aspecte ale comicului in opera lui i l caragiale

8/18/2019 Aspecte Ale Comicului in Opera Lui I L Caragiale

1/6

Aspecte comice in opera lui I. L. Caragiale

Comicul- categorie estetica presupun�nd situatii care provoaca r�sulprintr-odisproportie , prin contrastul dintre esenta si aparenta , dintreefortsi rezultatele lui , dintre viu si mecanic , dintre scopuri simijloace.- provoaca r�sul dar sfera r�sului este mai larga dac�t cea a

comicu-lui.- sanctioneaza , presupune o atitudine critica fata de obiectulasupracaruia se exercita.- presupune constiinta superioritatii celui care r�de fata deobiectulrespectiv.

1 . Comic al situatilor

Caragiale foloseste scheme tipice, modalitati cunoscute �nliteratura comica universala, cum ar �ncurcatura, confuzia,coincidenta, echivocul, revelatiile succesive, quiproquo - ul !�nlocuirea cuiva prin altcineva, substituirea, acumulareaprogresiva, repetitia,evolutia inversa, interferenta ".exemplu# - pierderea si gasirea scrisorii.- aparitiile neasteptate ale cetateanului turmentat.- prezenta unor grupuri insolite#- triunghiul conjugal#$oe,%rahanache si %ipatescu.- cuplul &r�nzovenescu - 'arfuridi.- diversele combinatii , de adversari.- indicatiile de la centru privind alegerea lui (andanache.- confuzia facuta de (andanache �ntre identitatea lui %raha-nache si a lui %ipatescu .


2/6

) . Comic de limbaj

a"provenit din incultura #- greseli de vocabular -* deformari fonetice famelie "+

- etimologie populara -* scrofulosi , capitalisti+- lipsa de proprietate a termenilor-*liber schimbist!elastic �nconceptii+- �ncalcarea regulilor gramaticale si a logicii -* exemple#1. polisemia # ne-am racit �mpreuna +). contradictia �n termen # 1) trecute x +

lupte seculare ce au durat de ani +. asociatiile necompatibile # industria rom�na este admirabila

,sublima , putem zice , dar lipsestecu desav�rsire . +/. truismele ! adevaruri evidente "# un potop care nu merge�nainte , sta pe loc .-constructia frazei.

b" ticuri verbale #- curat 0ristanda" -* curat murdar +- ai putintica rabdare %rahanache "+- eu cu cine votez , nu ma-mpinge c-ametesc Cetateanult. ".

. Comic de moravuri

a" rezultat din contrastul dintre pretentiile de moralitate,onorabilitate dinviata politica, sociala si de familie si esenta profund imorala avietii so-ciale, politice si familiale.b" vizeaza #- formele fara fond+- alegerile din trecut+- coruptia+- conducerea despotica a prefectului+- imoralitatea.


3/6

/ . Comic de caracter

-demagogul --* Catavencu+-ramolitul --* (andanache+

-slugarnicul --* 0ristanda+-prostul fudul --* 'arfuridi.

2 . Comicul de nume

a" $aharia %rahanache --* sugereaza capacitatea de a semodela usor , �lmodeleaza interesul , ordinele superiorilor de lacentru+b" Catavencu --* sugereaza demagogia cata "+c"'arfuridi - &r�nzovenescu --* cuplu comic , nume curezonante culinare+d" 3gamita (andanache --* urmasul prin nume al teribiluluirazboinic din

4liada lui 5omer, 3gamemnon, cuceritor

al %roiei.--*produce o adevarata dandana prin aplicarearece si cu metoda a machiaverticului.e" 0ristanda --*numele personajului este luat dintr-un jocmoldovenesc �ncare se bate pasul �ntr-o parte si �n alta fara sa se porneascaniciunde.--*numele se potriveste perfect cu siretenia primitiva aacestuia.

Concluzie#

Caragiale este un scriitor obiectiv, dar nu este un scriitorindiferent - pare �ngaduitor fata de personajele sale, dar nuarata trasaturile care-i fac pe oameni ridicoli, trat�ndu-i cuironie, pun�ndu-i �n situatii absurde, grotesti, demont�nd


4/6

mecanismele su6etesti si si reduc�ndu-i uneori la conditiasimpli cata a marionetei.Caragiale --* geniu comic profund original.7morul lui Caragiale, ca si lirismul eminescian, const�nd �n

caragialism ,adica �ntr-o maniera proprie de a vorbi.8eorge Calinescu ".

9ursele comicului in comedia :; scrisoare pierduta<

Comedia este o specie a genului dramatic. Aceasta i-si face simtita prezenta prin secolul VI i.d. Hristos in Grecia antica.

Personajele comediei sunt oameni mediocrii, cu defecte morale, care suntsatirizate.

Conflitul este derizoriu; personajele sunt confruntate cu probleme false.

eznodamantul este intotdeauna !esel, cei implicati in conflict se impacadatorita rezol!arii acestuia.

"tilul este o parodie, se e#agereaza ridicolul din !orbirea personajelor.

Comediile scrise de I.$.Caragiale sunt% &' noapte furtunoasa( , &Conul$eonida fata cu )eactiunea( , &' scrisoare pierduta( , & -ale carna!alului( .

Aceste comedi sunt create prin satirizarea par!enismului si a par!enitilordeasemeni au la baza contrastul comic intre esenta si aparenta omului in realizarealui sociala.

In &' scrisoare pierduta( par!enismul este urmarit la un ni!el inalt deoarece personajele apartin burg*eziei pro!inciale. atorita pozitiei sociale instinctele de par!enire sunt mai puternice si !anitatea se manifesta dur.

+ema este reprezentata de critica institutiilor si mora!urilor societatii burg*eze, iar idea este ca o societate corupta este sortita prabusirii.

Conflictul este prezentat de la inceputul piesei si se amplifica pe parcurs.


5/6

"ubiectul conflictului este dat de scrisoarea de amor trimisa de "tefan+ipatescu doamnei oe. Aceasta scrisoare este pierduta si in decursul piesei eacircula de la o tabara la cealalta, fapt ce defineste trasaturile personajelor, actiunilelor, modul acestora de gandire.

Comicul in aceasta piesa rezulta din con!ingerea autorului ca rasul este oarma sociala. Atitudinea critica a lui Caragiale se e#prima prin ironia, ridicolul sirasul ce sunt acti!ate de personajele sale.

In piesa &' scrisoare pierduta( comicul are mai multe aspecte% de situatie, deintriga, de caracter, de limbaj si are drept scop sa reliefeze ca societatea burg*ezaeste o parodie penibila.

"ituatiile comice sunt create prin in!ersarea !alorilor. "tefan +ipatescu !rea

&sa-l lucram pe onorabilul( adica pe ae Cata!encu dar este lucrat de acesta prinoe +ra*anac*e. a*aria +ra*anac*e !rea sa ascunda de oe continutul scrisoriidar ea il stie de mai mult timp. G*ita Pristanda !rea sa para fidel conducatorilor

judetului dar se compromite prin furtisaguri, ca cel cu steagurile. Agamitaandanac*e !rea sa para o personalitate marcanta dar este total ramolit. Cata!encu

si arfuridi tin discursuri politice nestiind ce !or sa sustina. +ot acestia se ceartaiar castigator este andanac*e care de!ine deputat.

Intriga este comica deoarece politica partidelor, compozitia parlamentuluieste realizata prin santaj cu scrisori de amor.

Caracterul comic al personajelor lui Caragiale rezulta din raportul dintre ceace sunt, ceea ce !or sa para si ceea ce ar trebui sa fie acestea. /ocul umoristic culimbajele insotesc aceasta farsa imaginii eroilor. +ipatescu se crede o personalitate

politica dar este o papusa mane!rata de a*aria +ra*anac*e prin oe. GitaPristanda cel ce ar trebui sa fie un model de cinste si corectitudine este in realitateun profitor ce se g*ideaza in actiunile sale cu ajutorul propozitiei &Pupa-l in but si

papa-i tot( .

Comicul de limbaj rezulta din diferenta dintre ceea ce spun, ceea ce ar !reasa spuna si ceea ce ar trebui sa spuna personajele. arfuridi se intrece cuCata!encu prin parado#uri, in loc sa dezbata probleme legate de noua constitutie.Pristanda nu cunoaste sensul neologismelor, asociaza termeni cunoscuti cu altinecunoscuti 0etimologie populare1% &scrofulos la datorie( , &capitalisti( 2 locuitoriai capitalei .


6/6

e asemenea acest comic este conturat si de ticurile personajelor% +ipatescu &ai putinticarabdare( , Pristanda &curat-murdar( dar si de unele e#presii ale acestora% +ipatescu &sa-l lucram

pe onorabilul( , arfuridi &iubesc tradarea3 dar urasc pe tradatori( , Cata!encu &industriaromana3 e sublima putem zice dar lipseste cu desa!arsire( . Aceste e#presii subliniazanonsensul din !orbirea personajelor. "talcirea cu!intelor pro!oaca si ea rasul% Cetateanul

turmentat spune &cioclopedica( , andanac*e &o sotietate fara printipuri care !a sa zica ca nu leare(.

umele eroilor este si acesta comic. in falnicul Agamemnon eroul de la+roia a mai ramas &un gagamita( , cum ii spune +ra*anac*e la un moment lui

andanac*e. arfuridi si 4ranzo!enescu numele celor doi a!ocati trimit gandul laarta culinara, sunt deri!ate subtil cu sufi#e onomastice grecesti sau romanesti,

pentru a indica un amestec al acestei clientele politice care se bucura de aceleasia!antaje &constitutionale(. umele lui G*ita Pristanda este luat de la un jocmoldo!enesc in care se bate pasul intr-o parte si alta fara a se porni niciunde, are o

mare putere de sugestie, potri!indu-se perfect cu siretenia personajului.

Caragiale a adus teatrului si prozei romanesti o !iziune noua si un mod dee#primare deosebit. 5eritul acestui scriitor este, acela de a fi un mare creator detipuri si de scene de !iata, prin care opera lui de!ine o &comedie umana( , undocument artistic al mora!urilor unei epoci, scriitorul aratand ca un istoric umoristal par!enismului auto*ton.

' alta latura remarcabila a personalitatii lui Caragiale este constiinta luiartistica. Cultul formei, migala de a gasi e#presia cea mai potri!ita au reprezentatun e#emplu asupra a ceea ce inseamna responsabilitatea scriitorului fata decu!antul scris, fata de arta litarara.

Pornind de la realitati romanesti, creand scene si tipuri originale, Caragiales-a ridicat la o !aloare artistica uni!ersala prin puterea de generalizare si desinteza, prin satira necrutatoare a !iciilor, prin aspiratia spre o umanitatesuperioara, prin increderea in posibilitatile omului de a se perfectiona.

Geniul comic al acestui dramaturg roman este profund original si rezultatelelui tin de o combinare inimitabila a tuturor mijloacelor. G. Calinescu situeaza

problema in sfera indemonstrabilului% &6morul lui Caragiale e inefabil, ca silirismul eminescian, constand in caragialism, adica intr-o maniera proprie de a!orbi( .

aspecte ale comicului in opera lui i l caragiale

Documents