aspecte legate de prelucrarea retelelor geodezice

8/10/2019 Aspecte Legate de Prelucrarea Retelelor Geodezice

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-legate-de-prelucrarea-retelelor-geodezice 1/10

Universitatea PolitehnicaTimişoara

Facultatea deConstrucţii

Master : Cadastruşi Evaluare Bunurilor Imobile

Aspecte legate de prelucrarea

Re ţelelor Geodezice

Reţeaua de sprijin Alba-Iulia executată în 2011(Reţeaua geodezică de ordin superior )

Masterand : Ciobanu Alina Coordonator: Conf. dr. ing Grecea Carmen

Timişoara 2014



2

Cuprins

1. Prevederi generale

2. Compensare 2D (X,Y)

Concluzie

Bibliografie



3

1. Prevederi generale

Geodezia este știința care se ocupă cu determinarea riguroasă a formeiși dimensiunilorPamântului sau a unor por țiuni din suprafața sa, precumși cu reprezentarea grafică a acestora.În acest scop, geodezia determină cu precizie, prin măsur ători și calcule, un schelet de puncte

convenabil distanțate pe suprafața Pamântului, numite puncte geodezice, care servesc ca sprijin pentru operațile topografice sau fotogrammetrice ulterioare.Materializarea punctelor din reţelele geodezice de sprijin şi din reţelele de îndesire şi ridicare seface conform prevederilor standardului român SR 3446-1/1996 (anexa nr. 9), având mărciconform standardului de stat STAS 4294-73 (anexa nr. 10). Coordonatele punctelor din reţelelegeodezicese calculează în Sistem de Proiecţie Stereografic 1970 şi în Sistem de referinţă Marea Neagră 1975.

Reţeaua geodezică de sprijin pentru executarea lucrărilor de cadastru general este formată dintotalitatea punctelor determinate în sisteme unitare de ref erinţă.Reţeaua geodezică de îndesire se realizează astfel încât să asigure densitatea de puncte necesare înzona de lucru şi în zona limitrofă pentru executarea lucrărilor de introducere a cadastrului general.În configuraţia reţelei geodezice de îndesire vor fi incluse cel puţin 4 puncte din reţeauageodezică de sprijin, astfel încât poligonul format să încadreze toate punctele reţelei de îndesire.Reţeaua geodezică de îndesire şi ridicare se execută prin metode cunoscute: triangulaţie,

trilateraţie, triangulaţie-trilateraţie, reţele dedrumuiri poligonometrice sau tehnologii geodezice bazate pe înregistrări satelitare (Global Positioning System -GPS- Sisteme Globale dePoziţionare).

În cazul în care coordonatele punctelor sunt determinate prin tehnologie GPS, la proiectarea reţelei se va ţine seama de următoarele:- reţeaua de îndesire şi ridicare trebuie să se sprijine pe minimum 4 puncte din reţeaua geodezică

de sprijin; - punctele de sprijin vor trebui să fie uniform repartizate atât în interiorul reţelei, cât şi la margineaacesteia;- toate punctele noi vor fi determinate cu ajutorul a minimum 3 vectori;

- se va prevedea determinarea punctelor de legătură dublu-staţionate în sesiuni diferite. Numărul minim de sesiuni "s" într-o reţea cu"p" puncte şi cu utilizarea a"r" receptoare se

calculează cu relaţia:

pentru (1)

în caren este numărul punctelor de legătură între sesiuni.



5

2. Compensare 2D (X,Y)

Accesând paginile web şi lecturând suportul de curs am ales să vă vorbesc desprecompensarea 2D în reţelele geodezice. Una dintre paginile web care mi-a capatat atenţia a fostwww.topo-online.ro .

Acest site cuprinde o serie de programe ce pot fi utilizate on-line, f ăr ă a mai instala anumite soft-uri pe calculatorul dumneavoastra, programe care ofer ă mai multe avantaje în domeniul geodeziei,cadastruluiși topografiei.Mai exact, site-ul prezintă 3 tipuri de programe:

programe ce prelucrează date numericeși au ca rezultat diferite rapoarte; programe ce prelucrează date numericeși au ca rezultat fișiere *.dxf (drawing exchangeformat)și *.scr (script), ce pot fi încarcate în programe CAD (Computer-Aided Design);

programe ce preiau date dintr-un fișier, le prelucrează și apoi le salvează într-un alt fișier, pentru a fi prelucrate ulterior cu un alt program.

Descriere metodei de calcul

Prin prelucrarea observaţiilor din reţelele geodezice nu se poate îmbunătăţi precizia realizatîn fazade efectuare a măsurătorilor, dar o prelucrare incorectă poate micşora această precizie sau, încazuriextreme, poate conduce la obţinerea unor rezultate incorecte.

Principalul avantaj al compensării reţelelor geodezice prin metoda măsurătorilor indirecte constă

în faptul că fiecărei observaţii îi corespunde o ecuaţie de corecţie, ceea ce permite efectuarea unuicontrol riguros asupra alcătuirii modelului funcţional. Datorită corespondenţei dintre numărulmăsurătorilor şi cel al ecuaţiilor este posibil ca procesul de compensare să poată fi completautomatizat.

O prelucrare a măsurătorilor prin metoda observaţiilor indirecte, cunoscută şi subdenumirea de "metoda variaţiei coordonatelor " sau "compensarea grupului de puncte " serealizează prin parcurgerea mai multor etape, în fiecare etapă obţinându-se rezultate care permitalegerea unor modele mai performante şi a unor valori mai precise pentru următoarele etape decalcul.Prelucrarea observaţiilor efectuate în cadrul unei reţele planimetrice geodezice constă în parcurgerea următoarelor etape principale:

Prelucrarea preliminară a observaţiilor geodezice şi reducerea observaţiilor la

suprafaţa de referinţă aleasă.

Prima etapă ce trebuie parcursă în cadrul procesului de compensare constă în determinareacoordonatelor preliminarii, denumite în unele lucrări şi de lucru. Acestea se determină cu o precizie scăzută, precizie care depinde în general de scopul urmărit şi de lungimea laturilor reţeleiconsiderate. În continuare se va considera că planul aleseste suprafaţă de referinţă unde se vor



6

reduce observaţiile geodezice.Pentru reducerea direcţiilor azimutale (compensate în staţie) pe suprafaţa de referinţă trebuieaplicate mai multe corecţii:

- corecţia de reducere de la secţiunea normală directă la linia geodezică;

- corecţia datorată altitudinii punctului vizat;- corecţia datorată deviaţiei verticalei;- corecţia de centrare şi reducere;- corecţia de reducere la planulProiecţieiStereografice 1970.

Calculul elementelor provizorii Acestea sunt determinate de utilizator prin diferite metode (radiere, intersecţie înainte, intersecţieînapoi etc.) şi apoi introduse în fişierul de date ce va fi încărcat în programul de compensare.

Formarea modelului funcţional -stohastic Modelul funcţional-stohastic la prelucrarea observaţiilor efectuate într -o reţea planimetrică este

reprezentat de relaţiile (5) şi (6) .(5)

(6)

Notaţii: v - vectorul corecţiilor;

A - matricea coeficienţilor; x - vectorul parametrilor (necunoscutelor);l - vectorul termenilor liberi;C m - matricea de varianţă-covarianţă a măsurătorilor; σ 0

2 - varianţa unităţii de pondere sau factor de varianţă; Qm - matricea cofactorilor măsurătorilor.

Stabilirea ponderilor măsurătorilor geodezice

Pentru măsurătorile unghiulare orizontale ponderile pot fi determinate prin aplicarea relaţiei (7), iar pentru distanţele măsurate relaţia (8).

(7)

(8)

Transformarea ecuaţiilor de corecţii după regulile de echivalenţă

Prin aplicarea acestei reguli de echivalenţă pentru întreaga reţea planimetrică se elimină atâtenecunoscutecâte puncte au fost staţionate pentru efectuarea observaţiilor unghiulare orizontale.



7

Normalizarea sistemului de ecuaţii liniare şi rezolvarea sistemului normal de ecuaţii

După scrierea ecuaţiilor de corecţii şi aplicarea primei reguli de echivalenţă urmează normalizaresistemului de ecuaţii ale corecţiilor şi evident rezolvarea acestuia. Prin rezolvarea sistemului normalde ecuaţii se determină mai întâi necunoscutele, apoi corecţiile observaţiilor.

(9) (10)

Notaţii: N - matricea sistemului normal de ecuaţii; A - matricea coeficienţilor sistemului de ecuaţii ale corecţiilor; P - matricea ponderilor; x - vectorul necunoscutelor;l - vectorul termenilor liberi.

Calculul elementelor compensate Valorile compensate ale coordonatelor se determină adăugând la valorile provizorii soluţiilesistemului, conform relaţiilor (11) şi (12) .

(11)

(12)

Verificarea calculelor corecţiilor pentru direcţii azimutale, în cazul unei staţii, se face prin controluîndeplinirii egalităţii (în limita preciziei de calcul):

(13)

Calcule de evaluare a preciziei.

Orice prelucrare a observaţiilor efectuate într -o reţea geodezică se încheie cu calculele de evaluare aindicatorilor de precizie conform tabelului de mai jos :

Tabelu 1. Indicatorii de precizie

Abaterea

standard(eroarea medie pătratică) aunităţii de pondere

Abaterea standard auneimăsurători

individualecompensate

Abatereastandard a

necunoscutelor

Abaterea standardtotală pentru un

punct oarecare k

Abatereastandard a

întregii reţele

√ √

j=1,2,...,n



8

Descriere unui program de compensare 2D

Menționez că acest program are ca sistem de referință, Sistemul de Proiecție Stereografic 1970.După cum se poate observadin figura 2, programul este format din 4 câmpuri.

Figura 2. Compensare 2D(X,Y).În cele ce urmează vom enumera şi descrie aceste câmpuri:

Câmpul 1: „Încărcaţi fişierul de date” :

Se va încărca, acţionând butonul " Browse ", un fişier text (nu se ţine cont de extensie). Acesta esteformat, în general, din 3 secţiuni: Secţiunea "COORD", Secţiunea "DIR" și Secţiunea "DIST".

Câmpul 2: „Precizia de afişare a coordonatelor X, Y” :

Coordonatele X şi Y ale punctelor au unitatea de măsură exprimată în metri (m) şi precizia de afişarefuncţie de numărul de zecimale selectat.

Câmpul 3: „Precizia de afişare a direcţiilor unghiulare orizontale”:

Direcţiile unghiulare orizontale au unitatea de măsură exprimată în grade centezimale (G) şi precizde afişare funcţie de numărul de zecimale selectat.

Câmpul 4: „Precizia de afişare a distanţelor”: Distanţele au unitatea de măsură exprimată în metri (m) şi precizia de afişare funcţie de numărul d

zecimale selectat.Observaţii: Acest program poate fi utilizat în mod iterativ, coordonatele compensate obţinute într -o primăcompensare putând fiutilizate pe post de coordonate provizorii pentru aceleaşi puncte noi, într -o adoua compensare. Nu modificaţi măsurătorile iniţiale cu cele compensate, ci doar coordonatele provizorii.Dacă toate datele au fost introduse corect se acţionează butonul "PRELUCRARE".



10

Bibliografie:

1. http://www.ct.upt.ro/users/CarmenGrecea/Algoritmi%20pentru%20analiza%20retelelor%20geodezice.pdf

2. http://www.ancpi.ro/images/legislatie/ordin_nr._534_din_2001.pdf

3. http://silvic.usv.ro/cursuri/topografie_geodezie.pdf

4. http://www.topo-online.ro/ro/p_numerice/compensare_2D/descriere.php

5. http://www.scritub.com/geografie/geologie/Geodezia41577.php

6. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/0024379580901561

7. http://www.creeaza.com/referate/geografie/geodezie/Reteaua-geodezica- prelucrarea-775.php

aspecte legate de prelucrarea retelelor geodezice

Documents