Stela Stoicescu

Copyright@2019 Editura Hamangiu SRL

Editurd de prestigiu recunoscutin domeniul gtiinlelor sociale CNATDCU

Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu

Nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd

fdrd acordul scris al Editurii Hamangiu

Editura Hamangiu:Str. Mitropolit Filaret nr. 39-394, Sector 4, Bucuregti, O.P' 5, C'P. 91

Tel./Fax: 021.336.04.43; 031.805.80'2 1;

Vd nzd ri : 02L336.0t.25 ; 031.425'42.24E-mail : redactia@hamangiu.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romdniei

Stoicescu, Stelalibertatea de exprimare versus dreptul la reputalie : aplicarea

standardului CEDO in jurisprudenla nafionalS / Stela Stoicescu. -

Bucuregti : Editura Hamangiu, 2019

Conline bibliografiersB N 978-606 -27 -1343-0

34

Libertatea de exprimare

versus dreptul la reputalie

Aplicarea standardului CEDO

in jurisprudenfa nalionald

I tedrtuna,i,tt@r 201q

vilt Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie

nr.

s,n.

o.G.

op. cit.

P.R.

p.

pct.

R.R.D.M.

R.R.D.P.

R.R.D.O.

s.a.

sent. civ.

trad.

urm.

Vol.

numdrul

sublinierea noastrd

ordonanla de Guvern

opus citatum

revista,,Pandectele romAne"

pagina

punctul

Revista romAnd de drePtul muncii

Revista romAnd de drePt Privat

Revista romAnd de drepturile omului

9i allii

sentinla civile

traducere

urmdtoarele

Volumul

Cuprins

lntroducere

Capitolul l. Libertatea de exprimaregidreptul la reputafie. Sediul materiei.Naturd gi domeniu de aplicare

1. Acte normative interne1.1. Constitulia1.2. Codul civil1 .3. Legea nr. 504/2002 (,,Legea audiovizualului")-1 .4. Decizia nr. 2201201 1 a Consiliului Nalional al

Audiovizualului privind Codul de reglementare aconlinutului audiovizual

1.5. Codul deontologic al ziaristului

2. Reglementdri internalionale2.1. Libertatea de exprimare

2,1.1. Natura libertdlii de exprimare in luminaart. 10 din Conventie - Domeniu deaplicare. Titulari. Forme

2.1.2. Obligaliile statelor membre in asigurareaexerciliului libertdlii de exprimare

2.1 .3. Art. 10 parag. 2 vs. art. 17 din Conventie:criterii de demarcatie

2.2. Dreplul la reputalie

Capitolul ll. Conflictul dintreart. 10 9iaft.8 din Convenlie. Criterii

1. lntroducere2. Descrierea conflictului3. Metodologie

3.1 . Verificarea aplicabilitdlii art. 8 gi a art. 10 din

4

44

B

12

15

16

17

17

20

30

3541

47474852

54Convenlie in spela dedusd judecdlii

Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie

3.2. ldentificarea standardului convenlional in privinla

dreptului la reputalie gi a dreptului la liberd

exprimare3.3. ldentificarea ingerinlei

3.4. Verificarea legalitdlii 9i a scopului legitim al

ingerinlei3.4.1. Caracterul legal al ingerinlei - ingerinla sd

fie prevdzutd de lege

3.4,2. Scopul legitim al ingerinlei

3.5. Caracterul necesar 9i proporlional al ingerinlei

intr-o societate democraticd

3.6. Factori relevanliin inclinarea balanlei dintre art' 8

gi art. 10 din Convenlie

-

3.6. 1 . Aspecte referitoare la persoan a vizatd'

3.6.1.1. Persoana publicd. Persoand cunoscutdpublicului. SimPlu Particular

g.6.1.2. Oameni politici- 91

199

200

205212

6669

75

757B

B1

B3

84

3.6.2.3.4. Exorimarea academicd 1BB

3.6.3. Modalitatea de obtinere a informatiei 1943.6.4. Aspecte

a mesajuluireferitoare la modul de transmitere

3.6.4.1. lmpactul potenlial. Reguli privindcanalul de comunicare folosit. Consecinteleafirma!iilor

3.6.4.2. Tonul,stilulfolosit

modul de adresare, limbajulqi

3.6.5. Aspecte referitoare la autorul afirmaliilor -3.6.5.1. Limitele exprimdrii in raport de statutul

autorului afirmaliilor

-

21 2

3.6.5.1.1. Jurnaligtii. Libertatea presei

-

213

3.6.5.1.1.1. Dreptul la replicd _2323.6.5.1.1.2. Relatdri despre un litigiu penal

in curs. Prezumlia de nevinovdlie

-2373.6.5.1.1.3. Proteclia surselor_ 252

3.6.5.1.2. Oamenii politici- 257

3.6.5.1.3. Angajalii in sistemulprivat. Funclionarii publici. Magistralii- 257

3.6.5. 1 .3. 1 . Obligalia autoritdlilor publicede a nu aduce atingere prezumliei denevinovdlie _266

3.6.5. 1 .3.2. Problematica avertizorilorpublici provenili din rAndulfunctionarilor

3.6.5.2. Buna-credinld a autoruluiafirmaliilor. Relalia anterioard cu persoanavizald. Cond u ita procesuali

3.6.6. Evaluarea sancliunii aplicate3.6.6. 1 . Clasificarea sanctiunilor3.6.6.2. Principii privind

severitatea sancliunilor3.6.6.2.1. Sancliunile ex-ante

B4

3.6.1.4. Participanli la infdptuirea justiliei- 95

3.6.1.5. Comportamentul anterior al persoanei

vizate 106

3.6.1.3. Funclionari Publici

3.6.2. Aspecte referitoare la conlinutulmesajului

9.6.2.1. Distinclia fapte - judecdli de valoare -9.6.2.1.1 . Calificarea afirmaliilor

-

3.6.2.1 .2. Exceptio veritatis. Aspecteprivitoare la prezumlii 9i administrareaprobatoriului. Relalia cu aft' 6 siart' 13 din

Conven!ie3.6.2.2. APtitudinea

de interes Public

de a contribui la o dezbatere

3.6.2.3. Tipuri de exPrimaregi limite aplicabile

3.6.2.3.1 . ExPrimarea Politicl

94

139

109

110

111274

129 283290290

292292314

159

160

9.6.2.3.2. Exprimarea comerciald _1701803.6.2.3.3. ExPrimarea artistici

3.6.6.2.2. Sancliunile ex-post

XII Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie

Gapitolul lll. Libertatea de exprimarein contextul noilor tehnologii

1. Competenla Cu(ii ratione personaegi ratione loci

2. Libertatea de exPriconlinut gititulari

mare in mediul online: definilie,

3. Proteclia vielii private in mediul online

3.1. Gradul de speranld legitimd la proteclia vieliiprivate

3.2. Anonimitatea in mediul online 9i dreptul de a fi

uitat3.3. Rdspunderea intermediarilor pentru informaliile

publicate Pe internet

lntroducere

Alegerea prezenteiteme a fost inspiratd de un citat celebru -,Yot)have freedom of speech but freedom after speech, I cannot guaranteethaf't|t, care igi pdstreazd, Tn opinia mea, pe deplin, actualitatea inzilele noastre. Chiar dacd in societatea actuald libertatea de exprimareeste recunoscutd la nivel constitulionalin majoritatea statelor, asistdmadesea la sancliuni (unele deghizate, alte chiar explicite), aplicatesubsecvent exercitdrii licite a libertdlii de exprimare. La polul opus,nu de puline ori, ne confruntdm cu lipsa unor sancliuni aplicate pentrulibertatea de exprimare deturnatd de la scopul acesteia, ceea cereprezintd pentru mulli o motivalie pentru a continua un demersabuziv. Or, nu trebuie neglijat cd, de cele mai multe ori, ,,Cu fiecarevorbd se duce o reputatie"l2l, iar publicul este atras in mod natural decuvinte care gocheazd, nelinigtesc sau rdnesc, cuvinte care au gi

vocalia de a se permanentiza in timp gi spaliu, cu ajutorul canalelormoderne de comunicare (internetul).

Tocmai pentru cd libertatea de exprimare este o valoarefundamentald, nepreluitd intr-un stat de drept, devine imperios acunoagte limitele exercitdrii acestui drept, spre a se verifica dacdaplicarea de sancliuni apare ca legitimd sau, dimpotrivd, este denaturd a crea un efect inhibitor ce trebuie evitat. Din acest punct devedere, prezenta lucrare are ca obiect de studiu limitele interne gi

externe ale libertdlii de exprimare, respectiv rdspunderea civilddelictuald pentru depdgirea acestora, propunAndu-9i a analiza conflictulcel mai clasic dintre doud drepturi convenlionale de o importanldegald: libertatea de exprimare, prevdzutd de art. 10 din Convenlie gi

dreptul la viald privatd, prevdzut de art. 8 din Convenlia Europeanda Drepturilor Omului (in continuare, Convenlie).

Degi lucrarea traseazd standardul convenlional in materia acestordoud drepturi pe baza unei analize a jurisprudenlei Curlii Europene

tllTraducere: ,,Vd pot garanta libertatea de exprimare, dar nu vd potgaranta gi libertatea de dupd exprimare", citat dintr-un discurs ce ii aparlinelui ldi Amin Dada, pregedinte al Ugandei intre 1971-1979.

I2lA se vedea A. Pope, The Rape of the Lock: Canto 3.

334

338

340351

351

361

377

4. Jurisprudenla nalionald privind libertatea de exprimare

in mediulonline 4Og

Concluzii 4l4

Bibliografie 418

Capitolul l. Libertatea de exprimaregi dreptul la reputafie. Sediul materiei.

Naturd 9i domeniu de aPlicare

intrucat lucrarea de fald are ca elemente centrale dreptul la reputalie

gi libertatea de exprimare, in cele ce urmeazd imi propun sdrealizez

o scurtd configurare a cadrului normativ actual incident. Astfel, voi

incepe prin a analiza textele normative interne, in ordinea forleijuridice

a acestora, iar apoi voi face referiri la reglementirile internationale

incidente - atAt cele cu caracter obligatoriu, cat 9i cele delip soft-law.

7. Acte normative interne

7.7. Constitulia

Libertatea de exprimare are o reglementare expresd la nivel

constitulional, care se bucurd de o tradilie indelungatdtll. Astfel, arl.24

din Legea fundamentald din 1 866 prevedea urmdtoarele : ,,constitutiunea

g ranie.^tutulor libertatea de a comunica si publica ideile si opiunile

lor prin graiu, prin scris si prin presa, fie-care fiind respundetor de

abusul acestor libertati in casurile determinate prin codicele penal,

care in acesta privinta se va revisui si complecta,fara insa a se putea

restringe dreptul de sine, sau a se infiinta o lege esceptionala(...)". RJglementarea acestui drept s-a menlinut succesiv, fiind preluatd

de constituliunea din anul 1923 (art. 25), constituliunea din 1938

(art.22), precum gi de constitulia Republicii socialiste Romania din

1965 (art. 28).in prezent, libertatea de exprimare se inscrie in categoria drepturilor

gi libertdlilor fundamentale, fiind reglementatd in cuprinsul art. 30,

iitlrt ll, Capitolul ll din Constitulie, potrivit cdruia,,(1) Libertatea de

t1l Pentru un studiu aprofundat asupra reglementdrilor la nivel constitulional

ale dreptului la liberd exprimare, precum 9i asupra trdsdturilor 9i clasificdrii

drepturilor fundamentale, a se vedea S. $nruonu, Proteclia da,telor Personalegiviala privatd, Ed. Hamangiu, Bucuregti,2016, p. 8-32,278-297'

l. Naturd gi domeniu de aplicare

exprimare a gAndurilor, a opiniilor sau a credinlelor gi libertateacrealiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunetesau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisd.(3) Libertatea presei implicd gi libertatea de a infiinla publicalii.( ) Nici o publicalie nu poate fi suprimatd.(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masd obligalia

de a face publicd sursa finanldrii^(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea,

viala particulard a persoanei gi nici dreptul la propria imagine.(7) Sunt interzise de lege defdimarea !5rii 9i a naliunii, indemnul

lardzboide agresiune, la urd nalionald, rasiald, de clasd sau religioasd,

incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenld publicd,

precum gi manifestirile obscene, contrare bunelor moravuri.(8) Rdspunderea civild pentru informalia sau pentru crealia adusd

la cunogtinld publicd revine editorului sau realizatorului, autorului,organizatorulu i manifestirii artistice, proprietaru lui mijlocu lui demultiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in condiliilelegii. Delictele de presd se stabilesc prin lege".

Tradilia acestuitext gi importanla pe care i-a acordat-o legiuitorulconstituant pentru societatea romAneascd sunt lesne de inleles, dinperspectivd istoricd post-decembristd: mai mult decdt o libertatefundamentald, pentru poporul romAn, ea a reprezentat declarareaunui principiu, o condilie sine qua non a democraliei gi a statului dedrept, o garanlie formald ci perioada istorica traversatd nu s'ar putea

reinstala decAt prin modificarea Constituliei.Terminologia utilizatd -,,libertate de exprimare", iar nu ,,dreptul la

liberd exprimare", nu poate duce nicidecum la concluzia conformcdreia cele doud concepte nu ar fi similare, contrar unor opiniiexprimatetll. Astfel cum s-a aretat in literatura de specialitatet2l, oricelibertate reprezinti un veritabil drept. Pe de altd parte, CurteaConstitulionald a definit libertatea de exprimare, in Decizia nr.756

lllin sensul cd libertdlile ar fi facultdli sau virtualitdli, deoarece nu au unobiect precis determinat, a se vedea O. Uruounenruu, Dreptul la onoare gidreptul la demnitate, in P.R., nr.2/2006, p. 136.

t21 l. Munnnu, E.S. TAr.rAsescu, Drept constitulional gi institulii politice,vol. l,

ed. a Xl-a, Ed. All Beck, Bucuregti, 2003, p. 14.

din 1 iunie 2010 ca fiind ,,posibilitatea omului de a-gi manifesta prin

viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de

com]unicare in public, gAndurile, opiniile, credintele religioase 9i

crealiile de orice fel", statuAnd cd ,,libertatea de exprimare are un

conlinut complex, cuprinzAnd libertatea cuvdntului sau libertatea

presei".Trebuie remarcat, insd, cd inclusiv in acea perioadd de tranzilie,

incdrcatd de incertitudine, legiuitorul constituant a manifestat

preocuparea de a trasa limitele libertdlii de exprimare, congtient fiind

cd nereglementarea limitelor exerciliului unui drept poate conduce la

o veritabild anihilare a acestuia. Astf el cum af irma f ilosof ul Robespierre,

,,Legea tuturor e libertatea, care se sfArgegte acolo unde incepe'rio"-rt"t"u

altuia". cu alte cuvinte, statul de drept nu poate tolera o

libertate de exprimare absolutd, fdrd restrictii; exercitarea unuidrept

trebuie sd fie fdcutd cu responsabilitate, pentru a asigura respectarea

altor drepturi aflate in stransd legdturd cu cel dintai, fapt statuat expres

de curtea constitulionald in Decizia nr. 139 din 10 martie 2005'

Astfel, alin. (6) gi (z) ate art. 30 din constitulie stabilesc limitele

externe ale exercitdiii libertelii de exprimare. Aceste limite pot fi

grupate in doud categorii, in funclie de scopul urmdrit: o primd categorie,

6aie vizeazd proteclia drepturilor altor persoane - ,'demnitatea'

onoarea,Vialaparticulardapersoanei,dreptullapropriaimagine'',9ioadouacategoriecelinedeinteresulpublic_,,defdimarealdriigianatiunii, inderinul la rizboi de agresiune, la urd nalionald, rasiald,

de clasd sau religioasd, incitarea la discriminare, la separatism teritorial

sau la violenld publicd, precum 9i manifestdrile obscene, contrare

bunelor moravuri". Nu in ultimul rAnd, trebuie amintite dispoziliile

art. 53 din constitulie privind restrangerea exerciliului unor drepturi

saualunorlibertdli,deopotrivdaplicabileinceeaceprivegtepunereainbalanlialibertdliideexprimaregiadreptuluilareputalie.

Dincolo de aceste limiie, nu se mai pune problema exercitdrii

licite a libertilii de exprimare, cdci dreptul nu mai existd. Nu suntem

in prezenta nici a unei exercitdri abuzive a dreptului, prin raportare

la prevederile art. 15 C.civ., cdci, intr-o asemenea situalie, prin ipotezd,

dreptul se exercitd cu respectarea limitelor sale externe, dar cu

depdqirea limitelor interne, deci deturnat de la scopul pentru care a

fost instituit, cu intenlia de a prejudicia o altd persoand' Pe cale de

consecintd,inafaraacestorlimite,putemvorbidespreoveritabila

Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie l. Naturd gi domeniu de aplicare

lipsd a dreptului, motiv pentru care devin incidente sancliunicorespunzdtoaretll.

in privinla dreptului la reputalie, trebuie menlionat cd acesta nu

are o reglementare constitulionald expresd. Totugi, consacrarea saimplicitd rezultd in prezent din art, 30 alin. (6) din Legea fundamentald,cicionoarea gidreptul la imagine al persoanei sunt limite ale libertdlii

de exprimare. Similar, a fost reglementat in mod implicit dreptul la

reputalie 9i in cuprinsul tezei a doua aarl.24 din Legea fundamentalddin 1866, potrivit cdruia ,,Delictele de presa sunt judecate de juriu. Nici

censura, nici o alta masura preventiva pentru aparitiunea, vindereasau distributiunea ori-carei publicatiuni nu se va putea reinfiinta. Pentrupublicatiuni de jurnale nu este nevoe de autorisatiunea prealabila aautoritatei. Nici o cauliune nu se va cere de la diaristi, scriitori, editori,tipografi si litografi. Presa nu va fi supusa nici o data sub regimulavertismentului. Nici un jurnal sau publicatiune nu va putea fi suspendatesau suprimate. Autorul este respundetor pentru scrierile sele, era inlipsa autorului sunt respundetori sau girantul sau editorul. Veri cejurnal trebue sa aiba un girant responsabil care sa se bucure dedrepturile civile si politice", iar reglementarea implicitd a acestui drepts-a menlinut succesiv in Constituliunea din anul 1923 (arl. 26),

Constituliunea din 1938 (art. 22), precum gi de Constitulia Republicii

Socialiste RomAnia din 1965 (art. 29).Totodatd, in prezent, jurisprudenla Curlii Constitulionalelzl subliniazd

in mod constant faptul cd demnitatea umand reprezintd o valoaresupremd, protejatd de statul romAn, consacratd de art. 1 pct. 3 dinConstitulie, Titlul I -,,Principii generale". in acest sens, trebuie subliniatcd onoarea este o noliune meta-juridicd, cu o accepliune variabild infunclie de timp, spaliu, context social gi cultural. Existd o conceplieobiectivd asupra onoarei, potrivit cdreia aceasta se identificd cu obund reputalie, qi o conceplie subiectivd, conform cdreia reprezintdo aspiralie individuald la stimd de sinel3l. Din acest punct de vedere,

t1l B. Sere.rnru-Gu1nlr, Proteclia europeand a drepturilor omuluL ed. a 2-a,Ed. C.H. Beck, Bucuregti,2006, p. 166.

I2l C.C.R., Decizia nr. 62118.01.2007, www.ccr.ro.I3lA.H. Cnrnrn |Bns, Libeftad de expression e informaciSn. La jurisprudencia

det TEDH y su recepci6n por el Tribunal Constitucional. Hacia un derechoeuropeo de los derechos humanos, Guada lmpresores S.L., Valencia,2001 ,

p. 378.

s-a aratattll in mod intemeiat, in opinia mea, cd onoarea imbracd

doui laturi: psihologicd - sentimentul pe care o persoand il are

despre sine, respectiv ci este fdrd reproq moral, 9i sociali - respectiv

seniimentul pe care societatea il dezvolti fald de o anumitd persoand,

cdci onoarea nu line doar de interioritate, ci gide o perceplie publica'

sociald. Altfel spus, ,,onoarea este congtiinla dinafard, iar conqtiinla

esta onoarea dinduntru"t2l'

Deaceea,dupdcums-astatuatinliteraturadespecialitate,graniladintre onoare gi reputalie este destul de greu de stabilit' aceste

Joud noliuni putanO fi considerate mai degrabd doud falete ale

dreptului la demnitate, decat doud elemente distincte care compun

acest dreptt3l.

in opinia mea, dreptul la reputalie nu este inndscut, ci dobandit,

prin modul exemplar in care persoana se comportd in viala privatd

sau in cea sociaiet4l, teorie dezvoltatd de doctrina germand privind

,demnitatea ca real izare" sau,,teoria prestatiei" (Leistu ngstheorie)tsl' Astf el,

"p"te O" la sine inleles cd reputatia poate sd varieze de la o persoand

la alta, ca urmare a propriilor sale acliuni'

7.2. Codul civil

Dreptul la liberi exprimare igi gdsegte o reglementare expresd

la arl.70 c.civ., terminologia cu care acesta opereazd fiind diferitS

t1] O. UrueunenNu, oP. cit',P-123.t21A. Scuoperu anuea, Aforisme asupra inletepciunii in viald,Ed' Saeculum'

'1999, p. 50-51, apudin O' Urue unEaNU, op' cit', p' 124't3]C.Juensrnu,Drepturitepersonalitdtiiincontextbioetic,inAnalele

Universitdtii ,,Constantin'Brdncugi", TArgu Jiti, Seria $1inle Juridice, nr.4l2O1O,

p. 63.' I4l E. Cuelnnu, in Noul Cod civit. Comentariu pe artieole' F'-A' Bntns'

E. Cnrr-nnu, R. Corusrnrulruouo, l. Mncover et' al', ed' 1, Ed' C'H' Beck' Bucuregti'

2012, p.79.ruiB. Pr."orH, B. ScHltnr, Grundrechte' Staatsrecht II, ed' a 15-a'

Ed.C.F.Muller,Heidelberg,1999,p.79;Pentrudefiniliigidezvoltdriasupracelor parru tipuri de demnitate - demnitatea ca mogtenire' demnitatea ca

poten,iial, demnitatea ca proprietate personald sau demnitatea ca realizare'

" "" u"d"" Raluca E. GAr-en (CrocHrr'rA), Proteclia drepturilor personale

iipati:rimoniale in lumina Convenliei E-urop?.ne-? Drepturilor Omului (lez6' de

doctorat),Coordonatorprof.univ.dr.CorneliuBirsan,suslinutdlaFacultateade Drept, Universitatea din Bucuregti ,2012, p' 6'

Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie l. Naturd gi domeniu de aplicare

fald de cea utilizatd de legiuitorul constituant. Din punct de vederepractic, ins5, astfel cum s-a ardtat, slera de aplicabilitate a libertdliide exprimare gi dreptului la reputalie rdmAne aceeagi. Trebuiemenlionat cd reglementarea explicitd a dreptului la liberd exprimarein legea civild fundamentald este o noutate - Codul civil de la 1864nu oferea o consacrare normative acestuia. Totugi, cdt timp, astfelcum am ardtat, consacrarea sa exista la nivel normativ constitulional,lipsa reglementdrii explicite in Codul civil de la 1864 constituie, inopinia mea, o problemd lipsitd de aplicabilitate practicd.

Din nou, se regdsegte preocuparea de a reglementa limiteleexercitdrii acestui drept - alin. (2) al acestui articol face trimitere la

aft.75 C.civ., care, intr-o reglementare generald, face referire latoatelimitele prevdzute de,,lege, convenlii sau pactele internalionale privitoare

la drepturile omului" la care RomAnia este parte. Pe de altd parte,

cAtd vreme libertatea de exprimare nu este un drept absolut, titularulacestuia poate consimli la incdlcarea sau restrAngerea sa. ln condiliilearl.76 C.civ. - situalia in care informalii sau materiale, care pot lezadrepturile reglementate de Secliunea a 3-a a Coduluicivil, ,,Respectulvielii private gi al demnitdlii persoanei", au fost puse la dispozilia uneipersoane f izice sau a unei persoane juridice ce igi desfigoard activitatea

in domeniul informdrii publicului chiar de cdtre cel care le este subiect,iar aceasta le-a fdcut publice - acest consimfdmdnt este prezumat. Pe

cale de consecin!d, limitele exercitirii acestui drept pot fi impusede autoritdfi, in condiliile art.75 C.civ., dar pot izvoriin egal6 misuridln manifestiri de voinli explicite sau implicite ale titularuluiacestuia, cu condilia sd fie neechivoce (art. 76 C.civ.).

De asemenea, spre deosebire de Codul civil de la 1864, care nu

oferea o reglementare expresd dreptului la demnitate gi dreptuluila propria imagine, Codulcivil actual le-a oferit o consacrare la nivelnormativ fiecdrui dintre aceste doud drepturi, in mod distinct, laarl.72,respectiv arL73 C^civ. Astfel, acestea sunt incluse in categoria mai

largd a drepturilor personalitdtiitll, definite in doctrindt2l ca,,prerogative

l1l Pentru dezvoltdri privind teoria drepturilor personalitSlii, a se vedeaB. Cnrsree, Apdrarea drepturilor personalitdlii prin intermediul mdsurilorprovizorii, in RRDP nr.4/2014; S. $nronu, op. cit.,p.23-26.

121C. Juensrnu , Refleclii asupra noliunii gi evoluliei drepturilor personalitdlii,Anuarul lnstitutului de lstorie,,G. Bariliu" din Cluj-Napoca, Seria Humanistica,tom V,2007, p.326.

Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie l. Naturd gi domeniu de aplicare

dreptul la reputalie nu poate fi definit ldrA a ne raporta la dreptul laimagine.

Din acest punct de vedere, consider cd reglementarea dreptuluila demnitate prin art. 72 C.civ. ar fi fost suficientd, acesta inglobAnddreptul la imagine in mod implicit, in acceptiunea sa larg5, care poate

fi privitd ca sinonim al dreptului la reputalie, nefiind limitatd exclusivla dreptul unei persoane de a se opune ca terlii sd ii reproducd portretul

prin fotografii, filme sau alte mijloace. Aceasta, bineinleles, in contextulin care s-a dorit reglementarea separatd a dreptului la demnitate gi

a dreptului la imagine, pentru precizie, gi nu s-a preluat modelulconvenlional - art. 8 din Convenlie incluzAnd ?n conceptul de "vialdprivatd" gidreptul la reputalie.

Trebuie menlionat, de asemenea, cd atAt art.72, cAt gi art. 73

C.civ. fac trimitere laarI.75 C.civ., privitor la limitele exercitdrii acestordrepturi. Totodatd, potrivit arlt72leza a doua C.civ., ,,Este interzisd

orice atingere adusd onoarei gi reputa!iei unei persoane, firdconsimlemantul acesteia ori fdrd respectarea limitelor prevdzute laarlt75". Prin urmare, intocmai ca in cazul dreptului la liberd exprimare,nici dreptul la reputalie nu este un drept absolut, ci condilional,el putAnd face obiectul unei limitdrivalabile prin consimldmAntul datde titularul acestuia. Se realizeazd, astfel, corelarea necesard la nivel

legislativ intre dreptul la liberd exprimare 9i dreptul la reputalie, care,

dupd cum voi ardta pe parcursul acestei lucrdri, implicd o balantifoarte atente,

De asemenea, potrivit arL 252 C.civ., ,,Orice persoand fizicd aredreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinlei umane, cum sunt viala,sdndtatea, integritatea fizicd gi psihicd, demnitatea, intimitatea vieliiprivate, libertatea de congtiinld, creatia gtiinlificd, artisticd, literardsau tehnicd" (s.n.). Totodatd, trebuie menlionat cd, potrivit art.257C.civ., dreptul la liberd exprimare, la imagine gi la demnitate pot aveaca titular o persoand iuridicd, in acest caz dispoziliile Titlului V din

Cartea I a Coduluicivil aplicAndu-se prin asemdnare. Precizarea esteimportanti, intrucAt arl.252 C.civ. definegte ca titular al drepturilorpersonalitdlii pe ,,orice persoand lizicd".

CAt privegte sancliunile aplicabile in cazul incilcdrii dreptului la

imagine sau la demnitate, relevante sunt dispoziliile art. 253 9i art. 255

C.civ., care reglementeazd mdsurile ce pot fi dispuse de instanld, cu

titlu definitiv, cAt gi cu titlu provizoriu, potrivit procedurii ordonantei

1110

nepatrimoniale intim atagate persoanei, care exprimd chintesenla

tiinl"i ,rane, fiind intrinsbci acesteia" gi reglementate pentru prima

daid in dreptul intern de art. 58 C,civ. Anterior acestei reglementari,

uniiautoriafirmaucddrepturilepersonalitdliiigig5sescfundamentulin prevederile constitutionale privind viala privaterl. in literatura de

specialiiatelzl, d repturile personal itdtii au fost-clasif icate in trei categorii :

i) drepturi care ocrolesc corpul uman 9i funcliile sale biologice gi

psihice,privindfiinlaumandcaentitatebio-psihicS;ii)drepturicaredefinesc'omul ca subiect al stdrilor 9i relatiilor emolionale sau afective;

iii) dreptul care protejeazd omul ca fiinld sociali' in cea de-a doua

categorie sunt incadrate dreptul la onorare 9i reputalie' iar in ultima

catelorie se includ dreptul la liberd exprimare, dreptul la viald privatd

gi dreptul la imagine.,Ceeaces-adorit,prinaceastdclasificare,afostsubliniereanaturll

dedrepturinaturaleaacestordrepturi,intrinseclegatedeexistenla,runi, ele neliind dobAndite prin incheierea de acte juridice 9i

compunAnd ceea ce se numegte status libertafilsal persoanei. Avand

invedereexprimareafolositddelegiuitorintezafinaldaart'58alin. (1) C.civ. -,,precum 9i alte asemenea drepturi recunoscute de

lege" - enumerarea este una enunliativd' Pe cale de consecinld'

pe"ntru identitatea de ratiune, consider cd 9i dreptul la liberd exprimare

poatefisubsumatacesteicategorii,acestanefiinddobAnditintimp,ci inndscut naturii umane.-

in privinla dreptului la imagine - inleles ca fiind dreptul oricdrui

individ de algi conserva propria imagine 9i de a se opune cu privire

ladivulgareasauutilizareasats]_apreciezcdacestapoatefiperceputca o faipta a dreptului Ia demnitate , cdci vizeazd perceplia publicd

asuprauneipersoane.Totugi,Codulciviltrateazdceledouddrepturiinmoddistinct,probabilpentruclaritate.Suprapunereaconceptelorpoate fi, insd ciiticabild gi devine cu atat mai evidentd la o simplh

iecturd aarl.72G'civ., caie, reglementAnd dreptul la demnitate' face

referire, in alin. (2),la dreptulia reputalie' Or, apare ca evident cd

l'r Pjr'r"", E. Snrrn-RounNo, Proteclia juridicd a dreptului la propria

imagine,in Dreptul nr. 5-6i1993, p' 49'l2lc. Juensrnu , Befteclii asupra' noliunii gi evoluliei drepturilor personalitdlii,

op. cit., P.329.ttl S. $nruonu, op. cit., P.79-82.

Libertatea de exprimare versus dreptul la reputalie l. Naturd gi domeniu de aplicare

De asemenea, condiliile redacterii textului in exercitarea dreptuluila replicd gi rectificare sunt detaliate in Decizia nr.22012011 privindCodulde reglementare a conlinutului audiovizual, adoptatd de ConsiliulNalional al Audiovizualului, ce va fi descrisd in subsecliuneaurmdtoare. Trebuie menlionat cd asigurarea dreptului la replici gi

rectificare de cdtre radiodifuzorieste supusi unortermene gi condilii,sub supravegherea atentd a Consiliului Nalional al Audiovizualului,autoritate de controlin aceastd materie gi,,nu exclude dreptul persoanei

lezate sd se adreseze instanlelor judecdtoregti", conform arl. 41

alin. (3) din acelagi act normativ.Pe cale de consecinld, in privinla mass-mediei audiovizuale, nu

se poate afirma cd existd un vid legislativ cAt privegte proteclia libertaliide exprimare. Practica judiciard face des apel la textele legale amintite,pentru a demarca sfera ilicituluiin materie de libertate de exprimarein mass media audio-vizuald. Cu titlu de exemplu, intr-o decizie relativrecentdrll, s-a relinut aplicabilitatea ar1. 6 din Decizia nr. 11412002privind dreptul la replicd gi rectificare, potrivit cu care,,Textul repliciitrebuie sd se refere numai la faptele neadevirate contestate, sd fieexprimatin limitele decenleigisd nu conlind ameninldri sau comentariimarginale" (act normativ abrogat prin intrarea in vigoare a Decizieinr.22012011 a CNA, a cdrui retinere in spetd este criticabild, in opiniamea, din perspectiva aplicdrii legiiin timp, fald de data sdvArgiriifapteiilicite - 2014, cu precizarea, insd, cd dispoziliile art. 6 au fost preluatein integralitate in cuprinsul art. 55 din Decizia nr.22012011 a CNA,deci concluzia la care s-a ajuns nu a fost influenlatd de acestaspect). Prin rapofiare la acest articol, instanla a apreciat cd,,afirmaliilepArAtului legate de moralitatea reclamantei, a mamei sale, pretinselerelalii extraconjugale ale acesteia, lipsa de realizdri profesionale,natura sa materialistd, precum gi pretinsul avort realizat de cdtreaceasta nu vizeazA, in mod evident, agresiunile fizice la care s-areferit reclamanta in emisiunea cu pricina, iar limbajul folosit nu estein totalitate in limitele decenlei".

Cu totul altfel se prezinld, insd, situalia, in domeniul preseiscrise. Articolele 264-270 din Proiectul NouluiCod Civil reglementauexpres dreptul la replicd aplicabil preseiscrise giaudiovizuale, stabilind

Ill Jud. Sectorului 5 Bucuregti, sent. civ. nr. 1012/05.02.2O15,www.rolii.ro.

1312

pregedintiale sub aspectul procedurii, trebuie amintite dispoziliile

art. bSAC.civ., care reglementeazd posibilitatea solului supravieluitor,

precum gi a ascendenlilor, descendenlilor 9i a colateralilor privilegiali

de a introduce sau a continua acliunea defunctului, persoand

vdtdmatd. Totodatd, intrucat rdspunderea pentru depdgirea limitelor

libertdlii de exprimare este o rdspundere civild delictuali, textele mai

sus amintite se impun a fi coroborate cu dispoziliile art. 1349 C.civ.,

art. 1351 -1g74 C.civ., precum 9i prevederile art. 1381-1395 C'

civ. privind repararea prejudiciului, toate aceste texte constituind

sediul materiei.Nu in ultimul rand, regula in materie de aplicare a legii in timp in

acest domeniu este stabilitd de art. 19 din Legea nr.7112011 pentru

punerea in aplicare a codului civil, potrivit cdruia dispoziliileart.252-257 C.civ. se aplicd doarfaptelor sdvdrgite ulterior intrerii

in vigoare a codului civil. Aceastd reguld este logicd, de altfel, fiind

o aplicalie particulard a art. 103 din Legea nr.7112011, care reprezintd

dreptul comun: practic, gi rdspunderea pentru depdgirea limitelor

libertalii de exprimare, ca rdspundere delictuald, va fi supusa legii in

vigoare de la momentulsdvargiriifaptei. De asemenea, ca reguld de

,p-ti""r" temporald, este impoftant de precizat cd dispoziliile art. 76

i.civ. nu se aplicd in cazulin care punerea la dispozilie a informatiei

sau a materialului s-a fdcut anterior intririi in vigoare a Codului civil,

chiar dacd utilizarea lor se realizeazd dupd' aceastd datd'

7.3. Legeo nr. 504/2002 (,,Legea audiovizualului")

Din punct de vedere normativ, astfel cum reiese din insdgi denumirea

acesteia, Legea audiovizualului are o aplicabilitate restrAnsd, dar

meritul ei constd in a fi consacrat expres institulia dreptului lareplici gi rectificare, precum 9i conditiile in care acesteaopereazS. Astfel, potrivit art. 41 alin..(1) din Legea audiovizualului(Legea nr.5O412OO2), ,,orice persoand fizicd sau juridicd, indiferent de

nalionalitate, ale cdrei drepturisau interese legitime, in special reputalia

sau imaginea publicd, au fost lezate prin prezentarea de fapte inexacte

in cadrul unui program, beneficiazd de dreptul la replicd sau de

rectificare". Asupra modului in care se realizeazd in concret aceaste

procedurd, este chemat sd vegheze Consiliul Nalional al Audiovizualului,

institulie autonomd, aflatd sub control parlamentar, abilitatd prin lege

ca galant al interesului public in domeniul comunicdrii audiovizuale'