GRUPUL COLAR MIHAI BUSUIOC, PACANI

ARGUMENT

Odat cu dezvoltarea tehnologiei, calculatoarele devin i ele din ce n ce mai performante. Multe dintre ele produc sunete, citesc Cd-uri i prin intermediul microprocesoarelor performante permit comutarea rapid ntre programe. Mai mult, n zilele noastre poi asculta vocea calculatorului mult mai uor, innd cont de diversificarea dispozitivelor audio.Am ales aceasta tema axandu-ma in principal pe pasiunea mea, muzica. Mi se pare fascinant modul in care aceasta ajunge la noi, prin diferite cai, gasindu-ne si in cele mai indepartate locuri. Si cum secolul XXI poarta numele de secolul informatiei, am incercat, incet-incet, sa obtin cat mai multe detalii si lucruri interesante despre puterea sunetului, viteza acestuia si modul in care se propaga.

Stand in fata calculatorului, am constatat ca nu stiam mai nimic despre sunet. Multi probabil ca il definesc ca fiind ceva ce aud. Dar lucrurile nu stau chiar atat de usor, ele complicandu-se in momentul in care tu incerci sa aprofundezi, sa descoperi lucruri noi. O prima intrebare pe care mi-am pus-o a fost Ce este sunetul? iar variantele de raspuns au fost multe. Cea mai usor insa de inteles este aceasta : Vibratiile corpurilor materiale se propaga prin aer ( in general prin orice alt gaz), si ajungand la ureche produc senzatia auditiva pe care noi o numim sunet.

Trebuie sa mentionez insa ca nu toate oscilatiile receptionate de ureche sunt percepute auditiv. Obiectul acusticii il constituie studiul producerii si propagarii sunetelor, ingloband aici nu numai vibratiile auditive, ci si pe cele care nu produc senzatie auditiva, cum ar fi ultrasunetele. Vibratiile produse intr-un punct al unui mediu elastic se propaga in acel mediu din aproape in aproape sub forma de unde.Exista numeroase mijloace, cu care putem produce sunete, mai ales in domeniul audibil. Cele mai intrebuintate sunt: diapazoanele, fluierele, si coardele vibrante.

Dupa cum bine stim, perceperea sunetelor de catre om se realizeaza prin intermediul urechii. Sub actiunea unui sunet de inaltime data, vibreaza anumite fibre, excitant terminatiile corespunzatoare ale nervului auditiv, care, la randul sau transmite excitatia la creier. Se constata ca frecventa sunetelor este cuprinsa aproximativ intre 16 Hz si 20000 Hz. Aceste limite variaza insa de la persoana la persoana , si in general, cu varsta, astfel la aceeasi persoana limita superioara scade. Revenind la muzica, formata bineinteles din sunete si note muzicale, pot spune ca modul in care aceasta ajunge la noi constituie un element foarte importat. Depinde foarte mult de dispozitivul audio detinut. Daca acesta este unul performant, atunci sunetele ajung la noi neschimbate, naturale, iar daca dispozitivul este unul nu foarte reusit, atunci sunetele sufera schimbari si nu ajung la noi asa cum ar trebui.Dispozitivul audio este un ansamblu de piese legate ntre ele ntr-un anumit fel (de obicei imobil) i care ndeplinete o funcie bine determinat ntr-un sistem tehnic.Acestea fiind spuse, sper ca lucrarea de fata sa fie un document informativ pentru cei interesati, la fel ca si mine, de domeniul sunetelor, a dispozitivelor audio i a plcilor de sunet. Mai mult, sper ca ideile punctate aici sa aiba o reala importanta in descoperire unor lucruri noi in aceste domenii.

CUPRINSArgument..........................................................................................................................1

Cap.I PLACA DE SUNET .41.1 Caracteristici...............................................................................................................41.2 Funcionarea.............................................................................................................11Cap.II INSTALAREA PLACII DE SUNET .................................................................162.1 Conectarea adaptorului la placa de sunet .................................................................16

2.2 Instalarea adaptorului ...............................................................................................17

2.3 Conectarea boxelor la PC si finalizarea instalarii.....................................................182.4 Remedierea problemelor legate de placa de sunet ...................................................18

2.5 Conflicte hardware ...................................................................................................19

2.6 Rezolvarea conflictelor hardware .............................................................................20

NORME DE PROTECTIA MUNCII ............................................................................21

CONCLUZII ...................................................................................................................23BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................24

Cap I Placa de sunet1.1 Caracteristici. Sunetul este un fenomen fizic neles ca o variaie rapid a presiunii aerului.

Deplasarea unui obiect creeaz n faa obiectului o zon de presiune ridicat, iar n spatele acestuia o zon de presiune joas. Presiunea ridicat mpinge aerul n toate direciile, dup care aerul se mprtie i presiunea scade. Simpla mutare a unui obiect creeaz un curent de aer. Sunetul apare atunci cnd obiectul este deplasat cu vitez mare, ntr-o micare oscilant.

Pentru a se propaga, sunetul are nevoie de un mediu de transmisie. Viteza acestuia nu depinde de obiectul deplasat, ns depinde de densitatea aerului (sau a mediului de transmisie). Cu ct densitatea este mai mare, cu att este mai mare viteza sunetului iar intensitatea scade o dat cu distana, pe msur ce tot mai mult aer intervine n ciclurile de comprimare-decomprimare.

Corpul omenesc posed un mecanism numit ureche, care detecteaz variaiile de presiune sau undele sonore. Acesta este un dispozitiv mecanic, un convertizor reglat s reacioneze la variaiile de presiune care creeaz sunetul.

Pentru a manipula sunetele, PC-ul are nevoie de o form convenabil, corespondenta sunetului din electronic denumit componenta audio analogic, care folosete semnale electrice pentru a reprezenta intensitatea undelor acustice. Aceste semnale sunt transformate n interiorul PC-ului n semnale audio digitale, compatibile cu microprocesoarele, cu alte circuite digitale i cu sistemele acustice.

n plus, calculatorul poate genera propriile sale semnale digitale prin procesul denumit sintez. Pentru a reface sunetele iniiale din aceste semnale digitale se utilizeaz un circuit propriu audio denumit plac de sunet care include convertorul digital-analogic i un amplificator (conine un fel de sintetizator).

Ultima etap este de a transmite semnalele convertite la difuzoarele externe, care le transform n unde acustice.A. Componenta audio analogicaSunetul este un fenomen analogic, cu dou caracteristici de baz: intensitatea (amplitudinea) i frecvena care variaz ntr-un domeniu foarte mare de valori.

Frecvena se msoar n hertzi, domeniul frecvenelor recepionate de om fiind 20 la 15000 Hz sau chiar 20000 Hz.

Frecvenele joase corespund notelor de bas, iar cele nalte sunetelor ridicate, stridente care compun tonurile superioare din muzic. Frecvenele joase au lungimi de und mari, de ordinul a 3 m pentru notele de bas mijlocii i ceea ce permite ocolirea uoar a obiectelor i umplerea unei camere cu un singur difuzor. Auzul uman nu este sensibil la frecvene joase, deci sursa frecvenelor joase nu poate fi localizat uor, ceea ce permite proiectanilor utilizarea unui singur difuzor pentru frecvene joase, denumit subwoofer.

Amplitudinea descrie intensitatea sau puterea sunetului i este denumit nivel de presiune sonor. Pragul auzului uman este de 0,0002 microbari, adic 1/5.000.000.000 din presiune atmosferic normal, urechea uman fiind un detector foarte sensibil la variaiile de presiune.

Decibelii sunt utilizai la msurarea nivelului intensitii sonore. Unitatea de baz este belul, denumit dup Alexander Graham Bell, dar uzual se lucreaz cu decibelul, care este de fapt o relaie ntre dou valori msurate.

Un bel este raportul dintre dou puteri exprimate n form logaritmic de exemplu, o surs sonor puternic are 1 watt, iar una mai slab un miliwatt, ceea ce duce la un raport de 1000:1. Logaritm din 1000 este 3, deci relaia este de 3 beli sau 30 decibeli adic un watt este mai puternic cu 30 decibeli dect un miliwatt.

Decibelii descriu cu aproximaie puterea sunetelor, pentru urechea uman un sunet de dou ori mai puternic nu are o surs de dou ori mai puternic datorit funciei logaritmice a auzului uman.

Pentru om, un sunet de dou ori mai intens trebuie generat cu o putere de 10 ori mai mare, ceea ce nseamn o cretere a nivelului cu 3 decibeli (log10=0.3beli=3

decibeli).

Cel mai rspndit la sistemele acustice este sistemul de msurare n dBm. 0 dBm=1miliwatt n circuitul de 600 ohmi.

Unitile de volul se msoar cu VUmetre, 0 semnificnd nivelul de 4dB peste 0 dBm.

Impedana: toate circuitele strbtute de curent se nclzesc, datorit caracteristicii numit rezisten, msurat n ohmi. Opusul rezistenei este conductivitatea, msurat n mho.

Opoziia circuitelor audio la fluxul de curent alternativ, sensibil la frecvena curentului se numete reactan. Suma rezistenei i reactanei unui circuit la o frecven dat se numete impedan.

Cnd impedana sursei nu corespunde cu cea adispozitivului destinaie se pierde putere electric. Adaptarea impedanelor este cea mai important problem la conectarea difuzoarelor. Dac un difuzor are o impedan prea mic poate genera cureni peste capacitatea circuitelor de ieire ale amplificatorului defectndu-l. La circuitele audio de nivel sczut mai important este voltajul semnalului, nivelurile de tensiune ateptate trebuind s fie identice pe circuitele conectate. Cele mai multe circuite de nivel sczut folosesc conexiuni de tip punte, n care o intrare cu impedan mare este conectat la o ieire cu impedan mic. Multe plci de sunet nu au dect ieire pentru difuzor. De regul pot fi conectate direct la ieirea AUX a amplificatorului stereo fr pericol de

suprancrcare a circuitelor datorit neadaptrii impedanei. Un amplificator de 1 watt cu o impedan de 8 ohmi produce 125 milivoli suficient pentru AUX care sunt ntre 100 i 150 mV.

Deasemenea, ctile au impedana de 600 ohmi, astfel nct se pot cupla fr probleme la ieirile difuzorului de 8 ohmi, utilizndu-se de fapt doar 1/75 din puterea semnalului.

Distorsiunea este o deformare mic a sunetului aplicat de amplificatoarele audio analogice i se exprim ca raportul dintre semnalele necesare dorite i cele nedorite, sub form de procent.

Cele mai bune amplificatoare sunt cele cu distorsiuni mici. Plcile de sunet produc mult distorsiune, mai atenuat la folosirea semnalului stereo.

B. Componenta Audio DigitalaDup ce semnalul corespunztor sunetului este transformat din forma analogic n form digital, putem spune c nregistrarea digital a sunetului transform muzica n numere. Placa de sunet analizeaz formele undelor sonore de mii de ori pe secund i atribuie o valoare numeric triei sunetului n fiecare analiz, apoi nregistreaz numerele. Reproducerea muzicii se face invers, numerele nregistrate regenernd semnalul corespunztor la intervale de timp egale cu cele folosite la analiza semnalului original, rezultnd o copie aproape exact a semnalului audio original.

nregistrarea digital este influenat de cteva variabile: frecvena cu care este examinat semnalul audio original, denumit frecven de eantionare i codul numeric atribuit fiecrui eantion.

Frecvena de eantionare limiteaz rspunsul n frecven al unui sistem, cea mai mare frecven la care poate fi nregistrat i reprodus digital fiind jumtate din cea de eantionare.

Sistemul audio digital pentru CD utilizeaz o frecven de 44,1 KHz.

Alte frecvene de eantionare sunt:

Rate (Hz) Application

5563.6 Apple Macintosh, lowest quality

7418.3 Apple Macintosh, low quality

8000 Telephone standard

8012.8 NeXT workstations

11,025 PC, low quality (1/4 CD rate)

11,127.3 Apple Macintosh, medium quality

16,000 G.722 compression standard

18,900 CD-ROM/XA long-play standard

22,050 PC, medium quality (1/2 CD rate)

22,254.5 Basic Apple Macintosh rate

32,000 Digital radio, NICAM, long-play DAT, HDTV

37,800 CD-ROM/XA higher-quality standard

44,056 Professional video systems

44,100 Basic CD standard

48,000 DVD, Audio Codec '97, Professional audio recording

96,000 DVD at highest audio quality

Rezoluia, numrul de bii dintr-un cod digital sau profunzime (bit depth), stabilete nr. de valori distincte ce pot fi nregistrate. Un cod digital pe 8 bii poate reprezenta 256 de obiecte diferite. Sistemele acustice de nalt calitate folosesc minim 16 bii pentru a micora distorsiunea i zgomotele.

Lrgimea de band pentru un semnal audio stereo se folosesc o frecven de eantionare de 44,1 KHz i un cod digital de 16 bii, ceea ce nseamn c trebuie procesai 150 Kb/sec, adic 9 Mb/minut.

Pentru a salva spaiu pe disc, plcile de sunet pot folosi valori mai reduse pentru frecvena de eantionare i pentru profunzime. Sinteza Hermann Helmholtz a descoperit c orice ton muzical este compus din vibraii ale aerului care corespund unei forme de und periodice. Circuitul de baz folosit pentru generarea frecvenelor, oscilatorul, produce un ton foarte curat, astfel nct sunetul pare ireal electronic, deoarece sunetele naturale nu sunt simple frecvene ci colecii de mai multe frecvene de trii diferite.

Generarea unui sunet presupune de fapt realizarea combinaiei corecte de frecvene, fapt posibil prin sintez.

Sinteza substractiv primele sintetizatoare au folosit tehnologia

analogic, create pe principilu sintezei substractive. Sintetizatoarele generau sunete cu ajutorul unor oscilatoare speciale, denumite generatoare de form de und, care creeau sunete bogate n armonici. n locul sunetelor clare ale undelor sinusoidale, ele generau unde ptratice, ca dinii de fierstru i alte forme intermediare.

Tehnologia digital aprut ca soluie alternativ, a fcut ca sintetizatoarele digitale s ofere un control foarte mare al sunetelor i posibilitatea de a crea sunete complet noi, nlocuind instrumentele muzicale foarte scumpe.

Sinteza aditiv opusul sintetizatorului substractiv este cel aditiv care construiete sunetele prin metoda cea mai logic alturarea frecvenel orce compun un sunet muzical.

Sinteza FM (cu modulaie de frecven) opereaz astfel: este generat o frecven sau sunet numit purttoare combinat cu o a doua frecven numit modulatoare. Cnd cele dou au frecvene apropiate rezultatul este o und complex.

Un sistem de sintetizare FM are nevoie de dou oscilatoare pentru producerea undelor sinusoidale, fiecare numit operator. Cele mai cunoscute sintetizatoare FM au 4-6 operatori. Totul ncape pe un singur cip, ceea ce duce la un cost mic de implementare.

Sinteza pe baza unui tabel de unde, numit i eantionare, folosete n loc de tonuri forme de und reprezentative pentru anumite sunete. Reprezentarea se face folosind forma de und exact a sunetului, toate formele de und ce pot fi produse de sistem fiind memorate entr-un tabellectronic. Dezavantajul este c necesit un spaiu mare de stocare a tabelului.

Tehnici avansate cea mai nou tehnic se bazeaz pe modelarea instrumentelor reale, n loc s descompun forma de und creat de instrument, se construiete cu aproximaie forma de und la fel cum o face instrumentul. Avantajul este un control sporit asupra operaiilor.

Sistemele audio n Internet cea mai mare problem este lrgimea de band, de ex o simpl conversaie 300 3000 Hz necesit 60 K/sec, mult peste posibilitile unui modem 33600. n plus Internetul a fost gndit ca o reea asincron cu comutare de pachete, utiliznd protocolul TCP/IP care nu poate transmite date izosincrone (transmisiile directe). Pentru aceasta se utilizeaz produse pentru prelucrarea datelor audio ca Internet Wave i RealAudio.

Comprimarea, folosit pentru a stoca mai multe sunete pe o suprafa a discului. Algoritmii de comprimare decomprimare sunt denumii codecuri. Windowsul 95-98 includ suport software pentru codecuri.MPEG utilizat de regul ca standard video, descrie i informaiile audio

ataate imaginii n micare. Sistemul su de comprimare este folosit pentru DVD.

Modelul de baz are 3 straturi, ce formeaz o ierarhie:

strat 1 32 448 kbii/sec optim 192 kbii/sec aplicat la Digital Compact Casette

strat 2 32 384 kbii/sec optim 128 kbii/sec aplicat la MUSICAM (Difuzare)

strat 3 32 320 kbii/sec optim 64 kbii/sec aplicat la DVD, sunete Internet

1.2 FuncionareaVocea din calculatorul tu care te anun cnd ai primit un nou e-mail este fcut posibil cu ajutorul plcii de sunet. De dinaintea apariii plcii de sunet, calculatoarele personale erau limitate la beep-uri dintr-un mic difuzor de pe placa de baz. Spre sfritul anilor 80, plcile de sunet au nceput s lucreze n calculatorul multimedia i au dus jocurile pe calculator la un nivel total diferit.

n 1989, Creative Labs a introdus placa de sunet Creative Labs SoundBlaster. De atunci, multe alte companii au introdus plci de sunet, iar Creative a continuat s perfecioneze plcile Sound Blaster.A. Anatomia unei placi de Sunet

O plac de sunet conine:

Un procesor de semnal digital (DSP) care controleaz computaiile

Un convertor digital-analog (ADC) pentru audio ce intr n calculator

Memorie read-only (ROM) sau memorie Flash pentru stocare de date

Interfa pentru instrumente muzicale digitale (MIDI) pentru conectarea echipamentelor muzicale externe (pentru majoritatea plcilor, game portul este folosit de asemenea pentru conectarea unui adaptor MIDI extern)

Jack-uri pentru conectarea difuzoarelor i microfonului, la fel i alte intrri i ieiri

Un game port pentru conectarea a unui joystick sau gamepad

Plcile de sunet curente deobicei se instaleaz n slot-ul PCI, pe cnd altele mai vechi i ieftine se instaleaz pe bus-ul ISA. Multe din calculatoarele din ziua de azi incorporeaz placa de sunet ca un chipset direct pe placa de baz. Aceasta las un slot liber pentru alte periferice. SoundBlaster Pro este considerat factorul standard pentru plcile de sunet. Aproape toate plcile de sunet de pe pia n ziua de azi includ cel puin compatibilitate cu SoundBlaster Pro. Deseori, diferite mrci de plci de sunet de la productori diferii folosesc acelai chipset. Chipset-ul de baz vine de la un productor de chipset-uri. Productorul de plci de sunet adaug diferite funciuni i programe pentru a putea diferenia produsele lor.Plcile de sunet pot fi conectate la:

cti

difuzoare cu amplificator

surs de intrare analogic

microfon

radio

deck cu caset

CD player

surs de intrare digital

caset audio digital (DAT)

CD-ROM

surs de ieire analogic deck cu caset

sursa de ieire digital

DAT

CD inscriptibil (CD-R)

Cteva din plcile de sunet foarte performante ofer ieiri pentru 4 difuzoare i o interfa de ieire digital printr-o muf. Pentru audiofili, exist o nou generaie de plci de sunet digitale. O plac de sunet digital este practic pentru aplicaii care au nevoie de sunet digital, cum ar CD-R i DAT. Rmnnd digital fr conversie de la sau ctre analog ajut s previn ceea ce este numit pierdere generaional. Plcile de sunet digitale au intrri i ieiri digitale, pentru a putea transfera date de pe DAT, DVD sau CD direct pe hard disk-ul din calculator.

n mod normal, o plac de sunet poate sa fac 4 lucruri cu sunet:

s reproduc muzic nregistrat, (de pe CD-uri sau fiiere audio, cum sunt wav sau MP3), de la jocuri sau de pe DVD-uri

s nregistreze audio n diferite formate media de pe diferite surse externe (microfon sau deck de caset)

s sintetizeze sunete

s proceseze sunete existente

DAC (controler audio digital) i ADC-ul (convertor analog-digital) aduc modul pentru transmiterea n i n afara plcii de sunet n timp ce DSP-ul (procesor de sunet digital) supravegheaz procesul. DSP-ul se mai ocup i oricare alt alteraie a sunetului, cum ar fi ecoul sau sunetul 3D. Din cauz c DSP-ul se concentreaz la procesarea sunet-ului, procesorul principal al calculatorului se poate ocupa cu alte treburi.

Plcile de sunet vechi foloseau sintetizator FM pentru a crea sunete. Sintetizatorul FM ia tonuri de frecvene variate i le combin pentru a crea o aproximaie a unui anumit sunet, cum ar fi cel a unei trompete. n timp ce sintetizatorul FM s-a dezvoltat pn la punctul n care sun foarte realist, el nu se compar cu sintetizatorul wavetable. Sintetizatorul wavetable funcioneaz prin nregistrarea unei mici pri din sunetul instrumentului actual. Aceast parte este cntat n continuu pentru a suna exact ca instrumentul nregistrat cu o acuratee incredibil. Sintetizatorul wavetable a devenit noul standard pentru majoritatea plcilor de sunet, dar unele mrci ieftine nc mai folosesc sintetizatorul FM. Puine plci de sunet le includ pe ambele.

Plcile de sunet foarte sofisticate au un suport mai mare pentru instrumente MIDI. Folosind un program de muzic, un instrument echipat cu MIDI poate fi ataat la placa de sunet pentru a-i permite s vezi pe ecran notele muzicale a melodiei tale.

B. Producerea sunetului

S zicem ca vorbeti n microfonul calculatorului tu. Placa de sunet creeaz un fiier audio n format wav din intrarea de date din microfon. Procesul de transformare a acelui sunet ntr-un fiier ce va fi nregistrat pe calculator este: 1.Placa de sunet primete n continuu, sunet analog (n form unor valuri) din jack-ul de intrare de microfon. Semnalele analogice primite variaz i n amplitudine i n frecven. 2.Software-ul din calculator selecteaz care intrri vor fi folosite, depinznd dac sunetul este mixat cu un CD din CD-ROM.

3.Semnalul analog n form de val mixat este procesat n timp-real de un convertor analog- digital (ADC), crend o ieire binar (digital) de 0-uri i 1-uri.

4.Ieirea digital de la ADC trece n DSP. DSP-ul este programat de o serie de instruciuni stocate ntr-un alt chip de pe placa de sunet. Una din instruciunile DSP-ului este sa compreseze informaia digital pentru a pstr spaiu liber. DSP-ul mai las i procesorului calculatorului s lucreze alte informaii n timp ce acesta lucreaz.

5.Ieirea din DSP este transmis n bus-ul de date al calculatorului prin modul de conectare a plcii de sunet.

6.Informaia digital este procesat de procesorul calculatorului i trimis ctre controlerul hard-disk-ului. Apoi este trimis pe hard-disk ca un fiier wav nregistrat.

Pentru a asculta un fiier wav nregistrat, procesul este pur i simplu inversat:

1.Informaia digital este citit de pe hard disk i trimis ctre procesorul central.

2.Procesorul central trimite apoi informaia ctre DSP-ul de pe placa de sunet.

3.DSP-ul decompreseaz informaia digital.

4.Informaia digital decompresat din DSP este procesat n timp real de ctre circuitul convertorului digital-analog (DAC), crend un semnal analog pe care l auzi n cti sau n difuzoare, depinznd de ce este conectat n jack-ul de ieire a plcii de sunet.

]Cap.II INSTALAREA PLACII DE SUNET

(ADAPTORULUI AUDIO)

2.1 Conectarea adaptorului la placa de baza

Inainte de a putea instala o placa de sunet, este nevoie ca aceasta sa fie pozitionata in unul din sloturile PCI aflate pe placa de baza. In figura 7 se prezinta modul in care utilizatorul poate conecta placa de sunet la placa de baza prin intermediul portului PCI.

Fig. 7 Porturile PCI de pe placa de baz n care se poate monta placa de sunet

In cazul in care calculatorul are mai multe porturi PCI libere este indicat ca, adaptorul audio sa fie introdus intr-un port apropiat unuia dintre colerele de pe procesor sau de la sursa.

Fig. 8 Setarea portului PCI n care se monteaz placa de sunet

2.2 Instalarea adaptorului

Dupa pozitionarea corecta in slotul PCI, utilizatorul trebuie sa instaleze anumite drivere pentru ca placa de sunet sa fie recunoscuta de sistemul de operare. Aceste drivere, in general, vin in pachetul placii de sunet direct de la producatorul adaptorului. Sistemele de operare ca Windows 2000/XP au o magazie proprie de drivere dar acestea sunt doar pentru firmele renumite. Pentru ca placa de sunet sa functioneze cat mai bine utilizatorul este nevoit sa caute drivere noi compatibile placii de sunet, iar acestea se pot gasi pe site-ul firmei producatoare. Dupa ce driverul placii de sunet a fost instalat, in Windows System Tray va aparea pictograma unui difuzor. Daca pictograma nu este vizibila, atunci aceasta poate fi instalata prin intermediul pictogramei Add/Remove Programs din Control Panel. Sub Windows XP, se deschide pictograma Sounds and Audio Devices, se executa un clic pe eticheta Volume, apoi pe casuta Place Volume Icon in the Taskbar.

2.3 Conectarea boxelor de PC si finalizarea instalariiDupa ce placa adaptoare a fost instalata, la mufele jack pentru difuzoare externe puteti conecta boxele. De obicei, pentru a comanda boxele, placile de sunet furnizeaza puterea de patru wati pentru fiecare canal. Daca se doreste folosirea unui sistem de boxe 5.1 este necesar citirea cu atentie a modului de conectare a acestuia. Pentru a folosi boxele spate pentru semnal audio 3D este necesara ajustarea proprietatilor cu ajutorul software-ului de control al mixerului, furnizat cu placa de sunet.

La fel ca boxele PC, unei placi de sunet i se poate conecta o statie stereo pentru amplificare.

2.4 Remedierea problemelor legate de placa de sunet

Pentru a functiona, un adaptor audio are nevoie de resurse hardware la nivelul IRQ, o adresa de port I/O de baza si canale DMA, care nu intra in conflict cu alte dispozitive. Cele mai multe adaptoare sunt preconfigurate sa foloseasca resursele adaptorului Sound Blaster standard, care a inceput sa fie asociat cu adaptoarele audio. Totusi, ocazional apar probleme, chiar si in cazul adaptoarelor Plug and Play. Depanarea poate insemna modificarea unor parametri folositi de BIOS-ul sistemului pentru dispozitive PnP (Plug and Play), mutarea placii de sunet in alt slot sau chiar reconfigurarea celorlalte dispozitive din calculator.

2.5 Conflicte hardware

Cea mai obisnuita problema legata de adaptoarele audio este faptul ca ele intra in conflict cu alte dispozitive instalate in calculator. Este posibil ca adaptorul audio, desi e instalat corect, pur si simplu sa nu functioneze, repeta la nesfarsit acelasi sunet sau face PC-ul sa se blocheze. Aceasta situatie se datoreaza unui conflict de hardware. Pentru ce se bat oare? In principal, pentru aceleasi linii de semnal ale magistralei sau canale utilizate pentru a conversa cu PC-ul.

In tabelul urmator se prezinta alocarea resurselor tipice ale placilor de sunet care folosesc un slot PCI.

Dispozitiv Intrerupere Porturi I/O Canal DMA

16 biti Canal DMA

8 biti

Audio IRQ 5 220h-233h DMA 5 DMA 1

Port MIDI - 330h-331h - -

Sintetizator FM - 388h-38Bh - -

Port de joc - 200h-207h - -

In cazul in care utilizatorul foloseste programe sau jocuri MS-DOS acesta trebuie sa verifice ca software-ul care foloseste placa de sunet este configurat corect (figura 8).

2.6 Rezolvarea conflictelor hardware

Conflictele de resurse sunt destul de rare pe adaptoarele audio PCI actuale, multumita suportului prin tehnologia Plug and Play si caracteristicilor PCI de partajare/redirectinare IRQ permisa de Windows , precum si seturile de cipuri recente.

In cazul in care utilizatorul foloseste, inca, Windows 95 sau un adaptor audio ISA, acesta poate intampina probleme serioase datorita conflictelor IRQ si DMA.

NORME DE PROTECTIA MUNCII

Pentru evitarea oricaror accidente in procesul de depanare a calculatoarelor se impun respectarea cu strictete a normelor de protectie si securitate a muncii.Masurile generale ce trebuiesc stiute sunt urmatoarele:

1.Efectuarea instructajului de protectia muncii la angajare si periodic.

2.Interzicerea desfasurarii activitatii intr-un loc de munca daca nu are instructajul consemnat in fise.

3.Calculatoarele care sunt alimentate direct la retea sau prin transformator se vor alimenta printr-un transformator separator avand raportul de transformare 1:1

4.Conectare la una sau mai multe prize de pamant a carcaselor exterioare ale aparatului de masura si a invelisului metallic al ciocanului de lipit.

5.Conectare aparatelor de masura in interiorul calculatorului atunci cand acesta este alimentat de la retea, se recomanda a fi facuta cu o singura mana, pentru cealalta avand grija sa nu vina in contact cu partile metalice de pe masa ale altor aparate de masura aflate in montaj.

6.Masurile in circuit FIT se vor face respectand urmatoarea ordine de lucru:

-conectarea aparatului de masura in interiorul circuitului in care se face masurarea.

-deconectarea calculatorului de la retea.

-descarcarea condensatoarelor electrolitice sau de FIT si apoi deconectarea aparatului de masurare.

7.Evitarea atingerii anexelor metalice ale organelor de comanda exterioare in cazul scoaterii sau caderii butoanelor care leizolau electronic la calculator fara transformator pe retea,perioada cand cordonul de alimentare este introdus in priza retea.

8.La efectuarea oricaror operatii de depanare se recomanda ca operatorul sa aiba mainile uscate, sa poarte eventual manusi de cauciuc, iar sub picioare sa aiba un covor izolat din cauciuc sau material plastic.

9.Dupa deconectarea de la retea a calculatorului inainte de a atinge orice piesa, condensatoarele electrice si cele FIT se vor descarca la masa, iar anodul TK se va descarca de sarcinile electrice reziduale cu ajutorul unui conductor care are capat conectat la masa.

CONCLUZIICa o concluzie la cele scrise mai sus, pot spune ca dispozitivele audio sunt indispensabile unui calculator, mai ales atunci cand esti interesat de diferite sunete, sau, ca in cazul meu, de muzica.Rasfoind acest material, am aflat ce inseamna sunetul: vibratiile corpurilor materiale se propaga prin aer( in general prin orice alt gaz), si ajungand la ureche produc senzatia auditiva pe care noi o numim sunet, cum se produce si cum se propaga. Mai departe am invatat ce este o placa de sunet, cum se utilizeaza si din ce este formata. Si despre difuzor am aflat lucruri noi, constructia si tipologia sa.De retinut ar fi si definitia dispozitivului audio, care este un ansamblu de piese legate ntre ele ntr-un anumit fel (de obicei imobil) i care ndeplinete o funcie bine determinat ntr-un sistem tehnic.

In concluzie pot spune ca mi-a facut placere sa realizez acest proiect cu o tema atat de interesanta, am aflat lucruri noi si utile si sper ca si voi, la randul vostru, va veti bucura de acest material si ca va va fi folositor.

BIBLIOGRAFIE

Carti:

PC depanare si modernizare-editura Teora

PC pas cu pas (editia a II-a revazuita si adaugita)-editura Polirom

Siteuri:

www.audio-soft.com0

www.c-media.comwww.soundcard.comwww.totul-despre-calculator.rowww.warezBB.roPAGE 22