisului, cu peretele abdominal anterior reflectat anterior, peritoneul de la nivelul fundului de sac vezico-uterin (27) a fost incizat iar uterul (3) deplasat posterior, pentru a evidenţia ureterul (23) in traiectul săli spre vezică, încrucişat de artera ulerină (24). Ligamentul utero-sacrat (25) are un traiect spre posterior, pe lângă marginea rectului (19). spre fala pelvină a sacrului. Rădăcina mezocolonultti sigmoid (21) a Jost lăsată pe loc. pentru a se observa cum uterul stâng (23) trece pe sub ea când intră din abdomen in pelvis.

1 Ampula trompei uterine2 Fundul de sac anterior al vaginului3 Corpul uterului4 Cavitatea vaginului5 Colul uterin6 Fimbriile trompei uterine7 Fundul uterului8 Artera iliacă internă9 Vena iliacă internă

10 Artera rectală medie11 Artera ombilicală obliterată12 Artera obturatoare13 Nervul obturator14 Vena obturatoare15 Peritoneul care acoperă vezica16 Peritoneul care acoperă muşchiul piriform17 Fundul de sac posterior al vaginului18 Fundul de sac recto-uterin Douglas19 Rectul20 Ligamentul rotund al uterului21 Mezocolonul sigmoid22 Artera vezicală superioară23 Ureterul24 Artera uterinâ25 Ligamentul utero-sacrat26 Artera vaginală (dublă)27 Fundul de sac vezico-uterin

Deoarece corpul şi eolul uterin (A3 şi 5) sunt rar situate exact pe linia mediană, secţiunea din A nu trece prin cot şi. astfel, nu se observă o continuitate Intre cavitatea uterinâ şi vagin (A4). Proiectarea colului uterin în vagin dâ naştere fundurilor dc sac anterior şi posterior (A2 şi17).La nivelul pelvisului, ureterul (A23) este încrucişat superficial de artera uterinâ (A24). La bârbat, în pelvis, ureterul este încrucişai de duetul deferent (pagina 236 şi 237).Ligamentele utero-sacrate {A25) merg de pe părţile laterale ale rectului spre posterior, pe sacru.Ligamentele cervicale laterale (ţesutul care înconjoară ureterul şi artera uterinâ, A23 şi 24, (denumite adesea ligamente cardinale sau Mackcnrodt, trecând pe peretele pclvian lateral) sunt condensări ale ţesutului retropcritoneal, având o mare importantă în susţinerea colului uterin (A5) în poziţie normală.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 250: Atlas de Anatomie

P e r in e u l ia f e m e ie . B . R e p e r e d e s u p r a f a ţă . C . F o s a

is c h io a n a iă s tâ n g ă , v e d e re in f e r io a r ă . D . F o s a i s c h io a n a lă s tâ n g ă , v e d e re p o s te r io a r ăIn B, labiile m ici (14) au Jos! separate pentru a evidenţia vaginul (29), cu deschiderea uretrei (7) la nivelul vestibulului anterior, la 2,5 cm posterior de clitoris (4), In Ci i D. ţesutul adipos şi vasele au fost îndepărtate de la nivelul fosei ischioanale, pentru a evidenţia canalul ruşinos (25) in peretele lateral, cu muşchiul ridicător anal (15) având un traiect inferior ş i medial spre sfinctend anal extern (6). Nervul red a t inferior (10) se separă de nervul ruşinos (26), perforează peretele canalului ruşinos (25) şi străbate fosa pentru a ajunge la sjtnclentl anal extern (6).

Abcesele anal şi redai pot drena central în lumen. lateral în fosa ischioanală (Inferior de nivelul muşchiului ridicător anal) sau în pelvis (deasupra acestui muşchi). Tratamentul optim necesită o bună cunoaştere a raporturilor anatomice.

\Corpul anococcigian

2 Comisura anterioară3 Muşchiul bulbospongios. acoperind bulbul vestibul»4 Clitorisul5 Coccisul6 Sfincterul anal extern7 Orificiul uretral extern8 Frenul clitorisului9 Muşchiul fesier mare

10 Nervul rectal inferior11 Tuberozitatea ischiaticâ12 Muşchiul ischiocavernos, acoperind stâlpul clitorisului13 Labia mare14 Labia mică15 Muşchiul ridicător anal16 Marginea anusului17 Muntele pubelui18 Muşchiul obturator intern şi fascia sa19 Corpul perineal20 Ramura perineală a nervului femural cutanat

posterior21 Membrana perineală22 Comisura posterioară23 Nervul labial posterior24 Prepuţul clitorisului25 Canalul ruşinos26 Nervul ruşinos27 Ligamentul sacrotuberos28 Muşchiul perineal transvers superficial, acoperind

marginea posterioară a membranei perineale29 Vaginul

V JHemoroizii sunt varice ale venelor rectale superioare, care se pot exterioriza pin sfincterul anal extern sau pot protuziona in rect, cauzând adesea sângerări de culoare

q roşu strălucitor în timpul defecaţiei.

Episiotomia constă intr-o mică incizie la nivelul peretelui vaginal posterolateral, efectuată în actul final al naşterii pentru lărgirea canalului vaginal. Se efectuează după anestezia nervului ruşinos S2, 3 şi 4 la nivelul tegumentului dermatomerelor corespunzătoare. Această manevră reduce lacerarea prin travaliu a ţesuturilor mediane precum centrul tendinos al perineului sau chiar mucoasa rectalâ.

Fosa isehioreetală este în prezent mai corect denumită fosă ischioanală; canalul anal(Cşi D l6) şi nu rcctul o delimitează infcromcdial. Pereţii şi conţinutul sunt I similare la ambele sexe.Vulva reprezintă porţiunea anterioară a perineului, la femeie, conţinând organele 1 genitale externe.Organele genitale externe cuprind muntele pubelui (B l7), labia inarc (313), labiamicii (B 14), clitorisul (B4). vestibulul vaginal, 1 bulbul vcstibular (C3), glandele vcstibularei mari (Bartholin) - situate sub capătul posterior al bulbului vcstibular - şi glandele' vcstibularc mici (glandele mucoase mici, de la nivelul labiei mici).Vestibulul vaginal este limitat de labia mici (B l4) şi conţine orificiul uretral extern (B7), orificiul vaginal (B29, acoperit de himen lî; virgine) şi duetele glandelor vcstibularc I mari şi mici.Pensa ruşinoasă reprezintă regiunea cuprinsă între cele două labii mari (BIS). |

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 251: Atlas de Anatomie

A. Perineul la bărbatEste arătată zona centralei cu scrotul (5) tras in sus şi înainte.

i

r 1 Corpul anococcigian |2 Marginea anusului, cu cicatrici cutanate3 Corpul perineal4 Rafeul de pe bulbul penisului5 Scrotul acoperind testiculul stâng

V ___________________ J• Cicatricile cutanate din ju n ii anusului pot semnala hemoroizi

în antecedente.

(

i

Cordajele penisului sunt benzi anormale ale penisului prezentate în erecţie, adesea

^ asociate cu hipospadias sau priapism.

Hemoroizii (dilatarea venelor porţiunii inferioare a rectului şi superioare a anusului) sunt o cauza frecventă de

q sângerare rectală._________

B . R ă d ă c in a p e n i s u lu i . V e d e re in t e r io a r ă ş i a n te r io a r ă

/ or ţi un ea anterioară a penisului a fo st îndepărtată pentru a se evidenţia rădăcina, formată din cei doi corpi cavernoşi dorsali (2) ş i din corpul spongios, ventral, unic (3), care cuprinde uretra (14).

1 Muşchiul bulbospongios2 Corpul cavernos3 Corpul spongios4 Vena dorsală profundă a penisului5 Artera dorsală a penisului6 Nervul dorsal al penisului7 Sfincterul anal extern8 Vasele şi nervul rectal inferior, traversând

fosa ischioanală9 Muşchiul ischiocavernos

10 Ramura ischiopubiană11 Corpul perineal12 Simfiza pubiană13 Muşchiul perineal transvers superficial,

acoperind membrana perineală14 Uretra

II

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 252: Atlas de Anatomie

P e r in e u l ş i fo sa is c h io a n a lă

Ţesutul adipos a fost îndepărtat din fosa ischioanală, astfel încât se observă clar fata perineală a muşchiului ridicător anaI (14) şi vasele şi nervii din Josâ. Pe partea stângă (dreaptă a imaginii) membrana perineală (22) este intactă, dar pe partea dreaplă a fost îndepărtată împreună cu muşchiul (diafragma urogenitală).

NMuşchiul ischiocavernos acoperind stâlpul penisului Muşchiul ridicător anal Marginea anusului Nervul cutanat perforat Artera perineală Ramura perineală a nervului femural cutanat posterior Nervul perinealVasele şi nervii scrotali posteriori Ligamentul sacrotuberos Muşchiul perineal transvers superficial, acoperind marginea posterioară a membranei perineale.

V--------------------------------)• La am bele sexe, fosa isch ioanală (iseh io ree ta lă) p rez in tă pe

pere te le sau la teral canalu l ruşinos. C analu l a fost desch is pentru a se expune con ţinutu l său : artera ruşinoasă in ternă( 12) şi ram urile te rm ina le a le nervulu i ruşinos - nervul perineal ( 19) şi nervul dorsal al penisu lu i (8 ) sau al clito risu lu i.

1 Muşchiul adductor lung 132 Muşchiul adductor mare3 Corpul anococcigian 144 Artera anococcigian 155 Muşchiul bulbospongios, acoperind 16

bulbul penisului 176 Corpul cavernos al penisului 187 Corpul spongios al penisului8 Nervul şi artera dorsală a penisului 199 Muşchiul fesier mare 20

10 Muşchiul gracilis 2111 Vasele şi nervul rectal inferior din 22

fosa ischioanală12 Artera ruşinoasă internă

Erecţia. Când este stimulat, parasimpaticul pelvian S2 - S4 determină relaxarea arterelor sinuoase ale penisului sau clitorisului, cu umplerea spaţiilor cavernoase. Muşchii bulbospongios şi ischiocavernos comprimă cavernele venoase ale acestor spaţii şi împiedică

q întoarcerea venoasă, producând erecţia.

Priapismul reprezintă o erecţie permanentă, dureroasă , adesea datorată trombozei cavernoase a penisului.

Hipospadias reprezintă o anomale de dezvol­tare a penisului, în care orificiul de deschi­dere al uretrei se află pe fata sa ventrală.

a_______________ __________

V1

Ejacularea. Expulzia spermei prin uretrâ este rezultatul a cel puţin trei mecanisme: închiderea oolului vezical, contracţia musculaturii uretrale (control simpatic) şi contracţia muşchiului bulbospongios (nervul ruşinos). Un factor important este inervaţia simpatică L1 şi L2.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 253: Atlas de Anatomie

Membrul inferior

Oasele membrului inferior

Coxalul stâng. Ia;a laterală

rt Incizura acetabulară2 Acelabulul3 Linia fesieră anterioară4 Spina iliacâ anteroinferioarâ5 Spina iliacâ anterosuperioară6 Corpul ilionului7 Corpul ischionului8 Corpul pubisului9 Marea incizură ischiatică

10 Creasta iliacă11 Eminenţa iliopubiană12 Linia fesieră inferioară13 Ramura inferioară a pubisului14 Spina ischiatică15 Tuberozitatea ischiatică16 Joncţiunea dintre 25 şi 1317 Mica incizură ischiatică18 Creasta obturatoare19 Gaura obturatoare20 Şanţul obturator21 Linia fesieră posterioară22 Spina iliacă posteroinferioară23 Spina iliacâ posterosuperioară24 Tuberculul pubian25 Ramura ischionului26 Sprânceana acetabulară27 Ramura superioară a pubisului28 Tuberculul crestei iliace

• Coxalul (osul ncnumit) se formează prin unirea ilionului (6) cu ischionul (7) şi pubisul (8).

• Pe suprafaţa .sa laterali se află acelabulul (2), la formarea căruia participă toate celc trei oase componente ale coxalului (vezi pagina 274).

• Celc două oase coxale sc articulează între ele pe linia mediană, anterior la nivelul simfi/ci pubienc; posterior fiecare dintre ele se articulează cu sacrul, formând articulaţiile sacroiliacc. Cele două coxale împreună eu sacrul şi coccisul formează pelvisul.

• Ramura isehiopuhiană se formează prin unirea (16) ramurii ischiaticc (25) cu ramura inferioară a pubisului(13).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 254: Atlas de Anatomie

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Coxalul stâng, faţa laterală. Inserţii musculoligamentareLiniile albastre = linii epifizare; liniile verzi - inserţiile capsulei articulaţiei şoldului; liniile verde-deschis = inserţii ligamentare.

1 Muşchiul adductor scurt\

2 Muşchiul adductor lung3 Muşchiul adductor mare4 Muşchiul oblic extern5 Muşchiul fesier mare6 Muşchiul fesier mijlociu7 Muşchiul fesier mic8 Muşchiul gracilis9 Ligamentul iliofemural

10 Ligamentul inghinal11 Ligamentul ischiofemural12 Muşchiul obturator extern13 Muşchiul piriform14 Muşchiul pătrat femural15 Capul reflectat al muşchiului drept femural16 Muşchiul croitor17 Muşchiul semimembranos18 Muşchiul semitendinos şi capul lung al muşchiului biceps19 Capul drept al muşchiului drept femural20 Muşchiul gemen superior21 Muşchiul tensor al fasciei lata22 Ligamentul transvers

Page 255: Atlas de Anatomie

"

Coxalul stâng, faţa medială

1 Spina iliacă anteroinferioară2 Spina iliacâ anterosuperioară3 Linia arcuată4 Suprafaţa auriculară5 Corpul ischionului6 Corpul pubisului7 Marea incizură ischiatică8 Creasta iliacă9 Fosa iliacă

10 Tuberozitatea iliacă11 Eminenţa iliopubiană12 Spina ischiatică13 Tuberozitatea ischiatică14 Ramura ischiopubiană15 Mica incizură ischiatică16 Gaura obturatoare17 Şanţul obturator18 Pectineea pubisului (linia pectineală)19 Spina iliacâ posteroinferioară20 Spina iliacâ posterosuperioarâ21 Creasta pubelui22 Tuberculul pubian23 Ramura superioară a pubisului

Suprafaţa auriculari a ilionului (4) este suprafaţa articulară pentru articulaţia sacruiliacu.

249Oasele membrului inferior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 256: Atlas de Anatomie

250Oasele membrului inferior

Coxalul stâng, faţa medială. InserţiimusculoligamentareLiniile albastre liniile epifizare; liniileverzi - inserţiile capsulei articulaţiei Isacroiliace; liniile venle-tlescliis =inserţii ligamentare.

13

Ligamentul coccigian şi sacrospinos Muşchii erectori spinali Procesul falciform al ligamentului sacrotuberos Osul iliacLigamentul iliolombar Muşchiul gemen inferior Ligamentul inghinal

8 Ligamentul interosos sacroiliac9 Muşchiul ridicător anal

10 Muşchiul obturator intern11 Muşchiul psoas mic12 Simfiza pubiană13 Muşchiul pătrat lombar14 Ligamentul sacrotuberos15 Muşchiul croitor16 Muşchiul sfincter uretral17 Capul drept al muşchiului drept femural18 Muşchiul perineal transvers superficial

şi ischiocavernos19 Muşchiul transvers abdominal

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 257: Atlas de Anatomie

Coxalul stânjj!. vedere superioară

1 Spina iliacă anteroinferioară2 Spina iliacâ anterosuperioară3 Linia arcuată4 Suprafaţa auriculară5 Creasta iliacă6 Fosa iliacă7 Eminenţa iliopubiană8 Spina ischiatică9 Pectineea pubisului (linia pectineală)10 Spina iliacă posteroinferioară11 Spina iliacă posterosuperioarâ12 Creasla pubelui13 Tuberculul pubian14 Tuberculul crestei iliace

l.mia arcuală a ilionului (3). linia pectineală şi creasta pubelui (9 şi 12) participă la formarea marginii pelviene (reslul accsteia este reprezentat dc promontoriu şi suprafaţa superioară a pâinii laterale a s-icrului vezi pagina 73).Pectineea pubisului (9) este denumită, mai frecvent, linia pectineală.

Oasele membrului inferior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 258: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior

Coxalul stâng, vedere superioară. Inserţii musculoligamentareLiniile albastre = linii epifizare: liniile verzi = inserţiile capsulei articulaţiei sacmi/iace; liniile verde-deschis = inserţii ligamentare.

1 Peretele anterior al tecii muşchiului drept abdominal2 Tendonul conjunct3 Muşchiul oblic extern4 Osul iliac5 Ligamentul iliofemural6 Ligamentul iliolombar7 Ligamentul inghinal8 Muşchiul oblic intern9 Ligamentul interosos sacroiliac

10 Ligamentul lacunar11 Capul lateral al muşchiului drept abdominal12 Capul medial al muşchiului drept abdominal13 Ligamentul pectineal14 Muşchiul pectineu15 Muşchiul psoas mic16 Muşchiul piramidal17 Muşchiul pătrat lombar18 Capul drept al muşchiului drept femural19 Muşchiul transvers abdominal

Ligamentul inghinal (7) este format d in marginea inferioară a aponevrozei muşchiului oblic extern şi sc întinde de la spina iliacă anterosuperioară la tuberculul pubian.Ligamentul lacunar (10, uneori denumit şi porţiunea peetincală a ligamentului inghinal) este acea porţiune din ligamentul inghinal carc se întinde posterior, dc la capătul medial al ligamentului inghinal la pcctincca pubisului.Ligamentul pectineal (13) este prelungirea laterală a ligamentului lacunar, de-a lungul pectineei pubisului. Nu este considerat o componentă a ligamentului inghinal şi denumirea sa nu trebuie confundată cu denumirea alternativă a ligamentului lacunar (adică porţiunea pectineală a ligamentului inghinal). Tendonul conjunct (2) sc formează din aponevrozele muşchilor oblic intern şi transvers abdominal, şi este ataşat crestei pubelui şi porţiun ii adiacente a pectineei; sc întrepătrunde medial cu peretele anterior al tecii muşchiului drept abdominal.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 259: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior253

A. Coxalul slâng. Tuberozitatea ischiaticâ, vedere [Wsleroinfcrioară

1 Incizura acetabulară2 Acetabulul3 Spina ischiaticâ4 Ramura ischiopubianâ5 Mica incizurâ ischiaticâ6 Creasta longitudinală7 Porţiunea inferioară a tuberozitâţii8 Şanţul obturator9 Sprânceana acetabulară

10 Creasta transversă11 Porţiunea superioară a tuberozitâţii

B. Coxalul stâng. Vedere anterioară

r-------------Incizura acetabulară Spina iliacâ anteroinferioarâ Spina iliacă anterosuperioară Corpul pubisului Fosa iliacăEminenţa iliopubianâ Tuberozitatea ischiaticâ Ramura ischiopubianâ Creasta obturatoare Gaura obturatoare Şanţul obturatorPectineea pubisului (linia pectineală) Creasta pubiană Tuberculul pubian Sprânceana acetabulară Tuberculul crestei iliace

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 260: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior

A . Coxalul stâng. Tuberozitatea ischiatică, vedere I posterionferioară. Inserţii musculoligamentarc J Liniile albastre linii epifizare; liniile verzi = J inserţiile capsulei articulaţiei şoldului; liniile I verde-deschis = inserţii ligamentare.

1 Muşchiul adductor mare2 Muşchiul gemen inferior3 Ligamentul ischiofemural4 Muşchiul semimembranos5 Muşchiul semitendinos şi capul lung al

muşchiului biceps6 Muşchiul gemen superior

Porţiunea din tuberozitatea ischiatică situată medial dc inserţia muşchiului adductor marc este acoperită dc I ţesut fibroadipos şi dc bursa ischiatică subiacentă I muşchiului fesier marc.

B. Coxalul stâng. Vedere anterioară. Inserţii niusculoligamentareLiniile albastre liniile epifizare: liniile verzi - inserţiile capsulei artic ulaţiei şoldului; liniile verde-deschis = inserţii ligamentare.

1 Muşchiul adductor scurt2 Muşchiul adductor lung3 Muşchiul adductor mare4 Tendonul conjunct5 Ligamentul inghinal şi muşchiul oblic extern6 Muşchiul gracilis7 Ligamentul iliofemural8 Ligamentul inghinal9 Muşchiul oblic intern

10 Ligamentul lacunar11 Capul lateral al muşchiului drept abdominal12 Capul medial al muşchiului drept abdominal13 Muşchiul obturator extern14 Ligamentul pectineal15 Muşchiul pectineu16 Muşchiul psoas mic17 Ligamentul pubofemural18 Muşchiul piramidal19 Muşchiul pătrat femural20 Teaca muşchiului drept abdominal21 Capul reflectat al muşchiului drept femural22 Muşchiul croitor23 Muşchiul semimembranos24 Capul drept al muşchiului drept femural25 Ligamentul transvers26 Muşchiul transvers abdominal

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 261: Atlas de Anatomie

Femurul stâng, extremitatea superioară. A . Vedere frontală. B. Vedere medială

Fracturile de şold se produc la nivelul porţiunii superioare a femurului, printr-un mecanism de răsucire, în special la persoanele cu o fragilitate crescută a oaselor şi la bătrâni.

1 Fovea capului2 Trohanterul mare3 Capul4 Linia intertrohanteriană5 Trohanterul mic6 Colul7 Linia pectineală femurală8 Tuberculul pătrat şi creasta intertrohanteriană9 Diafiza

10 Linia spirală11 Fosa trohanteriană

Linia intertrohanteriană (4) sc a 11 â la joncţiunea colului (6) cu diafiza (9), pe fa|a anterioară: creasta intertrohanteriană este corespondenta liniei omonime, dar pe faţa posterioară (8. şi pagina 256, A5).Colul face cu diafiza un unghi de aproximativ 125°. Linia pectineală femurală (7) nu trebuie confundată cu linia pcctincală (pectincea) a pubisului (vezi pagina 251), şi nici cu linia spirală a femurului (10), carc este de obicei mai proeminentă decât linia pcctincală.

1Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 262: Atlas de Anatomie

Femural stâng, extremitatea superioară. A . Vedere posterioară. B. Vedere laterală. C. Vedere superioară

• Colul femural are o direcţie anterioară, superioară şi mediană (Cl 1), făcând un unghi dc aproximativ 15° cu axa transversă a porţiunii inferioare (unghiul femural de torsiune).

• Trohanterul mic (8) are o direcţic posteromedială.

Tuberculul adductorilor în porţiunea inferioară Tuberozitatea fesieră Trohanterul mare CapulCreasta intertrohanteriană Linia intertrohanteriană Condilul lateral în porţiunea inferioară Trohanterul mic

9 Linia aspră10 Condilul medial în porţiunea inferioară11 Colul12 Tuberculul pătrat13 Linia spirală14 Fosa trohanteriană

Fractura subcapitalâ a colului femural, observată frecvent la femeile cu osteoporoză, poate fi înfundată când capul femural este introdus în col (uneori fără durere sau scurtarea membrului inferior) sau neînfundată (cu durere severă, scurtarea membrului şi rotaţia sa externă şi fără posibilitatea mişcărilor active in articulaţia şoldului). Lăsată netratată poate duce la necroza avasculară a capului femural.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 263: Atlas de Anatomie

Femurul stâng, extremitatea superioară. A Vedere frontală. B Vedere medială. Inserţii musculoligamentarcLiniile albastre = linii epifizare; liniile verzi = inser/iile capsulei articulaţiei şoldului; liniile verde-deschis = inserjii ligamentare.

Fractura intertrohanterianâ a femurului esteîntâlnită frecvent la bătrânii de ambele sexe;i se asociază adesea cu smulgereatrohanterului mic, datorită tracţiuniiexercitate de muşchiul iliopsoas.

â-_____ -_______________ __

1 Muşchiul fesier mijlociu2 Muşchiul fesier mic3 Ligamentul iliofemural4 Ligamentul capului femural5 Mjşchiul obturator extern6 Muşchiul obturator intern şi muşchii gemeni7 Muşchiul piriform8 Muşchii psoas mare şi iliac9 Muşchiul pătrat femural

10 Muşchiul vast intermediar11 Muşchiul vast lateral12 Muşchiul vast medial

Ligamentul iliofemural arc forma literei „V “ inversate, cu rădăcina atacată dc spina iliacă anteroinferioară a coxalului (vezi pagina 254, B7) şi segmentele lateral şi medial inserate pe capetele superior (lateral) şi inferior (medial) ale liniei intertrohantericne (3); sc întrepătrunde cu capsula articulaţiei şoldului.Tendonul muşchiului psoas marc sc inseră pc trohanterul mic (8); multe din fibrele muşchiului iliac sc inseră pc tendonul muşchiului psoas, dar unele se inseră pe femur, sub trohanter.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 264: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior

Femurul stâng, extremitatea superioară. A . Vedere posterioară. B. Vedere laterală. C . Vedere superioară. Inserţii musculoligamentare Liniile albastre = linii epifizare; liniile verzi = inserţiile capsulei articulaţiei şoldului; liniile verde-deschis - inserţii ligamentare.

• La nivelul feţei anterioare a femurului (pagina 257), capsula articulară sc insera la nivelul liniei intertrohanteriene, iar la nivelul fe|ci posterioare sc prinde pe colul femural si nu sc întinde până la creasta intertrohanteriană.

Muşchiul adductor scurt Muşchiul adductor mare Muşchiul fesier mare Muşchiul fesier mijlociu Muşchiul fesier mic Ligamentul iliofemural (fibre laterale) Muşchiul obturator extern

8 Muşchii obturator intern şi gemeni9 Muşchiul pectineu

10 Muşchiul piriform11 Muşchii psoas mare şi iliac12 Muşchiul pătrat femural13 Muşchiul vast intermediar14 Muşchiul vast lateral15 Muşchiul vast medial

I) . Femurul stâng, extremitatea superioară. Vedere anterioarăAccasta este jumătatea posterioară a unui femur disecat ţ i cura- ţat pentru a se evidenţia principatele grupe de mibeculc osoase.

Calcar femoraleDe la faţa laterală diafizară la trohanterul mare De la faţa laterală diafizară la capul femural De la faţa medială diafizară la trohanterul mare De la faţa medială diafizară la capul femural Aria triangulară cu trabecule

Calcar lemorale ( I ) este o conccnirarc dc frabcculc carc merg de la trohanterul mic la regiunea inferioară a colului.

.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 265: Atlas de Anatomie

259Oasele membrului inferior

R. Diafiza femurului stâng, vedere posterioară

1 Tuberozitatea fesieră2 Linia supracondilară laterală3 Trohanterul mic

4 Linia aspră5 Linia supracondilară medială6 Linia pectineală

• l inia aspră (4) prezintă adesea două buze distincte: medială si laterali. Buza laterală sc continuă superior până la tuberozitatea fesieră ( I ).

K Dializa femurului stâng, vedere posterioară. Inserţii musculare

(1 Muşchiul adductor scurt 7 Muşchiul pătrat femural2 Muşchiul adductor lung 8 Capul scurt al muşchiului biceps3 Muşchiul adductor mare 9 Muşchiul vast intermediar4 Muşchiul fesier mare 10 Muşchiul vast lateral5 Muşchiul pectineu 11 Muşchiul vast medial6 Muşchii psoas şi iliac

* Pijnini o vizualizare mai bună. inserţiile musculare de pe linia aspră au fost uşor separate.

1 L?' ̂5

r •

y

i

i i

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 266: Atlas de Anatomie

Condilii (8 şi 15) au suprafeţele articulare cu libia şi se proiectează posterior (B8 şi 5); cpieondilii (9 şi 6) sunt punctele celc mai proeminente ale porţiunilor nearticulare ale condi Iilor.Porţiunile inferioare ale condililor (A8 şi 5) sunt situate în acelaşi plan orizontal pentru a se articula corespunzător cu condilii tibiali la nivelul articulaţiei genunchiului. Diafiza are aşadar un traiect oblic lateral şi în sus, de la nivelul genunchiului spre şold.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 267: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior

Muşchiul adductor mare Ligamentul încrucişat anterior Ligamentul articulaţiei genunchiului Ligamentul colateral fibular Capul lateral al muşchiului gastrocnemian Capul medial al muşchiului gastrocnemian Muşchiul plantar Muşchiul popliteu Ligamentul încrucişat posterior Capul scurt al muşchiului biceps Ligamentul colateral tibial Muşchiul vast intermediar Muşchiul vast medial

Capul medial al muşchiului gastrocnemian (B6) arc originea pc suprafaţa poplitec a femurului, superior dc coudilului medial şi pc porţiunea adiacentă a capsulei; capul lateral (D5) arc originea pe impresiunea feţei laterale a condilului lateral, superior de cpicondilul lateral (nu pe suprafaţa poplitec femurală) şi pc porţiunea adiacentă a capsulei.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 268: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior

A

w hX ’ " 'v ..-.

\WMm

m

3 E

■ ■

2 5 S S W F

Patela stângă. A . Faţa anterioară: B. Faţa articulară (posterioară)

1 Apex (vârful patelei)2 Baza3 Faţeta pentru condilul lateral al femurului4 Faţeta pentru condilul medial al

femurului5 Creasta verticală

Porţiunea laterală a feţei articulare (B3) este mat marc decât cea medială (B4),Faţa articulară nu sc întinde până la apex (Bl).

Patela stângă. C . Faţa anterioară.D . Faţa articulară (posterioară). Inserţii musculoligamentareLiniile verde-deschis = iiiserfii ligamentare.

r1 Aria ţesutului adipos infrapatelar2 Faţeta pentru condilul medial în flexie maximă3 Faţetele pentru femu r în extensie4 Faţetele pentiu femur în flexie5 Ligamentul patelar

Tendonul patelar (fasciculele componente):6 Muşchiul drept femural7 Muşchiul vast intermediar8 Muşchiul vast lateral9 Muşchiul vast medial

Faţeta pentnt condilul medial (D2) a patelei vine în contact cu condilul medial doar în flexie maximă, după cum sc vede în F.

Luxaţia patelei este cel mai frecvent întâlnită sub formă de luxaţie laterală la femeile tinere sau la băieţii tineri supraponderali care au un pelvis mai larg decât normal. Anatomic se datorează unei aplatizări a condilului femural lateral, unei anomalii congenitale a genunchiului (genu valgum) sau unei hipotonii a muşchiului

rţ vast medial (fibrele inferioare).

Articulaţia dintre femurul stâng şi patelă,E. Vedere inferioară, cu genunchiul în extensie. F. Vedere posteroinferioară, cu genunchiul în flexie I i i Jlexie creşte zona de contact între condilul media1 al femurului (2) şi patelă.

1 Condilul lateral2 Condilul medial

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 269: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior263

Tibia stângă, extremitatea superioară. A . Vedere frontală. 15. Vedere posterioară Marginea anterioară

Faţeta articulară pentru fibulă Şanţul pentru muşchiul semimembranos Impresiunea pentru tractul iliotibial Marginea interosoasă Condilul lateral Faţa laterală Marginea medială Condilul medial

10 Faţa medială11 Faţa posterioară12 Linia soleară13 Tuberculii eminenţei intercondilare14 Tuberozitatea15 Linia verticală

Diafiza tibială prezintă trei margini anterioară ( I ), medială (8) ţ i interosoasă (5). şi trei fe|c medială (IO), laterală (7) şi posterioară (II).Marginea anterioară ( I ) are o creastă uşor curbă, denumită creasta tibiei. Fa|a medială (10) este netedă şi subcutanată. Faţa posterioară conţine liniile soleară şi verticală (12 şi 15).Tuberozitatea ( 14) se găseşte la nivelul porţiunii superioare a marginii anterioare.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 270: Atlas de Anatomie

Tibia stângă, extremitatea superioară. A. Vedere medială. B. Vedere laterală C. Vedere superioară

1 Marginea anterioară2 Aria intercondilară anterioară3 Faţeta articulară pentru fibulă4 Şanţul pentru muşchiul

semimembranos5 Marginea interosoasă6 Condilul lateral7 Fata laterală

8 Marginea medială9 Condilul medial

10 Faţa medială11 Aria intercondilară posterioară12 Faţa posterioară13 Linia soleară14 Tuberculii eminenţei intercondilare15 Tuberozitatea

Condilul medial (C9) este mai mare decât ccl lateral (C6).Faţeta articulară pentru fibulă este situată pe partea posteroinferioară a condilului lateral (133).

Smulgerea tuberozitâţii tibiale (Boala Osgood- Schlatter) se întâlneşte mai ales în copilărie, când o mică zonă din epifiza tibialâ superioară, pe care este inserat ligamentul patelar, este trasă în sus.

LCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 271: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior265

I

I ibia stângă, extremitatea superioară. A . Vedere Irontală. B. Vedere posterioară Inserţii musculoligamentare Liniile albastre = linii epifizare: liniile verzi ~ inserţiile capsulei articulaţiei genunchiului: liniile verde - deschis = inserţii ligamentare.

1 Muşchiul flexor lung al degetelor2 Muşchiul gracilis3 Tractul iliotibial4 Ligamentul patelar5 Muşchiul popliteu6 Ligamentul încrucişat posterior7 Muşchiul croitor

8 Muşchiul semimembranos9 Muşchiul semitendinos

10 Muşchiul solear11 Ligamentul colateral tibial12 Muşchiul tibial anterior13 Muşchiul tibial posterior14 Muşchiul vast medial

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 272: Atlas de Anatomie

Tibia stângă, extremitatea superioară. A . Faţa medială, B. Faţa laterală. C . Vedere superioară. Inserţii musculoligamentareLiniile albastre linii epifîzare, liniile verzi = inserţiile capsulei articulaţiei genunchiului şi articulaţiei tibiofibulare superioare; liniile verde-deschis = inserţii ligamentare.

1 Ligamentul încrucişat anterior 12 Cornul posterior al meniscului2 Cornul anterior al meniscului lateral lateral3 Cornul anterior al meniscului medial 13 Cornul posterior al meniscului4 Muşchiul extensor lung al degetelor medial5 Muşchiul gracilis 14 Muşchiul croitor6 Tractul iliotibial 15 Muşchiul semimembranos7 Membrana interosoasă 16 Muşchiul semitendinos8 Ligamentul patelar 17 Muşchiul solear9 Muşchiul peronier lung 18 Ligamentul colateral tibial

10 Muşchiul popliteu 19 Muşchiul tibial anterior11 Ligamentul încrucişat posterior 20 Muşchiul tibial posterior

21 Muşchiul vast medial

• Deşi sc inseră în principal pe fibulă (vezi pagina 269), muşchii extensor lung al degetelor (B4) şi peronier lung (B9) se inseră şi pc o mică zonă a tibiei, deasupra muşchiului tibial anterior (B l9).

• Coarnele meniscului lateral (C I2 şi 2) se insera în apropiere unul de altul, dc fiecare I parte a eminenţei intcrcondilarc, clar coarnele meniscului medial (CI 3 şi 3) se găscsc la distanţa (vezi pagina 293) unul de altul.

• Ligamentul încrucişat anterior (C I) se inseră pe tibie, la nivelul vârfului ariei intcrcondilarc, dar ligamentul încrucişat posterior (CM) se inseră şi dincolo de vârf, I pc faţa posterioară.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 273: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior267v

ribia stângă, extremitatea inferioară.Vedere frontală, B. Vedere

posterioară. C. Vedere medială.I). Vedere laterală

1 Faţa anterioară

2 incizura fibularâ

3 Şanţul pentru muşchiul flexor lung al halucelui

4 Şanţul pentru muşchiul tibial posterior5 Marginea interosoasă

6 Maleola medială

7 Faţa medială

6 Faţa posterioară

Extremitatea inferioară a tibiei are 5 feţe: anterioară, posterioară, mediala, laterală şi inferioara (pentru faţa inferioară, vezi pagina 270).Faţa medială (C7) se continuă inferior cu faţa medială a maleolei mediale (C6) (maleola laterală reprezintă extremitatea inferioară a ftbulci, vezi pagina 268).Incizura fibulară (D2) este dc formă triunghiulară şi reprezintă faţa laterală a extremităţii inferioare.

Ligamentul colateral medial (G4) este cunoscut şi sub denumirea dc ligamentul dcltoidian.Fibrele inferioare ale ligamentului tibiofibular posterior (inserate cel mai medial pe tibic) se numesc ligament transvers inferior (F5 şi I ).

Tibia stângă, extremitatea inferioarăE. Vedere frontală. I*’. Vedere posterioară. G . Vedere medială. H . Vedere laterală. Inserţii ligamentare Liniile albastre linii epifizare, liniile verzi = inserţiile capsulei articulaţiei gleznei; liniile-verde deschis = inserţii ligamentare.

1 Ligamentul transvers inferior2 Ligamentul interosos3 Membrana interosoasă4 Ligamentul colateral medial5 Ligamentul tibiofibular posterior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 274: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior

Fibula stângă, extremitatea superioară. A . Vedere frontală. B. Vedere posterioară. C . Vedere medială. D. Vedere laterală

(■Marginea anterioară 6 Faţa laterală2 Apexul (procesul stiloid) 7 Creasta medială3 Faţeta articulară a suprafeţei 8 Faţa medială

superioare 9 Colul4 Capul 10 Marginea posterioară5 Marginea interosoasă 11 Faţa posterioară

VFibula are trei margini: anterioară (A l), interosoasă (A5) şi posterioară (B l0) şi trei feţe: medială (A8), laterală (A6) şi posterioară (Bl 1).La prima vedere, diafiza pare a avea patru margini şi patru feţe, dar acest aspect sc datorează faptului că faţa posterioară (B11) este împărţită de creasta medială (B7) în două părţi (medială şi laterală).

Fibula stângă, extremitatea inferioară. E. Vedere frontală. F. Vedere posterioară. G . Vedere medială. H . Vedere laterală

i1 Marginea anterioară 7 Fosa maleolară2 Faţa articulară a maleolei laterale 8 Creasta medială3 Şanţul pentru muşchiul peronier 9 Faţa medială

scurt 10 Marginea posterioară4 Marginea interosoasă 11 Faţa posterioară5 Maleola laterală 12 Suprafaţa pentru ligamentul6 Faţa laterală interosos

13 Aria triunghiulară subcutanată

In porţiunea inferioară, faţa laterală (H6) se orientează posterior, lăsând aria triunghiulară subcutanată (H I3), deasupra maleolei laterale (H5).Marginea anterioară (E l) se identifică uşor, urcând de la vârful ariei triunghiulare subcutanate (E l3); marginea interosoasă (E4) este situată la 2-3 mm posterior de marginea anterioară (deşi spre partea superioară a diafizei cele două margini fuzionează).Fosa malcolară (G7) este situată posterior dc faţa articulară (G2).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 275: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior

Fibulă stângă, extremitatea superioară. A . Vedere frontală. B. Vedere posterioară. C . Vedere mediala. D . Vedere laterală. Inserţii musculoligamentareLiniile albastre = linii epifizare; liniile verzi - inserţiile capsulei articulaţiei libiojibtilare superioare; liniile verde-deschis = Inserţii ligamentare.

" X1 Muşchiul biceps 5 Muşchiul flexor lung al halucelui2 Muşchiul extensor lung al 6 Membrana interosoasă

degetelor 7 Muşchiul peronier scurt3 Muşchiul extensor lung al 8 Muşchiul peronier lung

halucelui 9 Muşchiul solear4 Ligamentul colateral fibular 10 Muşchiul tibial posterior J

Faţa posterioară (situată între marginile interosoasă şi posterioară) conţine originile muşchilor flexori; muşchiul solear (B9) şi flexor lung al halucelui (B5) lateral de creasta medială, şi muşchiul tibial posterior (BIO) medial de crcasta medială.

Fibula stângă, extremitatea inferioară. E. Vedere frontală. F. Vedere posterioară. G. Vedere medială. H. Vedere laterală. Inserţii musculoligamentare Liniile albastre - linii epifizare; liniile verzi inserţiile capsulei articulaţiei I lezitei; liniile verde-deschis = inserţii ligamentare.

1 Ligamentul talofibular anterior2 Ligamentul calcaneofibular3 Muşchiul extensor lung al

4 Muşchiul extensor lung al halucelui

5 Muşchiul flexor lung al halucelui

Ligamentul interosos Membrana interosoasă Muşchiul peronier scurt Muşchiul peronier terţiar Ligamentul talofibular posterior Ligamentul tibiofibular posterior Muşchiul tibial posterior

Faţa medială (situată între marginile anterioară şi interosoasă) conţine originea muşchilor extensori: muşchiul extensor lung al degetelor (A2), muşchiul extensor lung al halucelui (A3) şi muşchiul peronier terţiar (E9).Faţa laterală ( situată între marginile anterioară şi posterioară) conţinc originile muşchiului peronier lung (A8) şi peronier scurt (A7).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 276: Atlas de Anatomie

4

Articulaţia dintre tibia şi fibula stângă. Articulaţia superioară. A . Vedere posterioară. J 15. Vedere superioară. C . Porţiunea superioară a fibulci, vedere superioară. Articulaţia inferioară. I). Vedere posterioară. E. Vedere inferioară

Apexul capului (procesul stiloid) Faţeta articulară (pentru articulaţia tibiofibulară superioară)Faţeta articulară a maleolei laterale (pentru articulaţia gleznei)Capul fibuleiFaţa inferioară a tibiei (pentru articulaţia gleznei)

6 Articulaţia tibiofibulară inferioară7

9101112

Faţa laterală (articulară) a maleoleimediale (pentru articulaţia gleznei)Condilul lateral tibialMaleola lateralăFosa maleolarăMaleola medialăArticulaţia tibiofibulară superioară

Articulaţia tibiofibulară superioară (A 12) este sinovială, cu faţeta articulară tibialJ orientată postcrolatcral si inferior la nivelul condilului lateral. Faţeta articulară fibulară este orientata către porţiunea posteromedială a suprafeţei superioare a capului • <C2).Articulaţia tibiofibulară inferioară (D6) este fibroasă.Maleola laterală (D9) coboară mai jos decât maleola medială (L) 11). Suprafeţele articulare maleolarc (D 3,1:7) împreună cu faţa inferioară a tibiei (1-5) se articulează cu talusul pentru a forma articulaţia gleznei (talocrurală).

10 A

10

5

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 277: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior271

Oasele piciorului stâng. A . Vedere superioară ( faţa dorsală), lî. Vedere inferioară (faţa plantară)

Tuberculul anterior al calcaneului Baza metatarsianului V Baza metatarsianului 1 Calcaneul CuboidulFalanga distală a halucelui Falanga distală a degetului il Şanţul calcaneului pentru muşchiul flexor lung al halucelui Şanţul cuboidului pentru muşchiul peronier lungŞanţul talusului pentru muşchiul flexor Jung al halucelui Şanţuri în muşchiul fiexor scurt al halucelui pentru oasele sesamoide Capul metatarsianului V Capul metatarsianului I Capul talusului

- Cuneiformul intermediar Cuneiformul lateral Procesul lateral al calcaneului Tuberculul lateral al talusului Cuneiformul mediat Procesul medial al calcaneului Tuberculul medial al talusului Falanga mijlocie a degetului II Osul navicular Colul talusuluiFalanga proximală a halucelui Falanga proximală a degetului II Diafiza metatarsianului V Diafiza metatarsianului I Sustentaculum tali al calcaneului Suprafaţa trohlearâ a corpului talusuluiTuberozitatea bazei metatarsianului V Tuberozitatea cuboidului Tuberozitatea navicularului

Hallux valgus, deplasarea laterală a halucelui, se manifestă prin durere apărută la nivelul capului metatarsian datorită compresiunii în pantof, şl se poate asocia cu deformarea degetului II, care tinde să se

q suprapună peste haluce.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 278: Atlas de Anatomie

272Oasele membrului inferior

Oasele piciorului stâng. A. Vedere medială, l i . Vedere laterală. C. Calcaneul, vedere superioară. I). Talusul, vedere interioară. E. Calcaneul, vedere posterioară

1 Faţa articulară calcaneană anterioară a talusului

2 Faţa articulară anterioară talară a calcaneului

3 Tuberculul anterior al calcaneului4 Cuboidul5 Primul metatarsian6 Şanţul calcanean pentru muşchiul

flexor lung al halucelui7 Şanţul talusului pentru muşchiul

flexor lung al halucelui8 Capul talusului9 Cuneiformul intermediar

10 Cuneiformul lateral11 Faţa maleolară laterală a talusului12 Procesul lateral al calcaneului13 Tuberculul lateral al talusului14 Cuneiformul medial15 Faţa maleolară medială a talusului16 Procesul medial al calcaneului17 Faţa medială a calcaneului18 Tuberculul medial al talusului19 Faţa articulară calcaneană mijlocie

a talusului20 Faţa articulară mijlocie talară a

calcaneului21 Navicularul22 Colul talusului23 Trohleea peronieră a calcaneului24 Faţa articulară calcaneană

posterioară a talusului25 Faţa posterioară a calcaneului26 Faţa articulară posterioară talară a

calcaneului27 Şanţul calcaneului28 Şanţul talusului29 Faţa talară pentru ligamentul

calcaneonavicular plantar30 Sustentaculum tali al calcaneului31 Sinusul tarsal32 Tuberozitatea bazei

metatarsianului V33 Tuberozitatea navicularului

Fractura metatarsianului V este frecvent întâlnită; procesul stiloid al metatarsianului V este adesea smuls, datorită inserţiei la nivelul său a muşchiului peronier scurt.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 279: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior ■

Oasele piciorului stâng. A . Vedere supioară. B. Vedere inferioară. Inserţii musculoligamentare Liniile vt-ixlc-deschis = inserţii wanenlarc

1 Muşchiul abductor al degetului mic2 Muşchiul abductor al halucelui3 Muşchiul adductor al halucelui4 Porţiunea calcaneocuboidală a

ligamentului bifurcat5 Porţiunea calcaneonavicularâ a

ligamentului bifurcat6 Muşchiul extensor scurt al degetelor7 Muşchiul extensor lung al degetelor8 Muşchii extensor lung şi scurt ai

9 Muşchiul extensor scurt al halucelui10 Muşchiul extensor lung al halucelui11 Primul interosos dorsal12 Primul interosos plantar '3 Muşchiul flexor accesor14 Muşchiul flexor scurt al degetului mic15 Muşchiul flexor scurt al degetelor16 Muşchiul flexor lung al degetelor17 Muşchiul flexor scurt al halucelui18 Muşchiul fiexor lung al halucelui19 Al patrulea interosos dorsal20 Ligamentul plantar lung21 Muşchiul opozant al degetului mic (din

14)22 Muşchiul peronier scurt23 Muşchiul peronier lung24 Muşchiul peronier terţiar25 Ligamentul plantar calcaneocuboidal

(plantar scul)26 Ligamentul plantar calcaneonavicular 21 Muşchiul plantar28 Al doilea interosos dorsal29 A/ doilea interosos plantar30 Terxlonul calcanean (tendonul lui Ahile)31 Al treilea interosos dorsal32 Al treilea interosos plantar33 Muşchiul tibial anterior34 Muşchiul tibial posterior

Fracturile metatarsiene: in urma unei luxaşi de gleznă, ocazional, tendonul muşchiului peronier scurt trage de baza metatarsianului V. Totuşi mult mai frecvente sunt fracturile prin presiunea exercitată asupra metatarsienelor mijlocii, cunoscute şi sub denumirea de .fracturi de marş".

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 280: Atlas de Anatomie

Oasele membrului inferior

Calcaneul Stâng. A . Vedere superioară. C . Vedere posterioară. B. Talusul stâna vedere inferioară.Liniile curbe indică suprafeţele articulau■ corespunzătoare: liniile vei-i - insei/ide capsulelor articulaţiilor lalocalcaneană (suhtalară) f i talocalcaneonavicidară; liniile verde-deschis = inserţii ligamentare.

123456 7

Aria pentru bursă Aria pentru ţesutul fibroadipos Porţiunea calcaneocuboidalâ a ligamentului bifurcat Ligamentul calcaneofibular Porţiunea calcaneonaviculară a ligamentului bifurcat Ligamentul cervical Muşchiul extensor scurt al degetelor

8 Retinaculul inferior al extensorilor9 Ligamentul talocalcanean interosos

10 Ligamentul talocalcanean lateral11 Ligamentul talocalcanean medial12 Muşchiul plantar13 Tendonul calcanean {tendonul lui Ahile)14 Porţiunea tibiocalcaneană a ligamentului deltoidian JLigamentul talocalcanean interosos (9) se formează prin hipertrofia fibrelor adiaccntc I capsularc ale articulaţiilor lalocalcaneană şi lalocalcanconavieularâ.Pentru diferitele interpretări ale termenului de „articulaţie sublalară", vezi notele dc la ’ pagina 308.

Centte secundare de osificare ale oaselor membrului inferior stâng,D . Coxalul, vedere laterală a regiunii inferioareE. şi F. Femurul, extremităţile superioară şi inferioară G . ţii H . Tibia, extremităţile superioară şi inferioară J. şi K. Fibula, extremităţile superioară şi inferioară L. CalcaneulM. Metatarsienele şi falangele degetului II N. Metatarsienele şi falangele degetului mare

C u cilrc sunt notaţi anii ce marchează începerea osilicării -> fuziune.P = pubertate; N = luna a 9-a a vieţii intrauterine. Vezi introducerea de la pagina 104.• La nivelul coxalului (D) apar unul sau mai multe centre secundare în cartilajul în

formă de „Y “ situat între ilion. ischion şi pubis. Alic centre (carc nu suni ilustrate) exista de obicei la nivelul crestei iliaec. spinei iliacc anteroinferioarc şi posibil Ia nivelul tuberculului pubian şi crestei pubelui (loale P -> 25).

• Patela (nereprezentată) începe să se osifice prinlr-unul sau mai multe centre, între 3 şi 6 ani.

■ loale falangele şi primul metatarsian prezintă un centru secundar la capătul proximal: cciclaltc nictatarsicne prezintă centrul de osificare la capătul distal.

■ Dintre oasele tarsale. celc mai mari, calcaneul şi talusul. încep să se osifice în luna a3-a de viaţă intrauterină şi. respectiv, frei luni mai târziu. Cuboidul îşi începeosifica rea în preajma naşterii, cuneiformul lateral în primul an dc viaţă, cuneiformi Imedial în jurul vârstei de doi ani şi cuneiformul intermediar şi navicularul la vârsta dc I trei ani.

Calcaneul (L) este singurul os al tarsului care prezintă un centru secundar dc osificarc.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com ) *

Page 281: Atlas de Anatomie

275Oasele membrului inferior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 282: Atlas de Anatomie

Regiunea fesieră

A . Regiunea fesieră dreaptă. Caracteristici regionaleLiniile discontinue împart regiunea fesieră în cadrane. Creasta iliacă (4). spina iliacă posterosuperioară (7), vârful coccisului (9), tuberozitatea ischiatică (5) şi vârful tmhanterului mare al femurului (10) sunt repere palpabile. Linia trasată între punctul ce marchează mijlocul distantei dintre spina iliacă posterosuperioară (7), vârful coccisului (9) şi vârful tmhanterului mare indică de fa p t marginea inferioară a muşchiului piriform (linia albă punctată). Acest reper este foarte important pentru regiunea fesieră datorită relaţiei sale cu nervul sciatic, cel mai important element din această regiune (indicat aici cu galben, 8).

Plică fesieră Muşchiul fesier mare Muşchiul fesier mijlociu Creasta iliacă Tuberozitatea ischiatică Şanţul interfesier Spina iliacă posterosuperioară Nervul sciatic Vârful coccisuluiVârful trohanterului mare al femurului

Semnul Trendelenburg apare când pacientul stă sprijinit pe un picior şi şoldul contralateral atâmâ. Cauzele sunt numeroase, printre ele putând fi citate o leziune a muşchilor abductori (tensor al fasciei lata, fesier mijlociu şi fesier mic), leziunea de nerv fesier superior, sau anomalii ale articulaţiei şoldului (luxaţia congenitală). Se asociază cu un mers greoi, deoarece persoana este incapabilă să-şi ridice pelvisul pentru a putea realiza un

q mers normal, balansat şi ritmat,

Sciatica este o afecţiune ce se manifestă ca o durere de-a lungul piciorului, cu sediul situat oriunde de la fesă până la călcâi şi care poate fi produsă de orice cauză care irită trunchiul sciatic sau ramurile sale. Cel mai frecvent se datorează unei afecţiuni a discului intervertebral de la nivelul L4/L5 sau L5/S1; la pacienţii tineri, durerile de spate sunt cel mai frecvent determinate de acest aspect; la bătrâni este important să se excludă bolile neoplazice pelviene, precum metastazele de la un cancer de rect, uter sau prostată. Un test util este reflexul tendonului lui Ahile, adică ridicarea piciorului la 90° (vezi pagina 304) care testează rădăcina spinală S1/2.

B. Regiunea fesieră dreaptă. Nervi superficialiPielea şi ţesutul subcutanat au fost îndepărtate, conservându-se însă ramurile cutanate ale primilor trei nervi lombari (3) şi sacrali (4), ramurile cutanate ale nervului femural cutanat posterior (5) şi nervii cutanaţi perforanfi (II). Linia curbă din partea de jo s a figurii indică pozifia plicii fesiere. Fibrele muşchiului fesier mare (7) au o direcţie inferioară şi laterală ş i marginea sa inferioară nu corespunde plicii

fesiere.

1 Muşchiul adductor mare2 Coccisul3 Ramuri cutanate ale ramurilor dorsale ale

primilor trei nervi lombari4 Ramuri cutanate fesiere ale ramurilor dorsale

ale primilor trei nervi sacraţi5 Ramuri cutanate fesiere ale nervului femural

cutanat posterior6 Fascia fesieră, acoperind muşchiul fesier mijlociu7 Muşchiul fesier mare8 Muşchiul gracilis9 Creasta iliacă

10 Fosa ischioanală şi muşchiul ridicător anal11 Nervii cutanaţi perforanţi12 Stratul posterior al fasciei lombare, acoperind

muşchii ridicători spinali13 Muşchiul semitendinos

Primii trei nervi lombari şi sacraţi inervează pielea corespunzătoare regiunii fesiere (prin ramuri laterale ale ramurilor lor dorsale 3 şi 4), însă nervii lombari 4 ;i5 nu au o distribuţie cutanată în această regiune. Regiunea fesieră sau fesa este folosită pentru injecţiildl intramuscularc. Loeul de elecţie este cadranul superoextern al fesei; pentru delimitarea acestui cadran este esenţial să se aibă în vedere că limita superioarâaj fesei este zona superioară a crestei iliace. Limita inferioară a fesei este plică fesieră. împărţirea acestei regiuni în două jumătăţi printr-o linie verticală ce trece I prin mijlocul distanţei dintre linia mediana şi faţa laterală a osului iliac permite stabilirea cadranului superoextern (situat superior şi la dreapta liniei 7 în BV acesta fiind un loc sigur pentru injccţii deoarece sc află: superior şi la dreapta faţă de nervul sciatic, cvitându-L J

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 283: Atlas de Anatomie

Regiunea fesieră

Regiunea fesieră dreaptă. C . Cu o mare parte din muşchiul fesier mare îndepărtată, D . Cu trunchiul sciatic deplasat

1 Porţiunea peronieră comună a nervului sciatic

2 Muşchiul fesier mare3 Muşchiul fesier mijlociu4 Muşchiul fesier mic5 Trohanterul mare al

femurului6 Muşchiul gemen inferior7 Artera fesieră

inferioară8 Nervul fesier inferior9 Artera ruşinoasă internă

15 Tuberozitatea ischiaticâ11 Neivul pentru muşchiul

obturator intern12 Nervul pentru muşchiul

pătrat femural

13 Muşchiul obturator extern

14 Muşchiul obturator intern

15 Muşchiul piriform16 Nervul femural cutanat

posterior17 Nervul ruşinos18 Muşchiul pătrat

femural19 Ligamentul sacro­

tuberos20 Muşchiul gemen

superior21 Artera fesieră

superioară22 Nervul fesier superior23 Porţiunea tibială a

nervului sciatic

Paralizia nervului fesier: lezarea nervului fesier afectează trei muşchi abductori (tensor al fasciei lata, fesier mijlociu şi fesier mic), determinând un mers greoi (uneori denumit mers Trendelenburg) observat la pacienţii cu luxaţie congenitală de şold. Lezarea nervului fesier inferior, care afectează numai muşchiul fesier mare, este o condiţie debilitantă, deoarece muşchiul fesier mare este cel mai puternic muşchi care realizează extensia membrului pe trunchi, necesară de exemplu la alergare sau la urcatul scărilor. Aceşti nervi pot fi lezaţi şi în cursul injecţiilor intramusculare în fesă, efectuate incorect.

Cele două porţiuni ale trunchiului sciatic (peronieră comună şi tibială, 1 şi 23) se separă una de cealaltă la nivelul vârfului fosei poplitec (pagina 290), dar uneori se separă dedesubtul muşchiului piriform. nervul peronier comun putând chiar perfora acest muşchi.

Paralizia trunchiului sciatic poate fi din nefericire rezultatul unei injecţii intramusculare incorect efectuate. Aşadar nu trebuie scăpat din vedere traiectul nervului sciatic la nivelul porţiunii mijlocii a fesei. Injecţiile vor fi administrate în cadranul superoextern, deasupra liniei ce uneşte trohanterul mare cu spina iliacă postero- superioară. Pentru evitarea acestei complicaţii, injecţiile se pot face şi în zona laterală a fesei. Lezarea completă a trunchiului sciatic poate produce paralizia tuturor muşchilor aflaţi sub nivelul genunchiului şi poate totodată determina pierderea sensibilităţii sub nivelul genunchiului, cu excepţia zonei inervate de nervul safen.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 284: Atlas de Anatomie

Capul lung al muşchiului biccps (porţiunea cc sc vede în A, 2). muşchiul semimembranos (9) şi muşchiul semitendinos (10) sunt denumiţi muşchi tendinoşi. Capul scurt al muşchiului biccps. carc este acoperit dc capul lung şi care îşi are originea pe faţa posterioară a diallxei femurale şi nu pc tuberozitatea ischiaticâ. nu este încadrat în categoria muşchilor tendinoşi. Adevăraţii tendinoşi străbat atât articulaţia şoldului cât şi a genunchiului; ci realizează extensia şoldului şi llcxia genunchiului.

Ruptura muşchilor tendinoşi este întâlnită frecvent atunci când muşchii ..neîncălziţi- sunt supuşi brusc unei contracţii violente, producându-se ruptura fibrelor unuia dintre cei patru muşchi (adductor mare. biceps femural, semitendinos sau semimembranos). Exerciţiile de întindere sunt adesea cel mai bun tratament, deşi uneori este indicat tratamentul chirurgical.

LATERAL

Regiunea posterioară a coapsei drepte. A . Porţiunea superioară.B. Porţiunea inferioară, învecinată Cosei poplitec

1 Muşchiul adductor mare2 Muşchiul biceps3 Muşchiul fesier mare4 Muşchiul gracilis5 Capul lateral al muşchiului gastrocnemian6 Capul medial al muşchiului gastrocnemian7 Muşchiul plantar8 Muşchiul croitor9 Muşchiul semimembranos

10 Muşchiul semitendinos11 Muşchiul vast lateral

V .

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 285: Atlas de Anatomie

C oapsa

C . Vedere posterioară a regiunii superioare a coapsei drepte Muşchiul fesier mare (5) a fost îndepărtat lateral şi joncţiunea dintre semitendinos (22) şi biceps (9) a fost lărgită pentru a se observa trunchiul sciatic (19) şi ramurile sale musculare.

1 Muşchiul adductor mare2 Ramura anastomotică a arterei fesiere inferioare3 Prima arteră perforantă4 A patra arteră perforantă5 Muşchiul fesier mare6 Muşchiul gracilis7 Tractul iliotibial acoperind muşchiul vast lateral8 Tuberozitatea ischiatică9 Capul lung al muşchiului biceps

10 Nervul pentru capul lung al bicepsului11 Nervul pentru muşchiul semimembranos12 Nervul pentru muşchiul semimembranos şi muşchiul adductor mare13 Nervul pentru muşchiul semitendinos14 Nervul pentru capul scurt al muşchiului biceps15 Fereastră în muşchiul adductor mare16 Artera poplitee17 Vena poplitee18 Muşchiul pătrat femural,19 Trunchiul sciatic20 A doua arteră perforantă21 Muşchiul semimembranos22 Muşchiul semitendinos23 Capul scurt al muşchiului biceps24 A treia arteră perforantă25 Porţiunea superioară a muşchiului adductor mare („muşchiul adductor mic")

Singura ramură musculară cc se desprinde din porţiunea laterală a trunchiului sciatic (adică din porţiunea peronieră comună a nerv ului - 19, reperul din partea de sus a imaginii) merge la capul scurt al muşchiului biccps (14). Toate celclallc ramuri musculare - carc inerv ează capul lung al muşchiului biceps ( 10), muşchiul semimembranos ( I I) , muşchiul semimembranos şi adductor marc (12) şi muşchiul semitendinos (13) - sc desprind din partea medială a trunchiului sciatic (19, în ccntrul figurii), (adică din porţiunea tibialâ a nervului).

D. Arteriografîe femurală

Cateter introdus distal în aorta abdominală, prin artera femurală stângă Artera femurală comună Artera circumflexă femurală lateralăArtera circumflexă femurală medialăArtera perforantă Artera femurală profundă Artera femurală superficială

L Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com ) *

Page 286: Atlas de Anatomie

R e g iu n e a fe m u ra lă d r e a p tă . A . V a s e le f e m u ra le şi l i tn fa t ic c lc . B . R a m u r i le n e rv u lu i f e m u ra l

• L im ite le t r ig o n u lu i femural s u n t l ig a m e n tu l in g h in a l ( I I ) . m a r g in e a m e d ia lă a m u ş c h iu lu i c r o i to r ( 2 3 ) şi m a rg in e a m e d ia lă a m u ş c h iu lu i a d d u c to r lu n g (1 ).• C a n a lu l f e m u ra l ( 2 0 ) e s te c o m p a r t im e n tu l m e d ia l a l te c ii f e m u r a le şi c o n ţ in e în ce n tru v e n a f e m u ra lă (6 ) ş i la te ra l a r te r a fe m u ra lă (4 ) . N e rv u l fe m u ra l (5 ) e s te la te ra l d c te a c ă , n u în in te r io ru l e i.

Hernia femurală constă în pătrunderea peritoneului şi/sau a conţinutului abdominal, prin inelul femural, în zona coapsei. Tumefacţia apărută este situată de obicei

q inferior şi lateral de tuberculul pubian.______

1 Muşchiul adductor lung2 Fascia lata (margine secţionată)3 Fascia lata, acoperind muşchiul tensor al fasciei lata4 Artera femurală5 Nervul femural6 Vena femurală7 Vena safenă mare8 Muşchiul iliac9 Tractul iliotibial, acoperind muşchiul vast lateral

10 Vasele epigastrice inferioare11 Ligamentul inghinal12 Nervul cutanat intermediar al coapsei13 Nervul cutanat lateral al coapsei14 Ganglion limfatic (Cloquet)15 Vase limfatice

16 Ramuri musculare ale nervului femural, trecând pe deasupra vaselor femurale circumflexe laterale17 Nervul pentru muşchiul croitor18 Nervul pentru muşchiul vast lateral19 Muşchiul pectineu20 Poziţia canalului femural21 Varice ale venei safene22 Nervul safen23 Muşchiul croitor24 Venescrotale25 Vena circumflexă iliacă superficiala26 Artera ruşinoasă externă superficială27 Vena epigastrică superficială28 Vena ruşinoasă externă superficială29 Lanţul vertical al ganglionilor limfatici inghinali superficiali

B :23% %

Testul Trendelenburg pentru evaluarea varicelor venoase verifică competenţa valvelor din sistemul venos superficial, mai ales de la nivelul joncţiunii safenofemurale, chiar înainte ca vena safenă mare să străbată fascia cribrifonmă pentru a se uni cu vena femurală. Incompetenţa acestor valve poate duce la varice severe în sistemul venei safene mari.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 287: Atlas de Anatomie

C . N e rv u l o b tu r a to r d r e p t

In regiunea femurală dreaptă, din imagine, muşchiul pectineu (10), muşchiul adductor lung (2, imaginea din josul paginii) şi muşchiul adductor scurt (1) au fost detaşa/i dc locul lor de origine şi reflectaţi lateral, pentnt a se evidenţia muşchiul obturator extern (9) şi ramurile anterioară (4) şi posterioară (II) ale nervului obturator.

Paralizia nervului obturator este rar întâlnită, producând durere de-a lungul părţii mediale a regiunii superioare a coapsei şi scăderea forţei grupului muscular adductor. Se produce în afecţiuni ale peretelui lateral pelvian, adeseori de natură malignă.

Coapsa: regiunea anterioară

Muşchiul adductor scurt Muşchiul adductor lung Muşchiul adductor mare Ramura anterioară a nervului obturator Artera femurală Vena femurală Muşchiul gracilis

8 Mănunchiul vasculo- nervos pentru muş­chiul gracilis

9 Muşchiul obturator extern10 Muşchiul pectineu11 Ramura posterioară a

nervului obturator12 Ramura superioară a

pubisului

Paralizia naivului femural poate fi rezultatul compresiunii de la nivelul rădăcinilor nervului în regiunea lombară superioară, ca urmare a leziunilor discurilor intervertebrale sau a compresiunii exerdlate imediat sub ligamentul inghinal sau în interiorul muşchiului psoas de către o tumoră; se manifestă clinic prin hipotonia sau atrofia muşchiului cvadriceps, ceea ce îngreunează foarte mult coborâtul scărilor şi duce la instabilitatea articulaţiei genunchiului.Exerciţiile ce implică muşchiul cvadriceps reprezintă cea mai eficientă terapie pentru orice afecţiune a genunchiului sau leziune de nerv

q. femural.__________________

D. Nervul femural dreptMuşchii croitor (16) şi pătrat femural (14) au fost deplasaţi lateral, pentru a sc evidenţia porţiunea superioară a canalului adductorilor şi vasele circumflexe femurale laterale (3, 18 şi 4). intre ramurile nervului femural (6)

1 Muşchiul adductor scurt şi nervul omonim

2 Muşchiul adductor lung3 Ramura ascendentă a arterei

femurale laterale circumflexe4 Ramura descendentă a arterei

circumflexe femurale laterale5 Artera femurală6 Nervul femural7 Vena femurală8 Muşchiul iliac9 Nervul penlru muşchiul drept femural

10 Nervul pentru muşchiul croitor11 Nervul pentru muşchiul vast lateral12 Muşchiul pectineu13 Artera femurală profundă14 Muşchiul drept femural15 Nervul safen16 Muşchiul croitor17 Muşchiul tensor al fasciei lata18 Ramura transversă a arterei

circumflexe femurale laterale19 Muşchiul vast intermediar şi nervul

omonim20 Muşchiul vast medial şi nervii omonimi

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 288: Atlas de Anatomie

A . A r te ra fem u ra lă d re a p tă

r1 Muşchiul adductor scurt 16 Nervul pentru muşchiul2 Muşchiul adductor lung vast medial3 Ramura anterioară a 17 Muşchiul pectineu

nervului obturator 18 Artera femurală4 Ramura ascendentă a profundă

arterei circumflexe 19 Muşchiul drept femuralfemurale laterale 20 Nervul safen

5 Ramura descendentă 21 Muşchiul croitora arterei circumflexe 22 Cordonul spermaticfemurale laterale 23 Artera circumflexă iliacă

6 Artera femurală superficială (dublă)7 Nervul femural 24 Artera epigastrică8 Vena femurală superficială9 Muşchiul gracilis 25 Artera ruşinoasa

10 Muşchiul iliac externă superficială11 Ligamentul inghinal (originea joasă)12 Artera circumflexă 26 Muşchiul tensor al

femurală laterală fasciei lata13 Nervul femural cutanat 27 Ramura transversă a

lateral arterei circumflexe14 Artera circumflexă femurale laterale

femurală medială 28 Muşchiul vast15 Nervul pentru muşchiul intermediar

drept femural 29 Muşchiul vast medial

J

Hernia femurală, protruzia prin canalul femural a conţinutului abdominal, apare ca o tumoretă delimitată medial de ligamentul lacunar, anterior de ligamentul mgh nai, posterior de ligamentul pectineu şi lateral de vena femurala. Se complică frecvent prin strangulare, fiind mai des întâlnită la femei datorită bazinului pelvian mai larg constituţional şi a unui canal femural uşor mai mare. Formaţiunea hemiară este situată de obicei lateral şi inferior de tuberculul pubian

Cateterizarea venei femurale. Fiind situată imediat medial de artera femurală, vena femurală este uşor de cateterizat. Medial de acest reper de puncţionare se află canalul femural, sediul herniei.

Meralgia parestezică, ce constă în pierderea sensibilităţii în partea laterală a porţiunii proximale a coapsei, apare când nervul femural cutanat lateral este prins între ligamentul inghinal şi spina iliacă antero - superioară. Se poate datora fie hipertrofiei muşchiului psoas (la cicliştii profesionişti), fie unui hematom rezultat prin sângerarea la nivelul muşchiului, fie este o complicaţie apărută în urma unei intervenţii chirurgicale

q laparoscopice pentru hernie._______________

Cateterizarea arterei femurale. Artera femurală este situată in zona med ană a regiunii inghinale, imediat sub ligamentul inghinal. La acest nivel se introduce cateterul în arteră, pentru cateterizarea structurilor abdominopelviene şi toracice şi. de asemenea, pentru prelevarea de sânge în

i scopul analizei gazelor sanguine.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 289: Atlas de Anatomie

Coapsa: regiunea anterioară *B. Porţiunea in fe rioară a co a p se i d rep te . V edere a n te r io a ră şi m e d ia lă

Porţiunea inferioară a muşchiului croitor (13) a fo.il îndepărtată medial, pentru a se evidenţia porţiunea inferioară a canalului adductorilor şi artera femurală (2) ce străbate hmsul din muşchiul adductor mare (7) pentru a pătrunde în fosa poplitee, de unde se va continua sub denumirea de arteră poplitee (pagina 290).

1 Muşchiul adductor mare2 Artera femurală3 Muşchiul gracilis4 Tractul iliotibial5 Fibrele inferioare (orizontale) ale

muşchiului vast medial6 Retinaculul patelar medial7 Hiatusul muşchiului adductor

^ mare

O8 Patela9 Tendonul cvadriceps

10 Muşchiul drept femural11 Ramura safenă a arterei

descendente a genunchiului12 Nervul safen13 Muşchiul croitor14 Muşchiul vast medial şi nervul

omonim

ANTERIOR

Porţiunea in fe rioară a c o a p s e i d re p te . C . S e c ţ iu n e tr a n s v e rs a lă

1 Muşchiul adductor mare2 Vasele femurale3 Femurul4 Muşchiul gracilis5 Venă safenă mare6 Tractul iliotibial şi fascia lata7 Septul intermuscular lateral8 Capul lung al muşchiului biceps9 Hiatusul muşchiului adductor mare10 Vasele femurale profunde11 Muşchiul drept femural12 Neivul safen13 Muşchiul croitor14 Nervul sciatic15 Muşchiul semimembranos16 Muşchiul semitendinos17 Capul scurt al muşchiului biceps18 Muşchiul vast intermediar19 Muşchiul vast lateral20 Muşchiul vast medial

vî-.v' . J '

■: .fţff i î J/ i - V ;? ’r jfe

\ 4 ' •' -•

/& : ' “i i ' . - :'r-

■ 1 / J :r ţ i__ .■jr’’ * ;*■ -f jp

• fff

liiip lO sJ B

MEDI

AL

Bypass-ul femuropopliteu este o intervenţie chirurgicală vasculară, des utilizată, a membrului inferior. Obstrucţia apare de obicei la nivelul trecerii arterei femurale prin hiatusul din muşchiul adductor mare şi după obstrucţie se produce dilatarea unei ramuri arteriale superioare a genunchiului, componentă a arcului anastomotic al genunchiului. Actual, însă, în locul unui by- pass complet se practică introducerea unui balon sau stent, pentru a lărgi arterele stenozate.

Claudicajia intermitentă reprezintă şchiopătatul datorită durerii la nivelul muş­chilor gambei posterioare, fiind consecinţa ischemiei generalizate a membrului inferior. Pacientul este capabil să parcurgă o distanţă lixâ, constantă, înainte de a apărea durerea. De obicei se datorează aterosclerozei din regiunea hiatusului adductor, de la nivelul căruia artera femurală devine artera poplitee.

Eă_________________________

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 290: Atlas de Anatomie

284VArticulaţia şoldului

A A r t ic u la ţ ia ş o ld u lu i d re p t . A . V e d e re a n te ro in f e r io a r ă . B. Vedere a n te ro s u p e r io a r ă

a ţe ?

17

\1 Spina iliacă anteroinferioară 18 Tuberozitatea ischiatică2 Spina iliacă anterosuperioară 19 Trohanterul mic3 Bursa pentru tendonul 20 Trunchiul lombosacrat

muşchiului psoas 21 Artera sacrată mediană4 Rădăcina primului nerv sacrat 22 Muşchiul obturator extern5 Rădăcina nervului lombar L4 23 Tendonul muşchiului obturator6 Muşchiul fesier mic intern7 Trohanterul mare 24 Nervul obturator, ramura8 Originea muşchilor tendinoşi anterioară9 Creasta iliacă 25 Nervul obturator, ramura

10 Muşchiul iliac posterioară11 Ligamentul iliofemural 26 Vasele obturatorii12 Ligamentul iliolombar 27 Muşchiul piriform13 Tendonul iliopsoasului 28 Ligamentul pubofemural14 Eminenţa iliopubiană 29 Nervul ruşinos15 Muşchiul gemen inferior 30 Muşchiul drept femural16 Ligamentul inghinal 31 Ligamentul sacrospinos17 Linia intertrohanterică şi 32 Rădăcina nervului sacrat S2

inserţia capsulară 33 Artera fesieră superioară j

B‘W - .• 12

5

Ligamentul iliofemural ( I I ) are forma literei „V “ inversată. Acesta şi ligamentul interosos sacroiliac sunt cele mai puternice ligamente din corp.O parte din fibrele ligamentului ischiofcmural participă la formarea zonei orbicularc,o zonă de fibre circulare capsulare, dispusă în jurul colului femural.Posterior, capsula articulară se prinde pc colul femurului, nu pe creasta intertrohantcrică (anterior sc prinde pe linia intcrtrohanterică). Vezi paginile 257 şi 258.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 291: Atlas de Anatomie

Articulaţia şoldului

C . Ligamentele vertebropclvicne şi sacroiliacc drepte. Vedere posterioară

1 Labrul acetabular2 Coccis3 Ligamentele dorsale

sacroiliace4 Procesul falciform al

ligamentului sacrotuberos5 Marea incizură ischiatică6 Creasta iliacă7 Ligamentul iliolombar8 Procesul articular inferior al

vertebrei L59 Tuberozitatea ischiatică

10 Mica incizură ischiatică11 Spina iliacâ posterosuperioară12 Ligamentul sacrospinos şi

spina ischiatică13 Ligamentul sacrotuberos14 Procesul articular superior al

vertebrei L515 Procesul transvers al vertebrei L5

Necroza avascularâ a capului femural poate apărea în urma unei fracturi subcapitale a colului femural sau, mai rar, a unei fracturi transcervicale. La tineri, capul femural primeşte o vascularizaţie bogată de la ligamentul rotund şi artera obturatoare.La bătrâni, această vasculariza{ie este insuficientă pentru capul femural, fiind suplimentată prin anastomozele situate de-a lungul fibrelor retinaculului capsular al colului femural, care sunt secţionate în aceste fracturi.

D. Articulaţia şoldului drept, cu femurul îndepărtat. Vedere laterală Femurul a fost dezarticulat din cavitatea acetabulară f i îndepărtat, pentnt a sc observa labrul acetabular (2), ligamentul transvers (10) f i ligamentul capului femural (5).

r1 Fosa acetabulară (nearticularâ) 6 Muşchiul obturator extern2 Labrul acetabular 7 Mjşchiul pectineu3 Muşchiul adductor lung 8 Capul reflectat al muşchiului drept femural4 Suprafaţa articulară 9 Capul drept al muşchiului drept femural5 Ligamentul capului femural 10 Ligamentul transvers

V J

• Labrul acetabular (2) este ataşat marginii acetabulului şi este constituit din fibro cartilaj.■ Ligamentul transvers (10) ocupă incizura acetabulară şi spaţiul dintre cele două capete ale labrului (2 ) şi este constituit din ţesut fibros nu şi din fibre cartilaginoase.• Ligamentul capului femural (5) se întinde de la ligamentul transvers (10) şi marginile incizurii acetabularc până la foveea sau scobitura de pe faţa medială a capului femural. Ca şi ligamentul transvers, este constituit din ţesut fibros.

“ ■ Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 292: Atlas de Anatomie

A r tic u la ţ ia ş o ld u lu i s tâ n g . A . S e c ţ iu n e co ro n a lă . v e d e re f ro n ta lă . B . Im a g in e d c R M N în sec ţiune

c o ro n a lăSecfiunea trece aproape prin centrul capului femural (S) şi prin centrul trohanterului mare (7). Deasupra colului fem ural (14), muşchiul fesier mic (6) şi cu muşchiul fesier mijlociu (5) situat deasupra sa, merg să se insere pe trohanterul mare (7), in timp ce sub colul femural, tendonul muşchiului psoas mare (17) şi fibre ale muşchiului iliac (12) merg posterior spre trohanterul mic. Fibrele circulare ale zonei orbiculare (22) contractă capsula (3) in jurul porţiunii intracapsidare a colului fem ural

Labrul acetabular Muşchiul adductor lung Capsula articulaţiei şoldului Artera iliacă externă Muşchiul fesier mijlociu Muşchiul fesier mic Trohanterul mare

8 Capul femurului9 Cartilajul hialin acetabular

10 Cartilajul hialin al capului femural11 Creasta iliacă12 Muşchiul iliac13 Vasele circumflexe femurale mediale14 Colul femural15 Muşchiul pectineu16 Vasele femurale profunde17 Muşchiul psoas mare18 Sprânceana acetabulară19 Diafiza femurală20 Muşchiul vast lateral21 Muşchiul vast medial22 Zona orbiculară a capsulei

Convergenţa muşchiului fesier mijlociu şi fesier mie (5 şi 6) la nivelul trohanterului mare este bine evidenţiată în această imagine. Aceşti muşchi sunt consideraţi abductori ai coapsei în articulaţia şoldului.

dar rolul lor mai important este dc a împiedica addueţia în timpul mersului - împiedicând întoarcerea pelvisului în partea opusă când membrul opus este pe sol.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 293: Atlas de Anatomie

Articulaţia şoldului

C . Radiografie a articulaţiilor şoldului şi sacro - iliacă stângi.in această incidenţă anteroposterioară standard a articulaţiei şoldului (13 şi 4) se evidenţiază o mare parte din linia articulară a articulaţiei sacroiliace (14). Linia punctată din C este linia Shenton.

Spina iliacă anterosuperioară Prima vertebră coccigiană Trohanterul mare al femurului Capul femural Spina ischiatică Tuberozitatea ischiatică Trohanterul mic al femurului Colul femural Linia pectinee

10 Fleboliţi în venele pelvine11 Simfiza pubiană12 Tuberculul pubian13 Sprânceana acetabulară14 Articulaţia sacroiliacă15 Sacrul16 Ramura superioară a pubisului17 Procesul transvers al vertebrei L5

Luxaţia de şold. O problemă congenitală - fosă acetabulară puţin adâncă - se manifestă mai târziu ca o subluxatie a capului femural, atunci când copilul devine mai activ. Radiologie, linia Shenton este foarte utilă pentru ghidaj. Luxaţia traumatică a unui şold normal este întâlnită mai ales în urma accidentelor rutiere. Această luxaţie posterioară se asociază cu fractura acetabulului sau leziunea trunchiului sciatic şi se manifestă prin .piciorul care atârnă". Smulgerea ligamentului rotund poate duce la necroza avasculară a capului femural.

EL

D şi E . Imagini cndoscopice ale articulaţiei şoldului Reproduse din Hip Arthroscopy, Butterworth Heinemann, cu permisiunea lui Richarcl N. Villar.

1 Capul femural2 Acul irigator3 Ligamentul rotund4 Sinoviala5 Ligamentul transvers6 Zona orbiculară

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 294: Atlas de Anatomie

Genunchiul

Genunchiul drept, parţial flcctat. A. Vedere laterală. B. Vedere medială In spatele genunchiului, in punea laterală, tendonul rotund al muşchiului biceps (!) poate f i palpat cu uşurinţă, având anterior de el tractul iliolibial (4). sub form ă de panglică, de care este despărţit prinlr-un şan/. In partea medială se pot palpa două tendoane - unul rotund şi subţire al muşchiului semitendinos (12) situat in spatele altuia mai lat al muşchiului semimembranos (11).In partea anterioară, ligamentul patelar (9) menţine patela lu distantă constantă de tuberozitatea tibială (13). iar in părţile laterale se pot palpa marginile condililor fem ural şi tibial (6 şi 7).

te declanşat de percuţia tendonului patelar cu un ciocănel, provocă ndu-se contracţia muşchiului cvadriceps. Acest reflex testează segmentul L3 al măduvei.

1 Muşchiul biceps femural2 Nervul peronier comun (fibular)3 Capul fibulei4 Tractul iliotibial5 Capul lateral al muşchiului gastrocnemian6 Marginea condilului femural7 Marginea condilului tibial8 Patela9 ligamentul patelar

10 Fosa poplitee11 Muşchiul semimembranos12 Muşchiul semitendinos13 Tuberozitatea tibiei14 Muşchiul vast medial

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 295: Atlas de Anatomie

G enunchiu l 1

D. Genunchiul drept, plan superficial de disecţie, Vedere medialăVena safenă mare (3) merge superior cam un lat de palmă, posterior de marginea medială a patelei (7). Nervul safen (8) devine superficial între tendoanele muşchilor croitor (9) şi gracilis (2) iar ramura sa infrapatelarâ (4) se curbează uşor anterior, pe sub marginea superioară a condilului tibial.

C Genunchiul drept, plan superficial de disecţie. Vedere laterală Fascia din spatele muşchiului biceps (2) a fost îndepărtată pentru a evidenţia nervul peronier (fibular) comun (3) mergând inferior, posterior de tendon, apoi printre marginile adiacente ale muşchiului solear (12) şi petvnier lung (5). sub aceşti muşchi fiind in contact cu colul fibulei. Vasele şi nervii superficiali, de importau/â minoră, au fost îndepărtaţi.

I Inserţia tractului iliotibial pe tibie ! Muşchiul bicepsI Nervul peronier (fibular) comun• Fascia profundă, acoperind muşchii extensorii Fascia profundă, acoperind muşchiul peronier lung

Fascia lata Capul fibulei Tractul iliotibialNervul cutanat lateral al gambei

) Capul lateral al muşchiului gastrocnemian Patela

! Muşchiul solear

JTractul iliotibial (8) este porţiunea laterală îngroşată a fascici lata (6). Pe porţiunea sa superioară sc inseră muşchiul tensor al fascici lata şi o marc parte a muşchiului fesier marc; porţiunea inferioară se insera pe condilul lateral al tibiei (I).Poziţia sa subcutanată şi contactul cu colul fibulei fac ca dintre toţi nervii membrului inferior, nervul peronier (fibular) comun (3) să fie ccl mai predispus la leziuni.

>1 Ramurile nervului femural cutanat medial2 Muşchiul gracilis3 Vena safenă mane4 Ramura irfrapatelară a nervului safen5 Nivelul corespunzător marginii condilului medial al tibiei6 Capul medial al muşchiului gastrocnemian7 Patela8 Nervul safen9 Muşchiul croitor

10 Muşchiul semitendinos11 Muşchiul vast medial

)

I Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 296: Atlas de Anatomie

Genunchiul

Al

1

Şl - f m -

I ?iNi

a

^ __ __

L A T E

^ RA L

A . F o sa p o p li te e d r e a p tăFascia ce formează acoperişul înform ă de romb al fo se i ş i fesului adipos din interiorul său au fo s t îndepărtate, dar vena safenă mică cure perforează fascia a fost conservată (15, dublă în această imagine).

r1 Muşchiul biceps 8 Nervul pentru capul medial al2 Nervul peronier (fibular) comun muşchiului gastrocnemian3 Muşchiul gracilis 9 Muşchiul plantar4 Nervul cutanat lateral al gambei 10 Artera poplitee5 Capul lateral al muşchiului 11 Vena poplitee

gastrocnemian 12 Muşchiul croitor6 Capul medial al muşchiului 13 Muşchiul semimembranos

gastrocnemian 14 Muşchiul semitendinos7 Nervul pentru capul lateral al 15 Vena safenă mică (dublă)

muşchiului gastrocnemian 16 Nervul sural17 Nervul tibial

Chistul Baker este o formaţiune tumorală la nivelul fosei poplitee produsă prin hernierea membranei sinoviale de la nivelul articulaţiei genunchiului. Se poate confunda cu un anevrism popliteu şi ocazional se poate rupe, permiţând scurgerea fluidului la nivelul muşchilor gambei, unde poate fi confundat cu o tromboză venoasă profundă.

B. Fosa poplitee dreaptă. Vase şi nerviMarginile fose i au fo s t depănate şi s-au utilizai repere pentru evidenţierea | diferitelor structuri. Reperul roşu superior trece printre nervul tibial (15) f i i vena poplitee (situată puţin mai jos, 9). Reperul albastru, cel mai de sus, este I situat posterior de un ram muscular al arterei poplitee (văzută puţin mai jos, I S). Reperul albastru mijlociu este posterior de artera superolaterală a genunchiului (13) şi de capul lateral al muşchiului gastrocnemian (5). Reperul ] albastru inferior împinge vena poplitee spre medial, pentru a evidenţia artera J poplitee (fi). Reperul roşu inferior susţine cele două capete ale muşchiului gastrocnemian (5 şi 6). Reperul alb de jo s (din afara fosei) se găseşte intre tendoanele muşchiului gracilis (4) şi semitendinos (12).

1 Muşchiul biceps2 Ramuri ale nervului sural3 Nervul peronier (fibular) comun4 Muşchiul gracilis5 Capul lateral al muşchiului

gastrocnemian6 Capul medial al muşchiului

gastrocnemian şi nervul omonim

7 Muşchiul plantar8 Artera poplitee9 Vena poplitee

10 Muşchiul croitor11 Muşchiul semimembranos12 Muşchiul semitendinos1 3 A rte ra s u p e ro la te ra lă a genunchiu lui

14 Arterele surale15 Nervul tibial

Ramura cca mai lateralii a nervului sural (B2) poate înlocui nervul cutanat lateral al gambei care în mod normal sc desprinde din nervul peronier (fibular) comun.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 297: Atlas de Anatomie

f f ţ

m s

C. Fosa poplitec dreaptă. Disecţie profundă a vaselor 0 mare parte din muşchii superficiali a fo st îndepărtată pentru a se evidenţia ramurile arterei poplitee (16). Genunchiul este Jlectat astfel încât artera f i marginea ascuţită a femurului sunt văzute paralel Artera se împarte în ramura

ox'erioară (2) f i tibială posterioară (20); de obicei tibiala anterioară merge superficial spre muşchiulpopliteu (19). dar aici artera poplitee s-a m m la un nivel mai înalt şi, prin urmare, tibiala anterioarei trece profund de muşchi. Arterele superioare ale genunchiului (24 f i 23) trec pe deasupra capetelor muşchiului gastrocnemian (II şi 10); arterele inferioare ale genunchiului (9 şi 8) trec profund de ligamentele colaterale tibial f i fibular (25 şi 6). v J ■

D . F o sa p o p l i te c d re a p tă . C a p s u la a r t ic u la r ă şi l ig a m e n te le p o p li te e

1 Muşchiul adductor mare2 Artera tibială anterioară

3 Muşchiul biceps4 Capsula articulaţiei genunchiului5 Neivul peronier comun6 Ligamentul colateral fibular7 Capul fibulei

6 Artera inferolateralâ a genunchiu lui

9 Artera inferomedianâ a genunchiu lui

10 Capul lateral al muşchiului gastrocnemian

11 Capul medial a l muşchiului

I gastrocnemian

12 Altera mijlocie a genunchiului

13 Nervul pentru muşchiul popliteu14 Ligamentul popliteu oblic15 Muşchiul plantar16 Artera poplitee17 Faţa poplitee a femurului, în secţiune18 Vena poplitee19 Muşchiul popliteu20 Artera şi vena tibială posterioară21 Muşchiul semimembranos22 Muşchiul solear23 Artera superolaterală a genunchiului24 Artera superomedială a genunchiului25 Ligamentul colateral tibial26 Nervul tibial

1 Muşchiul adductor mare2 Ligamentul popliteu arcuat3 Capsula articulaţiei genunchiului4 Capsula ce acoperă condilul

medial femural5 Capul fibulei6 Capul lateral al muşchiului

gastrocnemian

• Ligamentul popliteu oblic (8) derivă din tendonul muşchiului semimembranos ( 13) şi întăreşte porjiunea posterioară centrală a capsulei articulare (3); este perforat de artera mediană a genunchiului carc străbate capsula pentru a vasculariza ligamentele încrucişate.

7 Capul medial al muşchiului gastrocnemian

8 Ligamentul popliteu oblic9 Muşchiul plantar

10 Faţa poplitee a femurului11 Vasele poplitee şi nervul tibial12 Muşchiul popliteu13 Muşchiul semimembranos14 Muşchiul solear

Anevrismul popliteu. Pulsul arterei poplitee este dificil de detectat, deoarece artera poplitee este elementul cel mai profund al fosei, fiind sprijinită pe ligamentul popliteu - care întăreşte capsula posterioară a genunchiului. Pentru a lua pulsul este necesar sâ se flecteze genunchiul şi să se preseze cu toată puterea fosa poplitee pe os, cu toate degetele. Datorită curburilor şi întinderilor permanente ale arterei la flexia genunchiului, la nivelul acestei artere se pot dezvolta anevrisme. Un anevrism popliteu nu se poate palpa decât atunci când este destul de mare şi poate fi confundat cu un chist Baker.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 298: Atlas de Anatomie

Genunchiul

A

1016

12

11

LATERAL

ii 3

t mi

LATERAL

n u ?1113'

1

15

14

4

10

12

11 '

16

C

Articulaţia genunchiului stâng. Ligamente. A. Vedere frontală. B. Imagine de RMN, secţiune coronală. C. Vedere posterioară. D. Imagine de RMN. secţiune coronalăCapsula articulaţiei genunchiului şi loale ţesuturile înconjurătoare au Jost îndepărtate, lăsând pe loc doar ligamentele articulaţiei, cu genunchiul parţial jleclal.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 299: Atlas de Anatomie

Genunchiul"

l>r, Ligamentul încrucişat anterior Ligamentul meniscofemural anterior Apexul capului fibulei Tendonul muşchiului biceps Capsula articulaţiei tibiofemurale superioare Ligamentul colateral fibular Condilul lateral al femurului Condilul lateral al tibiei

9 Meniscu lateral10 Condilul medial al femurului11 Condiul medial al tibiei12 Meniscul medial13 Muşchiul popliteu14 Ligamentul încrucişat posterior15 Ligamentul meniscofemural posterior16 Ligamentul colateral tibial

Ligamentul colatcral fibular (lateral) (A6) este un cordon rotund de aproximativ 5 cm lungime ce merge dc la epicondilul lateral al femurului la capul fibulei. chiar anterior de apexul sau (C3), fiind acopcrit de tendonul muşchiului biceps (C4).Meniscul medial (H I2 şi F I2) este ataşat porţiunii profunde a ligamentului colatcral tibial (E l9 şi F20). Aceasta ajută la stabilitatea mcniscului, dar îl face pasibil de a f i tras şi rupt prin mişcările de rotaţie dintre tibie şi femur.Meniscul lateral (A9) nu se ataşează ligamentului colatcral fibular (A6), dar se prinde posterior dc muşchiul popliteu (F5 şi C2, la pagina 294).Ligamentul colatcral tibial (medial) ( E l9) are Ibrma unei benzi late. cu lungimea dc aproape 12 cm, cc merge de la epicondilul medial femural (E l l ) la condilul medial tibial (EIO) şi la o zonă extinsă de pc faţa medială a tibiei, sub condil (ca în partea inferioară a lui E).Denumirea ligamentelor încrucişate provine de la inserţiile lor pc tibie.Ligamentul încrucişat anterior (A I şi F I ) are traiect superior, posterior şi lateral şi sc prinde pc partea medială a condilului lateral al femurului (C7).

Ligamentul încrucişat posterior (C14 şi F I3 ) are un traicct superior, posterior şi medial şi sc prinde pe suprafaţa laterală a condilului medial al femurului (A 10).

9

Rupturile de menise: ambele meniscuri, medial şi lateral, pot fi lezate şi chiar rupte prin rotaţie. Cel medial este mult mai predispus la leziuni, deoarece este ataşat de ligamentul colateral medial, în timp ce meniscul lateral, sau cartilajul semilunar, este separat de ligamentul colateral fibular. Frecvent întâlnite la fotbalişti, aceste leziuni se diagnosticheazâ pnn RMN sau prin artroscopie directă. Simptomele constau în durere şi tumefacţie a genunchiului sau blocarea genunchiului când o parte din cartilaj se detaşează şi se interpune între tibie şi femur.Uneori se poate auzi un cracment în timpul mişcărilor de flexie/extensie ale genunchiului. Meniscectomia este o operaţie cu bune rezultate, dar în prezent se preferă repararea micilor rupturi.

Articulaţia genunchiului stâng. Ligamente. E. Vedere medială. F. Vedere superioarăAceeaşi piesă din A şi C este văzută din partea medială în E, pentru vizualizarea ligamentului colateral tibial (19). In F se vede porţiunea superioară a tibiei după îndepărtarea femurului, prin secţionarea intracapsulară a ligamentelor colaterale şi încrucişate. Meniscurile medial şi lateral (12 şi 8) rămân la periferia feţelor articulare ale condililor tibiali.Cornurile meniscurilor (3 şi 15; 2 şi 14) şi ligamentele încrucişate (1 şi 13) sunt ataşaie ariei intereondilarc nearticulate a tibiei. Comparaţi cu C de la pagina 266.

M20

r Ligamentul încrucişat anterior 12 Meniscul medial2 Cornul anterior al meniscului lateral 13 Ligamentul încrucişat posterior3 Comul anterior al meniscului medial 14 Cornul posterior al meniscului lateral4 Ligamentul meniscofemural anterior 15 Cornul posterior al meniscului medial5 Ataşarea meniscului lateral la 16 Ligamentul meniscofemural

6muşchiul popliteu Ligamentul colateral fibular 17

posteriorTendonul muşchiului biceps

7 Condilul lateral al tibiei 18 Tendonul muşchiului popliteu8 Meniscul lateral 19 Ligamentul colateral tibial9 Condilul medial al femurului 20 Ligamentul colateral tibial ataşat

10 Condilul medial al tibiei meniscului medial11 Epicondilul medial al femurului 21 Ligamentul transvers

12

10 ' 2 ~ t3

Ruptura ligamentului încrucişat anterior poate apărea după abducţia violentă şi rotaţia genunchiului (prin placaj la fotbal), ducând la ruptura meniscului medial şi a ligamentului încrucişat anterior. Se testează clinic prin „testul sertarului*, mişcarea tibiei în raport cu femurul - deplasarea anterioară excesivă indică ruptura de ligament încrucişat anterior.

Page 300: Atlas de Anatomie

Genunchiul

n . ^ r ^ .

L ■ ~ ' —r

A r t ic u la ţ ia g e n u n c h iu lu i d re p t . A. V e d e re m ed ia lă , c u c o n d i lu l f e m u ra l m e d ia l în d e p ă r ta t . B. Im a g in e d e RMN, s e c ţ iu n e s a g i ta lă îndepărtarea jumătăţii mediale a porţiunii injerioare a femurului permite vizualizarea încrucişării informa literei „ X " a ligamentelor încrucişate; ligamentul încrucişat anterior (I) are traiect posterior şi lateral, iar ligamentul încrucişat posterior (13) are traiect anterior şi medial. Imaginea de RMN, din 13, arată proiec(ia posterioară a ţesutului adipos infrapatelar (3).

B urs ita su prap a te la ră . B ursa su prapa te la ră se întinde pe o distanţă de aproximativ 5 cm, superior de marginea superioară a patelei şi comunică cu articulaţia genunchiului. Un exsudat de la nivelul articulaţiei genunchiului poate fuza în regiunea suprapatelară şi un clonus patelar poate indica acumularea de lichid in articulaţia genunchiului.

/1 Ligamentul încrucişat anterior 8 Patela 15 Muşchiul semimembranos2 Femur 9 Ligamentul patelar 16 Muşchiul solear3 Ţesut adipos infrapatelar 10 Tendonul patelar 17 Tendonul muşchiului4 Incizura intercondilară 11 Artera şi vena poplitee cvadriceps5 Condilul lateral al femurului 12 Muşchiul popliteu 18 Tibia6 Capul lateral al muşchiului 13 Ligamentul încrucişat 19 Ligamentul colateral tibial

gastrocnemian posterior 20 Tuberculul tibial7 Meniscul medial şi inserţia sa 14 Ligamentul meniscofemural 21 Ligamentul transvers

pe ligamentul colateral tibial posterior (deplasat posterior)

C. A rtic u la ţ ia g e n u n c h iu lu i s tâ n g . V e d e re p o s te r io a r ă , c u fe m u ru l în d e p ă r ta t

Această imagine arată inserţia meniscului lateral (2) pe muşchiul popliteu (9). S-au folosit repere sub inserţii şi posterior de tendonul popliteu.

Ligamentul încrucişat anteriorInserţia meniscului lateral pe muşchiul popliteuMuşchiul bicepsLigamentul colateral fibularCapul fibuleiMembrana interosoasăMeniscul medial inserat pe ligamentul colateral tibialMuşchiul popliteuTendonul popliteuLigamentul încrucişat posteriorLigamentul meniscofemural posteriorMuşchiul semimembranosMuşchiul solear

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 301: Atlas de Anatomie

Genunchiul 1

D, Articulaţia genunchiului stâng. Vederi; posterioară.Privind din posterior articula fia genunchiului după ce fem urul a fost îndepărtat, se pot vedea fete le articulare ale patelei (4 şi 6), sub ele fiind situate plicile alară şi Wrapatelară (I ţ i 3).

( NI 1 Plică alarăI 2 Ligamentul încrucişat anterior

3 Plică infrapatelară4 Faţa articulară laterală a patelei5 Meniscul lateral6 Faţa articulară medială a patelei7 Meniscul medial8 Ligamentul încrucişat posterior9 Bursa suprapatelară (susţinută de

bastonaşul de sticlă)

V-------------- /

E. Articulaţia genunchiului stâng. Vedere medială, cu injectarea cavităţilor sinovială şi bursalăInjectarea de colorant determină distensia cavităţii sinoviale articulare (i) şi, prin imprăştierea substanţei, distensia bursei suprapatelare (10). a bursei ce incoijoară tendonul popliteu (2) şi a bursei semimembranoase (9).

Articulaţia genunchiului Bursa tendonului popliteu Capsula Meniscul medial PatelaLigamentul patelar Tendonul cvadriceps Muşchiul semimembranos Bursa semimembranoasă Bursa suprapatelară Ligamentul colateral tibial

Articulaţia genunchiului (cea mai mare articulaţie sinovială) conţine în mod normal mai puţin dc I ml dc lichid sinovial; articulaţia ilustrată în H conţinc aproximativ 80 ini dc coloram ce destinde cavitatea sinovială.Bursa suprapatelară (FIO) comunică întotdeauna cu cavitatea articulară. Bursa din jurul tendonului popliteu (E2) dc obicei nu este comunicantă, la fel ca bursa semimembranoasă (F9).

Imagini artroscopice ale genunchiului stâng.F. Incidenţa antcrolaterală.G. Incidenţa posteromedială Reproducere din Current Problcms in Orihopaedics: Arthroscopic Management o f Ihe Knee, ediţia a ll-a, Churchill Livingstone, cu permisiunea lui DavidJ.

' Dandv.

Condilul lateral al femurului Condilul lateral al tibiei Meniscul lateral Condilul medial al femurului Meniscul medial Ligamentul încrucişat posterior Porţiunea posterioară a capsulei

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 302: Atlas de Anatomie

Radiografii ale articulaţiei genunchiului

Radiografii şi imagini artroscopice ale articulaţiei genunchiului. A . Vedere frontală. B. Vedere laterală, în flexie parţială. C . Protecţia siluetelor.D. Incidenţă anterolaterală. E. Vedere laterală a pateleiIn A, umbra patelei (15) se suprapune peste cea a femurului. Spaţiul regulat dintre condiţii fem urului f i tibiei (7 f i ft, I I f i 12) se datorează hipertrofie! cartilajului hialin de p e suprafaţa articulara, cu meniscurile ta periferie. în C, cu genunchiul flectat. imaginea trebuie comparată cu oasele de ta pagina 262.E. iar marginea laterală a paletei (9) se vede in imaginea artroscopică din E (D f i E sunt reproduse din Current Problems in Orthopaedics: Arthroscopic Management o f the Knee, ediţia a H-a, Churchill Livingstone, cu permisiunea lui David J. Dandy).

r ----------------------------------1 Apexul (procesul stiloid) al fibulei2 Linia epifizarâ3 Fabela4 Femurul5 Capul fibulei6 Fosa intercondilară7 Condilul lateral al femurului8 Condilul lateral al tibiei9 Marginea laterală a patelei

10 Epicondilul lateral al femurului11 Condilul medial al femurului12 Condilul medial al tibiei13 Epicondilul medial al femurului14 Meniscul medial15 Patela16 Tibia17 Tuberculii eminenţei intercondilare18 Tuberozitatea tibiei

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 303: Atlas de Anatomie

G a m b a

A. Membrul interior stâng. Vedere anterolateralăO mare parte a fasciei profunde a fo s t îndepărtată şi au.fost secţionate segmente din muşchiul extensor lung al degetelor (4) şi pem nier lung (9), pentru a se evidenţia ramurile profundă (3) şi superficială ( l 1) ale nervulut peronier (fibular) comun, imediat sub capul f,b u le i (6). Joncţiunea dintre muşchii tibial anterior (12) şi extensor lung al degetelor (4) a fo s t deschisă pentnt a se evidenţia artera libială anterioară (1).

1 Artera tibială anterioară trecând peste membrana interosoasă

2 Ramură a nervului peronier (fibular) profund, spre muşchiul tibial anterior

3 Nervul peronier (fibular) profund4 Muşchiul extensor lung al degetelor5 Muşchiul extensor lung al halucelui6 Capul fibulei7 Ramură laterală a nervului peronier (fibular)

superficial8 Ramura medială a nervului peronier (fibular)

superficial9 Muşchiul peronier lung

10 Ramura recurentă a nervului peronier (fibular) comun

11 Nervul peronier (fibular) superficial12 Muşchiul tibial anterior şi fascia sa13 Tuberozitatea tibiei şi ligamentul patelar

N ervul peronier (fib u la r) comun (pagina 29S, B2) se împarte în ram urile sale superficială şi profundă (A l I î i A 3 ) in fe rio r de porţiunea laterală a capulu i fibule i (A 6 ), unde vine în contact cu co lu l fibu le i, fiind acoperii dc m uşchiul peronier lung (A 9). Chiar înainte dc a sc d iv ide in aceste ram uri, dă o m ică ramură recurentă (A 10) (pentm articu la ţiile genunchiulu i şi tib io fibu la ră superioară).

N ervu l peronier (fibu la r) profund (A 3 ) inervează m uşchii d in regiunea anterioară a gambei tib ia l anterior (A 12 şi B8, prin două ram uri evidenţiate aici, A 2 ), extensor lung al degetelor (A 4 şi B3), extensor lung al halucelui (A 5 şi B4) şi peronier terţiar (pagina 307, C I2).

Nervu l peronier (fibu la r) superficia l ( A I I ) inervează muşchii regiun ii laterale - peronier lung (A 9 ) şi peronier scurt (acoperit de peronierul lung în A , dar porţiunea sa inferioară se vede în D7, la pagina 301). După ce inervează aceşti muşchi, nervul perforează fascia profundă între m uşchiul extensor lung al degetelor şi peronier lung (A 4 şi 9) şi se d iv ide în ram urile medială şi laterală (cutanată) (A 8 şi 7).

Paralizia nervului peronier profund. Nervul peronier profund inervează oompartimentul muscular tibial anterior şi lezarea sa se datorează adesea traumatismelor sau compresiunilor exercitate la nivelul acestui compartiment. Apar parestezii ale regiunii dorsale a pictorului, în regiunea primului spaţiu interosos, şi imposibilitatea flexiei dorsale a piciorului prin afectarea muşchiului extensor lung al degetelor.

B . Porţiunea inferioară a membrului inferior şi glezna stângă. Vedere anterolaterală

Vasele tibiale anterioare Nervul peronier (fibular) profund Muşchiul extensor lung al degetelor Muşchiul extensor lung al halucelui Maleola lateralăRamura medială a nervului peronier (fibular) superficial Maleola medială Muşchiul tibial anterior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 304: Atlas de Anatomie

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 305: Atlas de Anatomie

G am ba

A. Genunchiul şi gamba stângă. Vedere medială şi posterioarăh capsula articulaţiei genunchiului s-a practicat o mică fereastră pentru a se vedea o parte clin condilul medial a l femurului (7) şi

t meniscul medial (I).

1 Ramură a arterei safene, trecând peste meniscul medial2 Ramuri ale arterei superomediale a genunchiului3 Muşchiul gracilis4 Vena safenă mare5 Ramura infrapatelară a nervului safen6 Ţesut adipos infrapatelar7 Condilul medial al femurului ( o parte din capsulă a fost

îndepărtată)8 Capul medial al muşchiului gastrocnemian9 Faţa medială a tibiei

10 Ligamentul patelar11 Nervul şi artera safenă12 Muşchiul croitor13 Muşchiul semimembranos14 Muşchiul semitendinos15 Ligamentul colateral tibial

B. Genunchiul şi gamba stângă. Vedere laterală In capsula articulaţiei genunchiului s-a practicai o mică

t fereastră pentru a se vedea tendonul muşchiului popliteu 114) trecând pivfimd de ligamentul colateral jihutar (5). ffemil peronier (fibular) comun (2) merge Inferior,

■ posterior de muşchiul biceps (I), pentru a intra prin şanţul dintre muşchiul peronier lung ( li) şi solear (15). Nervul peronier (fibular) superficial, devine superficial intre mifc/iiul pemnier lung (13) şi extensor lung al degetelor fii

î»1 Muşchiul biceps2 Nervul peronier (fibular) comun3 Muşchiul extensor lung al degetelor4 Fascia acoperind muşchiul tibial anterior5 Ligamentul colateral fibular6 Capul fibulei7 Tractul iliotibial8 Ţesut adipos infrapatelar9 Nervul cutanat lateral al gambei10 Capul lateral al muşchiului gastrocnemian11 Meniscul lateral12 Ligamentul patelar13 Muşchiul peronier lung14 Muşchiul popliteu15 Muşchiul solear16 Nervul peronier (fibular) superficial

C. Gamba stângă. Plan superficial de disecţie

1 Aponevroza muşchiului gastrocnemian

2 Fascia profundă

3 Nervul cutanat lateral al gambei

4 Capul lateral al muşchiului gastrocnemian

5 Capul medial al muşchiului

gastrocnemian

6 Muşchiul peronier lung

7 Vena safenă mică

8 Muşchiul solear

9 Nervul sural

10 Tendonul calcanean (tendonul lui Ahile)

Prelevarea unui fragment venos pentru un bypass de arteră coronară (CABG): acest procedeu a devenit de rutină în secţiile de chirurgie cardiovasculară care realizează CABG. în timpul îndepărtării venei safene mari pentru utilizarea în chirurgia cardiacă, nervul safen (ramura terminală a nervului femural, L4) care are traiect comun cu ramurile venei safene mari, poate fi lezat determinând pierderea sensibilităţii în partea medială a gambei şi gleznei.

Paralizia nervului peronier comun se datorează traumatismelor, sau compresiei colului fibulei adesea ca urmare a unei fracturi, când membrul inferior este pus în ghips. Compresiunea nervului peronier comun determină denervarea lojelor musculare anterioară şi laterală ale membrului inferior, producând pierderea sensibilităţii porţiunii laterale tibiale şi feţei dorsale a piciorului, precum şi scăderea activităţii motorii, toate acestea având ca rezultat imposibilitatea mişcării de eversie şi flexie dorsală a piciorului. Pacienţii cu .picior căzut1 lasâ urme pe drum şi îşi deteriorează vârful pantofului, astfel că diagnosticul lezării acestui nerv poate fi pus privind pantofii pacientului sau urmârindu-i mersul.

Sub nivelul genunchiului, vena safenă marc (A4) este însoţită dc nervul safen (A II).La nivelul gambei, vena safenă mică (C7) este însoţită dc nervul sural (C9).Pc porţiunea laterală a porţiunii superioare a membrului inferior, muşchiul biccps (B l) merge spre capul fibulei (B6) împreună cu nervul peronier (fibular) comun (B2) situat posterior. Nervul se divide când este situat profund de muşchiul peronier lung (B13) şi în contact cu colul fibulei, în ramurile superficială şi profundă (pagina 297. A lI şi 3).

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 306: Atlas de Anatomie

300

Gamba

m m *1?

A . Gamba şi glezna stângă. Venele şi nervii superficiali, vedere medială

rFascia profundă acoperind muşchiul solear Vena safenă mare Maleola medialăFaţa medială (subcutanată) a tibiei Venele perforante Arcul venos posterior Nervul safenTendonul calcanean (tendonul lui Ahile)

Venele perforante sunt vene comunicante între venele superficiale (situate deasupra fasciei profunde) şi venele profunde (ce trec pe dedesubtul fasciei). Localizarea lor cea mai frecventă este posterior dc tibie, posterior dc fibulă şi în canalul adductor.Aceste vene comunicante prezintă valve care dirccţionează fluxul sanguin dinspre sistemul superficial spre cel profund; deci întoarcerea venoasă de la membrul inferior sc realizează prin ac|iunea dc pompă a muşchilor situaţi profund (situaţi toţi sub fascia profundă). Atunci când valvele devin incompetente sau venele profunde sc obstrucază, sc producc creşterea presiunii în sistemul venos superficial, apărând varicclc (dilataţii sinuoase).

Varicele venoase. in mod normal, venele superficiale drenează sângele din zona situată inferior de articulaţia genunchiului şi îl trimit prin venele comunicante în sistemul venos profund. Dacă valvele răspunzătoare de acest flux sanguin sunt slăbite, ceea ce reprezintă adesea o afecţiune congenitală, sângele poate urma calea inversă, din sistemul profund spre cel superficial şi vor apărea multe vene dilatate, sinuoase, în regiunea gambei. Aceste vene, care în mod normal nu sunt vizibile, pot deveni inestetice; fiziologic, membrul se poate tumefia şi eventual ulcera în regiunea maleolei mediale, îndepărtarea (stripping) sau injectarea acestor vene poate îmbunătăţi vascularizaţia membrului inferior,

B. Gamba şi glezna stângă. Venele şi nervii superficiali, vedere posterioară La acest individ (diferii fa ţă de cel din A), arcul posterior venos (7) de pe partea medială, este ectazial şi a devenii varicos.

1 Fascia profundă2 Ţesutul fibroadipos al călcâiului3 Maleola laterală4 Nervul calcanean medial5 Maleola medială6 Venă perforantă7 Arcul posterior venos8 Faţa posterioară a calcaneului9 Vena safenă mică

10 Nervul sural11 Tendonul calcanean (situat sub fascie)

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 307: Atlas de Anatomie

Gamba

C . Fosa poplitec dreaptă şi porţiunea superioară a gambei

Inserţia muşchiului popliteu pe meniscul lateralMuşchiul bicepsCapsula articulaţiei genunchiului Ligamentul colateral fibular Muşchiul flexor lung al degetelor

€ Muşchiul flexor lung al halucelui 7 Muşchiul gracilis

Capul lateral al muşchiului gastrocnemian 9 Condilul medial al femurului

10 Capul medial al muşchiului gastrocnemian11 Muşchiul peronier lung12 Muşchiul plantar13 Muşchiul popliteu14 Faţa posterioară a fibulei (muşchiul solear a

fost îndepărtat)15 Muşchiul croitor16 Muşchiul semimembranos17 Muşchiul semitendinos18 Muşchiul solear19 Ligamentul colateral tibial20 Muşchiul tibial posterior

Tromboflebita, inflamaţia venoasă cu apariţia trombozei, poate apărea atât la nivelul venelor profunde cât şi al celor superficiale. La venele superficiale, complicaţiile serioase sunt rare. Totuşi, dacă venele profunde sunt blocate, există riscul desprinderii unui trombus care poate provoca embolism pulmonar. Diagnosticul se pune prin flebografie sau ecografie Doppler color. Tratamentul urmăreşte de obicei diminuarea vâscozităţii sângelui.

D . P o r ţ iu n e a in f e r io a r ă a g a m b e i d r e p te ş i g le z n a

Fascia peste muşchiul tibial posterior Muşchiul flexor lung al degetelor Muşchiul flexor lung al halucelui Maleola laterală Maleola medială O parte a retinaculului flexorilor Muşchiul peronier scurt Muşchiul peronier lungPoziţia vaselor tibiale posterioare şi nervul tibial

10 Ligamentul talofibular posterior11 Retinaculului peronier superior12 Tendonul calcanean (tendonul lui Ahile)13 Muşchiul tibial posterior

Muşchiul tibial posterior (C20, DI3) este cel mai profund muşchi al gambei.Muşchiul flexor lung al halucelui (C6, D3), deşi merge spre halucc pe porţiunea medială a piciorului, îşi are originea pc fibulă, pe partea laterală a membrului inferior.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 308: Atlas de Anatomie

Gamba

A. Fosa poplitec stângă şi porţiunea superioară a gambei Muşchiul gastrocnemian a fo st incizat longitudinal şi cele două capete (6 şi 5) au fost separate, pentru a se evidenţia muşchiul plantar (8) şi tendonul său subţire (9), muşchiul popliteu (12) şi porţiunea superioară a muşchiului solear(16).

r1 Muşchiul biceps 10 Artera poplitee2 Nervul peronier (fibular) comun 11 Vena poplitee3 Muşchiul gracilis 12 Muşchiul popliteu4 Nervul cutanat lateral al gambei 13 Muşchiul semimembranos5 Capul lateral al muşchiului 14 Muşchiul semitendinos

gastrocnemian şi nervul său 15 Vena safenă mică (dublă)6 Capul medial al muşchiului 16 Muşchiul solear

gastrocnemian şi nervul său 17 Artera surală7 Nervul pentru muşchiul solear 18 Nervul sural8 Muşchiul plantar 19 Nervul tibial9 Tendonul plantar

V

B . G a m b a s tâ n g ă . D is e c ţ ie p r o fu n d ă a m u ş c h i lo r ş i a r te r e lo r

1 Muşchiul flexor lung al degetelor,2 Muşchiul flexor lung al halucelui3 Capul lateral al muşchiului gastrocnemian4 Capul medial al muşchiului gastrocnemian

5 Artera peronieră (libularâ)6 Artera tibială posterioară7 Muşchiul solear8 Muşchiul tibial posterior

V _____________

Muşchiul flexor lung al halucelui merge spre haluce pc porţiunea medială a piciorului, dar îşi are originea pc fibulă, pe porţiunea laterală a membrului inferior; tendonul are deci un traiect încrucişat la nivelul plantei.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 309: Atlas de Anatomie

Gamba

o r

C. Fosa poplitee stângă şi gamba. Disecţie profundă

Nervul peronier (fibular) comun2 Fascia aooperind muşchiul tibial posterior3 Muşchiul flexor lung al degetelor4 Muşchiul flexor lung al halucelui5 Muşchiul gracilis (deplasat lateral la capătul superior)6 Capul medial al muşchiului gastrocnemian7 Nervul pentru faţa profundă a muşchiului solear8 Nervul pentru muşchiul flexor lung al halucelui9 Nervul pentru capul lateral al muşchiului

gastrocnemian10 Nervul pentru capul medial al muşchiului gastrocnemian

11 Nervul pentru muşchiul popliteu12 Nervul pentru faţa superficială a muşchiului solear13 Nervul pentru muşchiul tibial posterior14 Artera peronieră (ftbulară)15 Muşchiul plantar16 Artera poplitee17 Muşchiul popliteu18 Artera tibialâ posterioară19 Muşchiul croitor20 Muşchiul semimembranos21 Muşchiul semitendinos22 Muşchiul solear23 Nervul sural (dublă origine)24 Nervul tibial

Venele profunde ale gambei, la trecerea lor prin muşchiul solear, sunt predispuse la tromboze venoase periculoase.

D. Arleriografic poplitee

1 Artera tibială anterioară2 Artera inferolaterală a genunchiului3 Artera inferomedială a genunchiului4 Ramuri musculare ale arterei tibiale anterioare5 Ramuri musculare ale arterei tibiale posterioare6 Artera peronieră7 Artera poplitee8 Artera tibială posterioară9 Artera superolaterală a genunchiului10 Artera superomedială a genunchiului

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 310: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul

A jSM A . Glezna şi piciorul drept. Vedere laterală

1 Muşchiul extensor scurt al degetelor2 Maleola laterală3 Muşchii peronier lung şi scurt4 Vena safenă mică5 Tendonul calcanean (tendonul lui Ahile)6 Muşchiul tibial anterior7 Tuberozitatea şi baza metatarsianului V

Vena şatenă mare (B7) arc un traiect asccndent, anterior de maleola medială (B9).Vena safenă mică (A4) are un traicct ascendent, posterior dc maleola laterală (A2).

Cateterizarea venoasă are ca sediu de elecţie faţa anterioară a maleolei mediale, unde se găseşte vena safenă mare. înainte de apariţia cateterizării venoase centrale în 1960, acesta era, şi Tn unele ţări mal este încă, cel mai folosit mod de acces în

q urgenţe_____________

Ruptura tendonului lui Ahile. Tendonul lui Ahile reprezintă inserţia combinată a tendoanelor muşchilor gastrocnemian ;i solear şi, ocazional, şi a tendonului plantar. Ruptura se datorează de obicei unei contracţii acute a muşchiului .neîncălzit". Ruptura poate fi parţială sau completă; tratamentul conservator este indicat în rupturile parţiale, dar pentru cele complete este necesară intervenţia chirurgicală.

B. Glezna şi piciorul drept. Vedere anteromedială Cele mai importante repere de suprafaţă sunt, posterior, maleola medială (9) şi tendonul calcanean (II) , tendoanele muşchiului tihial anterior (12) şi extensor lung al halucelui (6). anterior. Artera dorsală a piciorului (3) se poate palpa la locul reperului, la fe l ca şi tendoanele lungi.

/ -1 Calcaneul 8 Capul primului metatarsian2 Arcul venos dO'sal 9 Maleola med ală3 Artera dorsală a piciorului 10 Artera tibială posterioară4 Muşchiul extensor scurt al degetelor 11 Tendonul calcanean [tendonul lui5 Muşchiul extensor lung al degetelor Ahile)6 Muşchiul extensor lung al halucelui 12 Muşchiul tibial anterior7 Vena safenă mare 13 Muşchiul tibial posterior

14 Tuberozitatea navicularului

Reflexul ahilean este declanşat prin percuţia tendonului lui Ahile cu un ciocănel, obţinându-se flexia plantară ce testează segmentul S1 al mâduvei.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 311: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul

C. Glezna şi piciorul drept. Vedere laterală Fascia a fo s t îndepărtată, dar porţiunile xale îngroşate care formează retinaculul superior şi

inferior al extensorilor (16 şi 6), precum şi retinaculul peronier superior şi inferior (17

şi 7) au fo s t conservate. Tecile sinoviale i ale tendoanelor au fo st evidenţiate cu

colorant albastru.

Muşchiul abductor al degetului mic peronier superficial2 Expansiunea muşchiului dorsal al 11 Muşchiul peronier scurt

degetelor 12 Muşchiul peronier lung3 Muşchiul extensor scurt al degetelor 13 Muşchiul peronier terţiar4 Muşchiul extensor lung al degetelor 14 Muşchiul solear5 Muşchiul extensor lung al halucelui 15 Aria subcutanată a fibulei6 Retinaculul inferior al extensorilor 16 Retinaculul superior al extensorilor7 Retinaculul peronier inferior 17 Retinaculul peronier superior8 Maleola laterală 18 Nervul sural9 Faţa laterală a calcaneului 19 Tendonul calcanean (tendonul lui Ahile)

10 Ramurile laterală şi medială ale nervului 20 Muşchiul tibial anterior

I). Glezna şi piciorul drept. Vedere medială

1 Muşchiul abductor al halucelui2 Muşchiul extensor lung al

halucelui3 Muşchiul flexor lung al degetelor4 Muşchiul flexor lung al halucelui5 Retinaculul flexorilor6 Retinaculul inferior al extensorilor

(partea inferioară)7 Retinaculul inferior al extensorilor

(partea superioară)8 Nervul calcanean medial

9 Maleola medială10 Faţa medială a tibiei11 Tendonul plantar12 Faţa posterioară a calcaneului13 Artera tibială posterioară şi venele

comunicante14 Muşchiul solear15 Tendonul calcanean (tendonul lui

Ahile)16 Nervul tibial17 Muşchiul tibial anterior18 Muşchiul tibial posterior y

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 312: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul

A . Porţiunea inferioară a gambei şi glezna dreaptă. Vedere posteromedială Fascia profundă a rămas aproape intactă, cu excepţia unei mici ferestre pentru evidenţierea poziţiei vaselor libiale posterioare şi nervului tibial (6). Vena safenă mare (3) are un traiect ascendent, anterior de maleola medială (4), cu, posterior de ea. aivul venos posterior (5). Săgeţile indică nivelele obişnuite la care se află venele perforante (pagina 300, AS şi B(>).

B. Glezna şi planta dreaptă. Vedere inferomedială Piciorul este in flexie plantară şi retinaculum flexor şi marea parte din muşchiul abductor al halucelui (I) au fo s t îndepărtate pentru a evidenţia tendonul muşchiului flexor lung al halucelui (4) meigănd profund de muşchiul ; flexor lung al degetelor (3), la nivelul plantei, spre haluce.

Comunicarea cu vena safenă micăArcul venos dorsalVena safenă mare şi nervulsafenMaleola medială Arcul venos posterior Vasele tibiale posterioare şi nervul tibial

7 Vena safenă mică8 Tendonul calcanean (tendonul lui

Ahile)9 Muşchiul tibial posterior şi

muşchiul flexor lung al degetelor, acoperiţi de fascia profundă

Varicele venoase. în mod normal, venele superficiale drenează sângele din zona situată inferior de articulaţia genunchiului şi îl trimit prin venele comunicante în sistemul venos profund. Dacă valvele răspunzătoare de acest flux sanguin sunt slăbite, ceea ce reprezintă adesea o afecţiune congenitală, sângele poate urma calea inversă, din sistemul profund spre cel superficial şi vor apărea multe vene dilatate, sinuoase In regiunea gambei. Aceste vene, care în mod normal nu sunt vizibile, pot deveni inestetice; fiziologic, membrul se poate tumefia şi eventual ulcera în regiunea maleolei mediale, îndepărtarea (stripping) sau injectarea acestor vene poate îmbunătăţi vascularizaţia membrului inferior (vezi pagina 300).

Muşchiul abductor al halucelui Nervii şi vasele calcaneului Muşchiul flexor lung al degetelor Muşchiul flexor lung al halucelui Artera plantară laterală Nervul plantar lateral Maleola medială

8 Artera plantară medială9 Nervul plantar medial

10 Aponevroza plantară acoperind muşchiul flexor scurt al degetelor

11 Tendonul plantar12 Artera tibială posterioară13 Tendonul calcanean (tendonul lui

Ahile)14 Nervul tibial15 Muşchiul tibial anterior16 Muşchiul tibial posterior17 Tuberozitatea navicularului

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 313: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul 1

C. Glezna şi p ic io ru l stâng, vedere anterolateralăPiciorul este in flexie plantară şi o parte din capsula articulaţiei gleznei a fost ,„depărtată pentru evidenţierea lotusului (I). Tendoanele muşchiului peronier rerţ,ar (12) şi extensor lung al degetelor (5) trec superficial de muşchiul extensor scurt al degetelor (4). Nervul sural şi vena safenă mică (13) trec posterior de maleola laterală (8).

Artera maleolară anterolaterală, deasupra talusului (capsula articulaţiei gleznei a fost îndepărtată) Vasele tibiale anterioare şi nervul peronier (fibular) profund Fascia profundă formând retinaculul superior al extensorilor Muşchiul extensor scurt al degetelor Muşchiul extensor lung al degetelor Muşchiul extensor lung al halucelui Retinaculul inferior al extensorilor (parţial îndepărtat)

Maleola laterală Ramura perforantă a arterei peron iereMuşchiul peronier scurt Muşchiul peronier lung Muşchiul peronier terţiar Vena safenă mică şi nervul sural

14 Nervul peronier (fibular) superficial15 Sinusul tarsal16 Tendonul calcanean (tendonul lui

Ahile)17 Muşchiul tibial anterior

10111213

. ' -C i

Glezna stângă. D . Secţiune transversală. E . Im agine de RMN, axialăi uceaslă secţiune, privind dc sus in jos se observă

■ po:i\iu tendoanelor, vaselor şi nervilor din regiunea | gleznei. Talusul (18) este situat central, maleola

medială (9) in stânga imaginii şi maleola laterală (8) m mapta. Vena safenă mare (7) şi nemd safen (15) suni situaţi anterior de maleola medială, cu tendonul muşchiului lihialposterior (22) situai imediat posterior. Posterior de maleola laterală se află vena safenă mică (16) şi nemd sural (17). intre ele şi

| jmoleolă interpunăndu-se tendoanele muşchiului peronier lung (11) şi peronier scurt (10). în regiunea anterioară a gleznei, vasele dorsale ale piciorului (2) fi nervul pemnier fibular) profund (!) sunt localizate intiv tendoanele muşchiului extensor lung a! halucelui (4) şi extensor lung al degetelor (3). Posterior de maleola medială (9) şi de muşchiul tibial posterior 0.2). vasele tibiale posterioare (14) şi nervul tibial (20) ttve printre tendoanele muşchiului tlexor lung al degetelor (5) f i flexor lung aI halucelui (6).

MEDI

f ; o l i laL . 18 8

z~~ |c J “ .»"■ '.rr j.u ^m21

Nervul peronier (fibular) profundArtera dorsală a piciorului şi venele comunicanteMuşchiul extensor lung al degetelorMuşchiul extensor lung al haluceluiMuşchiul flexor lung al degetelorMuşchiul flexor lung al haluceluiVena safenă mareMaleola laterală a fibuleiMaleola medială a tibieiNervul peronier scurtNervul peronier lung

12 Muşchiul peronier terţiar13 Ligamentul talofibular posterior14 Artera tibială posterioară şi venele comunicante15 Nervul safen16 Vena safenă mică17 Nervul sural18 Talus19 Tendonul calcanean (tendonul lui Ahile)20 Nervul tibial21 Muşchiul tibial anterior22 Muşchiul tibial posterior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 314: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul

A . Regiunea dorsală a piciorului drept

1 Artera arcuată 11 Muşchiul interosos dorsal IV2 Arterele digitale 12 Muşchiul peronier terţiar3 Artera dorsală a piciorului 13 Muşchiul interosos dorsal II4 Muşchiul extensor scurt al degetelor 14 Artera metatarsiană dorsală II5 Muşchiul extensor lung al degetelor 15 Arterele tarsale6 Muşchiul extensor scurt al halucelui 16 Muşchiul interosos dorsal III7 Muşchiul extensor lung al halucelui 17 Muşchiul tibial anterior8 Muşchiul interosos dorsal 1 18 Tuberozitatea bazei metatarsianului V şi9 Artera metatarsiană dorsală 1 muşchiul peronier scurt

10 Articulaţia metatarsofalangeană 1

• M u ş c h iu l e x te n s o r lu n g a l d e g e te lo r (5 ) îş i t r im ite te n d o a n e le s p r e c e le p a tru d e g e te la te ra le , în t im p c e m u ş c h iu l e x te n s o r s c u r t a l d e g e te lo r (4 ) îş i t r im ite

te n d o a n e le s p re c e le p a t ru d e g e te m e d ia le ; a c e a p a r te d in u lt im u l m u ş c h i , c a r e m e rg e la h a lu c e , e s te d e n u m ită m u ş c h iu l e x te n s o r s c u r t a l h a lu e c lu i (6 ).

Luxaţia de gleznă. Deoarece, în mod normal, mişcarea de Inversie este mai amplă decât cea de eversie, ligamentele laterale ale gleznei sunt mult mai afectate în caz de leziuni prin inversie. Ligamentul lateral are trei componente: ligamentul talofibular anterior, ligamentul calcaneofibular şi ligamentul talofibular posterior; cel mai traumatizat este ligamentul talofibular anterior. Semne clinice: sensibilitate şi tumefacţie pe partea laterală a gleznei şi un punct dureros de maximă intensitate situat anterior de vârful maleolei laterale.

C . A rticu la ţiile talocalcaneană şi talocalcaneonaviculară drepteTahisul a fo s t îndepărtat pentru a se vizualiza fe /e le articulare ale calcaneului (21, 172), navicularului (3) şi ligamentului calcaneonavicular plantar (20).

r1 Muşchiul abductor al halucelui 14 Muşchiul flexor lung al halucelui2 Faţa articulară anterioară talară a calcaneului 15 Retinaculul inferior al extensorilor3 Faţa articulară talară a navicularului 16 Ligamentul talocalcanean interosos4 Porţiunea calcaneonaviculară a ligamentului 17 Faţa articulară mijlocie talară a calcaneului

bifurcat 18 Muşchiul peronier scurt5 Ligamentul cervical 19 Muşchiul peronier lung6 Nervul peronier (fibular) profund 20 Ligamentul calcaneonavicular plantar7 Ligamentul deltoid 21 Faţa articulară posterioară talară a calcaneului8 Arcul venos dorsal 22 Vasele tibiale posterioare şi nervii plantari medial9 Artera dorsală a piciorului şi venele comitante şi lateral

10 Muşchiul extensor scurt al degetelor 23 Vena safenă mică11 Muşchiul extensor lung al degetelor 24 Nervul sural12 Muşchiul extensor lung al halucelui 25 Tendonul calcanean (tendonul lui Ahile)13 Muşchiul flexor lung al degetelor 26 Muşchiul tibial anterior

27 Muşchiul tibial posterior

V J

Talusul participă la două articulaţii (pagina 274, A şi B). Posterior formează articulaţia talocalcancană. între feţele posterioare articulare ale calcaneului şi talusului; această articulaţie este cunoscută anatomic sub numele dc articulaţie subtalară.Anterior, sc află articulaţia talocalcaneonaviculară. la care iau parte: a) feţele articulare mijlocie şi anterioară ale talusului şi calcancului şi faţa superioară a ligamentului calcaneonavicular plantar, toate acestea constituind porţiunea talocalcancană a articulaţiei; b) capul talusului şi faţa articulară posterioară a navicularului, cc conslituic porţiunea talonaviculară a articulaţiei. Cele două porţiuni articulare împart aceeaşi cavitate sinoviala.Nu trebuie confundată articulaţia talocalcancană cu porţiunea talocalcancană a articulaţiei talocalcanconavicularc.Clinicicnii folosesc termenul dc articulaţie subtalară ca o denumire care combină numele cclor două articulaţii - talocalcancană şi porţiunea talocalcancană a articulaţiei talocalcanconavicularc dcoarcce talusul participă la ambele şi la nivelul lor se realizează mişcările dc inversie şi eversie.

fa.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 315: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul

Ligamentele gleznei şi piciorul stâng. C . Vedere medială. D . Vedere laterală. E . Vedere posterioarăIn C, reperul situat inferior de maleola medială (15) este trecut printre porţiunile superficială şi pivfundă ale ligamentului deltoid (6). Reperul situat inferior de tuberozitatea navicularului (26) este trecut printre ligamentele calcaneonavicular şi calcaneocuboidian (plantar scurt)(I Uşi 17).

1

Ligamentul talofibular anteriorPorţiunea calcaneocuboidală a ligamentului bifurcatLigamentul calcaneofibularPorţiunea calcaneonaviculară a ligamentului bifurcatLigamentul cervicalLigamentul deltoidŞanţul situat inferior de sustentaculum tali pentru muşchiul flexor lung al halucelui Şanţul de pe maleola laterală pentru muşchiul peronier scurt Şanţul de pe maleola medială pentru muşchiul tibial posterior Şanţul de pe talus pentru muşchiul flexor lung al halucelui Şanţul de pe tibie pentru muşchiul flexor lung al halucelui Ligamentul transvers inferior

13 Maleola laterală14 Ligamentul plantar lung15 Maleola medială16 Colul talusului17 Ligamentul plantar calcaneocuboidal (plantarscurt)18 Ligamentul plantar calcaneonavicular19 Ligamentul talofibular posterior20 Ligamentul tibiofibular posterior21 Porţiunea tibiotalară posterioară a ligamentului deltoid22 Sinusul tarsal23 Tendonul calcanean (tendonul lui Ahile)24 Bandeleta tibială a ligamentului talofibular posterior25 Porţiunea tibiocalcaneanâ a ligamentului deltoid26 Tuberozitatea navicularului

LATERAL

O

F. Sccţiunc sagitală p rin p ic io ru l stâng. Vedere medială

Ruptura ligamentului deltoid. Ligamentul deltoid, foarte puternic, leagă maleola medială cu talusul, navicularul, calcaneul şi ligamentul calcaneonavicular, pentru susţinerea arcului medial longitudinal.Poate fi rupt, ocazional, în traumatisme severe prin rotaţie, de exemplu în căderea, dintr-o poziţie normal controlată, a unei balerine sau a unui schior.

Muşchiul abductor al degetului mic Muşchiul abductor al halucelui CalcaneulArticulaţia cuneonavicularâ Falanga distalăMuşchiul extensor lung al halucelui Ţesut adipos Primul metatarsian

9 Prima articulaţie tarsometa- tarsiană (cuneometatarsianâ)

10 Muşchiul flexor accesor Muşchiul flexor scurt al degetelor

12 Muşchiul flexor scurt la halucelui13 Muşchiul flexor lung al halucelui14 Vena safenă mare15 Ligamentul talocalcanean interosos16 Articulaţia interfalangiană17 Nervul şi vasele plantare laterale18 Cuneiformul medial19 Artera plantară medială

20 Articulaţia metatarsofalangiană a degetului mare

21 Navicularul22 Aponevroza plantară23 Ligamentul calcaneonavicular

plantar24 Falanga proximală25 Muşchiulsolear26 Articulaţia talocalcaneană

(subtalară)27 Porţiunea talonavicularâ a arti­

culaţiei talocalcaneonaviculară28 Talusul29 Tendonul calcanean (tendonul lui

Ahile)30 Tendonul muşchiului flexor al

halucelui31 Tibia32 Muşchiul tibial posterior33 Porţiunea tibiotalară a articulaţiei

gleznei

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 316: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul

Platfusul (pes planus) se datorează aplatizării arcului longitudinal. Adesea congenital, el se poate asocia cu anomalii structurale minore ale oaselor tarsiene. Această afecţiune se poate vedea uşor pe amprenta lăsată de picior pe locuri umede, arcul medial (care în mod normal nu este vizibil deoarece este ridicat) devenind vizibil. Tratamentul constă în exerciţii intense sau în folosirea unor proteze în pantof. Ocazional, poate necesita intervenţia chirurgicală numită artrodesis (sudarea oaselor tarsiene).

A . Planta piciorului stâng. Aponevroza plantară Pielea f i leşului conjunctiv al plantei au Jos! îndepărtate pentru a evidenţia porţiunea fibroasă centrală a aponevrozei plantare (I) care se împarte in benzi pentru fiecare deget (4), şi porţiunile sale mai înguste, medială şi laterală, care acoperă muşchiul abductor al halucelui (6) şi, respectiv, abductor al degetului mic (S).

~ \1 Porţiunea centrală aponevrotică, acoperind muşchiul flexor scurt al degetelor2 Ramuri digitale ale nervilor şi arterelor plantare laterale3 Ramuri digitale ale nervilor şi arterelor plantare mediale4 Benzi digitale ale porţiunii centrale a aponevrozei5 Porţiunea laterală a aponevrozei. acoperind muşchiul abductor al degetului mic6 Porţiunea medială a aponevrozei, acoperind muşchiul abductor al halucelui7 Stratul superficial al benzilor digitale aponevrotice

Fasciita plantară reprezintă inflamaţia aponevrozei plantare, o structură importantă pentru menţinerea arcului longitudinal al piciorului. Inflamaţia acestor benzi fibroase poate fi extrem de dureroasă la nivelul capătului calcanean şi este întâlnită mai frecvent la persoanele care merg cu pantofi cu talpă subţire pe un teren rugos.

B. Planta piciorului stâng, cu aponevroza plantară îndepărtatăMuşchiul centraI este Jlexorul scurt a! degetelor (8), ce ore traiect spre anterior; de sub marginile sale apar vase şi nervi digitali (precum 5 şi 11), care se desprind din vasele şi nervii plantari laterali şi mediali, ce sunt in mare parte acoperiţi de muşchi.

1 Muşchiul abductor al degetului mic 13 Muşchiul lombrical IV2 Muşchiul abductor al halucelui 14 Artera plantară laterală3 Ramura profundă a nervului plantar lateral 15 Aponevroza plantară4 Teaca fibroasă a flexorilor 16 Nervul plantar digital al degetului V5 Primul nerv plantar digital comun 17 Nervul plantar digital al degetului mare6 Primul lombrical 18 Nervii plantari digitali ai primului spaţiu interosos7 Muşchiul flexor scurt al degetului mic 19 Muşchiul lombrical II8 Muşchiul flexor scurt al degetelor 20 Ramura superficială digitală a arterei plantare9 Muşchiul flexor scurt al halucelui mediale

10 Muşchiul flexor lung al halucelui 21 Ligamentul metatarsian superficial transvers11 Nervul plantar digital comun IV 22 Muşchiul lombrical III12 Muşchiul interosos dorsal IV 23 Muşchiul interosos plantar III

24 Artera metatarsiană plantară III

~ \ 0

iCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 317: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul

C . Planta p ic io ru lu i stâng, cu m uşchiul flexo r scurt al degetelor îndepărtai

Muşchiul abductor al degetului mic Muşchiul abductor al halucelui Ramura plantară digitală comună a nervului plantar lateral Ramura profundă a nervului plantar lateral Muşchiul flexor accesor Muşchiul flexor scurt al degetului mic Muşchiul flexor scurt al halucelui Muşchiul flexor lung al halucelui Muşchiul interosos dorsal IV Tendonul IV al muşchiului flexor lung £ degetelor (muşchiul lombrical IV absent)

11 Nervul plantar lateral12 Ligamentul plantar lung13 Nervul plantar medial14 Capul oblic al muşchiului adductor al

halucelui15 Muşchiul lombrical II şi ramura plantară

digitală comună a nervului plantar medial16 Muşchiul interosos plantar II17 Muşchiul interosos plantar III18 Tendonul III al muşchiului flexor scurt al

degetelor (secţionat)19 Capul transvers al muşchiului adductor

al halucelui

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 318: Atlas de Anatomie

Glezna şi piciorul312

Planta piciorului stâng. Muşchii profunzi. A. Muşchiul adductor al halucelui. B. Muşchii interosoşiMajoritatea tendoanelor şi muşchilor Jlexori au fost îndepărtaţi, pentru a se evidenţia în A cele două capete ale muşchiului adductor al halucelui (17 şi 27), iar in Ii (care corespunde părţii anterioare a lui A), muşchii interosoşi dorsali (5. 19, 22 şi 13) şi muşchii interosoşi plantari (7, 21, 24 ), cu porţiunile terminale ale muşchilor lombricali (6,20,23 şi 14).

f1 Muşchiul abductor al degetului mic 14 Muşchiul lombrical IV2 Muşchiul abductor al halucelui 15 Muşchii interosoşi3 Ramuri ale ramurii profunde a nervului 16 Nervul plantar medial

plantar lateral 17 Capul obl»c al muşchiului adductor al halucelui4 Ramura profundă a nervului plantar lateral 18 Nervul plantar digital al halucelui5 Primul interosos dorsal 19 Muşchiul interosos dorsal II6 Primul lombrical 20 Muşchiul lombrical II7 Primul interosos plantar 21 Muşchiul interosos plantar II8 Muşchiul flexor scurt al degetului mic 22 Muşchiul interosos dorsal III9 Muşchiul flexor scurt al degetelor 23 Muşchiul lombrical III

10 Muşchiul flexor lung al degetelor 24 Muşchiul interosos plantar III11 Muşchiul flexor scurt al halucelui 25 Nervul tibial12 Muşchiul flexor lung al halucelui 26 Muşchiul tibial posterior13 Muşchiul interosos dorsal IV 27 Capul transvers al muşchiului adductor al

C halucelui

v m i \ \

i

j

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 319: Atlas de Anatomie

D . Planta piciorului stâng. Ligamente şi tendoane Capul anterior al ligamentului plantar lung (3) formează cu şanţul de pe cttboid (E6) un tunel prin care trece tendonul muşchiului peronier lung (6) spre cuneiformul medial (4) şi baza primului metatarsian (I).

C, Planta piciorului drept. Arcul plantar Omare parte din tendoanele şi muşchiiJlexori a fost îndepărtată pentru a se evidenţia artera plantară laterală (8) ce încrucişează muşchiul flexor accesor (3), pentru a deveni arcul plantar (12) situat profund de tendoanele muşchilor Jlexori.

1 Muşchiul abductor al degetului mic2 Muşchiul abductor al halucelui3 Muşchiul flexor accesor4 Muşchiul flexor scurt al degetului mic5 Muşchiul flexor scurt al degetelor6 Muşchiul flexor scurt la halucelui7 Muşchiul interosos dorsal IV8 Artera plantară laterală9 Muşchiul lombrical10 Artera şi nervul plantar medial11 Capul oblic al muşchiului adductor al halucelui12 Arcul plantar13 Artera digitală plantară14 Artera metatarsiană plantară15 Muşchiul interosos plantar II16 Muşchiul interosos plantar III17 Capul transvers al muşchiului adductor al halucelui18 Tuberozitatea navicularului

Baza primului metatarsian Muşchiul tlexor lung al halucelui Ligamentul plantar lung Cuneiformul medial Muşchiul peronier scurt Muşchiul peronier lung Ligamentul calcaneocuboidal (plantar scurt)Muşchiul tibial anterior Muşchiul tibial posterior Tuberozitatea bazei metatarsianului V Tuberozitatea navicularului

~ \

Ligamentul calcanconavicular plantar (E9) este unul dintre cele mai importante ligamente ale piciorului.El sc întinde între sustcntaculum tali (E7) şi tuberozitatea navicularului (E l6) şi sc întrepătrunde în partea medialâ cu ligamentul deltoid; se sprijină pe faţa superioara (pagina 308, B20) a capului talusului.

E . Planta p ic io ru lu i stâng. Ligamentele Capul anterior al ligamentului plantar lung (3) a fost îndepărtat, pentru a se vizualiza şanţul cuboidului pentru muşchiul peronier lung (6).

1 Baza falangei proximale2 Ligamentul colateral al articulaţiei metatarsofalangiene3 Fibre profunde ale ligamentului plantar lung4 Ligamentul deltoid5 Bandă fibroasă din muşchiul tibial posterior6 Şanţul cuboidului pentru muşchiul peronier lung7 Şanţul de pe sustentaculum tali pentru muşchiul flexor

lung al halucelui3 Capul metatarsianului II9 Ligamentul plantar calcaneonavicular

10 Ligamentul plantar cuboidonavicular11 Ligamentul plantar cuneonavicular12 Ligamentul plantar metatarsian13 Ossesamoid14 Muşchiul tibial posterior15 Tuberozitatea bazei metatarsianului V16 Tuberozitatea navicularului

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 320: Atlas de Anatomie

Radiografii ale gleznei şi piciorului

Glezna. A . Incidcnţă anteroposterioară. B. Calcaneul, incidenţă axială In imaginea B se observă o mică catcificare calcaneană, la ci,va 2 cm sub reperul I.

/1 Calcaneul 10 Tuberculul medial2 Cuboidul al talusului3 Fibula 11 Navicularul4 Capul talusului 12 Regiunea inferioară5 Cuneiformul lateral a articulaţiei6 Maleola laterală a tibiofibulare

fibulei 13 Sustentaculum tali7 Tuberculul lateral al 14 Talusul

talusului 15 Tibia8 Maleola medială 16 Tuberozitatea bazei9 Maleola medială a

tibieimetatarsianului V

y

Piciorul. C . Imasinc de RMN axială

1 Muşchiul abductor al 9 Cuneiformul lateraldegetului mic 10 Cuneiformul medial

2 Baza metatarsianului 11 Maleola medială3 Baza falangei 12 Colul talusului

proximale 13 Diafiza4 Calcaneul metatarsianului5 Cuboidul 14 Talusul6 Muşchiul interosos 15 Sinusul tarsal

dorsal 16 Tendonul muşchiului7 Capul talusului peronier scurt8 Cuneiformul 17 Tendonul muşchiului

intermediar tibial anterior18 Tibia

Fractura Pott a gleznei. Leziunile gleznei prin rotaţie externă se asociază deseori cu fracturi. Descrise în 1769 de Sir Percival Pott, ele sunt împărţite în leziuni ale gleznei de gradul I, II şi III. în fractura de gradul I doar maleola laterală este fracturată. în fractura de gradul II două structuri sunt afectate: maleola laterală (fracturată oblic şi deplasată) şi maleola medială (fracturată transversal şi deplasată lateral împreună cu talusul). in fractura de gradul III talusul este deplasat atât lateral cât şi posterior, fiind şi rotat extern; în plus există trei structuri lezate: maleola laterală, maleola medială (cu deplasarea talusului) şi o fractură verticală pe faţa articulară a tibiei.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 321: Atlas de Anatomie

Iii 315Scheletul

Capitolul

Diagrame recapitulativeScheletulA. Vedere anterioară. B. Vedere posterioară Antebraţul stâng este în poziţie de supinaţie, iar cel drept în pronaţie.

1 Craniul2 Mandibula3 Osul hioid4 Vertebră cervicală5 Clavicula6 Sternul7 Cartilaje costale8 Coaste9 Scapula

10 Humerus11 Radius12 Ulna13 Oase carpiene14 Oase metacarpiene15 Falangele policelui şi degetelor16 Vertebră toracică17 Vertebră lombară18 Sacrul19 Coxalul20 Femurul21 Patela22 Tibia23 Fibula24 Oase tarsiene25 Oase metatarsiene26 Falangele degetelor piciorului27 Coccisul

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 322: Atlas de Anatomie

316Muşchii

MuşchiiV e d e re a n te r io a ră . M u ş c h ii s u p e r f ic ia l i a i p ă r ţ i i d re p te a c o rp u lu i , m u ş c h i i p r o f u n z i a i p ă r ţ i i s tâ n g i

123456

78 9

101112131415

Porţiunea frontală a muşchiului occipitofrontal Muşchiul orblcular al ochiului Muşchiul orbicular al gurii Muşchiul sternocleidomastoidian Muşchiul trapez Muşchiul deltoid Muşchiul pectoral mare Muşchiul biceps brahial Muşchiul dinţat anterior Muşchiul drept abdominal Muşchiul oblic extern Muşchii flexori superficiali ai antebraţului Ligamentul inghinal Muşchiul tensor al fasciei lata Muşchii adductori

16 Muşchiul eminenţei tenare17 Muşchiul eminenţei hipotenare18 Muşchiul croitor19 Muşchiul drept femural20 Tractul iliotibial

Muşchiul vast lateral Muşchiul vast medial Ligamentul patelar Muşchii peronieri Muşchiul gastrocnemian Muşchii extensori ai piciorului Muşchiul solear Muşchiul buccinator Muşchiul ridicător al scapulei Muşchiul scalen anterior Muşchiul deltoid Muşchiul pectoral mic Muşchiul dinţat anterior Muşchiul intercostal intern Muşchiul intercostal extern Muşchiul brahial Muşchiul oblic intern Muşchii flexori profunzi ai antebraţului

39 Teaca muşchiului drept abdominal (peretele posterior)40 Muşchii psoas mare şi iliac41 Muşchiul adductor mare42 Muşchiul extensor lung al halucelui

212223242526272829303132333435363738

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 323: Atlas de Anatomie

317

Muşchii

Muşchii

Vedere posterioară. M uşchii superfic ia li ai părţii stângi a corpului, muşchii profunzi ai pă rţii drepte

1 Muşchiul stemocleidomastoidian2 Muşchiul trapez3 Spina scapulei4 Muşchiul deltoid5 Muşchiul infraspinos6 Muşchiul latissimus dorsi7 Muşchiul triceps8 Muşchiul oblic extern9 Creasta iliacă

10 Muşchiul fesier mare11 Muşchii extensori superficiali ai antebraţului12 Muşchiul fesier mare13 Tractul iliotibial14 Muşchiul biceps femural15 Muşchiul semimembranos16 Muşchiul semitendinos17 Muşchiul gastrocnemian18 Muşchiul solear19 Tendonul calcanean (tendonul lui Ahile)20 Muşchiul semispinal al capului21 Muşchiul splenius22 Muşchiul ridicător al scapulei23 Muşchiul supraspinos24 Muşchiul romboid mic25 Muşchiul infraspinos26 Muşchiul rotund mic27 Muşchiul romboid mare28 Muşchiul rotund mare29 Muşchiul erector spinal30 Muşchiul triceps31 Muşchii extensori profunzi ai antebraţului32 Muşchiul fesier mijlociu33 Muşchiul piriform34 Muşchiul obturator intern35 Muşchiul pătrat femural36 Muşchiul adductor mare37 Muşchiul semimembranos38 Muşchiul biceps femural39 Muşchiul popliteu40 Muşchiul solear41 Muşchii flexori profunzi ai piciorului42 Muşchiul flexor lung al halucelui

V

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 324: Atlas de Anatomie

318Arterele şi venele

A rte re le VeneleA rte re le

C â te v a a r te re p r in c ip a le , v e d e re a n te r io a ră

Artera temporală superficială Artera facială Artera carotidă internă Artera carotidă externă Artera carotidă comună Trunchiul brahiocefalic Artera toracică internă

8 Artera vertebrală9 Artera subclavie

10 Artera axilară11 Artera brahială12 Artera radială13 Artera ulnară14 Arcul palmar profund15 Arcul palmar superficial16 Cordul17 Artera coronară18 Aorta19 Trunchiul arterei pulmonare

20 Arterele pulmonare21 Trunchiul celiac22 Artera gastrică stângă23 Artera splenică24 Artera hepatică comună25 Artera mezenterică

superioară26 Artera renală27 Artera mezenterică inferioară28 Artera iliacă comună29 Artera iliacă internă30 Artera iliacă externă31 Artera femurală32 Artera femurală profundă33 Artera poplitee34 Artera tibială anterioară35 Artera tibială posterioară36 Artera dorsală a piciorului37 Arcul plantar

Venele

C â te v a v e n e p r in c ip a le , v e d e re a n te r io a ră (v e n e le p u lm o n a r e in tră în a tr iu l s tâ n g , p e fa ţa p o s te r io a ră i c o rd u lu i ş i n u s u n t re p re z e n ta te )

1 Vena facială 15 Vena portă2 Vena jugulară internă 16 Vena splenică3 Vena jugulară externă 17 Vena mezenterică inferioară4 Vena subclavie 18 Vena mezentericâ superioară5 Vena axilară 19 Vena renală6 Vena brahială 20 Vena cavă inferioară7 Vena bazilică 21 Vena iliacă comună8 Vena cefalică 22 Vena iliacă internă9 Vena mediană a antebraţului 23 Vena iliacă externă

10 Vena brahiocefalicâ 24 Vena femurală11 Vena cavă superioară 25 Vena femurală profundă12 Vena azygos 26 Vena safenă mare13 Ficatul 27 Vena poplitee14 Vena hepatică 28 Vena safenă mică

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 325: Atlas de Anatomie

Nervii

Nervii

Nervul facial şi câteva ram uri princ ipa le d in plexurile brahial, lom bar şi sacrat. A . Vedere anterioară. B . Vedere posterioară

1 Nervul facial2 Plexul brahial3 Nervul musculocutan4 Nervul median5 Nervul ulnar6 Plexul lombar7 Nervul obturator8 Nervul femural9 Nervul safen

10 Nervul peronier (fibular) comun11 Nervul peronier (fibular) superficial12 Nervul peronier (fibular) profund13 Nervul axilar14 Nervul radial15 Plexul sacrat16 Nervul fesier superior17 Nervul fesier inferior18 Nervul ruşinos19 Nervul femural cutanat posterior20 Nervul sciatic21 Nervul tibial22 Nervul sural

Testul ridicării piciorului (testul Lasfegue) este o manevră ortopedică standard folosită pentru a pune diagnosticul durerii de cauză lombară joasă. Pacientul stă cu piciorul tn poziţie de supinaţie şi i se cere să ridice membrul inferior cu genunchiul în extensie. Dacă durerea apare la ridicarea membrului inferior cu genunchiul în extensie dar nu şi cu genunchiul flectat, testul este pozitiv.Manevra se face înainte de a apărea durerea, fiind util ţn evaluarea prognosticului .sciaticii".

Q .

Sciatica reprezintă durerea apărută de-a lungul traiectului trunchiului sciatic, adesea determinată de prolapsul discului şi compresia nervului în regiunea lombară inferioară. în special la nivelele L4-L5 sau L5-S1. Nervul afectat poate fi depistat în funcţie de distribuţia abolirii sensibilităţii şi a

.slăbiciunii musculare. ________

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com ) *

Page 326: Atlas de Anatomie

Dermatomerele şi nervii

D erm a tom ere le N e rv ii-Nervul oftalmic

•Nervul maxilar

Nervul mandibular

•Nervul auricular mare C2, C3

-Nervul cervical transvers C2, C3

•Nervul supraclavicular C3, C4

Nervul T2Nervul cutanat lateral superior al braţului

C5, C6 Nervul T3

■Nervul T4

-Nervul T5

•Nervul T6

Neivul T7

Nervul T8

■Nervul cutanat lateral inferior al braţului C5, C6

•Nervul cutanat medial al braţului C8, T1

Neivul T9

■Nervul T10

■Nervul T11Nervul cutanat posterior al antebraţului C5 C6

C7, C8 ■Nervul subcostal T12

■Nervul iliohipogastric L1

■Nervul cutanat lateral al antebraţului C5, C6

■Nervul ilioinghinal L1

-Nervul femural cutanat lateral L2, L3

•Ramuri femurale ale nervului genitofemural L1

'Ramuri superficiale ale nervului radial C6, C7, C8

■Nervul median C6, C7, C8

Nervi femurali cutanaţi medial şi intermediar L2, L3, L4

ervul obturator L2, L3, L4

■Nervul safen L3, L4

Nervul cutanat lateral al gambei L4, L5, S1

Nervul peronier superficial L4, L5, S1

Nervul peronier profund L5

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 327: Atlas de Anatomie

321Dermatomerele şi nervii

Nervul occipital mare C2Nervul auricular mare C2, C3

Nervul occipital mic C2

Nervul supradavicular C3, C4 Ramuri dorsale C3, C4, C5

Nervul T2 Nervul T3 Nervul T4

Nervul cutanat lateral superior al braţului C5, C6

Nervul T5 Nervul T6 Nervul T7

Nervul cutanat medial al braţului C8, T1

Nervul cutanat posterior al braţului C5, C6, C7, C8

Nervul T8

Nervul T9Nervul cutanat posterior al antebraţului C5, C6, C7, C8

Nervul T10 Nervul T11 Nervul T12

Nervul cutanat medial al antebraţului C8, T1

Nervul subcostal T12

Nervul iliohipogastric L1

Ramuri dorsale L I, L2, L3

Nervul cutanat lateral al antebraţului C5, C6

Nervul ulnar C8.T1

Nervul median C6, C7, C8

Ramuri dorsale S1, S2, S3

Nervul cutanat lateral al coapsei L2, L3

Nervul cutanat posterior al coapsei S1, S2, S3

Nervul cutanat lateral al gambei L4, L5, S1

Nervul safen L3, L4

Nervul sural S1

D e rm a to m e re le

Ramuri calcaneene mediale ale nervului tibial S1

Nervul peronier superficial L4, L5, S1

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 328: Atlas de Anatomie

322Nervii cranieni O

N e rv u l cran ian I - N e rv u l o lfa c t iv

Bulbii olfactivi

Nervii olfactivi

Septul nazal

Vezi paginile 51 şi 52

Cornetul nazal mijlociu Cornetul nazal inferior

Anosmia reprezintă pierderea mirosului, şi apare frecvent după un traumatism al porţiunii anterioare a craniului, după fractura lamei cribriforme a osului etmoid şi lezarea

, consecutivă a nervilor olfactivi.

N e rvu l c ran ian I I - N e rv u l o p tic

Tractul optic

Câmpul vizual drept

Chiasma optică

Vezi paginile 51, 52 şi 54

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 329: Atlas de Anatomie

0 $ Nervii cranieni323

Nervii c ran ien i: I I I (o c u lo m o to r) , IV ( tro h le a r) ş i V I (abducens)

Muşchiul ridicător

(semilunal) Muşchiul drept lateral Muşchiul drept medial Muşchiul drept inferior Muşchiul oblic inferior

Vezi paginile 5 1 - 5 4 pentru nervul 111 Vezi paginile 5 1 - 5 4 pentru nervul IV Vezi paginile 50, 51 şi 54 pentru nervul V I

Paralizia de nerv abducens. Nervul abducens inervează doar muşchiul drept lateral al ochiului, iar paralizia sa duce la incapacitatea de a deplasa ochiul spre lateral în plan orizontal. Această paralizie poate indica o hipertensiune intracraniană, deoarece acest

^nerv are un traiect intracranian foarte lung.

Paralizia de nerv oculomotor: dacă este completă, afectează majoritatea muşchilor oculari şi, în special, muşchiul ridicător al pleoapei superioare şi muşchiul sfincter pupilar. în consecinţă se produce ptoza pleoapei superioare, dilatarea areactivă a pupilei, iar globul ocular tinde să privească inferior şi lateral, datorită acţiunii muşchiului

-drept lateral şi muşchiului oblic superior.'■« ----------------------------

Paralizia de nerv trohlear: este rară şiafectează doar muşchiul oblic superior.Pacientul se prezintă cu strabism sau cudiplopie atunci când priveşte în jos, sprevârful nasului.

2,________________________________________________________

Reflexul de acomodare reprezintă constricţia pupilei atunci când se încearcâ focalizarea unui obiect apropiat şi este controlat de fibrele parasimpatice ce provin de la nucleul mezencefalic Edinger-Westphal şi care vin prin nervul cranian III, făcând sinapsă în ganglionul dliar. Ele determină contracţia muşchiului sfincter pupilar, ducând la scăderea diametrului pupilei, şi a muşchiului dliar, ce produce relaxarea ligamentului superior al cristalinului, permiţând acestuia să bombeze în cazul focalizării la mică distanţă.

- - - ............... ............... ...................................... .............................. .................................................................. JCreated with novaPDF Printer (www.novaPDF.com)

Page 330: Atlas de Anatomie

324Nervii cranieni

N e rvu l cranian V — N e rv u l trigem en R am ura (o fta lm ic ă ) a n e rvu lu i tr ig e m e n

Nervul supratrohlear

Nervul supraorbital

Nervul zigomatic

(ramura comunicantă)'

Nervullacrimal

Nervul infratrohlear Nervul etnioidal anterior

Nervul etnioidal posterior

Nervul frontalNervulnazociliar

Nervii ciliari scurţi

Ganglionul cili

Nervii ciliari lungi

Vezi paginile 53 şi 54oftalmic (V*)

Vezi paginile 51 şi 52 R am ura \ P (m a n d ib u la ră ) a n e rv u lu i tr ig e m e nNervul pentru

, ii muşchiul temporal’l.'jf r iţ l i irn

Ram ura (m a x ila ră ) a n e rv u lu i trig e m e n Nervulauriculotemporal

Nervul lacrimal V 1

Nervul VNervul zigomatic I

Ganglionului,( pterigo (sfeno) palatin \ \)

Nervul alveolar

(dentar) posterosuperior <- \

Nervul infraorbital

Vezi paginile 43 şi 44

’//■' Nervul pentru muşchiul milohioidian-

Nervul pentni muşchiul maseter

Nervul pentru muşchii pterigoidia

Ramura parolidiană ^ A :

nul milohioidia

Nervul lingual

Nervul alveolar inferior

Vezi paginile 31, 37 şi 40

.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 331: Atlas de Anatomie

325Nervii cranieni

N e rv u l c ra n ia n V I I - N e rv u l fa c ia l

Paralizia Bell este paralizia de nerv facial, de etiologie necunoscută, descrisa pentru prima oară de Sir Charles Bell. Localizarea leziunii neuronului motor inferior poate fi precis diagnosticată printr-o evaluare atentă a implicării şi a nervului scăriţei, nervului petros sau a nervului coarda timpanului.

Ramuri temporale

Ramuri zigomatice

Hiperacuzia reprezintă creşterea sensibilităţii la sunete (scăderea pragului), apărând cel mai frecvent prin lezarea muşchiului scăriţei (nervul VII) sau a muşchiului tensor al timpanului (nervul V). Ocazional, acesta este un simptom asociat paraliziei Bell.

Plexulparotidian

Ramuribuca le

Ramuraauricularăposterioară

Nervul facial

Ramura mandibulară

Ramura cervicală

V e z i p a g in i le 2 9 , 5 2 , 5 6 ş i 5 7

N e rv u l c ra n ia n V I I I - N e rv u l v e s tib u lo c o h le a r

Cohleea

Otalgia (durerea iradiată). Durerea proprie a urechii este un simptom frecvent, dar otalgia iradiată poate fi un coşmar diagnostic. Orice structură care are aceeaşi inervaţie ca auriculul sau urechea medie poate să iradieze durerea în urechea externă. Inervaţia include ramuri ale C2 şi C3 din plexul cervical şi ale nervilor cranieni V, VII, IX şi X. Afecţiunile care pot produce acest simptom sunt: infarctul miocardic, esofagita, amigdalita, artroza cervicală, malocluziile, cariile dentare, sinuzlta şi cancerul laringian sau faringian, O otalgie cu o ureche normală la examinare este o provocare diagnostică.

V e z i p a g in i le 5 2 , 5 6 ş i 5 7

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 332: Atlas de Anatomie

INervii cranieni

0

N e rvu l c ran ia l IX - N e rv u l g lo so fa r in g ia n

j) Nervul petros mic (superficial)

Nervul facial

Procesul mastoid

Nervul IX -

Ganglionul otic

Urechea m e d ie \ w "G landa parotidă Tuba auditivă

Gaurajugulară

moaleNervul sinusului

Ramuri ale plexului faringian

V ezi p a g in ile 4 5 , 4 6 , 4 7 şi 52

Paralizia de ne/v laringeu recurent este o complicaţie postchirurgicală in zona glandei tiroide, ce produce paralizia corzilor vocale. Dacă paralizia este bilaterală, cele două plici vocale nu pot fi adduse şi apare pierderea vocii (afonia). Paralizia unilaterală poate să nu fie detectată în cazul conversaţiei normale.

N e rv u l cran ian X - N e rv u l vag

Gaura jugularăNervul X —

Rădăcina nervului accesor (XI)

Nervul sinusului caroti

Nervul laringeu intern

Nervul laringeu extern

— Nervul laringeu recurent (inferior)

Plămânul

Ficatul

J

Nervul vag stâng

Splina

Rinichiul

Colonul-inervat prin nervii splanhnici

V ezi p a g in i le 4 5 ,5 1 ,5 2 , 165, 1 67 , 179 , 181 ş i 2 0 8 .

Tumorile parotidiene pot să afecteze vena retromandibulară sau artera temporală superficială care sunt situate în masa glandulară, dar cel mai frecvent este afectat nervul facial, deoarece ramurile sale străbat glanda din profunzime spre suprafaţă. O paralizie facială asociată cu tumefacţia glandei trebuie luată în considerare pentru diagnostic. Durerea provocată de tumoră poate fi iradiată spre articulaţia temporomandibulară prin nervul auriculotemporal, care conduce fibrele

qSecretomotorii parotidiene.

Leziunile de nerv vag se produc cel mai frec­vent în urma intervenţiilor chirurgicale în regiunea tecii carotice, leziunea rezultată pu­tând determina tulburări de vorbire (nervul laringeu recurent) sau tulburări gastrointesti-

.jale.

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 333: Atlas de Anatomie

Nervii cranieni

Nervul c ra n ia n X I - N e rv u l acceso r N e rv u l c ra n ia n X I I - N e rv u l h ip o g lo s

Rădăcina craniană a nervului accesor carc se uneşte cu nervul vag

Gaura jugulară

Nervul IX < =

Rădăcina spinală / / a nervului accesor

M uşchiu l l i ^ C 2 sternocleidom astoidian j j /

Rădăcina craniană

Gaura mare

Canalul —hipoglosului C l t',11

(condilar anterior) L— iii C2 H l l

Muşchii limbii (extrinseci şi intrinseci) cu excep|ia muşchiului palatoglos

j — Rădăcina spinală a nervului accesor

Muşchiul trapez

Vezi paginile 45, 51, 52, 65 şi 106.

Paralizia de muşchi hipoglos. Deoarece toţi muşchii intrinseci şi majoritatea celor extrinseci ai limbii sunt inervaţi de nervul XII, paralizia sa produce atrofia jumătăţii ipsilaterale a limbii. La încercarea de protruzie a vârfului limbii, aceasta deviază spre partea afectată (paralizată), datorită acţiunii muşchiului genioglos de partea opusă.

Q_________________________

Reflexul de vomă: stimularea porţiunii poste­rioare a limbii sau orofaringelui, trimite stimuli aferenţi prin muşchiul glosofaringian. Calea motorie eferentâ implică ridicarea palatului moale. Stimularea porţiunii posterioare a cavităţii bucale cu o spatulă va conduce la apariţia acestui reflex, testându-se astfel trei nervi cranieni diferiţi.

Paralizia de nerv accesor. Leziunile ramurii craniene sunt rare şi sunt asociate cu leziuni ale nervului vag, putând fi legate de paralizia bulbară. Rădăcina spinală este mult mai frecvent lezată, conducând la incapacitatea de a ridica umărul şi de a întoarce capul spre partea afectată, datorită paraliziei muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez de partea afectata.

'K f jp Muşchiul geniohioidian Muşchiul tirohioidian

f w Muşchiul \ V omohioidian

^Muşchiul 1 stemohioidian

SfMuşchiul 4 sternotiroidian

Pântecele posterior al muşchiului omohioidian

Vezi paginile 35, 37 şi 52

Plexulcervical

In e rv a ţia ve g e ta tivă

CT Nervul coarda timpanului pm Nervul petros mic superficialE-\V Nucleul Edinger-Wcstphal NI Nervul intermediarFO Gaura ovală AS Aferente somaticeFR Gaura rotundă GCS Ganglionul cervical superiorPM Nervul petros marc superficial FOS Fisura orbitală superioarăNSI Nucleul salivator inferior NSS Nucleul salivator superior

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 334: Atlas de Anatomie

328Arterele

In lis te le următoare vasele şi n e rv ii au fost enum eraţi în tr-o o rd ine care să pe rm ită o indentificare uşoară, atât a lo r cât şi a ra m urilo r lor. A stfe l, artera carotidă com ună stângă este una din cele tre i ram uri ale aortei, în tim p ce artera carotidă dreaptă este una d in ram urile tru nch iu lu i brahiocefalic.

Săgeţile ind ică o co n tinu ita te (în so ţită de schimbarea num elu i) şi nu o ram ificare .

Sunt prezentate s itu a ţiile unanim acceptate; pentru variante frecvent în tâ ln ite (în special în cazul vene lo r) trebuie consultat şi un tra ta t de anatom ie. A u fost om ise ra m urile a rticu la re şi vasculare ale ne rv ilo r.

Includerea unor term eni pe aceste lis te nu im p lică şi prezenţa lo r în pag in ile a tlasu lu i; m u lte d in tre n o ţiu n ile de mai m ică im portan ţă nu au fost prezentate în atlas, f i in d însă incluse pe liste

pentru a putea f i consultate la nevoie.Pentru o r if ic i i le ca v ită ţii craniene există două

lis te ; una cu p rinc ipa le le o r if ic i i ş i con ţinutu l lor (care trebuie să fie cunoscute dc studenţi) şi alta cu d e ta lii pentru cei care au nevo ie de ele.

ArtereleA O R TA ŞI R A M U R IL E S A L E

A orta asccn d cn tă —> A rcu l a o r tic —> A o rta to ra c ică - » A orta ab d o m in a lă

Aorta asccndcntăA rtera co ro n ară d reap tă

R am uri p en tru co n u l a r te r ia l Ram uri p en tru nodu l s in o a tr ia l (5 5 % )Ram uri p en tru a tr iu Ram uri p en tru m a rg in ea d reap tă A rtera in te rv en tricu la ră p o s te r io a ră R am uri s cp ta leR am ura p en tru no d u l a tn o v e n tr ic u la r (9 0 % )

A rtera c o ro n a ră s tân g ăA rtera in te rv en tricu la ră an te r io a ră

R am uri p en tru c o n u l a rte ria l A rte ra d ia g o n a lă R am uri scp ta le

A rtera c ircu m fle x ăR am uri p en tru n o d u l s in o a tria l (4 5 % ) R am uri p en tru n o d u l a tr io v c n tric u la r (1 0 % ) R am uri p en tru a tr iu R am uri p en tru m a rg in e a s tân g ă

Arcul aorticT runchiu l b rah io ce fa lic

A rtera ca ro tid ă c o m u n ă d reap tăA rte ra ca ro tid ă in te rn ă d reap tă A rte ra ca ro tid ă e x te rn ă d reap tă

A rtera su b c la v ie d reap tă —> A rte ra ax ila ră -> A rtera b rah ia lă

A rte ra tiro id ia n ă im a (o caz io n a l)A rtera ca ro tid ă c o m u n ă s tân g ă

A rte ra ca ro tid ă in te rn ă s tâ n g ă A rte ra ca ro tid ă e x te rn ă s tângă

A rtera subclav ic s tân g ă - > A rte ra ax ila ră -> A rte ra brahială

Aorta toracicăRam uri p ericard icc Ram uri pen tru b ro n h ia s tâ n g ă Ram uri eso fag iene R am uri m cd ias tina lc R am uri frcn iceR am uri in te rco sta le p o s te rio a re (d e la 3 la I I )

R am uri p en tru b ro n h ia d reap tă (d in a I l l - a )Ram uri subcosta le

Aorta abdominalăT ru n ch iu l ce liac A rte ra m e ze n te r ic ă su p e rio a ră A rte ra m e zcn tc rică in fe rio a ră A rte ra f ren ică in fe rio a ră

A rte ra s u p ra re n a lă su p e rio a ră A rte ra s u p ra re n a lă m ijloc ie A rte ra ren a lă

A rte ra s u p ra re n a lă in fe rio a ră A rte ra tc s tic u la ră (o v a rian ă )A rte ra lom bară A rte ra sac ra tă m ed ian ă A rte ra iliac ă c o m u n ă

A rte ra iliac ă in te rn ăA rte ra iliac ă ex te rn ă —> A rte ra fem u ra lă

A R T E R E L E C A R O T I D E Ş l R A M U R I L E L O R

Artera carotidă internăA rte ra ca ro tic o tim p a n ic ă A rte ra p te rig o id ian â A r te ra c a v e rn o asă A rte ra h ip o fiza ră A rte ra m en in g ee A rte ra o fta lm ică

A rte ra c e n tra lă a re tin e i A rte ra la c rim a lă

A rte ra p a lp eb ra lă la te ra lă A rte ra z ig o m a lică A rte ra m en in g ee recu re n tă

A rte ra m u scu la răA rte ra c ilia ră a n te rio a ră A rte ra lu n g ă c ilia ră p o s te r io a ră A rte ra scu rtă c ilia ră p o s te rio a ră A rte ra su p rao rb ita lă A rte ra e tm o id a lă p o s te r io a ră A rte ra e tm o id a lă a n te rio a ră A rte ra m e n in g e e an te rio a ră A rte ra p a lp eb ra lă m ed ia lă A rte ra su p ra tro h lea ră

A rte ra d o rsa lă a n asu lu i A r te ra c c re b ra lă an te rio a ră

A rte re le s tr ia te ( ş i a lte le )A rte ra co m u n ican tă an te rio a ră A rte ra ce re b ra lă m ijlo c ic

A rte re le stria te ( ; i a lte le)A r te ra co m u n ican tă p o s te r io a ră A rte ra c o ro id a lă an te r io a ră

Artera carotidă externăA rte ra fa rin g ian ă a sccn d c n tă A rte ra tiro id ia n ă su p e r io a ră

A rte ra in fra h io id ian ă A rte ra s tcm o c lc id o m a s to id ia n ă A rte ra la rin g e c su p e r io a ră A rte ra c r ic o tiro id ia n â

A rte ra lin g u a lă A rte ra fac ia lă

A rte ra p a la tin ă asccn d c n tă A rte ra a m ig d a lian ă A rte ra g la n d u la ră A rte ra su b m cn to n ic ră A rte ra la b ia lă in fe r io a ră A rte ra la b ia lă su p e rio a ră A rte ra sep ta lă A rte ra n az a lă la te ra lă

A rte ra o cc ip ita lă A rte ra au r icu la ră p o s te rio a ră A rte ra te m p o ra lă su p e rf ic ia lă

A rte ra fac ia lă tra n sv e rsă A rte ra m a x ila ră - » A rte ra s fcn o p a la tin ă

A rte ra a u r ic u la ră p ro fu n d ă A rte ra t im p an ică an te rio a ră A rte ra m e n in g ee m e d ie A rte ra m e n in g ee a c c e so rie A rte ra a lv eo la ră in fe r io a ră

A rte ra den Iară A rte ra m ilo h io id ian ă A rte ra m c n to ric ră

A rte ra te m p o ra lă p ro fu n d ă A rte ra p te r ig o id ian â A rte ra m a se tc ric ă A rte ra buca lăA rte ra a lv eo la ră p o s te ro su p e rio a ră

A rte ra d en ta ră A rte ra in fra o rb ita lă

A rte ra a lv e o la ră su p e ro an te rio a ră A rte ra den ta ră

A rte ra p a la tin ă m arcA rte ra p a la tin ă m ică

A rte ra fa rin g ian ă A rte ra ca n a lu lu i p te rig o id ian

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 335: Atlas de Anatomie

ARTERA S U B C L A V IE Ş l R A M U R IL E S A L E A R T E R A A X IL A R Ă Ş l R A M U R IL E S A L E

Artera subclavie->Artera axilarâ —>Artcra brahialăArtera verteb ra lă

Artera sp in a lă Artera m cn in g ec Artera sp in a lă a n te r io a ră Artera sp ina lă p o s te r io a ră A rtera ce re b c lo a să p o s te ro in fe r io a ră

Artera to rac ică in te rn ă Artera p e r ic a rd o fre n ic ă Artera m c d ia s tin a lă Artera tim ică Artera p e rica rd ic ă Artera s tem a lă Artera p e rfo ran tă

A rte ra m a m a ră A rterele in te rc o s ta le a n te r io a re Artera m u scu lo fren ică Artera e p ig as trică s u p e r io a ră

Trunchiul tireo cc rv ica l Artera ti ro id ia n ă in fe r io a ră

A rte ra c e rv ic a lă a s c c n d c n tă A rtera la r in g ia n â in fe r io a ră A rte ra g la n d u la ră A rte ra fa r in g ian ă A rte ra e s o fa g ia n ă A rte ra tra h e a lă

Artera su p ra scap u la ră Artera ce rv ica lă s u p e r f ic ia lă

Trunchiul co s to cerv ica lArtera in te rco s ta lă s u p e r io a ră Artera ce rv ica lă p ro fu n d ă

Artera dorsală a scap u le i (u n e o r i s c d e s p r in d e d in artera ce rv ica lă su p e r f ic ia lă )

A rtera b a z i la ră (u n ire a a r te re lo r v e r te b ra le )Artera pon tină Artera lab irin ticăArtera ce rebcloasă a n te ro in fe r io a ră Artera ce rebcloasă su p e r io a ră Artera ce rebrală p o s te r io a ră

Artera axilarâ -> Artera brahialăA rte ra to ra c ic ă s u p e r io a ră A rte ra to ra c o a c ro m ia lâ

A rte ra a c ro m ia lă A rte ra c la v ic u la ră A rte ra d c l to id ia n ă A rte ra p e c to ra lă

A r te ra to ra c ic ă la te ra lă A r te ra m a m a ră la te ra lă

A r te ra su b sc a p u la răA rte ra c irc u m fle x a a s c a p u le i A r te ra to ra c o d o rsa lă

A r te ra c irc u m fle x ă a n te ro h u n ie ra lă A rte ra c irc u m fle x ă p o s te ro h u m e ra lă

Artera brahialăA rte ra b ra h ia lă p ro fu n d ă

A rte ra d e s c e n d e n tă p o s te r io a ră A r te ra e o la te ra lă ra d ia lă

A r te ra n u tr i tiv ăA rte ra e o la te ra lă u ln a ră su p e r io a ră A r te ra c o la te ra lă u ln a ră in fe r io a ră A r te ra ra d ia lă —> A rc u l p a lm a r p ro fu n d

A r te ra ra d ia lă re c u re n tă A r te re le p a lm a re c a rp ie n e A r te re le p a lm a re s u p e rf ic ia le A r te re le d o rs a le c a rp ie n e A r te re le d o rs a le m e ta c a rp ic n c A r te re le d o rs a le d ig i ta le A rte ra d o rs a lă a m e ta c a rp ia n u lu i I A r te ra p r in c ip a lă a p o lic e lu i A rte ra ra d ia lă a in d e x u lu i A rcu l p a lm a r p ro fu n d

A rte re le p a lm a re m e ta c a rp ic n c A r te re le p e r fo ra n te

A r te ra u ln a ră —> R am u l p a lm a r s u p e rf ic ia l A r te ra re c u re n tă u ln a ră a n te r io a ră A r te ra re c u re n tă u ln a ră p o s te r io a ră A r te ra in te ro s o a s ă c o m u n ă

A rte ra in te ro s o a s ă a n te r io a ră A r te ra m e d ia n ă

A r te ra in te ro s o a s ă p o s te r io a răA rte ra re c u re n tă in te ro s o a s ă

A r te ra c a rp ia n ă p a lm a ră A r te ra c a rp ia n ă d o rs a lă A r te ra p ro fu n d ă a c a rp u lu i A rc u l p a lm a r s u p e rf ic ia l

A rc u l p a lm a r c o m u nA rte re le d ig i ta le

C A T E V A R A M U R I A L E A O R T E I A B D O M IN A L E

Trunchiul celiacA rte ra g a s tr ic ă s tân g ă

A rte ra e s o fag ian ă A rte ra h e p a tic ă co m u n ă

A r te ra h ep a ticăA rte ra h ep a tică d reap tă

A rte ra c is tică A rte ra h e p a tic ă s tângă

A r te ra g a s tro d u o d e n a lăA rte ra g a s tro c p ip lo ic ă d reap tă A rte ra p an c re a tic o d u o d c n a lă su p erio a ră A rte ra su p ra d u o d e n a lă

A r te ra g a s tr ic ă d reap tă A r te ra s p le n ic ă

A r te ra p a n c re a tic ă A r te ra g a s tr ic ă scu rtă A r te ra g a s tro c p ip lo ic ă s tân g ă

Artera mezenterică superioarăA rte ra p a n c re a tic o d u o d c n a lă in fe r io a ră A r te re le je ju n a lc şi ilea le A r te ra ile o c o lic ă

A r te ra a sc e n d e n tă A r te ra c e c a lă a n te r io a ră A r te ra c e c a lă p o s te r io a ră

A r te ra a p e n d ic u la ră A r te ra ilc a lă

A rte ra c o l ic ă d re a p tă A r te ra a s c c n d c n tă A r te ra d e s c e n d e n tă

A rte ra c o l ic ă m e d ie R am u ra d reap tă R a m u ra s tâ n g ă

Artera rectalăArtera mezenterică inferioară superioară

A rte ra c o l ic ă s tâ n g ăA rte ra a s c c n d c n tă A rte ra d e s c e n d e n tă

A rte ra s ie m o id ia n ă

Artera iliacă internăT ru n c h iu l a n te r io r

A r te ra v e z ic a lă s u p e r io a ră —> A rte ra o m b ilic a lă ( o b li te ra tă )A r te re le d u e tu lu i d e fe re n t (u n eo ri s e d esp rin d d in a r te ra v e z ic a lă in fe rio a ră )A r te ra v e z ic a lă in fe rio a ră A rte ra rec ta lă m e d ie A r te ra u te rin ă A r te ra v ag in a lă A rte ra o b tu ra to a re A rte ra ru ş in o asă in te rn ă

A rte ra re c ta lă in fe r io a ră A rte ra p e r in e a lă A rte ra bu lb u lu i A rte ra u re tra lăA r te ra p ro fu n d ă a p en isu lu i (c lito r isu lu i) A r te ra d o rs a lă a p en isu lu i (c l ito r isu lu i)

A r te ra fe s ie ră in fe r io a ră T ru n ch iu l p o s te r io r

A rte ra i l io lo m b a râ A rte ra sa c ra tă la te ra lă A rte ra fe s ie ră su p e r io a ră

Artera iliacă externă —> Artera femuralăA rte ra e p ig a s tr ic ă in fe r io a ră

A rte ra c re m a s te r ic ăA rte ra p u b is u lu i (o b tu ra to a re a c c c s o r ic )

A rte ra il ia c ă p ro fu n d ă c irc u m flc x ă

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 336: Atlas de Anatomie

330Arterele şi venele

A R T E R A F E M U R A L Ă ŞI R A M U R IL E S A L E V e n e l e

Artera femurală -> Artera popliteeA rte ra ep ig as trică su p erfic ia lă A rtera c ircu m fic x ă iliacă su p e rfic ia lă A rtera ru ş in o asă ex te rn ă su p erfic ia lă A rte ra ru şin o asă ex te rn ă p ro fu n d ă A rtera fem urală p ro fundă

A rtera c ircu m fic x ă fem u ra lă la te ra lă A rtera c ircu m fic x ă fem u ra lă m ed ia lă A rte ra p erfo ran tă

A rte ra d escen d e n tă a g en u n c h iu lu i

Artera popliteeA rte ra su ra lăA rtera su p erio a ră a g en u n c h iu lu i A rtera m ijloc ic a gen u n ch iu lu i A rtera in fe rio ară a g e n u n c h iu lu i A rte ra tib ia lă an te rio a ră —> A rte ra d o rsa lă a p ic io ru lu i

A rte ra tib ia lă recu re n tă p o s te r io a ră A rte ra tib ia lă rccu rc n tă an te r io a ră A rte ra m a lco la ră a n te ro m e d ia lă A rte ra m a leo la ră a n te ro la te ra lă A rtera d o rsa lă a p ic io ru lu i - » A rc u l p la n ta r

A rte ra ta rsa lăA rte ra d o rsa lă a p r im u lu i m e ta ta rs ian

A rte re le d o rsa le d ig ita le A rte ra a rcu a tă

A rte re le d o rsa le m e ta ta rs ie n c (2 -4 ) A rte re le d o rsa lc -d ig ita le

A rte ra tib ia lă p o s te rio a ră A rte ra c irc u m fic x ă a f ib u le i A rtera p e ro n ie ră

A rte ra n u tr i tiv ă A rte ra p e rfo ra n tă A rte ra co m u n ican tă A rte ra m a leo la ră la te ra lă A rte ra c a lc a n c a n ă

A rtera n u tr i tiv ă A rte ra c o m u n ic a n tă A rte ra m a lc o la ră m e d ia lă A rte ra c a lcan e an ă A rte ra p la n ta ră m e d ia lă A rtere le d ig ita le su p e rf ic ia le A rtera p la n ta ră la te ra lă —► A rcu l p la n ta r A rtere le d ig ita le s u p e rf ic ia le A rte ra p la n ta ră m e ta ta rs ia n ă

A rte re le p la n ta re d ig ita le c o m u n e A rte re le p la n ta re d ig ita le

A rtera p e rfo ra n tă

R A M U R IL E V E N E L O R P R IN C IP A L E

V E N A C A V Ă S U P E R IO A R Ă

Vena cavă superioarăV ena b ra h io c e fa lic â s tân g ă V ena ju g u la ră in te rn ă s tân g ă

V ena s u b c la v ie in te rn ă s tân g ă V ena v e r te b ra lă s tân g ă V ena in te rc o s ta lă su p re m ă s tân g ă (p o s te r io a ră I)V ene le in te rc o s ta le su p e r io a re s tân g i (2 -4 )V ena ti ro id ia n ă in fe r io a ră V ena tim u su lu i V enele p c r ica rd ic c

V ena b ra h io c e fa lic â d reap tă V ena ju g u la ră in te rn ă d reap tă V ena s u b c la v ie d reap tă V ena v e r te b ra lă d re a p tăV ena in te rc o s ta lă su p re m ă d re a p tă (p o s te r io a ră I)

V ena az y g o sV ene le in te rc o s ta le su p e r io a re d re p te (2 -4 )V ene le in te rc o s ta le p o s te r io a re d re p te (5 -1 1 )V ena su b c o s ta lă d re a p tăV ena lo m b a ră a sc e n d e n tă d re a p tă ş i/sauv e n a az y g o s lo m b arăV enele b ro n ş ic c d re p teV enele e s o fag icn cV enele p e r ic a rd ic cV ene le m e d ia s tin a lcP lex u rile v e n o a sc v e r te b ra leV ena h e m ia z y g o s

V ena lo m b a ră a sc c n d c n tă s tângă ş i/sau v e n a a z y g o s lo m b a ră V ena s u b c o s ta lă s tâ n g ă V enele in te rc o s ta le p o s te r io a re s tân g i (9 - 11)V en e le e s o fag icn c V enele p e r ic a rd ic c V ene le c d ia s tin a lc

P le x u rile v e n o a sc v e r te b ra le V ena h e m ia z y g o s a c ceso rie

V ene in te rc o s ta le p o s te r io a re s tân g i (5 - 8)V ene le b ro n ş ic c s tân g i V enele e so fa g ic n c V ene le p e r ic a rd ic c V en e le m e d ia s tin a lc P lex u rile v e n o a se v e r te b ra le

V E N A C A V Ă IN F E R IO A R Ă

Vena cavă inferioarăV ena il ia c ă c o m u n ă (d re a p tă şi s tân g ă )V ena lo m b ară IV (d re a p tă ş i s tân g ă )V ena lo m b ară III (d re a p tă şi s tân g ă )V ena te s tic u la râ (o v a ria n ă ) (d reap tă )V ena ren a lă (d re a p tă şi s tân g ă )V ena s u p ra re n a lă (d re a p tă )V ena fren ică in fe r io a ră (d re a p tă şi s tâ n g ă )V ena h e p a tic ă (d re a p tă , m ijlo c ie şi s tân g ă )

(V en e le lo m b are su p e r io a re sc v a rsă în v en a lo m b a ră a sccn d c n tă . V enele te s ticu la re , o v a r ia n ă ş i s u p ra re n a lă s tâ n g i se v a rs ă în v e n a re n a lă s tân g ă .)

V E N A J U G U L A R A IN T E R N A

Vena jugulară internăS in u su l p e tro s in fe r io r V ene fa rin g ien e V ena lin g u a lă V ena fac ia lăV ena ti ro id ia n ă su p e rio a ră V ena ti ro id ia n ă m ijlo c ic

V E N A J U G U L A R Ă E X T E R N Ă

Vena jugulară externă -V ena a u ric u la ră p o s te r io a răR am u ra p o s te r io a ră a v en e i re tro m a n d ib u la reV ena o c c ip ita lăV ena ju g u la ră p o s te ro e x te rn ăV ena su p ra sc a p u la răV ena c e rv ic a lă su p e rf ic ia lăV ena ju g u la ră an te r io a ră

V E N A R E T R O M A N D IB U L A R Ă

Vena retromandibularăV ena te m p o ra lă su p e rf ic ia lă V ena m a x ila ră V ena tra n sv e rsa lă a fe ţe i P lex u l p te r ig o id ia n

V ena m e n in g ee m e d ie V enele p a la tin e m art V ena s fc n o p a la tin ă V ena b u ca lă V ene d en ta re V ena fac ia lă p ro fu n d ă V ena o f ta lm ic ă in fe r io a răR am u ra a n te r io a ră a v en e i re tro m a n d ib u la re c a re se v a rsă în v en a fac ia lăR am u ra p o s te r io a ră a v en e i re tro m a n d ib u la re ca re s c v a rsă în v en a ju g u la ră ex te rn ă

V E N A F A C IA L Ă

Vena facială V ena s u p ra tro h le a ră V ena s u p rao rb ita lă V ena o f ta lm ic ă s u p e r io a ră V ena p a lp eb ra lă V ena n az a lă ex te rn ă V ena lab ia lă V ena fac ia lă p ro fu n d ă V ena su b m e n to n ie ră V ena s u b m a n d ib u la ră V ena a m ig d a lia n ă (to n s ila ră )V enele p a la tin e ex te rn e (p a ra a m ig d a lie n e )

V E N A S A F E N Ă M A R E

Vena safenă mareA rcu l v en o s do rsa l A rcu l v e n o s p o s te r io r

V enele p e rfo ra n te V enele p e rfo ra n te V ena sa fe n ă a c ceso rie V ena fem u ra lă a n te r io a ră c u tan a tă V ena e p ig a s tr ic ă su p e rfic ia lă V ena c irc u m fle x ă iliac â s u p e rf ic ia lă V ena ru ş in o a să e x te rn ă su p e rf ic ia lă V ena ru ş in o a să ex te rn ă p ro fu n d ă (V ena sa fe n ă m ică co m u n ic ă cu v e n a sa fen ă m are dar

d e ob ice i s c v a rsă în v e n a p o p lite e .)

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 337: Atlas de Anatomie

Venele şi sistemul limfatic331

VENELE C A R D IA C E

Sinusul coronarVena cardiacă mare Vena cardiacă mijlocie Vena cardiacă micăVena posterioară a ventriculului stâng Vena oblică a atriului stâng

Vena cardiacă an terioară

Vena minimă a in im ii

SINUSURILE V E N O A S E A L E D U R E I M A T E R

Grupul posterior sup e rio r Sinusul sagital superior Sinusul sagilal inferior Sinusul drept Sinusul transvers Sinusul sigmoid Sinusul petroscuamos Sinusul occipital

Grupul an te ro in fe rio rSinusul cavernos Sinusul intcrcavemos Sinusul petros inferior Sinusul petros superior Sinusul sfcnoparictal Sinusul bazilar Venele meningcc m ijloc ii

SISTEMUL PORT H E P A T IC

Vena portăVena mczcntcrică superioară

Venele jcjunalc şi ileale Vena gastrocpiploică dreaplă Vena pancrcatică Vena pancreaticoduodcnală Vena ileocolică

Vena cecală Vena apcndiculară

Vena colică dreaptă Vena colică m ijiocic

Vena splcnică Vena pancrcatică Venele gastrice scurlc Vena gastrocpiploică stângă Vena mezenterică inferioară

Vena colică stângă Vena sigmoidiană Vena rectală superioară

Vena gastrică stângă Vena gastrică dreaptă

Vena prcpilorică Vena paraombilicală (drenează în ramul stâng

al venei porte)Vena cistică (drenează în ramul drept al venei porte)

AN ASTO M O ZE P O R T O S IS T E M IC E

Ramurile esofagiene ale venei gastrice stângi cu vena hemiazygos

Ramura rectală superioară a venei niczcntcricc inferioare cu venele rcctalc m ijloc ie şi inferioară (tributare venei iliacc interne)

Venele paraombilicale ale ligamentului falciform cu venele peretelui anterior abdominal (capul de meduză)

Venele colonice rctroperitoncalc cu venele peretelui abdominal posterior

Venele arici nuda hcpatice cu venele diafragmatice

Sistem ul limfaticD U C T U L T O R A C IC , C IS T E R N A C H IL I ŞI R A M U R IL E L O R

Duetul toracicTrunchiu l jugu la r stâng Trunchiu l subclavicular stâng Trunchiu l bronhomediastinal stâng

Duetul limfatic dreptTrunchiu l jugu la r drept Trunchiul subclavicular drept Trunchiu l bronhomediastinal drept

Cisterna chiliTrunchiu l lombar stâng Trunchiu l lombar drept Trunchiu l intestinal

G A N G L IO N I I L IM F A T IC I A I C A P U L U I ŞI G Â T U L U I

Crupul ganglionilor cervicali profunziGrupul superior (incluzând ganglionul jugu lodigastric) G rupul in fe rio r (incluzând ganglionul

jugu loom ohio id ian)Grupul ganglion ilo r superficiali ai capului G rupul occipita lG rupul rctroauricular (mastoidian)G rupul parotidian G rupul bucal (facia l)

Crupul ganglionilor superficiali ai gâtuluiG rupul submandibular G rupul submentonicr G rupul cervical anterior G rupul cervical superficial

Grupul ganglionilor profunzi ai gâtuluiGrupul rctrofaringian Grupul paratralical Grupul lingual G rupul in frahioid ian Grupul prelaringian G rupul prctraheal

G A N G L IO N I I L IM F A T IC I A I M E M B R U L U I S U P E R IO R ş l G L A N D E I M A M A R E

Ganglionii membrului superiorGrupul ax ila r

G anglionii apicali G anglionii centrali Ganglionii laterali G anglionii pectorali (anterior)G anglionii subscapulari (posterior)

Grupul in fraclavicular Grupul supratrohlear Grupul cubital

Ganglionii glandei mamarcG anglion ii pectorali G anglion ii subscapulari G anglionii apicali G anglionii parastemali G anglionii intercostali

— Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

G A N G L IO N II L IM F A T IC I A I T O R A C E L U I

Ganglionii care drenează pereţii toraceluiGrupul superficial

G anglionii pectorali Ganglionii subscapulari Ganglionii parastemali Ganglionii cervicali in fe rio ri profunzi

Grupul profundGanglionii parastemali G anglionii intercostali G anglionii frcnici G anglionii diafragmatici

Ganglionii care drenează viscerele toraceluiG anglionii brahioccfalici G anglionii mediastinali posteriori G anglionii traheobronşici

G anglionii paratraheali G anglionii traheobronşici superiori G anglionii traheobronşici inferiori G anglionii bronhopulmonari

G A N G L IO N I I L IM F A T IC I A l A B D O M E N U L U I ŞI P E L V IS U L U I

G anglionii lombari G anglionii preaortici

G anglionii ccliaciGanglionii gastrici

Ganglionii din ju ru l arterei gastrice stângi Ganglionii din ju ru l arterei gastroepiploice drepteGanglionii p ilo ric i

G anglionii hepatici - G anglionii pancrcaticosplcnici

G anglionii mezcntcrici superiori G anglionii mezcntcrici inferiori

G anglionii latcroaorticiG anglionii iliac i comuni G anglionii iliac i externi G anglionii iliac i interni G anglionii epigastrici inferiori G anglionii din ju ru l arterei circum flcxc iliaccG anglionii sacraţi

G anglionii retroaortici

G A N G L IO N II L IM F A T IC I A I M E M B R U L U I IN F E R IO R

G anglionii inghinali superficiali Grupul superior Grupul inferior

Ganglionii inghinali profunzi Ganglionii fosei poplitec

Page 338: Atlas de Anatomie

332Nervii

NerviiN E R V II C R A N IE N I ş l R A M U R IL E L O R

I. Nervul olfactiv (c o n d u ce im p u lsu rile d c la n ive lu l m ucoasei o lfa c tiv e )

II. Nervul optic (c o n d u c e im p u lsu r ile d c la n iv e lu l re tine i)

III. Nervul oculomotorR am ura su p e rio a ră (p e n tru m u şch ii d re p t s u p e r io r şi

r id ică to r al p le o ap e i su p e rio a re )R am ura in fe rio a ră (p en tru m u şc h ii d re p t m e d ia l, d re p t

in fe rio r, ob lic in fe r io r şi g an g lio n u l c i l ia r )

IV. Nervul trohlear (p en tru m u şc h iu l o b lic su p e rio r)

V. Nervul trigemenN ervu l o fta lm ic

N ervu l la c rim al N ervu l fron ta l

N erv u l su p ra tro h le a r N ervu l s u p ra o rb ita l

N ervu l n az o c ilia r —> N erv u l e tm o id a l a n te r io r —> n erv u l n az a l ex te rn

N erv u l n a z a l in te rn (d in n e rv u l e tm o id a l a n te r io r)N erv u l g a n g lio n u lu i c i l ia r N e rv u l c i l ia r lung N erv u l in f ra tro h lc a r N erv u l e tm o id a l p o s te r io r

N ervu l m a x ila r -> N e rv u l in fra o rb ita l N ervu l m e n in g eu N ervu l p te r ig o p a la tin

N erv u l o rb ita l N e rv u l p a la tin N erv u l n az a l N ervu l fa rin g ian

N ervu l z ig o m a ticN erv u l z ig o m a tic o tc m p o ra l N ervu l z ig o m a tic o fa c ia l • .

N ervu l a lv e o la r s u p e ro p o s te r io r N ervu l a lv e o la r su p c ro m c d ia l N ervu l a lv e o la r s u p e r io a n te r io r N ervu l p a lp eb ra l (d in n e rv u l in fra o rb ita l)N ervu l n azal (d in n e rv u l in fra o rb ita l)N ervu l lab ia l s u p e r io r (d in n e rv u l in f ra o rb ita l)

N ervu l m a n d ib u la r N ervu l m e n in g eu

N erv u l p e n tru m u ş c h iu l p te r ig o id ia n m ed ia l (şi te n so r al v ă lu lu i p a la tin ş i te n so r al tim p an u lu i)T ru n ch iu l a n te r io r N erv u l buca lN ervu l p e n tru m u ş c h iu l m a se te r N ervu l te m p o ra l p ro fu n d N ervu l p en tru m u şch iu l p te r ig o id ia n la te ra l T runch iu l p o s te r io r N ervu l au ric u lo te m p o ra l N ervu l lin g u a l N ervu l a lv e o la r in fe r io r

Nervul pentru muşchiulmilohioid Nervul mental

VI. Nervul abducens (pentru muşchiul drept lateral)

VII. Nervul facialN erv u l p e tro s m arc N erv u l p e n tru m u ş c h iu l scă r iţe i N e rv u l c o a rd a tim p an u lu iN e rv u l a u r ic u la r p o s te r io r ( p e n tru m u şc h iu l o cc ip ita l

ş i au r icu la r)N ervul pentru pântecelc posterio r al m uşchiului digastric N e rv u l p e n tru m u ş c h iu l s tilo h io id ia n N e rv u l te m p o ra l p e n tru muşchiul fro n ta l ş i m u şch ii

in im ic iiNervul zigomatic pentru muşchiul frontal şi muşchii

inim iciiN e rv u l b u ca l p e n tru m u şch iu l fro n ta l ş i m u şch ii

m im ic iiN e rv u l m a n d ib u la r p e n tru m u ş c h iu l fro n ta l şi m u şch ii

m im ic ii

N ervul cervical pentru m uşchiu l frontal şi m uşchii m im icii

V III. Nervul vestibulocohlearN e rv u l c o h le a r ( c o n d u c e im p u ls u r ile d c la n iv e lu l

c a n a le lo r c o h le a re )N e rv u l v e s tib u la r (c o n d u c e im p u ls u r ile d c la n iv e lu l

u tr ic u le i, sa c u lc i ş i a m p u le i c a n a le lo r se m ic irc u la re )

IX. Nervul glosofaringianN e rv u l t im p an ic

N e rv u l p e tro s m ic N e rv u l s in u su lu i c a ro tic N e rv u l fa rin g ianR am m u s c u la r (p en tru m u ş c h iu l s t i lo fa r in g ia n )N erv u l a m ig d a lia n (to n s ila r)N erv u l lin g u a l

X. Nervul vagN erv u l m e n in g eu N erv u l a u r ic u la rN erv u l fa rin g ian (p en tru m u şch ii fa r in g e lu i şi

p a la tu lu i m o a le , c u c x c e p ţia m u şc h iu lu i s t i lo fa r in g ia n ş i te n so r al v ă lu lu i p a la tin )

N e rv u l co rp u lu i c a ro tid ia n N erv u l la r in g e u s u p e r io r

N e rv u l la r in g e u in te rn N ervu l la rin g eu ex tern (pen tru m uşch iu l c rico tiro id ian )

N erv u l la rin g e u rec u re n t d re p t (p e n tru m u şch ii la rin g c lu i, cu e x c c p ţia m u ş c h iu lu i c r ic o tiro id ia n )

N erv ii c a rd iac i (c e rv ic a li)N erv ii c a rd ia c i ( to ra c ic i)N erv u l la r in g e u re c u re n t s tâ n g (p e n tru m u şch ii

la r in g c lu i, c u ex c c p ţia m u ş c h iu lu i c r ic o tiro id ia n ) N e rv ii p u lm o n a ri N e rv ii e so fa g ie n i T ru n c h iu l a n te r io r

N e rv ii g a s tr ic i N e rv ii h ep a tic i

T ru n c h iu l p o s te r io r N e rv ii c e lia c i N e rv ii g a s tr ic i

XI. Nervul accesorR ă d ă c in a c ra n ia n ă (p en tru m u şch ii p a la tu lu i şi,

p o s ib il , a i la rin g c lu i, p r in n e rv u l vag )R ă d ă c in a s p in a lă (p e n tru m u ş c h iu l •

s te m o c le id o m a s to id ia n şi tra p e z )

XII. Nervul hipoglosN ervu l m en in g euN ervu l d c sc e n d c n t (răd ăc in a su p e rio a ră a an sei

ce rv ica le , dc la n ive lu l C I , p en tru p ân tccc lc su p erio r al m uşch iu lu i om o h io id ian , c a rc apo i fo rm e ază ansa ce rv ica lă - vezi p lex u l ce rv ica l)

N ervu l pen tru m u şch iu l tiro h io id ian (d c la n ive lu l C I ) N e rv u l m u scu la r (p en tru m u şch iu l gen ioh io id ian , d c la

n iv e lu l C I ) ş i pen tru m u şch ii lim b ii, cu excep ţia m u şch iu lu i p a la tog lo s

IN E R V A Ţ IE S E L E C T IV Ă A C A P U L U I SI G A T U L U I

Toţi muşchii Inervaţi de Excepţie Inervaţi de

Faringelui Plexul Muşchiul Nervulfaringian stilofaringian glosofaringian

Palatului Plexul Muşchiul tensor Nervulfaringian al vălului palatin pentru muşchiul

pterigoidianmedial

Laringclui Nervul Muşchiul Nervul laringeularingeurecurent

cricotiroidian extern

Limbii Nervul Muşchiul Plexulhipoglos palatoglos faringian

Mimicii(inclusivmuşchiulbuccinator)

Nervul facial

Masticaţiei Ramura mandibulară a nervului irigemen

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 339: Atlas de Anatomie

333Orificiile craniului

Orificiile craniuluiP R IN CIPALELE O R IF IC II Ş I C O N Ţ IN U T U L LOR

Gaura supraorbitalăNervul şi vasele supraorbitale

Gaura infraorbitalăNervul şi vasele infraorbitale

Gaura mentonicrăNervul şi vasele mcnlonicre

Gaura mandihularăNervul şi vasele alveolare inferioare

Canalul opticNervul optic Artera oftalmică

Fisura orbitală superioarăNervul şi venele oftaliniceNervii oculomotor, trohlear şi abducens

Fisura orbitală inferioarăNervul maxilar

Gaura sfenopalatini Artera sfcnopalatinâRamuri nazale ale ganglionului ptcrigopalatin şi ale

nervului maxilar

Gaura rotundăNervul maxilar

Gaura ovalăNervii mandibular şi petros mic

Gaura spinoasăVasele mcningcc medii

Canalul carotidianArtera carotidă internă şi plexul nervos simpatic

Gaura jugularăSinusul petros inferior Nervii glosofaringian, vag şi accesor Vena jugulară internă ca o continuare a sinusului

sigmoid

Meatul acustic internNervii facial şi vestibuloeohlear Artera labirintică

Canalul hipoglosuluiNervul hipoglos

Gaura stilomastoidiană Nervul facial

Gaura mareBulbul şi meningeleArterele vertebrală, spinală anterioară şi spinale

posterioare | Nervul accesor (porţiunea spinală)

L A N IV E L U L E N D O B A Z E I

F O S A C R A N IA N Ă M IJ L O C IE

Canalul optic: în osul sfenoid, între corpul sfcnoidului şi rădăcinile aripii mici

Nervul optic Artera oftalmică

Fisura orbitală superioară: în osul sfenoid, între corpul sfcnoidului şi aripile mare şi mică, având ca limită laterală părţi ale osului frontal

Nervii oculomotor, trohlear şi abducens Nervii lacrimal, frontal şi nazociliari Filamente din plexul nervos simpatic carotidian intern Ramura recurentă a arterei lacrimale Vena oftalmică superioară

Gaura rotundă: în aripa mare a osului sfenoid Nervul maxilar

Gaura ovală: în aripa marc a osului sfenoidNervul mandibularNervul petros mic (de obicci)Artera mcningcc accesorie Venele cmisarc (dc la sinusul cavernos la plexul

pterigoidian)

Gaura spinoasă: în aripa marc a osului sfenoidVasele mcningcc mediiRamul meningeu al nervului mandibular

Gaura venoasă (cmisară sfenoidală): prezentă în 40% din cazuri, în aripa marc a osului sfenoid, medial dc gaura ovală

Vena cmisară (dc la sinusul cavernos la plexul pterigoidian) •

Gaura petroasă (nenumită): prezentă ocazional, în aripa mare a osului sfenoid, medial dc gaura spinoasă

Nervul petros mic (atunci când nu trece prin gaura ovală)

Gaura ruptă: între osul sfenoid, vârful porţiunii petroasc a osului temporal şi porţiunea bazilară a osului occipital

O ramură mcningcc a arterei faringienc asccndcntc Vene emisarc (de la sinusul cavernos la plexul

pterigoidian)

Hiatusul nervului petros mare: la nivelul lui tegmen timpani, din porţiunea petroasă a osului temporal, frontal dc eminenta arcuată

Nervul petros mareRamura petroasă a arterei meningee medii

Hiatusul nervului petros mic: la nivelul lui tegmen timpani din porţiunea petroasă a osului temporal, la3 milimetri frontal dc hiatusul nervului petros mare

Nervul petros trtic

F O S A C R A N IA N Ă A N T E R IO A R Ă

Găuri la nivelul lamei cribriforn ic a osului ctmoidFilamentele nervului olfactiv Vasele şi nervul ctmoidal anterior

Gaura oarbă: între creasta frontală a osului frontal şi osul ctmoid, anterior dc crista galii

Vena cmisară (între nas şi sinusul sagital superior)

FO S A C R A N IA N Ă P O S T E R IO A R Ă

Meatul acustic intern: pe faţa posterioară a porţiunii petroasc a osului temporal

Nerv ul facial Nervul vestibuloeohlear Artera labirintică

Apeductul vcstibular: în porţiunea petroasă a osului temporal, la I centimetru posterior dc meatul acustic intern

Duetul şi sacul cndolimfatic O ramura din ramura mcningcc a arterei occipitale O venă (dc la labirint şi vestibul spre sinusul sigmoid)

Gaura jugulară: între fosa jugulară a porţiunii petroase a osului temporal şi osul occipital

Nervii glasofaringian, vag şi accesor Ramuri meningee ale nervului vag Sinusul petros inferior Vena jugulară internă Ramura mcningcc a arterei occipitale

Canalul hipoglosului: în osul occipital, în porţiunea anterosuperioară a condilului •

Nervul hipoglos şi ramura sa meningee (recurentă)O ramură mcningcc a arterei faringienc asccndcntc Vena cmisară (din plexul bazilar spre vena iuetilară

internă)

Canalul condilar: prezent ocazional, la nivelul porţiunii inferioare a şanţului sigmoid din porţiunea laterală a osului occipital, mergând spre fosa condilarâ dc pc faţa externă a osului occipital, posterior de condil

Vena cmisară (dc la sinusul sigmoid spic venele occipitale)

O ramură mcningcc a arterei occipitale

Gaura mastoidă: în porţiunea petroasă a osului temporal, lângă marginea posterioară a porţiunii inferioare a şanţului sigmoid, mergând posterior pentru a sc deschide în spatele procesului mastoid

Vena cmisară (de la sinusul sigmoid la venele occipitale)

O ramură meningee a arterei occipitale

Gaura mare: în osul occipital Ligamentul apical al dintelui axisului Membrana tectorialăBulbul şi meningele (incluzând primele digitaţii ale

ligamentului dinţat)Porţiunea spinală a nervului acccsorRamuri meningee ale nervilor ccrvicali superioriArterele vertebraleArtera spinală anterioarăArterele spinale posterioare

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )

Page 340: Atlas de Anatomie

334Orificiile craniului

LA N IV E LU L EXOBAZEI

Gaura ruptă, vezi ENDOBAZA Gaura ovală, vezi ENDOBAZA Gaura spinoasă, vezi ENDOBAZA Gaura jugulară, vezi ENDOBAZA Canalul hipnglosului, vezi ENDOBAZA Canalul condilar, vezi ENDOBAZA Gaura mastoidă, vezi ENDOBAZA Gaura mare, vezi ENDOBAZA

Fisura orbitală inferioară - vezi ORBITA

Orificiul incisiv lateral: între oasele maxilar şi palatin, la nivelul marginii laterale a palatului dur, posterior dc fisura palatomaxilară Nervul şi vasele palatine mari

Orificiul palatin mare: între osul maxilar şi osul palatin, pc marginea laterală a palatului dur, în spatele fisurii palatomaxilare Nervul şi vasele palatine mari

Orificiile palatine mici: două sau trei, pc fe|cle medială şi inferioară ale procesului piramidal al osului palatin

Nervii şi vasele palatine mici

Canalul palatovaginal: între faţa inferioară a procesului vaginal a rădăcinii lamei pterigoidienc mediale şi faţa superioară a procesului sfenoidal al osului palatin

Ramura faringiană a ganglionului pterigopalatin Ramura faringiană a arterei maxilare

Canalul vomerovaginal: prezent ocazional, fiind situat medial dc canalul palatovaginal, între faţa superioară a a procesului vaginal a rădăcinii lamei pterigoidicne mediale şi faţa inferioară a aripii osului vomer

Ramura faringiană a arterei sfenopalatinc

Fisura petroscuamoasă: între porţiunea scuamoasă a osului temporal şi tegmen timpani

Vena petroscuamoasă

Fisura pctrotimpanică: între porţiunea timpanică a osului temporal şi tegmen timpani

Nervul coarda timpanului Ligamentul anterior al ciocanului Ramura timpanică anterioară a arterei maxilare

Canaliculul cohlear: în porţiunea petroasă a osului temporal, la nivelul vârfului incizurii carc sc găseşte anterior dc porţiunea medială a fosei jugulare

Duetul pcrilimfaticVena emisară (dc la cohlcc spre vena jugulară internă

sau sinusul petros inferior)

Canalul carotidian: la nivelul feţei inferioare a porţiunii petroase a osului temporal

Artera carotidă internă Plexul nervos simpatic carotidian intern Plexul venos carotidian intern (dc la sinusul cavernos

la vena jugulară internă)

Canaliculul (impanic: la nivelul feţei inferioare a porţiunii petroase a osului temporal, pc creasta osoasă dintre canalul carotidian şi fosa jugulară

Ramura timpanică a nervului glosofaringian Ramura timpanică inferioară a arterei faringiene

asccndcntc

Canaliculul mastoidian: la nivelul feţei inferioare a porţiunii petroase a osului temporal, pe peretele lateral al fosei jugulare

Ramura auriculară a nervului vag

Gaura stilomastoidiană: între procesele stiloid şi mastoid ale osului temporal

Nervul facialRamura stilomastoidiană a arterei auriculare

posterioare

O R B ITA

Fisura orbitală superioară, vezi ENDOBAZA Canalul optic, vezi ENDOBAZA

Incizura sau gaura frontală: la nivelul marginii supraorbitale a osului frontal, la un lat dc deget de linia mediană

Nervul şi vasele supratrohlcare

Incizura sau gaura supraorbitală: la nivelul marginii supraorbitale a osului frontal la două laturi dc deget de linia mediană

Nervul şi vasele supraorbitale

Gaura etmoidală anterioară: pe peretele medial al orbitei între porţiunea orbitală a osului frontal şi labirintul etmoidal

Nervul şi vasele etmoidale anterioare

Gaura etmoidală posterioară: prezentă ocazional, la1 - 2 centimetri posterior dc gaura etmoidală anterioară

Nervul şi vasele etmoidale posterioare

Gaura zigomatico-orbitală: la nivelul feţei orbitale a osului zigomatic

Ramura zigomatică a nervului maxilar

Canalul nazolacrimal: situat anterior, la nivelul porţiunii infcromediale a orbitei, format dc oasele lacrimal şi maxilar

Duetul nazolacrimal

Fisura orbitală inferioară: în partea posterioară a orbitei, între osul maxilar şi aripa mare a osului sfenoid

Nervul maxilar Nervul zigomaticRamuri orbitale ale ganglionului pterigopalatin Vasele infraorbitalc Venele oftalmice inferioare

Canalul infraorbital: la nivelul feţei orbitale a osului maxilar

Nervul şi vasele infraorbitalc

D IVERSE

Gaura infraorbitală: dcschidcrca anterioară a canalului maxilar, inferior de marginea infraorbitală

Nervul şi vasele infraorbitalc

Gaura mentonieră: pc faţa exterioară a corpului mandibulei, inferior sau uşor anterior dc al doilea premolar

Nervul şi vasele mentoniere

Gaura mandibulară: pc faţa internă a ramului mandibulei, acoperită anterior şi medial de lingula

Nervul şi vasele alveolare inferioare

Orificiile feţei infratemporale (posterioare) ale osului maxilarNervii şi vasele alveolare postcrosuperioarc

Fisura pterigomaxilară: între lama pterigoidianâ şi faţa infratemporală (posterioară) a osului maxilar, continuându-sc superior cu porţiunea posterioară a fisurii orbitale inferioare

Artera maxilară (intrând în fosa ptcrigopalatină) Nervul maxilar (intrând în fisura orbitală inferioară) Venele sfenopalatinc

Gaura sfenopalatină: la nivelul porţiunii superioare a lamei perpendiculare a osului palatin, între proccselc orbital şi sfenoid ale osului palatin şi corpul osului sfenoid (superior); în peretele medial al fosei ptcrigopalaiine (văzută lateral prin fisura pterigomaxilară) şi peretele lateral al cavităţii nazale (văzută medial)

Nervii nazopalatin şi nazal posterosuperior Vasele sfenopalatinc

Orific iile lamei perpendiculare ale osului palatinNervii nazali posteroinferiori

Canalul pterigoidian: la nivelul rădăcinii procesului pterigoidian al osului sfenoid, în acelaşi plan cu lama pterigoidianâ medială, mergând de la nivelul peretelui anterior al găurii rupte spre peretele posterior al fosei ptcrigopalaiine (se poate vedea clar doar pe osul sfenoid izolat)

Nervul canalului pterigoidian Artera canalului pterigoidian

Canalul musculotubar: la nivelul feţei laterale a vârfului porţiunii petroase a osului temporal, la joncţiunea dintre porţiunile petroasă şi scuamoasă; împărţit de către un sept osos în scmicanalelc superior şi inferior

Muşchiul tensor al timpanului (scmicanalul superior) Tuba auditivă (scmicanalul inferior)

Gaura parietală: în osul parietal, la nivelul unghiului posterosuperior (occipital)

Vena emisară (de la sinusul sagital superior spre scalp)

Created with novaPDF Printer (www.novaPDF.com )