Dr. Alexis Carrel

Reflectiiasupra

conduitei de viati

Traducere din limba froncezdde Mariana Buruiand siSimona Nicola

ilX S6riS

il.

CU PRI NS

t,

Capitolul 1

Nesupunerea fa!5 de legile vielii

Revolta contra regulilor ancestrale de conduitd -lstoricul ei - Eliberarea de constr6ngerile impuse de

mediul cosmic ai de morala crettind - Abandonarea

oricdrui fel de disciplinS: individualS, sociald, rasialS ........25

Organizarea socie#tii conform jocurilor 96ndiriifilosofice - Necunoagterea conceptelor gtiinlifice -Liberalism gi marxism - Triumful ideologiilor................. 31

Boala civilizaliei - Cum afecteazd aceasta individul.......35

Consecinlele revoltei asupra vielii individuale

Aspecte ale libertSlii - CSutarea profitului, a satisfacerii

poftelor gi a dorinlei de distraclie - Domnia i|u2iei...........39

Capitolul 2

Necesitatea de a ne supune legilor naturale

Ordinea lumii - Legi naturale gi legi inventate de

om - Caracterul legilor naturale - Prezicerea

fenomenelor gi stip6nirea naturii.... .........49

Locul omului pe Pim6nt - Conformarea mediuluicosmic la viald gi a vielii la mediul cosmic -lnterdependenla intre activitdlile corporale gi

mentale - Omul face parte din naturS ....:.........,........54

t.

ilt,

tv.

il.

ilt.

tv.

V.

vt.

vil.

t.

ll.

ilr.

Modul de integrare al fiinlelor viiin naturd - Rolul

instinctului lnstaurarea libertelii Rolul

inteligenlei gi alvoinlei ..........59

Realitatea la scara noastrd - Dificultatea de a

percepe realitatea Gustul ideologiilorAspecte ale realitdlii .............62

Divorlul dintre om 9i realitate - Cum a incdlcatcivilizalia modernd legile naturale - Rdspunsul vielii

- Explicarea nefericirilor noastre ...............67

Conflictul intre legile naturale 9i libertatea umandNecesitatea unei restr6ngeri voluntare a

libertSlii - Legea sacrificiului. ..................72

Necesitatea de a ne conforma ordinii 1umii........... ......75

Capitolul 3Legile fundamentale ale vielii umane

Legile vielii umane - Nu trebuie sd deducemaceste legi din principiile filosofice, ci trebuie s5 leinducem prin observarea vielii insSgi ...............,..........81

Complexitatea legilor vielii - Aspectele ocazionale gi

cele necesare ale activit5lii umane Cum sd

recunoa;tem nevoile noastre primordiale - Cele treilegi fundamentale ale vielii ,.......,.... ...............84

Legea conservdrii vielii - Aspectul sdu automat -Aspectul sdu congtient gi voluntar - Excepliile de laaceastd lege - Aberaliile instinctului de conservare......86

Legea perpetudrii speciei - Atraclia sexualS -Dragostea maternd Bazele lor organice -Disocierea actului sexual de fecundatie.......................91

tv.

V. Legea ascensiunii spiritului de-a lungul evolulieianimalelor gi fiinlelor umane Dezvoltareacreierului 9i apari!ia inteligenlei .........,.....95

Vl. Av6ntul inteligenlei gi sentimentuluiin rasa uman5...,99

Vll. Legea ascensiunii spiritului de-a lungul evolulieiindividului Caracterul atat automat, c6t gi

vol u nta r a I dezvolti rii con gtiinlei.................,............. 103

Vlll. Av6ntul inteligenlei gi sentimentului in individ -Secretul vielii - Finalul ascensiunii - Marele refuz.,....l-05

lX. Unitatea legilor fundamentale ale vielii - lerarhia lor

- Caracterul specific uman al legii ascensiunii spiritului ..111

Capitolul4Binele gi riul

L lncertitudinea noliunii de bine 9i r5 u

Necesitatea unei definilii unice - Binele gi rdul

sunt determinate de structura vielii umane...,.,..,..... 119

ll. Definilia pdcatului - Realitatea viciului 9i a virtulii -Responsabilitatea morald - Pdcatele vechi 9ipdcatele noi.............. ...........122

lll. Legile vielii 9i ale moralei cregtine - Tarele originare

- lnevitabila suferinld .........126

lV. Semnificatria virtulii .............130

V. Consecinla naturald a pdcatului. .............133

Capitolul 5Regulile de conduiti

l. Regulile de conduitd decurg din tripla lege a vielii - Ca-

racterul acestor reguli - Disciplina proprie gi libertatea ... 137

ll. Reguli pentru conservarea vielii - Nu o distrugeliin ceilalli giin propriul sine .,........ ...........L42

lll. Reguli pentru conservarea vielii - Amplificarea vieliiin propriul sine giin ceilalli .....,...........,...145

lV. Reguli pentru perpetuarea rasei - Conceperea 9i

dezvolta rea copi I u I u i - Eugen ism u 1 .......,........ ...........'148

V. Reguli pentru perpetuarea speciei - Nagterea 9i

formarea copilului - Familia ............'.'.'.I52

Vl. Reguli pentru propagarea vielii - Mediul socia1..........155

Vll. Reguli pentru ascensiunea spiritului inlSuntrul

individului Obstacole fizice, fiziologice 9i

mentale - Cum sd iligdsegti sufletul? - Disciplina

de sine Dezvoltarea sentimentuluiDezvoltarea inteligenlei - Cultul eroilor - lntuilia

- Cdutarea frumuse!ii gi a lui Dumnezeu ..........,......158

Vlll. Reguli pentru ascensiunea spiritului in rasi - Sd nu

oprim ascensiunea mentalS a urmagilor nogtri -Ameliorarea mediului - Cum sd amplificdm puterea

spiritului .............168

lX. Cum sd adaptim aceste reguli fiecdrui individ -Conflictele interioare Regula supremd

Orientarea spiritualS ............171

Capitolul 5Practica regulilor de conduiti

l. Dificultatea conduitei ralionale - Obstacolele care

sunt in noi ingine - Cele pe care le int6lnim injurul nostru .".".179

ll. Cum sd dep5gegti aceste obstacole - Neputinla

raliunii -Adevdratele scopuri ale acliunilor noastre

- Puterea sentimentului - Ciutarea avantajului ..,.184

lll, Tehnica transformdrii de sine - Progresul adultului

- Al copilului - lnsulilele de conduitd ralionald.........188

lV. Scopul cdlStoriei gi codul rutier - Miraje - Cum

s5 definim clar scopul vie!ii - Necesitatea pentru

umanitate de a avea o orientare comun5".,... ......."".I94

V, Semnificalia vielii - De ce sd trdim? - Muleniagtiinlei Rdspunsul religiei Necesitatea

ipotezelor de lucru - Ce suntem noi?.....,.,.... .....'....'2Ot

Vl. Pozilia omului in univers - Este omul singura fiin!6

gdnditoare? - Aspectul psihic al cosmosului- Credinla

in entitSli exclusiv spirituale - lpoteza lui Dumnezeu. ....21"0

Vll. Nevoia de Dumnezeu - Rugdciunea - Experienla

mistici - Semnificalia sa - Liberalism 9i religie *Natura realit5lii ....................2I5

Vlll. Unde mergem? Semnificalia morlii - Disolu!ie,

supravieluire temporard sau imortalitateRdspunsul gtiinlei - Rdspunsul religiei - Opoziliadintre ltiin!6 gi sentiment - Ceea ce pune viala in

ordine - Alegerea unei ipoteze ."'.'.'..'..222

lX. lnfluenla conduitei ralionale asupra vielii - De la

Mine la Noi - Cele patru tipuri de unire cu celdlaltCregterea capacitSlii de unire Valoarea

socialS a individului .............228

X. Legile vielii gi structura comunitSlilor umane -Drepturile omului ;i nevoile sale - Nevoile reale 9i

nevoile artificiale Asocia!ii organismice

Asocialii orga nice -Tra nsforma rea vielii colective ...23 L

CapitolulTPredarea regulilor de conduiti - Aptitudinea de a ne

purta rafional

l. lncapacitatea de a ne conduce pe noi ingine -Cauzele acesteia - lgnoranla - lnaptitudineaintelectuald si moralS - Sub-oamenii ............. ..........239

ll. lncapacitatea ereditari de a avea o conduit5ralionalS - Tipologia deficienlilor - lnaptitudineparlial5 gi inaptitudine totalS Numdrul de

degenerali ........243

lll. lnaptitudinea dob6nditd de a avea o conduitdralionalS - Cauzele acesteia - Absenla instruiriipsihologice gi morale Eroarea educalieiAlcoolismul .......246

lV. Aptitudinea de a ne comporta ralional - Raritatealui Homo Sapiens....... ...........249

V. Cum si pregdtim omul si primeasci inv5ldturaregulilor de conduit6 ralionali ...,.....,....,251

Capitolul 8Predarea regulilor vielii

L Caracterul particular al acestei invdtdturiNecesitatea exemplului, .......255

ll. Alcdtuirea mediului educativ $coli pentrupdrinfi si profesori .....,...,..,...258

lll. Formarea integralS a individului .............261

lV. Transformarea gcolilor - Profesorii de educalieintegrald 9i conduitd de via!d ..................265

Capitolul9Reugita vielii

L Consideraliigenerale...,............. .....'.".'..27L

il, Ce este reugita vielii........... ..."""..'.'..'.'..275

lll. Cum se asigurd reugita ..'.'."'276

lV. Reugita vieqii individuale............ ...........'.282

V. Reugita vielii colective .............. ...".........283

Vl. Reugita vielii rasiale .'.....'.'...285

Vl L Folosirea sim!ului religios - Cre9tinismu1.................286

Vlll. Viitorul ......,.,......... ............'.'287

I

Revolta contra regulilor ancestrale de conduiti -lstoricul ei - Eliberarea de constringerile impuse de

mediul cosmic ;i de morala crestini - Abandonarea

oriclrui fel de disciplinS: individualS, socialS ;i rasia15

fiecare om are in el insugi dorinla sA tr;iasc; dupd

I propria fantezie. Aceasti dorinti este inn;scuti in om;dar, in natiunile democratice ea s-a exacerbat in mod bizar,

9i s-a terminat ating6nd o intensitate cu adev5rat morbidS.

Filozofii secolului luminilor au fost cei care au intronat inEuropa gi America acest cult orb al libertSfii. in numeleratiunii, ei au ridiculizat disciplinele tradilionale. Astfel, ei

declarard cd orice constrangere este absurdd sau odioas5.

Atunci incepu perioada finalS a luptei contra regulilor de

conduit6, cirora strimogii nogtri li s-au supus; reguli care

s-au dob6ndit atet din experienla propriu-zisi a umanitSlii,de-a lungul mileniilor, precum gi din morala evanghelici.

intr-adevdr, emanciparea noastrd a inceput acummai bine de patru sute de ani. Cu toate acestea, in ciudalmensului efort din secolul al optsprezecelea, ea se

desiv6rgegte abia in ziua de azi. Cici succesul finaldepinde de progresul cunoagterii gtiinlifice. Ca sd ne

bucurdm de libertatea integral5, trebuie nu numai sd ne

eliberdm de concepliile vechi, ci 9i si oblinem stip6nirealumii materiale. lar aceastd stip6nire nu ne putea fi datidec6t de gtiinfi. Ori, gtiinla a avut o copildrie lentl gi

dificil5, maturitatea sa a apdrut doar ieri. De aceea am

int6rziat aga de mult, sd ne proclamim independenlafatd de vechile deprinderi ale vielii gi ale 96ndirii.

Refleclii asupra conduitei de viali

Aceast5 revoltd are o istorie lung5. Ea a debutat intimpul Rena;terii. in acea epocS se petrecu un evenimentin aparenld insignifiant: Copernic dovedi cd Pdm6ntul nu

este decdt un satelit al Soarelui. Atunci lumea luiPtolemeu se prSbuti; gi Pim6ntul igi pierdu poziliasupremd de centru al universului. Biserica s-a agitat, gi pe

bund dreptate; dar in van. Procesul lui Galileo exageri gi

mai tare importanla acestei revolu!ii. Lumea luiAristotel,a sf6ntului Toma d'Aquino, a lui Dante, inceta sd existe;aceastS lume atdt de logicd, de completS, at6t deconfortabili, in care omul nu trecea pe Pim6nt decdtpentru a se pregdti pentru o via!5 viitoare, in careParadisul gi lnfernul se gdseau la indemdna noastrS.

Ca gi Cerul, PEm6ntul deveni de o amploaretulburStoare. Marco Polo revelase deja Occidentuluiimensitatea fabuloasd a Asiei. Lui Cristofor Columb i se

deschisese in fald Lumea Noui. Vasco da Gama gdsise

drumul spre lndii. Avea loc o minunatd inflorire a

grupurilor de aventurieri, cuceritori, pionieri, apostoli.BogSlia Europei crettea impunitor, gi, la fel, dorinla decunoagtere pi de stdp6nire a lumii materiale. incepeaepoca gtiinlei. Cu puf in timp inainte de Machiavelli,Copernic 9i Luther, Gutenberg descoperise tiparnila. Deci,ideile noi se risp6ndeau cu rapiditate. AlSturi deafirmaliile filosofiei ;i ale religiei, a apirut certitudineaoferit5 de observarea sistematici a fenomenelor.Claritatea conceptelor ptiinlifice se opunea luminiineintelectuale a credinfei. Dumnezeu, ingerii gi sfinlii se

indepirtari de noi. Atunci incepu eroziunea structuriicare, at6ta timp, i-a suslinut pe stribunii no;tri din EvulMediu intr-o stare de pace spiritualS gi sociali, neegalatdp6ni atunci. Atacurile lui Luther au zdruncinat profund

26 27

Nesupunerea fali de legile vielii

autoritatea Bisericii asupra indivizilor gi popoarelor.

Cregtindtatea se divizd. Naliunile Europei se formari.Astfel a fost seminati s5m6n!a care, dup5 secole de

gestafie, a niscut rizboiul intre toate naliunile lumii gi

haosul universal.

Germenii diviziunii se insim6nlari in s6nul

congtiinfei individuale in chip asemindtor. Conflictul intrecredin!d, filozofie gi gtiin!5 produse tulburare ?n sufletuloamenilor din Occident. Nu mai exista nicio regulS

absoluti pentru conduita in via!5, gi disciplina moralS asl6bit. Frumuselea artei gi a poeziei a fost preferatd in falavirtufii. Voinla inceti sd aspire ,,spre cer". Ea igi limitdeforturile la obfinerea bunurilor din aceastd lume. Cum

proclamase Machiavelli cu indrdznealS, scopul existenleiumane era, nu Dumnezeu, ci profitul. Atunci porni

ascensiunea forlelor economice spre puterea supremi.Cu toate acestea, vechile obiceiuri nu se dizlocari

imediat gi compleU cdci popoarele Europei erau profund

impregnate de cregtinism. Ele, inci igi aminteau cum au

construit catedralele gotice. $i clopotnila care se ridica

deasupra satului simboliza cu adevirat aspirafiacomunitSlilor de oameni spre divin. Raliunea a avutnevoie de mai multe secole pentru a sl5bi influenlacredinqei. in plus, duritatea luptei pentru existen!5interzicea abandonarea regulilor de conduitSindispensabile supravieluirii rasei. Tehnologia nu se

perfecliona dec6t lent. Cu toate acestea, ea tindea din ce

in ce mai mult si creeze condilii de via!5 care si-i permitd

omului sd se poarte dupl bunul plac. in acelagi timp, luptasurdi dintre filosofie pi gtiinfd cipiti o noud intensitate. indomeniul materiei inerte, stiinla triumfS; oferi oamenilormagini gi stdpdnire asupra Pdm6ntului. Dar in spaliul

Refleclii asupra conduitei de via!5

uman, adicd al conduitei individuale gi sociale, ea a fostinvins5. Construcliile logice ale spiritului aveau preciderefa!5 de datele observdrii gi ale experienlei. ldeologiile erau

preferate conceptelor gtiin!ifide gi moralei religioase.

Pascal a fost abandonaU urmindu-l pe Descartes, s-a

imaginat ci o idee clari este gi adevirati. De atunci, oriceideologie logicS, orice fantezie a inteligenfei - cu condiliasi fie rafional5 - pirea demni si serveascd ca baziconduitei de via!5. Nimeni nu infelegea c5, pentru a fidurabild, o civilizalie trebuie sE se edifice nu pe principii

filosofice, ci pe concepte gtiinlifice despre fiinla umand gi

despre mediulsiu.Tendinlele simbolizate de Machiavelli, Luther gi

Galileo s-au infiltrat pe nesimlite in spiritele oamenilortimp de mulli ani. Doar in secolul al optsprezelea s-au

manifestat la lumina zilei. in acel moment, sub influenlalui Voltaire gi a enciclopedigtilor, gi-au luat definitivzborul. in numele acestor simboluri, Statele Unite gi-au

proclamat independenla. A fost recunoscut faptul cd

puterea guvernatorilor depinde de consim!5m6ntul celorguvernali gi ci fiecare individ este liber sd igi caute

fericirea in propriul sdu fel.in acelapi timp, revolulia industrialS se intindea

rapid pe cuprinsul Angliei. Adam Smith expunea intr-unfel rdsunitor noua religie in cartea sa Averea Nafiunilor.Omul de afaceri devenea un fel de bineficdtor public.

Printr-o stranie scamatorie, nelimitata libertate a unora

in achizilionarea bogSliei fu consideratd drept condilie a

fericiriituturor.in aceeagi epoc6, Lavoisier punea bazele chimiei

moderne. Erau zorii libert;Iii, ai prosperit5fii gi ai

triumfului ttiinlei. Viitorul se arita plin de promisiuni.

28

Nesupunerea fald de legile vielii

Revolulia francezi izbucni. Aristocratul a fost inlocuit

de burghez, feudalitatea militari de feudalitatea capitalistS.

Liberalismul economic igi incepu ascensiunea; ascensiune

care continud in mod triumfal de Ia Waterloo p6ni la Primul

RSzboi Mondial. Chiar in timpul acestei perioade, gtiinla

transforma modurile de a trii gi a gdndi. Pe de altd parte,

religia se ardta incapabil5 sE reziste atacurilorrafionalismului. Sub influenfa factorilor amestecali in mod

inextricabil, ca gi de-cregtinarea, dezvoltarea tehnologiei,

cregterea averilor, confortul, automobilul, cinema-ul 9i

radio-ul, tonul moral al societSlii scizu din ce in ce mai

mult. Venise momentul pentru cei civilizafi si azv6rle peste

bord ultimele resturi ale invifiturii ancestrale.

in dulceala pldcuti a vielii moderne, masa regulilor

tradifionale ce dideau consisten!5 vielii se dizolva, la fel

cum se topegte primivara suprafafa inghefatS a unui fluviu.

AceastS dizolvare era evidentd at6t in individ, c6t gi infamilie gi in societate. Eram eliberali de efortul dur impus

mugchilor, organelor, sistemelor noastre de adaptare gi

spiritului nostru, de necesitatea de a lucra pim6ntul pentru

a obfine hrana zilnicS, de pericolul foametei, de dificultSlile

comunicirii peste piduri, munli gi mlagtini. Nu mai aveam

de luptat continuu contra frigului, a cildurii, a secetei, a

v6ntului, a ploii, a ninsorii. Nu ne mai temeam de lungimea

noplilor de iarni sau de izolarea la !ari, in zone inaccesibile.

Stiinta a diminuat intr-un fel miraculos duritatea luptei

pentru viala de zi cu zi. Suntem hrinifi, imbricali,addposti!i, ilurnina!i, transporta!i 9i chiar instruili prin

munca maginilor. Gralie progresului tehnologiei, cea mai

mare parte a constrdngerilor pe care ni le impunea lumea

cosmici au dispirut, gi, odati cu ele, gi efortul creator al

personalititii, pe care aceste constr6ngeriil cereau.

Refleclii asupra conduitei de viali

Cu at6ta zel pentru lupta impotriva mediului, amabandonat lupta cu noi ingine. Fdrd grija de a ne intrebadacd nu cumva regulile tradilionale ale conduitei eraunecesare pentru a reu;i in via!a individualS gi colectivS,ne-am eliberat de orice disciplind moralS. Granila dintrebine gi riu s-a topit in mijlocul celii create de ideologii,bunul-plac gi pofte. in orapul antic, la fel ca in cel modern,morala !inea locul religiei. in Grecia, c6nd sofi;tii audistrus credinla in zeii Olimpului gi teama inspiratd de ei,fiecare se purta dupi propria sa fantezie. Regulilemoralei care formaserS incS din leagdn sufletul civilizalieidin Occident, erau fondate pe credinla intr-o via!5viitoare, pe revelalia divind, pe dogmele Bisericii gi pe

dragostea lui Hristos. in mod firesc, ele nu au supravie[uitdispariliei credinlei.

in acela;i timp cu renunlarea la precepteleevanghelice, am renunlat la orice disciplind interioarS.Noile generalii ignorau chiar faptul cd aceasti disciplindar fi existat vreodati. Cumpitarea, onoarea, sinceritatea,responsabilitatea, puritatea, stdp6nirea de sine,dragostea fald de vecin, eroismul, sunt expresii desuete,cuvinte lipsite de sens, care ii fac s5 r6dd pe tineri.Credin!ele religioase, c6nd sunt sincere, atrag acelagirespect ca gi piesele rare dintr-un muzeu. Firi indoialS,in grupurile rimase catolice, se vorbegte cu pldcere decaritate, de justilie gi de adevdr; dar, cu exceplia pufinilorfideli, nimeni nu mai respectS aceste principii. Pentruomul modern nu existd altd regulS de conduitd dec6tfaimoasa pldcere. Fiecare se inchide in egoismul siuprecum crabul in carapace gi caut5, la fel ca acesta, s5-gidevoreze vecinul. Rela!iile sociale elementare s-aumodificat profund; dezbinarea domnegte peste toU

Nesupunerea fald de legile vielii

cdsdtoria a incetat sd fie o legiturl permanentd intre so!

5i sofie. Conditiile materiale gi psihologice ale existenfeimoderne au creat impreund climatul propice

dezintegrdrii vielii de familie. Copiii sunt considerali inprezent ca o povard, dacd nu ca o calamitate. Astfel se

desdvdrSe5te abandonul regulilor pe care oameniiOccidentului au avut in trecut curajul pi in!elepciunea sile impund conduitei lor individuale ;i sociale.

lt

Organizarea societitii conform jocurilor 96ndiriifilosofice - Necunoasterea concePtelor stiintifice -Liberalism si marxism - Triumful ideologiilor

Am fi putut sd ne servim de libertatea cdgtigatipentru a ageza pe o bazi solidi existenla noastrd

comunitarS. Totupi, nu am ficut-o. De asemenea,

conduita oamenilor din epoca noastri va fi pentru

5leneraliile viitoare un subiect de profundd uimire. De

fapt, e ciudat cd o societate ca a noastrS, care cunoagte

at6t de bine forla conceptelor gi a metodelor gtiinlificenu a folosit aceste concepte gi metode in organizareapropriei sale viefi. $tiinla ne-a dat stdp6nire, aproape

asupra tot ce se gdsegte pe suprafala pdm6ntului. Ea ar fiputut sd ne dea ;i stdp6nirea de sine gi sd ne asigure

reuSita existenlei noastre individuale gi sociale. Dar noi

am preferat in locul clarelor gi simplelor sale concepte,jocurile 96ndirii filosofice din secolul al optsprezecelea.

Am stagnat in abstracliuni, in loc si avansdm spre

realitatea concretS. Desigur, realitatea concreti se

31

Refleclii asupra conduitei de viald

discerne greu, gi spiritul nostru iubegte efortul minim.Poate ci lenea naturald a omului il face si aleagdsimplicitatea abstractului mai degrabi dec6t complexitateavielii concrete. Este mai pulin anevoios sd psalmodieziformule sau si mofii asupra principiilor, dec6t s5 caufi cutrudd cum sunt ficute lucrurile pi prin ce fel de procedeepot fi ele mdnuite. Si observi, este mai dificil dec6t sE

ralionezi. Cum se gtie, puline observalii gi multerafionamente duc la eroare, multe observalii gi pulineralionamente, la adevdr. Existd mult mai multe spiritecapabile sE facb silogisme decdt si perceapd cu exactitaterealitatea concretS. De aceea umanitdlii i-a plScutintotdeauna si se joace cu abstracfiunile, chiar daciaceste abstracliuniii dau o viziune incompleti pi cdteodatdcomplet falsd a realitdtii. Un lucru adevirat din punct devedere logic, in practic5 poate fi fals. Cosmologia luiAristotel gi a lui Toma d'Aquino nu sunt ele cu totuleronate? Geometria lui Riemann nu este mai pulin logicidecdt cea a lui Euclid; cu toate acestea, ea nu se aplicilumii noastre. Pentru a nu fi inpelati in urmdrirea realului,e important si ne bazdm nu pe inchipuirile minlii, ci pe

rezultatele observirii ;i experienlei.Nafiunile democratice neglijeazi valoarea conceptelor

gtiinlifice in organizarea existenlei colective. Ele se incredin ideologii; mai ales in ideologia liberalS gi in ideologiamarxistS, aceste fiice gemene ale ralionalismului secoluluiluminilor. Ori, nici liberalismul, nici marxismul nu s-aubazat pe observarea completi a realitS|ii. Pirinliiliberalismului - Voltaire gi Adam Smith - aveau o concepliela fel de arbitrard gi incompletd despre lumea oamenilorcum avea Ptolemeu despre lumea astralS. La fel s-a

int6mplat gi cu semnatarii Declaraliei de lndependen!5, 9i

32 33

Nesupunerea fald de legile vielii

cu autorii Declaraliei Drepturilor Omului gi ale

CetSleanului, gi, la fel, cu Karl Marx gi cu Engels.

De fapt, principiile manifestului comunist, ca gi cele

ale Revoluliei Franceze, sunt viziuni filosofice gi nu conceptegtiinlifice. Burghezii liberali gi muncitorii comunipti

impSrtdgesc aceeagi credin!5 in int6ietatea economicului.Aceast5 credinfi este mogteniti de la filosofii secolului al

optsprezecelea. Ea nu !ine cont absolut deloc de

cunoagterea gtiinf ificd pe care o avem astSzi despre

activitSlile fiziologice gi mentale ale fiin[ei umane gi a

mediului, in care aceste activitdli se dezvolti optim. O astfel

de cunoagtere arati ci aspectul uman are intdietate in falaaspectului economic. in loc si ciutim si organizim Statul

in funclie de fiinla uman5, ne mullumim si declam5mprincipiile Declaraliei de lndependen!5 gi pe cele ale

Revoluliei Franceze. Statul - conform acestor principii - este

in primul 16nd paznicul propriet;Iii materiale gi primul

servitor al bdncii, industriei gi comerlului.Libertatea de care se bucurd majoritatea oamenilor

nu este nici de naturS economicS, nici intelectualS, gi nici

moralS. Cei care nu posedi nimic au doar libertatea simeargi dintr-o cocioabd in alta, dintr-o crdgmd in alta; ei

au doar libertatea si asculte minciunile unui ziar sau

altul, o propagandi radiofonicd anume, sau propaganda

opusS; in final, sd voteze. Ei sunt liberi din punct de

vedere politic, dar sclavi din punct de vedere economic;

libertate democraticd nu existi dec6t pentru cei care au

avere. Ea permite acestora sd-gi sporeasci bogdtia ;i sd

se bucure de toati diversitatea bunurilor din aceastilume. Trebuie si recunoagtem ci datoriti ei, capitalismula oblinut in secolul al nouisprezecelea expansiunea

economicd, o imensd cregtere a averii gi ameliorarea

Refleclii asupra conduitei de via!5

generalS a sin5tdlii ti a condiliilor materiale de via;5. inacelati timp, insd, el a creat proletariatul. A deposedatastfel oamenii de p5m6nt, a incurajat inghesuirea lor inuzine gi locuinie infame, a compromis sdnitatea lor fizicSgi mentalS, gi a impdrfit naliunile in clase socialedugmane. Enciclopedigtii ?i respectau profund pe oameniicu avere gi dispreluiau sdracii. Revolulia Francezi a

operat atdt contra aristocraliei, cdt 9i contra proletarilor.Ea s-a mullumit sd inlocuiasci leul cu gobolanul, adiciaristocratul cu burghezul. Acum, marxismul vrea sE

inlocuiascd burghezul cu proletarul. Capitalismului ii vasucceda birocralia. La fel ca gi liberalismul, marxismul diprioritate, in mod arbitrar, economicului. El acordi olibertate teoreticd numai proletarilor gi elimini celelalteclase. Lumea realS este mult mai complexi decdt cea

abstracti contemplatd de Marx gi Engels.

Votul universal vine din credinla in egalitateaindivizilor. Totugi, aceasti credin!5 nu este dec6t o fanteziea spiritului nostru. CSci un individ nu e egal cu altul decitprin faptul cd e om gi nu cimpanzeu sau gibon. gi, deasemenea, trebuie sE ne intrebdm daci anumite fiinfen5scute dintre un bSrbat gi o femeie au personalitateuman5. Un monstru fdri encefal este o persoanS? Trebuie,la fel, si il considerim om, pe un idiot ale cdrui activitSlimentale sunt infinit inferioare celor ale unui c6ine? Confuziadintre simbol gi realitate ne-a fdcut sE ddm fiecdreipersoane aceleagi prerogative; noi nu am infeles ci dacd dinpunct de vedere filosofic putem considera oamenii ca fiindegali, nu este la fel gi din punct de vedere gtiintific. Mulliindivizi, fie in Fran!a, fie in Statele Unite, nu depSgesc varstapsihologicd de zece ani. Majoritatea nu ating niciodatdmaturitatea mentalS. Totugi, acesti sub-oameni sunt cei

34 35

Nesupunerea fali de legile vielii

care, gralie votului universal, dau tonul politicii naliunii. Nu

am ptiut si respingem principiile care - aplicate fiind - au

dus la astfel de consecinle. Substituirea statutului prin

contract, adusi de Revolulia Francezi, se bazeazd pe o

inchipuire a minlii gi nu pe o cunoagtere a realit5lii. Munca

omului nu este o marf5 care poate fi cumpSratd ca orice

alti marfd. Este o eroare sE depersonalizezi fiinla

96nditoare gi simlitoare care conduce magina, si o reduci,

in intreprinderea industrialS, la rangul de ,,m6nd de lucru"'

Cdci homo economicus este o fantezie a gdndirii noastre' El

nu existS in lumea concretS.

Strimogii noptri din perioada Revolufiei Franceze

credeau in mod sincer in drepturile omului 5i ale

cetSleanului. Ei nu se indoiau cd astfel de drepturi sunt

doar construclii ale minlii gi ci ele nu au fost niciodaticonstatate in urma observafiei. Adevdrul este cd omul nu

are drepturi, el are nevoi. Nevoile omului sunt

observabile gi mbsurabile. Pentru ca via!a sd reugeascS,

este necesar ca ele sd fie satisfdcute. Dreptul este un

principiu filosofic, nevoia este un concept gtiinlific' inorganizarea vielii noastre colective am preferat capriciileintelectuale in locul datelor ;tiintei gi triumful ideologiilor

confirmd prdbugirea civiliza!iei.

lll

Boala civilizatiei- Cum afecteazi aceasta individul

Simptomele acestei boli sunt complexe. Ele se

manifesti simultan in individ, in societate 9i in specia

uman5.