asigurarea intreprinderii cu resurse

8/18/2019 Asigurarea intreprinderii cu resurse

1/64

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................................8

I. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND ASIGURAREA ŞI APROVIZIONAREA

ÎNTREPRINDERII CU RESURSE......................................................................................10

1.1.Noţiuni conceptuale privind aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderii..................10

1.2.Clasificarea şi particularităţile resurselor întreprinderi.......................................................1

1.!."olul şi importanţa #estiunii aprovizionării întreprinderii cu resurse de producţie............20

II. ANALIZA – DIAGNOSTIC A ÎNTREPRINDERII DE CONSTRUCŢIE........................2$

2.1. %naliza - &ia#nostic a întreprinderii '&oma(-Con-)rim* +.".,......................................2$

2.2. %naliza stocurilor şi creanţelor întreprinderii &oma(-Con-)rim* +.".,........................!$

2.!. %naliza patrimoniului societăţii comerciale &oma(-Con-)rim* +.".,.........................../

III. MANAGEMENTUL APROVIZIONĂRII ÎN CADRUL S.C. „DOMAX-CON-PRIM”

SRL............................................................................................................................................1

!.1. ntreprinderea &oma(-Con-)rim* +",- trecut prezent şi viitor......................................1

!.2. )erfecţionarea or#anizării activităţii de aprovizionare în cadrul +.C. &oma(-Con-)rim*

+.".,...................................................................................................................................$!.!. ăsuri propuse pentru eficientizarea activităţii de aprovizionare la +.C. '&oma(-Con )rim*

+.".,...................................................................................................................................$1

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI.................................................................................................$

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................$/

ANEXA 1. CERTIFICATUL DE ÎNREGISTRARE...................................................................$8ANEXA . LICENŢA.......................................................................................................................$3ANEXA !. RAPOARTE FINANCIARE PENTRU ""#$"1"$"11.........................................../1

ANEXA %.CONTRACTE ÎNC&EIATE CU FURNIZORII ÎNTREPRINDERII....................3

UTM 521.8.1 008 MEMod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Elaborat Găluşcă T.

Aprovizionarea şiasigurarea întreprinderii cu

resurse

Litera Coala Coli

Conducător Albu I. 7 70

Consultant Albu I.UTM FCGC

IMC-0810Contr. norm.

Arobat Albu !.


2/64

I'()*+,)

%ctivitatea pe care a#entul economic o desfăşoară în scopul acoperirii nevoilor se desfăşoară în

strictă dependenţă de mediul natural. Natura furnizează elementele necesare acoperirii nevoilor dar nu

pe toate în mod direct. &e aceea este necesar un proces de transformare 4producţia5 prin care omul

adaptează elementele naturale multiplelor sale nevoi. 6oate elementele pe care omul le foloseşte în

activitatea sa pentru a-şi satisface tre7uinţele constituie resursele.utaţiile economice care au loc pe plan mondial impun soluţii noi care să permită o adaptare

rapidă şi o funcţionare în condiţii de eficienţă a întreprinderilor industriale. ulte din aceste soluţii

sunt oferite de activitatea practică în timp ce altele sunt rodul cercetărilor teoretice. i într-un caz şi în

celălalt atenţia este orientată aspura lanţului vînzare-producţie-aprovizionare. i acest lucru nu este

întîmplător9 Ca să o7ţina profituri întreprinderea tre7uie să vîndă: ca să vîndă iar tre7uie să producă

iar ca să producă ea tre7uie să dispună de resurse materiale şi umane. %si#urarea resurselor materiale

şi implicit aprovizionarea ca element component al acesteia reprezintă deci un punct de ma(im interes pentru orice întreprindere industrială. +upravieţuirea şi profitul ei sunt condiţionate în mod hotărîtor de

capacitatea de a răspunde nevoilor e(primate pe piaţă. %ceastă idee nu înseamnă doar crearea unui

compartiment specializat care să desfăşoare anumite activităţi şi presupune atra#erea şi transformarea

tuturor componentelor acestui sistem comple( care este întreprinderea.

"epu7lica oldova nu poate rămîne în afara acestor tendinţe. ;a cunoaşte o perioadă de reale

transformări şi încearcă să-şi construiască în această etapă de tranziţie mecanismele proprii

economiei de piaţă.+-a afirmat adesea că aprovizionarea este cartea de vizită a întreprinderii din această cauză

calitatea relaţiilor pe care le întreţine cu furnizorii contri7uie sau dăunează ima#inii e(terne a

întreprinderii. +pre e(emplu o lipsa de seriozitate în efectuarea plăţilor poate fi sursa unei proaste

ima#ini* in timp ce nivelul profesional al lucrătorului de aprovizionare şi respectarea o7li#aţiilor

contractuale poate fi sursa unei ima#ini favora7ile

)rin poziţia sa de punte de le#atură între interiorul şi e(teriorul întrepinderii aprovizionarea

constituie un post de o7servare a mediului. +-a dovedit frecvent că lucrătorii din domeniul

aprovizionării sunt primii informaţi 4chiar înaintea comerciantului5 cu privire la lansarea unui nou

produs de catre concurenţi. Cunoscînd ce şi cît se cumpără pe piaţa din amonte ei pot determina ce şi

cît se oferă pe piaţa din aval.


3/64

%provizionarea este în orice situaţie vitală pentru întreprindere= fără cumpărări nu e(istă

producţie şi deci nu e(istă vînzari. n plus aprovizionarea avînd rolul de a satisface nevoile renta7ile

isi sporeşte importanţa.

n condiţiile în care ponderea cheltuielilor le#ate de aprovizionare este mare şi are tendinţa de

creştere iar concurenţa este tot mai puternică orice contri7uţie la cresterea profitului este hotărîtoare.

%şadar aprovizionarea este privită tot mai des ca un important ma(imizator al profitului întreprinderii.6oate aceste aspecte demonstrează că aprovizionarea este mai mult decît o activitate mecanică şi

de rutină. )rin rolul pe care îl are în întreprindere prin contri7uţia pe care o are la sta7ilirea şi

înfăptuirea o7iectivelor fundamentale ale întreprinderii adică= profit securitate creştere şi

responsa7ilitate socială aprovizionarea devine o activitate strate#ică.

S*/,0 acestei lucrari constă în cercetarea metodelor şi tehnicilor de aprovizionare cu resurse la

întreprinderea din domeniul construcţiilor precautarea aspectelor teoretice şi practice ale #estiunii

procesului de aprovizionare."eeşind din scopul lucrării au fost formulate şi realizate următoarele 2)3'34

1. 6ratarea conceptelor privind procesul de aprovizionare:

2. Clasificarea resurselor intreprinderii:

!. %naliza rezultatelor financiare a activitatii intreprinderii '&oma(-Con-)rim* +", :

. %naliza dia#nosticului commercial tehnolo#ic şi >uridic al întreprinderii:

?ormularea recomandarilor privind #estiunea procesului de aprovizionare în cadrul întreprinderii

intreprinderii.

O53(,0 + (,+3, a servit rezultatele activitatii intreprinderii 6D*728-C*'-P)37” SRL pe

perioada 2003-2011.

n această lucrare sunt utilizate metode de analiză prin redarea esenţei lor intr-o formă accesi7ilă

începînd cu terminolo#ia economică formulele de calcul ta7elele analitice precum şi concluziile

conte(tuale.

,ucrarea de faţă cuprinde trei capitole în care se #eneralizează informaţia privind procesul de

aprovizionare în cadrul întreprinderii de construcţii. n primul capitol se a7ordeaza aspectele #enerale

şi conceptuale ale resurselor şi procesului de aprovizionare din cadrul intreprindere.

n capitolul doi al acestei lucrari este analizata situatia economico-financiara a intreprinderii

6D*728-C*'-P)37” SRL în 7aza rapoartelor financiare anuale şi urmareşte scopul de a face

informaţia din ele utilă pentru decidenţi.

n capitolul trei s-a efectuat o prezentare mai aprofundată a întreprinderii 6D*728-C*'-P)37”

SRL şi s-au propus careva idei de perfecţionare a procesului de aprovizionare din cadrul

întreprinderii.

6eza de licenţă conţine 1! ta7ele 13 fi#uri 13 formule şi cu un volum total de $8 pa#ini.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

"Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


4/64

I. C*'3+)2933 (*)(3 /)3:3'+ 23;,)2)2 '()/)3'+)33

%lături de echipamente tehnice şi forţă de muncă orice or#anizaţie şi deci orice întreprindere are

nevoie de materii prime şi materiale produse finite şi semifa7ricate com7usti7ili ener#ie electrică şi

termică pe care le o7ţine din mediul încon>urător şi pe care le supune unui proces mai mult sau mai puţin

comple( modern tradiţional sau ori#inal de transformare o7ţin@nd produse sau servicii pe care le pune la

dispoziţia consumatorilor într-o anumită cantitate de o anumită calitate la un anumit preţ şi pentru o

anumită perioadă de timp. A2B

%şadar înainte de a produce 7unuri materiale sau servicii o întreprindere apare în postura de

cumpărător. %ctivitate indispensa7ilă prezentă de c@nd e(istă producţia asi#urarea celor necesaredesfăşurării unui proces de producţie a căpătat valenţe noi din momentul în care întreprinderile au

încetat să cumpere un număr mic sau foarte mic de materiale să adau#e o cantitate mare sau foarte

mare de manoperă după care o7ţineau anumite venituri prin v@nzarea produselor sau serviciilor

realizate.

n timp aprovizionarea a evoluat de la o activitate apreciată ca av@nd un rol pasiv su7ordonată

su7sistemului producţie la una de adevărată responsa7ilitate pentru viaţa ciclică a oricărei

întreprinderi. )e măsura creşterii importanţei acestei activităţi precum şi a profesionalismuluispecialiştilor din aprovizionare au fost posi7ile valorificarea în mai mare măsură a oportunităţilor şi

reacţia corectă la continua creştere a presiunii competitive la care este supusă o întreprindere în

confruntarea sa permanentă cu mediul am7iant.

Contri7uind într-o măsură importantă la formarea profitului unei întreprinderi - e(istă aprecieri

care estimează că la nivelul anilor D30 contri7uţia aprovizionării în total profit se aproprie de $0-$E-

aprovizionarea solicită tot mai mult implicarea mana#ementului de v@rf. &in acest motiv o7iectivele

activităţii de aprovizionare derivă din o7iectivele #enerale ale întreprinderii. n plus în întreprinderilemoderne aprovizionarea s-a transformat dintr-un cost alocat achiziţionării de materiale într-un centru

de profit care îşi vinde serviciile în mod competitiv fiecărui utilizator. %cest lucru a fost posi7il

deoarece aprovizionarea a devenit un factor intern de mare importanţă n orice întreprindere

profesioniştii aprovizionării concentr@ndu-se spre ceea ce ştiu să facă cel mai 7ine. &e altfel în

întreprinderile mari unde sunt utilizate concepte metode şi tehnici moderne de mana#ement

activitatea de aprovizionare este componentă a mana#ementului de la nivelul ierarhic cel mai înalt. n

aceste întreprinderi su7ordonarea activităţii de aprovizionare directorului ad>unct de specialitate sau

unuia dintre vicepreşedinţi reprezintă un lucru normal şi o7li#atoriu.A pa# 8/B

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

10Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


5/64

%ctualmente ponderea costurilor aferente materiilor şi materialelor în total costuri este în

#eneral mare uneori determinantă aceasta reprezentînd $0-/0E în unele cazuri chiar mai mult

>ustifică aprecierea că asi#urarea materială în ansam7lul activităţilor dintr-o întreprindere este de

natură strate#ică. A13 pa# B

&in acest motiv dez7aterile privind clarificarea unor noţiuni terminolo#ice privind această

activitate sunt importante nu numai din perspectiva unor confruntări de idei teoretice ci şi din cea a precizării din punctul de vedere practic al rolului pe care asi#urarea materială îl are nu numai în

producţia propriu-zisă ci în însăşi e(istenţa unei întreprinderi. < a7ordare comparativă a opiniilor

privind termenii de specialitate utilizaţi în pro7lematica aprovizionării ar putea reprezenta premisa

eliminării unor confuzii din acest domeniu.

&easemenea tre7uie să evidenţiem apariţia şi dezvoltarea unor trăsături ale funcţiei de

asi#urarea materială=

- asi#urarea materială devine o funcţie cu puternice accente comerciale la nivel de firmă:- asi#urarea materială pentru a-şi realiza o7iectivele în condiţii de eficacitate tre7uie să se 7azeze

pe studii strate#ice de perspectivă:

- în vederea creşterii eficienţei pe termen scurt activitatea de asi#urare materială tre7uie să se

7azeze pe planuri şi sisteme de #estiune rezultate direct din o7iectivele #enerale:

- eficienţa activităţii de asi#urare materială tre7uie apreciată atît în sensul valorificării eforturilor

depuse în realizarea propriei activităţi dar mai ales în sensul eficacităţii cu care o7iectivele asumate

sunt realizate prin acţiuni eficiente.

)entru definirea activităţilor de punere la dispoziţia consumului a resurselor materiale necesare se

folosesc mai multe concepte dar care practic sunt utilizate pentru a defini acelaşi lucru. A20 pa#. 38B

n literature de specialitatea ca şi în practica economică sunt utilizaţi frecvent termini ca=

achiziţionare asi#urare aprovizionare cumpărare alimentare. %ceşti termini au însă o semnificaţie

asemănătoare sau după caz diferită. %stfel achiziţionarea reprezintă o acţiune de an#a>ament financiar

de cumpărare a unor resurse materiale sau produse fiind o tranzacţie efectivă. n raport cu

achiziţionarea aprovizionarea are un conţinut mai lar#: achiziţionarea este doar un moment al

procesului comple( de aprovizionare cu materiale şi echipamente tehnice. %chiziţionare ca o

componentă a activităţii de aprovizionare este precedată de e(emplu de acţiunile de identificare a

nevoilor de sta7ilire a dimensiunii acestora şi a momentelor de satisfacere fiind urmată apoi de

ne#ociecerea condiţiilor de furnizare de aducerea efectivă a resurselor materiale etc. A pa#. /3B

%si#urarea materială şi cu echipamente tehnice se apreciază în #eneral ca termen similar noţiunii

de aprovizionare: în practica economică de specialitate asi#urarea are o sferă de cuprindere mai

e(tinsă aceasta incluzînd atît aprovizionarea cît şi acţiunea de completare a 7azei materiale şi tehnice

necesare.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data


6/64

%limenatrea reprezintă o acţiune de finalizare a procesului de aprovizionare sau de asi#urare

prin trecerea în consum a resurselor materiale aduse F sosite de la furnizor sau fa7ricate chiar în

întreprinderea consumatoare. %limentarea se desfăşoară deci în interiorul unităţii economice prin

trecerea materiilor prime din depozite la punctele de prelucrare F consum în concordanţă cu

pro#ramele ela7orate în preala7il.

&acă se fac referiri la literatura franceză de specialitate lucrurile se prezintă în felul următor= prin 'a aproviziona* se înţele#e activitatea de procurare de către o întreprindere a materiilor

prime materialelor produselor semifa7ricate şi finite necesare desfăşurării propriei activităţi în

cantitatea şi de calitatea pretinsă la un anumit moment foarte precis definit şi la un preţ convena7il:

prin 'aprovizionare* se înţele#e modul de intrare în întreprindere a flu(urilor de materiale

provenite din mediul e(terior:

cînd se face referire la 'cumpărare* noţiune de altfel foarte mult utilizată se impune o

diferenţiere între cumpărarea pentru întreprindere şi cumpărarea din perspectiva clientelei. &acă din punct de vedere al clientelei prin cumpărare se influenţează în totalitate viaţa întreprinderii ea fiind

cea care determină nivelul cifrei de afaceri cumpărarea pentru întreprindere sau aprovizionarea este

de asemenea foarte importantă. %provizionarea nu numai că asi#ură cele necesare producţiei dar dacă

este făcută cu pricepere se creează condiţiile necesare asi#urării renta7ilităţii practic a tuturor

activităţilor dintr-o întreprindere.

n literatura economică americană sau en#leză lucrurile sunt în mare măsură asemănătoare cu

cele din literatura franceză. +e pot aşadar realiza anumite asocieri de termeni care su#erează o posi7ilă interpretare comună. %stfel termenii en#lezi procurement şi purchasin# corespund termenului

francez approvisionnement 4aprovizionare5 pentru purchase e(istă approvisionner 4a aproviziona5 şi

tot en#lezescului purchase i se potriveşte termenul francez achat 4cumpărare5. Gneori se foloseşte în

en#leză şi termenul de supplH omolo# lui offre 4ofertă5 în franceză care reprezintă de fapt o cantitate

de 7unuri şi servicii pusă în vînzare pe piaţă pentru a fi cumpărată în vederea consumului individual a

utilizării sau pentru consumul intermediar. A1 pa# $/B

+emnificaţia unora dintre aceşti termeni este uneori diferită de la un autor la altul. %stfel după

unii autori termenul de cumpărare reprezintă un schim7 de natură comercială prin care se

tranzacţionează valori materiale după ce în preala7il au fost precizate nevoile de consum au fost

identificaţi furnizorii au fost ne#ociate preţurile şi alte condiţii ale transferului de proprietate între

parteneri. %lţi autori consideră cumpărarea un proces mai mult sau mai puţin comple( prin care tre7uie

atinse o serie de o7iective pe termen scurt şi anume de a asi#ura cele necesare producţiei conform unor

cerinţe e(prese de consum.

&acă e să consultăm un dicţionar e(plicativ al lim7ii rom@ne întîlnim următoarle definiţii ale

ver7ulu a aproviziona*=

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data


7/64

% %)"*: aceasta înseamnă o anticipare şi o orientare permanentă a acţiunilor astfel încît să fie posi7ilă modificarea flu(urilor de materiale atunci cînd apariţia unor a7ateri ar putea

compromite atin#erea o7iectivelor activităţii de aprovizionare. A1 pa#. 38B

n conte(tul mai lar# al lo#isticii produsului care are în vedere o succesiune de mai multe

activităţi începînd cu cumpărarea de materiale şi terminînd cu stocarea şi #estionarea produselor finite

în scopul vînzării e(istă autori care califică activitatea de aprovizionare ca fiind alături de transportul

materialelor de producţie şi #estionarea ei o componentă a 'producţiei industriale pure*. A! pa#. 1!B

"eprezentînd în esenţă o modalitate de administrare a flu(urilor materiale şi informaţionale

dintr-o întreprindere lo#istica permite printre altele planificarea coordonarea şi controlul mişcării

materialelor la fiecare operaţie de transfer dintre activităţi. în acest fel aprovizionarea materială este

inclusă în lo#istica 'inte#rată a întreprinderii* prin care se realizează o mai 7ună ordonare şi #estionare

a flu(urilor materiale din întreprindere. )entru că #estionarea flu(urilor în #eneral şi a flu(urilor

materiale în particular condiţionează într-o măsură tot mai mare deciziile strate#ice se poate spune că

lo#istica îşi aduce partea sa importantă de contri7uţie în performanţele întreprinderii.

n literatura economică din ţara noastră s-a reuşit o clarificare a terminolo#iei utilizate în

conducerea şi or#anizarea aprovizionării. %stfel în lucrarea 'ana#ementul aprovizionării şi desfacerii

4v@nzării5* autorii 4profesorii universitari Pheor#he Qăşanu şi ihai )ricop5 definesc practic toţi

termenii asociaţi acestui domeniu= 'achiziţionare asi#urare aprovizionare cumpărare şi alimentare*.

n plus sunt precizate diferenţele de interpretare uneori destul de evidente dintre diferiţii termeni.

%ceasta nu înseamnă că în unele cazuri unii termeni nu pot avea aceeaşi accepţiune. A pa# 1!!B

Conform aprecierilor din lucrarea citată mai sus=

achiziţionarea este un an#a>ament de natură financiară prin care se cumpără materiale produse

finite sau servicii necesare producţiei. %chiziţionarea se realizează în forme diferite - tranzacţia

monetară fiind cea mai frecventă F şi este o etapă a aprovizionării:

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

1#Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


8/64

asi#urarea materială şi cu echipamente se poate asimila termenului de aprovizionare deşi are o

sferă de cuprindere mai mare întrucît cuprinde şi acţiunile prin care se între#eşte 7aza materială a

întreprinderii cu ceea ce se produce intern şi este destinat consumului propriu:

alimentarea este activitatea prin care se asi#ură transferul efectiv al materialelor aflate în

depozite sau aduse direct de la furnizori la locurile de consum în vederea consumului:

aprovizionarea este o activitate premer#ătoare producţiei prin care se asi#ură factorii materialinecesari producţiei într-o anumită cantitate şi de o anumită structură.

6ot mai mult în literatura economica dar si în activitatea practica activitatea de asi#urare

materială este apreciată că fiind un centru de profit si nu un centru de cheltuieli A$ pa# $B.

%preciem ca foarte corectă această caracterizare deoarece sunt îndeplinite condiţiile definirii

unui centru de profit. %stfel în #eneral un centru de profit este acea veri#ă or#anizatorică care poate

să-şi controleze atît intrările 4costurile5 cît şi ieşirile 4veniturile5.

%cest control tre7uie înţeles în sensul de a le influenţa dar şi de a le ment@ţine între anumitelimite. )ractic se pot întîlni mai mult situaţii dintre care amintim =

- posi7ilitatea controlării atît a veniturilor cît şi a costurilor:

- posi7ilitatea controlării costurilor dar mai puţin a veniturilor în care caz aprecierea activităţii

se face prin mar>a 7rută o7ţinută.

n cazul activităţii de asi#urare materială se pot calcula indicatorii de mar>ă 7rută

a7solută şi relativă pe costul de aprovizionare şi pe costul de achiziţie ca diferenţa dintre venituri şi

costurile respective.

%ctivitatea de asi#urare materială se manifestă ca centru de profit şi prin controlul pe

care îl poate avea asupra costurilor specifice cum ar fi costurile de achiziţie costurile de #estiune

costurile de prelucrare suplimentară etc.

n *'0,=3 putem defini activitatea de 23;,)2) 72()320@=

?uncţie a firmei ce are drept o7iectiv pe termen scurt asi#urarea consumului în conditii de

eficienţă şi utilitate ma(imă cu resursele materiale necesare iar pe termen lun# asi#urarea condiţiilor

necesare luării unor decizii eficiente pe 7aza analizei posi7ilităţilor de asi#urare materială.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

1$Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


9/64

1.. C02332)2 '()/)3'+)33

"esursele întreprinderii se concretizează în potenţialul material financiar uman şi informaţional

de care aceasta dispune la un anumit moment şi sunt reprezentate de =

"esurse materiale = reprezintă componentele fizice ale capitalului unei întreprinderi care cuprind

la r@ndul lor clădirile utila>ele si echipamentele de producţie materiile prime şi materialele şi

resursele ener#etice."esursele financiare = în#lo7ează potenţialul întreprinderii su7 forma mi>loacelor 7ăneşti.

"esursele umane = reprezintă salariaţii întreprinderii resursele active creatoare ale unei

întreprinderi.

"esursele informaţionale = constituie o verita7ilă unealtă a mana#erilor prin care aceştia

profită de oportunităţile apărute pe piaţă sau evită situaţii care ar putea periclita afacerea.A1 pa# 2$B

F3;,)2 1. 1 "esursele şi lanţul lo#ic din cadrul întreprinderiiR,)0 72()320 la rîndul lor pot fi resurse naturale şi resurse prelucrate.R,)0 72()320 '2(,)20 sunt elemente ale naturii de care se poate folosi omul cu a>utorul

uneltelor transformîndu-le şi adăpîndu-le tre7uinţelor sociale. ;le sunt constituite fie din o7iecte ale

naturii su7 formă de zăcăminte de terenuri cultivate fie din forţe ale mediului natural cum suntcăderile de apă viteza vîntului mareele etc.

loacelor de muncă de care dispune."esursele naturale reprezintă 7o#ăţiile pămîntului cum sunt= zăcămintele de su7stanţe minerale

utile 4căr7uni petrol #aze naturale minereuri care se e(tra# din scoarţa pămîntului în vederea folosirii

lor în scopuri industriale precum şi sursele de apă floră faună5. +u7stanţele minerale au utilizări

multiple în industrie. Căr7unele ca rocă provenită în principal din acumularea resturilor ve#etale şi

îm7o#ăţirea lentă în car7on are multiple utilizări care sunt polarizate spre două funcţii principale=

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data


10/64

ener#etică şi tehnolo#ică chimică. )etrolul şi #azele naturale s-au format prin transformarea unor

su7stanţe de ori#ine ve#etală şi animală su7 acţiunea unor factori termodinamici şi a a#enţilor

7iochimici pe fondul mărilor închise. "esursele de #aze naturale au fost introduse mult mai tîrziu în

circuitul economic decît cele de petrol.ateriile prime minerale reprezintă unul din factorii care asi#ură 7aza materială a industriei.n scopul valorificării mai eficiente a resurselor e(istente pe plan mondial este necesară

ela7orarea unor soluţii tehnolo#ice care să asi#ure e(ploatarea şi prelucrarea zăcămintelor cu conţinut

scăzut în su7stanţă utilă e(ploatarea aluviunilor a zăcămintelor de mare adîncime a minereurilor din

platforma continentală a mărilor şi oceanelor e(ploatarea şi prelucrarea nodulilor metaliferi ai

oceanelor valorificarea completă a minereurilor prin e(tra#erea tuturor elementelor utile conţinute

valorificarea haldelor fostelor e(ploatări.&ezvoltarea economică în ţara noastră în noile condiţii se impune să fie orientată şi

reor#anizată pe 7aza unor politici de utilizare corectă a resurselor materiale şi ener#etice a

capacităţilor de producţie şi a celorlalţi factori ai producţiei. n acest sens principalele direcţii deacţiune ar fi=- intensificarea cercetărilor #eo#rafice pentru descoperirea şi valorificarea de noi zăcăminte de

minereuri petrol #aze naturale şi căr7une:- introducerea în circuitul economic de noi resurse materiale şi su7stanţe utile valorificarea prin

procese tehnolo#ice şi economice adecvate.%pa reprezintă una din resursele naturale fundamentale şi constituie factor de 7ază al e(istenţei

şi dezvoltării oricărei industrii fiind utilizată ca= materie primă principală a#ent termic de încălzire F

răcire mediu de reacţie solvent mi>loace de transport a#ent de spălare şi altele. "esursele de apă au

un caracter limitat su7 aspectul valorilor medii ale disponi7ilităţilor anuale.Iolumul de apă consumat este strîns le#at de volumul producţiei şi de nivelul tehnic şi de

dezvoltare element care variază de la o ţară la alta.R,)0 72()320 /)0,)2( sunt alcătuite din totalitatea 7unurilor materiale asupra cărora

s-a depus o muncă socială şi care formează mi>loacele de muncă şi o7iectele muncii de care dispune

societatea comercială. %ceste resurse constituie cea mai mare parte a factorului material al unităţilor

economice e(istenţa lor avînd ca sursă autofinanţarea din fonduri proprii.&in punct de vedere al modului cum participă la produsele de producţie şi se recuperează prin

costurile de producţie resursele materiale se împart în două cate#orii respectiv mi>loace fi(e şi

mi>loace circulante.i>loacele fi(e sunt constituite din mi>loace de muncă şi din o7iectele asimilate acestora care au

o valoare mai mare 4precizată prin acte normative5 şi o durată de viaţă ce depăşeşte un an. i>loacele

fi(e participă la mai multe cicluri de producţie îşi păstrează forţa iniţială pe toată durata utilizării lor şi

îşi transmit valoarea totală asupra producţiei pe calea amortizării. +u7 aspect tehnic mi>loacele fi(e

sunt constituite din utila>e a#re#ate instalaţii tehnolo#ice care participă la realizarea producţiei

precum şi construcţiile şi suprafeţele de producţie aferente. A8 pa# $B

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

1%Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


11/64


12/64

- 023';,0 , metodă de finanţare pe termen mediu şi lun# reprezintă o formă de închiriere realizată de

societăţi financiare de leasin# sau producători al unor 7unuri de producţie către întreprinderi care. nu

dispun de fonduri proprii sau nu doresc să recur#ă la credite 7ancare pentru achiziţionarea acestora.

- 3'2'92)2 /)3' 733,'2 + *503;293,'3 4vala7ilă doar în cazul +% şi +C%5 prin care se pot o7ţine

fonduri de la pu7licul lar# sau de la un #rup restrîns de investitori.


13/64

ansam7lu de resurse 4umane financiare materiale5 destinate colectării şi prelucrării datelor în vederea

o7ţinerii şi transmiterii informaţiilor necesare planificării şi controlului activităţilor unei întreprinderi. Gn

element de 7ază al acestuia este reprezentat de sistemul informatic, cel care asi#ură cule#erea

prelucrarea şi transmiterea informaţiilor cu a>utorul echipamentelor electronice de calcul. &iferenţierea

dintre cei doi termeni sistem informaţional respectiv sistem informatic nu e(istă în alte lim7i unde se

utilizează un sin#ur termen motiv pentru care în prezent e(istă o controversă în mediul rom@nescreferitoare la importanţa sistemului informatic şi nu a celui informaţional 4de e(emplu în lim7a

en#leză information este utilizat pentru a desemna am7ii termeni5.

%mmer &. afirma că „managerul are ca unealtă specifică informaţia" el fiind practic un mînuitor

de informaţii cu a>utorul cărora îşi motivează an#a>aţii în vederea îndeplinirii sarcinilor lor specifice.

n lumea contemporană informaţia este o verita7ilă marfă iar o7ţinerea unei informaţii în e(clusivitate

sau înaintea celorlalţi implică un cost semnificativ. nsăşi supravieţuirea firmei pe piaţă este dependentă de

o7ţinerea informaţiilor cu privire la diferite aspecte cum ar fi piaţa consumatorii concurenţa sursele deaprovizionare etc. A1 pa# 1B

)rezentarea scehmatică a tipurilor de resurse ale întreprinderii este dată în fi#ura ce urmează=

F3;,)2 1.. Clasificarea resurselor unei întreprinderi

6otalitatea informaţiilor transmise într-un anumit interval de timp de la o sursă de informare la un

receptor de-a lun#ul unor canale informaţionale reprezintă fluxul informaţional. ntr-o întreprindere

e(istă mai multe canale informaţionale #rupate în acord cu funcţiunile acesteia. 6raseul parcurs de

informaţii de la locul de cule#ere pînă la locul de aplicareRutilizareRstocare reprezintă circuitul

informaţional . ,un#imea acestuia este dependentă de o serie de factori cum ar fi scopul informaţiei

poziţia ierarhică a sursei şi receptorilor viteza de prelucrare a informaţiilor etc. A2 pa# 2B

;ficienţa unei întreprinderi este influenţată semnificativ de calitatea informaţiilor de

operativitatea cule#erii prelucrării şi transmiterii lor şi de eficienţa cu care acestea se transformă în

suport decizional.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

1"Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data

"esurse

ateriale Gmane ?inanciare Jnformaţional

e

Naturale )relucrate proprii atrase


14/64

%stăzi succesul dura7il al unei întreprinderi nu mai depinde doar de a7ilitatea mana#erilor de a-

şi #estiona or#anizaţiile ci mai ales de e(istenţa unui mediu care să stimuleze producerea de cunoştinţe,

prin încura>area şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale ale an#a>aţilor. ntreprinderile tre7uie să

conştientizeze importanţa cunoştinţelor pe care le deţin.

1.!. R*0,0


15/64

%vînd drept o7iectiv principal asi#urarea necesarului de materiale în cantitate şi de calitate

corespunzătoare la preţuri avanta>oase la momentul potrivit şi de la cei mai 7uni furnizori activitatea

de aprovizionare are tot mai multe puncte de conver#enţă cu practic toate celelalte activităţi dintr-o

întreprindere ceea ce înseamnă că aprovizionarea participă semnificativ la adoptarea deciziilor de la

toate nivelurile ierarhice. ,a nivelul conducerii asi#urării materiale se decide dacă aprovizionarea se

face de la furnizori dacă se face prin leasin# sau dacă se apelează la producţia proprie.n aceste circumstanţe precizăm că aprovizionarea este o activitate-serviciu care vine în

întimpinarea tuturor cerinţelor de consum ale producţiei ca şi a celorlalte activităţi din cadrul ei. n

cadrul circuitului economic intern al întreprinderii aprovizionarea devine o funcţiune cu rol foarte

important ea condiţionînd între#ul comportament viitor al întreprinderii în ceea ce priveşte

#estionarea factorilor endo#eni şi relaţiile acesteia cu piaţa. +ta7ilind contacte permanente şi autorizate

cu furnizorii şi cu alţi participanţi pe piaţă specialiştii în aprovizionare reprezintă principalii

destinatari ai informaţiilor care vin din amonte sau după caz din avalul întreprinderii. &e felul în careaceste informaţii vor fi prelucrate analizate şi utilizate depinde atît eficacitatea activităţii de

aprovizionare cît şi funcţionarea întreprinderii în ansam7lul ei.

;ste demonstrat faptul că reducerea cu 1E a cheltuielilor de aprovizionare are acelasi efect

asupra profitului firmei ca şi o creştere a vînzărilor cu 10E. n condiţiile economice actuale cînd se

manifestă o supraproducţie de 7unuri pe piaţa ce determină o concurenţă puternică creşterea

vînzărilor unei firme cu 10E este un o7iectiv #reu de atins pe cînd reducerea cheltuielilor de

aprovizionare cu 1E este un o7iectiv mai usor de realizat. &e aici rezulta importanta strate#ica a

activităţii de aprovizionare în cadrul firmei şi implicaţiile sale asupra performanţei #enerale a firmei.

6oate aceste ar#umente demonstrează faptul că în întreprinderea modernă aprovizionarea are un

rol strate#ic. n acest fel aprovizionarea concepe realizează şi implementează planuri proprii prin

care contri7uie efectiv şi decisiv la realizarea o7iectivelor întreprinderii. A2B

&acă prin aprovizionare se are în vedere în special atra#erea de intrări din afara întreprinderii

aceasta nu înseamnă că se e(clud şi alte modalităţi de a o7ţine cele necesare desfăşurării producţiei.

+unt destul de numeroase situaţiile cînd se apelează la leasin# 4mai ales în cazul utila>elor sau a

spaţiilor de producţie5 sau situaţii în care o parte din ceea ce este necesar funcţionării întreprinderii se

produce în interiorul acesteia. &e altfel decizia 'maSe or 7uH* - a fa7rica sau a cumpăra - reprezintă

una dintre cele mai importante pro7leme ale unei întreprinderi prin care se influenţează însăşi strate#ia

acesteia pentru o anumită perioadă de timp. &in aceste considerente aprovizionarea tre7uie să

aprecieze cu suficientă claritate şi precizie printre altele dacă un anumit material este cu adevărat

necesar şi dacă este necesar în ce cantitate şi de ce calitate.

Jmportanţa aprovizionării în ansam7lul activităţilor dintr-o întreprindere şi-a #ăsit cea mai

corectă e(primare în responsa7ilitatea tot mai mare care îi este atri7uită în dificilul şi comple(ul

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data


16/64

proces de urmărire a modului de utilizare a resurselor una dintre principalele condiţionări ale creşterii

profitului.A8 pa#. 1$B

"olul si importanta activităţii de aprovizionare materială şi cu echipamente tehnice decur#e din

faptul că prin aceasta se asi#ură resursele materiale a căror pondere in costul total al întreprinderii este

semnificativa respectiv peste 0E. Ca urmare orice acţiune a su7sistemului aprovizionare care

determină reducerea costurilor materiale 4cumpararea la preturi mici promovarea su7stituenţilor economici5 este 7enefică pentru întreprindere.

&e aceea este necesar un control permanent asupra fondurilor financiare investite în

cumpararea materialelor stocarea manipularea şi utilizarea lor.

+emnificaţia economică se evidenţiază nu numai prin valoarea resurselor stocate ci şi prin

cheltuielile adiţionale pe care le #enerează 4a caror pondere oscileaza între 20-!E faţă de valoarea

stocurilor5.

)reocupările pentru perfecţionarea activităţii de aprovizionare sunt >ustificate atît prinimplicaţiile pe care le au asupra activităţii de producţie 4asi#urarea la timp în cantitatea şi la calitatea

necesară5 cît şi prin implicaţiile financiare ale acesteia.

%stfel se apreciază ca prin acţiunea sectorului de aprovizionare materială se pot reduce

costurile de producţie cu circa -10E iar pe un orizont de timp definit 4mediu sau lun#5 reducerea

costurilor va reprezenta o cale prioritară de creştere a profitului.A10 pa# 88B

%ctivitatea de asi#urare materială îşi re#aseste de altfel rolul distinct în modele de refle(ie

strate#ică prin care se caracterizează mediul concurenţial #eneral în care îşi desfasoară activitatea o

anumită întreprindere. )utem aminti modelul )orter unde asi#urarea materială respectiv furnizorii

constituie unul din cei factori determinanţi ce caracterizeazaă poziţia strate#ică a întreprinderii.

.)orter arată că dezvoltarea unei strate#ii depinde mai întîi de intensitatea şi caracterul concurenţei

ce se manifestă în sectorul de activitate al întreprinderii. %naliza intensităţii concurenţei din punct de

vedere al celor factori 4furnizori clienţii potenţialii concurenţi produsele de su7stituţie şi

concurenţă internă în cadrul sectorului5 permite identificarea oportunităţilor care pot fi valorificate ca

şi ameninţările care tre7uie anulate sau evitate.

+e arată astfel că este oportun să se desfăşoare o activitate de aprovizionare de pe o piaţă

concurenţială deci unde raportul de putere este favora7il consumatorului. &ezvoltarea unor strate#ii ce

se 7azează pe o piaţă a furnizorilor favora7ilă acestora tre7uie să se facă cu foarte mare atenţie şi în

#eneral 7azîndu-se pe o7ţinerea unor relaţii sta7ile şi de lun#a durată.

)oziţionarea strate#ică a activităţii de aprovizionare se concretizează în capacitatea acesteia de a

sta7ili cu o mare e(actitate costurile care sunt antrenate de alimentarea cu intrări a fiecărui tip de

consumator din interiorul întreprinderii. +ituaţia se prezintă în acelaşi mod şi cînd compartimentul

4departamentul serviciul sau 7iroul5 de aprovizionare prestează servicii de aprovizionare unor

7eneficiari aflaţi în e(teriorul întreprinderii. n acest fel aprovizionarea devine un centru de profit

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data


17/64

putîndu-se calcula în funcţie de propriul 7u#et preţul serviciilor sale individuale. %cest preţ în

condiţii de renta7ilitate va fi cerut de la fiecare utilizator indiferent că este vor7a de unul intern sau

unul e(tern.

&in misiunea de a asi#ura resursele materiale necesare în condiţii de eficienţă şi eficacitate

rezultă o serie de o7iective specifice cum ar fi =

- asi#urarea continuităţii procesului de asi#urare materială conform planurilor proprii rezultatedin realizarea o7iectivelor sistemului de producţie:

- asi#urarea securităţii consumului şi o7ţinerii unor efecte economice pozitive cu un minim de

stocuri tre7uind avute în vedere acele posi7ilităţi care să ducă la diminuarea mărimii economice a

stocurilor de producţie:

- eliminarea risipei prin e(ecutarea operaţiilor suplimentare de pre#ătire în vederea consumului:

- folosirea şi dezvoltarea unor norme standard de calitate a activităţii 7azate pe condiţiile

concrete ale consumului şi asi#urării materiale:- asi#urarea unor raporturi eficiente preţ-calitate deci a unor preţuri apreciate ca sănătoase

pentru consum. %ici tre7uie avut în vedere faptul că preţul cel mai redus nu este şi cel mai eficient ci

acela care permite o7ţinerea celei mai mari utilităţi pe unitatea de preţ:

- menţinerea şi dezvoltarea poziţiei concurenţiale a întreprinderii pe piaţa.

nsă o7iectivul principal al activităţii de aprovizionare este= asi#urarea completă şi comple(ă a

unităţii economice cu resurse materiale şi echipamente tehnice corespunzătoare calitativ la locul şi

termenele solicitate cu cost minim.

)entru realizarea acestui o7iectiv se desfăşoară următoarele activităţi=

1. Jdentificarea şi sta7ilirea volumului şi structurii materiale şi ener#etice necesare desfăşurării

la parametrii proiectaţi a activităţii de ansam7lu a unităţii economice - se realizează prin studierea şi

cule#erea de informaţii privind resursele materiale şi ener#etice necesare.

2. ?undamentarea tehnico - economică a planului strate#ic şi a pro#ramelor de aprovizionare

materială şi ener#etică a unităţii - se folosesc planul şi pro#ramele de fa7ricaţie consumurile specifice

presta7ilite de resurse materiale structura şi nivelul stocurilor resursele proprii e(istente în perioada în

care se face fundamentarea.

!. &imensionarea consumurilor materiale şi ener#etice - se concretizează în ela7orarea de

consumuri specifice analitice fundamentale tehnico - economice: prin utilizarea acestora se previne

consumul iraţional lipsa de materiale şi ener#ie şi deci încărcarea ne>ustificată economic a costurilor.

. ;la7orarea de 7ilanţuri materiale şi ener#etice F contri7uie la evidenţierea modului de folosire

a resurselor pe parcursul fa7ricaţiei.

. &imensionarea pe criterii economice a stocurilor şi loturilor de resurse materiale - este o

activitate comple(ă >ustificată de semnificaţia economică a acestuia care se evidenţiază nu numai prin

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

2#Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


18/64

valoarea resurselor materiale stoca7ile ci şi prin cheltuielile pe care le #enerează 4a căror pondere

oscilează între 10-!0 E faţă de valoarea stocurilor5.

$. )rospectarea pieţei interne şi e(terne de resurse materiale şi ener#ie în vederea depistării şi

localizării surselor reale şi potenţiale de furnizare - presupune emiterea de cereri de ofertă investi#aţii

la tîr#uri şi e(poziţii interne şi internaţionale studierea de cataloa#e comerciale prospecte ş.a.

/. %le#erea furnizorilor a căror ofertă prezintă cele mai avanta>oase condiţii economice şiasi#ură #aranţie - certitudine în livrările viitoare pe termen scurt sau lun# are în vedere= calitatea

resurselor materiale condiţiile de furnizare distanţa şi forma de transport nivelul preţului pro7itatea

morală a furnizorului etc.

8. Concretizarea relaţiilor cu furnizorii aleşi - implică sta7ilirea prin ne#ociere a tuturor

condiţiilor de livrare între parteneri.

3. Grmărirea operativă a derulării contractelor de asi#urare materială întocmirea fişelor de

furnizor - asi#ură mi>loacele de transport cele mai adecvate în 7aza contractelor încheiate cu unităţilede transport.

10. %si#urarea condiţiilor normale de primire - recepţie a partizilor de materiale sosite de la

furnizori= amena>area de spaţii speciale de descărcare - recepţie: constituirea comisiei de primire -

recepţie şi or#anizarea acesteia.

11. +ta7ilirea anticipată a spaţiilor de depozitare or#anizarea internă a flu(urilor de circulaţie

ale#erea sistemelor eficiente de depozitare şi de depozitare - an#a>are a resurselor materiale în ma#azii

şi depozite.

12. '()/)3'+)33 6D*728-C*'-P)37” S.R.L.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

2$Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


19/64

+.C. '&oma(-Con-)rim* +.".,. este o societate cu capital inte#ral autohton şi a fost înfiinţată în

anul 200/ în conformitate cu ,e#ea Nr.8-TJJ din 0!.01.1332.

+.C. '&oma(-Con-)rim*+.".,. este persoană >uridică avînd forma >uridică de societate cu

răspundere limitată. +ediul societăţii la momentul înre#istrării este în str. Cos7uc P. 2% or. Jaloveni

"epu7lica oldova însă în prezent sediul fiind în str. Co>ocarilor 1/ or. Chisinau.

+.C. '&oma(-Con-)rim* +.".,. are ca


20/64

a5 ;fectueze controlul economic-financiar asupra activităţii +ocietăţii din iniţiativa

proprie:

75 +ă ceară de la funcţionarii societăţii prezentarea tuturor materialelor necesare şi a

e(plicaţiilor personale.

F3;,)2 .1. uridică de drpet privat cu scop lucrativ 4comercial5. )ersoana >uridică are un patrimoniu

distinct şi răspunde pentru o7li#aţiile sale cu acest patrimoniu poate să do7îndească şi să e(ecute în

nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale să-şi asume o7li#aţii. ;ste o firmă cu

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

2%Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data

A+,'2)2 G')20@ 2

A93*'2)30*)

D3)(*)

G')20

Conta7il ef

&evizier

"esponsa7il %provizionare

ana#er Iînzări

Director Personal

ef de antier


21/64

capital inte#ral autohton şi este condusă de un asociat unic dispune de un 7ilanţ autonom şi conturi

7ancare are ştampilă cu denumirea sa şi ima#inea em7lemei.

&e la data înre#istrării de stat 21.0!.200/ societatea este luată la evidenţe=

1. F320@ de către Jnspectoratul ?iscal de +tat astfel fiind o7li#ată să întocmească şi să

prezinte or#anelor fiscale dările de seamă fiscale 4declaraţiile fiscale calcule şi alte

documente5 prevăzute de le#islaţie precum şi să achite la timp şi inte#ral la 7u#et şi înfondurile e(tra7u#etare sumele calculate ale impozitelor ta(elor şi altor plăţi asi#urînd

e(actitatea şi veridicitatea sumelor calculate.

2. S(2(3(3@ de către Qiroul Naţional de +tatistică.

!. M+320@ la Compania Naţională de %si#urări în edicină. %stfel că în termen de 1 zile de

la momentul an#a>ării asi#uratul este o7li#at să prezinte ',ista de evidenţă nominală a

persoanelor asi#urate an#a>ate*.

. S*320@ la Casa Naţională de asi#urări +ociale în calitate de contri7ua7il în sistemul pu7licde asi#urări sociale.

+ocietatea îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu cadrul le#islativ şi normativ în vi#oare:

işi onorează o7li#aţiunile fiscale întocmind şi prezentînd dările de semama fiscale unde sunt reflectate

corect şi e(act sumele calculate: îndeplineşte şi respectă o7li#aţiunile referitoare la calitatea în

construcţii: dispune de cadre calificate şi atestate în domeniu: dispune de tehnică performantă pentru

e(ecutarea lucrărilor speciale:

Qilanţul societăţii va fi întocmit de conta7ilul acesteia şi va fi apro7at de directorul societăţi

urmînd a fi înaintat pentru verificări or#anelor competente şi pu7licat în onitorul lucului fi(.

+ocietatea nu se află în liti#ii cu nici o altă societate autohtonă sau străină.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

2&Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


22/64

)ersonalul +.C. '&oma(-Con-)rim* +.".,. este format din mai mulţi in#ineri maiştri arhitecţi

proiectanţi şi peste 80 de muncitori. 6oţi sunt specialişti de înaltă calificare cu o e(perienţă de muncă

acumulată în diferite ţări ca= Permania Cehia Jsrael "usia s.a.

+ocietatea poate constitui la rîndul său filiale şi reprezentanţe în "epu7lica oldova şi în

+trăinătate dacă le#ea nu prevede altfel.

+ocietatea este corespunzator or#anizată din punct de vedere >uridic şi se 7ucură de relaţiicontractuale satisfăcătoare.

D32;'*(3 *7)320.


23/64

+ituaţia este într-adevăr complicată. ;(istă 7ani de la cumpărătorii de apartamente se

construiesc apartamente nu e(istă investiţii construcţiile se dezvoltă încet.

&upă cum am menţionat mai sus pro7lemele cu care se confruntă compania &oma(-Con-)rim

pe piaţa imo7iliară se răsfrîn# nu numai asupra acesteia dar şi asupra companiilor concurente.

n "epu7lica oldova sunt 100 de companii de construcţie dintre care mai activează doar 00.

)iaţa de desfacere a firmei respectiv spaţiul în care oferta specifică a societăţii comerciale seîntalneşte cu cererea reprezintă un se#ment esenţial al dia#nosticului comercial care nu poate fi

complet dacă nu se analizează competiţia ca element fundamental al pieţei.

&in cele menţionate anterior putem afirma că firma are o concurenţă numeroasă reprezentată de

celelalte companii care au acelaşi domeniu de activitate şi anume construcţii reconstrucţii

consolidări demolări şi proiectări ale clădirilor şi construcţiilor in#ineresti.

n această luptă concurenţială putem enumera următoarele companii=

T250,0 .1. Companiile concurente şi #enul de activitateaC*7/2'32 + *'(),933 P)3'3/20,0 ;' + 2(3:3(2(a verificate.

n căutarea noilor furnizori societatea pot o7ţine informaţii at@t din sursele interne 4diverse

departamente servicii secţii din întreprindere5 c@t şi din sursele e(terne 4pu7licaţii profesionale

camere de comerţ 7ănci 7urse t@r#uri şi e(poziţii etc.5.

?urnizorii tradiţionali şi cei noi cu e(cepţia ma#azinelor cu amănuntul şi en-#ros sunt evaluaţişi apro7aţi de către responsa7ilul de aprovizionare pe 7aza criteriilor de evaluare şi a puncta>elor

atri7uite. "ezultatul evaluării şi al apro7ării este înre#istrat de către responsa7il în ?işa de evaluare a

furnizorului.

"esponsa7ilul de aprovizionare acordă puncta>ele pe 7aza cola7orărilor anterioare a

informaţiilor primite de la utilizatorii produselorRserviciilor respective sau a vizitelor pe care le-a

efectuat la aceştia. Condiţia de acceptare a furnizorilor este ca puncta>ul acordat să fie cel puţin 0E

din puncta>ul ma(im.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

2"Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


24/64

&intre criteriile de selecţie a furnizorilor pe care le utilizeaza compania &oma(-Con-)rim*

cele mai importante sunt următoarele=

- preţul achiziţiei de re#ulă cel mai evident dar nu întotdeauna şi relevant fiind necesar să se

urmărească preţul complet 4preţul produsului livrat la destinaţia finală incluz@nd toate

cheltuielile precum şi raportul preţRcantitate şi preţRcalitate pentru a fi si#uri de >usteţea

deciziei:- calitatea tehnică a materialelor care de foarte multe ori nu poate fi verificată pe loc de către

achizitor recomand@ndu-se 4atunci c@nd este posi7il din punct de vedere financiar5 efectuarea

unor teste de calitate de către un or#anism independent:

- situaţia financiară a furnizorului demers destul de #reu de realizat:

- localizarea #eo#rafică:

- climatul social pentru a se evita situaţii neplăcute datorate unor riscuri de conflicte sociale:

- mediul politico-instituţional în situaţia în care furnizorii se situează în afara #raniţelor ţării.+ocietatea se aprovizioneaza periodic de la / furnizori permanenti completindu-si stocul si de la

alti furnizori dupa necesitate.

T250,0 .. ?urnizorii companiei si materialele furnizate

N). F,)'3=*)33 *3(2(33 T3/,072()3200*),)'3=2(

1 !1 QiComple(* +",. %ctualmente 'QJComple(* este unul din liderii pe piaţa autohtonă a comercializării cu amănuntul şi ridicata amaterialelor de construcţii şi finisare avînd o reţea de ma#azine şi 7azeen #ros în toată "epu7lica oldova.

Iopseleamestecuriuscate

C? ;NP"


25/64

+.%.

performant volumul cărora la moment constituie 10-1/E din rula>ultotal.

aterialetermoizolante

C..C. acon*. Com7inatul de ateriale de Construcţii dinChişinău 4+% %C


26/64

-

?urnizor satisfUcut

Cumpărător nesatisfăcut

?urnizor satisfUcut

Cumpărător satisfăcut

?urnizor nesatisfăcut

Cumpărător nesatisfăcut

?urnizor satisfăcut

Cumpărător satisfăcut

+atisfacţia cumpărătorului

F3;,)2 .. )oziţionarea furnizor F cumpărător în dependenţă de #radul de satisfacţie

P*=3932 A F %m7ii parteneri sunt satisfăcuţi. ;(istă premise pentru relaţii privele#iate de alianţă

au parteneriat. ;(istă posi7ilităţi de amelioare dacă se #ăsesc în apropierea poziţiei 4st@n#a >os5

o7iectivul fiind 1010 4dreapta sus5. n cadrul acestei poziţii avem următorii furnizori = +.%.


27/64

necesita mi>loace 7anesti su7stantiale. "espectiv numarul de clenti al acestui se#ment de piata este

relativ mic.

a>oritatea clientilor companiei sunt societati comerciale cu capital de stat precum si societati

comerciale private. %stfel #rupul de clienti fiind concentrat atit in or. Chisinau cit si in alte localitati

din "epu7lica.

Cea mai mare parte a activităţii de construcţii- monta> se realizează pentru terţi. )rincipalii dintreei fiind reprezentati in ta7elul ce urmeaza=

T250,0 .!. Clienţii Companiei

N). C03'933 L,)@)30 )203=2(1. Votelul ?loWers* "econstruirea hotelului pe verticală. +% Iitanta* "econstrucţia a două 7locuri de producţie!. ?a7rica de covoare +% Gn#heni* "econstrucţia cantinei fa7ricii de covoare%. Comple(ul comercial GN pentru a o7ţine noi lucrăriRcomenzi şi de asemenea pentru a

atra#e noi clienţi.

- +ocietatea întreţine relaţii foarte 7une cu societăţile furnizoare de materii prime şi materiale.

6otuşi aici tre7uie acordată o mare atenţie relaţiilor cu furnizorii*strate#ici* pentru a nu cădea

în capcana dependenţei de un sin#ur furnizor.

D32;'*(3,0 (?'*0*;3. )otenţialul tehnic şi tehnolo#ic al +.C. &oma(-Con-)rim* +.".,. îl

considerăm unul nu dintre cel mai 7un deoarece la ora actuală dispune de un nivel mai puţin

satisfăcător su7 aspectul valorii şi stării mi>loacelor fi(e aflate în e(ploatare cît şi su7 aspectul modului

de structurare a acestora însă eficienţa imo7ilizărilor întreprinderii este redusă şi înre#istrează în

ultima perioadă o tendinţă în#ri>orătoare de diminuare.

)rincipalele maşini şi utila>e necesare desfăşurării proceselor de construcţie sunt arendate.

Qaza tehnică de care dispune compania &oma(-Con-)rim* precum şi valoarea financiară a

acestora o vom prezenta în ta7elul ce urmează=

T250,0 .%. i>loacele fi(e ale +.C. &oma(-Con-)rim*

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

##Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


28/64

M30*20 38 V20*2)2$ lei%parat de sudat KT;1!1 !000Compresor 2$ Xaesser !31$/0Computer e necesare unei întreprinderi de construcţii.

Cît despre tehnolo#iile folosite la construcţia comple(urilor locative la reconstrucţia sau

reparaţiile clădirilor sunt folosite unele dintre cele mai moderne.

%si#urarea calităţii lucrărilor e(ecutate se află permanent în atenţia Companiei şi se manifestă

prin conformarea lucrărilor e(ecutate normelor şi standardelor europene în domeniul construcţiilor

adaptîndu-le la sistemele noi de asi#urare a calităţii.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

#$Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


29/64

.. A'203=2 (*,)30*)


30/64

F3;,)2 .! Caracteristicile stocului

"olul stocului este multiplu şi numeroase raţiuni economice financiare tehnice comerciale

>ustifică e(istenţa stocurilor de materii prime componente sau produse finite=

Raţiuni financiare=

- stocarea produselor scumpe pentru un scop speculativ specific perioadelor de criză sau

inflaţie:

Raţiuni economice=

- reducerea cheltuielilor de transport prin achiziţionarea unor cantităţi mai mari decît stocul

curent necesar:

- acceptarea ofertei propuse de furnizor cu cantităţi fi(e de livrare la preţuri foarte avanta>oase

pentru produsele care nu implică costuri mari de stocare:

Raţiuni tehnice=

- ameliorarea calităţii produselor

Raţiuni comerciale=

- reducerea termenelor de livrare mai ales cînd clienţii doresc produsele într-un timp redus:

- achiziţii în perioada reducerilor oferite de furnizori: pentru a promova un produs politica de

marSetin# prevede şi acţiuni punctuale cînd se realizează reduceri de preţuri perioada în care cererile

cresc şi se >ustifică crearea stocului:

- pentru a realiza un răspuns prompt la cererile aleatoare.

)rin politica promovată responsa7ilii cu #estiunea stocurilor tre7uie să evite două situaţii

periculoase= un nivel de stoc prea mare sau un nivel de stoc prea scăzut am7ele cu consecinţeeconomice dezavanta>oase.

&acă nivelul de stoc este prea mare=

- se înre#istreazî numeroase cheltuieli suplimentare 4construcţia de depozite asi#urări personal

salarizat întreţinere pază etc.5:

- poate creea dificultăţi de lichidităţi:

- creşte riscul de de#radare şi deteriorare a produselor stocate:

- conduce la situaţii în care firma vinde cu ra7at 4scăderea profitului5 producţia stocată.Gn nivel de stoc prea scăzut=

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

#%Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


31/64

- multiplică riscul de a întrerupe şi chiar de a opri flu(ul productiv:

- dezor#anizează întreprinderea:

- #enerează întîrzieri în livrări stoparea proceselor de construcţie.

&eci întreprinderea printr-un efort financiar care merită a fi luat în considerare va construi şi va

e(ploata un sistem de #estiune economică a stocurilor care va avea ca o7iective=

- reducerea la ma(im a nivelului mediu al stocurilor:- minimizarea riscurilor de întrerupere a proceselor de construcţie.

+tocurile se formează=

- datorită necesităţii asi#urării continuităţii activităţilor productive:

- datorită aprovizionării periodice în cantităţile şi la termenele sta7ilite prin contract.

+tocurile reprezintă alocări de capital ce nu pot fi recuperate pînă cînd aceste stocuri nu parcur#

tot ciclul de e(ploatare şi sunt valorificate su7 forma lucrărilor serviciilor şi a produselor. )entru

dia#nosticul #estiunii stocurilor vor fi luate în considerare următoarele aspecte= structura stocurilorrotaţia stocurilor şi rata stocurilor.

n cadrul cate#oriei stocurilor de materiale destinate producţiei distin#em următoarea tipolo#ie=

- stocul curent

- stocul de si#uranţă

- stocul de alertă

- stocul de pre#ătire sau de condiţionar

- stocul pentru transport intern

- stocul de iarnă

- stocuri speciale 4 intermediare de anticipare sezoniere în curs de transport - pe roţide

con>unctură strate#ice5.

S(),(,)2 (*,)30*). +tructura stocurilor ne permite să evidenţiem supra sau su7dimensionarea

unor elemente de stoc elementele de stoc fără mişcare sau cu mişcare lentă şi evoluţia în timp a

structurii sto-curilor pe elemente componente.

n ta7elul ce urmează vom determina ponderea stocurilor în active circulante pentru anii 2003

2010 şi 2011 precum şi separat ponderea stocurilor de materii prime şi materiale şi ponderea stocului

de mărfuri deasemenea pentru trei ani.

)entru a o7ţine aceste date vom efectua calculele în ta7elul ce urmează=

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

#&Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


32/64

T250,0 . +tructura stocurilor societăţii &oma(-Con-)rim* +",

+pecificaţie Not. GR 2003 2010 2011+tocuri + lei /$11 3!3!$8 03$/3%ctive circulante %C lei 1$$$0!2 22/!3 1$/1$1)onderea stocurilor

în active circulante

)1 E / 182 28/

aterii prime materialeconsuma7ileo7iecte de inventar

p lei /2/18 3!3!$8 03$/3

)onderea materii primemateriale consuma7ileo7iecte de inventar

)2 E 3/ 100 100

+tocuri de mărfuri f lei $000 - -)onderea stocului demărfuri în totalul de stocuri

)! E 0/8 - -

+ursa= &in calculele autorului

)rezentarea #rafică a structurii stocurilor +.C. '&oma(-Con-)rim* +", este prezentată în fi#ura

ce urmează.

F3;,)2 '). .%. ;voluţia structurii stocurilor societăţii comercial

C*'0,=334 &in rezultatele o7ţinute anterior o7servăm că ponderea stocurilor totale în totalactive curente are o tendinţă de scădere / E în 2003 182E în 2010 şi doar 28/ E în 2011.

+tocurile ateriilor prime şi materialelor în stocuri totale îşi păstrează o valoare constantă ceea ce

înseamnă o 7ună dimensionare a aprovizionărilor în concordanţă cu nevoile de producţie a

companiei.

%naliza rotaţiei stocurilor şi a duratei de rotaţie. "otaţia stocurilor este urmărită pe

componentele structurale ale stocurilor=

- rotaţia stocurilor totale se apreciază cu a>utorul indicatorilor următori=

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

#8Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


33/64

- Numărul de rotaţii a stocurilor calculată ca raport între stocul mediu şi cifra de afaceri se

prezintă astfel=

N1 H CA (* 7+3,$ 42.15&urata în zile a unei rotaţii=

D1H (* 7+3, S CAJ!" =30$ 42.25- rotaţia stocurilor de aterii prime materiale consuma7ileo7iecte de inventar se prezintă astfel=

NH CA (* 7+3, M/$ 42.!5&urata în zile a unei rotaţii=

DH (* 7+3, M/CAJ!" =30$ 42.5- rotaţia stocurilor de mărfuri se prezintă astfel=

N!HCA (* 7+3, M$ 42.5&urata în zile a unei rotaţii=

D!H (* 7+3, M CA J!" =30$ 42.$5n ta7elul ce urmează vom determina numărul de rotaţii a stocurilor Companiei &oma(-Con-

)rim* precum şi durata de rotaţie a acestora.

T250,0 .. A'203=2 )*(2933 (*,)30*) S.C. „D*728-C*'-P)37” SRL

+pecificaţie GR 2003 2010 2011C% lei !0!/0$ $8020 /!80!8$+ lei /$11 3!3!$8 03$/3

N1 nr. rot. !38 /28 1801&1 Kile 30!2 3! 1338pm lei /2/18 3!3!$8 03$/3

N2 nr. rot. 08 /28 1801&2 Kile 8810 32! 1338

+ursa= ntocmită de autor )rezentarea #rafică a rotaţiei stocurilor +.C. &oma(-Con-)rim* pentru anii 2003 2010 şi

2011 este dată în fi#ura 2..

F3;,)2 .. ;voluţia numărului de rotaţiJ a stocurilor

C*'0,=334 n urma calculelor efectuate în ta7elul 2.$. şi analizînd dia#rama anterioară se

constată o creştere atît a rotaţiei stocurilor cît şi a elementelor componente ale acestora de la !38 în

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

#"Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


34/64

2003 la 1801 în 2011. Ceea ce ne veor7eşte despre o utilizare eficientă a stocurilor de către

întreprindere.

F3;,)2 .. ;voluţia duratei de rotaţie a stocurilor

C*'0,=334 &in datele ta7elului 2.$. şi a dia#ramei 2.$. rezultă că în cadrul +.C. &oma(-Con-

)rim* a avut loc o încetinire a duratei de rotaţie a stocurilor cu 083 zile în 2010 faţă de 2003 şi cu

23 zile în 2011 faţă de 2010 ceea ce are un efect pozitiv asupra activităţii întreprinderii.

A'203=2 )2(3 (*,)30*). "ata stocurilor reflectă ponderea activelor circulante cel mai puţin

lichide în total active circulante.

R(HS(*,)32(3: 3),02'( J1""$ 42./5

n ta7elul ce urmează vom analiza valoarea stocurilor şi a activelor circulante în anii 2003

2010 2011 precum şi rata stocurilor în total active.

T250,0 .. R2(2 (*,)30*)

Nr.

crt.

+pecificaţie G )erioada de analiză2003 2010 2011

1 +tocuri lei /$11 3!3!$8 03$/32 %ctive circulante lei 1$$$0!2 1$/1$1 22/!3! "ata stocurilor E / /0! 182 Ialoare ma(im

admisi7ilă

E 000E 000E 000E

+ursa= calculele autorului

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

$0Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


35/64

F3;,)2 .. "ata stocurilor

C*'0,=334 )onderea stocurilor în cadrul activului circulant atît în 2003 cît şi în 2010 îşi

păstrează o valoare apro(imativ constantă / E respectiv /0!E. %stfel înc@t în ultimul an aceasta

are o valoare de 182E considerată normală pentru o întreprindere din domeniul construcţiilor.

A'203=2 )2'(0*) 3'()/)3'+)33 „D*728-C*'-P)37” S.R.L. Creanţele sau valorile în curs

de decontare reprezintă valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane

fizice sau >uridice şi pentru care urmează să primească un echivalent valoric.

?ormarea creanţelor este direct le#ată de rotaţia capitalurilor. %pariţia creanţelor este

determinată de relaţiile care se formează între întreprindere în calitate de furnizor şi clienţii săi

de7itorii decontările cu asociaţii pentru aportul în natură sau în 7ani al acestora datorat la constituirea

capitalului social creanţe #enerate de relaţiile de decontare cu personalul 7u#etul statului şi alte

or#anisme pu7lice creanţe privind decontările cu su7unităţi.

[in@nd cont că ele au un caracter de imo7ilizare pe termen a disponi7ilităţilor 7ăneşti şi că

scopul întreprinderii este cel al scoaterii acestora în afara circuitului economic creanţele pot fi

analizate şi din punct de vedere al structurii lor în funcţie de diferite criterii=

a5 după natura calitativă=

- creanţe le#ate de desfăşurarea normală a circuitului economic:

- creanţe care nu sunt le#ate de desfăşurarea normală a circuitului economic= clienţii pentru

livrări de produse refuzate: de7itorii din reclamaţii: de7itorii pentru lipsuri furturi şi delapidări: lipsuri

de valori materiale şi pierderi ca urmare a de#radării valorilor materiale.

75 după #radul de certitudine al încasării lor indiferent de natura şi termenul de realizare=

- creanţe certe sau cu un #rad si#ur al încasării lor şi care sunt confirmate în scris de către clienţii

- creanţe incerte sau cu un #rad de pro7a7ilitate de încasare diferit.c5 după durata de înt@rziere la încasare=

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data


36/64

- creanţe realiza7ile pe termen scurt 4!0 zile5:

- creanţe realiza7ile pe termen mediu 4$0 zile5:

- creanţe realiza7ile pe termen mediu 430 zile5

S(),(,)2 )2'(0*) / (3/,)3.

n ta7elul ce urmează vom calcula ponderea fiecărui tip de creanţe a Companiei &oma(-Con-

)rim în valoarea totală a acestora în cadrul perioadei precedente de calcul şi a perioadei actuale iar apoi determinăm modificarea ponderii fiecărei părţi componente.

T250,0 .. +tructura creanţelor pe tipuri

6ipul creanţelor Not )erioada precedentă )erioada curentă+uma lei )ondereaE +uma lei )ondereaE

1.Creanţe aferente facturilor comerciale

Cc $/1 $80 10$02 3838

2.Creanţe ale părţilor le#ate Cpl 1$0! 2!!$ - -!.Creanţe privind decontările cu

7u#etul

Cd 313 $$8 103/0 102

.%lte creanţe Ca 1!01 131 - -.6otal C $8$/8! 100 10/121 100

+ursa= Calculele autorului

)rezenterea #rafică a structurii creanţelor ale întreprinderii &oma(-Con-)rim* +", pentru

anull 2003 şi 2011 este dată în fi#ura 2.8.

F3;,)2 .. %naliza strucurală a creanţelor

C*'0,=334 &in activul 7ilantul conta7il al '&oma(-Con-)rim* +."., se evidentiază structura

creanţelor. %stfel în cei 2 ani 2003 si 2011 creanţelor au suportat modificări pe toate cate#oriile.

&in ta7elul 2.$ o7servăm că ponderea cea mai mare în cadrul creanţelor o ocupa creanţele

aferente facturilor comerciale care sunt în creştere de la $80E în 2003 la 3838E în anul 2011. +e

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data


37/64

o7servă o îm7unătăţire a situaţiei în ceia ce priveşte creanţele privind decontările cu 7u#etul de la

$$8E în 2003 la 102E în anul 2011.

A'203=2 )*(2933 )2'90*). )entru a tra#e concluzii referitor la accelerarea sau încetinirea

rotaţiei creanţelor urmează să calculăm numărul de rotaţii şi perioada de încasare 4în zile5 pentru anul

curent şi să comparăm rezultatele o7ţinute cu rezultatele din perioadele precedente. %ccelerarea rotaţieicreanţelor se apreciază ca o tentinţă pozitivă. Numărul de rotaţii se determină ca raportul dintre venitul

din vînzări şi valoarea medie a creanţelor. &urata de rotaţie o vom calcula ca raportul dintre numărul

de zile în perioada analizată şi numărul de rotaţii.

NH VV C $ 2.85

DH !" N$ 42.35

- rotaţia şi durata de rotaţie a creanţelor=N1H VV C$ 42.105D1H !" N1$ 42.115

- rotaţia şi durata de rotaţie a creanţelor aferente facturilor comerciale=NH VV C$ 42.12K

DH !" N$ 42.1!5

- rotaţia şi durata de rotaţie a creanţelor ale părţilor le#ateN!H VV C/0$ 42.15

D!H !" N!$ 42.15

- rotaţia şi durata de rotaţie a creanţelor privind decontările cu 7u#etul=N%H VV C+ $ 42.1$5

D%H !" N%$ 42.1/5- rotaţia şi durata de rotaţie a altor creanţe=

NH VV C2$ 42.185

DH !" N$ 42.135

n ta7elul ce urmează vom calcula numarul şi durata de rotaţie a creanţelor +.C. &oma(-Con-

)rim* +", pentru anii 2003 2010 şi 2011.

T250,0 .. "otaţia creanţelor întreprinderii &oma(-Con-)rim* +",

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

$#Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


38/64

"otaţia creanţelor +pecificaţie

GR 2003 2010 2011

Ienitul din vînzări lei !0!/0$ $8020 /!80!8$6otal Creanţe lei $8$/8! 8013$ 10/121

N1 nr. rot. 1 8 $88&1 Kile 81$! 2! 2!2Creanţe aferente facturilor

comerciale

lei $/1 - -

N2 nr. rot. $3 - -&2 Kile $ - -Creanţe ale părţilor le#ate lei 1$0! - -

N! nr. rot. 1831 - -&! Kile 130! - -Creanţe privind decontările de

7u#etlei 313 10!$8 103/00

N nr. rot $$08 $$1 $/2/& zile !%lte creanţe lei 1!01 - -

N nr. rot 2!!1$ - -& zile 1 - -

+ursa= Calculele autorului

)rezentarea #rafică a evoluţiei rotaţiilor creanţelor companiei &oma(-Con-)rim*+", este

arătată în fi#ura 2.3.

F3;,)2 .#. ;volutia numarului de rotatii a creantelor in perioada 2003-2011

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

$$Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


39/64

F3;,)2 .1" ;volutia duratei de rotatii a creantelor in perioada 2003-2011

C*'0,=34 Calculele efectuate în ta7elul 2./. arată că la +.C. &oma(-Con-)rim* +", arată o

accelerare a vitezei de rotaţie a creanţelor de la 1 în 2003 la 8 în 2010 şi $88 în 2011. Ca rezultat

al acestui fapt durata medie a unei rotaţii a creanţelor s-a micşorat cu !32 zile în 2010 faţă de 2003

şi cu !122 în 2011 faţă de 2003 ceea ce este un moment favora7il pentru situaţia financiară a .C.

&oma(-Con-)rim* +", deoarece condiţionează micşorarea ciclului financiar şi micşorează

necesităţile în fondul de rulment net.

A'203=2 )2(3 )2'90*). "ata creanţelor arată ponderea creanţelor pe care le are firma în total

active circulante. Pradul lor de lichiditate este mai mare dec@t cel al stocurilor.

RH)2'( ,)'( (*(20 2(3: 3),02'( J1""$ ."K

n ta7elul ce urmează vom determina ponderea creanţelor +.C. &oma(-Con-)rim* +", în

total active circulante în perioada 2003 F 2011.

T250,0 .. "ata creanţelor întreprinderii &oma(-Con-)rim* +",

Nr.

crt.

+pecificaţie G )erioada de analiză

2003 2010 20111 Creanţe lei $8$/8! 8013$ 10/1212 %ctive circulante lei 1$$$0!2 22/!3 1$/1$1! "ata creanţelor E 12 !8 $0!

S,)24 Calculele autorului

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data


40/64

F3;,)2 .11. ;volutia creantelor in perioada 2003-2011

C*'0,=34 n ultimul an ponderea creanţelor în total active circulante era de $0! E mai

ridicată cu 232! E faţă de anul precedent si cu 2!8! E faţă de anul 2003 fapt datorat reducerii ca

ritm a stocurilor ceea ce înseamnă ridicarea #radului #eneral de lichiditate a activelor circulante.

6otuşi nivelul acesteia poate fi considerat rezona7il deoarece societăţile de construcţii îşi

încasează foarte dificil creanţele din activitatea de e(ploatare.

&in punctul de vedere al ratelor de structură ale activului care reflectă utilizarea termenele şi

#radul de lichiditate ale elementelor patrimoniale concrete putem conchide că societatea se află într-o

situaţie favora7ilă analiza reflect@nd o structură adecvată a activelor imo7ilizate şi a activelor

circulante în special dacă se are în vedere o7iectul de activitate al întreprinderii.

.!. A'203=2 /2()37*'3,0,3 *3(@933 *7)320 „D*728-C*'-P)37” SRL

)atrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi o7li#aţiilor cu valoare economică aparţin@nd unei

persoane fizice sau >uridice precum şi 7unurile la care se referă.;valuarea şi reevaluarea patrimoniului întreprinderii reprezintă e(primarea valorică a avuţiei

reale a acesteia pe 7aza valorilor de între7uinţare e(istente. "eevaluarea patrimoniului are în vedere

sta7ilirea valorii economice a patrimoniului întreprinderii cu a>utorul unor metode de evaluare precum=metoda activului net corectat metoda valorii de randament metoda raportului preţ-7eneficiu metoda

#oodWill precum şi alte metode care se 7azează pe flu(ul disponi7ilităţilor 4cash-floW5 pe valori

7ursiere pe comparaţii.)rin analiza pe 7ază de 7ilanţ se are în vedere valoarea conta7ilă a patrimoniului cuprinsă în el.)entru cunoaşterea situaţiei sintetice a activului 7ilanţului este necesară analiza patrimoniului net

su7 aspectul evoluţiei şi structurii surselor financiare de acoperire a acesteia.

%naliza structurii patrimoniale are ca o7iectiv dinamica acestuia precum şi a raporturilor dintre

diferitele elemente patrimoniale şi a schim7ărilor intervenite în situaţia mi>loacelor şi surselordeterminate de activitatea desfăşurată în cursul e(erciţiului.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

$%Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


41/64

Iom studia structura patrimoniului +.C. &oma(-Con-)rim* prin metoda de analiză pe verticală.

n 7aza datelor 7ilanţului conta7il vom alcătui ta7elul analitic şi vom interpreta rezultatele o7ţinute.

T250,0 .#. %naliza structurii patrimoniale +.C. &oma(-Con-)rim* +",

N). I'+32(*)3

""# "1" "11

+umalei CotaE +uma lei Cota E +uma lei Cota E

1

A(3: / ()7' 0,'; -

(*(20 22!3 1! 8812/ !// 10/88/ $1 %ctive nemateriale 803 02 803 02 803 02/

%ctive materiale 1822 1.0 10/31 $2 1!3!$ /3

%ctive financiare - - - - - -

2 A(3: 3),02'( - (*(20 1$$$0!2 38$ 22/!3 3$2 1$/1$1 3!8

+tocuri /$11 0 3!3!$8 02 03$/3 2!!

Creante $8$/8! 0$ 8013$ ! 10/121 $10!

Jnvestitii pe termen scurt - - - - 113/8 $8

&isponi7il 21/8! 123 830/ 13 3/ 0!!

! D2(*)33 1$813 328 20/118 8831 181$3 10

&atorii termen scurt 1$813 328 20/118 8831 181$3 10

&atorii termen lun# - - - - - -

C2/3(20 /)*/)3,$ +3' 2) 00 0! 00 0! 00 0!

Capital statutar 00 0! 00 0! 00 0!

"ezerve - - - - - -

P)*3( ')/2)(3=2( $2!8 !$ /10/2! !0 !13 13$!

R=,0(2(,0 8)393,0,3 1//!/0 10 21!!2$ 31 !$!383 20/!

T*(20 /23: 1$88/1 100 2!!!8$$ 100 1/08 100+ursa= Calculele autorului

F3;,)2 .1. ;volutia patrimoniului întreprinderii &oma(-Con-)rim* în perioada 2003-2011

C*'0,=34 Jnformaţia conţinută în ta7elul 2.3 precum şi prezenatrea #rafică din fi#ura 2.12

atestă faptul că în structura patrimoniului +.C. &oma(-Con-)rim* prevalează activele circulante care

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

$&Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


42/64

îşi păstrează o valoare apro(imativ constantă pe toată perioada analizată F 38$0 E în 2003 3$20 E în

2010 şi respectiv 3!8 E în 2011.

%ceasta se datorează în primul rîn creşterii creanţelor din cadrul întreprinderii de la $8$/8! lei

în 2003 la 10/121 lei în 2011.

A'203=2 /2()37*'3,0,3 '(. )atrimoniul net al întreprinderii &oma(-Con-)rim* reprezintă

averea acesteia la un moment dat.)atrimoniul net poate fi apreciat din două puncte de vedere=a5 M2()320 caz în care=

P2()37*'3,0 '( H 2(3: 37*5303=2( 2(3: 3),02'($ 42.215

"elaţia de calcul a patrimoniului net furnizează informaţii de fundamentare a deciziei privind

autofinanţarea şi capacitatea întreprinderii ca prin sursele proprii şi rezultatul financiar să facă faţă

decontării o7li#aţiilor faţă de terţi inclusiv ram7ursarea creditelor. &atoriile ca sursă de finanţare sunt

prezente şi funcţionează din momentul naşterii o7li#aţiilor faţă de terţi şi p@nă în momentul

ram7ursării în cazul creditelor şi plăţii lor în cazul datoriilor #enerate de relaţiile de decontare.%naliza se a(ează pe cunoaşterea inte#rităţii valorilor materiale şi 7ăneşti ale întreprinderii

asi#urarea condiţiilor păstrării şi #estionării corespunzătoare a acestora şi sta7ilirea măsurilor pentru

recuperarea pa#u7elor.)entru determinarea patrimoniului net se utilizează datele din ta7elul următor=

T250,0 .1" ;voluţia patrimoniului net al întreprinderii &oma(-Con-)rim* +",

Nr.

ANI ""# "1" "11 ""#"1" "1""11

INDICATORI1 A(3: 37*5303=2( 22!3 8812/ 10/88/ \$88 \13/$0

A(3: 3),02'( 1$$$0!2 22/!3 1$/1$1 \/3/0/ -38//

! TOTAL 2(3: 1$88/1 2!!!8$$ 1/08 \$!2 -/8818

% D2(*)33 1$813 20/118 181$3 \0$3$3 -22!3

P2()37*'3, '( 12022 28/8 3$$11 \!3$ -1$21!/

+ursa= ntocmită de autor

UTM 521.8.1 008 ME

Coala


Semnăt

. Data

∆± ∆±


43/64

F3;,)2 .1! ;volutia patrimoniului net în perioada 2003-2011

C*'0,=334 &in calculele efectuate în ta7elul 2.10 şi analizînd dia#rama 2.1! rezultă că valoarea

cea mai mare a profitului net din cadrul întreprinderii &oma(-Con-)rim* a fost înre#istrată în anul

2010 avînd o valoare de 28/8 lei. 6otodată în dinamică se o7servă tendinţa ne#ativă de reducere a

activelor în 2011 care s-au micţorat cu /8818 lei.

+u7 influenţa acestui factor patrimoniul net a scăzut cu 1$21!/ lei.

UTM 521.8.1 008 ME

Coala

$"Mod Coala Nr. document

Semnăt

. Data


44/64

III. MANAGEMENTUL APROVIZIONĂRII ÎN CADRUL S.C. „DOMAX-CON-PRIM” SRL

!.1. Î'()/)3'+)2 6D*728-C*'-P)37” - (),($ /)='(


45/64

ntreprinderile sunt or#anisme vii care au un rol fundamental în economia de piaţă întrucît

produc 7unuri şi servicii şi pe aceasta 7aza distri7uie veniturile din activitatea lor şi creează locuri de

muncă.

ntreprinderea are trei caracteristici principale= este o unitate economică şi de producţie este

o celula a societăţii este un centru de decizie economică.

"olul ma>or al întreprinderii constă în faptul că este un a#ent economic care e(istă prin an#a>aţiisăi şi datorită 7unurilor şi serviciilor oferite pe piaţa consumatorilor săi.

1. ntreprinderea este o unitate economică şi de producţie un a#ent economic a cărui funcţie

principală este producerea de 7unuri şi servicii destinate vînzării. ntreprinderea are o formă >uridică

deci este o persoană >uridică care poate fi întreprinzatorul individual sau societatea. n această calitate

întreprinderea are un patrimoniu cont la 7ancă conta7ilitate proprie şi incheie 7ilanţ conta7il.

)entru a putea produce întreprinderea are nevoie de diferiţi factori de producţie 4munca materii

prime semifa7ricate ener#ie utila>e şi echipamente de producţie etc.5 care-i servesc să o7ţină 7unurisau să efectueze servicii destinate clienţilor săi. n acelaşi timp întreprinderea are nevoie de informaţii

de resurse financiare de rezultatele cercetării ştiinţifice etc.

2. ntreprinderea este o celulă de 7ază a societăţii avînd o importantă funcţie socială. ?uncţia

socială a întreprinderii rezidă în faptul că an#a>ează personal şi satisface un anumit număr de nevoi ale

an#a>aţilor săi. %ceste nevoi vizează sta7ilitatea an#a>aţilor nivelul remunerării promovarea formarea

profesională etc.

ntreprinderea tre7uie înţeleasă ca o or#anizaţie care răspunde următoarelor criterii=

este un #rup social ce reunesşe indivizii în scopul realizării aceluiaşi o7iectiv:

este un #rup raţional or#anizat în care e(ercitarea puterii este 7ine definită cu responsa7ilităţi

precizate prin diviziunea muncii şi a funcţiilor sale:

este un #rup dura7il structurat şi or#anizat în vederea atin#erii o7iectivelor sta7ilite.

!. ntreprinderea este un centru de decizie economică şi ca urmare >oacă un rol important în

economia de piaţă întrucît ea hotărăşte natura produselor şi serviciilor pe care le va o7ţine com7inaţia

factorilor tehnolo#iile practicate preţurile în relaţie cu cererea şi oferta de pe piaţă etc.

ntreprinderea nu este numai locul unde se desfăsoară producţia ci este un centru de decizie

condus de întreprinzători şi are ca scop o7ţinerea de profit.

)entru a putea să producă şi să o7ţină profit întreprinderea consumă resurse materiale

financiare şi umane. ;a produce şi distri7uie cumpărătorilor 7unuri şi servicii la preţuri mai mari decît

costul lor. ?iind o unitate multifuncţională şi desfăşurîndu-şi activitatea într-un mediu comple( şi

riscant întreprinderea tre7uie să-şi asi#ure coerenţa deciziilor privitoare la or#ani

asigurarea intreprinderii cu resurse

Documents