1. CODVRILE INTERNATlONALE ALE STATELOR (DIN TREI LITERE) r--Pentru a U$ura consultarca coleG ..... '" "" A>'""-...IE'" .... "" " ".... .. ... ... ... OGO'".. .OG OH"" '""" ... . ... ... . ..... .... o.z00 OROH~r-AFGNMTAH"""""" """""'"DMATnENWlIE t.NTE~.........,."""""" """"""'" ................ "". ........ """"""'" .......... ........ .........,.."........GOO GOOCOO< GOO.co.""' CR, cue m=...0'""'" OM'1~;;;;"',-~q,~MAREA CIUKOTSK--.-STATElE UNITE ALE AMERICII,,,'-RU S I A..'t-~I"'JI'ALASKA SIBERIA GoJfulAnad'r--.....--"'" I,....;;;rMAREA,....~~ I MnbtyjGoIIuI--iScelrii picti care au locuit in aceSle teritorii constituie ccle mai numeroase grupuri elnice ale Scoriei. Inca din secolul I i.Ch., aceste triburi s-au infruntat in luplc crancere. Slructllra de clan s-a cristalizatla granita sccolului X. eeicare apaI1'ireau c1anurilor MacLeod, MacAlpin sau MacMurdoch se aflau sub prolectia acestora, dar trebuia s..1: fie gat.. sa i$i dea $i viata pcnlro . binde clanului. Muntellii scollen! pastreaza Cll grija amintirile legatede vremurile glorioase de altlidata. Legendele dcsprc riizboinicii viteji ii umplu de mandric pc scol'icni pana in ziua de astazi. Aceslea conlin numeroase exageriiri. Stofa cadrilata a kilturilor, considerata in prezent simbolul vechilor razboinici scolieni, s-a impus ca scmn dislinctiv al soldalilor din rcgi mentcle militare scolierc de abia in secolul XVIII. Din momentul unilic:.irii tTOnurilor Scotiei $i Angliei (in 1603) $i de la unirea de facto fortat:i de Anglia inCE TREBUIEsA $TITII. Muntii Calcdoniei au fost, in secolu1 XIX, inspiratia multor romantiei,printre care Felix Mendelssohn. care a compus Simfonia Scotiana. 2. Scolile de eimpoi funqiomaza pana in momentul de fala in MUlllii Calcdoniei. Ciintatulla aces! instrument a fost interzis in sccolul XVIJI. 3. Celmai inalt varf al Munlilor Caledoniei estc Cam Eige (1.183 m). 4. Lcgcndelc din muntii scolieni sunt 0 surs.1. impuizabila de inspiratie pentru sccnariile produciilorilor de film. Cele mai cunoscutc produclii pc aceasla tema Stint ..Ncmuritorul" Cll Christopher Lamben in rolul principal ~i .,lnima minrncatli." cu Mel Gibson.t1"omel.1707. in Muntii Caledoniei. revoltele au izbucnil rcincetat. Una dintre acestea, condusa de Earl of Mar, a putut fi inabu~ita doar de Printul Argyll. Dupa aceaslli actiurc, nllmiti'i ..highland clearances" (curatarea munilor), intreaga regime Illuntoasa a devenit pustie, riimamind pana in prczent aproape rcpopulaHi.CE MERITA VAzUT PeisaJele oferilc de lacuri. Crnlste ::;;i mUll!i. Castelul Eilcan Donan. Invcrress. CUM,!. Temperata maritima. Caden abulldente de ploaie ~i vanturi pUlcmice. Tcmpernturile medii: +3C in ianuarie ~i +14C in iulie. 57. MUN 59 @MUNTII CALEDONIEI , HARTA FIZlCA..,.OCEANULI-Ie OrklJ.eY RKN..EY_ ....ATLANTICl-LE HEBRIOEEXTE)HOAREMAREA.;NOROULUI,~~~'';E~I.5OfI km. din can: ':lrmunle in-.ulclor ma....oara .l766 kIn Enclave: ;lIit:an_ San lann{)Apcninilor coboarii spre marc colire pitorc$ti, iar mai jos sc gasesc ~esuri domoolc. Cooslelc sunt pc alocuri stancoase $i accidentate. in Liguria Si Campania, iar pc alocuri sun I plate $i nisipoasc, ca in rcgiurca Marii Tirenicl'C $1 a Adriaticii. Sardinia $i Sicilia sunt cclc mai mari dintrun grup de insulc carc apart in lI.aliei. Sardinia, siluaHi la sud de Corsica, sc ana departc de coaslcle vcstice ale peninsulei. in limp ce Sicilia cste despartita de conlircnt , 4 door de stramloorca ingustli a Messll~i.insudul Italici,iata locuilorilor nu este u$oam, c1ima fiind aici uscata $i fierbinlc. Pc tcrenurile dintrc Napoli $i Sicilia eruPtiile vulcanice sunt frecventc $1 (Elna, Stromboli Vczllviu), iar Calabria cste des afeclala de cutremure de paman!. 199. ITA 5EUROPA DEVESTROMA Cetatea EtemiiConstruirea baziJieii Sf Petru a durat peste 150 de ani (Iueronle au fost ineheiate in anul 1626). Ea a fost ridieatii deasupra biserieii eonstn/ite peste momllintul apostolului Petru in seeolullV, din ordinul impiiratului Constantin eel Mare. Cupola bazilieii a fost proieetatii de Michelangelo. 200. Marea legenda~imizeria socialaPana in prezent, faima Romei se datoreazii mai putin perioadei sale de marepe ~i mai mult filmelor dedicate problemelor ~i contrastelor sociale cu care se confruntli Cetatea Eterna. ma :l devcnit capilala Italic! dup.; unificafca larii in 1870. ul numara pc atunei 200.000 de locuitori. in anii care auREunnat. a awl loe 0 dezvoltare dinamica a ora$ului $i popu1atia a inccput sa crcasca. in anii '20 ai secolului XX. diclalorul fascist Benito Mussolini a prelual puterea in halia. Cand Ducele a ordanat liirgireastr.1zilor $i constnJirea de palate monumentale prill rata carom unnausa se desta$C). bazilica Sf. Pelru, carticrul TrastevereECONOMIA Turism, comeq. scrvicii. Doar 23(11(1 din locuilori luerem in industrie 1;>i in sectorul de produelie.n~lercfilmele celebre ale curcmului reorealisL care au plasal halia pc harta mondiala a cirematogratiei $i au adus faima actorilor $i rcgizonlor italicni. Unul dintrc cclc mai cunoscute tilme alc gcnului cslc ,.Hotii de biciclelc" in regia lui Villono de Sicca. din anul 1948. Dczvoltarea uhenoara a Romei a adus cu sire probleme sociaIe, cu care alle metropolc curopcrc sc eon-La picioarc/c Capito/iu/ui se and Fond Roman (in prim plan) ~i rumclc multor cladin' anticc. fnmlascra deja cu ditcva dceenii mallltc Statutul Romei, capitala Italiei, cstc until apm1e: ora~ul cste privit. intr-un anumit scns. ca un ..clement srniin". EI nu a apartinut nici U1~ia dintre tfuile care au fonnal republica. in plus, Roma cslc simbollil pUlerii centrale, fala dc care italicnii simI 0 anumita rezerva.CE TREBUIEsA $TITII. Prin ..M~ul asupra Romei" din OClOmbrie 1922. fasci~tii I-au obligat pe regele Victor Emanuel al II-lea sa Ie cedezc puterea. 2. Caniernl Tmslevere (..de dincolo dc Tibru") estc ora~ul antic al romanilor de altadata. Turistul arc imprcsia ea in acesl loc. primrc vechi1c magazirc. barnri ~i aleliere de an.izanal. timpul S1a in loc. 3. in secolul XVI. cel mai mare artist at Ren~lerii rol11aJ'C tirzii a fost Michelangclo Buonarolli. EI este autorul cupolei bazilicii Sf. Petru. prccUI11 $i 01 frcscelor din Capela Sixliml.. 4. in nntiehilale, in Colosseumul roman aveau loe lupte de gladintori. iar in Circus Maximus, la picioarele Palalinului. se desfa$umu intrccerile de care. 201. ITA 7EUROPADEVEST--~ROMA PLANUL ORASULUI ~'iILeGil/liltTibrul imparte Roma in doua parri. Pe malul sau strmg se ridica cele mai vechi monumente ale capitalei imperiului antic: Forul Roman, ruinele caselor de pe Palatin, ColosseumuJ. Tot aici s-a pastrat tiparul medieval al striizilor de "inga Piazza Navona $i Piazza Campo dei Fiori. Pe maJul drept al riiuJui, a plimbare pe striidu{ele pitore$ti ale canieruJui Trastevere of 0 pauz8 binevenita, dupii vizitarea VaticanuJui $i a casteJuJui era Sant' Angelo. 202. ROMA LeagiinuJ istoriei europene Nu existli alt o~ in Europa care sa se poatli miindri cu 0 istorie asemanlitoare celei pe care, timp de peste 2.500 de ani, a trliit-o Roma. 0 vizitli in Cetatea Etemli este, de fapt, 0 cilatorie in timp, in Europa veacurilor de mult apuse. ma cste ora~ul antichitiiii, al cvului mcdiu cre~lin $i al enalj'tcrii italierc rara egal. Din .,acate, in secolul XX, or3$ul alliSTATISTICA Anul infiintirii: 753 i. Ch. Populafia: ~.l(! milioa~ de locuilOri (aglomcralia urbana numilrii 3.M miJioarc) Suprafa;a: I. :'iOS kIn::! Evolufia demografici:fost uratit de sclea de putere a fasci$tilor $i de pacatcle modului haotic de a construi, propriu anilor '50. Fiecare traseu conduce pc calator150d.Ch. l.500.OOllloc.pc urmele trecutului. Calaloriaanull300: 17.000 loc. anul18oo: 117.000 loc,poale fi inccpuI5 de pc Palatin, in apropiere de Forul Roman: tcrenuldintre foronle imperiale, Colosseum $i Termele lui Caracalla reprezintii cenlrul Ramei antice. Mai spre nord, se ana monumentullui Victor Emanuel al II-lea (primul regc a1 ltalici unificate in 1870), care cstc privit ell putina simpalie de majoritatea romanilor. prccum $i Palatul Verrtian (Palazzo Verczia), prima capodopcra a Rena$ICrii. Renumita piata romana Piazza avona, cu cele trei ffintani ale sale. se afla la midi dislan~. Circulalia autoturismelor este inlerzisa aici, ceea ce face din pialii locul favoril de intalnire alluristilor Si allocuitorilor orasului. AlalUri. in Piazza della ROlonda, poote fi admiral Panthoonul Si cupola sa. Castelul Sant' Angelo de pc malul opus alanul 1900: 4:20.000 loe Mul 1940: 1.::00.000 loe Capitala Italici din anul 1871 Inim,' Ramei moe/erne este Piazza di Spagna. 0 pillfif lunga. in care se .,flli ce/ebrcfc Treplc Spaniolc.Tibrului, a fost inilial mausoleul imparntului Adrian, Si mai apoi locul de refugiu al papilor. Bazilica Sf. Pelru Si Vaticanul se afla in imediata apropierc a caslelului .CLiMA Medilerarean3. eu temperaturi moderate. Tcmperaturile medii variaz! intre +8C Si +25C. iar vam aling chinr +40(".......-----....,..r-.....,...,PESCURT Roma este capitala regiunii latIUm ~ia Republicil (lalia Limba: ilalianA Rcligia: calolicism Riu: Tibru Aeroporturi; Campino. Fiwnicino-Leonardo da VinciPiazza Namna. una dintrc cdc mai ftumoose pielc din Jumc. a fost consttuitii pc locul sIadionuJui ndica' in anuJ 86 d. Ch. de impfirotul Domilian. dedicar intrcccrilor in sl;J grcccsc. in care concurcnlii sc luptau goi. Astazl. aici i$i d:1u rcndczvous luri$tii $i.. .indriigosli(ii. 203. ITA 41VALEAAOSTAValea franceza din ItaliaRuineJe casteJuJui Graines din seeoJul XI, situat la poaleJe Monte Rosa. Aeesta es/e unul dintre eele eli/eva zeei de eastele care, in Evul Mediu, aparau intrarea in Valea Aosta. 204. Italieni eu suflet de franeezi Aceastii regiune autonoma a ltaliei s-a atlat sub influentli francezii timp de opt sute de ani. De aceea, actualii locuitori ai Villi Aosta se simt mai degraba francezi decat italieni.CE MERITA VAzUT!AOSt3. Cogrr. caslclul FCnis. Furggcn. 'ionte Rosa. panorama Vanului 1all~rhom (~tuntele Ceninol azul dll1~pre o~ul Breuil-em.inia. Counna}eur. 'cm:s. clbleluJ Issogre. Parcnllational Gran Paradiso.Valca Aosta a fost dcscopcrila de romani in cautarea unui punel de trecere prinAlpi. Expedilia lor in nord nu a fOSI deloc u~arii: au trebuil sa fadi rata oSlilitatii localnicilor, avalan~lor ~i atacurilor animalelor salbatice. Datorita artci construirii podurilor, romanii au rcu~il sa supuna valea greu accesibila, 31 carci cenlJU principal era, inca de pe atunei, Augusta Praetoria eea pUlemic intaritft, AoSla de astazi.ECONOMIA Turism (inoorc termale. drumclii mOnlare. schi). Agricuhura: culturi de cereale. de vita de vie. de frucle; c~lerea animalelor. sih icutura. H idrocentrale. Industria: fannaceulicl. mctllurgicl!i. petrochimicll Si errrgcticll. a lemnului.STATISTICA Suprafata: 3.263 km' Populapa: 120.909 de locuilori Densitatea populapci: 37 loc. 1m Cel mai inalt virf: Dufour (in Monte Rosa.. t638 m)Produse/e locale sum windute lat:irgul din Morgex. Din anul 1031, valea a apartinut Casei de Savoia. Rcgatul Savoiei de mai larziu a reprezcntal, in secolul XIX, inceputul stalului national italian. Locuitorii vaii, dej:i apartireau cercului culturii francezc, nu s-au simtit putemic legali de Franta $i au ramas mai degraba loiali Casei de Savoia. Au existal ~i motive: francezii au pusin perieol, in repctate ninduri, populalia loealli. La sra~itul sccolului XVIII lrupclc revolulionare au pustiil valea, ceea ce a detenninat 0 dccadere economica Si 0 emigrare in masa care au dural cateva decenii. in 1800, in Aosta a poposit armata lui numara apoleon, care 40.000 de oameni ~i care incerca sa ii surprinda pe Habsburgi prin nordul Italiei. Anlipalia fala de annatelc franccze a tacul ca, in anii '30 ai secolului XIX, aeestea sa fie inmmpinate cu foeun de anna din turnul Bard, situat la gura cstica a vaii. Perioada fascismului italian a generat 0 scbimbare de atitu dire: dupa inlocuirea numeloT franeezc ale localitatilor cu nume italiere, Si dupa imcrziceTea folosirii Iimbii franccz.c, majoritalca locuitorilor din acest tinu1 de basm s-au declaral in ravoarea unificarii eu Franta, chiar ~i dupa cadcrea regimului lui Mussolini. Nu sa ajuns ins3 pana acolo, deoarece, in 1948, statui italian a acordat Viiii Aosta 0 autonomic larga Si statutul de regiure indepen denta.CE TREBUIE sA $TITI I. Tunclul Monl Blanc (11,6 km), construit intre anii 1959-1965, este unul dintre cele mai lungi tuncluri rutiere din lume. 2. Numele .Aosta" provire de la numele imp;lrntului roman Augustus, Si a fost atribuit fomrctei inca din anul 25 i.Ch. 3. in numele ..italienizarii", fasciSlii au schimbat numele satului La Thuile in Porta Linoria. 4. La sfiir$itul celui de al Doilea Rizboi Mondial. miscarea de rezistent! indrepult4 impotriva annatei itlliere fasciste a OCUpal orll$ul Aosta. 205. ITA 43EUROPA DEVESTVALEAAOSTA HARTA FIZICA rELVETIA6:0~ I.._1 ( Va.........-...-.JtAa"'m " :;'-V.iH_IncM...."""'........ d ..0~~Ms,.. Jru:o_ NotI.o..... PARCUL NA-GRAN PAPIEMOTFRANTALocafitjtiValea Aosta piitrunde adanc in masivu/ a/pin, bcncficiind de pe umJa actiunii erozive a ghetaru/ui precum $i a riiu/ui Dora Baltea $i a afJuenti/or acestuia. Candva greu accesibilii, mai ales dinspre Fran/a, va/ea este astiizi des vizitatii de turi$tii francezi, italieni $i nu numai, datoritii dmmuri/or de calitatc $i lUne/u/ui Mont Blanc.peste 30.000 Ioc.sub 10.000 Ioc._ _ drumuri pnnapale'000 1500 2000 mozApezi permanenle 206. I __....-r_~~.-IVALEAAOSTAVestigii romane 1a poa1e1e gigantu1ui de peste 4.000 de metri. Valea Aosta este 0 punte de legiiturii naturalii mire Europa de Vest~iItalia.alea Aosla cstc situata in in nord-veslul Italici, apropiere de granila eu Elvelia :?i Franta, :?i se intinde la pieioarcle eelor mai inahe varfuri ale Alpilor: Mont Blanc, care 0 domina de la inalimea de peste 4.000 de melri, Montc Rosa, Gran Paradiso ~i Matterhorn (Muntcle Cervi no). Valea Aosta arc 80 de kilometri lungime ~i 40 de kilometri laimc, iar altitudirea sa medie masoam 2.106 metri. Yalea in sire este un coridor puin adanc sapal intre cele mai inahe varfuri munloase de un ghelar cu lungimea de 100 de kilometri, la sra~ilul Plcislocenului. Prin vale curgeVVale.1 Aos/a. RiiuJ Dora B.1Jtea /a PrcSr. Didier Climll. montana. Tcmperalurile medii nting S"C In altiludirca de 3.500 de melri, +8 GC 1a allitudirca de 1.000 de metfi, ~i + I2"C in vdi.PESCURT Rcgilll"C de gmni~ in nord-vestul Italiei. Cca mai midi ~i mai slab populalii provineie italiand. Limbi: francezii, italiana, dialcctul provensal Valula: curo Rcligia: catolicism Cele mai importante localillli: Aosta, Chotillon, Saint-Vincent, Verres. Enu-evcs, Coumlayeur, Morgcx Rauo: Dora Baltea, Dora di Verrcy, Dora di Valgrisanchc, Dora di Savara, Dora di Rhemes, Grand Eyvia, Evatll;On Lacun: Grand Lac, Vcnrytumultosul niu Dora Baltea, care izvora:?te din vest, de la poalele masivului Mont Blanc. Afluentii sai nordici $i sudici au sapat in stanca vai adanci ~i inguste, care eonduc spre cele mai inalte piscuri din Europa. Incepand cu romanii, condueiitorii acestei regiuni au ridical pe coasIclc Yaii Aosta castele fortificate, pentm a sc apiira dc dU$mani. in prezcnt, dupii constmirea turelului Mont Blanc. care lIrc~le Franta :?i Ilalia, majoritatea aceslor monumente se gasesc pc mar~ girca celor mal dmfrccventate muri. Mcritii sa te abai insii de la drumurilc principale ea sa poti admira peisajele femlccatoarc. Vechiul drum roman. datiind dinseeolul I i.Ch., trece de la vest spre cst, slmbiiland inutul presarat ell poduri fascinante, cu sate :?i ora:?e medicvale, eu ruircle fostelor forturi :?i ell palate impunatoare. Ora:?ul Aosta, situal pc un plalou inconjurat de muni, prezintii 0 combinatie interesanla de arhiteelura anticii romanii :?i de constmcii medievale. Vedere dill VaJea Ferrel sprc cu/mile alpille illzapczite. 207. EUROPA DEVESTFLORENTA , Simfonia artelorFloren!a, capitala Toscanei, este un mare centru artistic $i un monument al Rena$terii, perioada In care a avut lac revirimcntul artistic $i cultural [II Europei, 208. Ora~ulfamiliei MediciNici una dintre puternicele dinastii care au guvernat in trecut Florenta nu a influentat soarta o~ului ~i a intregii regiuni ~a cum a fiicut-o familia Medici. plcndoarea Florcnlci caSora~31 artei se leaga in marc masur5. de numcle familici Medici. care se bucurii $i astazi de respect. Dc la jum:itatea sccolului XV $i pana 13 moartea ultimci rcprezenmnte a familici, in 1743, aceasla dinastie influenlii a guvemat ora$uJ. sporindu-i bogalia rnaterialii $i cuhurala. Primele b3.nci man dateaza inca din secolul XIII, iar mareda de aUf ("orinul), biituta din anul 1252, ern cunoscuta in imrcaga Europa.CE MERITA VAzUT CalcdraJ., 'ilelc h:dt":l. Bi.. . cm::a San I orcIlLO. Gakria lilliLi. Baptl h:numul San Gloanni.Palatul Slb'Twria. PonlC Yf.'Cchio. Galeria cademiei. numcroasc aIle biscricl~ipalate.-_...CLIMA Tcmperat3 umeda. Temperatura medic atmgc +5 T in ianuaric Si +11 C in iulie.Ponte Vecchio (Podul Vechi) cstc {nimas d.1torita slIprastructun'" sale bizare.iluSlrol numele $i-o pierdul rapid stralucirea, iar in 1743, 1ain 1434. Cosima de Medici a preluat putcrea in Florenl3 .$i. datorila averii sale uri~. a devenit con dudilorul reconteslat 31 ora~ului,aceslea,dC$i nu a indeplinil niciodatii vrcomfiretiamoartca Mariei Ludovica. ultimareprezcntanta a familiei, desprc S..:colclc X"' ~I XIl; hacicnd.1 dm bla ~1ujcrcs). Cozumc1.(Ciudad Blanca).MeridaProgre~.1onumcnlelc de mlero:" arhcologic ell: 1" Chichcn It7.l. Cuba. Jaina. Kabah. Lnbna, Uxmal. Tulum."- nde via{i cornert eu obieete aniZ.1n:llc.1547, dupa cllccrirea Yucatanului, spaniolii au pus stiipanirc pe intregul Mexic. Cea mm importanta civilizalie din peninsula intrase de mull in declin. inca din anu! 300 d.Ch., populalia Maya folosea 0 scricrc ~i un calendar proprii iar iotre secolelc IV-X existau aid eel putin 110 centre polilieo-religioase, pliisandIPESCURT Structura: peninsula este divizatii intre Irei stnte ale Mexieului (Campeche. Quinlana Roo ~i Yucatan) ~i cele doua tari vecire. Guatcmala ~i Belize. Limbi: spaniolii (limba oficialii in Mexic), englezii (Belize) ~i dialeetele maya~e Religia: ealolicisl11 ~i diverse credinle precolumbierc Celc rnai mari ora$C: Campeehe, Chetumal, Merida Ape: Hondo, Usumacinta. Port: Progrcso Aeroporturi: Caneun, Meridaill Chic1len ltza. may.1~ii au ridica/ tumuri care se presupune cil sluje,1u observaliiJor aSlronomicc.CE TREBUIEsA $TITII. Piramida "EI Castillo" din Coba (Quintana Roo), eu 0 ina1lime de 42 de melri, eSle cea mai inalta conslTIlctie maya~a din Yucatan eonservata pana astiizi. 2. Ora~ul monumental Chichcn lu:a este rczultatul integrarii civilizaliilor mayasa ~i toltcca. 3. Peste 12 milioane de indieni ~i-au pierdut viata ca urmare a invazici sp.1niolc din anii 1519-1570. 4. Maya~i emu meste~ugari priecpuli. Ei iSi acopereau locuinlele eu aeopcri~uri in forma de trcptc, suslinute de bolli si aveau cunostinlele rceesare eonstruirii de cdifieii inalte de caleva etaje. 301. MEX 27YUCATAN HARTA FIZICAGolfu/..Mexic-."..,.".,-'---.-le....,.".,.....YUCATANG. Campeche--ClIenUon.QUINTANA I.---."..,....,.CAMPECHE-Orilldlorro,I BELIZEGUATEMALA.....'--Piidurea tropicalii umedii, mla$tinile intinse $i ora$ele misterioase ale maya$ilor reprezintii numai un aspcct al Yucatanu/ui. Peninsula, impiirtitii imre Mexic. Guatemala $i Belize, adiiposte$te to/adatii plaje $i slaliuni (precum [aimosul Cancun), care alrag valuri de turi$ti.~100000"1Dc50000-10000010 0DlI 50 OlIO_10 000 de lac--..- ... -..---~20D 50D 1000 .. 302. YUCATANMEX28La hotaruJ dintre continente Peninsula Yucatan, acoperitii de pMuri tropicale, ii datoreaza farmecul izoliirii sale naturale. Aici s-au dezvoltat nu numai una dintre cele mai vechi ~i remarcabile civiizatii umane, dar ~i un univers cu flora ~i fauna unice ~i diversificate.cuMA Clima ecuatorialU umcda in Sud $i Iropicali1 in Nord. Tcmpcraturile medii anunlc: in Chetumal +24C. in Cozumcl +25C, in Merida +26C. Sczonul ploios lire din mai pani'i in scptcmbrie.in plctcfe din Yubtan te intampma 0 rulnarn/a fcem: de culori.YUCalan a1rage numcro~i turi~li din America de Nord.ocelotilor, a jaguarilor ~i a pumelor, a pasarilor namingo ~i colibri, prccum ~i a crocodililor. $Crpilor ~i papagalilor. Toru~i. turi~lii nu soscsc aici numai de dragul norci ~i faurci cxotice. Ei sum atra~i, in cgala miisurii, de esligiile de piatr.i a doua chilizatii americare timpurii: maya~a ~i lolteca. Maya~ii s-au stabilit inaceastii regiurc incepand din anul 2.000 LCh. iar stalul lor a alins opogcul dczvoharii inlre anii 300 ~i 900 d.Ch. Dc atunci dalcodi mUl1uriilc cxistcn~ei lor, rnspanditc in inlrcaga peninsula. Ccntrclc clllillmic de la Chichen Itzit. Iz.'unal, Dzibi1chmun. Uxmal, Kab:ih, Sayil ~i Labna sunt 0 dovada a progresclor atinse de accasta civilizalie indiana. in Yucatan s-au paslrat ~I unne interesanle ale epocii coloniole. in secolul XVI, ciilugarii franciscani au conslruil aici biserici ~i manastiri opulentc iar ~intele luxoosc ale planlalorilor spanioli sunt un simbol al bogallei cuceritorilor.nmi ales datorita nalurii sale unicc. Jungla densl, SilllillO pc un plaloll calcaros, cstc inconjunllii de plaje lungi de kilomctri, ell lagurc ~j mla$lini aeaperile de mangrove. Natura din Yucatan sc dczvoltfi de peste 100 de milioare de ani intro izolarc aproope lolala. Dc accea.nom~ifauna se deoscbcsc simitor de spcciile care se rcgascsc in rcgiunilc adiacente. Botam~lii au numaral aici peste 8.000 de spccii de plante. 1.200 de spccii de fluturi $i 600 de specii de pasari (mai multe decat sc regasesc in intrcaga Luropa). Peninsula cstc patrinSTATISTICA SuprafaJa: 180.000 km Populalia: 2.4 milio.1oc de locuilOri (dintrc care oproapc lreimc, indicni) eel mai inalt virf: 150 m0Merida. C:lpiwlil}~ucl/famIJlli IIIMcy;c: (nmzc de .1gavc. 303. PRY 1AMERICA DE SUOPARAGUAY Pa~unideasupra rauJui PapagaJuJuiAgricultura este piatra de temelie a economiei Paraguayu/ui. Aceasta lara mica situata in interiorul continentului american este aproape necunoscuta in Europa. 304. PRY 2Camp de bataie al Americii de Sud,Paraguayul se eonfiunm pana in ziua de astazi eu eonsecintele istoriei sale zbueiumate. Doua treimi din populapa t3rii au pierit in timpul razboaielor sangeroase din secolul XIX.ECONOMIA Indu:.lria: erergclidi ~i a Icmnului. Agricultura: culruri de soia. debumbole. de trestic de 7.ahar. cre~tcrca .. itclor.eatea misiunii", a carci lungime mi'iso::mi 370 , , de km ~i cnre UI'C$tc capit3la P3rnguayului, Asunci6n, ell o~ul Encarnacion de pe malulraului Parana, treee pe hinga numcroase sate care l$i datoreaza existenl3 misiunilor C310licc fondate aici in secolele XVII $i XVIII.Ordinul iezuililor $i-a asumal sarcina c~inarii indienilor in anul 1609. Misiurea lor a creat un cvasistat cunoscut sub numele de ..Republica Guarani". Iczuilii audevenit conducatorii spirituali $i laicit protcjandu-i pe indicni de cxp[oatarea brutala din partea potentatilor spanioli. Consolidfind trcptat .,republica", iezuiii au ineercat sa sc elibcreze de sub dominatiaCspitJJlB PBrnguayul. Asunci6n. fn partca dreapui. Pa/awl Prczidcnlia/.CLiMA Tropicala in regiurea Chaco. subtropicala in regimca Panarena. Tempcmtura medic in Asunci6n: +17C in rcgiunile ccle mai reci ~i +27.5C in cele mai calde. Canlitatea anuala de prccipitalii: intrc 935 ~i 1.485 min.spaniola. in 1753, indienii Guarani s-au ridicat impotriva Spanici, sub conducerea misionarilor. ~-numitele r.izboaie guarareze s-au incheiat eu infr.ingerea ~i alungarea ordinului, care, in 1767. a fost chiar lichidat. Controlul colonial spaniol asupra Paraguayului s-a mentinul doar pana in anul 1811, cand a fost proclarnat5. independenta. Primele ~asc luni de libcrtate . s-au scurs sub scrnnul erist... lizarii statului, stabilitatii politice ~i dezvoltarii. Statui controla cconomia ~i era proprietarul pamanturilor. La inceputul anilor'60 ai secolului XIX, Paraguayului devenise deja cea mai avansati lara a Amcricii Latire.Razboiul dintre Paraguay, Argentina, Brazilia ~i Uruguay (1864-1870) a marcat 0 schimbare brusca in istoria lfuii. Connictul s-a incheiat cu infningerea Paraguayului, care a fost complet devastal ~i a pierdut doua treimi din populatie, precum $i 0 mare parte a teritoriului. Dc asemerea, invinsul a fast obligat sa phileasca comributii considerabile. Problemele larii au fosl agravate de razboiul cu Bolivia (1932-1935) pentru Gran Chaco. Cu toale ca Paraguayul a iC$it invingator, obtinand trei patrimi dintr-un tcritoriu vast, statui nu a reu$it sa-~i rcdobandeasca vcchca stabilitatc cconomica $i polilica.CE TREBUIE sA $TITI I. Menonilii sunt membrii wri sectc anabaplisle (rcoprolestanle).AC~liarecunosc numai taina bolezului (la varsta adult!) ~i a eubariSliei, se ghideazA dup3 reguli morale foone stricte $1 resping iemrhia bisericeascA, serviciul militar ~i instituliile statului. 2. Paraguayul estc unul dintre principalii cxportatori de erergie electrica, datoritA centralclor hidroelectrice de pc murilc Paraguay $i Parana. 3. in timpuJ razboaielor din anii 1864-1879, panA ~i copiii au participat la lupte. Ace$tia purtllu barbi false pentru a-I face pc dU$man sA creadii ca fOI1e1e de apamrc CPUiZ3tc ale Pamguayului sum incA numcroasc. 4. Dupa al Doilca R1izboi Mondial, mulli criminali de mzboi s-au refugiat in Paraguay. 305. PRY3AMERICA DE SUOPARAGUAY BARTA FIZICA.'" BOLIVIA,~---~,..... BRAZJL1A-1..ARGENTINA'-" palfl 100 000 lee.lnlre20.000-100OOOlee.sub 20 000 lee100200500mParaguayul, inghesuit fntre doi vecini putemici, Brazilia $i AIgentina, nu a avut 0 istorie u~oarii. in seeo/ul XIX, el a pierdut 0 mare parte a teritoriului in f.:1voarea vecinilor, dar a aparat $i a menfinut eea mai mare pane a regiunii Chaco in razboiul eu Bolivia din anii ']0 ai secolului trecut. in granirele actuale, campia Chaco ocupii majoritatca suprafetei (firii, doar la estexis/a"d un mie fragment dinPodi~ulBrazilian. 306. PARAGUAYPRY4Coloni!jtii gennani in savana ill tara indienilor trniesc astazi ~ii cuceritorilor spanioli i ai menonitilor sositi din Germania.CE MERITA VAzUT Asuncion. platoul or;cnlal, rodgoriile din apropiere deVil1arica. cascadclc IgU3l;U.PESCURT Sistcm politic: republica coostiluionala Cll parlamcnt bicameral; sistem pluripartit. Capitala: Asunci6n (550.000 loc., aglomcfilia urbani!. numara 1,6milioare loc.) Limbi: spaniola, guarani Religic: c~tinism (C3101ici ~j protcstani) Mo.ma: guarani Cele mai man o~: Ciudad del ESIC, Encamaci6n, Conccpci6na nord-est de Argentina, illtTe Bolivia ~i Brazilia, se anii mica republica sud-americanci. a Paraguayului. Numele tarii ~i al rautui sau principal provin:: de [a cuvanlul "paraguay", care inseamna ,.rnul papagalului" in limba iodieLnilar Guarani.in momentul de fala, gmpul etnic al indienilor Guarani a1catuie~te doar 2% din populatia l[lrii. Cu sUle de ani in urma, ba~tinaliii au ineepul sa sc amestece cu coloni~tii spanioli ~i eu populatia imigranta. Urma;-ii lor, meti~ii, rcprczinta astazi 95% din locuitorii tarii. Paraguaylll este, alaturi de Bolivia, a doua lara din America Latina lara ie~ire la marc. Partea vesticfi a Paraguayului este ocupata de Campia Chaco, vasta ~i joasa, acoperitii de paduri de eopaci pretio~i (Quebracho ~i Lapacho) ~i de savane. Mla;-tinile ;>i ballile, aparutc ca urmare a numeroasclor rcvars,1ri ale fluviului Parana (unul dintre cele mai mari fluvii din America de Sud) ocupa ;>i cle suprafcle intinse. Partea de est a Paragliayllllli cuprinde Podj~ul Parana (eu imllimi imre 300 ;>i 600 de metri), care este subdiviziune a "intinsului Podi~ Brazilian. La orele amiezii, eanieula devire mat de insuportabilii incat oriee urma de viala dispare in Paraguay. Aici se llicreaza dimireata ;-i searn.Rcprezentanfii putin IIumero$i ai indiclliJor Guarani locllicsc pe nJaluJ fluviuJui Paraguay.insaval'M;~le vaste din vestul lariiere~tcrea vitelor ocupa un loe important. Agricultura ramare un clement de bazii aJ economiei pana in prczcnt. La temelia acestcia stau proprietati1e enorme care se intind pe sute de mii de hectare. Cei aproximmiv 15.000 de erescatori de animale sunt menoniti, originari din Gennania. Ace;>tia au sosit in raraguay la incepUl'U1 secolului XX. Unna~ii lor i;-i due viala eu 1110destie ~i sarguinla.STATISTICA Suprafata: 406.752 km Populapa: 6 milioarc locuiloriDensitatea populapei: J5 Joc.'kmCompozipa etnicA:~::::::c:u aburiQI cele din .. Pueno Caudo. .~Wll bioi _ in Pora,uay ,.transportuIlemnuluJ.mcti~i (95%), indicni (21)1,,). albi (mai alcs gennam. 2/1/0). ll:,;illtici (l~a)Spcrant3 medic deiata: 77.5 ani pcntm fClllci. 72.3 ani pentm barbali Infrastructura: drumuri (29.500 km). linii de calc fcrat,i (441 km) Structura admiOlstrati3: 17 depanalllcnte plus distrietul capitaJcieel mai inalt van: Caaguazll (700 III in Cord. de Caagua7u) Grani~: eu Argentina (1.880 km). eu Bra7ilia (J .290 km). eu Bolivia (750 kill) 307. AUSTRALIA OCEANIArINSULELEHAWAllgradinile PacificuluiArhipelagul Hawaii are cea mai interesanta vegetalie. Flora cre$te ;n ritm rapid; c1ima favorizeazii cultivarea trestiei de zahiir, una dintre principalele surse de venituri ale arhipelagului.SUA 1 @ 308. "Insulele Sandwich" Datorita pozitionarii lor, intre America ~i Asia, multa vreme, Insulele Hawaii au fost obiectul fanteziilor marinarilor ~i conchistadoriJor. in anul 1786, a ancorat aici capitanul francez La Perouse.ECONOMIA Planl311i detre.. tiede Ulh1I.rIndustria 7..aMrului ~i alimentanlTurismul Bazc militare1 n anul 1778. James Cook a descoperit Insulelc llawaii $i Ie-a dat denumirea de ..Jnsulelc Sandwich". Cook a intuit marele avantaj al aceslOr insule pcntru comctl. dar ~i pcmru navigalie. PcIalunci cxislau pc insule mici state libere asupra dirora domnea. in anut 1811. rcgele Kamchameha I. Nolla ani mai taniu, ajungeau aid primii misionari catolici ~i. odala cu ei, civili7..alia europcana care a sprijinit culturile locului. Mai apoi, au sosit coloni$ti albi, care. cu ajutorlll agricultorilor chinezi $i japonczi angajati, au cultial trestie de 7..ah1ir $i ananas. in limpu1 razboiului americano-spaniol din 1899, Statele Unite au anexal, tara ceremonial. regatul Ilawaii servindlllc mai ales ca pozitie strategicli. in anul 1959, Insulele Hawaii au devenit al 50-lea stat al SUA. Dellumirea de Hawaii este de originc polinezian1i $i inseamna .. pamantul patriei". Locuitorii bi'i$tina$i ai arhipelagului aproape coli nu mai exisli'i. Populatia de origine polineziana reprezintA 200/0 dintre locuitorii arhipelagului.Zgiirie-nor;i $; hOlelurile tlu sch;moot peisajul virgin 01 Jlirmulu;CE MERITA VAzUT PlaJch: ~l Hlkanii. SWh.: Carllol. RO)al J.latl'iOleum. am.:nCJn ..Anzona'cpa~a ~aporulUlcuMA Umcd.. la sud - tropical!. 13 nord - bland1 ~i placuLl. 'iroplC3 bale vantul. Tempcraturi: in ianuarie de 13 +17' C 13 +26' C. in august de 1a +20" C 13 +28 0 C.CE TREBUIEsA ~TITII. Americanii au denumit Hawaii Aloha State. Aloha Inseamna dragoste, fcricire, dar $i bun-venit. 2. Pearl Harbor, baza navall! militarn din apropiere de Honolulu, a fost atacat! de japonezi la 7 decembrie 1941. in unna aeeslUi alae, SUA au decis sa intre in eel deal doilea rhboi mondial. 3. in limba vorbit! in Hawaii, Honolulu Inseamoa golfullini$tit. 4. Din punct de ... edere geografic, lnsulele Hawaii fae parte din grupulde insule polinezicne - grup de insule situat la est de Austrnlia, Noua Guince $1 oua Zcelanda $i la vest de oontinentul american. 309. AUSTRALIASUA3$1 OCEANIA"""HAWAll10HARTA FIZICAK ... u ... ,}/Hawaii o ....... u.(SIII"lt L.all" .1" Amtrldl)-- ! ..0;...... ~"-yo..u ..uMOLOK .................. _.......!...:.....M....-....... ~,.-~ ... ..-.Oceanul KAHOOLAWI:HAWAIIHAWAII......"'''- ......--10-... .....~.-Pacific.....-- . ,=1'"-c" .,..localitali: ----peste 100 000 locultorisvb looooolocu,toric=:::JParcul nallOOal- - Drumuri"'" importante..200Arhipe/agu/ Hawaii se compune din inside de nalUri diferite: opt dinlre ce/e mai imporlanle au 10 origine vu/canii submarini, iar J24 de insule mici sunl formate din corali. l11sulele Hawaii sUnllerilOriu 01 Slalelor Unile ale Americii $i, in acela$i limp, eel mai alracliv leriloriu din lume. chiar dadl vulcanii dil1 arhipe/ag 1111 sunl dejiniliv slin$i.. 310. ARIllPELAGUL HAWAll perla Oceanului Pacific Insulele Hawaii sunt eontrafortul Statelor Unite ale Americii in Oeeanul Pacific. Turi~tiidin intreaga lume suntatra~ide plajele de vis, stralucitoare, altadatazbuciumate de vuleanii in stingere.STATISTICA Insulele Hawaii. datorita naturii lor, SUllrllrlllll: 16.760 km2 POpUhlill: I.::! mil. Den~illllt'llIWpu!llliei: 65.5 loc, kmlC'ta mai IIUlre altilUdinc: Maun" l.ea (4205 m)Fora dill Hawaii in cosfllmllltradiriollal ell floriHawaii, al cincizecilea stal al SUA estc situat in Pacific intre paralelele de 18 ~i 20 grade latiludinc nordica, la 0 distanlu de aproximmiv 4.000 km de San Francisco.a plajelor, nl! se deosebeau IIlUIt de ahe insule polineziene, pana dind au apan!t zgarie-norii ~i lanturile hoteliere. Plaja Waikiki bate toale rceordurile in domeniul mliititlidinii hotelurilor. Eeonomia s-a dezvoltat in trei dircclii: agrieultura, turism ~i baze militare. Insulcle Hawaii Sllnt eel mai mare produeator de ananas din lume ~i eel mai mare furnizor de zahar din SUA. Datorita plajelor intinse ~i a valurilor ina ltc, arhipelagul este un adevarat rai rentn! amalorii de surfing. Din punet de vedere militar, arhipclagul Hawaii este baza militaril nord-americana eea mai apropiati'i de continentul asiatic, in dircctia vcstiea. Banii cheltuili de marinarii americani. cantonali in unele insule (inaccesibile turi;;tilor), sunt 0 sursi'i irnportanta de venit.PE SCURT Capitala: Honolulu (pc insula Oahu) Lirnba: engleza Moneda: dollirul american Rcligia: cI'C$linaArhipclagul cslc campus din opt insllic principalc (Hawaii. Oahu, MauL Kauai, Lanai. Molokai, Kahoolawe ~i Niihau) ~i inca 120 de insulc mid. co lane de corali. Inslilcle au lual fiinla ea unnarc a activitatii vulcan ice.Celc rnai irnportantc ora~: Hilo. Waimcra. KaunakaklliSmoglll stelaI' II/conjoard SteOlm Polarli In bf.l=a obsermtorului astronomic de la }"JamUl Kea.in Hawaii existii incl; 11I111(i vulcani llCti~'i 311. SUA5WASHINGTON Inima unei superputerilata semnul distinctiv al Washingtonului: cupola Capitoliului, in varrul careia troneaza Statuia LiberIa/ii, Piatra (Ie tcmelia a cdificiului a fost EI$czatii de GeorgeWashington, in 1793. 312. SUA.-6----===Ora~ulprimuluipre~edinteIn 1776, cilnd Congresul Statelor Unite a declarat independenta fata de Marea Britanie, statului nou creat Ii lipsea numai0capitala pe rnasura.CE MERITA VAzUT elba Alba (....'C. XVIII.XX). mUJ"cc1c 'ational Gallcl') of An. (care al.l;)llO~I~le capodo~re ale lui Boticclli ~i Rafael. ale mal.~trilorflamanzi ~i olandc7i. nle lui LI Greco ~i Gaugnin). Srnith!'>Onian Institution. National luscum of Ijuilding An.!'o (capodopcre ale arhitC'Cturii). alional lusewn of African An.. Hulocau:>t lll......-um.STATISTICA Suprafata: 151.) kInPopulatia: 5"Y:!.OOO d..: loculton (dllllr..: care apro"i.imam bO'! afroamcri(ani) Crqterea demograficl.: n.(r1o Venitul pc cap de locuitor: 2X.659 LSDCapita/a tarii i$i tragi: denum;re:J de 13 nurnell: primuJui p~inre 31 State/or Unile. George Washington.Dupa cUtiva ani, oamcnii politici din nOll inliin{ulCle State Unite s-uu saturnt satot riitaceasca de colo pfma colo: scinlrurcau cand la I)hiladelphia. cand 13 cw York sau 13 Annapolis. A$U nu sc mai putca. Era revoic de 0 capitala, cat mal cunind posibil. Situaia ~ia gasil rezolvarca in anul 1793: omul care a dar numclc sau nouilli ora~, a 3$ezal piatm de tcmclic sub Capitoliu. George Washington, comandantul suprcmal armatei americare. care a decis So.1r1a riizboiul deindcpcndcnllicuMA Tcmpcrat3. Veri secctoase ~i adesca foorte fierbinli: mercurul tcmlOmctrelor poate urea pana In +41"C. lemile sunt foarte geroasc. cu tcmpcrmuri sub _26C.invingfmdu i pc cnglczi la Yorklawn. in 1781, nu a apllca! ins.."i sa 4guvcrnct:c din noul sediu prczidential - Casa Alba. EI a murit eu lrel ani inainte de finalizarea eonslruetici. Washington a sdipal reatins din riizboiul civil american. De aici au pomit, in anul 1862. scmnaledecisive in favoarea eliberarii populaliei de cu10are. in preZelll. aproapc 60% dimrc locuitorii Washinglonului Sunl afroamericani. in anu1 1974, un politician de euloare a fost ales ea primar al o~ului. umele sau era Walter Washington...CE TREBUIEsA $TITIJ. in Washington se and Biblioteea Congrcsului. infiin13tli in anul 1800. accasta este una dintre cele mai mati bibliotcei din lome: iubilorii de cane au Ja dispozitie aici 90 de milioare de titluri. 2. Lincoln Memorial atrage anua1 sule de mii de vizitatori. Figura p~intelui asasinal in 1865 se bucum de 0 popularitate imensA printre amcricani. 3. Primul aparat de zbor construit de fratii Wright poote fi admirat In National Air Space Museum. 4. in lInul 1963. Martin Luther King a fost in fmnlea m~ului non-violent sprc Washinglon. la care au participat 200.000 de apar.itori ai drcpturilor omului. 313. SUA 7rWASHINGTON PLANUL ORA$ULUlin eentrul Washingtonului sum situate prilleipalele institu!ii de stat $i eulturale, preeum sediul pre$edimeJui (Casa Alba), edifieiul Congresului, Biblioteea Congresului, doua universitei(i, IlUIncroase institute $tiinrifice, galeri; $; I11uzee. Cat1iereJe unde Jocuie$te popula/ia de euloare oeupa partea estiea a ora$ului. Popula/ia alba loeuie$te in partea nordiea $i vestiea a Washingtonului, precum $i in zonele suburbane. Washingtonul euprinde totodata numeroase terenuri verzi $i pareuri (eel mai mare - Roek Creek Park, eu un amfiteatru $i 0 griidina zoologiea - a fost infiin/at ill anul 1890). Pe malul vestie al raului Potomac (in statui Virginia) se ana eimitiru/militar Arlington National Cemetery preeum $i Pentagonul - sediul Departamentului Apaflirii $i em1ierul general al armatei Statelor Unite. 0 patte din c1adire a fost distrusa la II septembrie 2001, inunna ataeului terorist in eare un avion s-a priibu$it peste Pentagon. 314. WASHINGTON8Capitala in slujba democratiei Planul capitalei Statelor Unite a luat n~tere la st1iritul secolului aI XVIII-lea, pe masa unui proiectan!. Astiizi, locuitorii Washingtonului nu au nici un dubiu ca proiectul, care a fost dus la indeplinire, a fost bine concepu!. lune! cand doi americani sc intalresc pentru prima dma. prima intrebare se refern, de obieci. In statui de unde se trage interlocutorul. Locuitorul Washingtonului arc ca~tig de cauza in accasta chestiure banala. Accasta pentru ca Washington D.C. nu apartine niciunui stat. Statulul apanc al ora.$ului Districtul Columbia - are mdacini istorice. Parintii Fondatori ai Stalclor Unite au dccis en acesl district federal. guvemat de Congrcs, sa nu imrc niciodati'i sub administralia TCunuia dinlfC state. Pami in ziua de astiizi nu a surveni! niei 0 schimbare in aceasla problema.ACasa Alba. scdiuJ p~intclui Sla/clor Unite.PE SCURT Capitala Statelor Unitc ale Amencii GmniJelc Wasbingtonului coincid cu granilclc DistriclUlui Columbia Situare: intre statele Maryland $i Virginia Morcda: dolarul amcriclln Rcligia: in majorilnlc prolestanli Aeroponuri intcmalionalc: Dulles. Baltimore's Friendship Washingtonul. construit confonn planurilor lui P. Ch. L'Enfant. este 0 metropoJa desemnata sa reOecle camcterul statal al acestci societati democrat icc. Totul arc aiddimcnsiuni exagcmte: piete uria$C. striizi $i bulevarde prea lungi $i prea late, ideale pcnlru orgnnizarca de mar$uri, demonstralii $i mitinguri. Pana in ziua de astlizi, prc~intelc Statelor Unite parcurgc distanta dintrc Pennsylvania Avenue $i Capitoliu pcntru .. depure juramant pc constitulie. in fata impunatorului sediu al Congresului. Construircn de zgarie-nori este intenisa in Washington, pcntru a nu umbri Capitoliul (sediul Congresului), vizibil de prctutindeni. Capitoliul cste punctul central al o~ului. imre acesta $i Casa Alba se intindc splendida promenada .,The Mall". Pe ambcle lalUri ale vastei peluze se ridici'i muzee, asemeni briliantelor dinlr-un colier. Elc adaposlesc capodopcre reprezentand toatc curentc1e artistice imaginabile. Pentru americani, The Mall cstc pur $i simplu ..salonul natiunii".ECONOMIAWBshingfOnu/ .1bundiJ in monumcntt::reprezcIltJl/i'c. statui $; cditicij. 8$.1 cum sc CU;tlC capilalci St.1lclor Unitc.Washington: centru adminislrativ' al S A (in instituiile dc Slat lucfl:3.d peste 350.000 de persoarc). Important centru univcrsitar ~i ~timtjfie (7 Ulllcrsitati. renumllC instltutc de ccrcctan: $i laborntoare). Turi..m (Iocul palrU in lume ca dcnsitate a hotclurilor): 18 milioa~ de turi~ti anua!. majorilatea cetaleni americani. Statele Unile. Agricullurn: eel mai marc producAtor de ccrcalc ~i de carre dc vila (al:ilUri de China). Rcsurse naturale: argint. cupru. fier. petrol, dlrbUl:. Industria: de tchnologii modcrre. illfonnaticil.. cQsmica, nuclcar.i, de aUlomobilc, clcctronica (compulcrc). militara. 315. SUA9 usALABAMA Inima SuduluiDig pc Lacul Marlin, Alabama 316. Aici a activat Martin Luther King Locuitorii Alabamei sunt IDandri de rolul jucat de statullor in istoria ~i in dezvoltarea relapilor sociale in Statele Unite. Aici a luat n~tere mi~carea pentru drepturile civice ale populatiei de cu1oare, la conducerea ciireia s-a atlat Martin Luther King. a I decembric 1955. in Montgomery, ~fcn.J.I unuia dintre autobuze Ie-a ecrul cclor pmru pasagcri de culoarc saLclibcrcze locurilc rczcrvmc pcntru albi. Rosa Parks, 0 croilorcasa de culoare de 42 de ani, a rcfuw!. invirtutealegilorsegrcgationislclocale, ea a fost arestatli $i con damnatii la plata urei amcnzi. in replica, lidcrii locali au indemnal populatia de culoarc sa renunte 13 transportul Cll autobuzul. Boicotul a tinut peste un an $i s-a inchciat door atunci cand Tribunalul Suprcm a inlcrzis segregat1a rasiala in autobuzc. Acti~ a fost coordonata de un comilet special infiinlat. in frun-tea ciiruia s-a anal pastorul MartinMartin Luther KIng in timpul unui mlJJl de protest imporriva discrimin3rii rasiale in Montgomery. Alabama (SUA). secolul XX. 17/3.1965.Luther King. Activitiiti1e pacifislcale nou-infiintatci Congrcgalii a Conducatorilor C~tini ai Sudului (printre allele, faimosul ma~ asupra Washinglonului din mai 1975) au condus la adoptarca lcgii rcfcriloare la drepturile cetatere~ti, prin care se abolca segregalia rasiali'i. in accla.$i an, King a primit Premiul Nobel pcntru Pace, iar patm ani mai tarLiu a murit asasinat de un rasist alb.Locuitorii de culoarc rcprczintfi 0 patrimc din populatia Alabamei. in secolul XIX, aici au fost adu~i mii de sclavi de culoare ca 5