asigurarea bunurilor in transporturile terestre si aeriene

8/13/2019 Asigurarea Bunurilor in Transporturile Terestre Si Aeriene

http://slidepdf.com/reader/full/asigurarea-bunurilor-in-transporturile-terestre-si-aeriene 1/36

Asigurarea bunurilor în transporturile

terestre şi cele aeriene

I. Conceptul de asigurare

Conform profesorilor Văcărel Iulian si Bercea Florian1 ,,asigurarea

actioneazã în strânsã legãturã cu existenta unor riscuri comune a cãror

producere poate provoca pagube importante economiei nationale si

populatiei,, .

Profesorul Bistriceanu Gheorghe2 considerã cã: ,,asigurarea este un

sistem de relatii economico-sociale, proces obiectiv necesar al dezvoltãrii

economice si sociale izvorât din actiunea legilor economice obiective, care

constã în crearea în comun, de cãtre populatie si agentii economici

amenintate de anumite riscuri, a unui fond din care se compenseazã daunele

si se satisfac si alte cerinte economico-financiare, probabile, imprevizibile,,.

Dictionarul Le etit Larrousse, , precizeazã cã: ,,asigurarea este o

garantie acordatã de un asigurãtor asiguratului sãu, de a indemniza

eventualele pagube, în sc!imbul unei prime sau cotizatii,,.

Conform Legii !2"1#.#$.2###: ,,asigurarea este operatiunea prin care

un asigurãtor constituie, pe principiul mutualitãtii, un fond de asigurare, prin

contributia unui numãr de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, si îi

indemnizeazã pe cei care suferã un pre"udiciu pe seama fondului alcãtuit din

primele încasate, precum si pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a

activitãtilor desfãsurate,,

1 Iulian Văcărel, Florin Bercea – „ Asigurări şi reasigurări”, editura Expert, Bucureşti, 200

2

!"eorg"e #$ Bistriceanu % ”Asigurari si reasigurari in &o'ania (, Editura )ni*ersitara, Bucuresti,200+ Editia 1--+

1



1.1 Considera%ii generale asupra asigurării

Problemele asigur#rii sunt abordate, dup# caz, sub aspect "uridic,

economic sau finanaciar.

Abordarea &uridică este frecvent# $i "ustificat#, întrucât asigurarea,

pentru a fi operant#, trebuie s# capete form# "uridic#, iar aceast# form# este

cea dintâi sesizabil# îmbr#când forma contractului de asigurare. %cesta

reprezint# & legea p#r'ilor( precum si legea propriu zis#.

Contractul de asigurare prezint# anumite tr#s#turi caracteristice $i anume:).este un contract consensual, adic# se inc!eie valabil prin

simplul consim'#mânt al p#rilor $i este valabil din momentul în care

asigur#torul $i asiguratul $i-au exprimat acordul de voin'# cu privire la

con'inut.

*. este un contract sinalagmatic, adic# p#r'ile contractante î$i

asum# obliga'iile reciproce $i interdependente. %stfel, asiguratul se oblig# s#

fac# declara'ii de risc exacte, în aten'ia asigur#torului, atât la înc!eiereacontractului cât $i la producerea sinistrului precum $i la ac!itarea primelor de

asigurare datorate. %sigur#torul se oblig# s# acopere riscul asiguratului, în

cazul producerii acestuia, acordând intemniza'ia cuvenit#.

. este un contract aleatoriu, adic# la înc!eierea acestuia p#r'ile

nu cunosc existen'a sau întinderea exact# a avanta"elor patrimoniale ce vor

rezulta pentru ele din contract. %ceasta deoarece obliga'iile asumate de

asigurat $i asigur#tor depind de un eveniment incert. %ceste eveniment,

denumit aleator, este esen'ial deoarece dac# s-ar cunoa$te momentul

producerii lui, asigurarea nu ar mai avea sens, riscul respectiv urmând s# fie

acoperit cu certitudine de c#tre asigur#tor.

+. este un contract cu titlu oneros, adic# fiecare parte urm#re$te

s# ob'in# un folos, o contrapresta'ie în sc!imbul obliga'iei ce î$i asum#.

%siguratul beneficiaz# de protec'ia ce i-o ofer# asigur#torul, care preia

asuprasa riscul asigurat, nu în mod gratuit, ci în sc!imbul pl#'ii primei de

asigurare.

2



.este un contract succesiv, adic# se e$aloneaz# în timp.

%sigur#torul se anga"eaz# s# acopere un risc pe o perioad# foarte lung# de

timp sau foarte scurt# de timp, cu plata la înc!eierea contractului.

.este un contract de adeziune, adic# de$i este redactat $i

imprimat de asigur#tor, la el a aderat asiguratul.

.este un contract de bun#-credin'#, adic# presupune ca

executarea acestuia s# se fac# cu buna-credin'# de c#tre p#r'i

legea constituie, al#turi de contract, o alt# form# "uridic# de realizare a

asigur#rii $i anume ex contractu $i ex lege.

%sigurarea e' contractu se bazeaza pe principiul facultativitatii, se

inc!eie din proprie initiative, de catre persoanele fizice si "uridice interesate,

impotriva acelor fenomene care le ameninta bunurile, viata sau integritatea

corporala/

%sigurarea e' lege are la baza principiul obligativitatii, adica

persoanele fizice si "uridice detinatoare de bunuri care fac obiectul asigurarii

obligatorii sunt obligate sa le asigure impotriva riscurilor prevazute de lege, iar

societatile de asigurari care au primit autorizatie legala de a practica

asemenea asigurari sunt obligate sa le realizeze.

0ub aspect econo(ic, fondul de asigurare se constituie, se

repartizeaz# $i se utilizeaz# în procesul reparti'iei produsului na'ional brut,

când între asigura'i $i asigur#tori se folosesc $i se ivesc anumite rela'ii social-

economice, b#ne$ti. %ceste rela'ii b#ne$ti de reparti'ie se concretizeaz# în

primele de asigurre pe care le pl#tesc companiile na'ionale, regiile autonome

$i societ#'ile comerciale pentru asigurarea unor bunuri ale lor, unit#'ile $i

organiza'iile cooperatiste, private $i persoanele fizice pentru asigurarea

bunurilor lor sau c!iar a persoanelor fizice. 1ela'iile de asigurare se folosesc$i cu prile"ul utiliz#rii fondului de asigurare pentru finan'area diferitelor masuri

de prevenire, limitare $i combatere a efectelor distructive ale manifes'#rii

for'elor naturii, accidentelor, pentru compensarea daunelor survenite $i plata

sumelor asigurate în cazul accident#rii sau decesului persoanelor asigurate.

1ela'iile de asigurare sunt o component# a finan'elor, a rela'iilor

economice.

2ondul de asigurare îmbrac# în mod necesar form# b#neasc#, seformeaz# în mod descentralizat, dar se utilizeaza în mod centralizat, $i se



constituie în vederea acoperirii unor bagupe provocate de fenomene viitoare

$i nesigure. %sigurarea presupune existen'a unei comunit#'i de risc care se

formeaz# în mod spontan, prin simpla participare la constituirea fondului de

asigurare la dispozi'ia unei organiza'ii specializate. %cest fond se imparte apoi

conform principiului mututalit#'ii, adic# la constituirea fondului de asigurare

perticip# to'i membrii comunit#'ii dar acesta se reaprtizezaz# numaia celor

asigura'i care au suferit pre"udicii dup# urma producerii riscului asigurat.

Deci, 3 asigurarea exprim# rela'ii de distribuire $i redistribuire a valorii

adaugate brute, rela'ii care apar în procesul constituirii $i utiliz#rii fondului de

asigurare în vederea desf#$ur#rii neîntrerupte aa ctivit#'ii economice,

p#str#rii integrit#'ii bunurilor asigurate, prote"#rii perdoanelor fizice, împotriva

anumitor evenimente care le-ar putea aecta via'a ori integritatea corporal#,

precum $i onor#rii obliga'iilor de r#spundere civil# ce revin persoanelor fizice

$i "uridice fa'# de ter'i.(+

%sigurarea sub aspect )inanciar apare a fi considerat# o ramur#

prestatoare de servicii, un intermediar4 financiar $i un active financiar într-o

economie de incertitudini. 0ociet#'ile de asigurare î$i desf#$oar# activitatea

pe o pia'# concuren'ial#. %stfel apar ca o ramur# prestatoare de servicii atunci

când, în sc!imbul primelor încasate de la persoane fizice $i "uridice, ofer#

acestora un produs sui generis, $i anume obliga'ia de a prelua asupra sa

efectele negative ale producerii unui anumit fenomen sau complex de

fenomene. 1olul de intermediar financiar îl îndeplinesc mai cu seam#

societ#'ile de asigur#ri de via'#, de$i $i societ#'ile de asigur#ri de bunuri $i de

r#spundere civil# dispun de anumite resurse financiare temporar libere, pe

care le ofer# spre plasare pe pia'#. 5n spatele societ#'ilor de asigurare, ca

intermediar4 financiar, stau persoanele fizice, care au înc!eiat asigur#ri devia'# în dublu scop:pe de o parte, pentru a se prote"a împotriva unor posibile

evenimente viitoare, iar pe de alta, pentru a-$i fructifica economiile

încredin'ate societ#'ilor de asigurare. Pentru persoanele fizice titulare ale unor

contracte de asigur#ri de via'#, asigurarea constituie veritabile active

financiare, cu scaden'e de valorificare mai lungi sau mai scurte.

5n concluzie, într-o economie de incertitudini, asigurarea favorizeaz#

afilirea economiilor popula'iei c#tre pia'a financiar#: incertitudinile din Iulian Văcărel, Florin Bercea – „ Asigurări şi reasigurări”, editura Expert, Bucureşti, 200, pag$ +0



economie pot s# favorizeze sau s# defavorizeze evolu'ia avu'iei viitoare a

agen'ilor economici, iar contractul de asigurare apare ca o crean'#

condi'ionat#, emis# de asigur#tor $i ac!izi'ionat# de asigurat.

1.2 Considera%ii generale ale asigurărilor de bunuri la ni*elna%ional şi interna%ional

Dezvoltarea activit#'ii productive, dezvoltarea $i modernizarea

transporturilor de marfuri au dus la cre$terea numeric# $i valoric# a bunurilor

asigurate. Pe de alt# parte se constat# amplificarea $i diversificarea riscurilor

ce pot produce pagube precum $i cre$terea pagubelor. Datorit# cre$teriivolumului bunurilor asigurate, aglomer#rii utila"elor $i instala'iillor în spa'ii

restrânse, cu toate m#surile luate pentru prevenirea $i limitarea consecin'elor

efectelor generatoare de pagupe, acestea nu pot fi eviate pe toate planurile.

Ca urmare se apeleaz# la asigur#rile de bunuri.

Pân# în anul )66 în 'ara noastr#, asigur#rile de bunuri s-au realizat

atât obligatoriu cât $i facultativ. %stfel erau asigurate obligatoriu cl#dirile,

animalele, culturile agricole, bunuri la care existau în completare $i asigur#rifacultative. 7xisten'a asigur#rilor obligatorii $i dup# )668 a fost necesar#

precizând asigur#torii care puteau practica aceste asigur#ri $i de acee,

începând cu )66 exclusivitatea asigur#rilor obligatorii o avea %091;<=.

Pe plan interna'ional, asigur#rile au ap#rut odat# cu descoperirea de

c#tre om a incendiilor devastatoare cu pierderi de vie'i omene$ti $i mari

pagube. Practica actual# a asigur#rilor de incendiu se bazeaz#, în mare

m#sur#, pe experien'a britanic#. %stfel au ap#rut numeroase 2ire fficescare î$i f#ceau publicitate creând o pia'# concuren'ial#. De$i la început se

înc!eiau asigur#ri doar pentru riscul de incendiu, nevoiele de protec'ie erau

mult mai mari/ de aceea, asigur#torii au început s# adauge la condi'iile de

asigurare $i alte riscuri, evident contra pl#'ii de c#tre asigurat a unei prime

suplimentare de asigurare.

.



II. Asigurările de bunuri

2.1 Conditii generale de asigurare a bunurilor

a. Caracteristicile contractului de asigurãri de bunuri

• asiguratul trebuie s# aib# un interes patrimonial cu privire la

bunul asigurat/

• asigur#ri facultative de bunuri pot înc!eia persoane fizice $i

"uridice cu domiciliul sau re$edin'a în 1omânia/

• asigurarea de bunuri se înc!eie, în general, pe o perioad# de

maximum un an, minimum trei luni/

• primele de asigurare se stabilesc de asigur#tor în urma unor

calcule statistico-matematice riguroase/

• r#spunderea asigur#torului începe dup# *+ ore de la plata

primei de asigurare $i se înc!eie la ora *+ a ultimei zile din contract/

Asigur+ri (oderne de bunuri

Contractul se reziliaz# de drept în situa'iile:

• dac# înainte de a începe r#spunderea asigur#torului

evenimentul s-a produs/

• dup# începerea r#spunderii asigur#torului, producerea

evenimentului asigurat a devenit imposibil#/

%siguratul poate denun'a asigurarea dac# asiguratul a dat r#spunsuri

nexacte>incomplete sau nu a în$tiin'at unele sc!imb#ri ?modific#ri@ ale bunului

asigurat/ asiguratul nu a p#strat bunul asigurat în bune condi'ii $i

în conformitate cu dispozi'iile legii/ desp#gubirea datorat# de asigur#tor nu

poate dep#$i valoarea bunului, cuantumul pagubei $i suma asigurat#,

dac# nu este altfel prev#zut în contract/ dup# fiecare pagub# suma asigurat#

se mic$oreaz# cu suma cuvenit# ca desp#gubire/ la cerere se poate pl#ti o

diferen'# pentru a se men'ine suma de asigurare avut# ini'ial.

+



b. Interesul asigurabil

<n contract de asigurare dac# nu are interes asigurabil nu poate fi valid

?"uridic@/ este valoarea pecuniar# a bunului expus# pierderii A valoarea

patrimonial# care o poate pierde asiguratul > beneficiarul în urma producerii

evenimentului asigurat.

Conditiile esentiale pentru a exista interesul asigurabil:

9n cazul pierderii>degrad#rii bunului, asiguratul s# sufere o daun# evaluat# în

bani, bunul men'ionat s# constituie obiectul asigur#rii, asiguratul s# aib# o

rela'ie patrimonial# cu obiectul asigurat/

Regula generalã: s# existe interes asigurabil atât în momentul

înc!eierii asigur#rii cât $i în momentul producerii riscului asigurat.

5n afara proprietarului bunului exist# $i alte situa'ii în care $i alte persoane

pot avea interes asigurabil:

• proprietate în comun/

• proprietate ipotecat#/

• proprietate înc!iriat#/

•

proprietate aflat# în custodie/• asiguratul s# fac# parte din familia proprietarului.

c. Obiectul asigurãrii mentionat în contract

• Bunuri apar'inând persoanelor fizice > "uridice cu

domiciliu>re$edin'a în 1omânia/

• bunuri primite în folosin'# sau aflate la acesta spre p#strare,

cur#'are, vopsire, vânzare, etc./ spre a fi expuse muzeelor, expozi'iilor,colec'iilor, etc./

• bunuri ce fac obiectul unor contracte de cesionare, înc!iriere,

loca'ie de gestiune/

• bunurile $i riscurile ce pot fi asigurate $i situa'iile în care se

acord# desp#gubiri sunt prev#zute în conditiile speciale stabilite pentru

fiecare fel de asigurare.

/



d. rincipalele riscuri asigurate

→ riscuri civile/

→ riscuri comerciale $i industriale. 5n general, societ#'ile de asigurare acord# desp#gubiri în caz de

pierdere sau avariere a bunului asigurat, produs de: incendiu, inunda'ii,

grindin#, furtuni, secet#, cutremur de p#mânt, tr#snet, explozie, ploaie

toren'ial#, uragan, pr#bu$ire sau alunecare de teren, greutate a stratului de

z#pad#, etc.

0e pot acorda desp#gubiri $i dac# sau produs pierderi datorate unor

ac'iuni motivate de dega"area, mutarea unor cl#diri sau alte bunuri decâtcl#diri în scopul prevenirii unor pagube mai mari sau cur#'irii locului unde s-a

petrecut evenimentul asigurat. <nele societ#'i de asigurare pot trata furtul prin

efrac'ie > tâl!#rie ca risc de sine st#t#tor, altele pot cere prime

corespunz#toare pentru o asigurare complementar# sau altele le refuz#.

<nele societ#'i de asigurare emit poli'e distincte pentru bunuri din

locuin'e $i birouri $i bunuri din unit#'i de produc'ie $i comerciale. Cele mai

multe societ#'i de asigurare ofer# produse de asigurare pe mai multe niveluri,

în func'ie de riscul asigurat: .

- Poli'e de asigurare împotriva incendiului /

- Poli'e de asigurare 2=7%: 2ire =ig!tening 7xplosion and %ircraft/

. Poli'e de asigurare standard ?incendiu, tr#snet, explozie, c#deri de

corpuri@/

. Poli'e de asigurare extinse /

. Poli'e de asigurare 3toate riscurile3 A se men'ioneaz# excluderile,

dac# este cazul.

e. rincipalele e'cluderi

Principalele excluderi din contractul de asigurare privesc refuzul de

desp#gubire pentru cauze de: r#zboi, invazie, insurec'ie armat#, revolu'ie,

altele se refer# la uzura fizic#, la pagubele rezultate în urma actelor

inten'ionate ale asigur#torului, în urma radia'iilor nucleare sau a viciului intern,

s.a.m.d.



). ,odalit+ti de stabilire a su(ei de asigurare

. suma de asigurare nu trebuie s# dep#$easc# valoarea real# a bunului în

momentul înc!eierii asigur#rii/

. asigurarea este astfel conceput# încât s# nu permit# acordarea unei

desp#gubiri mai mari decât pierderea efectiv suferit# de asigurat

?subevaluarea sau supraevaluarea valorii reale a bunului@/

Prin *aloarea bunului la data asigur+rii se în'elege :

. la clãdiri si constructii A valoarea de înlocuire din care se scade uzura în

raport cu vec!imea, cu gradul de întrebuin'are $i cu starea de între'inere a

acesteia/

. la mijloacele fixe si obiectele de inventar A valoarea de înlocuire din care s-a

sc#zut uzura, în raport cu vec!imea, cu gradul de întrebuin'are $i cu starea de

între'inere a acesteia/

. la bunuri casabile A valoarea de înlocuire/

. la materii prime, materiale, produse finite, mãrfuri si altele asemãnãtoare A

pre'ul de cost sau pre'ul de ac!izi'ie al acestora/

. pentru bani în numerar, timbre sau librete de economii A valoarea nominal#/

. pentru hârtii de valoare A pre'ul pie'ei/

. pentru metale nobile neprelucrate, bunuri din metale nobile, bijuterii , perle

pietre pretioase, precum si alte asemenea A pre'ul pie'ei/

. pentru colectii si obiecte de artã A valoarea de circula'ie determinat# pe baz#

de cataloage $i>sau expertize.

5n asigurarea de bunuri se folose$te o varietate de limite în ceea ce

prive$te suma asigurat#, aplicate unui singur articol ?cl#diri@ sau unei categorii

de bunuri ?bunuri personale@. alt# problem# în stabilirea cu exactitate asumei asigurate o constituie rata infla'iei, destul de ridicat# în ultimul deceniu

a multe '#ri ale lumii $i care a determinat cre$terea rapid# a valorii bunurilor.

<nii asigur#tori rezolv# problema infla'iei crescând automat suma de

asigurare $i primele la fiecare reînnoire anual#, pe baza ratei medii anuale a

infla'iei. %lte societ#'i coreleaz# suma asigurat# cu valoarea bunului în func'ie

de un indice al pre'urilor sau alte metode.

-



g. ri(a de asigurare

. element important al contractului de asigurare A reprezentând suma de bani

primit# de asigur#tor de la asigurat în sc!imbul prelu#rii în asigurare a riscului

la care acesta este expus/

. se stabile$te aplicând cota de prim# la suma asigurat#, plata f#cându-se

anticipat $i integral, sau în rate subanuale/

. cota de prim# este diferen'iat# în func'ie de felul bunului asigurat, de

frecven'a $i intensitatea producerii riscului asigurat.

h. -elatia e'istent+ între )ransi+ si *aloarea pagubei

. în general, fran$iza reprezint# partea din valoarea fiec#rei daune, stabilit#

anticipat prin contractul de asigurare, care este suportat# de c#tre persoana

asigurat#.

/*aluarea pagubelor si stabilirea desp+gubirilor

Desp#gubirea se acord# dac#:

• asiguratul dovede$te legitimitatea sa de a incasa indemniza'ia/

• declar# dac# a mai înc!eiat asigur#ri cu alte societ#'i pentru

acela$i risc/

• a predat asigur#torului întreaga documenta'ie necesar#.

=a acoperirea pagubei, se aplic# în general trei principii de desp#gubire:

). principiul r#spunderii limitate,

*. principiul primului risc $i

. principiul r#spunderii propor'ionale.

9nspectorul de daun# desemnat de societatea de asigur#ri, are rolul de

a determina cauzele producerii riscului asigurat, de a verifica încadrarea

oferit# prin poli'#, de a estima costul opera'iilor de desp#gubire sau pre'ul de

înlocuire al bunului asigurat.

Cuantumul pagubei se stabile$te în func'ie de tipul pagubei: pagub#

total# sau pagub# par'ial#.

10



In cele doua cazuri se stabile$te distinct pentru clãdiri si alte

constructii / bunuri a cãror cantitate se exprimã în diverse unitãti de mãsurã,

la celelalte bunuri >

Din cuantumul desp#gubirii se scad: fran$iza prev#zut# în contract

?partea de daun# suportat# de asigurat@ $i primele datorate pân# la sfâr$itul

perioadei de asigurare, dac#este cazul.

;etodele de plat# a desp#gubirii:

). plata unei indemniza'ii/

*. înlocuirea bunului/

. repararea bunului sau a cl#dirii avariate.

2.2 /le(entele asigurărilor de bunuri

5n vederea cunoa$terii modului $i a condi'iilor în care se înf#ptuie$te

asigurarea, se impune, mai întâi, o prezentare a elementelor specifice

asigur#rii de bunuri.

). %09E<1%F<= - este persoana fizic# sau "uridic#, care în sc!imbulpl#'ii primei de asigurare c#tre asigur#tor, î$i asigur# bunurile împotriva

anumitor calamit#'i naturale sau accidente. 5n cadrul asigur#rilor de bunuri, în

calitate de asigura'i pot ap#rea atât persoanele "uridice, cât $i deiferite

persoane fizice. %ce$tia sunt obliga'i s# manifeste precau'ii rezonabile pentru

prevenirea pierderilor, s# ia cele mai eficiente m#suri pentru pentru

conservarea bunurilor asigurate, s# între'in# bunul în perfect# stare de

func'ionare, s# respecte norme agrote!nice $i 4ooveterinare, dup# caz, s#

întreprind# m#suri pentru preîntâmpinarea, combaterea, limitarea pegubelor

$i minimizarea gradului de extindere a daunei, precum $i m#suri pentru

salvarea bunurilor, p#strarea $i paza bunurilor r#mase, prevenirea degrad#rii

lor ulterioare.

*. %09E<1GF1<= A este persoana "uridic#, care în scimbul primei

de asigurare încasate de la asigura'i î$i asum# r#spunderea de a acoperi

pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamit#'i naturale sau

accidentale. %cesta trebuie s# evalueze corect anga"amentele luate fa'# de

11



asigura'i $i s# calculeze exact nivelul rezervelor ce trebuie constituite, cu care

s# fie prote"ate interesele asigura'ilor.

. B97CF<= A Bunurile cuprinse în sfera acestor asigur#ri sunt din

urm#toarele categorii:a@ bunurile ce apar'in persoanelor fizice sau "uridice

b@ bunurile primite în folosin'# sau aflate la acestea

pentru p#strare, reparare, prelucrare, cur#'ire, vânzare, expunere

c@ bunurile sau activele ce fac obiectul unor contracte

de cesionare, înc!iriere sau loca'ie de gestiune.

Hu sunt cuprinse în asigurare bunurile care datorit# degrad#rii nu mai

pot fi folosite conform destina'iei lor.

+. 190C<= A este fenomenul sau un grup de fenomene care o dat#

produs?e@ datorit# efectelor sale oblig# pe asigur#tor s# pl#teasc#

asiguratului desp#gubirea sau suma asigurat#.

Ho'iunea de risc asigurat are mai multe sensuri:

a@ este folosit în sensu$ de probabilitate a producerii fenomenului

împotriva c#ruia se înc!eie asigurarea.

b@ posibilitatea de distrugere a bunurilor de unele fenomene imprevizibile

c@ poate fi întâlnit $i în sensul de m#rime a r#spunderii asumate de

asigur#tor prin înc!eierea unei anumite asigur#ri.

Hu orice risc poate fi asigurat. Pentru ca un risc s# fie asigurat el trebuie

s# îndeplineasc# urm#toarele condi'ii:

- survenirea evenimentului s# fie posibil#, dar nu inevitabil# , adic# s#

se poat# produce, altfel asigurarea nu devine necesar#.

- 0urvenirea evenimentului s# fie real#, respectiv s# prezinte un anumit

grad de periculozitate pentrua sigurat

- 0# fie de domeniul viitorului, dar incert#- Producerea evenimentului s# fie posibil# pe un teritoriu cât mai întins,

astfel încât s# cuprind# un num#r cât mai mare de asigura'i $i s# se

poat# realiza ec!ilibrul financiar al asigur#torului

- Caracterul întâmpl#tor, imprevizibil al evenimentului atât în ceea ce

prive$teevenimentul însu$i, cât $i momentul survenirii $i intensitatea

acestuia.

- Producerea evenimentulu s# nu depind# de voin'a asiguratului, abeneficiarului $i a asigur#torului, s# fie urmare a !azardului

12



- Pentru a fia cceptabile, riscurile trebuie s# fie îndea"uns de

diseminate, adic# s# nu se produc# în acela$i timp $i s# vizeze un

foarte mare num#r de ansigura'i

- 0# poat# fi cuprins în datele statistice, s# fie supuse eviden'ei

statistice $i s# i se poat# calcula propabilitatea

- 0# fie evaluabil

9n cazul asigur#rilor de bunuri nu se acord# desp#gubiri pentru:

- pagube indirecte ca reducerea valorii bunurilor asigurate dup#

repara'ii, sc#derea pre'urilor sau întârzierea livr#rilor c!iar dac#

acestea sunt datorate riscurilor asigur#rilor

- pagube produse prin întreruperea folosirii bunurilor sau prin

întreruperea produc'iei

- pagube produse prin opera'iuni militare în timp de r#zboi

- c!eltuieli f#cute pentru transformarea bunurilor fa'# de stadiul anterior

producerii riscului

- pagupe ca urmare a temperaturii atmosferice asupra motorului

- reducerea valorii autove!icoleleor cu fiecare repara'ie efectuat#

- efectele cutremurului asupra funda'iilor, frescelor $i decora'iunilor

interioare

- pagube produse cl#dirilor care nu au fost date înc# în folosin'#

- pagube produse ca urmare a uzurii morale $i>sau fizice a

autove!iculului, etc

. 7I%=<%17% 5H I7D717% %09E<1G199 A reprezint# opera'iunea

prin care se stabile$te valoarea bunurilor în vederea cuprinderii lor în

asigurare. Hici un bun nu poate fi cuprins în asigurare f#r# cunoa$terea

prealabil# a valorii reale a acestuia, deoarece, în caz de daune,desp#gubirea de asigurare pe care o acord# societatea de asigur#ri se

determin# pe baza valorii bunului cuprins în asigurare. Ialoarea cu care

sunt cuprinse bunurile în asigurare este necesar s# fie în deplin#

concordan'# cu valoarea real# a acestora. %stfel, supraevaluarea acestora

poate conduce la sl#birea preocup#rii asigura'ilor pentru prevenirea

pagubelor, trecându-se pe un plan secundar preocuparea privind

p#strarea $i între'inerea cu gri"# a acestora. 0ubevaluarea bunurilor nupermite, în caz de pagub#, acordarea unei desp#gubiri cu care asiguratul

1



s# poat# compensa în întregime pierderea suferit#. 7valuarea se face pe

baza pre'urilor de cump#rare sau de vânzare/valoarea bunului asigurat

poate s# coincid# cu valoarea de inventar. De exemplu, la cl#diri $i alte

construc'ii apar'inând unor agen'i economici, valoarea de asigurare, cu

care acestea sunt cuprinse în asigurare, se stabile$te pornind de la

valoarea de inventar, f#r# a putea dep#$i valoarea r#mas#. =a animalele

care pot fi asigurate facultativ, apar'inând unor persoane fizice, valaorea

de asigurare se stabile$te în func'ie de pre'urile ce se practic# pe pia'a

local# la data înc!eierii contractului de asigurare.

. 0<;% %09E<1%FG A este partea din valoarea de asigurare pentru

care aigur#torul î$i asum# r#spunderea în cazul producerii fenomenului

pentru care s-a înc!eiat asigurarea. 0uma asigurat# reprezint# în toate

cazurile limita maxim# a r#spunderii asigur#torului $i constituie unul din

elementele care stau la baza calcul#rii primei de asigurare. 0uma

asigurat# nu poate fi in nici un caz mai mare decât valoarea bunului

asigurat, deoarece asigurarea este astfel conceput# încât s# nu permit#,

sub nici o form#, acordarea unor desp#gubiri mai mari decât pierderile

efectiv suportate de asigura'i. =a asigur#rile de bunuri obligatorii, suma

asigurat# se stabile$te pe baza normelor de asigurare , iar la cele

facultative în func'ie de propunerea asiguratului, f#r# ca ea s# poat#

dep#$i valoarea bunului din momentul înc!eierii asigur#rii sau, pentru

unele bunuri, sumele stabilite de asigur#tor. Ialoarea are în vedere:

- la activele fixe $i la obiectele de inventar, valoarea din nou a

acestora ? val$oarea de întocmire, pre'ul de înlocuire@, din care sJa sc#zut

uzura stabilit# general dup# vec!ime, întrebuin'are $i stare de func'ionare

- la bunurile de natura activelor circulante costul acestora saupre'ul de ac!izi'ie

- la obiectele de muzeu $i de expozi'ie, valoarea lor de

circula'ie.

. D<1%F% %09E<1G199 A %sigur#rile facultative se îc!eie pe o

perioad# de ) an sau, la cerere, pe perioade mai scurte dar de minim

luni, pe baza declara'iei cererii de asigurare întocmit# de asigurat.

1



%sigurarea se consider# înc!eiat# o dat# cu plata primelor de c#tre

asigur#tor a contractului de asigurare.

K. P19;7=7 D7 %09E<1%17 A se ac!it# anticipat $i integral sau la

cerere în rate subanuale la termenele stabilite în contract. =a asigur#rile la

care primele se pl#tesc în rate, asigur#torul nu este obligat s# aminteasc#

asiguratuli scaden'ele de plat# nici s# încaseze primele în sens c!erabil.

5n caz de neplat# la termen, asigur#torul poate pl#ti sumele restante

printr-un termen de p#suire de la scaden'# f#r# a-$i pierde drepturile.

Dac# se dep#$e$te $i acest termen contractul de asigurare se reziliaz#

f#r# restituirea sumelor de"a ac!itate.

6. D<1%F% %09E<1%199 - reprezinta perioada de timp in care raman

valabile raporturile de asigurare dintre asigurator si asigurat asa cum au fost

ele stabilite prin contractul de asigurare.

)8. P%E<B% 0%< D%<H% - reprezinta pierderea intervenita la un bun

asigurat ca urmare a producerii evenimentului impotriva caruia s-a inc!eiat

asigurarea. 9ntalnim aici doua notiuni si anume paguba totala in cazul in care

bunul a fost distrus in intregime si paguba partiala atunci cand pierderea

intervenita este mai mica decat valoarea bunului.

)). D70P%E<B917% P=%F9F% D7 %09E<1%F1 - este suma de bani pe

care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei

produse de riscul asigurat. Despagubirea de asigurare poate fi in limita sumei

asigurate egala sau mai mica decat paguba in functie de principiul de

raspundere al asiguratorului.

0e intalnesc trei principii:

1. Principiul raspunderii proportionale

9n cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se stabileste inaceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de

valoarea bunului asigurat.

2. Pricipiul primului risc

9n cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu

paguba fara a putea depasi nivelul sumei asigurate.

!. Principiul raspunderii limitate

9n cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se acorda numaidaca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte

1.



stabilita.

Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina

asiguratului poarta denumirea de fransiza. 7a poate fi de doua feluri: atinsa si

deductibila.

-9n cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba

pana la nivelul sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza

-2ransiza deductibila se scade in toate cazurile din paguba indiferent

cat este volumul acesteia din urma.

7xistenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa gri"a

pentru prevenirea pagubelor.

2.! Ipostae ale asigurarilor pe ti(pul transportului

2.!.1. Asigurarea bunurilor pe ti(pul transportului terestru

Obiectul asigurãrii:

Se asigurã facultativ mãrfurile obişnuite ce fac obiectul transportului pe cãile

ferate, cu vehicule sau prin poştã. n condi!ii speciale se asigurã şi mãrfurile

perisabile, periculoase, bunurile de valoare mare "bani, documente, hârtii de

valoare, obiecte pre!ioase, colec!ii, tablouri şi animale vii#.

Riscurile asigurãrii:

Sunt acoperite urmãtoarele riscuri$

- incendiu, ploaie, trãsnet, grindinã, explozie, inunda!ii, furtunã,

avalanşe, etc%- accidente ale mijloacelor de transport & ciocniri, loviri, derapãri,

rãsturnãri%

- acte de tâlhãrie & spargere, scurgere'risipire sau furt al bunurilor

asigurate, ca urmare a accidentului mijloacelor de transport%

- accidente în timpul încãrcãrii'descãrcãrii bunurilor.

1+



Excluderi: (u se acordã despãgubiri pentru$

- pagube produse din cauza unor însuşiri proprii bunurilor transportate%

- pagube produse ca urmare a relei conservãri, de cãtre asigurat, a

bunurilor transportate ca urmare a ambalãrii şi transportului bunurilor în stare

deterioratã%

- pagube produse bunurilor transportate de$ insecte, ger, cãldurã, etc%

- pagube produse bunurilor transportate ca urmare a predãrii spre

expediere a unor bunuri excluse de la transport sub denumire falsã, inexactã,

incompletã.

Suma asiguratã:

)a asigurearea de tip *+- & suma poate fi formatã din$

- valoarea bunurilor potrivit facturii%

- costul transportului şi costul asigurãrii dacã acestea nu sunt incluse în

valoarea facturii%

- cheltuielile şi taxele vamale%

- supraasigurarea de /01 din valoarea bunurilor, doar dacã nu s2a

convenit altfel, pentru acoperirea acelor cheltuieli ce nu pot fi prevãzute la

încheierea asigurãrii.

Prima de asigurare:

Se determinã prin înmulţirea sumei asigurate cu cota de primã ce

variazã în uncţie de elul transportului. Pentru prote!area bunurilor în

timpul transportului terestru se pot înc"eia asigurãri acultative de

abonament #transportul pe calea eratã$ transportul cu ve"icule$ prin

po%tã sau în transportul combinat&.

+sigurarea se încheie fãrã termen pentru sumele maxime stabilite de

asigurãtor pe un vagon de cale feratã, un autovehicul, un colet.

3acã la transport, valoarea bunurilor este mai mare decât cea prevãzutã

în asigurarea de abonament, pentru diferen!ã se poate încheia o asigurare

suplimentarã.

1/



2.!.2. Asigurarea auto*rhiculelor

Ce auto*ehicule se pot asigura0

0e pot asigura autove!icule, vehicule pentru transporturi terestre de

bunuri sau persoane, actionate pe principiul motorului, precum si altele,

construite si ec!ipate pentru diverse destinatii speciale. emorcile si

semiremorcile se asigura separat.

%sigurarea se inc!eie numai pentru riscurile prevazute in conditii, cu

fransizele, excluderile, extinderile, clauzele speciale prevazute expres in

aceasta si in suplimentele de asigurare.

Cine poate sa incheie o asigurare CAC si ce conditii trebuie sa

indeplineasca auto*ehiculul0

%siguratorul asigura persoanele fizice si juridice numite asigurati in

sc!imbul platii primelor de catre acestea, pentru pagubele produse, ca urmare

a intervenirii riscurilor asigurate, autove!iculelor inmatriculate in 1omania,fata de care acestea au un interes. %utove!iculele trebuie sa aiba in

momentul inc!eierii asigurarii, inspectia te!nica valabila.

Care sunt riscurile asigurate0

%siguratorul acorda despagubiri in limita sumei asigurate, %siguratului

sau, dupa caz, Beneficiarului desemnat, pentru:- pagubele provocate autove!iculului de ciocniri3 lo*iri3 rasturnari3 garieri3

caderi ?inclusiv cu prile"ul transbordarii@, caderea unor corpuri pe autove!icul/

- furtul autove!iculului sau al unor parti componente ori piese ale acestuia,

precum si pentru pagubele provocate acestuia ca urmare a )urtului sau

tentati*ei de )urt /

- pagubele produse autove!iculului de incendiu3 e'ploie3 a)u(are3 patare3

carboniare sau diverse distrugeri, ca urmare a incendiilor/

- pagubele produse autove!iculului de inundatii3 uragan3 cutre(ur3

1



prabusire sau alunecare de teren3 ploaie torentiala3 grindina3 trasnet3

greutatea stratului de apada sau gheata3 a*alansa de apada , actiunea

mecanica a apelor curgatoare sau a obiectelor purtate de ape/

- pagubele produse dotarilor suplimentare montate la autove!icul, declarate

de %sigurat in cererea-c!estionar, a caror valoare este inclusa in suma

asigurata a autove!iculului, numai daca aceste pagube au rezultat ca urmare

a producerii riscurilor asigurate/

- pagubele produse ca urmare a riscurilor asigurate partilor componente sau

pieselor autove!iculului in timp ce acestea se aflau demontate in vederea

efectuarii reparatiei sau intretinerii/

- pagubele produse autove!iculului ca urmare a masurilor luate pentru

salvarea lui/

Care riscuri sunt e'cluse din asigurare0

Hu sunt cuprinse in asigurare si, deci nu se acorda despagubiri pentru:

- pagubele cauzate autove!iculului de intretinerea necorespunzatoare sau de

o utilizare improprie destinatiei acestuia, cele cauzate prin intrebuintare,

functionare, uzare ori ca urmare a defectelor de fabricatie ale materialului sau

pieselor ?inclusiv amplasarea gresita@, influentei temperaturii asupra motorului

autove!iculului ?de exemplu ca urmare a ing!etarii apei din instalatia de

racire@, precum si cele produse motorului, cutiei de viteze sau diferentialului

ca urmate a lipsei sau insuficientei ungerii ori supraincalzirii/

- pagubele produse anvelopelor ori camerelor prin taiere, intepare, explozie,

cu exceptia cazurilor cand aceste pagube au rezultat ca urmare a producerii

unor riscuri asigurate insusi autove!iculului/- pagubele produse prin actiunea curentului electric asupra oricaror

componente ale instalatiei electrice/

- pagubele produse dotarilor suplimentare montate la autove!icul, daca nu au

fost declarate de %sigurat in cererea-c!estionar si valoarea acestora nu a fost

inclusa in suma asigurata a autove!iculului/

- pagubele de orice fel produse autove!iculului ca urmare a patrunderii cu

acesta in locuri inundate/- pagubele indirecte ?de exemplu: reducerea valori autove!iculului dupa

1-



reparatie, pierderi cauzate de lipsa folosintei autove!iculului, etc.@/

- inlocuirea anumitor piese avariate ale caroseriei autove!iculului asigurat,

aflat in perioada de garantie,pentru remedierea carora, desi reparatia este

te!nic posibila si nu afecteaza siguranta circulatiei,unitatea reparatoare

impune inlocuirea piesei in scopul mentinerii garantiei/

- pagubele produse oricarui subansamblu sau parti componente ale

autove!iculului prin nerespectarea normelor privind incarcarea amararea

marfii pe timpul transportului/

- pagubele produse pieselor de rezerva, !uselor, prelatelor ?cu exceptia celor

montate la autove!iculele cu coviltir@, combustibililor sau oricaror altor bunuri

existente in autove!icule/

- accidentul a fost produs cu intentie/

- accidentul a fost produs in timpul conducerii autove!iculului sub influenta

bauturilor alcoolice, precum si in timpul comiterii unor fapte incriminate de

dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni, c!iar

daca aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri, sau in timpul comiterii

altor infractiuni/

- accidentul a fost produs in timpul cat autorul infractiunii incearca sa se

sustraga de la urmarire/

- autove!iculul nu avea certificat de inmatriculare valabil sau o autorizatie de

circulatie valabila/

- in momentul accidentului, autove!iculul era condus sau actionat de o

persoana fara permis de conducere valabil pentru categoria respectiva de

autove!icule, ori dupa ce permisul de conducere 9-a fost retras, anulat sau

retinut in vederea anularii, ori ca urmare a suspendarii dreptului de a conduce.

Cu( se stabilesc su(ele asigurate0

%utove!iculele se asigura la *aloarea reala a acestora la data inc!eierii sau

reinnoirii asigurarii. Ialoarea reala a autove!iculului reprezinta valoarea de

comercializare din nou la data asigurarii ?conform facturilor, cataloagelor sau

listelor de preturi@, mai putin uzura, stabilita in raport cu vec!imea acestuia.

20



Ce repreinta )ransia si pentru ce riscuri o intalni( la asigurarea

CAC0

2ransiza este partea din fiecare dauna ?calculata ca procent din suma

asigurata@ stabilita prin contract, suportata de %sigurat. 2ransizele sunt dupa

cum urmeaza:

bligatorii pentru:

- furtul total al autove!iculului: procent din suma asigurata ?exemplu : *8L sin

suma asigurata@/

- furtul unor parti componente ori piese ale acestuia, precum si pentru

pagubele provocate acestuia ca urmare a furtului sau tentativei de furt:

procent din suma asigurata ?exemplu: L din suma asigurata@.

ptionale ?facultative@ pentru avarii totale sau partiale, caz in care

%siguratul, in functie de procentul din suma asigurata ales ca fransiza,

beneficiaza de o reducere a primei de asigurare.

Cu( se incheie polita0

Polita de asigurare se inc!eie in baza declaratiilor %siguratului din cererea-

c!estionar, numai dupa efectuarea de catre reprezentantul %siguratorului a

inspectiei de risc a autove!iculului ?constatarea starii autove!iculului la

inc!eierea asigurarii@.

Cererea-c!estionar, raportul de inspectie al autove!iculului, impreuna

cu anexele la polita, clauzele si orice alte declaratii facute in scris de %sigurat,

fac pare integranta din polita.

=a inc!eierea politei de asigurare, solicitantul trebuie sa prezinte acteleoriginale ale autove!iculului: certificatul de inmatriculare si cartea de

identitate, in cazul autove!iculelor noi, ac!izitionate direct de la producatorii

sau dealerii din 1omania, polita se poate inc!eia si in baza facturii de

cumparare si a autorizatiei provizorii de circulatie.

%sigurarea se considera inc!eiata prin emiterea de catre %sigurator a

politei de asigurare si plata primei de asigurare, respectiv a primei rate de

prima, de catre %sigurat si este valabila exclusiv pentru autove!iculele siriscurile specificatein polita.

21



Cand incepe si cand se ter(ina *alabilitatea unei polite0

1aspunderea %siguratorului incepe la ora 8 a primei zile din perioada de

valabilitate inscrisa in polita, dar nu mai devreme de data emiterii politei si

platii primei de asigurare de catre %sigurat si inceteaza:

- la ora *+ a ultimei zile din perioada de valabilitate/

- la data producerii unei daune totale, prin plata despagubirii de catre

%sigurator.

0uplimentele de asigurare la polita existenta incep cu prima zi din

perioada de valabilitate inscrisa in suplimentul de asigurare, dar nu mai

devreme de ziua urmatoare datei emiterii suplimentului si platii primei de

asigurare corespunzatoare si inceteaza odata cu polita la care este anexat

acesta.

9n cazul instrainarii autove!iculului, in termen de zile lucratoare de la

data interventiei acesteia, %siguratul poate sa solicite in scris transferul politei

de asigurare pentru un alt autove!icul detinut de acesta.

Fransferul se face prin emiterea de catre %sigurator a unui supliment

de asigurare, dupa completarea unei cereri-c!estionar si intocmirea unui

raport de inspectie pentru noul autove!icul, prin recalcularea primelor de

asigurare in functie de caracteristicile si de valoarea acestuia. 9n cazul in care

nu s-a solicitat efectuarea transferului, polita de asigurare se reziliaza de la

data instrainarii.

e ce perioada se poate incheia o polita de asigurare0

Politele de asigurare se inc!eie pe ani de asigurare. =a cerere, politele

se pot inc!eia si pe perioade subanuale, dar minim pentru luni de asigurare.

Pentru autove!iculele comercializate in sistem leasing sau rate, politele de

asigurare se pot inc!eia pe toata durata contractului de leasing>vanzare in

rate.

22



Cu( se poate plati pri(a de asigurare0

9n conditiile in care suma asigurata este stabilita:

- in lei, ratele de prima de asigurare se stabilesc si se platesc in lei/

- in valuta convertibila ?<0D, 7<1, etc.@ ratele de prima de asigurare se

stabilesc in valuta convertibila si se platesc in valuta sau, in lei la cursul de

sc!imb al Bancii Hationale a 1omaniei ?BH1@ din data platii.

Prima de asigurare se ac!ita anticipat si integral, pentru intreaga

perioada mentionata in polita, sau in rate.

Heac!itarea unei rate de prima pana la data scadenta sau in perioada

stabilita pentru pasuire ?acolo unde ea exista@ are drept consecinta rezilierea

de drept a politei de asigurare. Polita poate fi repusa in vigoare, in baza unui

supliment de asigurare, in urmatoarele conditii:

a. in termenul stabilit prin contract %siguratul trebuie sa solicite in scris

repunerea in vigoare a politei/

b. %siguratul nu solicita pretentii de despagubire pentru eventualele pagube

produse autove!iculului in perioada in care polita este reziliata/

c. reprezentantul %siguratorului sa intocmeasca un nou raport de inspectie al

autove!iculului/

d. %siguratul sa efectueze plata ratei restante la data solicitarii repunerii in

vigoare a politei.

Polita de asigurare se considera repusa in vigoare incepand cu ora 8 a

zilei urmatoare zilei in care s-a platit rata de prima restanta si s-a emis

suplimentul de asigurare.

=a asigurarile inc!eiate pe o perioada mai mica de ) an ?dar nu mai

putin de luni@, primele de asigurare se calculeaza pro-rata, in proportie de)>)8 din prima anuala, orice luna de asigurare inceputa considerandu-se luna

intreaga.

Cu( se reinnoieste polita CAC0

=a asigurarile ce se reinnoiesc pe perioade de cate ) an, daca reinnoirea se

face inainte de expirarea valabilitatii politei existente, se acorda reduceri deprima in procent corespunzator cu numarul anilor anteriori consecutivi de

2



asigurare, calculati la data reinnoirii. 1educerea se acorda numai daca nu s-

au platit ori nu se datoreaza despagubiri la asigurarea autove!iculelor pentru

avarii si furt. 9n cazul in care nu se respecta termenul prevazut pentru

reinnoire, termen stabilit prin contractul de asigurare, polita de asigurare se

inc!eie in aceleasi conditii ca pentru un autove!icul nou intrat in asigurare.

Care sunt obligatiile asiguratului0

%siguratul este obligat:

a. sa intretina autove!iculul asigurat in bune conditii si in conformitate cu

dispozitiile legale, in scopul prevenirii producerii riscurilor asigurate si sa

permita %siguratorului sa verifice modul in care autove!iculul asigurat este

intretinut/

b. sa comunice %siguratorului, in termenul stabilit prin contractul de asigurare

numarul de inmatriculare sau modificarea acestuia, in vederea emiterii de

catre %sigurator a suplimentului de asigurare cu precizarea numarului de

inmatriculare/

c. sa depuna la %sigurator o fotocopie a tic!etului de asigurare emis pentru

autove!iculul vinovatului de producerea accidentului, daca in procesul verbal

al politiei nu este mentionat numarul tic!etului si societatea de asigurare

emitenta a tic!etului pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila auto a

celui vinovat de producerea accidentului, in cazul in care vinovat este

conducatorul auto al unui autove!icul inmatriculat in strainatate, %siguratul

are obligatia de a pune la dispozitia %siguratorului fotocopia documentului de

asigurare de raspundere civila auto al acestuia, valabil la data accidentului/

d. sa ia masuri pentru limitarea pagubelor, in cazul producerii riscului asigurat/

e. sa comunice politiei sau altor organe de cercetare, precum si %siguratorului

orice informatii utile pentru gasirea autove!iculului ?in cazul furtului@ si sa faca

demersurile necesare pentru redobandirea acestuia/

f. sa avizeze in scris %siguratorul despre pierderea sau furtul cartii de

identitate, a certificatului de inmatriculare, a c!eilor sau a telecomenzilor

autove!iculului, in termenul stabilit prin contract si sa depuna la %siguratordovada de la politie referitoare la acest lucru/

2



g. sa instiinteze imediat politia, unitatile de pompieri sau alte organe de

cercetare in cazul producerii unui risc asigurat si sa solicite acte de constatare

cu privire la cauzele si impre"urarile producerii acestuia/

%siguratorul are dreptul ca, inainte de producerea riscului asigurat sa

denunte polita de asigurare, iar dupa producerea acestuia sa refuze plata

despagubirii, in cazul nerespectarii obligatiilor prevazute mai sus.

9n cazul in care autove!iculul furat sau partile componente ale acestuia au

fost gasite, %siguratul este obligat sa restituie catre %sigurator, in termenul

stabilit prin contract, despagubirea incasata sau diferenta dintre aceasta si

costul reparatiilor ori inlocuirii partilor componente sau a pieselor ce au fost

gasite avariate ori incomplete, daca autove!iculul a fost gasit dupa plata

despagubirii.

Cu( se )ace constatarea3 e*aluarea pagubelor si plata despagubirilor0

Constatarea si evaluarea pagubelor prouse pe teritoriul 1omaniei se

face de catre reprezentantii %siguratorului impreuna cu %siguratul ori

reprezentantii acestuia. 9n afara teritoriului 1omaniei, constatarea si evaluarea

pagubelor se efectueaza prin corespondenta %siguratorului din tara in care s-

a produs riscul asigurat, mentionati in lista societatilor corespondente din

strainatate, care face parte integranta din polita de asigurare.

9n cazul producerii riscurilor asigurate in afara teritoriului 1omaniei,

daca %siguratul nu a avizat corespondentul %siguratorului din tara in care s-

au produs acestea, la intoarcerea in 1omania, constatarea pagubelor si plata

despagubirii se va efectua de catre %sigurator numai daca impre"urarile,

cauzele si persoana responsabila de producerea riscului asigurat sa rezultedin actele emise de organele in drept din tara unde s-a produs riscul asigurat

si sa se poata constata partile avariate si intinderea pagubelor.

7valuarea pagubelor si plata despagubirilor se face in baza procesului

verbal de constatare, intocmit de catre reprezentantul %siguratorului, prin

examinarea autove!iculului, precum si a documentatiei complete solicitate de

%sigurator, privind cauzele si impre"urarile in care s-a produs riscul asigurat.

9n cazurile in care, cu ocazia efectuarii lucrarilor de reparatie, se constata sialte pagube, produse ca urmare a riscului asigurat, ce nu au putut fi

2.



revopsirea pertilor avariate constatate in procesul verbal de constatare.

Daca %siguratul a efectuat unele operatiuni suplimentare sau inlocuiri fata de

avariile constatate si mentionate in procesul verbal, costurile acestora vor fi

suportate de %sigurat.

9n caz de furt al autove!iculului, despagubirile se acorda dupa 8 de

zile de la disparitia acestuia, daca intre timp nu a fost gasit. 9n caz de furt al

pieselor si>sau partilor componente, despagubirea se acorda anterior

termenului de 8 de zile, insa numai dupa primirea de la politie a confirmarii

furtului ?si a faptului ca acestea nu au fost gasite@. %stfel:

a. daca, inainte de plata despagubirii, autove!iculul ?respectiv partile

componente sau piesele acestuia@ a fost gasit, despagubirile se acorda numai

pentru eventualele pagube produse ca urmare a furtului/

b. daca, dupa plata despagubirii, autove!iculul ?respectiv partile componente

sau piesele acestuia@ a fost gasit, %siguratul este obligat sa respecte

prevederile de mai sus.

9n cazul avariilor autove!iculului, despagubirile se acorda intr-un

termen stabilit prin contract ?de exemplu ) zile lucratoare, de la data cand

%siguratul a depus la %sigurator toate documentele solicitate de acesta@.

Despagubirile se platesc astfel: in lei sau in valuta, in cazul daunelor

partiale, cand au fost efectuate reparatii in strainatate?cu acordul

%siguratorului@ ori in cazul daunelor totale, daca asigurarea a fost inc!eiata in

valuta, iar primele>ratele de prima de asigurare au fost platite in valuta.

9n cazul procurarii direct de catre %sigurat, din strainatate, a unor parti

componente sau piese necesare pentru inlocuirea celor avariate, cuantumul

despagubirii acestora este egal cu:

a. contravaloarea facturii de cumparare, exprimata in valuta convertibila,inclusiv c!eltuielile de transport si taxele vamale dovedite cu acte, minus taxa

pe valoarea adaugata ?FI%-ul extern@, fara a depasi preturile unitare de la

reprezentanta din 1omania, daca asigurarea a fost inc!eiata in valuta, iar

primele>ratele de prima de asigurare au fost platite in valuta/

b. contravaloarea in lei a facturii de cumparare, exprimata in valuta

convertibila, inclusiv c!eltuielile de transport si taxele vamale dovedite cu

acte, minus taxa pe valoarea adaugate ?FI%-ul extern@, prin aplicarea cursuluide sc!imb BH1 de la data facturarii, fara a depasi preturile unitare de la

2/



reprezentanta din 1omania, indiferent de valuta in care a fost stabilita suma

asigurata, daca primele>ratele de prima de asigurare au fost platite in lei.

=a cererea scrisa a %siguratului reparatia se poate face si in regie

proprie, in urmatoarele conditii:

- costul reparatiilor se stabileste pe baza evaluarii facute de %sigurator si a

documentelor "ustificative depuse de catre %sigurat privind platile efectiv

facute/

- costul reparatiilor se stabileste pe baza facturilor pentru piesele de sc!imb

ac!izitionate/ aceste documente vor fi acceptate la plata.

Din cuantumul despagubirii, %siguratorul scade:

a. fransizele inscrise in polita de asigurare/

b. in caz de dauna totala, contravaloarea pieselor ramase neavariate ale

autove!iculului, care ramane in proprietatea %siguratului, cu exceptia situatiei

cand %siguratorul plateste despagubiri integrale si isi exercita dreptul de

optiune 9n a prelua autove!iculul/

c. contravaloarea primlor datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurate, iar

in cazul autove!iculelor comercializate in sistem leasing sau rate, cand

asigurarea este inc!eiata pe toata durata contractului de leasing>vanzare in

rate, contravaloarea primelor datorate pana la sfarsitul anului de asigurarein

care s-a produs dauna.

Prin dauna totala se intelege fie furtul total al autove!iculului, fie

avarierea acestuia, astfel incat costul reparatiilor estimate pe baza de deviz

antecalcul, insumate cu eventualele costuri de transport ale autove!iculului si

ale masurilor de limitare a pagubelor, sunt egale sau depasesc suma

asigurata.

=a cererea %siguratului, %siguratorul poate sa acorde un avans pentrudespagubiri, stabilit pe baza unui deviz antecalcul.

Dupa fiecare dauna platita, suma asigurata se reduce cu suma platita drept

despagubire, %siguratul fiind obligat sa plateasca prima pentru reintregirea

sumei asigurate, in caz contrar pentru urmatoarele daune despagubirile se

vor reduce corespunzator raportului dintre suma asigurata ramasa dupa plata

despagubirii si suma asigurata inscrisa in polita.

2



2.!.!. Asigurarea aerona*elor

biectul asigurării sunt navele aeriene apar!inând companiilor de transport

şi asocia!iilor sportive care se asigur4 pentru$

5 pierderea $i avarierea navei/

5 r#spunderea fa'# de pasagerii sau baga"ele acestora $i pentru m#rfurile

transportate/

5 r#spunderea civil# fa'# de ter'i.

Riscurile asigurate

5n baza contractului de asigurare se acord# desp#gubiri pentru:

5 pierderea fizic# direct# sau pierderea total# constructiv# ori avarierea

navei în timpul zborului, rul#rii la sol $i al sta'ion#rii la sol/5 dispari'ia aeronavei/

5 avarii pricinuite aeronavei de m#surile de salvare/

5 c!eltuielile f#cute pentru salvarea $i conservarea aeronavelor/

5 c!eltuielile de "udecat# $i arbitra" f#cute de asigurat cu a"utorul

asiguratorului în scopul formul#rii preten'iei fa'# de ter'i.

Pierderea izic' direct' înseamn' distrugerea complet' a

aeronavei$ iind imposibil' repunerea ei în stare de uncţionare. Pierderea total' constructiv' reprezint' avarierea grav' a

aeronavei$ astel înc(t c"eltuielile implicate: de operaţiunile de salvare$

de m'surile de limitare a pagubelor$ de transport$ de reparaţii %i

repunere în stare de olosire$ dep'%esc )*+ din suma asigurat'.

5n baza asigur#rii aeronavelor pentru r#spunderea legal# fa'# de ter'i,

asiguratorul acord# desp#gubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat

s# le pl#teasc# cu titlu de desp#gubiri $i c!eltuieli de "udecat#, pentru:5 v#t#marea corporal# sau decesul pasagerilor, ca urmare a accident#rii

acestora la bordul navei sau în cursul opera'iilor de îmbarcare > debarcare/

5 pierderea, avarierea sau distrugerea baga"elor $i a bunurilor aflate

asupra pasagerilor/

5 pierderea, avarierea sau distrugerea m#rfurilor transportate/

5 v#t#marea corporal# sau decesul persoanelor ori avarierea sau

distrugerea bunurilor din afara aeronavelor, cu condi'ia ca acestea s# fi fost

cauzate, în mod direct, de aeronav# sau de obiectele desprinse sau c#zute

2-



din aceasta.

Excluderi

=a asigurarea aeronavelor nu sunt acoperite:

5 pierderea suferit# ca urmare a folosirii pistelor sau a terenurilor de

aterizare neautorizate, cu excep'ia cazurilor de for'# ma"or#/

5 pierderi provocate de transportul de pasageri sau de m#rfuri peste

num#rul de locuri $i capacitatea de transport a aeronavelor/

5 pierderi provocate de ac'iunea inte'ionat# a asiguratului/

5 pierderi suferite în perioada în care aeronava este folosit# în scop ilegal

sau este utilizat# în alt mod decât cel prev#zut în contractul de

aeronavigabilitate/

5 pierderi suferite în leg#tur# cu transferul de interese a asiguratului în

leg#tur# cu aeronava, f#r# existen'a consim'#mântul scris al asiguratorului/

5 pierderi provocate de r#zboi, piraterie aerian#, greve $i alte pericole

asem#n#toare/

5 pierderi produse din cauza zgomotului, polu#rii.

,siguratul nu are r'spundere civil' legal' dac' accidentul a ost

produs:

5 dintr-un caz de for'# ma"or#/

5 din culpa exclusiv# a persoanei p#gubite/

5 din culpa exclusiv# a unei ter'e persoane.

Suma asigurat'

%eronavele se asigur# la sumele declarate de asigurat $i agreate de

asigurator $i care nu trebuie s# dep#$easc# valoarea de înlocuire a aeronavei

la data înc!eierii asigur#rii.

1#spunderile se asigur# la sumele declarate de asigurat pentrupasageri, pentru baga"e $i pentru m#rfuri, în limita prev#zut# de legisla'ia din

1omânia, în conven'iile interna'ionale cu care 'ara noastr# este parte sau în

acordurile înc!eiate între asigurat $i partenerii s#i externi.

-esp'gubiri

5n caz de pierdere fizic# direct# sau dispari'ie, asiguratul este

desp#gubit cu suma asigurat#.

5n caz de pierdere total# constructiv#, desp#gubirile se acord# astfel:n dac# aeronava poate fi reparat#, desp#gubirea este reprezentat# de

0



costurile necesare, din care se scade valoarea reperelor care pot fi

întrebuin'ate sau valorificate/

n dac# aeronava nu poate fi reparat# sau dac# repara'ia nu este "ustificat#,

desp#gubirea este reprezentat# de suma asigurat#, din care se scade

valoarea reperelor care se pot valorifica.

Perioada asigurat'

%sigurarea aeronavelor se poate înc!eia pentru:

5 o perioad# determinat# de timp/

5 pentru o c#l#torie determinat#.

Raspunderile asiguratorului

5n asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei, la asigurarea

înc!eiat# pentru o perioad# de timp, r#spunderea asiguratorului începe $i

înceteaza# la date precise în poli'a de asigurare.

=a asigur#rile înc!eiate pentru o c#l#torie, r#spunderea asiguratorului

începe în momentul începerii repara'iilor de îmbarcare a c#l#torilor sau de

înc#rcare a m#rfurilor sau în momentul pornirii motoarelor, în cazul unei

c#l#torii f#r# pasageri sau m#rfuri $i înceteaz' în momentul înc!eierii

oper'iilor de debarcare sau desc#rcare a m#rfurilor pe aeroportul de destina'ie

sau în momentul opririi motoarelor, în cazul c#l#toriilor f#r# pasageri sau

m#rfuri.

R'spunderea civil' a companiilor de navigaţie aerian' este

reglementat#, pe plan interna'ional, prin:

5 Conven'ia de la Iar$ovia ?)6*6@, completat# cu Protocolul de la Maga

?)6@ 2 aplicabil4 transportului de persoane, bagaje sau m4rfuri%

5 Conven'ia de la FoN4o ?)6@ 2 se aplic4 infrac!iunilor penale sau

actelor care pot compromite securitatea aeronavelor, a persoanelor saubunurilor aflate la aeronave%

5 Conven'ia de la 1oma ?)6@ - aplicat# în cazul daunelor provocate

ter'ilor în afara aeronavei.

1



III. olitica uniunii /uropene in transportul de bunuri

!.1. itua%ia curentă şi perspecti*ele

9ndustria transporturilor ocup# un loc important în Comunitate,

constituind L din P9B-ul acesteia, L din locurile de munc#, +8L din

investi'iile 0tatelor ;embre $i 8L din consumul de energie în Comunitate.

Cererea, în special privind traficul intra-comunitar, s-a aflat în cre$tere mai

mult sau mai pu'in permanent# pe parcursul ultimilor *8 de ani, cu *.L pe an

pentru bunuri $i cu .)L pentru pasageri.

0tabilirea pie'ei comune a marcat un punct critic în politica comun#

privind transporturile, deoarece abolirea frontierelor $i alte m#suri de

liberalizare A inclusiv liberalizarea cabota"ului A ce fac parte din aceasta, ofer#

posibilitatea de a face fa'# cre$terii cererii $i de a aborda problemele ce 'in de

congestionare $i saturare. Dar liberalizarea transportului a 'inut cont de

diferite constrângeri:

• Constrângerea social#, astfel încât libertatea de a presta servicii s# nu se

soldeze cu ocolirea celor mai stricte legisla'ii na'ionale. Prin urmare,

liberalizarea serviciilor a fost înso'it# de armonizarea condi'iilor sociale, a

regulilor privind prestarea serviciilor $i a calific#rilor/

• Constrângerea economic#, astfel încât investi'iile în infrastructur# s# nu fie

exploatate de întreprinderile de transport, care nu "oac# nici un rol în

finan'area acestora: aceasta constituie o preocupare ma"or# a sectorului de

transport rutier. <rmeaz# a fi luate $i m#suri pentru a asigura c# modul, în

care va fi organizat transportul feroviar, nu va promova starea fragmentat# din

prezent a acestui tip de transport/

2



• Constrângerea de garantare a rutelor, astfel încât introducerea noilor

factori de concuren'# s# nu pun# la îndoial# continuitatea leg#turilor de

transport între teritoriile periferice ?insulare@ $i centrale ?continentale@.;#surile, de"a întreprinse în vederea liberaliz#ri transportului, au fost

adaptate, în ceea ce 'ine de modul aplic#rii, la caracteristicile specifice

fiec#rui tip de transport. Pentru fiecare tip, scopul era de a trece de la un

serviciu interna'ional ?între dou# 0tate ;embre@ la cabota" ?transportare într-

un alt 0tat ;embru@.

!.2. 4ransportarea auto a bunurilor

5ncepând cu ) ianuarie )66, un transportator, stabilit în unul dintre

0tatele ;embre ale Comunit#'ii, poate transporta liber bunuri într-un alt 0tat

;embru. 5n timp ce pân# la aceast# dat#, o astfel de opera'iune necesita o

autorizare special# ce 'inea de acorduri bilaterale sau cote comunitare,

începând cu data men'ionat#, dreptul de a efectua astfel de afaceri se

bazeaz# pe condi'iile privind calitatea, care urmeaz# a fi respectate de

operatorii de transport $i care le ofer# dreptul de a primi o licen'# pentru

transport#ri în cadrul Comunit#'ii.

Fotu$i, o astfel de activitate transna'ional# nu trebuie s# se soldeze cu

întreruperi serioase pe pia'a transporturilor $i, din aceast# cauz#, Consiliul a

introdus un sistem de supraveg!ere, care ofer# un mecanism de protec'ie

împotriva întreruperilor pe pia'#.

Fotu$i, într-o pia'# comun#, un operator de transport trebuie s# aib# $iposibilitatea de a transporta într-un alt 0tat ;embru ?cabota"@. %ceast#

progresie natural# a dat na$tere temerilor privind concuren'a neloial# $i, din

aceast# cauz#, sistemul de cabota" a fost introdus treptat începând cu ) iulie

)668 sub forma cotelor comunitare progresive $i va intra în vigoare la ) iulie

)66K. =iberalizarea sistemului de cabota" a fost înso'it# de adoptarea

aran"amentelor de suport privind impozitele pentru autostr#zi, astfel permi'ând

ca utilizarea infrastructurii s# devin# subiect al impozit#rii, dar pe baz#nediscriminatorie.



5n rezolu'iile din *+ octombrie )66+ $i )6 iunie )66 ?Ournalul ficial C

86, 8.)).)66+ $i C )6, )6.8.)66@, Consiliul a accentuat necesitatea

promov#rii definitiv#rii pie'ei comune în acest sector, în special în ceea ce 'ine

de eliminarea restric'iilor cantitative în accesul la pia'# $i de reglementarea

pre'urilor. De asemenea, s-a accentuat c# o pia'# intern# liberalizat# necesit#

armonizarea condi'iilor esen'iale pentru concuren'a loial# $i aplicarea

uniform# a acestora. Comisia a fost invitat# s# asiste perfec'ionarea

concuren'ei în acest sector $i ea a comunicat inten'ia sa s# lucreze în aceast#

direc'ie.

!.!.4ransportul aerian

Politica Comunit#'ii privind liberalizarea transportului aerian acoper#

patru domenii principale: accesul la pia'#, controlul capacit#'ii, taxele $i

aspectul licen'elor pentru operare a companiilor. % fost lansat# în )6K8 $i a

fost implementat# în trei etape, etapa , al treilea pac!et de transport aerian,

intrând în vigoare la ) ianuarie )66. Pentru cabota"ul aerian, a fost stabilit# o

perioad# de tranzi'ie, care a devenit real# doar la ) aprilie )66.

7lementele de baz# ale acestui proces sunt:

• 9ntroducerea unei licen'e unice pentru transportul aerian, acordat#

întreprinderilor de transport aerian stabilite în Comunitate/

• Condi'iile privind accesul la rutele 5H Comunitate pentru companiile

aeriene/

• Faxele pentru pasageri, inclusiv modalitatea interven'ie directe a

Comisiei în cazurile de stabilire neloial# a pre'urilor ?practici de

predator@/

• 0erviciile de transportare a bunurilor.

Dat fiind c# liberalizarea duce la crearea unei pie'e cu adev#rat unicepentru transportul aerian, Comunitatea a armonizat multe reguli $i



regulamente pentru a crea un teren de "oc uniform pentru toate liniile aeriene.

5n special, a stipulat standardele te!nice $i procedurile administrative pentru

stabilirea standardelor comune privind condi'iile te!nice ale navelor $i a

stabilit recunoa$terea reciproc# a licen'elor pentru persoanele care lucreaz#

în industria avia'iei civile, ceea ce permite anga"area direct# a pilo'ilor din

orice 0tat ;embru. 5n cele din urm#, Comunitatea a stabilit procedurile privind

aplicarea regulilor de concuren'# pentru operatorii aerieni $i pentru diferite

tipuri de acorduri $i practici vizate. De asemenea, a fost adoptat# o Directiv#

privind accesul la pia'a serviciilor terestre în aeroporturi.

alt# preocupare a Comunit#'ii este siguran'a în aer/ aceasta

adoptând o Directiv# care stabile$te regulile de investigare a incidentelor

aeriene în avia'ia civil#. De asemenea, s-au înaintat propuneri privind

siguran'a navelor înregistrate în afara Comunit#'ii $i privind cerin'ele fa'# de

anga"a'ii din avia'ia civil#.

5n cele din urm#, în Cartea %lb# cu privire la 3=iberalizarea 0pa'iului

%erian 7uropean(, Comisia sus'ine introducerea unui sistem unificat de

gestionare a traficului aerian.

.



C5-I6

I. Conceptul de asigurare................................................1

1$1 onsideraii generale asupra asigurării$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2

1$2 onsideraii generale ale asigurărilor de 3unuri la ni*el naional şi internaional$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.

II. Asigurările de bunuri...................................................7

2$1 onditii generale de asigurare a 3unurilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$+

2$2 Ele'entele asigurărilor de 3unuri$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$112$ Iposta4e ale asigurarilor pe ti'pul transportului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1+2$$1$ Asigurarea 3unurilor pe ti'pul transportului terestru$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1+

5ri'a de asigurare6$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1/

7e deter'in8 prin 9n'ulirea su'ei asigurate cu cota de pri'8 ce *aria48 9n:uncie de :elul transportului$ 5entru prote;area 3unurilor 9n ti'pul transportului

terestru se pot 9nc"eia asigur8ri :acultati*e de a3ona'ent <transportul pe calea:erat8, transportul cu *e"icule, prin poşt8 sau 9n transportul co'3inat=$$$$$$$$$$$$$$1/

2$$2$ Asigurarea auto*r"iculelor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1

2$$$ Asigurarea aerona*elor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2-

III. olitica uniunii /uropene in transportul de bunuri

..........................................................................................!2

$1$ 7ituaia curentă şi perspecti*ele$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2$2$ >ransportarea auto a 3unurilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

$$>ransportul aerian$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$

asigurarea bunurilor in transporturile terestre si aeriene

Documents