Stiri 14 prilie 2020 , a doua parte

INDUSTRIE ALIMENTARA

Piaţa europeană a zahărului caută soluţii de redresareLiviu GORDEA  14 aprilie 2020

Comisia Europeană invită ofertanţii să depună propuneri pentru un studiu privind strategiile de adaptare a lanţului de aprovizionare cu zahăr după încheierea cotelor de zahăr.

Eliminarea cotelor de producţie, la 30 septembrie 2017, a plasat sectorul zahărului din Uniunea Europeană într-un mediu nou de piaţă, caracterizat printr-o piaţă mondială nefavorabilă, precum şi prin disponibilităţi abundente de zahăr în UE, care au creat o presiune descendentă asupra preţurilor.

Având în vedere acest context dificil al pieţei, comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a înfiinţat în 2019 un grup de experţi la nivel înalt pentru a explora şi evalua posibile soluţii de abordare a situaţiei.

În raportul său final publicat în iulie 2019, acest grup de experţi a făcut o serie de recomandări adresate tuturor actorilor din sectorul zahărului, inclusiv recomandarea Comisiei Europene de a iniţia o revizuire cuprinzătoare a strategiilor posibile pentru îmbunătăţirea rezistenţei pe piaţă a sectorului.

Studiul va furniza o analiză sănătoasă şi cuprinzătoare cu privire la capacitatea acestui sector de a se adapta la mediul său post-cotă şi capacitatea sa de a răspunde la condiţii variate de piaţă şi de producţie. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 4 mai 2020, studiul urmând să se desfăşoare pe o perioadă de maximum 12 luni.

Angajări pe timp de pandemie. Un producător de lactate caută angajaţi pentru două fabrici 14 aprilie 2020, Elena Deacu România anunţă că nu intenţionează să îşi trimită angajaţii în şomaj tehnic, ba chiar angajează operatori de producţie şi depozit, mecanici şi electricieni pentru fabricile din Cluj şi Mureş.

1

FrieslandCampinaFOTO Inquam Photos/Ovidiu Micsik FrieslandCampina

Compania susţine că lucrează la capacitate maximă de la începutul pandemiei şi depune eforturi continue pentru a se asigura că produsele Napolact ajung pe mesele românilor la cele mai înalte standarde de calitate şi siguranţă, mai ales în contextul dificil al pandemiei COVID 19.

„Pe fondul pandemiei, cererea de produse este într-o creştere accentuată şi ne aşteptăm ca această situaţie să continue. Colegii noştri din fabricile de la Cluj şi Mureş, precum şi cei din depozite muncesc într-un ritm susţinut pentru a se asigura că produsele noastre ajung în magazine şi pe masa tuturor românilor.

Căutăm în aceste zile să extindem echipele din ambele fabrici pentru a răspunde nevoilor din piaţă, deşi costurile de gestionare a măsurilor impuse de criză sunt foarte mari”, spune Ferenc Szecskó, Managing Director FrieslandCampina România. În ultimele săptămâni, compania a venit în ajutorul persoanelor care au în aceste zile cea mai mare nevoie de sprijin. Astfel, FrieslandCampina România a donat peste şase tone de produse lactate Napolact către asociaţii din Cluj şi Mureş, printre care Spitalul de Boli Infecţioase Cluj şi Centrul pentru Vârstnici din Târgu Mureş. În Bucureşti, Napolact a livrat produse lactate către spitalele care reprezintă linia întâi în combaterea COVID 19: Spitalul Victor Babeş, Spitatul Balş, Spitalul Cantacuzino, Spitalul Bagdasar, Spitalul Colţea. „Situaţia fără precedent în care ne aflăm îi solicită pe toţi care pot ajuta în aceste zile. Misiunea Napolact este să aducem produse sănătoase şi gustoase tuturor românilor, iar acum, ca niciodată, trăim fiecare zi cu această misiune în suflet,“ spune Ferenc Szecskó, Managing Director FrieslandCampina România. FrieslandCampina România face parte din compania olandeză Royal FrieslandCampina, organizaţie aflată în topul celor mai mari producători mondiali de lactate. 

FrieslandCampina este prezentă pe piaţa din România cu brandurile Napolact, Frico, Milli, Oke şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte. 

2

Videoconferinţa Cum trecem împreună criza. Ioan Popa,Transavia: Economia trebuie repornită cu orice preţ. Altfel, ceea ce se va întâmpla va fi mult mai greu de gestionat decât orice virus Cristina Bellu 14.04.2020,

Ioan Popa, director general Transavia

Ioan Popa, preşedintele grupului Transavia, cel mai mare business din industria cărnii de pui de pe plan local, cu peste 2.000 de angajaţi, consideră că economia ar trebui repornită cu orice preţ, altfel multe businessuri se vor pierde, iar economia se va prăbuşi.

"Economia trebuie repornită cu orice risc. Altfel, ceea ce se va întâmpla cu businessurile, cu economia, va fi mult mai greu de gestionat decât orice virus",.a spus Ioan Popa, director general, Transavia, în cadrul celei mai mari videoconferinţe pentru antreprenori “Cum trecem împreună criza”, organizată de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania.

Alte declaraţii:

♦ În momentul de faţă lucrăm normal, cu toţi cei 2.200 de angajaţi angrenaţi în activitatea companiei. Nu s-a schimbat absolut nimic de când a început criza. A produce mîncare este un act responsabil. Oamneii beneficiază de acest lucru în fiecare zi şi noi facem lucrurile acum aşa cum le-am făcut înainte.

♦ Funcţionăm după reguli stricte şi severe de la înfiinţare de aceea, pentru noi, nu au fost modificări substanţiale în acestă perioadă.

♦ Lanţul integrat de producţie – este foarte important pentru noi şi sub raportul eficientizării, dar şi al controlului. În fiecare toamnă ne asigurăm toată baza materială pentru producţie.

♦ Dacă esţi o firmă sănătoasă şi nu stai pe credite altfel te adaptezi unei situaţii de criză.

3

♦ Situaţia nostră financiară este foarte solidă. Toate investiţiile pe care le-am planificat anul trecut pentru 2020 se desfăşoară potrivit calendarului iniţial.

♦ Industria alimentară – nu toate industria alimentară este foarte mică. România poate produce din surse proprii doar câteva produse alimentare, carne de pui şi ouă. Avem nişte slăbiciuni. Este păcat pentru că România are potenţial să producă hrană.

♦ Din partea statului am vrea să nu apară măsuri care să ne încurce buna funcţionare a businessului.

♦ Până acum nu au existat sincope în lanţul de producţie- raftul magazinelor. Asigurăm la acelaşi nivel producţia.

♦ În rândul antreprenorilor planează o stare de incertitudine pentru că nu ştim ce se întâmplă mâine.

Ce măsuri au luat cramele din România în timpul pandemiei de Covid-19 după ce restaurantele şi barurile s-au închis? Pariază pe comerţul şi degustările online Cristina Roşca 3.04.2020,

România are peste 250 de crame mari şi mici, noi şi vechi, iar în fiecare din ultimii ani numărul acestora a fost în creştere ca urmare a deschiderii unor businessuri butic care pariază pe vinuri premium şi pe segmentul HoReCa. În contextul închiderii restaurantelor şi barurilor pe fondul pandemiei de Covid-19, acestea au fost nevoite să gândească o adaptare rapidă pentru continua să aibă vânzări. Situaţia a fost dură pentru toţi producătorii de vin dat fiind că toţi au prezenţă HoReCa, însă a fost cu atât mai delicată pentru cei care nu acoperă deloc canalul de retail, fiind doar în magazine specializate, restaurante şi baruri.

„Vânzarile de vinuri au scăzut dramatic odată cu închiderea restaurantelor şi anularea evenimentelor. Tot brusc s-a oprit şi turismul viticol. În viticultură, cele mai afectate sunt cramele care produceau vinuri exclusiv pentru

4

segmentul HoReCa, care nu acopereau segmentul de retail. Pentru aceştia, singurul canal de vânzare a rămas în acest moment online-ul”, spune Alina Iancu, co-fondator CrameRomania şi Revino Remania, proiecte ce promovează cramele din Romănia şi turismul viticol la noi in ţară.

Ea spune că unii producători au mai experimentat alte situaţii de criză şi au reuşit să treacă cu bine peste. Alţi jucători – mai noi sau mai vechi - sunt optimişti, deşi nu au încă soluţii. Există şi aceia care se reinventează în online, pariind atât pe livrări, cât şi pe degustarea vinurilor în mediul virtual, pentru a nu pierde contactul cu consumatorii pe care au reuşit în ultimii ani să-i aducă mai aproape de vinurile de calitate. Toţi jucătorii speră însă ca această pandemie să fie şi un semnal de alarmă pentru autorităţi în sprijinirea sectorului viti-vinicol care ne poziţionează pe locul 13 mondial la producţia de vinuri.

Situaţia prezentă trebuie percepută nu doar în contextul actual, ci într-unul mai amplu, pe termen mai lung. Mai exact, peste câteva luni va veni o nouă recoltă iar cramele au cisternele în continuare pline cu vinuri, la fel şi magaziile.

HRANA DE LA MUNTE. România are peste 600 de produse montane certificate! Nicoleta Dragomir : 14 aprilie 2020 - În vremuri grele cum sunt cele pe care le trăim, supraviețuirea vine din agricultura locală. Putem să să ne asigurăm singuri, ca naţie, hrana de zi cu zi.

5

"Aş fi vrut să spun ca o să fim surprinși de numărul considerabil de producători care pun zilnic hrană pe masa românilor, dar nu surprinderea este termenul potrivit, ci mai degraba constatarea și, din păcate, dezamagirea faptului că într-adevăr aceştia există, dar nu reușim sa îi scoatem pe piață, rămânând din păcate, marea majoritate, izolați - acesta fiind termenul zilei. Într-o piață care abundă de produse având o calitate îndoielnica, cu ingrediente care majoritatea duc cu gândul mai mult la o industrie chimică decât la cea alimentară, în contextul în care ne dăm seama că suntem ceea ce consumăm, găsim posibilitatea de a ne întoarce la origini, la ulița satului și la mâncarea cu gust de . Această hrană de acasă... astăzi îmbracă numele de produs montan", ne spune Anamaria PĂRĂIAN - NICOARĂ, consilier superior Centrul de Dezvoltare Montană nr. 4 Hațeg - jud. Hunedoara.

ZONA MONTANĂ a României, sursă de hrană insuficient valorificatăProdus montan este produsul destinat consumului uman obținut de la animale crescute în zona montană, hrănite cu furaje care provin din zona montană, din pășuni și fânețe, unde se știe faptul că factorii nocivi și poluarea nu au ajuns la fel de mult ca în sistemul intensiv de agricultură.Produsele montane, cunoscute ca fiind produse ce respectă o schemă de calitate recunoscută la nivel european, au o capacitate mare de a contribui la dezvoltarea comunităților locale, iar conștientizarea fermierilor și a publicului larg cu privire la potențialul economic al acestora și la importanța menținerii biodiversității și a practicilor agricole tradiționale, reprezintă punctul de plecare pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane.Zona montană este recunoscută pentru gradul mic de poluare, ceea ce conferă alimentelor provenite din acest areal un plus de valoare.

De ce produs montan?• Pentru a păstra autenticitatea produselor agricole destinate consumului uman și pentru a aduce plus valoare gospodăriilor din zona montană.• Pentru a evita folosirea termenului munte într-un mod abuziv și a reglementa faptul că produsul care a obținut dreptul de utilizare a acestei mențiuni este verificat și certificat ca fiind de la munte.• Pentru a proteja patrimoniul gastronomic local a zonelor de munte."Agenția Națională a Zonei Montane este autoritatea competentă de verificarea datelor cuprinse în caietul de sarcini în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii de calitate produs montan.

Cine poate solicita atestarea unui produs montan?"Pot fi atestate produsele lactate (în special brânzeturile), carnea şi unele preparate din carne, fructele, desigur și fructele de pădure, ciupercile, mierea de albine, dar lista nu este epuizată. Obținerea dreptului de utilizare a mențiunii de calitate facultativă „produs montan” este destul de simplă, iar

6

solicitantul poate fi: persoană fizică ce deține atestat de producător; societăți comerciale; persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale; cooperative agricole; grupuri de producători; societăți cooperative; obştile şi composesoratele; asociaţii, fundaţii, federaţii ce desfăşoară activităţi agricole.Condițiile de certificare sunt foarte simple, aproape naturale și firești, ușor de îndeplinit pentru fermierii din zona montană iar documentația ce se întocmește este la fel de simplă și concisă", ne spune reprezentanta Agenţiei Naţionale a Zonei Montane Hunedoara.

Puteţi contacta Agenţia Naţională a Zonei Montane AICIDacă sunteţi din judeţul Hunedoara contactaţi reprezentantul zonal la adresa de email: anamaria.paraian@azm.gov.ro

În momentul de față în Registrul Național al Produselor Montane sunt cuprinse un număr de 605 produse alimentare care au obținut certificarea ”Produs Montan” - produse lactate, produse din carne, legume și fructe și nu numai.

INS: Producția de lapte și lactate în luna februarie 2020  meatmilk  14 aprilie 2020Conform ultimei sinteze a datelor referitoare la Industria laptelui, publicată într-un comunicat, în luna februarie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 0,6% faţă de luna ianuarie 2020 și a crescut cu 3,4% faţă de luna februarie 2019.Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut în perioada 1.I–29.II.2020 faţă de perioada 1.I–28.II.2019 cu 1,0%.

Februarie 2020 comparativ cu ianuarie 2020

În luna februarie 2020 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 519 tone (-0,6%).

Scăderi ale producției s-au înregistrat la: smântână de consum cu 366 tone (-6,2%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 799 tone (-3,8%) și brânzeturi cu 109 tone (-1,5%).

Producţia a crescut la unt cu 122 tone (+13,3%) și lapte de consum cu 32 tone (+0,1%). Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna februarie 2020 faţă de luna precedentă cu 1119 tone (+8,6%).

7

Februarie 2020 comparativ cu februarie 2019

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna februarie 2020 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 2786 tone (+3,4%).

Producţia a crescut la următoarele produse lactate: unt cu 188 tone (+22,1%), lapte de consum cu 2848 tone (+10,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1474 tone (+7,9%), brânzeturi cu 181 tone (+2,6%) și smântână de consum cu 135 tone (+2,5%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna februarie 2020 cu 4151 tone (+41,6%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 29.II.2020 comparativ cu perioada 1.I – 28.II.2019

În perioada 1.I – 29.II.2020 comparativ cu perioada 1.I – 28.II.2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 1707 tone (+1,0%).

Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: lapte de consum cu 7533 tone (+13,7%), unt cu 125 tone (+6,8%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2202 tone (+5,7%), brânzeturi cu 257 tone (+1,8%) și smântână de consum cu 195 tone (+1,7%).

Cantitatea de lapte brut importată a crescut cu 6927 tone (+34,2%) în perioada 1.I – 29.II.2020 faţă de perioada 1.I – 28.II.2019.

Proiectul desprevin.ro este o initiativa nascuta din pasiune pentru vin si viticultura, creat

8

pentru a promova cramele romanesti intr-o maniera originala si usor accesibila tuturor iubitorilor de vin.

Unul dintre factorii determinanti pentru acest proiect proiect este situatia turismului viticol din Romania. Dispunerea geografica a cramelor si distantele de deplasare implicate pentru vizitarea acestora, corelate cu lipsa facilitatilor de cazare la crame si imposibilitatea consumului de alcool la volan fac ca vizitarea cramelor din Romania sa fie deseori o experienta incompleta. In multe cazuri, entuziastii vinului nu au posibilitatea de a se bucura pe deplin de o experienta memorabila, cu degustare completa si in tihna.

desprevin.ro ofera o schimbare a unghiului de perspectiva asupra modului de practicare a turismului viticol. Ceea ce aduce nou platforma este transpunerea experientei de vizitare a unei crame in confortul si siguranta universului casnic, in propria casa. Vizitarea cramei, descoperirea tuturor informatiilor relevante – despre procesul de vinificare, curiozitatile si particularitatile fiecarei crame, povestile si legendele locului, descoperirea oamenilor din spate… totul se face cu ajutorul tehnologiei, printr-un simplu click, din sufrageria proprie. In plus ofera sansa de a gusta vinurile preferate in compania altor iubitori ai vinului. Cum e posibil?

In fiecare saptamana,  desprevin.ro si canalele sale in social media prezinta informatii complete despre o crama, vedeta a saptamanii: interviuri cu oamenii implicati in procesul de fabricare al vinului, specialisti, detalii despre terroir si filozifia de vinificare, legende locale si povesti care dau savoare vinului. Fiecare selectie de vinuri, comandata pe website si livrata acasa, este insotita de fise de degustare facute de specialisti si de un joc ce poate fi jucat alaturi de cei dragi. Este un joc ce testeaza capacitatile de degustare ale fiecaruia si te invata cum sa o faci mai bine, transformand consumul de vin in ceea ce ar trebui sa fie – o ocazie sociala.

In plus, toti cei care comanda selectii de vinuri de pe aceasta platforma vor beneficia de sesiuni online de degustare ghidata, care le vor dezvalui informatii suplimentare despre produsele comandate, detalii si explicatii, raspunsuri la intrebarile lor dar si oportunitatea de a se alatura unei comunitati unite de aceeasi pasiune – vinul.

Initiatorii proiectului sunt Marina Samoila si Alex Dona.

Marina este specialist in vin, absolventa a Facultatii de Horticultura. Este WSET 3 Wine&Spirits Certified si WSET Diploma Student.

Alex activeaza in domeniul comunicarii de peste 12 ani si are o bogata experienta in TV, print, radio si online.

9

Pasiunea comuna pentru vin si pentru toate povestile din spatele acestuia i-a motivat pe cei doi sa lanseze desprevin.ro. Isi doresc ca in acest fel sa sustina industria viticola locala si sa ofere un sprijin cramelor romanesti in a ajunge mai aproape de oameni. Isi doresc sa contribuie la informarea corecta si educarea oamenilor, atunci cand sunt pusi in situatia sa aleaga o sticla de vin sau un sortiment potrivit, indiferent de ocazie.

Marina Samoilă și Alex Dona, desprevin.ro: vizite la crame românești cu degustare din confortul propriei caseaprilie 14, 2020 Cezar Ioan

Desprevin.ro este cea mai recentă inițiativă online din România născută din pasiunea pentru vin și viticultură a fondatorilor – somelierul Marina Samoilă și expertul în comunicare Alex Dona. Ei își propun să promoveze cramele într-o manieră originală și accesibilă – prin crearea unor “vizite virtuale” săptămânale (câte o cramă pe săptămână). Vizitele virtuale sunt completate de experiența unor degustări reale – căci publicul interesat își poate comanda o selecție de vinuri de la respectiva cramă și le poate consuma din confortul propriei case, în timp ce parcurge tururile propuse pe canalele de social media ale site-ului.

Situația grea a turismului viticol din România a stat la baza site-ului desprevin.ro

“Unul dintre factorii determinanți pentru acest proiect proiect este situația turismului viticol din România. Dispunerea geografica a cramelor și distanțele de deplasare implicate pentru vizitarea acestora, corelate cu lipsa facilităților de cazare la crame și imposibilitatea consumului de alcool la volan fac ca vizitarea cramelor din România să fie deseori o experiență incomplet. În multe cazuri, entuziaștii vinului nu au posibilitatea de a se bucura pe deplin de o experiență memorabilă, cu degustare completă și în tihnă. desprevin.ro oferă o schimbare a unghiului de perspectivă asupra modului de practicare a turismului viticol. Ceea ce aduce nou platforma este transpunerea experienței de vizitare a unei crame în confortul și siguranța universului casnic, în propria casa. Vizitarea cramei, descoperirea tuturor informațiilor relevante – despre procesul de vinificare, curiozitățile și particularitățile fiecărei crame, poveștile și legendele locului, descoperirea oamenilor din spate… totul se face cu ajutorul tehnologiei, printr-un simplu click, din sufrageria proprie. În plus oferă șansa de a gusta vinurile preferate șn compania altor iubitori ai vinului” , anunță fondatorii site-ului într-un comunicat dat publicității la București.

10

O cramă pe săptămână pe desprevin.ro și pe canalele asociate

În fiecare săptămână,  desprevin.ro și canalele sale din social media prezintă informații complete despre o cramă – vedeta săptămânii: interviuri cu oamenii implicați în procesul de fabricare al vinului, specialiști, detalii despre terroir și filozofia de vinificare, legende locale și povesti care dau savoare vinului. Fiecare selecție de vinuri comandată pe website și livrată acasă este însoțită de fișe de degustare făcute de specialiști și de un joc ce poate fi jucat alături de cei dragi –  care testează capacitățile de degustare ale fiecăruia și îi invață cum să deguste mai bine, “transformând consumul de vin în ceea ce ar trebui să fie – o ocazie socială”, spun fondatorii desprevin.ro.Toți cei care comandă selecții de vinuri de pe această platformă vor beneficia de sesiuni online de degustare ghidată, care le vor dezvălui informații suplimentare despre produsele comandate, detalii și explicatii, răspunsuri la întrebări și oportunitatea de a se alătura unei comunități unite de aceeași pasiune – vinul.

Cine sunt Marina Samoilă și Alex Dona

Marina este specialist în vin, absolventă a Facultății de Horticultură. Este licențiat WSET Level 3 Wine & Spirits Certified și WSET Diploma Student.  Alex activează în domeniul comunicării de peste 12 ani și are o bogată experiență în TV, print, radio și online. Contacte:alex.dona@desprevin.ro – 0734.222.577marina.samoila@desprevin.ro – 0723.815.503FB: https://www.facebook.com/Desprevinro-104722591190343Hashtaguri de urmărit despre acastă inițiativă: #desprevin.ro, #ocramapesaptamana, #nudoarvin

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

EXCLUSIV! MADR gandeste alternative la hipermarketuri pentru produsele traditionale romanesti In apr. 14, 2020

In această perioadă mediul privat a avut

11

de suferit, indiferent de măsurile luate de producători și cheltuielile mari. În cadrul emisiunii Agro TV fermierii și reprezentanți ai producătorilor locali au mărturisit cât de greu este în perioada aceasta să menții locurile de muncă și să își poată onora comenzile.

Paula Vals, antreprenoare din zona Dobrogea spune că „Grupul de firme pe care îl conduc are 240 de oameni și la începutul acestei pandemii ne-a fost destul de greu, pentru că nu se dăduse toată ordonanțele, nu știam ce se întâmplă cu șomajul tehnic, oamenii erau acasă și am fost destul de bulversați. Ulterior s-au mai așezat puțin lucrurile. Dar cheltuielile au crescut foarte mult, măsurile de siguranță au fost cu mult mai drastice. În această perioadă prețurile au sărit substanțial, dacă înainte luam o cutie de măști cu 100 de lei, acum am luat-o cu 350 de lei”, a mărturisit Paula Vals, antreprenor zona Dobrogea în exclusivitate pentru AGRO TV.

Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România, a vorbit despre importanța consumării produselor tradiționale românești. Acesta a menționat că realizarea produsului sută la sută românesc oferă locuri de muncă pentru fermieri, pentru vânzători, pentru alți specialiști din domeniu și oferă acces consumatorilor la produse din România, sănătoase și tradiționale, la prețuri accesibile. „Produsul tradițional românesc este produsul sută la sută românesc și care face plus valoare în întreaga lui componentă”, spune producătorul.

„În perioada aceasta, nu e simplă treaba, pentru foarte mulți. O problemă pe care eu am ridicat-o domnului președinte ANSVSA: discutăm, piețele deschise, dar târgurile? Încerc acum să găsim o soluție, o regulă unitară la nivel național ca pe lângă piețe, să fie deschise și târguri în care să se vândă doar produse naționale și locale sută la sută românești. Iar marile magazine e un subiect aparte, întrucât noi nu am scumpit nici un produs, în timp ce marile magazine au ridicat aceste prețuri și pe lângă aceasta au fost ridicate și impozite cu 1,8%”, a declarat în exclusivitate pentru AGRO TV, Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România.

Călin Matieș a explicat că aceste impozite fac ca producărul român să obțină un venit minim. „Dacă pâinea este la marile magazine la 10 RON, atunci 6 RON sunt ale hipermarket-ului și doar 4 RON îi revin producătorului. Nu se poate funcționa astfel”, spune producătorul.

Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a menționat că a fost o propunere ca să se facă o cooperativă a Federației Producătorilor

12

din România, în așa fel încât să creeze o alternativă la hipermarketuri, ceea ce implică facilități fiscale. De asemenea, a fost o negociere pentru o piață din Capitală care să se dea doar producătorilor. Altă propunere este ca să existe în fiecare orașe magazine cu produse tradiționale românești. Dar aceste măsuri necesită un proces destul de laborios, spune secretarul de stat Aurel Simion. Momentan se discută diferite soluții la nivel de minister.

Paște 2020. AMRCR: Magazinele sunt pregătite pentru a face față unui flux crescut de clienți! Redacția 14 aprilie 2020Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), în numele membrilor săi, dă asigurări tuturor consumatorilor că magazinele sunt pregătite pentru a face față unui flux crescut de clienți, dar și cererii mai mari de produse estimate pentru perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, potrivit unei comunicări publice pe site-ul AMRCR.ro.”Membrii AMRCR, împreună cu furnizorii și partenerii logistici, asigură permanent consumul alimentar și nealimentar al românilor, inclusiv produsele proaspete, de sezon iar, în această perioadă, oferta a fost suplimentată cu produse/preparate tradiționale de Paște”, arată oficialii AMRCR.

Conform articolului 17 din Ordonanța Militară nr. 8/9.04.2020, ”în zilele de joi, vineri și sâmbătă, premergătoare celor două sărbători pascale, operatorii economici care comercializează produse agroalimentare își pot prelungi programul de funcționare în funcție de necesități”.

”Având în vedere această nouă reglementare, magazinele își pot adapta programul de funcționare în zilele de joi, vineri, sâmbătă, premergătoare Sărbătorilor Pascale. Facem apel ca în continuare, la cumpărături, să fie respectată o distanță minimă de 1,5 metri față de alte persoane, precum și utilizarea mijloacelor de protecție recomandate de autorități pentru a minimiza riscul infectării cu noul coronavirus”, se mai arată în informarea AMRCR.

Membrii AMRCR depun în continuare toate eforturile organizatorice pentru a asigura condițiile potrivite de alimentare în siguranță a populației, ca de fiecare dată: ”Prin campanii de informare, prin asigurarea echipamentelor și materialelor de protecție și prin dezinfecția profesională a tuturor spațiilor, membrii AMRCR asigură un mediu sigur de lucru și de cumpărături pentru toți românii. Ca măsuri suplimentare, au fost montate paravane de siguranță la casele de marcat și în zonele de contact cu clienții, s-au implementat sisteme de semnalizare dedicate păstrării distanței, a fost regândită organizarea magazinelor pentru a răspunde nevoilor actuale ale clienților. În

13

magazinele membrilor noștri, o atenție deosebită este acordată categoriilor vulnerabile, în special persoanelor vârstnice, care beneficiază de facilități speciale”.

Nielsen România: Vânzările de bunuri de larg consum au crescut cu peste 30% de la debutul pandemiei. Produsele de îngrijire a locuinţei, cele mai căutate în acestă perioadă : Cristina Bellu 13.04.2020,

Vânzările de bunuri de larg consum au înregistrat o creştere totală de 31,1% de debutul pandemiei de COVID-19 şi până la finalul lunii martie, cele mai căutate fiind produsele de îngrijire a locuinţei, unde creşterea a fost de 49,9%, cele de îngrijire personală, cu 40,7% şi alimente, cu 39,5%, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Nielsen.

De asemenea, datorita restrictiilor de circulatie impuse de autoritati, s-a observat o crestere mai mare a vanzarilor din formate de proximitate. Astfel, supermarketurile au crescut cel mai mult in valoare, cu 36,1%, iar hypermarketurile cel mai putin, cu 25,4%, in timp ce magazinele de tip cash&carry, care alimenteaza si comertul traditional, au inregistrat vanzari cu 34,5% mai mari decat in perioada similara a anului trecut.

“Schimbarea obiceiurilor de cumparare se observa pregnant in categoria produselor de tutun de exemplu, care a inregistrat o crestere de volum de 19% in supermarketuri, in timp ce in hypermarketuri s-au vandut cu 6% mai putin”, arată analiza Nielsen.

Videoconferinţa ”Cum trecem împreună criza”. Calin Costinas, Deputy CEO, Profi: E nevoie de reinventare, trebuie să folosim această oportunitate, criza înseamnă pericol, dar şi oportunitate Miruna Diaconu 14.04.2020,

Calin Costinas, Deputy CEO, Profi, spune că această perioadă, desi este una plină de riscuri şi dificultăţi pentru business-urile din România, trebuie ca firmele să se reinventeze şi să vadă în această perioadă dificilă o opotunitate.

14

“Pentru antreprenori este un moment dificil, dar e nevoie de reinventare. Trebuie să folosim această oportunitate, criza înseamnă pericol, dar şi oportunitate. Trebuie să folosim aceste momente pentru a fi solidari, pentru că altfel nu vom trece aceste dificultăţi, dacă fiecare îşi priveşte business-ul şi nu ajută şi alte companii”, spune Calin Costinas, Deputy CEO, Profi, în cadrul videoconferinţei “ Cum trecem împreună criza”, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania.

Ziarul Financiar şi Banca Transilvania organizează cea mai mare videoconferinţă între o bancă şi antreprenorii români pentru a discuta situaţia actuală adusă de pandemia Covid-19, dar mai mult pentru a discuta despre cum pot să treacă antreprenorii români prin această criză pe termen scurt.

Alte declaraţii:

Cred că acum se va face o selecţie, companiile care vor înţelege că trebuie să se reinventeze foarte rapid şi că e mai bine să iei o decizie proastă decât să amâni deciziile, vor supravieţui.

 Companiile pot să treacă prin solidaritate, creativitate şi agilitate. Noi fiecare, ca consumatori şi ca business-uri decidem cum va funcţiona

economia, pentru că orice produs pe care îl cumpărăm poate să facă parte din siguranţa unui job pe teritoriul României.

Deciziile de cumpărare sunt adevăratele declaraţii, putem spune orice, dar atunci când la raft alege produsul de import înseamnă că există o diferenţă mare între ceea ce spunem şi ceea ce facem.

Economia nu poate fi restartată dacă vom importa în continuare foarte multe produse.

Organizaţia Patronală a Retailerilor: Proprietarii centrelor comerciale continuă să emită facturi de chirie magazinelor din mall-uri. Situaţia va duce în scurtă vreme la falimente şi la un colaps în lanţ al industriei de retail şi al furnizorilor săi Roxana Rosu 4.04.2020

Organizaţia Patronală a Retailerilor din România (RORETAIL), care grupează peste 500 de magazine cu peste 3.000 de angajaţi, cer Guvernului să suspende contractile conexe dintre chiriaşii şi proprietarii centrelor comerciale, în condiţiile în care mulţi proprietari de mall-uri emit în continuare facturi de chirie şi ameninţă cu executarea garanţiilor bancare.

Potrivit RORETAIL, decizia autorităţilor de a închide centrele comerciale nu a fost însoţită însă şi de o clarificare de ordin normativ a relaţiilor

15

contractuale existente între comercianţi şi proprietarii acestor centre, pentru perioada stării de urgenţă, respectiv pe durata de valabilitate a restricţiilor.

”Astfel, în  mod  injust, cele mai multe centre comerciale au continuat să emită facturi de chirie, taxe sau cheltuieli în aceasta perioadă. Mai mult, diferiţi proprietari ameninţă cu executarea garanţiilor bancare şi în unele cazuri au început deja demersurile în acest sens”, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă către Guvern.

Organizaţia patronală spune că situaţia va duce în scurtă vreme întâi la falimente, iar apoi la un colaps în lanţ al industriei de retail şi al furnizorilor săi. 

”Consecinţele vor fi multiple: dispariţia a mii de firme româneşti, şomajul a sute de mii de români, declinul pe termen lung al industriei naţionale de profil”.

Roretail consideră că nu există nicio justificare economică, juridică sau morală pentru solicitarea acestor sume de la chiriaşii din industria de retail.

”Impactul negativ  al stării de urgenţă şi al crizei economice trebuie distribuit echitabil, pentru a se permite supravieţuirea tuturor în acest context extrem de dificil”.

Î aceste condiţii, Roretail cere Guvernului suspendarea de drept a contractelor conexe pe întreaga perioadă a suspendării comerţului şi emiterea de reguli noi de interpretare şi aplicare a contractelor după reluarea activităţii.

Eurocommerce solicită ”O acțiune urgentă în privința chiriilor, pentru magazinele închise”meatmilk  14 aprilie 2020Conform unui comunicat, Eurocommerce, federația europeană a comercianților europeni, a adresat o solicitare oficială Comisiei Europene, în care clamează necesitatea demarării de acțiuni urgente pentru salvarea a milioane de mici afaceri comerciale, dar și pentru elaporarea unei strategii post-Covid, de relansare a comerțului european. Iată ce se afirmă în comunicat:

”După câteva săptămâni de restricții majore la mișcările oamenilor și, închiderea, fie ca rezultat direct al comenzilor guvernamentale, fie indirect datorate unor astfel de restricții, a milioane de companii care vând produse nealimentare, multe dintre acestea se confruntă cu faliment iminent și perspectiva de a nu fi niciodată redeschidere.

16

În timp ce guvernele au acționat cu o gamă variată de măsuri de sprijin, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă de scurtă durată și șomajul temporar, multe întreprinderi nealimentare fără venituri, sau aproape deloc, nu se confruntă încă cu facturi lunare de chirii și nici o perspectivă de a putea să le plătească.

În numele milioanelor de companii din sectorul comerțului cu amănuntul și al comerțului cu ridicata, multe dintre ele IMM-uri, EuroCommerce solicită Comisiei și guvernelor naționale să ia în considerare urgent următoarele acțiuni pentru a evita un val de închideri permanente ale întreprinderilor a căror dispariție va avea efect negativ imediat asupra restului economiei, asupra ocupării forței de muncă, asupra comunităților locale și a centrelor orașului. Noi intrebam:

– Comisia să recunoască importanța problemei și să solicite guvernelor naționale să furnizeze resurse adecvate pentru a ușura povara asupra comercianților cu amănuntul și a chiriașilor angro și, în cadrul inițiativelor lor de sprijin național, să includă resurse pentru a acoperi plățile de chirii în cursul crizei actuale.

– Proprietarii comerciali și chiriașii cu amănuntul și cu ridicata pentru a acționa în solidaritate și dialog pentru a găsi soluții reciproc avantajoase pentru provocările actuale cu care se confruntă magazinele și întreprinderile angrosiștilor închise în această perioadă. Astfel de soluții pot include anularea chirii, reducerea, suspendarea, amânarea plății sau modificări specifice ale contractelor de închiriere comercială.

Pentru a ușura tensiunile și povara asupra chiriilor, invităm Comisia și guvernele statelor membre să analizeze strategiile de ieșire din restricțiile actuale atunci când criza scade.

Susținem pe deplin imperativul major al inversării răspândirii COVID-19. Dar cerem ca guvernele, acționând în coordonare unul cu celălalt, să analizeze modalități de a permite o redeschidere treptată a magazinelor nealimentare.

Disponibilitatea sporită a testelor, a echipamentelor de protecție și a urmăririi și folosirea măsurilor efective de distanțare aplicate în prezent în magazinele alimentare și farmacii poate fi aplicată întreprinderilor nealimentare și ar trebui să permită guvernelor să ia în considerare începerea din nou a comerțului non-alimentar, cu clic și colectare ca prim posibil pas.

Mulți consumatori și utilizatori profesioniști vor avea nevoie din ce în ce mai mult de aceste produse după multe săptămâni de oprire.

17

De Paști, Magazinele Auchan vor avea un program special  meatmilk  14 aprilie 2020Hipermarketurile și supermarketurile Auchan, precum și magazinele de proximitate MyAuchan independente vor avea în acest an un program special de Paștediferit față de anii trecuți, se arată într-un comunicat transmis redacției Meat.Milk.

Astfel, având în vedere multiplele eforturi depuse de angajați în acestă perioadăpentru a asigura buna aprovizionare a magazinelor, umplerea rafturilor, tratarea fluxurilor crescute, întărirea condițiilor de igienă și siguranță sanitarăetc., compania a decis că nu doar în prima zi, ci și în a doua zi de Paște, magazinele Auchan să fie închise în toată țara, oferind astfel întregului personal din magazine posibilitatea de a petrece mai mult timp cu familia și de a se odihni.

Astfel, până vineri, 17 aprilie 2020, magazinele și hipermarketurile Auchan își continuă activitatea conformprogramului de funcționare actual, respectiv 8.00-21.00, cu excepția magazinelor Auchan Cotroceni, deschis zilnic între orele 8.00-20.00, și Auchan Obor, deschis de luni până sâmbătă de la ora 8:00 până la 21:00 și duminică, de la 8.00 la 18.00.

Sâmbătă, 18 aprilie, magazinele Auchan din toată țara vor fi deschise între orele 8:00 și 18:00, iar pe 19 și 20 aprilie, în prima și a doua zi de Paște, acestea vor fi închise. Începând de marți, 21 aprilie, magazinele vor reveni la programul normal actual.

În ceea ce privește cumpărăturile pentru sărbătorile pascale, atât magazinele fizice din toată țara, cât și cel online, sunt deja aprovizionate cu tot ceea ce este necesar pentru această perioadă – de la alimente de bază, carne de miel, legume, verdețuri, ouă, lactate, cât și produse din ciocolată, cozonaci și coșuri tematice ce pot fi oferite cadou.

Mai mult, până pe 18 aprilie sute de produse din oferta de Paște, printre care sortimente de ciocolată, panettone, cozonac și coșuri cadou beneficiază de reduceri de până la 30%.

Reamintim că Auchan a pus în aplicare un plan extins de protecție în magazinele sale:

-instalarea geamurilor de protecție din plexiglas la casele de marcat din toate magazinele;

-igienizarea sistematică a cărucioarelor, coșurilor de cumpărături, caselor, benzilor de produse, POS-urilor, precum și a vitrinelor și frigiderelor;

18

-igienizarea și dezinfectarea, cu regularitate, a intrărilor și scărilor rulante;

-plasarea dispozitivelor automate de dozare gel dezinfectant la intrări, precum și în diverse puncte din interiorul magazinelor; verificarea periodică a sistemelor de ventilație din magazine;

-eliminarea testerelor de produse și anularea degustărilor și evenimentelor din magazine; monitorizarea zilnică a stării de sănătate a angajaților prin măsurarea temperaturii prin termo-scanare în momentul venirii la serviciu și este în coordonare permanentă cu autoritățile pentru implementarea măsurilor suplimentare de siguranță sanitară.

Ținând cont de măsurile de prevenție și siguranță aflate în vigoare, compania recomandă clienților să își procure din timp produsele necesare pentru Paște. Mai multe detalii despre programul fiecărui magazin Auchan din țară se pot găsi pe www.auchan.ro.

Magazinele MyAuchan din benzinariile Petrom vor fi deschise în toată perioada în programul normal al stațiilor Petrom, 0-24, cu excepția stației din București, dr. Herescu, care va funcționa zilnic în intervalul orar 6.00-22.00.

Grupul de restaurante Stadio Hospitality Concepts (Stadio, Social 1, NOR, Cișmigiu – Bistro la Etaj, 18 Lounge și Embassy Park) livrează oaspeților, care acum stau acasă, cele mai apreciate preparate din meniu. „Papanașii care ne-au făcut celebri” de la Stadio, „Cea mai bună Salată de vinete coapte” de la Nor sau „Burgerul de Somon” de la Social 1

19

sunt doar câteva din preparatele disponibile online, care se pot comanda la numărul de telefon 0731 33 33 11 și sunt livrate direct acasă în cel mai scurt timp. Livrarea este asigurată gratuit pentru orice adresă din București și Ilfov.

În plus, a fost creat și un meniu special, cu ocazia Paștelui. Meniul reunește toate preparatele românești de sărbătoare, printre care friptura fragedă de miel, “Pasca fericită de Casă” sau ouăle roșii.

Mâncarea este pregătită respectând toate condițiile de igienă și siguranță care se impun în acest moment, același lucru fiind valabil și pentru livrare. Meniurile pot fi consultate online, pe paginile web ale restaurantelor  Stadio, NOR, Cișmigiu – Bistro la etaj, Social 1, 18 Lounge și Embassy Park. Începând cu această săptămână, comenzile vor putea fi făcute și prin intermediul aplicațiilor Food Panda, Uber Eats și Glovo.

Stadio Hospitality Concepts a închis temporar restaurantele grupului încă din data de 16 martie, înainte de decizia Guvernului de a suspenda activitatea operatorilor economici din HoReCa.

Compania SHC deține și operează restaurantele NOR (aflat la etajul 36 al celei mai înalte clădiri din România), Stadio, Social 1, Cișmigiu – Bistro la Etaj, 18 Lounge și Embassy Park. Ultimele două restaurante sunt și cele mai noi achiziții ale grupului, ele fiind preluate anul acesta, în luna februarie. Restaurantele grupului SHC se încadrează în categoria smart casual și sunt localizate în spații emblematice ale Bucureștiului. Totodată, grupul SHC operează și spațiul Qreator din Piața Victoriei. În 2019, grupul SHC a avut o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro, față de 5,5 milioane de euro cât a înregistrat în 2018.

20

A trecut o lună de la adoptarea măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, lună ce a fost marcată și de o parte a industriei Horeca prin implicarea în toate aspectele ce țin de susținerea autorităților. Pentru că nu există o metodă de a măsura implicarea într-o cauză comună, pentru că în aceste momente ne gândim mai degrabă la binele colectiv, lanțul de restaurante Springtime, din solidaritate pentru eroii din linia întâi, a decis să ofere un discount de 50% pentru personalul din categoriile – cadre medicale, armată, poliție, jandarmerie, pompieri. Reducerea se aplică la întreg meniul începând cu 6 aprilie 2020.

Restaurantele cu servire rapidă Springtime, sunt printre cele mai cunoscute în această categorie în România. Pe lângă preocuparea de a oferi întotdeauna produse de calitate clienților săi, Springtime s-a remarcat și prin eforturi continue de dezvoltare a gamei de produse pentru a reprezenta mai multe trenduri culinare și culturi, cu accent pe bucătăria libaneză.

“Ne-am dorit să ne arătăm sprijinul și recunoștința acelor reprezentanți ai autorităților care zilnic își manifestă grija pentru binele nostru. Nu  este ușor să impui reguli atât de drastice de circulație sau să-ți dedici viața servirii semenilor tăi pe o durată deocamdată nederminată, fără să primești un semn că cineva remarcă aceste eforturi. Cu siguranță putem afirma că toți ne aducem contribuția într-un fel sau altul la bunul mers al vieții, chiar în condiții de pandemie, dar uneori o cafea caldă și un sandviș pot constitui un binemeritat moment de respiro.”  a declarat Maissam Mrad – Managing Partner Springtime.De altfel, Springtime pregătește o campanie dedicată exclusiv spitalelor și personalului medical din prima linie, alăturându-se prin acest demers numeroșilor operatori Horeca care își arată suportul în mod concret. Maissam Mrad a mai adăugat:

“Este nevoie de curaj să fii în prima linie, iar Springtime se pune în ipostaza de a alimenta acest curaj cu ajutorul unor produse gătite rapid, care pot asigura energia pentru medicii și asistentele din spitalele din capitală. Considerăm că o astfel de criză poate fi depășită mai ușor atunci când ne unim resursele pentru o cauză comună, niciun efort nu e prea mic, nicio

21

contribuție nu va trece drept nesemnificativă. Ne gândim de asemenea să menținem anumite campanii și după ce acest moment dificil va trece, pentru că am dovedit că uniți suntem mai eficienți, iar beneficiile se vor vedea la nivel de industrie.”Lanțul de restaurante Springtime sărbătorește 28 ani de activitate, fiind un business de referință în industria de profil.  Încă de la deschidere s-a bucurat de popularitate în rândul consumatorilor, o contribuție majoră la această reputație fiind reinventarea permanentă prin rețete autentice și ambianța din localuri.

Amenajari speciale pentru producatorii agricoli, de Paste In apr. 14, 2020

Aceste Sărbători Pascale sunt atipice cumva, din cauza restricțiilor prevăzute pentru a împiedica răspândirea COVID-19. În acest sens, autoritățile locale argeșene vin în ajutorul producătorilor agricoli, dar și al cumpărătorilor.

La cerere, se vor amenaja, în perioada 14-18 aprilie, spații speciale pentru a-i sprijini pe argeșeni să se aprovizioneze cu produse specifice Paștelui. Legume, fructe și produse de sezon vor putea fi achiziționate din respectivele piețe, doar respectându-se normele impuse de ordonanțele militare privind distanțarea socială. Astfel, organizatorii vor lua măsurile necesare pentru evitarea aglomerației.

Și piețele agro-alimentare argeșene rămân deschise pe toată durata stării de urgență strict pentru producătorii agricoli. Însă acum se impune ca aceștia să facă și dovada că dețin un certificat de producător, să folosească mănuși și mască și, nu în ultimul rând, să respecte regulile de distanțare socială.

22

Tradițional pentru aceste sărbători – mielul și produsele din carne de miel sunt de vânzare atât în punctele special amenajate în piețe, acolo unde ele există, dar se pot achiziționa și de la fermieri, dacă sunt destinate consumului direct, cu precizarea că această reglementare este valabilă doar pentru acest an.

Pietele virtuale locale sunt tot mai atractive pentru producatori si consumatori In apr. 14, 2020

Direcția pentru Agricultură Județeană Botoșani vine în sprijinul producătorilor locali și, în acest sens, sesizând nevoia de a valorifica produsele autohtone pe o piață cât mai apropiata de locul de producție, a inițiat dezvoltarea unui parteneriat între aceștia și un integrator software din Botoșani care a realizat platforma online, PRODUS ÎN Botoșani  www.produsinbotosani.ro , în scopul sprijinirii desfacerii produselor locale către consumatori.

Captură site. Ultimele produse postate pe site-ul din Botoșani

23

 Astfel, legumicultorii și pomicultorii botosaneni, precum și producătorii de preparate din carne sau produse lactate, panificație, apicultorii, piscicultorii, vor avea acces direct la consumatorul final, platforma web fiind adaptata si terminalelor mobile, cu posibilitatea geolocalizării producătorilor disponibili într-o anumita arie, facilitând astfel o distribuție zonală a produselor proaspete, mai ales în contextul actual, când se recomanda evitarea zonelor aglomerate.

 Platforma este disponibilă de astăzi 14 aprilie în online, spun reprezentanții Direcției Agricole din Botoșani.

 Autor: Daria Diaconiuc 

DIVERSE

Spargere la un depozit de pesticide, cu un prejudiciu de miliarde de lei vechi 14 aprilie 2020, 09:50 Iulian Bunila

Distanţarea socială lasă loc infractorilor să-şi facă de cap. O bandă de hoţi care ar dispune de dotări speciale a dat o spargere cu un prejudiciu uriaş la un depozit de produse fitosanitare din judeţul Buzău. Directorul societăţii spune că infractorii ar fi avut inclusiv  haine termoizolatoare, pentru a nu fi detectaţi de tehnica modernă de supraveghere.

Furtul de pesticide a fost semnalat luni dimineaţă, la depozitul Agro Est Muntenia, din Cioranca. În ciuda măsurilor de pază riguroase asigurate de o cunoscută firmă din Buzău, hoţii au reuşit să decupeze peretele metalic al depozitului.   

În toiul nopţii, au dispărut mii de litri de pesticide şi alte produse fitosanitare, în valoare de peste 400.000 de lei.

Directorul Agro Est Muntenia susţine că spargerea ar fi fost dată de hoţi organizaţi în adevrate unităţi.   ”Fură cantităţi mari. Asta înseamnă multe

24

maşini, de capacitate mare de transport. Maşini performante care pot merge cu mare viteză pe teren accidentat. Distrug rapid garduri de metal şi depozite cu pereţi de metal. Au după ei un adevarat atelier şi distrug rapid sistemele de protecţie”, scrie pe Facebook Mihai Moraru, directorul Agro Est Muntenia.    

Acesta crede că infractorii sunt costumaţi inclusiv cu haine termoizolatoare, pentru a nu fi detectaţi de tehnica modernă de supraveghere, şi urmăresc cu atenţie locaţiile pe perioade lungi, fără a fi vizibili.  

”Domnule Vela şi dragi angajaţi din Ministerul Afacerilor Interne, suplimentaţi echipajele de patrulare, in special in zona rurală. Pentru ca in ultimele 10 zile au fost peste 40 de astfel de atacuri la depozitele fermierilor sau ale distribuitorilor din agricultura, in Buzau, Galaţi, Brăila, Ialomita şi Prahova. Măriţi bugetele de combustibil pentru echipajele de Politie din mediul rural şi suplimentaţi cu angajaţi ai Jandarmeriei”, este îndemnul directorului Agro Est Muntenia pe pagina sa de Facebook.  

Poliţia a demarat o anchetă. Ei vor verifica şi stocurile de produse din zona de sud a judeţului, pentru a-i depista pe cei care folosesc în producţie sau care comercializează produse furate. 

Fermieri și Distribuitori – Acordați o ATENȚIE SPORITĂ securizării spațiilor de stocare a produselor de protecția plantelor din fermă 14 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Această perioadă este caracterizată de intensificarea activităților din câmp, necesitând o cantitate mare de produse de protecția plantelor și semințe. În paralel se înregistrează numeroase semnalări venite atât de la agricultori cât și din partea autorităților cu privire la faptul că activitatea infracțională în acest domeniu a crescut simțitor în ultimul timp, constatându-se sustrageri substanțiale de produse de protecția plantelor.

În luna martie, Poliția Română, prin Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (D.A.E.S.P) a avertizat asupra faptului că activitatea de sustragere a produselor de protecția plantelor din interiorul magaziilor și depozitelor aparținând unor fermieri sau societăți comerciale s-a intensificat în județele Galați, Prahova și Brăila.

Recent depozitul unei mari companii distribuitoare de inputuri a căzut pradă hoților. Conform informațiilor, s-au sustras mii de litri de produse de protecția plantelor, iar hoții erau foarte bine pregătiți și informați. Hoții au fost echipați corespunzător pentru a distruge gardul metalic și peretele

25

metalic al depozitului și au avut la îndemână mașini performante cu care au putut rula cu viteză mare pe teren accidentat.

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM în colaborare cu  Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase solicită autorităților locale să colaboreze pentru a lua măsurile necesare pentru protejarea depozitelor și a magaziilor agricultorilor. De asemenea, AIPROM atrage atenția agricultorilor să manifeste atenție sporită în această perioadă deoarece hoții vor valorifica prada și vor pune în vânzare produsele de protecția plantelor sustrase din ferme sau din depozitele companiilor specializate. Este posibil ca infractorii să încerce să treacă clandestin peste graniță o parte din produse și semințe furate. Acordați o atenție sporită achizițiilor de astfel de produse, nu acceptați să achiziționați astfel de produse fără factură sau documente fiscale, aceste produse pot proveni din sustrageri din alte ferme și în timp ce vă bucurați că ați achiziționat un produs de calitate la un preț mic, un alt fermier suferă de pe urma pierderilor înregistrate în urma furtului. Nu uitati că oricând puteți fi în locul victimei.

Membrii AIPROM fac eforturi mari pentru a asigura necesarul de produse de protecția plantelor în condițiile restricțiilor impuse de criza actuală. Nu dorim ca eforturile noastre și ale dumneavoastră, distribuitori și fermieri, să fie anulate de activitatea infractorilor. Securizarea depozitelor de pesticide reprezintă un element extrem de important, mai ales atunci când necesarul de produse de protecția plantelor este ridicat. Protejați-vă afacerea! Spuneti STOP furtului de produse de protecția plantelor!

Mai jos, vă rugăm să găsiți o serie de măsuri minime pe care fermierii le pot lua pentru a-și securiza depozitul de pesticide și semințe astfel:

Depozitarea produsele de protecția plantelor se face într-un spațiu securizat, bine luminat, cu acces permis numai personalului autorizat și instruit;

Afișarea la vedere a numerelor de telefon pentru situații de urgență și a indicatoarelor potrivite pentru a delimita zona de depozitare a produselor de protecția plantelor;

Efectuarea periodică a inventarierii produselor de protecția plantelor din fermă;

Instruirea angajaților din fermă cu privire la măsurile necesare ce trebuie implementate pentru a preveni furtul de produse de protecția plantelor;

26

Reducerea la minim a perioadei de timp în care produsele de protecția plantelor sunt depozitate în fermă;

Blocarea căilor de de acces sau a intrărilor din apropierea depozitului de pesticide, pentru a evita sustragerile din depozit.

Poliția Română, prin Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase (D.A.E.S.P) vă recomandă să acționați prudent. Dacă ați identificat o persoană care încearcă să sustragă produse de protecția plantelor din fermă este important să procedați astfel:

Nu confruntați persoana respectivă. Infractorul poate deveni violent dacă se simte amenințat

Contactați Poliția Română. Pentru situații de urgență, apelați: 112 Nu intrați și nu atingeți nimic de la locul infracțiunii Raportați autorităților competente orice vehicule sau persoane

suspecte, furturi, semne de distrugere, scurgeri sau orice activitate neobișnuită din fermă

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM în colaborare cu Autoritatea Națională Fitosanitară, IGPR și alte asociații profesionale din agri-business derulează în prezent o campanie de informare a distribuitorilor și fermierilor pentru a se proteja împotriva furturilor de inputuri. 

Despre AIPROMAsociația Industriei de Protecția Plantelor din Romania-AIPROM, a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă aproximativ 90% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membru al Asociației Europene de Protecția Culturilor – ECPA. Obiectivul principal al industriei de protecția plantelor este acela de a oferi soluții durabile la provocările agricole contemporane.Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România și-a propus să promoveze utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor în contextul agriculturii durabile, care combină respectul pentru sănătatea oamenilor, cu grija pentru un mediu sănătos, satisfăcând, totodată, cererea tot mai mare de produsele agricole.AIPROM dorește să fie motorul unei agriculturi durabile în România. AIPROM propune o abordare logică a managementului culturilor care să îmbine grija ecologică pentru un mediu divers și sănătos cu exigențele economice ale agriculturii. Industria de protecția plantelor promovează agricultura durabilă prin dezvoltarea de produse cu impact redus asupra

27

mediului, prin încurajarea sistemului de agricultură integrată, prin angajarea în inițiative voluntare, prin construirea dialogului de-a lungul întregului lanț alimentar și sprijinirea, instruirea și formarea fermierilor.Industria de protecția plantelor este pe deplin angajată în realizarea standardelor sistemului european de reglementare transpus în legislația românească. Siguranța alimentară este o responsabilitate comună, iar AIPROM colaborează strâns cu ceilalți actori din lanțul alimentar pentru îndeplinirea obiectivelor ce trebuie atinse de România în acest domeniu.DEPOZITELE AGRICOLE din sudul ţării, sub ASEDIUL HOŢILOR! Peste 40 de FURTURI în ultimele 10 ZILE! Ferma 14 aprilie 2020 Depozitele fermierilor sau ale distribuitorilor din agricultură din mai multe judeţe din sudul ţării se află sub „un asediu” al hoţilor în ultimele zile, atrage atenţia reprezentantul unui mare distribuitor de produse agricole, al cărui depozit a fost spart în noaptea de 12 spre 13 aprilie.

Iată ce a scris pe Facebook, luni seara, 13 aprilie, Mihai Razvan Moraru, fondatorul Agro-Est Muntenia din Cioranca, judeţul Buzău, important distribuitor şi importator de produse agricole.

Noaptea trecută a fost una albă. Un depozit ne-a fost vandalizat şi s-au furat mii de litri de produse. Urmăriri pe câmp, echipaje de Poliţie ajunse din mai multe localități, dar hoţii sunt organizați în adevărate unități pentru că:- fură cantități mari. Asta înseamnă multe maşini, de capacitate mare de transport. Maşini performante care pot merge cu mare viteză pe teren accidentat.- distrug rapid garduri de metal şi depozite cu pereți de metal. Au după ei un adevărat atelier şi distrug rapid sistemele de protecție- cară repede cantități mari în afara zonei, ceea ce înseamnă ca sunt destul de mulți în aceste echipe.- sunt costumați inclusiv cu haine termoizolatoare, pentru a nu fi detectaţi de tehnica modernă de supraveghere.- urmăresc cu atenție locațiile pe perioade lungi, fără a fi vizibili.

Domnule Vela şi dragi angajați din Ministerul Afacerilor Interne, suplimentați echipajele de patrulare, în special in zona rurală. Pentru că în ultimele 10 zile au fost peste 40 de astfel de atacuri la depozitele fermierilor sau ale distribuitorilor din agricultură, în Buzău, Galați, Brăila, Ialomita şi Prahova. Măriți bugetele de combustibil pentru echipajele de Poliţie din mediul rural şi suplimentați cu angajați ai Jandarmeriei.

Nu e posibil ca într-o perioadă cu restrictii majore de circulație, să existe un asemenea val de tâlhării. E o adevarată explozie. Echipe cu mulți oameni, maşini de mare capacitate şi ei trec fără probleme inclusiv pe drumuri europene unde ar trebui să existe filtre. Infractorii profită în aceste zile de

28

izolarea impusă în societate. Însă zonele agricole şi rurale nu primesc sprijin de la MAI. Și avem nevoie. Luați măsuri domnilor, pentru că ştiți situația.

Verificați şi stocurile de produse din zonele respective pentru a-i depista pe cei care folosesc în producție sau care comercializează produse furate. Pentru că deja e o rețea bine structurată.

Până să ne spuneţi ce nu avem, avem toate sistemele de protecție. Dar acesta e un asediu.

Produse furate şi numere de lot:DINIRO Lot : VTA8L019SPDUAL GOLD 960 EC Lot CHE0A20012ELATUS ERA loturi :SBM0B02016 şi SBM0B02017PALLAS 75 WG Lot F490K2J005

PS: Culmea e că azi a fost o “paradă” a maşinilor de Poliţie în Buzău, comunicată ca fiind o razie realizată cu sprijinul unităților din alte 4 județe! Și care au fost rezultatele?

Caz șocant pe pășune! 150 de oi și mieluți au murit după ce au băut apă otrăvită dintr-un jgeab! agrointeligenta.ro - 13 aprilie 2020

Act de o cruzime rar întâlnită! 150 de oi adulte și mieluți au fost otrăvite pe o pășune. Animalele ar fi băut apă dintr-un jbeab în care, se pare, cineva ar fi pus otravă, după cum anunță pe Facebook asistentul veterinar Dorel Vlad din Caransebeș.

Cruzimea s-a petrecut în localitatea Zorile, un sat în comuna Copăcele din județul Caraș-Severin. ”Cineva fără suflet a pus otravă în jgheabul unde s-au adăpat oile la Zorile. Priviți rezultatul. În jur de 150 capete oi adulte și miei au murit. Cel care a făcut asta oare se poate numi om? Dar dacă de acolo ar fi băut oameni sau copii? În 36 ani de când profesez nu am întâlnit așa ceva!”, a scris Dorel Vlad, asistentul veterinar care a postat și imaginile cumplite cu oile găsite moarte pe pășune.

29

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a luat legătura cu Dorel Vlad și a aflat că otrăvirea animalelor a avut loc astăzi, iar cine a pus-o la cale știa exact ce face. ”Animalele aveau semne clare de otrăvire. La autopsie am găsit plămânii inundați de sânge, inima afectată. A fost o otravă puternică, cine a pus-o știa ce face, toate animalele care au apucat să bea au fost afectate, iar moartea a survenit rapid”, ne-a relatat asistentul veterinar.

La fața locului a fost chemată din poliția, însă fiind o zonă izolată, la circa 2 km de drum, nu există martori care să fi putut observa ceva suspect în zonă: ”Nu am mai pomenit așa ceva. A mai fost mai demult o tentativă de otrăvire la o vacă, cu azot și porumb, dar fermierul a observat și a ținut animalul să nu mănânce. Acum a fost cu totul altceva, ceva bine planificat, cu o substanță puternică, pusă direct în apa animalelor. Putea să bea și om apă de acolo, un copil, Doamne-ferește!”

Articol în curs de actualizare!

GLOBAL

Cel mai mare producător de carne de porc al lumii avertizează cu privire la o criză a cărnii Catalina Apostoiu 14.04.2020, 00:00 112

Cel mai mare producător de carne de porc din lume îşi închide o fabrică importantă din SUA pe perioadă nedeterminată după ce coronavirusul a dus la decesul mai multor angajaţi ai săi, compania avertizând că închiderile de unităţi vor duce la o criză a cărnii în America, relatează Bloomberg.

Smithfield Foods decis să închidă facilitatea din Sioux Falls, Dakota de Sud, care reprezintă 4%-5% din producţia sa din America.

Stocuri de alimente şi risipa alimentară. Câtă mâncare se aruncă?Gheorghe Ghise  14 aprilie 2020

Criza provocată de coronavirus ne arată, mai mult ca niciodată, un lanț vulnerabil de aprovizionare cu alimente, cu materii prime şi materiale, piese şi subansamble, etc.

La nivel global, risipa alimentară reprezintă, în medie, eschivalentul a cinci euro/zi/locuitor!

Practic, fără risipa alimentară s-ar putea hrăni cinci oameni în loc de patru!

ONU a avertizat asupra lipsei de alimente, dar FAO (Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite) arată că există stocurile

30

necesare, cel puţin pe termen scurt. Ameninţarea reală şi presiunea uriaşă este în principal asupra comerțului, arată prof. Ruerd Ruben într-o analiză a impactului crizei coronavirusului ce ar putea afecta securitatea alimentară globală.

Există stocuri considerabile și în multe țări culturile au fost deja semănate şi sunt într-o stare bună de vegetaţie. "Amenințarea provine mai mult din partea cererii. Milioane de oameni își pierd locul de muncă din cauza crizei coronavirusului, puterea de cumpărare este în scădere și asta poate afecta cererea de produse alimentare” spune Ruerd Ruben.

Sunt sectoare ale agriculturii care suferă din cauza lipsei de muncitori sezonieri, aşa cum este recoltarea sparanghelului din Olanda şi Germania. Altele "ramuri" s-au blocat datorită închiderii pieţelor de desfacere, aşa cum sunt cultivatorii de flori din Westland, în apropiere de Rotterdam (Olanda). De asemenea, comerțul cu produse alimentare este redus şi amenințat de blocajele și controalele la frontiere, măsuri luate pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.

Cu regret putem spune că aceste "lovituri" le primesc în special statele mari exportatoare şi desigur producătoare de produse agricole.

Sunt cunoscute deficitele şi excedentele de produse alimentare pentru fiecare stat în parte. În prima fază, de pe urma blocajelor comerciale, vor suferi mai ales statele sărace, care au stocuri limitate şi resurse slabe pentru a reînoi aceste rezerve. Dar, dacă perioada de aplicare a acestor măsuri de restricţionare a transporturilor transfrontaliere se prelungeşte vor apărea probleme şi în statele mari producătoare şi care nu pot să mai exporte surplusul intern. Probabil acestea vor face şi o presiune mai mare pentru redeschiderea legăturilor comerciale şi reluarea transporturilor de produse alimentare.

În situaţia actuală, închiderea restaurantelor şi a hotelurilor a lăsat, indirect sau direct, pe unii dintre fermieri fără cumpărători. Chiar dacă retailerii cunosc un vârf în vânzările de alimente către populaţie, acum aproape fiecare dintre noi mănâncă acasă iar creșterea vânzărilor din magazinele alimentare nu este suficientă pentru a absorbi toate produsele perisabile. Cel puţin aceasta este situaţia în statele cu o agricultură bine dezvoltată.

Rispa alimentară. Câtă mâncare se aruncă?

Se apreciază că până la o treime din totalul producţiei de alimente este pierdută sau irosită în timpul procesului de producţie şi înainte/după ce ajunge la consumatorul final. În țările mai sărace multă hrană se pierde în timpul producției și al depozitării. În țările dezvoltate mâncarea este irosită mai ales de consumatori și supermarket-uri.

31

Concluziile unui studiu efectuat de Institutul Wageningen Economic Research arată că, pe măsură ce "bogăția crește", consumatorii aruncă tot mai multe alimente. Studiul mai arată că se aruncă de două ori mai multă mâncare decât se credea anterior. Astfel, la nivel global, consumatorii irosesc, în medie, până la 727Kcal/zi/locuitor, faţă de numai 526 Kcal/zi/cap în 2005. În timp ce estimările FAO din perioada 2005-2007 aratau că fiecare locuitor a irosit, în medie, 214 Kcal/zi/cap.

La nivel global, risipa alimentară reprezintă în medie eschivalentul a cinci euro/zi/locuitor!

Practic, fără risipa alimentară s-ar putea hrăni cinci oameni în loc de patru!

Reducerea deșeurilor şi risipei almentare este şi o provocare cheie în perspectiva creşterii populaţie globale precum şi pentru combaterea schimbărilor climatice. Conform ONU, alimentele irosite și pierdute reprezintă echivalentul a aproape 10% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră.

Cercetătorii indică câteva soluții simple pentru reducerea risipei alimentare: schimbarea comportamentală şi reducerea dimensiunilor de porțiilor alimentare. Schimbarea comportamentală este foarte importantă şi este nevoie de încurajarea cumpărătorilor să treacă de la cumpărarea în exces sau "impus" la cumpărarea „suficientă”, cu gândul că puteți cumpăra şi în altă zi.

UNIUNEA EUROPEANA

Vestul strigă după 1 milion de muncitori: Recoltele din Germania, Italia, Franţa, Spania şi Marea Britanie au nevoie de români, bulgari, polonezi, unguri şi marocani, ca forţă de muncă ieftină pentru ferme Alex Ciutacu 14.04.2020,

32

Agricultura ca sector s-a obişnuit în mai multe ţări vestice cu forţa de muncă ieftină care pleacă într-o migraţie temporară controlată, în fiecare an, din state precum România, Polonia sau Bulgaria – iar muncitorii care aleg această deplasare se duc după salariile oferite, care se ridică chiar şi la 5.000 euro pe sezon.

Cine caută muncitoriStatisticile publicate de FT arată că că Vestul are nevoie de aproximativ un milion de muncitori imediat: Franţa are nevoie de 200.000 de oameni până la finalul lunii mai, în timp ce Spania caută între 70.000 şi 80.000 de persoane. În acelaşi timp, Italia caută circa 250.000 de muncitori sezonieri pentru următoarele două luni, în timp ce Marea Britanie primea în mod obişnuit între 70.000 şi 80.000 de angajaţi pentru sezon, iar Germania 300.000.

Spre exemplu, în fiecare vară orăşelul polonez Bartoszyce se goleşte temporar, întrucât populaţia aptă de muncă se îndreaptă spre podgoriile din Franţa pentru a culege strugurii. Anul acesta, însă, restricţiile de circulaţie impuse ca măsuri pentru a limita răspândirea coronavirusului, i-ar putea împiedica pe oameni să facă această călătorie.

Până anul acesta, muncitorii din Bartoszyce, ca şi cei din multe oraşe din România, au făcut parte dintr-un mecanism masiv de migraţie a muncitorilor sezonieri din Europa de Est şi Africa de Nord către Vestul Europei; în fiecare primăvară şi vară, sute de mii de oameni emigrează pentru a culege recolte, jucând astfel un rol cheie în lanţul alimentar de pe continent.  

Muncitorii vin de obicei din ţările mai puţin bogate, precum România, Bulgaria, Polonia, Ungaria şi Maroc, iar blocarea acestui mecanism de migraţie în care erau angrenaţi aceştia poate fi problematică pentru cei care se bazau pe aceste venituri şi nu găsesc altceva de muncă în ţările lor.

33

Mulţi dintre muncitorii care plecau din aceste ţări temporar pentru a lucra în agricultură în ţările vestice nu vor mai putea pleca anul acesta. Anumite ţări, precum Polonia, nu au închis graniţele, în timp ce altele, precum Franţa, sunt în carantină naţională, iar circulaţia în afara locuinţei este restricţionată. Fermierii spun că dificultăţile fizice care intervin la nivelul circulaţiei sunt agravate de frica muncitorilor de a se îmbolnăvi, sau de teama acestora că nu se vor mai putea întoarce acasă.

Din această cauză, fermele europene se confruntă cu o criza acută a forţei de muncă. Anumite recolte timpurii precum cele de asparagus au încolţit deja, iar criza forţei de muncă naşte temeri legate de creşteri de preţuri, cu recolte care ar putea putrezi şi cu potenţiale deficite la raft pentru anumite fructe şi legume.

„În ţările dezvoltate care se bazează pe imigranţi ca forţă de muncă impactul va fi foarte sever dacă va dura această criză mai mult de două luni”, a spus Josef Schmidhuber, director adunt în cadrul diviziei de comerţ pentru Alimente şi Agricultură din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Ce fac guvernele pentru a ieşi din crizăProblema din ce în ce mai presantă odată cu avansarea în sezon a determinat guvernele din vestul Europei să treacă la măsuri. Săptămâna trecută, Germania a revenit asupra unei decizii prin care voia să interzică intrarea imigranţilor sezonieri în ţară – şi chiar a decis în schimb să aducă cu avioanele muncitori, aşa cum a fost şi cazul celor din aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca.

Alte ţări încearcă să atragă forţă de muncă pe plan intern, după decenii întregi în care s-au bazat pe forţă de muncă de peste hotare. În Germania, Franţa, Spania şi Marea Britanie se lucrează la scheme de recrutare în masă pentru a rezolva această problemă.

Spania a anunţat că le permite cetăţenilor să colecteze şi beneficii de şomaj, dar şi să muncească în sectorul agricol până la finalul lunii iunie, ca parte a unui plan lansat de Luis Planas, ministrul Agriculturii, acesta catalogând măsurile ca fiind „extraordinare”, dar necesare pentru a asigura necesarul de alimente şi pentru a preveni creşteri de preţuri.

Franţa a anunţat măsuri similare şi le permite muncitorilor trimişi în concediu de la alte locuri de muncă să activeze temporar în sectorul agricol.

34

Didier Guillaume, ministrul Agriculturii din Franţa, a spus că scopul este de a se asigura că „lanţul alimentar nu se rupe” pentru că dacă se întâmplă asta, „nu va mai fi mâncare pentru cetăţenii noştri”.

Însă în anumite regiuni este dificil să recrutezi forţă de muncă dincolo de reţelele de imigranţi stabile deja în ultimii ani. Wyn Grant, profesor în cadrul Universităţii din Warwick, a spus că Marea Britanie a întâmpinat dificutăţi când a încercat să îşi atragă muncitori din plan local în trecut.

„Este o muncă foarte grea şi nu foarte bine plătit, şi necesită anumite aptitudini (...) se desfăşoară în locuri relativ îndepărtate şi în zone rurale puţin populate”, a spus el.

Munca sezonieră din agricultură a fost corelată de multe ori cu condiţii de muncă extrem de proaste. În Italia, criza coronavirus a determinat fermele să treacă la măsuri disperate şi să ceară guvernului să le dea vize de muncă muncitorilor fără documente şi celor care cer azil.

„Există o stare de nervi şi disperare în creştere, precum şi un deficit masiv de forţă de muncă. Muncitorii trebuie să fie puşi în poziţia în care să muncească legal, pentru că dacă statul nu gestionează cum trebuie situaţia, reţelele de crimă organizată o vor face”, a spus Teresa Bellanva, ministrul Agriculturii din Italia.

Cu toate acestea, Italia nu şi-a direcţionat încă eforturile înspre lansarea unor programe de recrutare pentru muncitori din piaţa locală, întrucât se luptă cu pandemia de COVID-19, fiind cea mai afectată ţară din Europa.

În alte părţi din Europa, eforturile de a recruta local încep să dea semne de succes. Sectorul agricol din Franţa a atras deja 5.000 de angajaţi.

MAREA BRITANIE

Ambasadorul român la Londra: Am primit semnale că e nevoie de muncitori sezonieri pentru recolte 14.04.2020

Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat într-un interviu pentru Digi24 că are semnale că fermierii britanici ar avea nevoie de muncitori sezonieri, dar deocamdată, în condițiile pandemiei și ale controverselor generate de plecarea muncitorilor români în  Germania , n-ar vrea să implice statul român în asemenea discuții. Diplomatul nu exclude însă pe viitor o eventuală înțelegere bilaterală pe această temă.

35

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/ambasadorul-roman-la-londra-am-primit-semnale-ca-e-nevoie-de-muncitori-sezonieri-pentru-recolte-1291534

 GERMANIA

Muncitorii sezonieri romani pleaca la munca in Germania in plina criza de coronavirus. Cate persoane sunt asteptate de fermierii nemti Aprilie 14, 2020In plina pandemie de coronavirus, tot mai multi romani se grabesc sa se intoarca in Germania, pentru a lucra in agricultura. In urma unui acord semnat intre statul roman si cel german, 80.000 de oameni urmeaza sa ajunga in Germania pentru muncile campului.  Cei mai multi au declarat ca trebuie sa plece deoarece au nevoie de bani pentru a-si intretine familia.

Astfel, saptamana trecuta, peste 2.000 de oameni erau prezenti in aeroportul din Cluj pentru a pleca la munca in Germania.

Agentia de presa germana DPA, a confirmat ca Romania a decis sa le permita lucratorilor sezonieri sa paraseasca tara, in pofida pandemiei de coronavirus, in contextul in care guvernul german a incheiat un acord pentru a prelua 80.000 de muncitori sezonieri romani. Sosirile acestora urmeaza sa aiba loc in lunile aprilie si mai.

Plecarea lucratorilor sezonieri, permisa in ordononanta militara

Totodata, intr-una dintre ordonantele emise de autoritatile romane pentru limitarea raspandirii epidemiei de coronavirus si restrangerea libertatii de miscare a romanilor a fost inclus un articol care permite transportul lucratorilor sezonieri din Romania catre alte state. „(1) Sunt permise zborurile efectuate de toti operatorii aerieni prin curse neregulate (charter), pentru transportul lucratorilor sezonieri din Romania catre alte state, cu avizul autoritatilor competente din tara de destinatie. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica lucratorilor care isi desfasoara activitatea in domeniul sanitar si al asistentei sociale.”, se precizeaza in Ordonanta nr. 7, din 4 aprilie 2020.

36

Ce se întâmplă cu muncitorii români ajunși în Germania: sunt monitorizați prin GPS și “nu ești plătit la oră, ești la kil” Ce se întâmplă cu muncitorii români ajunși în Germania: sunt monitorizați prin GPS și “nu ești plătit la oră, ești la kil” Alexandra Voivozeanu, Luni, 13 aprilie 2020,

În plină pandemie, sute de români au plecat să lucreze în agricultură, în Germania. Presa germană scrie că fermierii sunt recunoscători că datorită muncitorilor români nu-și vor pierde recoltele. Sociologul Alexandra Voivozeanu prezintă pentru publicul Libertatea cine sunt oamenii din spatele cifrelor.

“Fără ei nu am fi reușit”, spune Joachim Rukwied, președintele Asociației Fermierilor despre sezonierii din estul Europei.  Dar cine sunt ei și în ce condiții lucrează, de regulă, în Germania? Cum sunt protejați de o posibilă infectare cu COVID-19?  Angajații sunt monitorizați prin GPS, pedepsiți, iar măsurile de protecție în fața virusului sunt ineficiente. Muncitorii folosesc un cuțit pe care trebuie să îl înfingă în pământ suficient de adânc încât sparanghelul să măsoare 25 de cm.

Altfel, „nu e de categoria întâi și deja, dacă vede că tu tot îl tai mic, te atenționează de vreo două-trei ori și, după, vrea să te duci, să scape de tine, că nu faci treaba cum trebuie”, povestește Adrian. Povestea muncitorilor români din Germania n-a început prin înghesuiala celor 2.000 de oameni în aeroportul de la Cluj, eveniment  care a confuzat o țară întreagă obligată prin ordine militare să stea în case. Periplul lor e mai vechi și e însemnat de mari probleme și o speculă în care ei devin victime, chiar dacă sunt mai bine plătiți decât în România.

“Erau mărci prima oară când m-au dus” 

Pe 20 mai 2000, Maria, o femeie aflată acum la vârsta pensionării, urca într-un microbuz care o ducea în sudul Germania, să lucreze „la căpșuni”, pentru exact două luni și 15 zile. Din creșterea animalelor și salariul soțului nu reușeau să-și ridice o casă în care să locuiască împreună cu copiii. Maria a plecat atunci împreună cu nouă rude și cunoștințe din sat. „Erau mărci prima oară când m-au dus”, își amintește ea perioada în care, în urma unui acord bilateral semnat în 1999, în jur de 20.000 de mii de români cu „nivel scăzut de calificare” puteau

37

lucra în Germania, pentru cel mult trei luni. Oamenii treceau printr-un proces de selecție cu recrutori din țara de destinație: „ne întreba unde lucram, cum lucram, se uita să fim mai țărani, mai așa, să poți lucra”. RECOMANDĂRI Georgică, un băiat de 16 ani îşi ridică singur casă pe timp de pandemie. Incredibil ce a reușit să facă  

Condiții de pluton la munca în agricultură Î

n primii ani, în Germania, „trebuia să fii ca la armată”. Ziua de lucru începea la patru dimineața cu șapte echipe, de câte 30 de persoane, așezate într-un careu. Angajatorii, ajutați de translatori, discutau noutățile și le indicau unde vor lucra în ziua respectivă. „Trebuia să fii la oră fixă acolo, să nu miști până nu vine el […] Când ne spunea, nu aveai voie să zici unul ceva, doamne ferește, că dacă ai căscat gura, mintenaș acasă cu tine!” Răsăritul soarelui o găsea pe Maria aplecată deasupra rândurilor de căpșuni. Culegea atent, să nu le strivească, și rapid, pentru că fiecare lădiță plină înseamna că pleacă acasă cu câteva mărci în plus. Lucrau până la 12, mâncau și se odihneau până la patru, “după amiaza nu puteai să lucri, au fost și 46 de grade”. Apoi, de la capăt, până se lăsa întunericul. RECOMANDĂRI Pentru cine sunt saloanele COVID-VIP de la Spitalul Militar Central. Explicațiile Ministerului Apărării  

Nu se oprea nici când ploua cu tunete și fulgere și grindina-i ricoșa din pelerina galbenă, nici când colegele amețeau din cauza căldurii: “Nu aveai voie să te apropii de ea, să te duci, trebuia să îți duci lucrul tu.”

Noaptea, porțile complexului în care locuia se închideau: „nu putea să intre nimeni la noi, nici noi nu puteam ieși când vrem. Dacă aveai la cumpărături de mers și erai ieșit, numai cu rugăminte la paznic puteai intra”. Muncitorii adormeau chiar și câte 14, într-un fel de “barăci de tablă”.  

Viața trăită printre straturi, de la un sezon la altul

Muncitori sezonieri români pe aeroportul Karlsruhe / Baden Baden din Rheinmuenster, Germania / EPA Timp de 14 sezoane consecutive, primăvara sau toamna, Maria a recoltat alternativ căpșuni, porumb, mere, zmeură sau

38

sparanghel pentru același angajator. Și-a adus și alți membri de familie la fermă și, în ultimii ani, s-a orientat către sparanghel, care aducea cel mai bun câștig: “am intrat câte unul, că era mai bine acolo, că era [plătit] la oră”. 

“După ce am intrat în Uniune a fost tot mai bine, tot mai bine”, își amintește Maria, “lucram mai puțin și veneam cu mai mulți bani”. Lucrau opt ore pe zi, dormeau patru-cinci în  aceeași cameră, șeful era mai puțin “rece” și “nu te ținea în ploi, dacă era cald tare, ne ducea. O fost altfel de condiții”.  Acordurile bilaterale au deschis drumul spre străinătate pentru comunitățile de origine ale celor care plecaseră inițial. 

Maria și colegii ei nu numai că și-au recomandat cunoscuții, ci, după 2007, și-au adus angajatorul și în sat, ca să recruteze direct 40 de oameni pentru ferma în care lucrau cam 600 pe sezon. 

“Când pornești de acasă, zici că stai două ture, cam patru luni. Dapoi stai o tură, că nu mai reziști”

Adrian și soția lui au început să recolteze sparanghel, în 2013, la recomandarea unui vecin care le garanta angajatorilor că sunt harnici și de încredere. De atunci, la fiecare început de aprilie, pleacă spre aceeași fermă din vestul Germaniei, să lucreze alături de alți 200 de oameni. Revin acasă la final de mai, doar ca să-și facă bagajele pentru Italia, unde răresc și culeg mere, pentru alte trei luni, “deci așa e lucrul nostru, care supraviețuim, că altfel ar fi greu.” În Germania, cei doi lucrează într-o echipă de opt oameni, pe parcele de cinci-șase hectare. Sparanghelul e plantat în biloane – un fel de paturi de pământ – acoperite de folii de plastic care să mențină o temperatură ridicată. În ferma lor, foliile sunt ridicate mecanizat, de o mașină. Muncitorii folosesc un cuțit pe care trebuie să îl înfingă în pământ suficient de adânc încât sparanghelul să măsoare 25 de cm. Altfel, „nu e de categoria întâi și deja, dacă vede că tu tot îl tai mic, te atenționează de vreo două-trei ori și, după, vrea să te duci, să scape de tine, că nu faci treaba cum trebuie”, povestește Adrian.

Angajații sunt monitorizați prin GPS

Mașina care îndepărtează foliile e monitorizată GPS și are atașat un telefon: “văd tot pe cameră, până în firmă”, spune Adrian. Dacă mașina se oprește pentru mai mult de câteva minute, șefii de câmp sunt sunați și li se cere să-i atenționeze pe muncitori: „normal n-ar avea voie ca să vină, ca să-ți zică nimic, numa…” Și fără camere se muncește din greu. „Problema e că dacă nu lucri, nu faci bani, că nu ești la oră, ești la kil”, explică bărbatul. Ca să facă bani se trezește la cinci și ajunge înapoi la cazare la șapte jumate seara (ia prânzul pe câmp în locuri special amenajate). Trage tare, așa că, la sfârșit de sezon e, mai mereu, primul la numărul de kilograme de sparanghel adunate. 

39

Celor mai productivi anul trecut angajatorul le-a spus: “două săptămâni nu vă trag banii la chirie, și nici la mâncare, ăsta e un bonus din partea mea”. 

De regulă, muncitorii reușesc să scoată în jur de 13-14 kilograme de sparanghel pe oră, dar cei mai rapizi pot ajunge și la 35. În 2020, salariul minim oficial în agricultură este de 9.35 euro. Angajatorii își pot plăti sezonierii și „în acord”, adică, în funcție de cantitatea de sparanghel recoltată. Remunerația trebuie, însă, să depășească nivelul salariului minim. Cele două luni de muncă repetitivă, la foc automat, indiferent de vreme, își spun cuvântul. Adrian are dureri, „mă trezeam la 12 noaptea, nu mai puteam de durere de mână, știi, că îmi dădeam cu tot felul de creme, o băgam sub apă, dar degeaba că tot nu te lasă”, iar soția lui a răcit de mai multe ori, „nu te lasă că plouă, trebuie să lucri continuu”. „Când pornești de acasă, zici că stai două ture, cam patru luni, dapoi… stai o tură că nu mai reziști, spune Adrian. „În Italia, la mere, mă pot duce încă 20 de ani de amu, la stilul de lucru care îi, dar cum îi aici, la sparanghel […] nu te mai duci, că decât să te strici de tot, să cazi pe jos…” La început de 2020, Adrian și soția lui își propuneau să mai recolteze sparanghel încă „doi-trei ani de zile. După aceea, nu. Ne oprim”. Munca e foarte grea, iar acum, când copiii sunt deja mari, se descurcă cu mai puțini bani. Pentru că nu își găsesc de lucru în România, plănuiesc să-și păstreze slujba sezonieră din Italia.   Spun că au câștigat bine la sparanghel și că sunt mulțumiți de anii de muncă în străinătate. Una peste alta, i-au ținut pe linia de plutire. Altfel, “mureai de foame aici în casă”, spune Adrian. “Și acum îi greu, că mergem și aducem bani mulți… Dacă nu te ții de ei, se duc. Gândește-te că e perioada asta de șase luni, sau cât îi, nu lucrăm nici unul, nicăieri”. 

Condiții de lucru în agricultură, în Germania

În Germania, contractele sezonierilor încheiate pe perioade mai scurte de 70 de zile, sunt scutite de contribuții la asigurările sociale. De aceea, cei mai mulți dintre muncitori sunt înlocuiți de angajatori la finalul acestui interval, deși unii dintre ei ar prefera să lucreze timp de mai multe luni.

Muncitori sezonieri români pe aeroportul Karlsruhe / Baden Baden din Rheinmuenster, Germania / EPA

Pentru o parte dintre lucrătorii pe care i-am intervievat într-un proiect despre recrutarea pentru muncă în străinătate, contractele sezoniere în agricultură reprezintă singura sursă de venit (unii dintre ei pendulează între mai multe țări

40

sau orașe din aceeași țară). Mulți reușesc, uneori, după câteva încercări, să își găsească slujbe de care sunt mulțumiți. Alții lucrează pentru firme care îi plătesc sub standardele oficiale, le impun costuri prea mari pentru cazare și hrană sau le cer să-și plătească echipamentele.  Muncitorii locuiesc, mai mulți în aceeași cameră, în incinta fermelor. În unele cazuri, angajatorii, care organizează și cazarea, impun forme abuzive de control. De exemplu, la cea mai mică neînțelegere, își trimit angajații, plătiți în funcție de cât culeg, “pe cameră”. Adică, îi împiedică să lucreze pentru până la două zile.

Sezonierii, și mai vulerabili în contextul crizei COVID-19

În 2020, în ciuda restrângerii drastice a mobilității în contextul crizei COVID-19, Germania își deschide granițele pentru 80.000 de muncitorii sezonieri (de regulă, beneficiază, anual, de munca a 300.000). 

Julia Klöckner, Ministrul Agriculturii, menționează că, pentru a scădea riscurile, jumătate dintre aceștia sunt așteptați în aprilie, iar cealaltă jumătate în mai. Însă, spre deosebire de anii anteriori, muncitorii pot lucra nu 70, ci 115 zile, fără ca angajatorii lor să plătească contribuții la asigurările sociale.

Sezonierii intră în Germania cu un contract încheiat pe o perioadă determinată, cu un angajator exclusiv, care le asigură și transportul, și cazarea. Muncitorii, parte dintr-un sector economic în care drepturile le sunt frecvent încălcate, devin, astfel, și mai dependenți de patroni și sunt, implicit, mai expuși în fața abuzurilor. 

“Oamenii nu au dreptul să își aleagă pentru cine vor lucra. De fapt, ei chiar nu au nicio posibilitate să renunțe înainte de termen la contract, în cazul în care angajatorul nu respectă înțelegerile, dat fiind că întoarcerea în țară este organizată la nivel central de reprezentanții angajatorilor”. Szabolcs Sepsi, consilier pe probleme de muncă în cadrul proiectului Faire Mobilität, pentru Deutsche Welle:

La sosirea în Germania, sezonierii trec printr-un control medical, iar, apoi, intră într-o “cvasi-carantină”, așa cum o numește Ministrul Agriculturii din Germania. Controlul medical presupune că li se măsoară temperatura și completează un chestionar în care sunt întrebați dacă au simptomele COVID-19.  Cvasi-carantina presupune că lucrează în grupuri mici, fără să intre în contact cu muncitori locali, păstrând distanța recomandată, și că, în camerele comune dorm jumătate din numărul obișnuit de persoane. De exemplu, câte două în loc de patru (pe de altă parte, autoritățile germane recomandă ca într-un birou să lucreze o singură persoană).  Cvasi-carantina presupune și că, pentru două săptămâni, muncitorii nu au voie să părăsească fermele în care lucrează. Sunt, practic, izolați la locul de muncă, departe de populația țării de destinație. În orice caz, în spatele ușilor închise, chiar și aceste măsuri de protecție, considerate insuficiente de sindicatele germane, devin ușor de încălcat de angajatori.

41

Practic, riscul ridicat de îmbolnăvire, dublat de cadrul extrem de restrâns de negociere angajat-angajator, motivat prin condițiile extraordinare sub care se face contractarea, creează un context în care lucrătorii din agricultură devin chiar mai vulnerabili decât în anii anteriori.

*Pentru a păstra anonimitatea, prenumele protagoniștilor articolului sunt fictive.  *Dacă lucrezi în Germania, în timpul pandemiei coronavirus, poți primi gratuit informații și consiliere pe probleme de muncă, în limba română, la numărul de telefon: 08000005602. Detalii AICI. https://www.faire-mobilitaet.de/ro/++co++d0d24b5e-6e58-11ea-8f86-52540088cada ;

SANATATE si GASTRONOMIE

The EU project POTION aims to find a new therapeutic treatment to fight depression and other mental disorders, by focusing its research on scents of two strong, yet opposing emotions – happiness and fear. The objective is to detect the particular molecules and synthesize those to create a spray that e.g. can induce happiness in people fighting with depression.

The importance of the sense of smell for human, but also for animals, has been studied for many times and from various perspectives. It is known that odour perception is affected by physiological state (e.g. when we are hungry), but also that some odours are able to arouse emotion (e.g. when some scent reminds us of memories). Similarly, some experiments proved that odours can have impact on our psychological and maybe even physiological state. The latter hypothesis inspired the people from POTION, as they want to help patients suffering from psychiatric diseases and mental disorders.

The POTION project’s objective is to investigate meaningful social interaction, combining new knowledge about the chemical composition of human social chemo signals with a novel olfactory-based technology designed to drive social behaviour. The research is supported by the EU

42

programme Future and Emerging Technologies (FET). As the coordinator, Dr. Enzo Pasquale Scillingo, Professor of Bioengineering at Enrico Piaggo research centre of the University of Pisa, told in the recently published FETFX interview:

 We applied for FET because Potion is particularly ambitious and has a broad range of partners from different backgrounds and from eight European countries. The skills base covers social psychology, artificial intelligence, bioengineering, psychiatry and above all chemical analysis, as the project’s main objective is to identify the chemical molecules released by the body and associated with specific emotions.

 The final outcome is to be expected by 2023, as the aim of POTION project is to propose a new human chemosignal-based diagnosis and treatment for social anxiety, phobias and depression. Now, the team of researchers is trying to investigate how the human body odours differ when a person feels various emotions.

As Dr. Enzo Pasquale Scilingo, further explained in the above mentioned interview for the FETFX:

 The biggest challenge is to identify the molecules responsible for emotions. Of course, there are many emotions, but we are focusing only on two emotions - fear and happiness, which are at either end of the emotional scale, that is why we have chosen them. Within this study, we chemically analyse sweat samples taken from armpits with swabs. The goal is to identify the molecules and possibly synthesise them to have a device, a dispenser, a spray that releases these substances and can induce in people, who perceive these smells, the same emotions of fear and happiness.

 A new possible support to therapeutic treatment for phobias, social anxiety or depression would make a great impact on society, as the numbers of these mental disorders increase continually.

https://youtu.be/5QE7e7R2oRs

43

Background informationFET-Open and FET Proactive are now part of the Enhanced European Innovation Council (EIC) Pilot (specifically the Pathfinder), the new home for deep-tech research and innovation in Horizon 2020, the EU funding programme for research and innovation. https://potionh2020.com/

DOSAR

Cum funcționează o cooperativă pe timp de criză. Anca Marcu, Cooperativa Lunca Someșului Mic: ”Simțim o scădere a cererii, dar nimic dramatic!” agrointeligenta.ro - 13 aprilie 2020 14:36

Sursă foto: Anca Marcu/Facebook

În vremurile grele pe care fermierii le traversează din cauza pandemiei de COVID-19, ideea asocierii a revenit în atenția acestora. Principalele avantaje pe care producătorii agricoli le au sunt legate de siguranța unui preț mai bun decât cel obținut de la samsari sau chiar în piețe dar și certitudinea că nu rămân cu marfa nevândută, așa cum s-a întâmplat pentru majoritatea legumicultorilor în acest sezon. Agrointeligența-AGROINTEL.RO a realizat un interviu cu Anca Marcu, directorul executiv al Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic din județul Cluj.

44

De la Anca Marcu am aflat care sunt avantajele fermierilor care se înscriu în Cooperative, cum funcționează asocierea în cadrul Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic, cât de mult a crescut interesul fermierilor pentru asociere în aceste vremuri grele dar și cu ce provocări s-a confruntat de la începerea pandemiei de COVID-19.

Agrointeligența: Vă rog să le faceți cunoștință cititorilor Agrointeligența cu membrii Cooperativei Agricole Lunca Șomeșului Mic.

Anca Marcu: Sunt 13 producători locali înscriși dintre care 10 sunt din zona Apahida, 2 sunt din Viișoara și unul din comuna Chețani. Mai avem și alți producători locali cu care colaborăm în fiecare an. Spre exemplu acum cu legumele de sezon, la ridichi, la ceapă verde, ceea ce nu avem noi se completează cu produse de ei. Să vă dau un exemplu ridichi mai aducem din Arad. Avem o familie cu care lucrăm de vreo 3 ani de zile și ei din două în două zile vin și ne suplimentează cantitatea noastră. Pe salată, iarăși, lucrăm cu un producător care ne ajută cu completări din Turda, deci de lângă 25 de km de noi și care are sere. Necazul mare este că nu putem ajuta pe toată lumea pentru că acum foarte mult sună telefoanele pentru asta, să colaboreze.

Agrointeligența: Vor doar colaborare, fără să se înscrie în Cooperativă?

Anca Marcu: În Cooperativă nu se poți înscrie așa peste noapte doar că ai dat de greu într-un sezon. Nu este așa ușor să te înscrii, adică aici producătorul respectiv trebuie să se obișnuiască cu modul de lucru, să știți că nu este deloc ușor până când oamenii se obișnuiesc să respecte un program, să aibă o anumită calitate la produse să nu neglijeze în nici un fel nici aspectul, nici calitatea mărfii, să fie întotdeauna prompți și să respecte un anumit orar. Adică să își asume și faptul că dacă ceva nu e în regulă la marfa lui, nu e ca la piață, ai dat-o și s-a dus omul cu ea și nu mai știi de el. Daca ai avut o problemă la marfă o să se descopere, ori la Cooperativă ori la platformă, și o să existe consecințe și nu pentru o singură persoană, ci pentru tot grupul și pentru un întreg produs. Deci nu este așa de ușor cu înscrierea în Cooperativă, dar aceasta se face după ce trece un sezon întreg de colaborare și vedem că persoana cu care am colaborat în vremea aceasta este o persoană potrivită pentru a avea rolul de membru.

Eu de-a lungul timpului am auzit foarte multe opinii de tip: ”Știi ceva! Mie nu o să îmi comande nu știu cine din Cooperativă!”. Deci producătorii sunt obișnuiți să ia singuri deciziile pe propria fermă. Când ai intrat în cooperativă lucrurile acestea se schimbă. Adică, începe să fie nevoie să ții cont de necesitățile pieței, de standardele de calitate, va fi Global G.A.P pe care noi o îl avem implementat în Cooperativă, de un orar de livrare strict de

45

multe, multe lucruri și atunci, dacă omul s-a descurcat așa cum s-a descurcat nu își dorește neapărat, din punctul acesta de vedere, să intre în cooperativă, deși prețurile eu zic că sunt mai bune decât prețurile de pe piața de agro.

Agrointeligența: Ați pomenit de prețuri, fermierii din Cooperativă au certitudinea că primesc prețul corect pe legume?

Anca Marcu:  Cu siguranța vor obține un preț mai bun, vă spun pentru că eu pot să compar ce preț primesc pe produse și cât costă un produs în piață și ajunge și să îți pui costurile ambalajului pentru că într-adevăr trebuie să ai și ambalaj, îți cumperi ambalaj, îl amabalezi și tot ieși mai bine.

Am primit multe telefoane în această perioadă pentru a lua marfa și de la alți producători dar vă spun sincer că încerc să ajut acele persoane care, deși nu sunt în cooperativă, au colaborări deja destul de lungi cu noi, cum ar fi familiile din Arad care din cauza distanței nu sunt în Cooperativă, altfel ar fi, dar nu pot să am pretenția, noi avem ședințe lunare și trebuie să hotărâm și am riscul că nu voi avea cvorum dacă iau în Cooperativă membri din Arad. Dânșii sunt obișnuiți că au primăvara produsele acestea pe care știu că ei le vor aduce la noi. Lucrăm deja de 3 ani și încerc să îi ajut pe dânșii.

Agrointeligența: Aș vrea să faceți pentru cititorii Agrointeligența-AGROINTEL.RO un portret al fermierilor înscriși în Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic

Anca Marcu: Portretul-robot sau majoritatea sunt oameni cumsecade, atât! Harnici și cumsecade, atât trebuie să fie. În rest, poți să ai 58 de ari, dacă ți-ai îndeplinit obligațiile și ai avut activitate în regulă este perfect. Pentru că oamenii nu se socotesc, cel puțin la noi în Cooperativă, în ce suprafață are și ce beneficiu îmi aduce. Mulți dintre ei, mai ales în perioada aceasta în care am nevoie de ei ca să nu interacționez cu lume, mă bazez de multe ori pe ei, orice este de făcut, dacă este de descărcat un camion de lăzi, cum a fost săptămâna trecută, am zis haideți trei oameni, vă rog frumos, întodeauna vin, să știți, nu neapărat trebuie să vină producătorul cel mai mare. Sau ca și idei, oamenii au idei, implicare în Cooperativă, viziune și asta nu ține de suprafața de teren cultivată sau de valoarea producției comercializate.

Agrointeligența: Care sunt principalele legume cultivate și unde vindeți mai exact marfa fermierilor?

Anca Marcu: Nu livrăm de exemplu, praz sau usturoi uscat. Dar în rest, anul trecut am numărat 27 de categorii cu toate ardeioasele, bineînțeles, kapia,  gogoșari, ardei iute, arde gras Bianca. Mai departe usturoi la legătură, roșii,

46

dovlecel, castravete până la legături de pătrunjel, ridichi, varză vindem sute de tone. Deci acoperim cam totul: vinetele, conopida, salata verde, de toate.

Legumele noastre se găsesc în Lidl, Profi și Kaufland.

Agrointeligența: Vi se cere un anumit standard de calitate a produselor? 

Anca Marcu: În Cooperativă am implementat standardul Global G.A.P pentru produsele noastre și atunci, bineînțeles, există obligația de respectare a unor norme foarte stricte, de la analiză a apei solului la analiză de reziduuri, la curățenia în ferme care este verificată de inspectori externi, în afară de faptul că am eu de făcut un munte de hârtii care să însoțească cumva fiecare pas, fiecare regulă pe care o avem implementată în Cooperativă.

De asemenea, trasabilitatea este un aspect extrem de important care este verificat și un sistem de management al calității. Ca și paranteză, vă spun, că atunci când a venit necazul acesta cu COVID-19, noi aveam măști de protecție, noi aveam detergenți speciali pentru dezinfectat, aveam și măști chirurgicale câteva seturi, mănuși, ochelari de protecție, deci noi le-am avut pe toate. De ce? Pentru co noi suntem obligați.

În afară de asta, avem caiete de tratamente și trebuie să facem analiză de reziduuri pe loturi. Adică, marfa ta trebuie să fie cu zero reziduuri. Cum se întâmplă să fie cu zero reziduri? Păi simplu, că ți-ai respectat doza pe care ai aplicat-o ca și tratament și timpul de repaus. La noi toate aceste lucruri sunt verificate.  Așa cum aminteați și dumneavoastră, în alte cazuri se sfătuiesc în privința tratamentelor unii pe alții producătorii sau mai rău, vânzătorii de produse fitosanitare le dau tot felul de tratamente, unele mai costisitoare decât altele ca să arate marfa bine.  E foarte ușor să faci marfă frumoasă! Dar nu știu dacă e și la fel de curată pentru că la noi există regula și asta îmi impune standardul, să folosim doar produse omologate. Adică, nu pot să folosesc insecticidul Calypso care merge la cartofi să îl pun pe vinete că omoară și așa Gândacul de Colorado. Nu este normal și nu o fac pentru că nu am pe prospect o doză și un timp de pauză pentru vinete, pentru că nu este omologat la vinete. Nu toată lumea respectă lucrul acesta, bineînțeles și în Cooperativă când vii trebuie să respecți. Ai analiză, clar. E marfa conformă sau nu este? De aceea, îi prefer pe cei cu care colaborez de mai mult timp în aceste vremuri când toată lumea vrea să vină cu marfă. Sunt oameni care cunosc regulile și le respectă că s-au obișnuit deja. Plus ambalaj curat, plus DSV care îți vine în control și îți verifică trasabilitatea, facturile, intrările, ieșiriele, stocul, tot, tot, tot, la la A la Z, analizele de reziduuri, acelea sunt cele mai importante.

47

Agrointeligența: Cum traversați această perioadă grea în care toată lumea se plânge de scăderea vânzărilor la legume?

Anca Marcu: Simțim și noi o oarecare scădere la produsele pe care noi le vindem în perioada aceasta dar nu dramatic. Să vedem în ce măsură vom ști mai clar, un pic de scădere văd pe luna martie față de anul trecut într-adevăr, dar aștept luna aprilie să văd ce se întâmplă. Omenii în momentul acesta nu prea cumpără verdețuri, nu cumpără ridichi, ceapă verde și salată verde, să zic. Acestea sunt produsele pe care le aveam acum. Nu se axează pe acestea neapărat și acolo, da, sezizăm o oarecare scădere, dar este o scădere care pe noi, ca și cooperativă, ca și membri, nu ne afectează pentru că în momentul acesta noi încă completăm cu produse de la producători locali din alte zone, pe produsele acestea.

Agrointeligența: V-au căutat și alte lanțuri de magazine în perioada aceasta. Simțiți că s-au apropiat mai mult spre producătorii locali din cauza unor blocaje la importuri?

Anca Marcu: Nu am avut probleme să fim ignorați, din contra, ni s-au cerut și de către alte lanțuri de retail să colaborăm dar să știți că există anumite magazine cu care pur și simplu, nu știu de ce, nu am reușit să avem o colaborare, adică nu ne-am potrivit pe sistemul lor. Sunt diferențe enorme uneori la felul în care lucrează Profi, Lidl, Kaufland dar și așa am reușit să ne adaptăm. Totuși la alte lanțuri orecum nu am reușit. Și asta nu ne supără ci pur și simplu există locuri în care suntem potriviți și locuri în care nu suntem potriviți și cred că în primul rând relația pe care o ai cu oamenii care sunt puși acolo și nu altceva, pentru că regulile, hai să zic că dacă le respecți sunt cam aceleași, dar oamenii și sistemul de lucru, acestea sunt lucruri care ne-au împiedicat să avem o relație de colaborare și cu alții. Pe de altă partea, am fost invitați și în altă parte și am refuzat sau am amânat colaborarea din motive foarte obiective. Cum ar fi cu Mega Image, faptul că nu au o platformă în zona noastră. Altfel, dânșii sunt niște oameni foarte extraordinari, dar noi nu vom trimite marfă la București și nici nu vom livra prin magazine, deocamdată. Pentru că e mult, să bați Clujul și să duci cantități mici la magazine este deja încă un sistem paralel și sincer, avem cerere destulă. Decamdată până când e bai și nu ne mai descurcăm lăsăm așa cum suntem.

La fel, Lidl pot să spun că a făcut chiar un program foarte frumos pentru procucătorii locali, oarecum dânșii încearcă. Într-adevăr, simt și eu reticență uneori sau nu știu cum să îi spun, că uneori se mai satură de noi, producătorul local român mai are probleme: o dată nu a înțeles că trebuie să curețe mai bine ceapa sau o dată a adus lăzi care nu au fost conforme, eu știu

48

că toată ziua acolo sunt între cele două părți, între producător și retailer. Dar există o tendință destul de accentuată de a merge spre producătorul local. Acum producătorul local trebuie să înțeleagă pe de altă parte că nu ești interesant pentru o platformă dacă nu ești destul de mare sau nu ești asociat. Ori ești mare și ai destui angajați și o suprafață suficientă. Când zic mare mă refer la o anumită sumă, noi am calculat-o cu unul dintre colaboratorii noștri ca să înțeleagă lumea, undeva la 100.000 euro, am ajuns noi la concluzia, 5 miliarde în bani vechi îmi spunea dânsul. Dacă nu ai atâta marfă atunci îmi aglomerezi platforma degeaba, pentru că dacă aglomerăm toți platformele cu marfă de 100.000 lei, atunci dânșii vor trebui să își dea peste cap toată buna organizare care este la platforme și care, vă spun din experiență, este un foarte riguroasă. Adică sunt reguli foarte stricte acolo și într-adevăr, dacă ar lua așa câte unul, câte doi, s-ar da peste cap și ar tebui să angajeze mai mult personal și, ce să zic, probabil și dânșii se uită la lucrurile acestea, adică presupune niște costuri pe care până la urmă o să se reflecte pe consumator , la urma urmei.

Agrointeligența: Haideți să facem un exercițiu de imaginație: am depășit criza în care ne-a aruncat pandemia de COVID-19. Ce au învățat fermierii din această experiență? Dar super-marketurile și statul?

Anca Marcu: Fermierii au învățat clar că trebuie să se asocieze. Noi în aceste vremuri grele nu avem emoții cu privire la ce se va întâmpla în perioada următoare cu produsele noastre. Dacă vom reuși sau nu să mai ajutăm producători locali, ne dorim lucrul acesta și sperăm să fie așa, dar cu siguranță, având deja toată marfa planificată pentru sezonul următor, adică noi am planificat din noiembrie, unde și ce vom vinde și am semnat niște previziuni cu partenerii noștri, noi nu ne temem de ce va urma anul acesta dacă ne ține Dumnezeu sănătoși.

Cei din supermarketuri? Au învățat că trebuie să se uite și spre micul producător. Dar vreau să vă spun că cel puțin cei cu care noi colaborăm, nu vreau să îi laud așa gratuit, dar să știți că fiecare dintre dânșii, dinte aceste lanțuri au un program pentru producătorii locali. Noi primim vizite și ni se fac propuneri în sensul de a fi ajutați, de exemplu, Profi acum ne ajută și ne procură lăzile. Sigur că trebuie să le plătim, dar nu e totuna când trebuie să negociem noi cu un furnizor sau negociează Profi pentru toți furnizorii, producători locali și atunci prețurile sunt un pic mai bune și este foarte comod numai să îți vină tirul cu lăzile. Deci fiecare încearcă să ne ajute într-un fel sau altul.

49

Statul? Pentru autorități ar fi momentul să se gândească că nu sunt , zic eu, destul de informați. Nu știu dacă dânșii într-o situație de criză cum este acum ar ști care producător ce are, dacă are o depozitare, dacă ar fi în stare să pregătească marfă, cum să îi adune, de unde să îi ia. Mă întreb, pentru că de obicei ni se cer nouă informații pentru că suntem în domeniu, mai suntem sunați uneori și ni se cer informații referitoare la, nu știu, ”Cunoști un producător de usturoi din zona aceasta, Anca? Da cunosc, hai să îți las un număr de telefon”. Eu am tot zis aceleași lucruri de câte ori ne-am întâlnit într-un context mai oficial, e nevoie să ne gândim puțin la problema aceasta a sezonalității mari în România și să dăm subvenții pentru solarii, să găsim modalități, să sprijinim oamenii pentru că avem suprafețe, spații protejate foarte puține cel puțin în zona noastră, foarte puține și aici și probleme de aprovizionare. Ce să mai vorbim despre sere.

Agrointeligența: Consumatorul și-a învățat lecția în urma acestei experiențe? A descoperit el, în opinia dvs., și producătorul local în detrimentul produselor din import?

Anca Marcu: Sper să învățăm un lucru important și anume că noi în România avem o sezonalitate la legume și că toți vrem să mâncăm ca și bunicii noștri, dar bunicii noștri nu mâncau roșii în luna decembrie. Nu mai acordăm destul importanță faptului că legumele pot să fie și conservate și că ar trebui să punem pentru iarnă, că este în regulă să mâncăm și niște murături, că ar trebui să facem probabil cure pe fiecare sezon, eu acum de exemplu, mânănc ridichi, ceapă verde, salată.

Trebuie să învățăm să mâncăm produsele românești în fiecare sezon, adică atunci când s-au făcut căpșuni, să mâncăm căpșuni, dupa aceea să trecem mai departe să mâncăm caise, mere și altele. Sper să învețe lucrul acesta consumatorii și foarte important, de asemenea, sper să învețe, dar acolo va trebui să avem și noi un rol și statul dacă va dori, să învețe să ne găsească chiar și atunci când au de ales. Chiar și atunci când merg în supermarket și

50

au o multitudine de produse să fie mai atenți, să se mai uite pe o etichetă și să îi intereseze ce scrie pe eticheta aceea. Să îi invătăm și noi, sper, dacă pe o etichetă scrie furnizor nu știu ce traider din România nu înseamnă că este și producător. Trebuie să știm să citim corect dacă vrem să cumpărăm produsul românesc. Să ne intereseze unde este produs și ce se întâmplă chiar dacă luăm din supermarket, că noi, aceștia care suntem asociați acolo vom merge întotdeauna cu legumele, la supermarket.

Dacă o să ne îndreptăm spre detaliile acestea și dacă mergem spre consumator, noi sau statul, o să putem să îi învătăm ce înseamnă numărul de lot, de exemplu, care îți să un indiciu despre când a fost ambalat sau livrat produsul și atunci tu vei știi mult mai bine. Să ne temem un pic, că dacă nu sprijinim agricultura românească s-ar putea să mai dea o criză din aceasta și să nu știm ce să ne facem, oricum nu știu cum va trece criza aceasta, sper că bine. Eu simt așa o schimbare în rândul consumatorului și se vorbește mult despre producătorii locali în ultima vreme. Și producătorul local are multe lucruri de schimbat, să știți. În afară de faptul că noi plătim la greu taxe și impozite se vinde foarte mult nefiscalizat în zona aceasta și aici va trebui să lucrăm și noi si să ne dăm seama că nu furăm pe nimeni, ne furăm pe noi.

Agrointeligența: În final aș vrea să vă întreb care sunt direcțiile pe care vreți să vă axați în perioada următoare și cum vedeți evoluția Cooperativelor pe termen lung?

Anca Marcu: Noi am încercat și pus bazele unei colaborări între cooperative, a unei uniuni de ramură în sectorul acesta legume-fructe și simțim că începem să fim luați în seamă, să ni se ceară părerea, să conteze ceea ce spunem. Pe de altă parte ca și Cooperativă, eu îmi doresc foarte tare să putem să avem o componentă de procesare pe viitor. Ne-am dat și noi seama în vremea aceasta că dacă dă un necaz ce ne facem. Pe lângă faptul că există produse care nu sunt de calitatea întâi și cu care producătorii nici nu vin cu ele la Cooperativă, sunt cantități destul de mici pe care le dau așa, celor care vând la angro și care nu au niște condiții din acestea de calitate atât de severe, de calibru sau mai știu eu ce altceva, nu neapărat că nu ar fi calitative ca și gust, dar poate sunt mai mărunte sau prea mare. Și atunci toate acestea ar putea fi folosite foarte bine în procesare. Din păcate, neavând un spațiu al nostru nu am făcut investițiile acestea.

Sperăm să reușim să facem lucrul acesta pe viitor. În rest, ne uităm la vecinii din Uniune și am fost în câteva vizite și eu, dar și separat producătorii, și am văzut ce se întâmplă în alte locuri. Anul acesta o să încercăm ,o să experimentăm cu prădătorii în solarii, cu feromoni, cu tot felul de lucruri ca să nu mai avem probleme sau gânduri în ceea ce privește tratamentul.

51

Încercăm să folosim cât mai puțin, să nu avem probleme și într-adevăr, eu mă bucur tare mult că nu avem probleme în sensul acesta deși se fac multe analize, oamenii respectă regulile și suntem bine, dar trebuie să mergem înspre parta aceea, spre consumator, să facem căât mai curat și cât mai ok. Și noi de aici mâncăm, să știți.

* * *

Fostul sediu al Primăriei Ciugud, transformat cu fonduri europene în Centru de zi pentru vârstnici Primarii13/04/2020

Fostul sediu al Primăriei Ciugud va fi transformat, cu fonduri europene, într-un Centru de zi pentru persoane vârstnice şi unităţi de îngrijire la domiciliu, printr-un proiect în valoare totală de peste 2,8 milioane de lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate se ridică la aproape 2,6 milioane de lei.“Comuna Ciugud mai adaugă un proiect cu finanţare europeană, pe lângă celelalte ce au atras atenţia publicului în ultimii ani şi care au susţinut dezvoltarea socio-economică a comunei. Din fonduri Regio se va finanţa modernizarea unui centru de zi ce va fi folosit de cei peste 500 de vârstnici din comună. Contractul de finanţare semnat de către primarul comunei Ciugud, domnul Gheorghe Damian, şi directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru, domnul Simion Creţu, va susţine investiţiile necesare modernizării unui centru de zi în care se vor desfăşura activităţi de îngrijire socio-medicală, activităţi de socializare şi petrecere a timpului liber, dar şi o educaţie informală pentru o viaţă sănătoasă şi activă”, se menţionează în comunicatul dat publicităţii de Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru.Amplasamentul proiectului este situat în intravilanul localităţii Ciugud, având o suprafaţă de peste 4.000 metri pătraţi, unde există, în prezent, o construcţie ridicată în anul 1958.

“Proiectul cu titlul ‘Schimb de destinaţie din clădire Primărie şi Consiliul Local în centru de zi pentru persoane vârstnice şi unităţi de îngrijire la domiciliu, cu modernizare şi mansardare’ are o valoare totală de

52

2.863.526,08 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile alocate este de 2.588.819,13 lei, respectiv 555.540,59 euro”, precizează ADR Centru.Principalii beneficiari ai proiectului vor fi “seniorii” comunei care au vârsta de peste 65 de ani, persoane vulnerabile care se confruntă cu probleme de sănătate şi de singurătate. 

“Grelele provocări prin care trecem în aceste momente din cauza pandemiei evidenţiază şi mai mult vulnerabilitatea persoanelor de peste 65 de ani, mai ales că, în aceste zile, pentru a-i proteja, nu mai au posibilitatea de a socializa, de a merge la biserică sau de a-şi ţine nepoţii în braţe”, a declarat directorul general al ADR Centru, Simion Creţu.

La rândul său, primarul Gheorghe Damian a afirmat că Ciugudul este “comuna europeană” de astăzi datorită fondurilor nerambursabile. “De această dată, folosim fondurile europene pentru a da viaţă vechiului sediu al primăriei, pe care îl vom transforma într-un centru de zi pentru seniorii din comună. (…) De ani de zile ne încăpăţânăm totodată să credem în satul românesc, în valorile noastre autentice, în viaţa ‘de la ţară’ care poate fi ‘ca afară’, iar pentru ca acestea să devină realitate trebuie să construim viitorul cu respect pentru cei care au pus bazele trecutului”, a spus edilul din Ciugud.Fondurile nerambursabile solicitate de beneficiar, reprezentat de parteneriatul dintre Comuna Ciugud şi Asociaţia A.S. 2001 Alba Iulia, provin din bugetul alocat Regiunii Centru, prin Axa Prioritară 8 a Programului Operaţional Regional 2014-2020, ce vizează dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi socială pentru creşterea gradului de acoperire cu servicii sociale.  Data estimată de finalizare a proiectului este 30 aprilie 2023. La finalizarea acestui proiect, reprezentanţii comunei, alături de Asociaţia AS 2001, îşi propun să acorde şi posibilitatea de a furniza o masă caldă zilnică, în sistem catering, vârstnicilor care din diferite motive nu se pot deplasa şi nu-şi pot pregăti mâncare caldă. AGERPRES

  * * *

Mielul cu 5 picioare din Gâmbuț. Fermierul Viorel Ludușan nu se îndură să îl taie, vrea să îl dea spre adopție! agrointeligenta.ro - 14 aprilie 2020 ”Fenomen” straniu printre locuitorii unei comune mureșene. O oaie i-a făcut o surpriză imensă unui fermier din Gâmbuț, judeţul Mureş. Aceasta a fătat un miel cu cinci picioare. Omul spune că nu a mai văzut așa ceva și a anunțat că intenționează să ofere mielul spre adopție pentru a deveni animal de companie.

53

Foto: captură video Știrile PRO TV

„Este ştirea care vine într-un moment atât de brusc. Această ştire vine, într-adevăr, ca un fulger. Este întâmplare sau nu, încă nu ne putem da seama. Dar, în orice caz, mielul cu cinci picioare vine să ne povestească un lucru mai mult decât ireal”, a declarat, pentru Observator, Ioan Astăluș, proprietarul mielului, care a precizat că intenționează să ofere mielul spre adopție pentru a deveni animal de companie.

Dacă inițial vestea i-a şocat pe proprietari, acum s-au obișnuit cu mica ciudățenie. Animalul se dezvoltă normal și aleargă pe pajiști la fel ca ceilalți miei. Fermierul își amintește și acum momentul când ciobanul i-a adus micul animal, care în loc de două picioare în față, avea trei. Șocat, și-a dat seama, că are în fermă un miel mai neobișnuit.

”Cu patru urechi, două capete a văzut, dar cu cinci picioare, nu”, a mai spus ciobanul pentru www.stirileprotv.ro.

Anomalia este cauzată de o mutație genetică Oamenii au apelat la veterinar, însă acesta le-a explicat că fenomenul este cauzat de o mutație genetică și că piciorul se poate înlătura chirurgical.

”L-o fătat oaia și am văzut că are în loc de patru, cinci. Așa a vrut Dumnezeu, ce să facem? A vrut să-l taie medicul veterinar, am zis că dacă nu-l deranjează lăsăm, dar se dezvoltă normal. E roata de rezervă. Cum mașina are patru roți și o roată de rezervă”, a mai spus Viorel Ludușan, proprietarul fermei.

Pentru că animalul se descurcă bine și nu pare să aibă probleme, fermierul a decis să nu-l opereze. Localnicii din sat sunt uimiți de fenomenul mai puțin obișnuit. Stăpânii animalului spun că acesta se simte foarte bine. Are în meniu porumb și lucernă și aleargă cât e ziua de lungă pe pajiști.

54

Vinul de azi: Jelna Sauvignon Blanc 2019 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Crama Jelna este o afacere de familie din județul Bistrița-Năsăud, cu podgorii de viță de vie ce se întind pe o suprafață de 26 de hectare de teren, printre cele mai populare soiuri de struguri fiind Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Pinot Noir sau Muscat Ottonel. Recomandarea zilei, Jelna Sauvignon Blanc 2019, este un vin proaspăt și elegant, care cucerește de la primele tente olfactive de fructul pasiunii, lămâie și iarbă proaspăt cosită. Gustativ, vinul este unul complex, cu o aciditate bine conturată, la care se adaugă aromele tipice unui Sauvignon Blanc. Se recomandă degustarea acestui vin la 4-6 grade Celsius, alături de preparate cu peste, fructe de mare, carne albă, brânză de capră sau mâncăruri vegetariene. 

* * *

Particularități la cultura de asmățui 14 aprilie 2020 Cotidianul Agricol 

Asmăţuiul este o plantă anuală din familia pătrunjelului, cu frunze fin aromate. Se cultivă pentru frunze. Conţinutul ridicat în uleiuri eterice imprimă o aromă specifică mâncărurilor. Conţine vitaminele B, C, săruri minerale şi uleiuri grase. Frunzele conţin ulei eteric 0,03 %, iar fructele 13 % uleiuri grase.

55

Ca plantă medicinală, asmăţuiul este folosit în tratarea unor afecţiuni. Principiile active din frunze şi fructe au proprietăţi antiinflamatoare, cicatrizante, tonice.

Planta atinge înălţimea de 40-50 cm, fiind puţin ramificată. Pe vreme secetoasă sau în locuri însorite formează repede tulpini florale care poartă inflorescențe cu flori mici, albe. Polenizarea este entomofilă. Fructele sunt alungite, ascuţite la capete şi puţin mai îngroşate la mijloc. Prezintă culoarea brună.

Cultivatorii apreciază asmăţuiul pentru că, nefiind pretenţios la lumină, valorifică spaţii umbrite unde alte plante nu se dezvoltă normal. Se poate semăna direct într-un sol afânat, bine drenat, din martie până în septembrie. Cantitatea de semințe necesară pentru un hectar este de circa 5,5-6 kg.

Culturile de vară, trebuie ferite de secetă, ca să nu înflorească prea repede, sărăcind recolta de frunze. În timpul perioadei de vegetaţie, cultura se întreţine prin lucrări de prăşit şi prin irigat.

Pentru că este rezistent la temperaturi scăzute, asmăţuiul se va dezvolta până aproape de primul îngheţ.

Recoltarea frunzelor poate să înceapă după şase săptămâni sau opt săptămâni de la semănat. Producţia de frunze şi lăstari verzi variază în funcţie de perioada în care se înfiinţează cultura. La o singură recoltare se realizează o producţie de circa 3 tone de frunze la hectar.

* * *

Faster Gold 50 EC, insecticid cu acțiune rapidă este soluția omologată pentru grâu, orz, ovăz, rapiță, mazăre, cartof, fasole, păr și sfeclă de zahăr 14 aprilie 2020  Cotidianul Agricol Actualitate, Companii, Cultura Mare, Tehnologii şi soluţii agricole

Pentru fermierii care caută un insecticid cu acțiune rapidă, cu aplicare atât la culturile semănate în toamnă, cât și la cele semănate în primăvară, specialiştii ALCEDO

56

propun Faster Gold 50 EC– soluția omologată pentru grâu, orz, ovăz, rapiță, mazăre, cartof, fasole, păr și sfeclă de zahăr.

Lambda-cihalotrinul este o substanță activă ce face parte din generația a treia de piretroizi de sinteză. Această grupă se caracterizează printr-o mai mare foto-stabilitate și o mai accentuată activitate insecticidă decât grupele precedente.

Din această grupă face parte şi insecticidul iscusit Faster Gold 50 EC, un insecticid de contact și ingestie, ce acționează asupra sistemului nervos al insectelor. Insectele încetează să se mai hrănească, după care intervine paralizia și apoi moartea acestora. Faster Gold 50 EC acționează atât asupra adulților, cât și a larvelor.

* * *

Ministrul Mediului spune că, doar în luna martie, statul a plantat 12 milioane de puieţi Posted by: Lidia Neagu   in Biodiversitate 14 April 2020Ministrului Mediului, Costel Alexe, spune că în această perioadă a pandemiei s-au plantat 12 milioane de puieţi de către Romsilva şi speră ca până la finalul anului să fie atins numărul asumat de 53 de milioane de puieţi plantaţi.

“Nu pot ascunde că astăzi în cadrul Romsilva sau în cadrul instituţiilor statului român nu mai avem persoane sau angajaţi care  dar aş vrea să vă spun că în această perioadă a pandemiei s-au plantat, doar în luna martie, peste 12 milioane de puieţi”, a declarat marţi, ministrul Mediului, într-o conferinţă de presă.

El a spus că angajaţii Romsilva puteau alege să nu planteze copacii în această perioadă, dar au făcut-o “din dragoste pentru pădurile României”.

“12 milioane de puieţi care au fost plantaţi de cei din Romsilva, oameni care sub o formă sau alta puteau să stea acasă în izolare sau în carantină, puteau să aleagă să nu facă acest lucru, dar pentru că tocmai au dragoste faţă de pădurile României, au ieşit şi au plantat 12 milioane de puieţi doar în luna

57

martie. Vreau să vă informez că această campanie pe care am lansat-o în acest an 2020 şi care se bucură de înaltul patronaj al preşedintelui României continuă”, a anunţat Costel Alexe.

De asemenea, a precizat că există angajaţi în cadrul Romsilva sau alte instituţii ale statului care “poate şi-au uitat de mult misiunea” şi că statul român va trebui să scape de toţi aceşti angajaţi care nu fac cinste sistemului public, “ca orice pădure care are uscături”.

De altfel, într-o postare pe pagina sa de Facebook, ministrul spune că Romsilva a regenerat în ultimii șapte ani 111.554 hectare de fond forestier de stat, plantând în această perioadă peste 200 milioane de puieți forestieri.

Acesta a adăugat că până în acest moment autorităţile au reușit să: planteze 16,2 milioane de puieți forestieri (11,5 milioane puieți forestieri în perioada stării de urgență), să împădurească 2.033 de hectare,  să înființeze perdele forestiere pe 17 hectare, să regenereze natural alte 3.519 de hectare, să realizeze lucrări de completări pe 1.180 de hectare, să realizeze lucrări de refaceri pe 163 hectare, să regenereze 531 hectare fond forestier privat administrat de Romsilva.Ministrul a adăgat că, în total, până în prezent, a regenerat 5.512 hectare fond forestier de stat.El a precizat că doreşte să mulţumească românilor care s-au înscris voluntari campania prin care s-au plantat puieţii.

“Aş vrea să le mulţumesc miilor de de cetăţeni români care s-au înscris în această campanie pe care, din păcate, cu voluntarii am fost nevoiţi, din cauza restricţiilor, să o suspendăm, dar campania de primăvară a continuat cu reprezentanţii Romsilva, cu reprezentanţii ocoalelor private, cu instituţiile centralizate ale statului român: Armată, Jandarmerie, Poliţie, companiilor care la începutul lunii martie s-au implicat alături de noi în această campanie şi evident în toamnă pentru că în această perioadă lucrăm, centralizăm toate acele terenuri degradate pe care în urma protocolului încheiat cu Asociaţia Comunelor din România le vom include în campania de toamnă şi vom reuşi să avem cea mai amplă campanie în acest an chiar dacă luna martie şi aprilie avem această pandemie, să ne atingem numărul de 53 de milioane de puieţi minim, cât ne-am asumat”, a mai spus ministrul Mediului.

* * *

Costel Alexe: Niciun tren cu material lemnos buştean nu a plecat din România în 2020 : Oana Racheleanu   in Business, Energie 14 April 2020

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a declarat că niciun tren cu material lemnos buştean nu a plecat din România în acest an și că imaginile cu transporturi de buşteni vehiculate în ultima lună

58

pe reţelele de socializare sunt manipulări. Mai mult, potrivit acestuia, România importă lemn.

„Zilnic este lansată şi alimentată pe Facebook, pe reţelele de socializare, o avalanşă de mesaje toxice. Am văzut poze, clipuri, cu zeci de mii de share-uri. Acestea au un singur scop: să inducă tuturor ideea unei catastrofe ecologice în pădurile româneşti. După atâta campanie de fake-news am ajuns la o stare de dezinformare publică în care orice camion care transportă legal material lemnos este considerat transport ilegal. Toate aceste imagini care sunt promovate în spaţiul public, pe reţelele de socializare, în ultima lună, sunt doar nişte manipulări. Aş vrea să vă spun foarte clar: niciun tren cu material lemnos buştean nu a plecat din România către ţări din Europa sau din alte părţi. Ministerul Transporturilor ne informează că în 2020 niciun tren cu buştean nu a fost exportat din ţara noastră către vreo altă ţară din Europa, nici pe calea ferată şi nici în punctele de descărcare de la Giurgiu, Galaţi sau Constanţa”, a declarat Alexe într-o conferință de presă.Acesta a pus răspândirea acestor informații pe seama emoțiilor date de amintirile recente „când, din lipsa unui cadru legislativ mai ferm, a controalelor poate mai ferme, am văzut cum multe dintre pădurile României au dispărut de pe hartă”.Ministrul Mediului a precizat că instituția pe care o conduce a verificat informațiile care însoțeau imaginile de pe rețelele de socializare, potrivit cărora ar fi fost vorba de tăieri ilegale.„Din păcate, şi în România, ca şi în alte state europene, avem acest fenomen al doborâturilor, şi acest fenomen s-a demonstrat în aceste imagini cu păduri doborâte lângă lac. (…) Imagini cu depozite ale unor operatori economici din întreaga ţară sau cu trenuri de buşteni fac ravagii pe Internet, în condiţiile în care, potrivit informaţiilor pe care le avem la Ministerul Mediului, informaţiilor primite de la Ministerul Transporturilor, informaţiilor publice pe care le avem de la Institutul Naţional de Statistică (INS), în acest an, în România au intrat mii şi mii de vagoane cu buştean care să fie valorificat aici şi evident exportat în alte ţări din Europa. Conform datelor oficiale de la INS, în ultimii ani, România este un importator net de material lemnos”, a explicat Alexe.Acesta a precizat că, potrivit datelor furnizate de INS și celor deținute de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în România se pot exploata legal în jur de 18 milioane de metri cubi pe an.

59

„În calitatea noastră de autoritate centrală de Mediu suntem obligaţi să acţionăm pentru respectarea prevederilor Codului Silvic, să sprijinim exploatarea şi industria mobilei, pentru că astăzi avem în acest sector 170.000 de români care îşi întreţin familiile din această industrie forestieră”, a mai spus ministrul.

blob:https://www.facebook.com/d7fdd11f-18ec-4f90-83b5-e4ccc5db01d6

* * *

Puya se alătură campaniei FERMA Media Grup: CUMPĂRAŢI PRODUSE LOCALE! Paula CIUPAG 14 aprilie 2020 - INEDIT! La doar câteva zile de la momentul lansării campaniei noastre CUMPĂRAŢI PRODUSE LOCALE am primit pe adresa redacţiei Agroinfo.ro un mesaj de la cântăreţul de rap Puya – alias Dragoş Gărdescu. 

Ne-a scris că demarase un proiect asemănător cu ceva timp în urmă, dar s-a împotmolit în „desişul” producătorilor.

 „Aş vrea să-i promovez pe cei adevăraţi, pe cei care muncesc la ţară, de la fermă până la piaţă şi cred că voi, Revista Ferma, mă aputeţi ajuta, pentru că aveţi toate sursele şi mijloacele de verificare”, ne-a scris Puya. Aşadar, am decis împreună să continuăm campania printr-o serie de filmuleţe în care raper-ul va prezenta câte un mic producător din fiecare sector. Primul a fost Daniel Crăciunescu, cel care ne-a spus recent că, indiferent de pandemie NU OPRESC LIVRĂRILE la cei 86 de abonaţi, ÎMI RESPECT CLIENŢII!

„În perioada asta e important să ne ajutăm între noi, asa că în loc să cumpărăm de la supermarketuri, mai bine susţinem producătorii români. Aşa cum am promis, promovez gratuit branduri româneşti şi azi îl ajut pe Daniel Craciunescu, un producător de lactate din Hunedoara care livrează şi în ţară”, subliniaza Puya în descrierea VIDEO.

60

 

Daniel Crăciunescu produce din lapte de vacă:-lapte dulce,-lapte covasît,-brânză telemea-brânză frământată-brânză dulce-brânză maturată- caş copt- caş proaspăt- brânză maturată cu condimente-smântână extrasă prin centrifugare

Puteţi să comandati de pe pagina lui, Ferma Crăciunescu sau la telefon, la 0765 451 172.

RAFTUL GOL TREBUIE UMPLUT CU PRODUSE AUTOHTONE!Am lansat de multe ori un apel pentru TINE, CONSUMATORUL român să îţi îndrepţi atenţia spre producţia românească de alimente. Nu doar că vei cumpăra calitate la un preţ rezonabil, dar contribui, prin alegerea ta, la promovarea fermierilor români şi a comunităţii din care faci parte, dar şi la dezvoltarea unui sector care asigură un procent semnificativ din PIB (Produsul Intern Brut). Aflat în faţa raftului gol din supermarket NU UITA că aproape de tine este o piaţă, un magazin al producătorilor, un fermier care TE AŞTEAPTĂ cu brânzeturi, carne, ouă, legume, verdeţuri şi fructe, produse de panificaţie şi conserve de tot felul.

CUMPĂRAŢI PRODUSE LOCALE - o campanie a REVISTEI FERMARămâneţi conectaţi cu Celula de Criză FERMA!

Ferma Media Grup, primul grup media privat din domeniul agriculturii româneşti, a creat o CELULĂ DE CRIZĂ pentru problemele fermierilor, care va prelua toate sesizările, cererile şi propunerile venite dinspre fermieri

61

către autorităţi, precum şi neliniştile oamenilor cu privire la sectorul agroalimentar. În plină pandemie CoVid-19, Celula de Criză este un demers jurnalistic de utilitate publică, în sprijinul fermierilor şi al populaţiei, lansat şi susţinut de Ferma Media Grup prin site-urile revista-ferma.ro şi agroinfo.ro

CUM NE PUTEŢI CONTACTA. În această perioadă, redactorii Ferma şi Agroinfo sunt alături de voi, fermierii români, pentru a vă face publice problemele cu care vă confruntaţi şi pentru a le aduce în atenţia autorităţilor. Vă rugăm să ne trimiteţi întrebările şi sesizările voastre pe adresa redacţiei: redactia@revista-ferma.ro sau să ne trimiteţi mesaje pe paginile de facebook Revista Ferma şi Agroinfo.

* * *

Plus de tehnologie, producție și profit la cartoful extratimpuriuRevista Fermierului Luni, 13 Aprilie 2020

În prezent, în sudul Olteniei, fermierii care au inclus cartoful extratimpuriu în gama culturilor cu tradiție zonală, alături de tomate, pepeni verzi, pepeni galbeni ș.a.m.d., mizează pe influența decisivă pe care o au asupra recoltelor timpurii iernile relativ blânde, temperaturile ridicate, insolația puternică și solurile ușoare.Pentru cartoful extratimpuriu se adoptă, în general, următoarele tipuri de cultură:

În solarii, caz în care plantele beneficiază de o dublă protecție dată atât de folia ce învelește structura solarului, cât și de folia microporoasă antiîngheț, tip agril ce se aplică direct peste biloane după plantarea tuberculilor. Aceasta oferă un microclimat favorabil pornirii în vegetație, optimizează regimul hidric și micșorează amplitudinea temperaturii în spațiul dintre sol și stratul protectiv. Pentru această variantă de cultură, plantarea se face în ianuarie, iar recoltarea se poate face în ultima decadă a lunii aprilie.

62

În câmp, cultură acoperită cu folie microporoasă antiîngheț, tip agril. Plantarea are loc în prima jumătate a lunii februarie, recoltarea începând de la mijlocul lunii mai.

În câmp deschis, fără protecție. Presupune plantarea tuberculilor după 15 februarie, iar recoltarea este posibilă în ultima decadă a lunii mai, început de iunie.

La toate tipurile de cultură, majoritatea verigilor tehnologice ce trebuie respectate la înființare sunt asemănătoare: alegerea soiului; pregătirea terenului; încolțirea materialului de plantat; fertilizarea de bază; norma de plantare, epoca de plantare și adâncimea de plantare; protejarea culturii.Soiurile folosite în zonă sunt cele cu o perioadă de vegetație de până la 90 de zile. Pregătirea terenului constă în arătura de toamnă sau primăvara devreme, una/două treceri cu grapa cu discuri sau frezarea în solarii pentru mobilizarea, mărunțirea și afânarea corespunzătoare a solului.Lucrarea de încolțire impune achiziționarea tuberculilor de sămânță încă din toamnă și constă în așezarea lor în lădițe suprapuse în încăperi ce permit controlul luminozității și temperaturii. Plantarea se execută mecanizat (deschidere rigolă, plantare, acoperire în bilon) la o distanță de 70 cm între rânduri și 20-25 cm între tuberculi pe rând, la o adâncime de 5-8 cm, după ce în prealabil s-a fertilizat cu o cantitate de 500-1000 kg NPK, în funcție de bonitatea solului.O atenție deosebită trebuie acordată manei cartofuluiÎn perioada de vegetație, sporuri de producție cantitative și calitative sunt date de: irigarea culturilor; fertilizarea la sol și foliară cu diferite tipuri de fertilizanți, corespunzători fiecărei fenofaze de dezvoltare; controlul buruienilor, bolilor și dăunătorilor.În acest context, o atenție deosebită trebuie să acordăm manei cartofului produsă de fitopatogenul Phytophthora infestans, care este de departe cea mai păgubitoare boală a culturii de cartof. Transmiterea de la un an la altul se face prin intermediul tuberculilor infestați rămași pe teren sau prin resturile vegetale. Se răspândește foarte repede, pe suprafețe mari, prin intermediul sporilor după ce s-au produs infecțiile primare. Afectează toate organele plantei: frunze, tulpină și tuberculi, însă un impact negativ semnificativ asupra producției îl are prin infestarea aparatului foliar și, totodată, micșorarea capacității fotosintetice a plantelor, de cele mai multe ori ireversibilă.Dacă, în cazul culturilor din solarii, mana poate fi ținută sub control cu tratamente succesive ce includ fungicidele Equation® Pro, Dithane™ M-45 și Dithane™ Neotec 75 WG, numărul de tratamente fiind redus, la

63

culturile de cartof extratimpuriu din câmp, pentru un plus de protecție, este necesară includerea în programul de tratamente a noului fungicid omologat împotriva manei, Zorvec® Enicade™ Nzeb.Zorvec® Enicade™ Nzeb este un pachet pentru 5 ha ce conține în produsele componente substanțele: oxathiapiprolin (substanță activă sistemică nouă dintr-o grupă chimică nouă, izoxazoline, fără rezistență încrucișată dată de alte fungicide folosite în mod curent până acum) și mancozeb (substanță activă de contact multisite, ce acționează asupra activității enzimatice din celulele fitopatogenilor în șase puncte diferite, o componentă esențială în managementul rezistenței).La cartof, se recomandă aplicarea succesivă a două tratamente cu Zorvec® Enicade™ Nzeb în fazele de creșterea frunzelor/închiderea rândurilor și formarea tuberculilor pentru a exclude orice pericol de infecție timpurie a culturii cu mană, care poate avea repercusiuni semnificative asupra producției.Avantajele aplicării Zorvec® Enicade™ Nzeb:

acțiune translaminară și sistemică, protejând și frunzele în curs de apariție;

este rezistent la spălare, chiar și la 20 minute de la aplicare; flexibil și ușor de folosit în condiții climatice dificile; reduce nevoia reaplicărilor sau a aplicărilor neplanificate; fără rezistență încrucișată cu fungicidele din piață.

ALEXANDRU STAICU, KEY ACCOUNT MANAGER SPECIALTY CROPS CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA &MOLDOVAFoto: cultură solar, Dăbuleni - Dolj, 03.04.2020, fermier Valentin Baron

* * *

Patul germinativ, temelia culturiiRevista Fermierului Marți, 14 Aprilie 2020 13:55

Un pat germinativ optim oferă o apariție uniformă și un potențial mai bun de randament. Cei mai mulți fermieri înțeleg importanța menținerii unei semințe sănătoase. Dar ce este podeaua cu sămânță și cum puteți să optimizați calitatea agronomică a lucrărilor dumneavoastră pentru a atinge potențialul maxim de randament?

Marii agronomi apreciau că, pentru a asigura condiții corespunzătoare pentru germinarea semințelor, este necesar „pat tare și plapumă moale“. Dacă sămânța este casa pe care ai construit-o pentru a favoriza dezvoltarea timpurie a culturii, gândește-te la patul germinativ ca la temelia acesteia.

64

Podeaua sau patul germinativ este stratul îngust dintre solul lucrat și cel neprelucrat și marchează adâncimea în care este așezată sămânța. Găsirea podelei dumneavoastră de sămânță sau a patului germinativ este primul pas către optimizarea eficientă. Puteți efectua o trecere cu cultivatorul pentru a „mătura” stratul superior al solului, decopertând astfel podeaua seminței. Verificați dacă există o suprafață uniformă în adâncime între partea din față și cea din spate a cultivatorului.

Crearea unui strat de compactare necesită o trecere cu utilaje foarte grele. Atunci când sunt corect reglate și exploatate în condiții adecvate, respectiv sol nu prea moale, utilajele nu vor exercita suficientă presiune pentru a crea un strat de compactare. Evitați să lucrați în câmpuri prea umede pentru a avea un răsad de înaltă calitate, cu „podea” pentru semințe netedă și optimă.

Pe de altă parte, pregătirea necorespunzătoare a patului germinativ, prin lucrări adânci, cu denivelări și mari pierderi de apă, face ca sămânța să fie încorporată la adâncimi diferite, cu germinarea și răsărirea eșalonate, goluri în cultură, nerealizarea densității și plante debilitate, ușor concurate de buruieni și atacate de agenți fitopatogeni.

Pe lângă dezvoltarea coerentă și adecvată a rădăcinilor, o podea cu semințe, plată și fermă, asigură creșterea corectă a rădăcinilor, evitând astfel orice fel de întârzieri în dezvoltarea plantelor. O ieșire rapidă și uniformă dintr-o podea optimă a patului germinativ duce la rând după rând de plante fotocopiate în aceeași etapă de creștere.

BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

* * *

Bruma atacă pomii fructiferi? Luați măsuri imediate!Ferma  14 aprilie

În această perioadă bruma lasă urme vizibile pe o mare parte din pomii fructiferi și vițe-de vie. Brumele târzii pot fi prognozate în multe regiuni iar experiența anilor trecuți ne spune, că această situație critică poate continua până la mijlocul lunii mai.

Bruma distruge gineceele din caliciul florilor (vedeți fotografia unei secțiuni de calicii) împiedicând polenizarea și

65

formarea fructelor, lucru care va aduce pierderi mari la recoltă. Ca să evitați această situație este necesar să începeți niște acțiuni imediate:

Prevenție:Aplicare în doză de 200-250 ml/decar cu Amalgerol Essence cu 3-7 zile înainte de bruma prevăzută în prognostic;Acordarea unui ajutor a caliciilor și plantelor după intervenirea brumei:Aplicare prin stropirea frunzelor sau irigarea prin picurare în doza de 200-250 ml/decar cu Amalgerol Essence imediat după brumă. Repetați aplicarea peste 8-10 zile.

Amalgerol Essence este compatibil cu pesticidele și compostul din frunze ca îngrășământ.

Amalgerol Essence va transfera antioxidanții în plantă, întărind în acest mod mecanismul lui de autoprotecție. În plus, produsul stimulează metabolismul nutritiv al plantelor pentru o regenerare mai rapidă.

Experiența – exemplu la măr:Amalgerol Essence a fost aplicat cu 7 zile înainte de noaptea cu bruma puternică.

Netratate: 70% din caliciile au fost distruse.Tratate cu Amalgerol Essence: Doar 35% din caliciile au fost distruse. 65%

66

din toate caliciile au supraviețuit.(Cercetarea a fost efectuată pe terenuri mici cu 4 repetări).

Amalgerol Essence protejează recolta dvs.!

Amalgerol Essence este distribuit numai în ambalaje originale de 15l.

Aprobat pentru scopurile agriculturii ecologice!

* * *

De Paști, TVR1 vă aduce cele mai importante evenimente religioase| TVR.RO | Luni, 13 Aprilie 2020

În Săptămâna Patimilor, telespectatorii TVR1 văd ediţii speciale Universul credinţei, incluzând seria Paşi spre Înviere, și transmisiunea în direct a Slujbei de Înviere de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

În fiecare zi a Săptămânii Mari, de luni până sâmbătă, de la ora 13.30, precum şi în duminică, de la 11.30, TVR 1 va difuza, sub genericul emisiunii Universul credinţei, seria de interviuri Paşi spre Înviere. Vom afla despre semnificația fiecărei zile din Săptămâna Patimilor din interviurile pe care jurnalistul TVR Andrei Victor Dochia le-a realizat cu Părintele Profesor Constantin Necula în Ţara Sfântă, la Ierusalim. Filmările au fost făcute în Grădina Ghetsimani, pe Drumul Crucii, Golgota, Catedrala Sfântului Mormânt (locul răstingnirii şi Învierii lui Iisus) etc.

67

Vineri, pe 17 aprilie, de la ora 18.00, la TVR 1, telespectatorii pot urmări în direct de la Catedrala Patriarhală din Bucureşti slujba Prohodului Domnului, tot în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii Universul Credinţei.

https://youtu.be/UuPXGnbRcb4

De Înviere suntem împreună. Pe 18 aprilie, începând cu ora 23.00, sub același titlu, Universul credinţei, jurnaliștii Victor Dochia și Cristian Tabără intră în direct cu români din țară și din străinătate, preoți și credincioși de pretutindeni, care vor povesti felul în care sărbătoresc Învierea Domnului. TVR 1 va transmite în direct Slujba Învierii oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

„În fiecare an, de Paşti, Dumnezeu face cea mai frumoasă şi impresionantă minune a zilelor noastre: ne trimite la Ierusalim lumina caldă a Învierii sale. În acest an, 2020, de Paşte, a venit momentul să aprindem noi lumina sfântă în sufletele, în inimile, în casele noastre. Fiecare scânteie a rugăciunilor noastre sincere, a faptelor bune făcute celor apropiaţi mai ales în această perioadă extrem de dificilă, va străluci pe chipurile noastre şi va aprinde în casele tuturor lumina Învierii. Să avem speranţă şi să ne reamintim că deşi erau închişi în casă de frica iudeilor, apostolilor li s-a arătat Hristos cel înviat. În noaptea sfântă, să ne împreunăm mâinile la rugăciune, să aprindem

68

candele, lumânările noastre şi să cântăm, cu toată bucuria şi nădejdea, Hristos a înviat!”, ne îndeamnă Victor Dochia.

Duminică dimineață, între orele 7.00 și 9.00 o nouă ediție specială Universul Credinței aduce cele mai importante evenimente religioase din țară și străinătate, iar la ora 12.00, tot la TVR 1, asistăm la Slujba celei de-a Doua Învieri, oficiată la Catedrala Patriarhală, comentată în direct de jurnalistul Corneliu Vlad Matache.

  * * *

* * *

69